CRITICISMUL JUNIMISM

INTRODUCERE-MariaCurentul cultural promovat de societatea ieseana Junimea, incepand cu anul 1863, timp de un sfert de secol, se manifesta ca omiscare de modernizare profunda si de aplicare ferventa a spiritului critic. Junimistii au recunoscut contributia predecesorilor, dar s-au raportat critic la epoca pasoptista (1830-1860), de intemeiere a literaurii noastre moderne. Astfel ca junimismul include atat elementele de ruptura fata de trecut, cat si tendinte de continuitate cu directia initiata de Mihail Kogalniceanu, la Dacia literara. Idei si teme comune sunt: promovareaunei literaturi originale, cu specific romanesc, combaterea imitatiilor sterile si aplicarea principiilor valorice in actul critic. Mai departe, Junimea inseamna o ideologie noua, un discurs intercurtural, o raportare a modelului literar romanesc la cel european, prin largirea criteriilor estetice la nivel universal.Criticismul junimist analizeaza si sanctioneaza urmarile adaptarii superficiale a institutiilor si a formelor civilizatiei occidentale, din perioada pasoptista. Pasoptismul a intemeiat civilizatia si cultura moderna, cu elanul inceputurilor, prin ,,arderea etapelor; junimismul reaseaza fundamentele culturii noastre moderne, printr-o actiune critica vizand toate domeniile ei.Criticismul junimist este legat in primul rand de activitatea lui Titu Maiorescu, mentorul societatii Junimea. Seria criticilor aduse ,,directiei de azi in cultura romana incepe prin studii si articole din domeniul limbii, apoi al cultutrii (teoria ,,formelo fara fond), pentru a trece ulterior la critica aplicata la domeniul literaturii, unde Titu Maiorescu pune bazele teoretice ale ,,criticii estetice. Scrierile lui au fost reunite in volum sub titlul ,,Critice.Junimea reprezinta fondarea spiritului critic modern in literatura si cultura romana, dar si o critica adusa lipsei de echilibru intre formele institutionale ale reformei si mentalitatea poporului, intre paradigma culturala impusa de ,,arderea etapelor in epoca pasoptista si capacitatea de receptare critica a acesteia.Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea culturalaJunimea, in iarna anului 1863: Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu. Astfel, Iasul, care-si pierduse intaietatea prin stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti, dobndeste prestigiu cultural, pentru ca Junimea cncentreaza in randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii.Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. Pasoptistii, oamenii inceputului de drum (Paul Cornea), au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelund si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria, folclorul, natura), au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare.

ETAPELE SOCIETATII JUNIMEA-AndreeaIn viata societati Junimia se disting catevaetape ,cuorientari si activitati diferite.ETAPAIESEANA(1863-1874) are un pronuntat caracater polemic si se manifesta in trei directii: limba. literatura si cultura.In aceasata perioada se elaboareaza principiile sociale si estetice ale junimismului.Tot acum se impune necesitatea educarii publicului prin asa-numitele prelectiuni populare.Organizate pe teme variate ,in diverse cicluri sistematice si tinute intr-o forma academica, ele au avut drept scop educarea publicului larg,care sa inteleaga cultura ca factor deproces si moralitate.Aceasta etapa marcheaza cautarile febrile de modele apte sa asigure progresul la care aspira Titu Maiorescu.Interesul pentruliteratura se manifestadin 1865 cand se avanseaza ideea alcatuiri unei antologii de poezie roamneasca pentru scolari.Aceasta i-a determiant pe jurnalisti sa citeasca in sedintele societati autorii mai vechii, pe ale caror texte si-au exersar spiritul scritic si gustul literar.CEA DE-A DOUA ETAPA, din 1874 pana in 1885 este o etapa de consolidare ,in sensul ca in aceasta perioada se afirma reprezentantii de seama ai ''directiei noi' in poezia si proza romana:Eminescu ,Creanaga,Slavici, Caragiale,dar si scriitori aproape necunoscuti astazi precum:Samnson.Bodnarescu,Matilda Cugler-Pomi.este o perioada in care se diminueaza teoretizarea criticizmului in favoarea judecatilor de valoare.Acum sunt elaborate studiile esentiale prin care Titu Maiorescuu se impune ca autentic intemeietor al criticii noastre literale moderne, fara insa a neglija preocuparile din domeniul civilizatiei dar mai ales din domenilu limbii literale,necesare si pentru ca in1860 se facuse trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin.Maiorescu sustine utlitatea imbogatiri vocabularului limbi romane prin neologizme de origine romanica intr-un studiu din 1881.ETAPA A TREIA, incepe din 1885,cand revista Comvorbiri Literale este mutata la Bucuresti,ca si intreaga societate Junimea.Aceasta etapa are un caracter proponderent universitar,prin studiile de specialitate din domeniile :istorie,filozofie, filologie,geografie.Aparitia revistei se prelungeste pana in 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii 20 de anii.TRASATURILE JUNIMISMULUI-AndreeaIn lucrarea Istoria literaturii romane moderne, criticul Tudor Vianu identifica trasaturile definitorii ale junimismului: spiritul critic, spiritul filozofic, gustul pentru clasic si academic, spiritul oratoric, ironia. Spiritul critic: este cea mai importanta trasatura a junimismului. Se manifesta prin respectul fata de adevarul istoric in studierea trecutului si prin cultivarea simplitatii. Este combatuta falsa eruditie, manifestata de catre multi carturari ai timpului, prin folosirea unei limbi artificiale, care sa-i diferentieze de oamenii de rand. Este respinsa nonvaloarea, identificata la nivelul socio-politic si cultural, al institutiilor statului (,,formelor fara fond). Spiritul filozofic: este prima caracteristica a structurii junimiste. Junimistii au pregatire filozofica solida, au cultul gandarii abstracte, solicita si celor tineri studii filozofice premergatoare specializarii, sunt interesati de speculatia teoretica in toate domeniile. Gustul clasic si academic: se datoreaza formatiei universitare, accepta canoanele si modelele care au trecut probatimpului. Putine creatii ale artei moderne le retin atentia: Baudelaire, Ibsen. Spiritul oratoric este a doua trasatura a mentalitatii junimiste.Junimea a dezaprobat modul de a vorbi in public al generatiei anterioare,care contribuie la crearea unei frazeologii demagogice.Cuvantarle junimistilor se caracterizeaza printr-un sever control al expresiei.Ei creeaza un noustil oratoric,caracterizat prinrigurozitatesilaconism. Ironia este o alta trasatura a tabloului. Junimistii cultivau umorul si ironia.Ei aveau convingereaca nu se poate construi nimic pe o baza noua fara a distruge mai intai,cu ajutorul ironiei,prejudecatile si ideile gresite.Una dintre tintele ironiei lui Maiorescu a fostbetia de cuvinte.

OBIECTIVELE JUNIMII-MadaObiectivele Junimii sunt:-raspandirea spiritului critic-incurajarea literaturii nationale-neatarnarea intelectualaa poporului roman-originalitatea culturiisi a literaturii romane-creareasi impunerea valorilor nationale-culturalizarea maselor-unificarea limbii romane literare.In domeniul studiilor lingvistice, Maiorescu a preluat argumentele lui Alecu Russo, criticand tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care propuneau curatarea limbii romane de orice element nelatin. Polemica dintre Maiorescu, pe de o parte, si Timotei Ciparin si George Baritiu, pe de alta parte, a stimulat studiile asupra limbii romane.ROLUL LUI TITU MAIORESCU IN CRISTALIZAREA CRITICISMULUI JUNIMIST-MadaCriticismul junimist este legat in primul rand dde activitatea lui Tiut Maiorescu, mentorul societatii Junimea, dar si indrumator cultural si literar al epocii. Reunite in volum sub titlul Critice, scrierile lui ilustreaza domeniile de manifestare ale spiritului critic maiorescian: limba romana, literatura,cultura, estetica. De asemenea reflecta preocuparile Junimii in diferiteetape, de la un pronuntat caracter polemic (1863-1874), la perioada de afirmare a ,,directiei noi in poezia si proza romana (1874-1885).Prima editie a Criticelor, din 1974, cuprinde in Prefata autorului o motivare a necesitatii criticii (,,critica destructiva unde trebuie si constructiva unde poate) in contextul ultimilor 7-8 ani, ca rezistenta in fata mediocritatilor cer navaleau in viata publica. Autorul respinde compromisul cu ,,forme goale si isi afirma cu luciditate responsabilitatea in fata culturii romane contemporane.Studiile incluse aici acopera cele trei directii de actiune ale criticismului junimist: limba romana( Betia de cuvinte, 1873), literatura (Ocercetare critica asupra poeziei romane de la 1867; Asupra poeziei noastre populare, 1868; Directia noua in poezia si proza romana, 1872), cultura (In contra directiei de astazi in cultura romana, 1868). Ultima lucrare mentionata lanseaza teoria ,,formelor fara fond, de mare importanta in epoca, dar ulterior reluata periodic in dezbaterile noastre culturale.CONVORBIRI LITERARE(C.L.)-RalucaPublicatie literara,aparuta la Iasi in 1867,1 martie.Organ al societatii Junimea,condusa de Titu Maiorescu,si avand la inceput ca redactor responsabil pe Iacob Negruzzi.De la 1 ianuarie 1885 revista se muta la Bucuresti,unde apare pana la 1 martie 1944.La conducerea revistei,Iacob Negruzzi isi asociaza,in 1893,un comitet alcatuit dintr-un grup de tineri,rolul important detinandu-l I.A.Radulescu-Pogoneanu,apoi Mihail Dragomirescu.Din ianuarie 1902,revista are ca director:Ion Bogdan.De partea literara se ocupa fratele sau,G.Bogdan-Duica si apoi D.E.Volceanu.Din ianuarie 1907,un nou director:S.Mehedinti,geograf,eminent si literat amator,iar din 1924,Al.Tzigara-Samurcas,critic de arta.Ultimul director:I.E.Toroutiu,istoric literar.Programul initial al revistei prevedea orientare strict literara,fara imixtiuni politice,precum si o critica ,,serioasasi obiectiva a tuturor scrierilor stintifice si literare.C.L. vor servi,de asemenea ,,ca punct de intalnire si infratire pentru scriitorii din toate provinciile romanesti,continuand,in acest sens,actiunea Daciei Literare.Meritul revistei consta in faptul ca,mai ales in primele decenii,au aparut in paginile ei scrieri ale celor mai valorosi scriitori ai epocii,selectate,cu gust sigur,de redactie.Cei mai importanti colaboratori sunt:V.Alecsandri,Ion Luca Caragiale,V.Conta,Ion Creanga,Eminescu,I.Ghica,T.Maiorescu,Iacob Negruzzi,Ion Slavici.Merite speciale ii revin lui T.Maiorescu,care nu numai ca a oferit paginile revistei acestor scriitori,dar,pe unii dintre ei(Alecsandri,Eminescu,Caragiale,Slavici) i-a comentatcu patrundere si intelegere,contribuind la impunerea lor.Primul numar al revistei se deschide cu studiul sau,devenit clasic,Despre poezia romana,publicat in 7 numere consecutive,studiu care a jucat un rol fundamental in orientarea opiniei publice si a scriitorilor.C.L.are la baza limba vorbita apoporului si limba cartilor vechi.Lupta pentru limba era la C.L. o lupta pentru afirmarea nationala si este ilustrativ,in aceasta privinta,modul necrutator in care publicatia,mai ales prin T.Maiorescu,sanctioneaza aberatiile lingvistice din presa vremii.Cativa filologi au jucat un rol important in acest domeniu:Cihac,Gaster,Lambrior dar autoritatea principiilor lingvistice a fost data de marile creatii ale scriitorilor mentionati.C.L. a difuzat,in paginile ei,marile valori ale literaturii universale,prin traduceri excelente,alcatuite de oameni talentati si competenti.Au fost traduse apoi capodopere ale unor autori ca:Homer,Dante,Petrarca,ShakespeareDupa 1900,in special,C.L. nu mai sunt consecvente principiilor initiale,uni conducatori ai revistei n-au pregatirea si gustul necesar,transformand-o intr-un fel de amalgan stiintifico-literar.Din 1970 apare,la Iasi,o noua serie a C.L.,revista mensuala editata de Uniunea Scriitorilor,care incearca sa adune alaturi de scriitorii locali,colaboratori din toate regiunile tarii.REPREZENTATII JUNIMIITITU MAIORESCU-MadaS-a nascut in anul 1840 la Craiova,i a murit in anul 1917 la Bucureti.S-a nascut intr-o familie de intelectuali ardeleni,inrudita cu Petru Maior i Timotei Cipariu.A urmat Gimnaziul Academic Theresianum din Viena,absolvind ca ef de promoie,cu diploma inmanata de ministrul culturii al Austriei.A facut studii stralucite :filozofie la Berlin,cu doctorat susinut la Giessen pe o tema de logica,lucrare publicata in germana(1859).Ii ia licena in litere i filozifie la Sorbonna(Paris).Poliglot,cunoate germana,franceza,engleza,italiana,latina i greaca.Refuzand propunerea de a ramane in Prusia ca director de ziar,se intoarce in ara in 1861.Parcurge foarte repede treptele carierei didactice:profesor la Universitatea din Iai unde introduce primul la noi metoda seminarizarii studenilor,director al Gimnaziului Central de fete din Iai;decan al Facultaii de filozofie,rector al Universitaii din Iai i director la coala Normala,unde introduce practica pedagogica a viitorilor invaatori.Are o contribuie decisiva la modernizarea invaamantului,atat in privina temelor i a ideilor,cat i in privina metodelor didactice.Este mentorul Societaii Junimea,iniiaza in 1836 ciclul de preleciuni populare,susine campanii rasunatare impotriva curentului latinist ce indeparta limba literara de limba vorbita;impotriva ,,direciei vechi'din culturasi literatura romana ,impune directia noua sprijinandu-se pe aparitia unor mari scriitori alor caror opere sunt publicate mai intai in revista Convorbiri Literare.Dupa intrarea junimitilor in politica,in 1874,este numit ministru al Instruciunii Publice,fapt ce-l obliga sa se mute la Bucureti.Ii continua cariera universitara la Bucureti,preda cursurile de Logica i Istoria filozofiei moderne,ridicand standardul invaamantului filozofic la nivel european.Din 1880 ii reia activitatea culturala,in locul criticii de direcie,apar preocupari de astetica i de critica literara,se implica in polemici cu privire la esena artei i la rolul ei in societate.Dupa 1900,este acaparat de viaa politica:prim-ministru i ministru de externe,prezideaza in 1913 Conferina de Pace de la Bucureti.Dupa ce a incurajat i creditat debutul lui Mihai Eminescu i a altor scriitori junimiti,saluta debuturile tinerilor scriitori,Mihail Sadoveanu i Octavian Goga,a caror opera ulterioara ii confirma verdictul critic.THEODOR ROSETTI-AndreeaS-a nascut in anul 1837,i a decedat in anul 1923.A fost publicist i om politic.A facut studii secundare in Germania i Frana,studii de economie politica i finane la Viena.A fost cumnatul lui Alexandru IoanCuza,care i-a incredinat misiunea de agent diplomatic al arii la Berlin.Intrat in politica,ajunge prim ministru i influent om politic.A scris trei eseuri care susin programul junimist:Despre direciunea progresului nostru,Micarea sociala la noi,Scepticismul la noi.Petre Carp-MariaPetre Carp(nascut in data de 28 iunie1837 laIai,i a decedat in data de 19 iunie 1919,incomuna ibaneti,judeul Iai) a fost un politician roman, membru marcant al Partidului Conservator.Biografie:Este trimis inca de copil laBerlin(1850) unde invata la 'Franzsische Gymnasium' (Liceul Francez).In anul 1858 isiiabacalaureatul si se inscrie la Facultatea de Drept i tiine Politicedin cadrul Universitatii dinBonn. In anul 1862 revine la Iaisi contribuie la punerea bazei societatii Junimea(primavara anului 1864).Desi a fost numit in postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865) a participat activ la indepartarea domnitorului Alexandru Ioan Cuzade la conducerea Romaniei.La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenentei domnesti, iar ulterior secretar al Agentiei diplomatice a RomanieilaParis(mai 1867 - iulie 1867).Adept al ideilor 'junimiste' s-a remarcat ca unul dintre fruntasii Partidului Conservator din acea perioada.A fost ales in numeroase randuri deputat si senator in Parlamentul Romaniei.A indeplinit numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la conducerea tarii dupa plecarea domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Straine, ministru Cultelor si Instructiunii, ministru Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, ministrul Finantelor) fiind ales de doua ori presedinte al Consiliului de Ministri.Vasile Pogor-RalucaS-a nascut la Iai in data de 20.08.1883,i a murit in Bucium(Iai) in data de20.03.1906Activitate:Scriitor siompolitic. Dupa absolvirea cursurilor pensionului Malgouverne dinIasi, pleaca laParis(1849) unde studiaza dreptul. La intorcerea intarase angajeaza in cadrul Tribunalului dinIasi, unde lucreaza pana in anul 1859, cand se transfera la Curtea de Apel.A detinut, in doua randuri, functia de prim-presedinte al Curtii de Apel (1869-1870, 1875-1876).A fost unul dintre fondatorii societatii 'Junimea'.A scris versuri, proza si a realizat importante traduceri ('Faust', de Goethe traducere realizata impreuna cu Nicolae Skeletti) pentru revista 'Convorbiri literare'.S-a numarat printre participantii la coalitia politica care a dus la indepartarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea tarii. In februarie 1866estenumit prefect al judetuluiIasi.A fost ales deputat in cadrul Constituantei formata in acelasi an.S-a lansat in politica alaturi de 'junimisti'.In perioada 20 aprilie - 23 mai 1870 ocupa functia deministru al Cultelor si Instructiunii.A fost unul dintre membri marcanti al Partidului Constitutional ('junimist') - formatiune politica infiintata in anul 1891.Alte functii politice detinute: deputat si primar al orasuluiIasi(februarie - aprilie 1881; iulie 1888 - aprilie 1891; mai 1892 - noiembrie 1894).Desi a fost mostenitorul unei imense averi a murit urmarit de creditori.IACOB NEGRUZZI-DenisaS-a nascut in anul 1842 in Trifeti, judeul Iai,i a murit in anul 1932,la Bucureti.Poet,prozator,dramaturg i traducator.Fiu al scriitorului moldovean Costache Negruzzi,doctor in drept,,summa cum laude'la Berlin,profesor universitar si presedinte al Academiei.A urmat studii liceale in Germania i Facultatea de Drept din Berlin,incheiata cu doctorat.A facut cariera universitara,i o lunga cariera parlamentara.S-a impus in istoria literaturii mai ales prin activitatea depusa ca redactor ef al Convorbirilor literare(1867-1895),unde a reuit,datorita unui spirit organizatoric exemplar,sa asigure apariia regulata i la un nivel foarte ridicat a publicaiei,prin atragerea marilor scriitori ai vremii.Scriitor fecund,Iacob Negruzzi s-a remarcat mai ales prin volumul Copii de pe natura(1874),care reunete portrete satirice in proza i versuri,in care ridicularizeaza demagogia,cosmopolitismul,falsul patriotism,mentalitatea conservatoare,ipocrizia,parazitismul.Volumul memorialistic Amintiri din Junimea(1921) prezinta interes documentar,autorul fiind unul dintre intemeietorii cenacluluim Junimea.A tradus,aproape in intregime,teatrul lui Schiller.

PROBLEMELE LIMBII-RalucaCriticismul junimist se manifesta mai intai in domeniul limbii prin articolul publicat de Titu Maiorescu in 1866, Despre scrierea limbii romane. Importanta articolului in contextul epocii este majora pentru ca declanseaza lupta impotriva curentului latinist si precede intemeierea institutiei academice, care ar fi avut drept scop: impunerea alfabetului latin, unificarea ortografiei, elaborarea unor lucrari normative.In acest articol, in care saluta inlocuirea alfabetului chiric cu cel latin, Titu Maiorescu formuleaza prima teza a concordantei intre forma si fond, referindu-se la raportul dintre alfabetul latin si limba latina. Tot aici teoreticianul incepe combaterea etimologismului promovat de curentul latinist.De asemena, teoria formelor fara fond are proiectii in lucrari ulterioare vizand limba romana, precum : Limba romana in jurnalele din Austria (1868), Betia de cuvinte (1873), Neologismele (1881). Maiorescu sustine in aceste studii alfabetul latin si principiul ortografiei fonetice (impuse de Academie in 1881), imbogatirea vocabularului cu neologismele, dar fara exagerari, si combate bombasticismele, etimologismele, se manifesta impotriva stricatorilor de limba, ridiculizeaza ,,betia de cuvinte.TEORIA FORMELOR FARA FOND-DenisaIn 1868 apare studiul 'In contra directiei de azi in cultura romana', in care este formulata teoria formelor fara fond.Teoria exprima viziunea lui Titu Maiorescu asupraculturii ,fiind construita cu un fundament filozofic , pe treii principii: autonomia valorilor, unitatea dintre cultura si societate, unitatea dintre fond si forma in cultura si dezvoltarea sociala.Prin fond,Maiorescu intelege activitatile materiale.sociale si culturale, dar si traditi si mentalitati.Prin forma,sunt desemnate structurile institutionale ale societatii, sistemul de educatie institutiile culturale prin care serealizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii.Criteriul considera formele fara fond' pretenti fara fundament, stafii fara trup, iluzii fara adevar ' si le denunta ca fiind'stricacioase, fiindca nimicesc un mijloc puternic de cultura'.Maiorescu critica'vitiul radical'fiindca in epoca,'lipsea orice fundament solid pt formele dinafara ce le tot primim'.Critica se indreapta impotriva generatiei pasoptiste care a creat o 'directie falsa' in cultura noastra prin imitarea doar a aparentelor culturi apusene:'caci nepregatiti precum erau si sunt tinerii nostri, uimiti de fundamentele marete ale culturi moderne ei patrunseara numai in efecte,dar nu patrunsera pana la cauze, vazura numai formele de deascupra ale civilizatiunii, dar nu intrevazusera fundamentele istorice mai adanci , care au produs cu necesitate aceste forme'.Criticul considera cu adevarat primejdioasa nu atat lipsa fundamentului, cat suficienta, lipsa necesitati acestui fundament.Autonomia valorilor porneste de la principiul din filozofia lui Kant,care delimiteaza domeniul esteticului si celelalte valori.Maioresu sustine necesitatea aprecierii fiecarui domeniu princriteri specifice, referindu-se la primele lucrari istorice si filologice considerate fundamentale pt demonstrarea latinitatii limbii romane:Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia de Petru Maior in 1812,Lexiconul de la Buda 1825,Tentamen criticum in lingua romanicam 1840, gramatica scrisa in limba latina pentru straini.Aceste lucrari contin unele erori stiintifice si exagerari provocate de intentii demonstrative sau motivati politice.Titu Maiorescu accepta cauzele exagerarile , dar condamna lipsa atitudinii critice a contemporanilor fata de aceasta.Lipsa'fundamentului dinlauntru' in domeniulcultural ,politic si artistic, pe care se aseaza aceste forme universale rupe unitatea dintre cultura si societate, potrivit criticului:'In aparenta dupa statistica formelor dinafara, romanii posed astazi aproapea intreaga civilizatie occidentala. avem politica sistiinta ,avem jurnale si academii, avem scoli si literatura, avem muzee, conservatorii, avem teatre ,avem chiar si o constitutiune.Dar in realitate toate acestea sunt productiuni moarte ,pretenti fara fundament stafii fara trup,iluizi fara adevar'.Confruntarea cu realitatea va veni chiar din confrunatrea cu cultura europeana moderna, care vine'la noi,findca noi nu am stiut ca mergem inaintea ei.Prin urmare, doua sunt adevaruri pe care le opun 'vitiului radical'-neadevarul.Primul este aceela ca :'mediocritatile trebuiesc descurajate de la viata publica a poporului' pentru ca sunt primejdioase, in timp ce valorile nu au nevoie de indulgenta si sunt universale.Al doilea adevar este:'forma fara fond,nu numai ca nu aduce nici un folos, dareste de-a dreptul stricacioasa, fiindca nimiceste un mijloc puternic de cultura'.Institutiile fiind cele care corecteaza mentalitile'esta mai bine sa nu facem o scoala decat sa facem o scoala rea; mai bine sa nu facem deloc academii, cu sectiunile lor, cu sedintele solemne, cu discursurile de receptiune, cu analele pentru eleborate decat sa le facem toate aceste fara maturitatea stiintifica ce singura le da ratiunea de a fii'.Inainte de a avea partide politice, care sa simta trebuinta unui organ, si public iubitor de stiinta, care sa aiba nevoie de lectura, noi am fundat jurnalele politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit jurnalistica. Inainte de a avea invatatori satesti, am facut scoli prin sate, si inainte de a avea profesori capabili, am deschis gimnazii si universitati si am falsificat instructiunea publica.Inainte de a avea o cultura crescuta peste marginile scolilor, am facut atenee romane si asociatii de cultura si am depretiat spiritul de societati literare.Critica estetica-MariaInteresul pentru literaturase manifesta din 1865, cand la Junimea se avanseaza ideeea alcatuirii unei antologii de poezie romaneasca pentru scolari.Cum nu s-a putut alege un numar suficient de poeziifrumoase ,Maiorescu publica in Convorbiri literare studiulO cercetare critica asupra poeziei de la 1867, care concentreaza conceptia lui despre arta. Scopul acestei lucrari de docrina esteticaestede a prezentaelementele artei poetice care separa poezia de alte genuri literare, ca si de alte domenii ale cunoasterii, oferind publicului o masura mai sigura de a deosebi adevarul de eroare si frumosul de urat.De la inceput, autorul face distinctia transanta intrearta(poezie) si domenii(politica, stiinta, morala), pornind de la ideea sau obiectul exprimat. Spre deosebire de stiinta, careestechemata sa exprime adevarul, poezia este arta de a pune fantezia in miscare prin cuvinte, iar frumosul este ideea manifestata in materie sensibila.Esteticianul sustine ideea gratuitatii artei.Noua directie, in deosebire de cea veche si cazuta, se caracterizeaza prin simtamant natural, prin adevar, prin intelegerea ideilor ca omenirea intreaga le datoreste civilizatiei apusene si totodata prin prestarea si chiar accentuarea elementului national.CONCLUZIE-DenisaCriticismul junimist este o trasatura definitorie a miscarii, care a influentat destinul literaturii si al culturii romane. Structura unei doctrine unice pe baza respectului fatade adevar, plasarea analizei si a interpretarii fenomenului artistic intr-o paradigma valorica universala, cambaterea cu vehementa a mistificarii istorie si a limbii romane, alipsei de echilibru intre fondul si forma fenomenului cultural, sunt cateva dintre ideile in numele carora lupta junimistii. Ei resimt nevoia de afirmare a specificului national si de inlaturare a formelor fara fond, considerand ca,, intre 1848-1870 s-a produs o ruptura adanca intre cultura traditionala si cea moderna, prin adoptarea unor occidentale nepotrivite romanesc. De aici si calificarea culturii romanesti contemporane drept si combaterea ei violenta in numele adevarului>>.Aceste convingeri, puterea extraordinara a lui Maiorescu de a construi o teorie a culturii, demonstrand autonomia artei si aplicand principiile valorice, au facut posibila aparitia marilor clasici ai literaturii romane: Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici.

BIBLIOGRAFIE DICTIONAR DE LITERATURA ROMANA (Scriitori, reviste, curente), Dumitru PacurariuEDITURA UNIVERSBUCURESTI, 1979 DIN CRITICE , Titu MaiorescuEDITURA TINERETULUI, 1967 ESEUL.Teme pentru bacalaureat:studii de caz si dezbateriL.Paicu, M. Lupu, M, Lazar, V. GalEDITURA ART LITERATURA ROMANA. Pregatire individuala pentru proba scrisa-examenul de bacalaureatL.Paicu, M. Lupu, M, Lazar, V. GalEDITURA ART LIMBA SI LITERATURA ROMANA. Manual pentru clasa a XI-aMircea Martin, Elisabeta Rosca, Carmen Ligia Radulescu, Rodica ZaneEditura Art