n ’YiDomfî*BftţtoT» piaţa mart Er. SO.

Sertaori ввйгла cat* nr se prim ea*. — Maxm«criţ>4* eu *w 2*fodme* *

INSERATE oe primenc la Aiml- «tfttraţlune în Braşov şi la ur» mâtârele Birouri de cnunefuri:

In Viena: X Лики, Stmritk StAaUk, Jiudoif Mont, A. Oppeliks Hachfolger; Anton Opptiik, J. Danntocr, In Budapesta: A. F. Qaidbergerg, ЖеЫвт Bemat; în Dncttresoi: Agtne* Налей, Suw- enxsaie de Seomanie; In H»m- barţ,: Xaroiyi Л Lieimcmn.

Preţul Interţluniler: o nexră yarmond pa e eolână в м. r< вОог. timbra pentru o ţmbii* tiare. Publicări axai dee* duii- ttartfă si Învoială.

Reclame pe pagina a 3-a o evdA IC or. aeu 30 bani.

Ü 1 T U L

„Saieta” lese in U-care fl.Abonamente pentm Anstro-Ungaria:Pe un an 12 fl.. pe şâse ioni

6 fl., pe trei lnni 3 îl. N-rii de Oumlnsoâ 2 <1. pe an.

Pentru M â n ia si străinătate:Pe un an 40 frânei, pe şâse luni 20 fr., pe trei lnni 10 fir. N-rii de Dumineca 8 franol.

8e prenumără la tóté ofioiele poştale din Intra şi din atarâ

•i la dd. ooieotori.iH a a s i tm pentru Bm o?

administraţiunea, piaţa mare, târgul Inului Nr. 30 etaeiu I . : pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or, Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni 3 fl. Un esemplar & or. v. a. séu 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 143. Braşov, Lunl-Marţî 1 (13) Iulie 1897.

* «|«|........*

Nou abonamentla ,

Gazeta Transilvaniei Cu 1 Iulie 1897 st. v.

s’a deschis nou abonament la care invităm pe toţi amicii şi sprijini­torii íóiei nóstre.

Preţul abonamentului*Pentru Austro-Ungaria:

p e u n aPxi . . . . . . . 1 2 ü .p e şâse ItojsJl ........................ © £L.p e tr e i 1-uJa.î ........................ 3 £L

Pentru România şi străinătate:p e 10.15. a.n ................. *40 fra,3a.cip e şâse IvlhI ................ 2 0 „p e tr e i lia ja î ................ 3.0 „

Abonarea se póte face mai uşor prin mandate poştale.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei™.

/ rrrY V rVVVYVTVVVVVVVVVVV>rnrvryrV

îngrijirea Ungurilor.Cu cât ne apropiăm mai mult

de tómná, cu atât mai mare este îngrijirea ce cuprinde cercurile po­litice unguresc! din causa celor ce se petrec în Austria.

„Ce*o sé se mai ivescă în Aus­tria ?tt Íntréba cu îngrijire organul german al guvernului unguresc. Ceea ce îl dóré este situaţia încurcată, în care se află astăcjî parlamentarismul austriac, din causa luptelor esacer- bate dintre Cehi şi Germani.

Puţin le-ar păsa politicilor un­guri de bătaia ce s’a încins între Cehi şi Germani, şi de conflictul dintre Germani şi guvernul austriac, decă nu ar fi la mijloc fatala ces- tiune a înoirei pactului séu, mai biue 4is, a prelungirei lui provisorice. Acésta prelungire trebue sé se facă la tómna de cătră ambele parla­mente dócá este ca sé nu stea de-!

odată pe loc tdtă maşinăria dualistă, remânend monarchia iară un budget pentru afacerile ei comune.

Cu groză prevéd dualiştii un­guri, că la tómná obstrucţiunea va împedeca din nou lucrările parla­mentului austriac, căci nu s’a făcut nimic pentru a delătura amărăciunea Germanilor, ba din contră ei au fost şi sunt tot mai mult întărîtaţî prin procederea guvernului. Luptele în­verşunate, — cari vedem de altmin­trelea că-şi fac întrare şi în dieta ungurâscă — se vor reînoi deci la tómna şi „Reichsrathul" nu se póte închide seu disolva tocmai atunci, când este momentul suprem pentru a ecóte la liman prolungirea provi- sorică a pactului.

Etă ca îngrijirea celor din Pesta este întemeiată şi numai cu atâta. Dér acésta nu e totul. O mai justi­fică încă şi irica cea mare, că se vor reíntórce vremurile lui Hohen- warth, şi în Austria se va încerca serios din nou esperimentul federa- listic.

Stabilindu-se dominaţiunea Ce­hilor în ţerile coronei boeme, s’ar sgudui ordinea dualistă a monar- chiei, dela care aternă esistenţa pac* tului dintre Ungaria şi Austria, şi ar cădâ — 4ic dualiştii unguri — şi posiţia de putere, ce şi-a câşti- gat’o monarchia în afară.

Decă Ungaria e aşa de gro­zavă şi póte sta pe piciórele ei, cum 4ic Ungurii dela cârmă, atunci de ce atâta îngrijire pentru ordinea dualistă? Se vede însă, că cei din tabéra lui Banffy înţeleg şi véd prea bine, că cu „ordinea dualistă44 nu cade numai pactul, ci va trebui se mai cadă cevaşi definitiv şi irevocabil: domnirea artificială a clipei ce de­ţine a4i puterea în Ungaria şi cu ea sistemul de guvernare asupritor şi corupt.

înţelegem deci de ce organul guvernului unguresc conjură atât de mult pe contele Badeni se retragă ordonanţele pentru limbă, care au revoltat pe Germani şi „ameninţă prin acésta a resturna tóté tradiţiu- nile şi formaţiunile vii ale imperiu­lui dualistic“.

înţelegem de ce îi vorbesc la inimă lui Badeni, asigurându*l, că nu-1 cred revoluţionar şi rugân- du-1 totdeodată sé nu trécá cu ve­derea, că după el (Badeni) póte urma altul, care sé aibă cutezarea de-a face pasul fatal spre federalism şi a sgudui astfel temeliile ordinei dua- listice de a4i, — ordine identică cu supremaţia de rassă şi preponderanţa politică a Maghiarilor în monarchiă.

„In caşul acesta desnodămentul fatal n’ar mai puté fi împedecat!" esclamă „P. Lloyd“. Şi de aceea din nou conjură guvernul Badeni se retragă ordonanţele pentru limbă.

Fóia ungurésca îşi face însă so- cotélá iară Cehi. ^.decă aceştia n’ar numera nimic? Dâcă prin retrage­rea ordonanţelor de limbă s’ar mul- comi Germanii, n’ar urma óre re- sistenţa desperată a Cehilor, şi nu s’ar afla lucrurile tot acolo unde sunt astă4i, ba ar puté deveni încă şi mai periculóse pentru ordinea dualistă?

Ori şi cum ar manevra deci contele Badeni şansele pactului sunt şi rămân nefavorabile şi ordinea dua­listă este şi rămâne ameninţată, pe câtă vreme nu se va puté stabili o înţelegere deplină între naţiunile din partea do dincolo a monarchiei. Şi firea imperiului dualistic aduce cu sine, că ceea ce se petrece sgudui- tor într’o parte se se resimţă cu ne­cesitate şi în cealaltă parte.

Şi e bine, că este aşa!

Impëratul Francise Iosif càtrâ Sultanul

Sultanul a adresat o telegramă împăratului Francise losif, în care îi cere ca împărtăşirile ce a fost însăr­cinat se le facă la Viena ambasa­dorul turcesc, privitor la rectifica­rea graniţelor Tesaliei, se le pri- méscá cu bunăvoinţă, şi a apelat tot-odată la sentimente amicabile de bun vecin al Monarhului. Majes- tatea Sa Impëratul i-a răspuns în­dată tot printr’o telegramă.

Etă textul telegramei, ce a adre- sat’o Maj. Sa împăratul şi Regele Francisc losif Sultanului, în traducere fidelă după originalul frances:

„Amiciţia sinceră şi leala, oe o am pentru Majestatea V0stră, şi pe oare Maj. Vôstrà o invooă ou drept ouvênt în împre­jurările de faţă, îmi im pane datoria de a vè sfătui în propriul sôu interes şi în aoela al imperiului sëu, o încheiere repede a păcii cu Grecia, pe basa condiţiunilor formulate de ambasadori la Consţantinopol. Linia propusă de comisiunea ataşaţilor militari rôepunde prinoipiului rectificării strategice adoptată din început de Majestatea Vôstrà şi con­stitue ou celelalte conditiunî de pace, ma- ximul concesiunilor recunoscute ca echitabile, de concertul puterilor mari, oare, tare şi unit în hotărîrile sale, ţine mai înainte de tóté sè creeze o stare de lucruri oferind Eu­ropei garanţii solide de pace şi de linişte. Rog deoï pe Majestatea Vóstrá sô ia sfa­turile mele în consideraţiune seriosă, şi profit de acéstà ocasie pentru a-i reînoi expresiunea sentimentelor mele de înaltă stimă şi de mare amioiţiâ“.

*

Telegrama acésta a I od pêratului Fran­cisa losif esté interpretată de foile germane din Berlin oa dovadă, că puterile Europene sunt unite. „Vossische Zeitung" vede în rëspunsul Majestăţii Sale o însemnată pre­siune diplomatioă, care va avé efectul 6ëu. „Kreuzzeitung“ 4ioe oă din telegrama Im­përatului Francisc losif şi din oirculara con-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.*

Un admirabil tip caracteristic:David Almăşanu

Schiţă biografică de loan Popea.

Decă am luat condeiul sé însemnez unele momente caracteristice din vióta lui David Almăşanu, „nestorul profesorilor44, care mai erif, alaltăeri ne făcea sö ne mi­nunăm de limpezimea ideilor şi ne desfăta sufletul cu verva lui poetică la adâncile sale bătrâneţe de 90 de ani, am f&cut’o acésta îndemnat de simţul inimei mele re- cunoscétóre, ca vechiü şcolar şi prietin al séu, care împreună cu densul am avut multe 4ile frumóse şi plăcute; am făcut’o ínsé mai ales, că íntr’énsul am cunoscut şi admirat pe un bărbat împodobit cu fru­móse virtuţi, cum rar se găsesc între fiii némului nostru românesc, al căror suflet pentru ideale astăzi, în timpul materialis­mului, este, partea cea mai maré, tîmpit cu desăvârşire.

* **David Almăşanu s’a născut în anul

1807 Aprilie 23 st. v. şi a fost descenden­

tul unei familii vechi preoţesc! din Alma (Szász-Almás), comitatul Cetăţii-de-Baltă (Küküllővár).

Tatăl séu loan P. Almăşanu a fost preot-namesnic (titlu vechiü, care însem- neză vice-protopop), născut şi domiciliat în Alma, om evlavios şi cu frica lui Dum- necleu, ca şi mamă-sa, cari ambii avură o înrîurinţă binefácétóre asupra caracterului fiului lor David.

Prima instrucţiune a primit’o acasă la părinţi de la tatăl séu în limba ro­mână.

După ce aici învăţa a ceti şi a scrie în limba mamei sale, fu trimis la şcola primară şi mai apoi la cea gimnasială din Mur0ş-Oşorhei0.

După terminarea cursurilor gimnasiale, Almăşanu se duse la Cluşiu, unde în timp de 4 ani termina studiile academice: filo­sofice şi iuridicö cu bun succes în anul 1829.

Ca elev în gimnasiu Almăşanu a fost tot eminent al 2-lea séu al 3-lea, „căci cel dintaiü trebuia sé fiă ungur: baron ori conte K.

Relevez un cas caracteristic, care pune în evidenţă superioritatea lui Almăşanu în­

tre colegii séi şi peste tot autoritatea, de care se bucura el ca student în gimnasiu.

Venise ordin sé se înveţe grecesce în clasa H I sintactică ( = clasa IV gimn. de astăzi). Almăşanu învâţa dintr’o gramatică latina-grecéscá şi se prepara împreună cu profesorul de limba grecâscă, care n’avea nici o pregătire pentru acest obiect. Pro­fesorul îi clicea: „Vino íncóce, mé Româneu, şi une-ori îi mai clicea şi de românu, în glumă. Superioritatea lui Almăşanu o recunoscea profesorul înaintea tuturor şco­larilor; cu tóté acestea, fiind-că nu scăpase nici unul din clasă nebătut, îl bătu şi pe el fără sé fiă vinovat, dicénd: „ca sé nu rámái nici tu nepedepsitu.

Colegii séi unguri îl iubiau şi J1 sti­mau şi ’1 rugau sé le explice lecţiile, cu deosebire din matematică şi din limba gre- césca. Asta a fost în gimnasiu.

La facultatea iuridică Almăşanu era 0răşl superior colegilor séi cu cunoscinţele sale temeinice. Cu deosebire o recunoscea acesta, dintre colegii séi nobili, baronul Fetky, cu care se împrietinise Almăşanu mai tare şi care ?1 chema adese-ori acasă la tatăl séu, ca sé se prepare împreună.

După terminarea studiilor filosofice şi

iuridice, cam pe la anul 1829, Almăşanu se duse la Murâş-Oşorheiii ca cancelist Ia „Tabla Regéscá“ de acolo, în cancelaria pro- tonotarului de religiunea unitară*). Acésta o făcu la sfatul unui prietin ungur, fost coleg al séu la facultatea iuridică, care ’i propusese sé se înscrie la cancelaria de religiunea lui, unde putea avea unele fa­voruri deosebite.

Pe lângă órele sale oficióse ca can­celist, se ocupa cu tot de-adinsul, în órele private, cu studii iuridice, astfel că în scurt timp obţinu diploma de advocat pe lângă judecătoria comitatensă a Cetăţii-de-Baltă, în care calitate a fost pănă la anul 1837.

* **In anul acesta se duse la Sibiiu, în

calitate de secretar, la episcopul Vasile Moga, şi în acelaşi an trecu în România. Ajuns la Bucuresci, sé presentâ îndată di­rectorului şcolelor Petru Poenaru, prin mijlocirea căruia primi un post in un in­ternat pentru fiii de boeri ca corepetitor în limba latină, unde a stat 8 luni, pănă

*) Cancelariile erau întocmite după religiunî: catolice, reformate, unitare etc., numai de religiu­nea nostră nu era.

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 148.— 1897.

telui Muraviev vede, oă ambele state (Ana- tro-Ungară şi Rasia) st&ruesa alătur! de-a se înoheia paoea pe basa stabilită de Europa.

*Foile germane oonstată, oă Sultanul

a adresat şi împăratului Wilhelm o tele­gramă, oerendu-i sprijinul pentru intenţiu- nile Turciei. Impératul german a răspuns, oă nu sé póte treoe nicidecum peste pro­punerile făcute de marile puteri. Gazeta de Colonia spune, oă Impératul Wilhelm în răspunsul söu a promis o binevoitóre esami- nare a pretensiuuilor turoesol, dór fără niă o asigurare de sprijinire. Déoá Turoia va fi încăpăţînată, 4ioe aoóstá f0iă, atunci situa- ţiunea póte deveni periculosă.

*

Din Constaatinopole se anunţă ou data de 10 Iulie: De câte-va 4^e circulă faime neliniştitore după oari s’ar aştepta ca Turcii sé facă manifestaţiuni şi chiar atentate în contra ambasadorilor, spre a demonstra în oontra condiţiilor de pace nefavorabile. In urma acósta oâţî-va ambasadori au luat mé8url de preoauţiune.

CRONICA POLITICA,— ВО Iunie.

In şedinţa dela 10 Iulie a camerei ungare, deputatul Frenciso Kossuth ârăşl făcu o interpelare în cestiunea politicei eu­ropene în Orient. Kossuth se plânse, oă „naţiunea maghiarâ“ e desconsiderată ori de oâte-orî e vorba de politioa esternă, aşa oă numai din фаге póte sé ia infor- maţiun! despre acţiunile diplomatice şi des­pre desvoltarea evenimentelor esterióre. Diplomaţia în Orient n’a fost norocósá, фзе el; a voit её împedece rősboiol şi on tóté astea résboiul a isbucnit; a voit её curme turburările din Creta şi cu tóté acestea turburările esistă şi a4l; a voit sé încheiă pacea şi nu i-a succes, ba soirile mai nouő pre4io isbucnirea unor noué tur- burărl. La Constantinopol luoreză astă4I în primul loo infiuinţa Rusiei, pe când vorbitorul n’are încredere în sinceritatea Rusiei şi e de convingerea, că rolul con- ducétor ar trebui sé-l aibă în Orient Aus- tro-Ungaria. Intrâbă: dâcă e apleoat gu­vernul a arăta, în ce direoţiă luorâaă diplomaţia européná la Constantinopol şi Atena; care ar fi condiţiile de pace,, pe care le-ar accepta marile puteri şi ] sunt acestea hotărîte de-a împedeoa cu orî-ce preţ continuarea războiului? Apli- oat este guvernul ungureso de-a stărui, ca paoea turco-grécá sé se înoheiă cât mai curénd şi sé se garanteze autonomia Cre­tei? etc. Cum se vede, Kossuth e p’aoi sé orâdă, oă sórtea Europei se află astă4? în mânile lui Banffy şi a guvernului séu! Naivi mai sunt domnialor!

*

Dumineca trecută a rostit Prlnţnl Frederio de Schwarzenberg un important discurs în colegiul séu eleotoral dela Bud- weis în Boemia. Acest Prinţ, de origine German, faoe parte din aristocraţia feudală a Cehilor şi este deputat în Camera Aus­triei. Posiţiunea sa sooială, şi trecutul séu politic fac, ca 4’&rel0 din Austria sé atri- bue disoursului séu o deosebită însemnă­tate. Prinţul a deolarat, că majoritatea par­lamentară ţine ou sfinţenie la principiul autonomist, al egalităţii şi al echivalen­ţei tuturor popórelor din Austria. Acéstá majoritate s’a înjghebat anul aoesta spre a apăra individualitatea şi drepturile regate­lor şi a ţărilor pe basa dreptului istoric şi spre a înlătura centralismul politic din con­stituţia Austriei, Noi vrem, 4*oe prinţul, oa punotul oentral al vieţii publice al popó­relor её reside în dietele ţărilor, şi oă de oompeteuţa Parlamentului central sé nu re- leveze alte afaceri deoât acelea, cari în- tr’adevér sunt oomune între deosebitele ţări.

Intre Germanii şi Cehii din Boemia trebue să se faoă un aranjament. Dér e imposibil, ca acest aranjament să fiă re- strîns numai la Boeţnia, Şi alte najmtú pretind ţţcele@$ drepturi ca Cehii, Prin ur­mare, o transăcţiane trebue să se facă pe o basă generală şi în tóté ţârile; şi va ne- cesita o corectură a actualei constituţiunl,

*

Telegreme din St.-Petersburg anunţă, oă acolo se fao pregătiri extra-ordinare pentru primirea preşedintelui Republice! franoese Faure. Edificiile mai alese vor fi împodobite cu stindarde frdncese. Din Var­şovia au fost aduse pentru aoest scop pa­tru vágóm încărcate cu stindarde francese, car! au fost oomandate de mai mulţi ca­pitalişti din capitala rusă. E de observat, că pănă acum la nici o ooasiune festivă guvernul ruseso n’a permis sé se arboreze şi alte stindarde, afară da cele naţionale rusesol. Când a fost împăratul ‘Wilhelm I al germaniei la Petersburg şi împăratul Franoiso Iosif, nu s’a védut în Petersburg ni ol măoar un stindard german, ori austriac. Escepţiune se faoe esclusiv numai faţă de preşedintele Bepublicei francele, din oare oansă se şi dă mare însemnătate acestui fapt. In Petersburg se 4ice» oă a făout cu- riosă impresiune hotărîrea lui Faure, de-a petrece numai trei cţile în Petersburg, de- órece Ţarul a petrecut mai mult timp în Francia. Se speră, că vor îndupleca pe preşedintele Republioei de-a prolungi ЫЩ} pul petreoerei sale în Rusia. — După o informaţiune a lui „Geulois*4, Ţarul să fi deolarat Maiestăţii Sale împăratului Fran­oiso Iosif cu ocasiunea petreoerei sale la Petersburg, oă a promis lui Faure de-a mai oeroeta încă-odată Franoia, însă incog­nito. Astfel se aşteptă, oă încă la tomnă părtchia imperială rusă sé viziteze din nou Francia.

Agitaţia între Germanii Boemiei.Am spus, oă erl, Duminecă, se aştep­

tau demonstraţiunî din psrtea Nemţilor în Eger (Boemia), unde fusese convocată ma­rea adunare germană, oare a fost oprită de autoritatea administrativă. In vederea acestor demonstreţiun! guvernul a pus în mişcare tote organele de siguranţă pu- blioă.

Sâmbătă, în presâră, multă gendar- meriă şi finanţl înarmaţi ou pusei au sosit în Eger. După amé4i au sosit din Praga 36 poliţişti călări. Batalionul de infanteria din Eger preoum şi 2 batalióne de „Land- wehru au fost oonsignate. Au sosit şi mai mulţi funcţionari politici din Praga, pre­cum şi doi oficerl de gendarmeriă.

Tote aceste pregătiri s’au făcut din oausă, oă cu t0tă oprirea adunării s’a au- 4it, oă vor veni din tóté părţile Nemţii la Eger. Trenurile separate au fost oprite, dér ou trenurile obicinuite veneau fórte mulţi. Afară de acésta s’a lăţit soirea, oă din împrejurime vor veni 4ec! de mii de popor la Eger, mai ales lucrători. Şi din Boemia de fi de ş^ş au 9psit miilţi, încă de Sâmbătă.

Pe la 4 óre p. m. s’au arborat pe oâte-va oase stégurí ou colorile germane, negru-roşu-auriu. De-odată, ca prin farmec întreg oraşul a fost decorat cu astfel de stindarde. Fórte mulţi purta şi panglici tricolore pe pălării.

La 6 óre séra a sosit cu trenul dela Viena, conducătorul Germanilor naţionali estremî, Schőuerer. El a fo3t primit la gară de aderenţii săi ou însufleţire. Sóra a fost conferenţă a deputaţilor tuturor par­tidelor germane ou scop, ca să se sfătuiasoă ce tactioă să observe în 4iua următore. S’a decis oa în diminâţa următore sé se facă o încercare de a ţină o adunare, ér de nu va succede au opinat mulţi că va fi bine să se facă manifestaţiuni de stradă Dumi­necă după amă4l. Deputaţii progresişti au declarat însă, că la manifestaţiunile de stradă nu vor lua parte. S’au unit apoi toţi deputaţii german! din Boemia, ca să dea un M a n i f e s t cătră alegătorii ger­man!.

Ma n i f e s t u l se plânge, oă deşi s’au observat tote prescrierile legii, totuşi s’au oprit adunarea chiă mată la Eger protes- tézá în contrs acestei măsuri şi termină astfel:

„Germani ai Austriei! Noi perseve­răm, şi pe câtă vreme vor rémáné în vi» góre ordonanţele de limbă siluitóre, vom continua resistenţa cea mai energică de pănă aouma în contra guvernului. Suntem convinşi, că poporal german, oare simte ou noi va înţelege şi va aproba şi de aci încolo acéstá purtare. De ar cere lupta jertfe cât de mari şi grele, în oele din urmă ea totuşi trebue să ducă la victorie,

căci guvernele suut treoătore, poporul ger­man şi dreptul său însă va esista în vec!u.

Sâmbătă sâra o deputţţiă în frunte ou primarul din Eger a protestat în oon­tra aduoerii de poliţişti din .Praga, 4icend, oă întrebuinţarea unor poliţişti străini şi încă oehl, într’un oraş german oa Eger, o „consideră oa o provooaţiunew; cer deci imediata lor retragere.

SOIRILE DILEI.— 80 Iunie.

Recunoştinţă — săeuiască. Din Tuş- nad primim o soire fórte oaraoteristioă în felul său. Ni-se comunică adecă, oă într’una din dilel© săptămânei trecute, d-1 Tache Stănescu, cunoscutul nostru oomeroiant din Braşov, a voit să predea la ofioiul tele- grafo-poştal din Tuşnad o telegramă ur­gentă pentru Ploesoî. Telegrama o trimi­sese prin una din fiioele d-sale şi era scrisă, se’nţelege, românesce, Dela ofioiul postai însă ’i s’a răspuns d*ş0rei Stănesou, oare sş dusa ou telegrama, că nu 86 póte primio telegramă scrisă românesce şi oă, déoá vró să fiă primită sé telegmfeze ţn limfa ma-

aapacita pe

persóna, oare se afla fctuncí íö 0Uu?u* teJe" grafic şi de-ai arăta absurditatea préí*eft®^“ nei sale au rămas zadarnice, pănă oând ftí fine, după o aşteptare de 5—6 óre, venind în oficiu un alt funoţionar, aoesta se „mi­lostivi u să primescă în oele din urmă tele­grama. Dér fiindoă era de urgenţă, prin întâr4iarea acésta telegrama îşi pierduse fórte mult din scopul său. — Nu soim şi n’am au4it nimio, oa funcţionarul, care a refosat espedarea telegramei, să fi fost tras la răspundere pentru şovinismul său prost şi călcarea îndatoririlor sale. Ne putem deci aştepta şi în viitor la asemeni oasur! in Tuşnad. — ca adecă un cetăţean din România, ori un Frances séu German, care 8’ar rătăci pe la băile aceste, să fiă somat a coresponda telegrafic cu ai săi de acasă numai în limba ungurescă. Şi să nu se uite, că acésta i s’a întâmplat la Tuşnad tocmai d-lui Tache Stănescu, oare a jertfit atâtea 4@oI de mii de floren! pentru în- frumseţarea acestui stabiliment balnear al Săcuilor. Aoesta este recunoscinţa săcuâscă !

A vis! Se atrage atenţiunea publicului din Braşov şi împrejurime, că Mercurea viitóre, în 14 Iulie n. miliţia din garni- sóna Braşov va faoe în Poiană eserciţii de puşcat cu cartuşe. Umblarea pe acel loo şi prin împrejurime va fi deci în aceea 4i fórte periculosă şi strict oprită. Publicul sé se férésed de-a merge Mercurea viitóre în Poiană !

Episcopul Majlath la Blaşiu. Noul epis­cop rpinano-oatolio din Alba-lulia, August Majlath, a fost Marţ!, în săptămâna treoută,

fu denumit de profesor la Vălenii-de-Munte,10 August 1837.

Tocma în anul, acesta fură înfiinţate scolele în Ţera Românescă de Alexandru Ghica.

Almăşanu avea tote scolele din jude­ţul Săcuenilor sub inspecţiunea sa. Se du­ceau la densul, la Văleni, cântăreţii şi fe­ciorii popilor ca să ’i înveţe cum să pro­pună băeţilor din comunele lor. Era acesta un fel de scolă pedagogică. Sistemul de instruire era cel lancasterian*). Elevii ră­mâneau la şcolă pănă erau în stare să pro­pună şi ei. Unii tot anul, er cei bine de­prinşi şi mai talentaţi numai câte 2—3

*) Lancaster (cetesce: Lengkestr) Iosif unul dintre inventatorii şi respânditorii sistemului de in­struire reciprocă (de a se învăţa băieţii unul pe altul), născ. în anul 1778 în Londra, deschise în a. 1798 în unul din districtele sărace ale Londrei o şcolă elementară gratuită şi introduse întrensa metodul instruirei reciproce.. Ajutat şi încurajat de protectori bogaţi, în frunte cu regele George III întocmi localuri de şcolă şi în a. 1805 puse temeiul unei şcole normale (pedagogice) pentru formarea învăţătorilor. Făcu apoi călătorii prin totă ţera, ţinii prelegeri despre principiile noului învăţământ şi sub influenţa sa se fundară sute de şcoli lan- casteriane în tote părţile Britaniei şi în alte ţerl ale Europei şi Americei.

Iun!. Salar avea Almăşanu 350 lei vechi pe lună, quartir, lemne, plată pentru servi­tor etc.

Supraveghetor peste scóla sa şi a ce­lor din judeţul Săcuenilor era un comitet, compus din ocârmuitorul seu prefectul dis­trictului Arcusa, şi din 2 membri aleşi din­tre omenii de sciinţă şi car! erau: Alexandru Filipescu Drăjneanul, „baş fboertt, marele logofăt bisericesc şi deputat al obşteştei adunări, şi un alt domn, cu numele Zânescu.

In Valenii-de-Munte şi-a avut Almă­şanu epoca de aur a vieţei sale, de care cu drag îşi aducea adese-orl aminte. „Par’ că a fost un vis“ , 4icea bătrânul, „dér un vis strălucitor cu raze de aur“.

Om hasliu*), vesel, talentat, înzestrat dela fire cu o dosă bună de inspiraţiâ poetică, Almăşanu era iubit, stimat şi bine vă4ut în societatea tuturor orăşenilor din Văleni şi departe preste marginile Văle­nilor să dusese faima despre „profesorul“ Almăşanu. Rare-ori prân4ia acasă, între-

*) Caracterul acesta ’1 făcea plăcut şi şco­larilor săi. Póte că nu este profesor, al cărui por­tret sufletesc, şcolarii să şi-l fi însemnat aşa de bine, şi despre care ei să aibă plăcere a spune atâtea istorii haslii, ca despre David Almăşanu.

cendu-să toţi orăşenii fruntaşi, care de care se-l aibă ca óspe la masă. După ce ter­mina cu şcola, seu se ducea la casină, unde cetia şi esplica, în felul séu, cum numai el se pricepea, conţinutul jurnalelor frun­taşilor Vălenenl, car! se făceau toţi rotă îm­prejurul lui şi ’1 rugau se le spună din gazete**), seu se ducea la preumblare cu Mîrzescii şi Cerăşenii***) şi alţi tineri de séma sa printre grădinile şi viile din apro­pierea oraşului, séu la scăldat, vara, la rîul Teléjenului, séu încăleca şi se ducea la Drajna, la curtea marelui boer Alecu Filipescu Drăjneanu. Nici nu ajungea bine în curtea cea mare, încungiurată de tote părţile cu viă, cu pomi şi cu straturi de flori, şi 'i eşia înainte îndată spre în­tâmpinare administratorul moşiei, Fécamp, un Frances din Normandia, care îi dase

**) Singurele jurnale la casina din Văleni erau: „Curierul românesc“ al lui Eliad şi „Grazeta Transilvaniei" împreună cu „Fóea pentru minte, inimă şi literatură", redactate de George Bariţiu şi Andreiu Mureşianu. Erau 10 orăşeni abonaţi la aceste jurnale : neguţători şi funcţionari, în frunte cu Alecu Filipescu, care mai avea jurnale franţu­zesc! şi nemţesc!, între cari şi „Allgemeine Zeitung".

***) Două familii de frunte din Vălenii-de- Munte.

deja de veste domnului seu Filipescu, că vine „profesorul".

Un moment sărbătoresc era pentru Almăşanu, când se’ntempla să mai fiă şi alţi ospeţl la curtea lui Filipescu. Şi de aceştia se aflau totdeuna în timpul verei şi tomnei. Aşa d. e. se găsiau adeseori la Drajna ca ospeţl vestiţii boerî mari: Bă- lenil, Câmpinenii, vărul său Costache Fili­pescu, ministru de culte şi instrucţiune*), Iancu Filipescu, fost ministru de esteme**) etc. etc. Ba se întâmpla uneori, că era chiar vodă Bibescu cu familia sa la Drajna, unde domna cu 2 copii rămase odată preste vară pănă tomna târdiu după culesul viilor.

Şi Almăşanu prietinul de casă*) al lui Filipescu, care ’1 poftise odată pentru totdeuna la masă, era în societatea acestor

*) Soţia lui Costache Filipescu era o fată din familia Balş, cea mai vestită din Moldova pe timpul acela.

#*) Acesta a fost dis odată, când eraîi Nemţii în 1856 în România şi venise vorba despre orga- nisaţia ţărei: „Nu ne trebue organisaţia vostră; avem noi mai bună organisaţiă decât a vostră".

*) Filipescu ’1 poftise pe Almăşanu odată pentru tot-deuna ca ospe la masa sa şi ca se n’aibă causă a să scusa, că nu pote merge, fiind

Nr. 143.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

•la Blaşiu, însoţit de preotul G. Huok, pen­tru a face o visită Eaoelenţei Sale Metro- politului Mihályi. Cu acéstá ooasiune epis­copul óspe a visitat oatedrala şi institutele de învăţământ, esprimându-se cum spune ^Unirea44, în termin măgulitori despre ele.

In institutul teologic-pedagogic din Ca­ransebeş resultatul esamenelor la finea aces­tui an, oum raportâză „Fóia Diecesană44, este următorul: In oursul I. de padagogie au eşit eminenţi: Dimitrie Pirtea, FJórea Bogdan, Maria Fara şi Emilia Lipovan, ou prima 8 inşi, cu nesuficient 3; în oursul II. <cu eminenţă: Nioolae Bololoi, Alexandru Onaie şi Maria Laţcu, ou prima 3 inşi, cu nesuficient 6; în cursul III. eminenţi sunt Ilie Ambra?, Mărian Groza, Patriohie Răm- neanţu şi Târziu, 15 iuşl au ieşit ou prima, ér 6 ou nesuficient. La esamenul de oalifi- caţiune învăţătorâseă s’au supus 23 de inşi, dintre oari 5 au repeţit esamenul din 1—2 ^obiecte. Dintre aoeştl 5, 8 au f&out nul ou suooes; dintre oeilalţl 18, au obţi­nut: Cornelia Drăgălina, Sofia Băiaş şi Iu- |if№ Câroou nota generală eminenţă; bun au abţinut 6 inşi; suficient 7, ér respinşi din câte un obieot au fost 2 inşi. — Elevii del& institutul teologic au obţinuţ în oursul î : 2 inşi ou nota generală laudabil, 2 bun,1 suficient, 2 neşuficient; oursul I I : loan Popovipiü fqrte bine; 2 inşi laudabil, 4 bun} :2 suficient, 1 nesuficiení; ööfsül î î l : loaü Buliga, Alexandru Guga şi Coritflan Zuiao fórte bun, 7 laudabil, 1 bun. '

Stipendii din „Fundaţiunea Ini Gozsdu .Oei oe vőí £ă dobândâsoă stipendii din Fundaţiunea Gozsdu pentru viitorul an şcolar, au să-şi înainteze cererile pănă în 5 August st. n. la comitetul administrativ al fundaţiunei Gozsdo în Budapesta (V II Király u. 13 sz.) Petiţiile au ső fiă înso­ţite de documente, prin cari să se oons- tate, că sunt fii de cetăţeni ungari şi mem­bri ai bisericei ortodoxe române, oă stu- diâză cu succes bun 1a vre-un institut pu- blio din patriă, că nu au avere suficientă pentru a-şî acoperi tóté trebuinţele la stu- •diu eto. Pănă la acelaşi termin au să-şi legitimeze progresul în studii şi stipen- diştii actuali.

Prima iilială a „ Concordiei Diu Fă­găraş se comunică, că direoţiunea unei so­cietăţi comeroiale române „Conoordiau din *Sibiiu a hotărît sé înfiinţeze îuoă în tómna «cestui an prima filială a sa în Făgăraş. íioirea acésta a produs mare bucuriă între Românii fâgârfişenl, mai ales fiind-că oo- merciul şi în acels părţi aprópe curat ro­mânesc! a fost pănă aoum monopoiisat de străini.

Desvélirea monnmentnlni Ini Petőfi şi Saşii. In 31 Iulie n. o. se va faoe la Si- ghiş0ra desvélirea monumentului poetului maghiar Petőfi. „Magyarország** spune, că

mari boeri, nedespărţit de ei, iniţiat în tóté tainele înaltei politice de stat.

O deosebită distracţiă era apoi pen­tru Almăşanu, când mergea în cocietatea acestor boeri la vânat pe moşiile lui Fili- pescu, cari se’ntindeau pănă la Carpaţi; séu când petrecea cu ei în dél la viă. Viéta de aici: horele ce se împrovisau, cântecile lăutarilor, pocniturile puscilor, veselia zu­grăvită pe feţele tuturor în timpul cule­sului, focurile ce ardeau pe vârfurile délu- rilcr, ca tot atâtea semne de bucuriă, tra­iul liber sub cerul liber şi în sfârşit însuşi culesul ciorchinelor şi persicelor parfumate,— tóté acestea, împreună cu íntréga natură, •ce-1 înconjura, şi pentru ale cărei podóbe Almăşanu avea un simţ fórte des voltat, produceau în vioiul şi poeticul lui suflet adânci Jimpresii, plăcute şi neşterse, şi-i măriau pofta de muncă sfântă, apostolică în ţarina culturei şi propăşirei némului séu.

Şi acum înţelegem bine pentru ce A l­măşanu suspina ades, când venia vorba despe Vălenii-de-Munte, „raiul vieţeiu sale.

(Va urma.)

departe dela Văleni pănă la Drajna, ’i dărui lui Almăşanu un cal bun de călărit şi tóté cele tre- buincióse pentru întreţinerea lui.

Saşii din Sighvş6ra iau „o atitudine duş- măn6să“ faţă de aoâstă serbare. Pănă aoi ei şi-au arătat „numai indiferenţă**, aoum însă, „spre mai marea soandalisare a Ma­ghiarilor din Ardâl, ei au hotărît, oa sen­timentelor lor anti-maghiare să le dea o espresiune demonstrativă. Sub pretext, că merg la maial, toţi locuitorii saşi din oraş — 4ice mai departe f6ia ungurâscă — vor face în aoea 4i o esoursiune la pădure, oa astfel să nu p6tă ajunge oumva în apro­pierea Maghiarilor prăsnuitori. — Departe au ajuns lucrurile, dâoă Saşilor li-se ia a4l în nume de rău ohiar şi numai faptul, că nu se însufleţeso şi ei de serbările Ungu- rilor şoviniştl...

Cununii. Ni-se scrie din Lugoş: D-1 Cornel Demeter, năsout în Lugoş, farmacist diplomat şi proprietarul primului labora­torul farmaoeutio artificial în Budapesta, îşi va serba cununia în 18 Iulie n. o. ou amabil» d-ră Veturia Vlad, fiioa d-lui Ni- oolae Ylad, farmacist în Orăştiă. — Erl, în 29 Iunie v., s’a cununat în Călăraşi d-ra Adela G. Ceauşescu ou d-1 sublocotenent în armata română Eugen Miclescu din Târgu- Yestei, —- Dorim ferioire tinerelor părechl!

Declaraţiune preţidsă.Sub acest titlu publică „U w ea4*

O declaraţiune a d-lui preposit 1 . M. Molâovan, p© oare o reproducem mai jos. Declaraţiuneâ âd referă la nisce calumnii ordinare ale fóíeí catolice ^Alkotmány44, despre care am fost ameţit şi noi, că a mers aşa de­parte cu suspiţionările sale, încât şi-a perm'*8 a susţinâ, că conferenţa Românilor i?aiţl din 1871 ar fi fost pusă ia cale de guvernul unguresc de atunci, vrénd acésta sé atri- bue uneltirilor guverü'nlui ^m işca­rea de-acum a Românilor

In faţa acestor suspiţiui?* 91 ca‘ lumnii josnice, éta ce spune d i iore* posit Moldo van în declaraţiunea adrt?" sată „Unirei44 cu data de 9 Iulie n.:

Domnule Redactorl In „Unirea44 Nr. 27 din a. o. ai binevoit a reproduoe acel asert al lui „Alkotmány44, oă eu, oa fost notar al oonferenţei ţinute de Românii gr. cat. la Alba-Iulia în 1871, pot mărturisi despre aceea, oă spesele pregătirii aoelei conferinţe le-a aooperit guvernul ţării, şi oă t6tă conferenţa aoeea a jucat, după oum i-a fluerat regimul.

Ierte „Alkotmány", să-i spun, oă e pe cale rătăcită, când se provócá la mine, oa la martor în luorul aoela, de oare eu nu sciu, nu am au4it nimic, pănă nu am vă4ut publioaţiunea din „Unirea".

Din oontră tot-déuna am ţinut şi ţin şi a4i« că conferenţa aoeea a fost li­beră, şi şi-a făcut conclusele, pe cum a cugetat ea de mai bine. Baronul Vasilie Pop era cu adevărat în funcţiune înaltă, dérá el a rămas tot-déuna fia credincios al naţiunii şi bisericii, şi peste tot a fost bărbat cu caracter solid, încât nu ar fi primit a se faoe unélta nimărui. El s’a bu­curat de nume bun în totă vieţa sa, ou atât mai mult trebue să regretăm, oei ce l-am cunoscut, că-1 vedem ajuns (din feri­oire numai în „Alkotmány") pe gura unui calumniator ordinar.

Ce privesce spesele oonferenţei, soiu »positiv, oă fîă-oare a călătorit la Alba-Iu- lia şi*a petreout acolo pe spesele sale. Spese de pregătire nu au fost, 0ră spesele împreunate ou tipărirea aotelor aoelei oon- ferenţe le-am aooperit eu din salarul meu ou totul modest, oe aveam oa profesor gimnssial.

Te rog a publioa aceste şire spre restabilirea adevărului lovit de „Alkot­mány".

I. 11. Mol do van.

încheierea anului şcolar.Braşov, 30 Iunie v.

E’estivitatea încheierii anului şoolar şi distribuirea premiilor la elevii şo61elor medii române din loo s’a săvârşit oa de obioeiu, erl, în 4iua S-ior apostoli Petru

şi Pavel. Tinerimea şoolară şi oorpul pro­fesoral au asistat mai întâiü la servioiul divin împreunat ou doxologia, în bisericaS-lui Nioolae. Pe la órele 10y2, terminân- du-se servioiul divin, tinerimea s’a reîn­tors, în procesiune, dela biserioă în sala festivă a gimnasiului, oare era înţesată de-un numéros şi ales publio, domni şi dame, din societatea n0stră română. Erau şi mulţi părinţi de-ai elevilor veniţi de pe la sate. Corul de oopil sub oonduoerea d*lui profesor de musioă Tim. Popoviol cânta de trei-orl „Sfinte Dumne4eule“.

După aoésta se urcâ la tribună d-1 director gimnasial Virgil Oniţiti. Intr’un disours bine simţit şi plin de oele mai îm- buour&tóre constatări pentru starea şi pro­gresul şo61elor nôstre, d-sa arăta însemnă­tatea dilei, mulţămind publicului pentru interesul, oe’l arată faţă de aoâstă serbare printr’o participare atât de numërôsà. De mare interes au fost datele statistice, la cari se provoca d-1 director Oniţiu, ou scop de-a arăta progresul suocesiv, oe s’a reálisát la aceste şcole în ultimul period de 4ece ani,

Aşa de esemplu oe privesoe progresul în studii, dintre 422 şcolari din gimnasiu şi şo01ele reale, câţi au fost esaminaţl la finea acestui $n şoolar, au eşit ou calcul de eminenţă (fórte bine şi bine) 194, va să 4ioă 46%, mediporii (ou şufic&nţ şi ayisaţî la rèpë|)ireâ èâamênului din câte un obieot), 158, sóu 38% î avisaţl la repeţirea ciassei au fost 67, séu 20%* Ou înainte ■;însă numărul studenţilor slabi, avisaţl la repeţirea olassei, era de 27% ; aoâstă oifră, ou miol variaţiunl, a soă4ut treptat în de­cursul celor 10 ani din urmă, oeea ce do- vedesce un progres fórte îmbucurător.

Şi mai îtnbaouràtôre sunt constatările privitóre la purtarea morală a şcolarilor. Astfel de esemplu pe oând înainte cu 4e°e ani numărul şooiarîior, à oâror pwţ&ye % fost olassifioată din partea profesorilor câ bună abia era de 40%, în anul următor s’a urcat Ja 50% apoi 59% şi aşa mai de­parte, pănă oând la finea acestui an şoo- lar' numărul celor cu notă bună din pur­tarea » ajuns la 7<S%, pa când ou notă necorë&pnn4êtôre au fost numai 7 (2%). Nu mai puţin ,5mbucurăţóre sunt şi datele privitóre la spor^ea numèrului şcolarilor. Pe când în anul 188687 numărul total ni şcolarilor dela şc01ele cóatre medii era 932, pe atunol la finea acestui au fost de 1386, va să 4i°â în 10 ani numărul şco­larilor a crescut cu éôé.

Aceste constatări au umplut de bu- ouriă pe ascultători, oari au însoţit ou vii urări de „să trăâscă" vorbirea d-lui direc­tor Oniţiu. A urmat apoi cetirea clasifică­rilor de cătră d-nii profesori de clase. Ter- minându-se aoeste corul a mai eseoutat un cânteo, apoi festivitatea s’a încheiat ou dis­tribuirea premiilor.

ScirT din România.Din Sinaia i se comunioă „Epocei",

oă starea sănăteţii Principelui Ferdinand continuă a fi cât se póte de satisfăoăt0re. Suveranii merg des la oasteiul Foişor, spre a vedea pe prinoipele. Peste câte-va 4^0 este aşteptată la oasteiul Foişor, Marea duoesă de Coburg, mama Principesei Maria. Ducesa de Coburg va sta în ţâră o lună de 4>le*

— MercurI 14 Iulie st. n. fiind 4iua aniversărei serbărei naţionale a Republicei francese, va ii recepţiune la lagaţiunea francesă din Capitală. Séra se va da un banohet, la oare va lua parte colonia fran- oesă şi întreg personalul legaţiunei. D-1 conte d’Aubigny ministrul Franciéi va pre- 8ida aoest banchet.

— Sunt însorişi la esamenul de ba- oalaureat, care s’a îuoeput Vineri în Bu- ouresoî 476 de candidaţi. Probele scripta- ristioe se fao la liceul Lazăr.

—- Ministrul de interne, printr’o cir­culară adresată tuturor prefecţilor de judeţ, învită pe toţi funcţionarii judeţului să oon- vină a li se soădea 10 la sută din salarii în folosul victimilor inundaţiilor.

— In Ştefănesol (judeţul Botoşani) a isbuonit Sâmbătă la amé4l, oum află „Drap", un mare incendiu, care suflând vântul pu- ternio a luat proporţiunl îngrozitôre. Lumea fugea zăpăcită oare în cotrou apuoa. în­tregul oraş e în flăoărl. 200 oase a fost oa desăvârşire mistuite de flăoărl. Populaţia rămase fără adăpost. Grăme4l de bagaje, oari au putut fi salvate, zao în oâmp la voia întâmplărei. E o jale de nedesoris. S’a oerut divizii de soldaţi pentru paza ordi- nei. Flaoările sa întind mereu şi ameninţ& totul să prdfaoă în oenuşe. Orl-oe ajutor a imposibil să potolésoâ grôznioul dezastru. Autorităţile la faţa locului însă sunt neputin- ciôse din oausa lipsei de mijlôoe.

— Etă buletinul epidemiei din Foc­şani pe 4iaa de 26 Iunie st. v. Bolnavi veoh! sunt 90. Bolnavi noui 1. Total 91. Din aceştia sunt vindecaţi 16, au rămas 75 ‘oonvalesoenţl. Epidemia e considerată oa înlăturată. Medioul şef al garnizonei din Fooşanî, a declarat oă febra tifoidă e stinsă în garnizonă de ôre-oe bolnavii rămaşi sunt oonsideraţl de convalescenţi.

— In 4iua de 20 curent pe la ôrele 7 géra, femeia Stefan Beraru, din comuna Ograda, judeţul Ialomiţa, venind dela oâmp cUi un oopil al ei de trei ani, în spinale, a fmt lovită de trăsnet. Femia a rămas pe loc. Copila a scăpat.

ULTIME SOM.Eger, 11 Iulie. Ţinerea aduna-

rei Germanilor n’a fost nici decum permisă. Gendarmeria a împrăştiat imensa mulţime. Nemţii au demon­strat înaintea monumentului împăra­tului Iosif, cântând „Waeht am Rein“ şi batjocurind gendarmeria, Ş’au făcut multe arestări.

Berlin, 11 Iulie, âe telegrafezS din Odde, că împeratul Germaniei, preâmblându*se pe bordul corăbiei sale, a fost lovit în ochiul stâng de-o pânză, ce a căcjut de pe ca- tard. Ochiul a sângerat, dór dureri nu simte împeratul.

Carloveţ, 1 1 Iulie. Congresul sâr­besc a fost deschis astă<}Î de cătră comisarul reg. Nikolicí. Pe când s’a cetit .rescriptul regesc, o corn* paniă de onóre a dat o salvă şi mu- sica a intonat imnul împărătesc. In­tre „Zivio44 sgomotóse, patriarchul Brankovicî a mulţămit Maiestăţii Sale pentru convocarea congresului.

DIVERSE.Populaţia viitóre a pământului- Raven-

stein, un statistioian engles, seóse la ivélft nu de mult o statistică, după oare în anul 2072 pământul întreg va fi pe deplin îm- populat. Aşa-dâr peste 175 de ani putem aştepa sfârşitul lumei, déoá nu oumva s’ar schimba pănă atunci mijlócele de subsis- tenţă. Pănă la aoea dată, după oum au oaloulat şi geologii, cărbunii de pâtră din Anglia vor fi sfârşiţi şi astfel seoulul al XXI-lea va avé să fiă un secul oritio. Sta­tistica lui Ravenstein îşi faoe soootéla ast­fel: pe un ţinut productiv în estensiune de un chilometru pătrat vor puté trăi 206 ómenl, ér pe câmpie pe un chim. p. 10 órneni şi prin deserturi numai oâte-un om. După acéstá scatistică la anul 2072 pe în­treg pământul vor fi 5900,000,000. Dâoă poporaţiunea se va spori în fiă-oare an cu 8% oa pănă aoum, oând ea este de 1,484,000,000 omeni, în 2072 de sigur, c& nu vor mai înoăpâ omenii pe pământ.

L i t e r a t u r ă .Istoria Pedagogiei de F. Gr. Borgovan

a eşit deja de sub tipar în editura libră­riei H. Steinberg din Buouresol (Strada Şelari 18). Preţul 3 lei. Se póte procura şi prin administraţia 4i&rului nostru.

*

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 148— 1897.

Dicţionar Universal al jlimbei române de Lazăr Şăineanu, conţinend: Limba vor­bită şi literară cu exemple şi citaţiuni din scritorii români. — Terminologia sciinţifică şi artistică. Vocabular biografic, geografic şi istoric cu privire specială la România şi la Români în genere

Acestă importantă operă, fructul unei munci îndelungate, este menită a um- pló un gol însemnat în cultura nostră na­ţională. Prin caracterul său naţional şi enciclopedic, „ Dicţionarul Universal al limbei române“ constitue o carte indispensabilă ori cărui om cult: profesor, medic, advocat, magistrat, inginer, militar, comerciant, func­ţionar etc. Pentru a înlesni procurarea aces­tei preţiose publicaţiunl pentru Românii de dincóce, Institutul de editura Ralian §i Ingnat bamitca din Craiova a depus esemplare pen­tru vânzare la Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“ , de unde se póte procura în orl-ce moment. Un esemplar, tipărit cu multă eleganţă, în mărime de 900 pag. 8° şi în legătură fórte frumosă de pânză, costă numai 3 fi. 75 cr. Trimis prin postă reco­mandat 4 fl. Recomandăm acéstá prefciósá publicaţiune ca un bun povăţuitor la casa ori-cărui Român cu carte.

*0 carte do mare preţ pentru eco

nomii mari şi mici este Manualul de agri­cultura raţională (Agrologia), scris de d-1 jür, George Maior, profesor de agricultură în Bucurescî. Toţi câţi au avut în mână acâstă preţiosă carte s’au esprimat şi se esprimă cu cea mai mare laudă asupra ei, E o carte fórte mare, cuprindénd 524 pa- gine format mare cu 217 figuri bine reu­şite. In eseménare cu mărimea şi cu mul­ţimea figurilor, cartea este cât se póte de eftină, numai 2 fl, 50 cr. esemplurul, aşa că nici în literatura celor mai înaintat po- poră nu poţi găsi astfel de cărţi cu un preţ mai eftin ca acesta. Fiă-care institu- ţiune culturală română, fiă-care comună de-ale nóstre, dór mai ales seminariile teo­logice, institutele preparandiale, reuniunile învăţătoresci, cum şi toţi câţi doresc a purta o economiă, mai sistematică au ne­apărată trebuinţă de acéstá carte, singură în felul său la Români. De véndare la „Tipografia A. Mureşianu* în Braşov. Celor ce o comandă prin postă li-se reco­mandă a trimite pentru porto 25 cr. pen­tru a li-se trimite cartea recomandată, ca nu cumva sé se pierdă.

*

In Tipografia Diecesană din ' Caran­sebeş a apărut Nr. 2 din seria de publi- qaţiunî întitulată „ Biblioteca Nostră*. Acest număr conţine: „Iancu de Hnnyad, cer­cetare istorică de losif Bălan*. E o cărti­cică interesantă şi bine scrisă, având în text şi două ilustraţ’unî bine reuşite („Iancu de Hunyadtf şi „Iancu de Hunyad în lupta dela Yarna)u. Din „Biblioteca Nostră “ apare în fiă-care lună cel puţin un număr. Di­rector al ei e d-l JE. Hodoş. Abonamentele se fac pentru câte o seriă de 5 şi de 10 numere. Seria de 5 numere costă 70 cr. (1 leu 75 bani), ér seria de 10 costă 1 fl. 40 cr. (8 lei 50 bani). Se vine aşa-deră14 cr. pentru un număr, trimis acasă fran­cat îndată ce apare, — un preţ fórte eftin în asămănare cu mărimea cărticelelor, care au un format fórte plăcut şi tipar frumos.

Proprietar • D r. Aurel Mureşianu.

Redactor responsabil: Gregoriu Maior.

Cursul la bursa din Hiena.Din 10 Iulie 1897.

Renta ung. de aur 4% . . . . 122.85Renta de cor6ne ung. 4°/° . . • 100.15Impr. căii. fer. ung. în aur 41/2% ’ 123.50Impr. căii. fer. ung. în argint 41/2°/o 101.85Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.10Bonuri ruraie nngare 4% • • • 98.10Bonuri rurale croate-slavone . . 97.75Imprum. ung. cu premii . . . 153.—LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin. 141.—Renta de hârtie austr. . . , . 10215Renta de argint austr................. 102.25Renta, de aur austr......................... 123.20

Locuri din 1860 . . . ‘ . . Aoţii de-ale Băncei austro-ungară Acţii de*ale Băncei ung. de credit Acţii de-ale Băncei austr. de creditN apoleondorl.......................Măroi imperiale germane . .London v i s t a .......................Paris v i s t a ...........................Rente de corone austr. 4% • Note italiene...........................

146.-952—398.50 370.-

9.5258.70

119.50 47.57

101.1545.60

Cursul pieţei Braşov.Din 12 Iulie 1897.

Banonote rom. Cump. 9.46 Vend. 9.48Argint roixân. Gump. 9.41 Veud. 9.43Napoleon-d’orl. C mp. 9.50 Vend. 9.53Galbeni Cump. 5.55 Vend. 5.60Ruble Rusesc! Cump. 126.— Vend. — .—Mărci gemane Cump. 58.45 Vend. — •Lire turcesc! Cump. 10.50 Vend. —Scris. fonc. Albina 5°/0 100.75 Vend. 101.75

Publicaţiune de licitaţiă.Biserica româna gr. or. cu hra­

mul St.-lui Nicolae din Braşov — Scheiiu, şi comuna bisericescă ro­mână gr. or. din Braşov cetate vinde din realitatea lor aflătbre în Braşov suburbiei Blumena următo- rele 6 parcele:

]) Parcela V II loc de clădire cu estensiune de 994.50 metri ca­draţi â 2 fl. v. a.

2) Parcela V III loc de clădire cu estensiune 875.84 metri cadraţi â 2 fl. v. a.

3) Parcela IX loc de clădire cu estensiune de 966 metri cadraţi â 1 fl. 50 cr. v. a.

4) Parcela X loc de clădire cu estensiune de 966 metri cadraţi â1 fl. 50 cr. v. a.

5) Parcela X I loc de clăcjire cu estensiune de 957.60 metri ca­draţi â 1 fl. 50 cr. v. a.

6) Parcela X II loc de clădire cu estensiune de 1116 metri cadraţi â 1 fl. 50 cr. v. a.

liicitaţia pentru vinderea ce­lor 6 parcele susnumite se va ţine în 20 luliu 1897 stilu nou la 9 ore inainte de ameacjl în Cancelaria Efo­riei şcâlelor centrale române gr. or. din Braşov, unde se va pute lua în vedere planu de parcelare şi se vor pute ceti şi eondiţiunile de licitaţiă. Pănă în 19 luliu 1897 stilu nou se pot face şi oferte în scris provec[ute cu vadiu de 10°/0 a preţului de eschiă* mare. Ofertele în scris în care ofe- rentul are se declare că a cetit con- diţiunile de vencjare şi se supun lor sunt a se adresa Eforiei şcdlelor centrale române gr. or. în Braşov.

La dorinţa cumpărătorului ju- metate din preţ va pute se remână intabulat pe parcela cumperată pe lângă plătirea unei dobencjî de 6°/0.

Braşov, 20 Maiu 1897 st. v. Nr. 1282.3-3.

Publicaţiune.Bisericile române gr. or., dela

St. Nicolae din Suburbiul Scheiu şi dela Sta. Adormire dinlăuntru Ce­tăţii Braşov, voesc se vindă prin licitaţiune verbală şi pe cale de oferte, hotelul ii uni it „Trei- liusari“ din baia Cslk-Tuşnad.

liicitaţiunea verbală se va ţinea la 12/24 luliu 1897 la 10 ore înainte de amiaiji în baia Tuşnad în hotelul susnumit.

Ofertele în scris provecfute cu un vadiu de 10°/0 dela suma oferită sunt a se înainta pănă la 7/19 luliu1897 la cancelaria Eforiei şcâlelor centrale române gr. or. în Braşov, ce se află în edificiul gimnasiului.

Ofertele au se cuprindă dechia- raţiunea că oferentul a cetit şi cu- nâsce eondiţiunile de venejare.

Condiţiunile de venerare stau la disposiţie pentru informaţiune în can­celaria Eforiei şctflelor în 6rele 9—11 i. a. şi 3 — 5 d. a. în fiă-care c[i pană la 7/9 luliu 1897 st. v.

Braşov, 20 Maiu 1897 st. v.

Nr. 9206—1897.

PUBLICAŢIUNE.Oraşul Braşov intenţion6ză. că

pe realitatea sa Praviţiu lângă Vlădenî se clădescă o casă solidă forestierală.

Se determină spre acest scop o licitaţiune în 20 Iulie a. c. înainte de prânij la 10 ore în biroul oficiului forestiera 1 orăşenesc.

Se recere un vadiu de 5% din suma preliminată cu 1801 fl. 39 cr. Licitaţiunea purcede astfel, că ofe- renţii au se scadă procente din amintita sumă.

Elaboratul de clădit şi condi­ţiunile se află la oficiul forestieral în decursul orelor de birou dela 8—12 6re spre examinare.

Braşov , 2 Iulie 1897.

1319,1-2 Magistratul orăşenesc.

Nr. 10173—1897

Publicaţ iuneObvenind adeseori casurî, în

urma cărora atât posesorii de case cât şi lucrătorii instălătorilor în tim­pul de reparatură a conducerilor apei în casă în mod volnic închid ŞÎ deschid ventilii de stradă, aşa încât reparatura acestora nu numai că consumă timp şi muncă, deră şi spes© oraşului, de aceea se prov<5că cu t6tă seriositatea atât posesorii caselor cât şi instalatorii, ca fără prealabila permisiune a administraţiunei apa­ductului pe viitor se nu închidă şi se nu deschidă aceşti ventilî.

Se observă tot-deodată, cum-că conducerile apaductului în case re- presentă pănă la limitele casei seu realităţei şi acolo unde sunt Intro­duşi hidrometri, pănă la hidrometri (inclusive hidrometri) e posesiunea oraşului. Zace deci în interesul ţine- rei în bună stare al apaductului, de a se interzice orî-ce volnică mani- pulaţiune a acestor obiecte.

Br aş o v , 2 Iulie 1897.

1320.1-1 Magistratul orăşenesc.

Sosirea si plecarea î ren nr i lo r lie slat res. me. în Erase?.Valabil din 1 M aiu st. n. 189?.

Sosirea trenurilor în Braşov:l>ela Budapesta la Braşov:

I. Trenul acoelerat (peste Arad) sosescela 5 óre 7 min. diminâţa.

II. Trenul de persóne la 8 óre dim.III. Tr. aooel. peste Cluşiu la 2 ó. 9 m. p. m.IV. Trenul mixt la 10 óre 25 min. sóra

(acesta dela Budapesta până la Cluşiu ş tren de persóne, érdeia Cluşiu pănă aici tren mixt) *).

Dela Bucuresci la Braşov:L Trenul mixt, care oiroulă numai Vinerea

dela Predeal, ia 7 óre 8 min. dim.II. Trenul aooel. la 2 óre 18 mia. p. m.II. Trenul mixt, la 5 óre 20 min. p. m.

IV. Trenul de pers., la 9 óre 8 min. séra.V. Trenul accel. la 10 óre 19 min. séra.

Dela Kezdi-Oşorhein la Braşov:I. Trenul de persóne la 8 óre 25 m. d.,

(are legătura în St.'Georgî cu Ciuc- Szerda).

II. Trenul de persóne la 1 oră 51 m. p. m.(dela prima Iulie păn’ la 31 August va ave şi acest tren legătura cu St.- Greorgi ou Tuşnadul).

III. Trenul mixt, la 7 óre 3 min. séra, (are legătură cu Ciuc-Szsreda).

Dela Zérnesd la Braşov (Gr. Bartolomeiu).I. Trenul mixt 6 óre 24 mm. d?m.II. Trenul mixt la 1 órá 4 min. p. űq.

III. Trenul mixt la 8 óre 6 min. séra.Dela Sinaia la Braşov **):

Trenul de persóne la 7 óre 40 min. dim.

Plecarea trenurilor din Braşov :Delii Braşov la Budapesta:

I. Trenul m;xt la 5 óre 8 mia. diminâţa(acest tren merge pănă la Cluşiu oa tren mixt, ér de acolo mai departe ca tren de persóne).

II. Tr. aoce). (peste Cluşiu) la 2 ó. 45 m. p. m.III. Trenul de pers. la 7 óre 48 min. sóra.IV. Tr. accel. (pes^e Arad) la 10 óre 26 min.

sóra.

Dela Braşov la Bucuresci:I. Trenul de persóne la 3 óre 55 mm. d.

II. Trenul acoelerat (oe vine deja Arad) la 5 óre 14 min. ditn.

III . Trenul mixt la 11 óre a. m.IV . Trenul accelerat (cw vine pe la Oradia-

Cluşiu) la 2 óre 19 mm. p» m.

Dela Braşov la Kezdi-Oşorlieiu:

I. Tvenul de persóne ia 5 óre 19 min- dim. (are legătură, cu Tuşuad-Ciuc- Szereda).

II. Trenul mixt la 8 óre 50 min. a. m.

III. Trenul de pers. la 2 óre 55 m. p. nv (are legătură cu linia Tuşnad-Ciuc- Szereda.

Dela Braşov la Zérnescí (G. Bartolomeiu)*I. Treitul mixt la 9 óre şi 5 min. a. m.

II. Trenul mixt la 3 óre 18 min. p. m.III. Tren mixt la 9 óre 15 min. séra.

Dela Braşov la Sinaia**) :Trenul de persóne la 6 óre 40 min. sâră.

*) V. Un alt tren mixt, care ciroulă numai Vinerea dela Augustin (Agoston- falva) la 7 ore 4 mia. dimineţa.

**) Acest tren începând orculaţia dela prima Iulie în fiă-oare Duminecă şi sărbă­torea precum şi in fiă-oare Joi.

Prenumeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potii face şi reînoi ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă-eărei luni.

Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voiesa ca espedarea se li-se facă după stilul nou.

Domnii, ce se aboneză din nou s6 binevoiască a scrie adresa lămurit şi s6 arate şi posta ultimă.

Âdministraţ. „Gaz. Trans.“

A N U N tî IU RI(mserţiuni şi reclame)

Sunt a se adresa subscrisei administraţiunf. In caşul pu-

blicării unui anunciu mai mult de odată se face scăc^ement, care cresce cu cât publicare se face mai de multe-orî.

Administr. «Gazeta Trans."

Tipografia A. Mureşianu, Brasov.