Craiova-Teste Dentara Studenti 2013

7/27/2019 Craiova-Teste Dentara Studenti 2013

1/183

MEDICINA DENTARA- propuneri intrebari -

Tema nr. 1

Anestezia in medicina dentara

Bibliografie asociata temei:

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si

2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 6-53

Care din substantele anestezice enumeratemai jos face parte din grupa derivatiloresterici:

Procaina (Novocaina)

Bupivacaina

1

A.

Hostacaina

Articaina

Mepivacaina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 6)

Care este anestezia locala in care se obtineanestezia dintelui dar nu si a partilor moi:

anestezia topica

anestezia locala prin infiltratie

2

A.

anestezia tronculara-periferica

anestezia bazala

anestezia intraligamentara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 22)

Anestezia topica se poate folosi pentruanestezia nervului:

lingual, in santul mandibulo lingual , in dreptulmolarului de minte

alveolar supero-anterior

3

A.

mentonier

incisiv

alveolar inferior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 19)

Reperele pentru anestezia la tuberozitatesunt:

creasta zigomato-alveolara

radacina meziala a molarului de 6 ani

4

A.

mucoasa fixa

creasta temporala

creasta temporo-zigomatica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 24)

Care este teritoriul anesteziat obtinut dupaanestezia nervului nazo-palatin:

treimea anterioara a fibromucoasei palatine

cele doua treimi posterioare ale fibromucoaseipalatine

5

A.

gingia palatina din dreptul molarilor superiori

septul nazal , baza si aripa nasului

podeaua nazala si celulele etmoidale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 25)

Anestezia locala prin iniltratie este:

anestezia topica

anestezia submucoasa

6

A.

anestezia intradermica

anestezia subcutanata in straturi

anestezia subcutanata in baraj

B.

C.

D.

E.

(pag. 20)

Anestezia tronculara periferica se adreseaza:unui singur dinte

filetelor nervoase terminale

7A.

numai pulpei dentare , ligamentelor alveolo-dentare, gingie , os alveolar

unui trunchi nervos si ramurilor sale

si partilor moi inervate de trunchiul nervosanesteziat

B.

C.

D.

E.

(pag. 23)

Pentru anestezia nervului palatin anterior sefolosesc urmatoarele repere:

ultimul molar la 1cm deasupra coletului

la 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizeipterigoide

8

A.

santul palatin in dreptul molarului unu

papila incisiva

gaura incisiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 26-27)

Anestezia nervului alveolar supero-anterior

teritoriul anesteziat:dintii frontali superiori (IC,IL,C)

mucoasa vestibulara si periostul in aceasta zona

9

A.

peretele anterior al sinusului maxilar si mucoasacare il tapeteaza

toata buza superioara

aripa nasului

B.

C.

D.

E.

(pag. 28)

Pag. 1 din 183


2/183

Anestezia nervului alveolar inferior- repere:

creasta temporala situata medial si posterior demarginea anterioara a ramului mandibular

plica pterigomandibulara

10

A.

planul de ocluzie al molarilor inferiori

creasta temporala situata exterior si posterior demarginea posterioara a ramului mandibular

planul de ocluzie al dintilor superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 29)

Care sunt afirmatiile corecte in ceea cepriveste tehnica de anestezie George Gaw Gates:

directia acului este inapoi si inafara

punctia se realizeaza in mucoasa obrazului

11

A.

acul patrunde in preofunzime 3-3,5cm

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervullingual, nervul bucal si nervul auriculo-temporal

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervullingual, nervul bucal

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Care sunt afirmatiile corecte in ceea cepriveste tehnica de anestezie Veisbrem :

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervullingual, nervul bucal

punctia anestezica se poate practica la 1,5 cmdeasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori

12

A.

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervullingual, nervul bucal, nervul maseterin

directia acului este perpendiculara pe planulmucos

acul patrunde 1,5 cm si ia contact cu planul ososla nivelul tuberozitatii mandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Nervul bucal:

inerveaza gingia vestibulara de la gauramentoniera inapoi

este o anestezie de completare a anesteziei laSpix

13

A.

substanta anestezica este injectata submucos,in vestibulul inferior

inerveaza planseul bucal

inerveaza lobulul urechei

B.

C.

D.

E.

(pag. 31)

Anestezia nervului mentonier si incisiv:

se anesteziaza dintii frontali inferiori de partea cuanestezia

anestezia se face in gaura mentoniera

14

A.

directia acului este oblica in jos, inauntru siinainte

punctia se practica in mucoasa mobila, in dreptulradacinii meziale a primului molar inferior

sunt anesteziati si premolarii inferiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale:

necroza mucoasei

durerea

15

A.

trismus

tulburari oculare

alveolita postextractionala

B.

C.

D.

E.

(pag. 39)

Sincopa vaso-vagala

se descriu doua stadii- presincopal si sincopal

in stadiul presincopal apare paloarea faciala,greata, cascat, hiperventilatie

16

A.

in stadiul sincopal apare pierderea brusca sitranzitorie a starii de constienta

pierderea cunostintei este manifestarea clinica abunei oxigenari la nivel cerebral

condiuta terapeutica va avea ca obiectiv

imbunatatirea pana la normalizare a irigatiei sioxigenarii cerebrale

B.

C.

D.

E.

(pag. 43)

Manifestarile clinice ale alergiei sunt:

prurit

eritem

17

A.

angioedem

dispnee cu wheezing

hipertensiune arteriala

B.

C.

D.

E.

(pag. 45)

Accident general hipoglicemic tablou clinc

senzatie acuta de foame

confuzie mentala, letargie

18

A.

greata si cresterea motilitatii gastrice

crestere capacitatii la efort


B.

C.

D.

E.

(pag. 50)

Pag. 2 din 183


3/183

Gaura infraorbitala este situata:

la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior

la unirea celor 2/3 externe cu 1/3 interna amarginii infraorbitale

19

A.

pe aceeasi linie cu gaura mandibulara

la 5 mm inauntrul liniei verticale mediopupilare

pe linia verticala ce trece intre cei doi premolarisuperiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 28)

Anestezia nervului nazo-palatin

se indica in asociere cu anestezia dintilor supero-mijlocii

punctia anestezica se face la nivelul papileiincisive

20

A.

nervul se poate anestezia prin imbibitie

gaura incisiva se afla pe linia mediana, intreincisivii centrali superiori

gaura incisiva se afla la 0,5cm inapoia sideasupra coletului incisivilor centrali superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 25-26)

Din punct de vedere al structurii chimice,anestezicele locale se incadreaza inurmatoarele categorii:

Esteri ai acidului paraaminobenzoic

Amine

21

A.

Amide

Chinolone

Chinoline

B.

C.

D.

E.(pag. 6)

Articaina este contraindicata la:

Gravide

Pacienti cunoscuti cu deficit de colinesterazaplasmatica

22

A.

Pacienti cu tulburari de conducere atrio-ventriculara severa

Porfirie acuta recurenta

Pacienti in varsta sau/si cu afectiuni cardiace,hepatice sau renale

B.

C.

D.

E.

(pag. 13)

Anestezia plexala in medicina dentara sichirurgia oro-maxilo-faciala este frecventfolosita pentru:

Incizia abceselor spatiilor superficiale

Extractii dentare

23

A.

Inserarea implanturilor dentare

Excizia unor formatiuni tegumentare de mici

dimensiuniCorectarea unor defecte postexcizionaletegumentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 20-21)

Tema nr. 2

Extractia dentara


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 64-102

Contraindicatiile relative generale aleextractiei dentare pot fi:

boli cardiovasculare cu risc mediu

tratamente anticoagulante

1

A.

tulburari urinare

colecistita

abcese perimandibulare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Recomandari dupa extractia dentara simpla:

Se mentine pansamentul supraalveolar timp de 2

oreSe pot face clatiri usoare cu solutii de antisepticedupa indepartarea pansamentului supraalveolar

2

A.

Spalatul dintilor este permis a se incepe inaceeasi zi cu extractia

Edemul postoperator poate fi redus folosind unprisnit rece aplicat pe obraz in zona extractiei

Se instituie obligatoriu antibioterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Fractura tuberozitatii maxilare

Este un accident ce survine frecvent in timpulextractiei oricarui molar superior

Daca fragmentul osos ramane atasat de periostse indeparteaza chirurgical

3

A.

Defectul se inchide prin sutura secundara amucoasei acoperitoare

Se pot produce comunicari oro-sinusale largi

Daca dintele si tesutul osos formeaza corpcomun se indeparteaza impreuna.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Lezarea n. lingual in timpul extractieimolarilor inferiori

Apare frecvent in cazurile extractiei molarului deminte

Tulburarile nu acecteaza foarte mult pacientul

4

A.

Se evita rezectia corticalei vestibulare pentru anu leza n. lingual

Trepanarea osoasa se face cat mai mult lanivelul corticalei linguale

Recuperarea spontana in urma lezarii nervuluieste mult mai putin probabila

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Pag. 3 din 183


4/183

Extractia molarului 2 superior:

Morfologia molarului 2 este similara cu cea amolarului 3 superior

Radacinile sunt mai lungi si mai putin divergenteca la molarul unu superior

5

A.

Tehnica este aceasi ca la toti molarii superiori

Instrumentarul folosit este similar celui utilizatpentru extractia molarului 3 superior

Este extras mai usor decat molarul unu superior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Contraindicatii locale ale extractiei dentaresunt:

Leziuni locale ale mucoasei orale

Sinuzita maxilara rinogena

6

A.

Boli cardiovasculare

Procese supurative cronice

Procese supurative acute

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

In cazul pacientilor care urmeaza tratamenteanticoagulante:

Prezinta un risc major de sangerare masiva

Extractia se practica doar la INR


5/183

Extractia molarului de minte mandibularerupt:

are de obicei radacini conice, fuzionate

osul alveolar este mai subtire vestibular

14

A.

osul alveolar prezinta o mare duritate la nivelretromolar

se descriu doua tehnici distincte de extractie amolarului trei mandibular

anestezia se realizeaza prin procedee diferitefata de cele folosite pentru ceilalti molarimandibulari

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Reguli in folosirea elevatorului drept:

se aplica intotdeauna vestibular si lingual

suprafata convexa a partii active trebuie sa fie incontact cu dintele ce trebuie extras

15

A.

in timpul luxatiei nu se folosesc ca sprijin dintiiadiacenti pentru a evita lezarea sau luxarea

acestoraelevatorul drept nu se foloseste pentru extractiadintilor pluriradiculari daca radacinile nu au fostseparate

capatul activ al elevatorului trebuie sa fie liberpentru a luxa dintele

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Indicatiile de extactie a dintilor permanentisunt multiple find legate de:

starea dintelui respective

starea dintilor antagonisti

16

A.

patologia structurilor adiacente

afectiunile asociate

tehnica aleasa

B.C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatiile extractiei dentare legate depatologia dento- paradontala:

dinti cu parodontopatie marginala cronica simobilitate de gradul II- III

dinti malpozitionati

17

A.

dinti mult extruzati

dinti care au determinat procese supurativesinusale

dinti care intretin sinuzita maxilara odontogena

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatiile extractiei dentare legate depatologia pseudotumorala sau tumorala decauza dentara:

dinti care au dus la aparitia unor leziunihiperplazice reactive (epulis-like)

dinti care au suferit transformari chistice

18

A.

dinti vecini care sunt prinsi in procesul tumoral

dinti inclusi ce nu mai pot erupe

dinti cu distructii coronoradiculare intinse

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatii extractiei dentare legate depatologia traumatica OMF

dinti cu fracturi radiculare, oblice saulongitudinale

dinti din focare de fractura ale oaselor

19

A.

dinti erupti ce provoaca inghesuiri

dinti in malpozitie care produc leziuni traumatice

dinti luxati complet in urma traumatismelor OMF

B.

C.

D.

E.(pag. 64)

Indicatiile extractiei dentare legate deanomalii de numar, forma, pozitie aledintilor:

dinti inclusi ce nu mai pot erupe

dinti inclusi ce provoaca inghesuiri

20

A.

dinti extruzati

dinti luxati complet

dinti in malpozitie ce nu pot fi redresati ortodontic

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Contraindicatiile absolute ale extractieidentare sunt:

leucemia acuta

prolaps de valva mitrala

21

A.

infarct miocardic mai recent de 4 luni

infarct miocardic mai vechi de 6 luni

procese supurative acute

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Contraindicatiile locale ale extractiei dentaresunt:

stomatita orala

sinuzita maxilara rinogena

22

A.

leucemie acuta

abcese periosoase

tumori benigne labio- cervicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Pag. 5 din 183


6/183

Indicatiile extractiei dentare legate depatologia traumatica oro-maxilo-faciala sunt:

Dinti care au suferit transformarichistice/tumorale benigne

Dinti fracturati sau luxati complet in urmatraumatismelor oro-maxilo-faciale

23

A.

Dinti cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale

Dinti cu parodontopatie marginala cronica

profunda si mobilitate de gradul 2-3Dinti mult extruzati, egresati sau inclinati

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Extractia cu elevatorul Lecluse in cazulmolarului de minte mandibular areurmatoarele indicatii:

Cand radacinile molarului de minte inferior suntdrepte

Cand coroana dentara a molarului 3 este integra

24

A.

Prezenta molarilor 1 si 2 integri, cu implantare

favorabilaCand radacinile molarului de minte inferior suntusor divergente

In cazul dintilor cu coroana partial integra

B.

C.

D.

E.

(pag. 80)

Hemoragiile postextractionale apar datoritaurmatorilor factori generali care determinatulburari in mecanismul hemostazei:

Insuficienta hepatica

Afectiuni ale sistemului endocrin

25

A.

Vasodilatatia secundara in cazul anesteziilorplexale in care se foloseste vasoconstrictor

Stari alergice

Afectiuni trombocitare cantitative si calitative

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Tema nr. 3

Patologia eruptiei dentare


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -

Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 116-122, 131-157, 159-169

Factorii ce nu usureaza odontectomia M3inferior.

raportul direct cu canalul mandibular

spatiul fata de molarul doi

1

A.

pozitie mezio- angulara

radacini conice sau fuzionate

spatiu parodontal larg

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 141)

In etiopatogenia incluziei dentare suntincriminati factori locali

anomalii cromozomiale

tulburari metabolice

2

A.

despicaturile labio-maxilo-palatine

persistenta pe arcada peste limita normalacronologica a dintelui temporar

dizostoza cleidocraniana

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 131)

Complicatii septice locale asociate incluzieiM3 inferior

septicemia

osteomielita

3

A.

tromboflebita de sinus cavernos

abces endooral

meningita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 141)

Contraindicatiile redresarii chirurgical-ortodontice a caninului inclus

pacienti tineri

spatiu insuficient pe arcada si nu poate fi creatprin metode ortodontice

4

A.

dintele nu prezinta anomalie de forma sau volum

dintele se afla este intr-o pozitie verticala saunormal oblica

incluzia nu este profunda

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 165)

Complicatiile dupa odontectomia molaruluide minte inferior

luxatia ATM

fractura mandibulei

5

A.

hemoragia postextractionala (precoce sautardiva)

lezarea pachetului vascular nervos alveolarinferior

luxatia sau fractura molarului de 12 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

Factori locali incriminati in incluzia dentara

reducerea spatiului de pe arcada

cauze toxice (Raze X)

6

A.

modificarea axului de dezvoltare a dintelui

osteoscleroza procesului alveolar

disostoza cleidocraniana

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Pag. 6 din 183


7/183

Factori generali incriminati in incluzia dentara

deficite de crestere scheletala in anomaliiledento- maxilare (sindromul compresiei demaxilar)

sindromul Down

7

A.

avitaminoze (in special vitamina D)

tendinta filogenetica de reducere dimensionala astructurii osoase scheletale

disfunctii endocrine

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Complicatii mecanice specifice incluzieidentare

pericoronarita

incongruenta dento- alveolara, rotatii, torsionari

8

A.

leziuni carioase

chisturi mandibulare

fracturi mandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 122)

Factori care usureaza odontectomia M3inferior

pozitia mezio- angulara

radacini lungi si subtiri

9

A.

clasa C dupa Pell si Gregory

spatiu paradontal ingust

radacini formate pe 1/3 sau 2/3

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Tulburari nervoase asociate eruptiei si/ sauincluziei molarului de minte inferior

mortificari pulpare si resorbtii radiculare alemolarului de 12 ani

trismus

10

A.

sialoree, asialie

nevralgi dentare

gingivo- stomatita

B.

C.

D.

E.

(pag. 144)

Decapusonarea molarului de minte inferioreste indicata in urmatoarele situatii:

spatiu suficient pe arcada

incluzie osoasa partiala sau totala

11

A.

incluzie verticala

capuson de mucoasa subtire, care acopera fataocluzala a molarului de minte

spatiu retromolar insuficient

B.

C.

D.

E.

(pag. 146)

Factori care ingreuneaza odontectomia M3inferior

radacini conice sau fuzionate

contact strans cu molarul doi

12

A.

incluzie osoasa completa

clasa I dupa Pell si Gregory

pozitia mezio- angulara

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Contraindicatiile decapusonarii molarului deminte inferior

incluzie verticala

anomalii de forma sau volum ale coroanei si/ sauradacinilor molarului de minte

13

A.

incluzie submucoasa

capuson de mucosa gros

spatiu retromolar insuficient

B.

C.

D.

E.

(pag. 146)

Acidente ce se pot produce in cursulodontectomiei M3 superior

luxarea sau facturarea molarului de 12 ani

fractura tuberozitatii

14

A.

hemoragie postoperationala

luxatia mandibulei

comunicare oro- sinuzala

B.

C.

D.

E.

(pag. 157)

Complicatiile dupa odontectomia M3 inferiorsunt legate de:

luxatia mandibulei

fractura de unghi mandibular post operator

15

A.

durerea, edemul si trismusul postoperator

inghitirea sau aspirarea unor fragmente dentaresau osoase

complicatii infectioase

B.

C.

D.

E.

(pag. 151)

La examenul clinic al arcadelor dento-

alveolare pot fi observate o serie de odificaricare pot sugera prezenta incluziei dentare

prezenta pe arcada a dintelui temporar (insotitade lipsa dintelui definitiv)

absenta tremelor si diastemelor

16

A.

deplasari, rotatii si migrari ale dintilor vecini

prezenta unor fistule cronice

absenta proceselor inflamatori ale mucoasei(pericoronarite)

B.

C.

D.

E.

(pag. 117)

Pag. 7 din 183


8/183

Factori locali incriminati in etiopatogeniaincluziei dentare

despicaturile labio- maxilo- palatine

densitatea osului inconjurator

17

A.

anemiile

persistenta de lunga durata a dintilor temporari

traumatisme sau infectii ale germenelui dentar

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Infectarea sacului pericoronar a molaruluiinclus se produce astfel:

printr-o leziune de decubit produsa de o protezamobila

de la o gangrena complicata a dintilor antagonisti

18

A.

de la o punga parodontala de vecinatate

pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase

de la un focar de osteomielita

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Indicatiile redresarii chirurgical- ortodonticea caninilor inclusi

dintele prezinta anomalii de forma sau volum

dintele se gaseste in dreptul spatiului sau normalde eruptie

19

A.

incluzia este profunda

dintele este intr-o pozitie orizontala

la pacienti tineri

B.

C.

D.

E.

(pag. 165)

In odontectomia caninului inclus se potproduce o serie de accidente intraoperatorii

luxarea dintilor vecini

deschiderea foselor nazale

20

A.

fractura procesului alveolar

complicatii infectioase

deschiderea sinusului maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 161)

Diagnosticul incluziei dentare impune

utilizarea si a altor tipuri de investigatiiradiologice pe langa ortopantomografie, infunctie de natura incluziei, precum:

Examenul radiologic cu film ocluzal

Incidenta Belot

21

A.

Incidenta Donovan

CBCT (Cone Beam Computerised Tomography)

Incidenta Parma

B.

C.

D.

E.

(pag. 119-120)

Clasificarea pozitiilor molarului de minteinferior inclus in functie de relatia cu ramulmandibular dupa Pell si Gregory cuprinde:

Clasa I - diametrul mezio-distal al coroanei estecomplet liber fata de marginea anterioara aramului mandibular

Clasa I - molar inclus aliniat pe arcada chiar inspatele molarului de 12 ani

22

A.

Clasa a II-a - molar inclus deviat spre lingual sauspre vestibular

Clasa a II-a - jumatatea distala a coroanei esteacoperita de marginea anterioara a ramuluimandibular

Clasa a III-a - molarul de minte este la nivelulplanului ocluzal al molarului 2

B.

C.

D.

E.

(pag. 133)

Accidentele intraoperatorii posibile inodontectomia caninului superior inclus sunt:

Luxarea caninului contralateral inclus osos

Deschiderea foselor nazale

23

A.

Deschiderea sinusului maxilar

Luxarea dintilor vecini

Sectionarea corono-radiculara

B.

C.

D.

E.

(pag. 163)

Tema nr. 4

Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -

Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 174-194

Indicatiile rezectiei apicale

resorbtii radiculare externe sau interne

fractura radiculara verticala

1

A.

obturatii de canal in exces ce nu mai pot fiindepartate

raportul nefavorabil coroana radacina

cai false, perforatii ale podelei camerei pulpare

B.

C.

D.

E.

(pag. 174)

Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale

imposibilitatea de abord mai ales in cazulefectuari interventiei la dintii laterali

resturi radiculare cu o absenta marcata detesuturi dure dentare

2

A.

vecinatatea unor formatiuni anatomice

pacienti cu teren nefavorabil

fractura radiculara orizontala

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Pag. 8 din 183


9/183

Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale

corticala vestibulara groasa

dinti fara valoare protetica

3

A.

daca dupa indepartarea apexului raman 2/3 dinlungimea radacinii implantata in os sanatos

parodontopatie marginala cronica

imposibilitate de abord din cauze diverse(microstomie, sclerodermie)

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Avantajele lamboului semilunar pentrurezectia apicala

dimensiunile limitate ale lamboului ofera unacces minim

pacientul poate mentine o buna igiena orala

4

A.

necesita o anestezie locala extinsa

nu se intervine asupra margini gingivale libere

nu exista un punct de referinta pentru

repozitionarea lamboului

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Dezavantajele lamboului intrasulculartriunghiular (sau in L)

sutura interdentara este mai dificila

este indicat pentru dintii cu radacini scurte

5

A.

irigatia lamboului este minima

interesarea festonului gingival poate duce la undeficit fizionomic

igiena orela mai dificil de mentinut

B.

C.

D.

E.

(pag. 178)

Dezavantajele lamboului intrasulculartrapezoidal pentru rezectia apicala

tensiunea in lambou este minima

vascularizatia lamboului este deficitara

6

A.

radacinile dentare sunt vizibile in totalitate

sutura interdentara este mai dificila

decolarea lamboului dificila la inceput

B.

C.

D.

E.

(pag. 179)

Avantajele lamboului Ochsenbein- Luebke inrezectia apicala

accesul este favorabil dupa decolarea lamboului

irigatia lamboului este maxima

7

A.

festonul gingival nu este interesat

pacientul poate mentine o buna igiena orala

ofera un acces favorabil pentru chirurgiaparadontala

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Principii generale privind incizia si crearealambourilor in rezectia apicala

incizia verticala se va extinde in mucoasa mobile

incizia se va realiza printr-o miscare ferma sicontinua

8

A.

baza lamboului nu erebuie sa fie mai larga decatmarginea sa libera

lamboul va fi adaptat la situatia clinica data de

edentatiile protezate conjunctlamboul va fi creat incat sa protejeze structurileanatomice de vecinatate

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

Principii generale privind rezectia siindepartarea apexului

nu se va rezeca mai mult de 1/3 din lungimearadacini

in cazul unei obturatii de canal incomplete estenecesara rezectia apicala pana la nivelul acesteia

9

A.

se va rezeca un segment apical de 1-3 mmrareori mai mult

planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular la45

in cazul uniu chist extins la mai multi dinti se vapractica rezectia apicala numai la dintele cauzal

B.

C.

D.

E.

(pag. 187)

Situatii clinice ce necesita obturatie de canalintraoperator pe cale directa

ace rupte pe canal

prezenta unei reconstituiri coronoradiculare

10

A.

obturatie veche si incompleta care nu poate fiindepartata in intregime

canale cu secretie persistenta

radacini cu anomalii ale canalelor

B.C.

D.

E.

(pag. 188)

Calitatile materialelor de obturatie retrograde

sa fie solubil si stabil volumetric

sa permita priza si adeziunea la substratulradicular in mediu umed

11

A.

sa prezinte radioopacitate

sa realizeze sigilarea tridimensionala a canaluluiradicular

sa fie biocompatibil

B.

C.

D.

E.

(pag. 190)

Pag. 9 din 183


10/183

Accidente intraoperatorii intanlite in rezectiaapicala

lezarea apexului dintelui vecin

rezectia incomplete a apexului si neindepartareaacestuia

12

A.

fractura radacinii

necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire

patrunderea cu instrumentarul rotativ in fosanazala, sinus maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)

Complicatii postoperatorii imediate alerezectiei apicale

mobilitate excsiva a dintelui din cauzacompromiterii implantarii

suprainfectare

13

A.

tulburari de sensibilitate (hiperestezi si/sauparestezii)

hemoragie postoperatorie

hematom

B.

C.

D.

E.

(pag. 193)

Complicatii postoperatorii tardive alerezectiei apicale

edem

tulburari de vindecare

14

A.

colorarea tesuturilor din cauza materialelor deobturatie

suprainfectare

mobilitate excesiva a dintelui din cauzacompromiterii implantarii

B.

C.

D.

E.

(pag. 193)

Avantajele lamboului intrasulculartrapezoidal in rezectia apicala

este indicat pentru abordul mai multor dinti

ofera un acces favorabil pentru chirurgiaparadontala

15

A.

decolarea lamboului este dificila la inceput

sutura interdentara se realizeaza cu usurinta

tensiunea in lambou este minima

B.

C.

D.

E.

(pag. 179)

Indicatiile rezectiei apicale

fractura radiculara a 1/3 apicale

parodontita apicala acuta

16

A.

dinti fara valoare protetica

dinti cu implantare compromisa

fractura radiculara verticala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 175)

Dezavantajele lamboului semilunar pentrurezectia apicala

nu se intervine asupra marginii gingivale libere

dimensiunile limitate ale lamboului ofera unacces minim

17

A.

repozitionarea lamboului nu ridica problemeexistand puncte de referinta

accesul este favorabil dupa decolarea lamboului

insertia gingivala marginala nu este modificata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale

vecinatatea unor formatiuni anatomice importante

pacienti cu imunosupresie

18

A.

raport nefavorabil coroana- radacina

inposibilitate de abord din cauze diverse(microstomie, sclerodermie)

corticala vestibulara groasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 175)

Complicatii postoperatorii tardive intanlite inrezectia apicala

edem

suprainfectare

19

A.

hematom

necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire

hemoragie postoperatorie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193)

Accidente intraoperatorii in rezectia apicala

ramanerea de material de obturatie in campuloperator

suprainfectare

20

A.

hematom

fractura radacinii

mobilitate excesiva a dintelui din cauzacompromiterii implantarii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 192)

Un dezavantaj al lamboului Ochsenbein-Luebke in rezectia apicala poate fi:

Accesul favorabil, dupa decolarea lamboului

Evita dehiscentele non-patologice desi acestease pot produce

21

A.

Necesitatea modificarii inciziei orizontale dincauza obstacolelor reprezentate de insertiilemusculare si ale frenurilor

Decolarea si reclinarea lamboului se realizeazacu usurinta

Repozitionarea lamboului nu ridica probleme,

existand puncte de referinta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177-178)

Pag. 10 din 183


11/183

In cadrul complicatiilor post-operatoriiimediate ale rezectiei apicale, se poateproduce:

Mobilitatea excesiva a dintelui din cauzacompromiterii implantarii

Suprainfectarea

22

A.

Fractura radacinii

Tulburarea sensibilitatii

Colorarea tesuturilor din cauza materialelor deobturatie retrograda

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 192-193)

Tema nr. 5

Tratamentul chirurgical preprotetic



Frenurile labiale sau lingual:

necesita de cele mai multe ori corectarechirurgicala

in scop ortodontic se intervine asupra frenurilorlinguale

1

A.

frenul labial poate determina aparitia uneipseudo-anchiloglosii

frenurile labiale pot impiedica inserareaprotezelor mobile

toate raspunsurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 198)

Frenul lingual:

este constituit din tesut fibros

poate sa contina si fibre muscular din m hipoglos

2

A.

se corecteaza prin frenoplastie in z

poate sa dea tulburari de fonatie


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 200)

Frenul labial:

este format dintr-un strat subtire de tesutconjunctiv dens

sunt folosite in mod curent 2 tehnici chirurgicalede corectare

3

A.

frenul labial inferior anormal inserat poate firesponsabil de trauma locala

nivelul insertiei alveolare este fix

insertia alveolara a frenului poate sa depaseascanivelul papilei incisive la mandibula

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 199)

Hiperplazia inflamatorie:

indiferent de faza de evolutie tratamentul estechirurgical

interventia chiruricala se face numai subanestezie generala

4

A.

este o hiperplazie de iritatie

dupa interventia chirurgicala nu se poartaproteza 48-72 de ore

leziunea este localizata numai in fundul de sacvestibular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Fibromatoza tuberozitara:

clinic, leziunea prezinta o mucoasa cu suprafataneregulata

prin prezenta sa creste distant dintre tuberozitatesi apofiza coronoida

5

A.

tratamentul este numai chirurgical

este preferata sutura cu fire separate pentruvindecarea primara a plagiidupa interventia chirurgiala proteza nu se aplicapentru 48-72 de ore

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 204)

Hiperplazia inflamatorie papilara palatinala:

apare la pacientii noi purtatori de proteeze totale

examenul histopatologic se efectueazaobligatoriu

6

A.

aplicarea protezei postinterventional crestedisconfortul postoperator

vindecarea se realizeaza per secundam

etiologia este iritativ-mecanica cronica

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Creasta balanta:

este o zona de hiperplazie de aspect inflamator

localizata de obicei in zonele frontale edentate

7

A.

purtarea protezei rebazate dupa interventiachirurgicala nu este obligatorie

corectarea acestei leziuni creste inaltimea

sacului vestibularapare atat la mandibula cat si la maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 207)

Plastia santului pelvilingual:

este indicate cand osul alveolar are un conturnecorespunzator protezarii

inaltimea osului alveolar este mai mica de 15 mm

8

A.

se indica a se efectua sub anestezie generala

la final se aplica un conformator chirurgical fixatpentru 2-3 zile

suprafata expusa a periostului e acoperita cugrefe de piele

B.

C.

D.

E.

(pag. 208)

Pag. 11 din 183


12/183

Vestibuloplastia la maxilar:

prin aceasta interventie tesutul submucos eindepartat

mucoasa labial si vestibulara sunt repozitionatecu ajutorul unei proteze totale fixate cu suruburitranscorticale

9

A.

indicata atunci cand mucoasa labial mobile estescurta

incizia se realizeaza la nivelul fundului de sacvestibular

indicata la pacientii cu atrofie severa sis antvestibular neutru

B.

C.

D.

E.

(pag. 209)

Torusul palatin:

este localizat la mandibula

are etiologie necunoscuta

10

A.

are dimensiuni si forma variabile

are o crestere progresiva dimensionala

este acoperit frecvent de o mucoasa normal

B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Torusul mandibular:

are o crestere brusca asmptomatica

e localizat pe versantul lingual al procesulialveolar mandibular

11

A.

este uni- sau bilateral

este localozat la maxilar

la pacientii edentate total se indica rezectia

modelanta

B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Osteoamele periferice:

sunt localizate frecvent vestibular

apar atat la mandibula cat si la maxilar

12

A.

sutura se face cu fir continuu

de obicei nu necesita tratament

se intervine doar daca provoaca tulburarifunctionale

B.

C.

D.

E.

(pag. 212)

Tuberoplastia:

tehnica se efectueaza sub anestezie locala

indicata la pacientii cu sant retro-tuberozitar mare

13

A.

prezinta risc de hemoragie masiva

nu se poate anticipa adancimea santuluiretrotuberozitar rezultat postoperator


B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

In mod curent sunt folosite urmatoareletehnici chirurgicale de corectare a frenurilorlabiale:

Frenotomie

Frenectomie

14

A.

Frenoplastia "in Z"

Frenoplastie cu vestibuloplastie

Frenoplastia cu lambou repozitionat coronar

B.

C.

D.

E.(pag. 198-200)

Fibromatoza tuberozitara:

Este o leziune hiperplazica localizata la nivelulmucoasei palatine

Apare la pacientii vechi purtatori de proteze totale

15

A.

Se dezvolta in plan vertical, in plan transversalsau in ambele planuri

Are consistenta elastica sau ferma

Reprezinta o hiperplazie a mucoasei crestei

alveolare de natura conjunctiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 204)

Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:

Este indicata in cazul unui proces alveolaredentat neregulat

Este indicat in cazul unei creste alveolareascutite (in "lama de cutit")

16

A.

Este indicata in cazul resorbtiei accentuate acrestei alveolare in treimea posterioaramandibulara

Postoperator, aplicarea imediata a protezei esteobligatorie

Se recomanda asocierea acestei tehnici cu otehnica de adancire a santului pelvi-lingual

B.

C.

D.

E.

(pag. 214)

Torusul mandibular:

Este situat pe versantul lingual in zona canin -premolar

Are etiologie traumatica

17

A.

Creste asimptomatic

Este localizat in 1/3 posterioara a arcadeimandibulare

Este localizat pe versantul vestibular mandibular

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Pag. 12 din 183


13/183

Tema nr. 6

Infectii oro-maxilo-faciale


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 242-268, 270-288

Semne generale ale flegmonului:

temperatura intre 36-38 gr C

pastrarea statusului mental

1

A.

hipoglicemie

aliura ventriculara mai mica decat 90

tahipnee

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 245)

Abcesul spatiului vestibular:

din punct de vedere evolutiv putem surprinde 3faze

in faza submucoasa durerile sunt intense

2

A.

tratamentul consta in incizie si drenaj pe caleexo-orala a colectiei purulente

tratamentului chirurgical I se asociaza analgezicesi AINS

antibioterapia este obligatorie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 247)

Abcesul spatiului palatinal:

are ca punct de plecare incisivii laterali inferiori

diagnosticul diferential se face cu diferite tumoriale mandibulei

3

A.

este delimitat caudal de palatal dur

poate depasi rafeul median

un drenaj eficient al colectiei purulente nunecesita antibioterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 248)

Abcesul spatiului paramandibular:

este o supuratie a portiunii superioare a spatiuluibucal

abordul este intotdeauna endooral

4

A.

incizia orala este plasata orizontal in vestibululsuperior in dreptul premolarilor

cea mai frecventa cauza este pericoronaritasupurata a molarului 3 superior

examenul oral este dificil datorita trismusului

B.C.

D.

E.

*

(pag. 253)

Delimitarea spatiului canin:

medial: spatial bucal

superior: marginea infraorbitala

5

A.

lateral: oasele nazale

anterior: osul maxilar

inferior:tegumentul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Delimitarea spatiului bucal:

superior: arcul zigomatic

inferior : tegumentul

6

A.

anterior: spatial corpului mandibular

medial: m. buccinator

posterior: spatial maseterin

B.

C.

D.

E.

(pag. 251)

Abcesul spatiului genian:

punct de plecare cel mai frecvent premolariisuperiori si inferiori

marginea bazilara ramane accesibila palparii

7

A.

diagnosticul inferential se face cu flegmonul difuzhemifacial

drenajul optim se realizeaza pe cale endoorala

nu este obligatorie suprimarea factorului cauzal

B.

C.

D.

E.

(pag. 252)

Abcesul spatiului canin:

este dat de pocesul apical al caninilor inferiori

erodeaza corticala osoasa sub insertia m.ridicator al unghiului gurii

8

A.

tumefactia sterge santul nazo-genian

procesul infectios se poate extinde spre regiunilevecine

se poate complica si cu tromboflebita sinusuluicavernos

B.

C.

D.

E.

(pag. 254)

Abcesul spatiului infratemporal:

are ca punct de plecare punctia sinusala gresit

efectuatadiagnosticul diferential se face cu nevralgia detrigemen

9

A.

abordul poate fi endooral sau cutanat

pacientii au temperatura este normala

pacientii prezinta hemicranii de intensitate foartemare

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Pag. 13 din 183


14/183

Delimitarea spatiului submandibular:

lateral: m. milohioidian

anterior:spatial submental

10

A.

inferior: osul hioid

posterior: m. hioglos

inferior: m. stiloglos

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

Abcesul spatiului submandibular:

are punct de plecare molarul 3 superior

marginea bazilara a mandibulei este mascata intreimea sa posterioara

11

A.

diagnosticul diferential se face cu abcesul salivar

antibioterapia nu este necesara

diagnosticul diferential se face cu adenopatiimetastatice

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Abcesul spatiului submentonier:are punct de plecare infectiile dento-parodontaleale molarilor inferiori

simptomatologia inflamatorie orala este absenta

12A.

diagnosticul diferential se face cu stafilocociicutanate

incizia este endo-orala

tratamentul chirurgical se asociaza cuantibioterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

Abcesul spatiului maseterin:

are ca punct de plecare patologia infectioasa amolarilor inferiori

procesul supurativ se poate localiza superficialimediat sub tegument

13

A.

edemul de vecinatate este absent

incizia se efectueaza numai cutanat

diagnosticul diferential se face cu tumorilemaligne ale maxilarului

B.

C.

D.

E.

(pag. 261)

Spatiul laterofaringian delimitare:

medial: spatial retrofaringian

lateral: muschii constrictor superiori ai faringelui

14

A.

posterior: capsula parotidiana

inferior: osul hioid

superior: baza craniului

B.

C.

D.

E.

(pag. 265)

Abcesul spatiului retrofaringian:

are punct de plecare molarii inferiori

apare prin difuzarea procesului infectios dinspatiile vecine

15

A.

Simptomele frecvente sunt febra si frisonul

clinic se evidentiaza tumeactia gatului

drenajul se asigura pe cale endo-orala

B.

C.

D.

E.

(pag. 266)

Abcesul spatiului prevertebral

nu este de cauza odontogena

diagnosticul diferential se face cu parotiditelesupurate acute

16

A.

drenajul este asemanator cu cel al supuratieiretrofaringiene

se confunda usor cu abcesul de spatiuretrofaringian

supuratia poate evolua in sens ascendant

B.

C.

D.

E.

(pag. 267)

Abcesul limbii:

este de cauza odontogena

poate fi cauzat de leziuni traumatice ale limbii

17

A.

supuratia poate avea un caracter limitat

diagnosticul diferential se face cu tumorilebenigne ale mandibulei

trismusul este accentuat

B.

C.

D.

E.

(pag. 268)

Flegmonul planseului oral:

se mai numeste si ,,angina Ludwig,,

cuprinde toate structurile planseului bucal

18

A.

are punct de plecare pericoronaritele supurateale molarilor de minte superiori

debuteaza frecvent sub forma unei supuratii aspatiului vestibular

diagnosticul diferential se face cu adenopatiimetastatice de nivel I suprainfectate

B.

C.

D.

E.

(pag. 270)

Flegmonul difuz hemifacial:

diagnosticul diferential se face cu abcesulpalatinal

frecvent debutul mimeaza o supuratie a spatiuluisubmandibular

19

A.

trismusul este absent

are ca punct de plecare traumatisme cranio-faciale

indepartarea factorului cauzal dentar esteobligatoriu

B.

C.

D.

E.

(pag. 272)

Pag. 14 din 183


15/183

Mecanismele patogene care stau la bazapropagarii supuratiilor perimaxilare sau alespatiilor fasciale sunt:

Calea transosoasa

Calea submucoasa

20

A.

Calea directa

Calea limfatica

Calea ascendenta endocanaliculara

B.

C.

D.

E.(pag. 242)

Semnele generale in cadrul sindromuluitoxico-septic aparute in infectiile oro-maxilo-faciale sunt:

Alterarea statusului mental

Tahipnee

21

A.

Hipoxie arteriala

Scaderea perfuziei tisulare

Hiperglicemie in absenta diabetului

B.

C.

D.

E.

(pag. 245)

Delimitarea spatiului vestibular din punct devedere al infectiilor periosoase este:

Medial: mandibula sau maxilarul impreuna cuperiostul acoperitor

Lateral: muschiul buccinator

22

A.

Anterior: muschii intrinseci ai buzelor

Inferior: mucoasa linguala

Posterior: spatiul maseterin si laterofaringian

B.

C.

D.

E.

(pag. 247)

Diagnosticul diferential al infectiilorperiosoase localizate in spatiul corpuluimandibular se face cu:

Chistul maxilar suprainfectat

Abcesul de spatiu submandibular

23

A.

Adenita supurata submandibulara

Chistul sebaceu genian suprainfectat

Goma luetica

B.

C.

D.

E.

(pag. 249)

Tema nr. 7

Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar



Semne subiective majore ale sinuziteimaxilare acute:

rinoree purulenta

febra

1

A.

obstructie nazala

cacosmie

dureri cu iradiere in regiunea occipital

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 296)

Semne subiective minore ale sinuziteimaxilare acute:

halitozatuse

2

A.

curbatura

inapetenta

oboseala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 297)

Sinuzita maxilara acuta de cauza dentaratrebuie diferentiata de :

puseul de reacutizare a unei sinuzite maxilare

cornice pe baza anamnezeisinuzita cronica rinogena

3

A.

sinuzita maxilara fungica

sinuzita maxilara alergica

mucocelul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 299)

Sinuzita maxilara cronica de cauza dentaratrebuie diferentiata de:

nevralgii infraorbitare

algii vasculare ale fetei

4

A.

sinuzita acuta rinogena

supuratii geniene de cauza dentara

tumori maligne de mezo- si de suprastructura

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 299)

Pag. 15 din 183


16/183

Cura radicala a sinusului maxilar:

are ca scop indepartarea in totalitate a mucoaseisinusului maxilar

procedeul chirurgical cel mai indicat esteCaldwell-Luc

5

A.

postoperator pacientul poate present jenadureroasa meteo-dependenta

pot sa apara tulburari de sensibilitate la nivelul

dintilor superioritoate raspunsurile corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 302)

Sinusul maxilar:

este cel mai mic sinus paranazal

se formeaza in luna a2a-a3a a vietii intrauterine

6

A.

dezvoltarea definitiva se produce in jurul varsteide 15 ani

comunica cu cavitatea nazala la nivelul pereteluiintersinonazal

este implicat in apararea imuna nespecifica

B.

C.

D.

E.

(pag. 292)

Sinuzita maxilara de cauza dentara:

este frecventa la copii si tineri

nu se intalneste niciodata la sugari

7

A.

are o incidenta scazuta in randul populatieigenerale

este data de chisturi radiculare suprainfectate

are punct de plecare dintii grupului frontal maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 295)

Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare:

parodontita apicala acuta sau cronica a dintilorsinuzali

diabetul zaharat

8

A.

chisturi foliculare suprainfectate

osteita procesului alveolar

Hipertensiunea arterial

B.

C.

D.

E.

(pag. 295)

Semne obiective majore ale sinuziteimaxilare acute:

durere unilaterala

febra 38-39 C

9

A.

obstructie nazala

senzatie de plenitudine

anosmie

B.

C.

D.

E.

(pag. 296)

Semne obiective minore ale sinuziteimaxilare acute:

stare generala alterata

curbatura

10

A.

Halitoza

oboseala


B.

C.

D.

E.

(pag. 297)

Sinuzita maxilara acuta de cauza dentaratrebuie diferentiata de :

sinuzita acuta rinogena

sinuzita maxilara alergica

11

A.

supuratii geniene de cauza dentara

sinuzita cronica rinogena

nevralgii infraorbitre

B.

C.

D.

E.

(pag. 299)

Sinuzita maxilara cronica de cauza dentaratrebuie diferentiata de:

sinuzita cronica rinogena

algii vasculare ale fetei

12

A.

nevralgii infraorbitare

sinuzita maxilara fungica

osteomielita maxilarului

B.

C.

D.

E.

(pag. 299)

Cura radicala a sinusului maxilar

are ca scop indepartarea in totalitate a mucoaseisinusului maxilar

are ca scop indepartarea partial a mucoaseisinusului maxilar

13

A.

procedeul chirurgical cel mai indicat esteCaldwell-Luc

drenajul sinusului se asigura prin crearea uneicontradeschideri in fosa nazala

poate da tulburari de sensibilitate la niveluldintilor superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 302)

Plastia comunicarii oro-sinuzale se poateefectua prin alegerea urmatoarelor lambouri:

lambou in colereta rasturnat si suturat in defect

lambou vestibular si lambou palatinal

14

A.

lambou in colereta si lambou palatinal

lambou in colereta si lambou lingual

lambou lingual si lambou palatinal

B.

C.

D.

E.

(pag. 308)

Pag. 16 din 183


17/183

Comunicarea oro-sinuzala rezultata prinextractia complete a dintelui

atitudinea terapeutica se face in functie dedimensiunea deschiderii

daca deschiderea este sub 2 mm nu necesitatratament chirurgical

15

A.

daca deschiderea este peste 7 mm plastiacomunicarii se face in 2 planuri

indiferent de deschidere este nevoie detratament chirurgical

toate raspunsurile corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 304)

In cadrul semnelor clinice obiective majoredin sinuzita maxilara acuta de cauza dentara,se regaseste:

Obstructia nazala

Durerea dentara, uneori cu caracter pulsatil,localizata la nivelul unui premolar sau molar

superior

16

A.

Halitoza

Tusea

Oboseala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 296-297)

Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilarecronice de cauza dentara, se poate face cu:

Rinita purulenta unilaterala, secundara uneirinolitiaze sau a unui corp strain

Sinuzita maxilara alergica

17

A.

Chisturile maxilarelor in stadiul de complicatieseptica

Nevralgiile infraorbitare si algiile vasculare alefetei

Sinuzita hematogena in cursul febrelor eruptive

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 299)

Tema nr. 8

Traumatologie oro-maxilo-faciala


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-394

Factori de risc generali pentru vindecareaintarziata a plagilor:

plagi zdrobite

corpi restanti in plaga

1

A.

deficite nutritionale

folosirea excesiva a electrocoagularii


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 315)

Zone de minima rezistenta ale mandibuleisunt:

implanturi dentare inserate la nivelul mandibulei

zona parasimfizara

2

A.

colul condilului mandibular

gaura mentoniera


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 316)

Mecanisme de producer a fracturilor demandibula:

mecanismul de flexie

mecanismul de presiune

3

A.

mecanismul de tasare

mecanismul de smulgere


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 317)

Pentru stabilirea diagnosticului de fracturade madibula se recomanda urmatoareletipuri de investigatii radiologice:

ortopantomograma

radiografia tangential de ram si unghi mandibular

4

A.

radiografia in incidenta Parma

radiografia in incidenta Caldwell


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 332)

Factori de risc locali pentru vindecareaintarziata a plagilor:

suprainfectarea plagii

hematoame

5

A.

sutura plagii in tensiune

varsta avansata

radio/chimioterapia in antecedente

B.

C.

D.

E.

(pag. 314)

Factori de risc generali pentru vindecareaintarziata a plagilor:

plagi zdrobite

corpi restanti in plaga

6

A.

deficite nutritionale

diabet zaharat

varsta avansata

B.

C.

D.

E.

(pag. 314)

Pag. 17 din 183


18/183

Fracturile subcondiliene joase:

linia de fractura este localizata la nivelul coluluicondilian

linia de fractura este situata sub insertia m.pterigoidian lateral

7

A.

capul condilului poate ramane angrenat inarticulatie

fragmentul mic este basculat inauntru si inainte

sunt fracture ale apofizei condiliene

B.

C.

D.

E.

(pag. 327)

Fracturile subcondiliene inalte:

linia de fractura are traiect oblic de la incizurasigmoida la marginea posterioara a mandibulei

fragmentul mare este tractionat in sus si inapoide muschii ridicatori

8

A.

sunt fracturile colului condilian

deplasarile secundare sunt frecvente si deamploare


B.

C.

D.

E.

(pag. 327)

Oase ale viscerocraniului implicate infracturile masivului facial

oasele zigomatice

oasele lacrimale

9

A.

gonionul

cornetele nazale superioare

sfenoidul

B.

C.

D.

E.

(pag. 361)

Fractura Le Fort I

se numeste disjunctie cranio maxilara joasa

edemul facial este important facies in butoi

10

A.

este o fractura transversal joasa

semnul Guerin pozitiv

tulburari de ocluzie minima

B.

C.

D.

E.

(pag. 364)

Fractura Le Fort IIse numeste fractura tip Guerin

deformeaza etajul mijlociu al fetei

11A.

pacientul prezinta chemozis conjunctivo-bulbarunilateral

pacientul prezinta epistaxis bilateral

mecanismul de producere este numai direct

B.

C.

D.

E.

(pag. 364)

Fractura Le Fort III

se mai numeste disjunctive cranio-maxilara inalta

mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu alfetei in raport cu baza craniului

12

A.

se poate insoti de fractura bazei craniului

semnele clinice esentiale sunt aceleasi cu celedin fracturile Le Fort I

la nivel cervico-facial nu prezinta semne clinicemajore

B.

C.

D.

E.

(pag. 365)

Semne clinice ale fracturilor anterioare demalar fara deplasare

echimoza palpebrala in binoclu

limitarea deschiderii gurii

13

A.

uneori epistaxis bilateral

echimoze ale conjunctivei bulbare

discreta hipoestezie in teritoriul infraorbital

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

semne clinice ale fracturilor anterioare demalar cu deplasare

exoftalmie sau enoftalmie

echimoza palpebrala in binoclu

14

A.

epistaxis unilateral

hipoestezie in teritoriul n infraorbital bilateral

crepitatii gazoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

Factori de risc locali pentru vindecareaintarziata a plagilor:

suprainfectarea plagii

hematoame

15

A.

sutura plagii in tensiune

plagi zdrobite


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 315)

In sutura plagilor, punctele cheie pentru

refacerea exacta a continuitatii tegumentelorfaciale sunt:

Limita tegument-vermilionul buzei

Marginea palpebrala

16

A.

Pragul narinar

Pragul orbitar

Santurile cutanate

B.

C.

D.

E.

(pag. 313)

Pag. 18 din 183


19/183

Mecanismele de producere a fracturilor demandibula sunt:

Mecanismul de flexie

Mecanismul de compresie

17

A.

Mecanismul de tasare

Mecanismul de forfecare

Mecanismul de avulsie

B.

C.

D.

E.

(pag. 316-318)

Semne clinice de intrerupere a continuitatiiosoase in fracturile de mandibula sunt:

Deformari osoase ale etajului inferior al fetei

Mobilitatea anormala a fragmentelor osoase

18

A.

Durerea spontana

Edemul partilor moi

Modificari ale raporturilor de ocluzie

B.

C.

D.

E.

(pag. 322)

Formele particulare de fracturi mixte demaxilar sunt:

Fractura Wassmund I

Fractura Wassmund II

19

A.

Fractura Huet

Fractura Richet

Fractura Bassereau

B.

C.

D.

E.

(pag. 366-367)

Tema nr. 9

Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale sicervico-faciale


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 402-404, 406-426, 428-433, 437-443

Chistul branhial:

este asemanator cu chistul dermoid

abordul chirurgical se realizeaza pe cale endo-orala din motive estetice

1

A.

este intotdeauna benign

poate ajunge pana la dimensiuni de 8-10cm


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 407)

Chistul dermoid :

este aproape intotdeauna congenital

se poate confunda usor cu un chist branhial

2

A.

este o formatiune de natura tumorala

este un chist de dezvoltareniciun raspuns nu este corect

B.

C.

D.E.

*

(pag. 403)

Chistul canalului tireoglos:

este un chist de dezvoltare

se malignizeaza frecvent

3

A.

are dimensiuni ce depasesc 10 cm

diagnosticul diferential se face cu chistul dermoid

este cel mai rar chist cervical

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 409)

Gusa lingual:

consta in persistenta tesutului glandularparotidian aberant in baza limbii

este o formatiune chistica rara

4

A.

se poate maligniza usor

diagosticul diferential se face cu limfangioamele

niciun raspuns corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 410)

Mucocelul:

apare in urma unui traumatism acut asupramucoasei orale

apare in urma unor microtraumatisme croniceasupra mucoasei orale

5

A.

de cele mai multe ori se sparge eliminandcontinutul salivar

evolueaza spre vindecare spontana


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 410)

Chistul dermoid


diagnosticul diferential se face cu ranulasublinguala

6

A.

apare frecvent la adultii tineri

include intotdeauna structure derivate din toatecele 3 straturi germinative embrionare


B.

C.

D.

E.

(pag. 403)

Chistul teratoid:

are aceeasi localizare ca si chistul dermoiddiagnosticul diferential se face cu chistul dermoid

7

A.


este o formatiune de natura tumorala


B.

C.

D.

E.

(pag. 404)

Pag. 19 din 183


20/183

Chistul branhial:

este localizat de a lungul m.sternocleidomastoidian

apare in special la adolescent sau adulti tineri

8

A.

este mai recent la sexul masculin

are o perioada scurta de latent dupa care sedezvolta rapid volumetric in aprox. 1-3 saptamani

diagnosticul diferential se face cu limfangioamelecervical

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Chistul canalului tireoglos

diagnosticul diferential se face cu tumorilebenign ale mandibulei

apare frecvent in intervalul de varsta 15-30 de ani

9

A.

apare frecvent pe linia mediana

are dimensiuni relative mici

afecteaza mai des sexul feminine

B.

C.

D.

E.

(pag. 409)

Mucocelul:

se poate transforma intr-un sialochist

este frecvent la tineri si adulti si mai rar la copii

10

A.

este frecvent pe mucoasa jugala

apare rar la nivelul buzei superioare

nu este un chist in adevaratul sens al cuvantului

B.

C.

D.

E.

(pag. 411)

Gusa linguala:

este o formatiune chistica

este mai frecventa la sexul masculin

11

A.

creste in timpul menstruatiei

se diferentiaza cu rabdomiosarcom

tratamentul in majoritatea cazurilor nu estechirurgical

B.

C.

D.

E.

(pag. 410)

Ranula:

este caracteristica glandelor salivare mici

este o formatiune chistica ce se poate malignizausor

12

A.

prezinta o coloratie tipica albastruie

se poate perfora spontan

diagnosticul diferential se face cu chistulgastrointestinal heterotopic

B.

C.

D.

E.

(pag. 413)

Chistul sebaceu

se mai numeste si chist epidermoid

isi are originea la nivelul folicului pilos

13

A.

ia nastere prin blocarea excretiei de sebum

apare relative rar la nivel genian

este frecvent la pubertate

B.

C.

D.

E.

(pag. 415)

Tumori Epulis-like sunt:

granulomul piogen

granulomul congenital

14

A.

lipomul

macula melanica orala

rabdomiomul

B.

C.

D.

E.

(pag. 416)

Tumori benigne musculare sunt:

miozita osifiantagranulomul congenital

15

A.

hemangiomul

fibromul

hipertrofia maseterina benigna

B.

C.

D.

E.

(pag. 416)

Granulomul piogen

este o formatiune tumorala vasculara

este o formatiune tumorala maligna

16

A.

este o hiperplazie reactiva a mucoasei cavitatiiorale

nu are character piogen

este o masa pseudotumorala pediculata sausesila

B.

C.

D.

E.

(pag. 418)

Fibromul osifiant periferic:

se numeste si epulis fibros

nu este un fibrom propriu-zis

17

A.

are intotdeauna legatura cu un dinte cauzal

se localizeaza la nivelul palatului moale

apare mai frecvent la sexul masculin la pacientiiin varsta

B.

C.

D.

E.

(pag. 420)

Granulomul periferic cu celule gigante:

se numeste si epulis cu celule gigante

are etiologie iritativa

18

A.

apare la orice varsta

se localizeaza exclusiv la nivelul planseului oral

are dimeniuni ce depasesc 8-10 cm

B.

C.

D.

E.(pag. 421)

Pag. 20 din 183


21/183

Granulomul congenital:

are caracter recidivant

este o leziune frecventa intalnita la nou-nascuti

19

A.

diagnosticul diferential se face cu chistul gingivalal nou-nascutului

este frecvent la adolescenti

tratamentul este chirurgical

B.

C.

D.

E.

(pag. 423)

Papilomul:

este o proliferare tumorala maligna

este o proliferare tumorala maligna

20

A.

este o formatiune tumorala cu crestereexofitica,verucoasa sau conpidiforma

dimensiunea mai mare de 1 cm apare excetional

diagnosticul diferential se face cu fibromulmucoasei orale

B.

C.

D.

E.

(pag. 425)

Printre elementele clinice care caracterizeazaranula, se numara:

Este o dilatatie chistica a canalului de excretie alunei glande salivare accesorii

Adera la planurile profunde unde nu i se potaprecia limitele

21

A.

Apare in urma unor microtraumatisme croniceale mucoasei orale

Continutul este format din secretie salivara

Cand atinge dimensiuni importante poate ocupa

in totalitate hemiplanseul oral in care se situeaza

B.

C.

D.

E.

(pag. 413)

Se poate afirma despre chistul canaluluitireoglos ca:

Se mobilizeaza la deglutitie

Apare prin transformarea chistica a unei portiuniinvaginate a bazei limbii

22

A.

Este aderent la osul hioid

Interventia chirurgicala de extirpare estecontraindicata la pacientii care nu au glanda

tiroida normalaEste cel mai frecvent chist cervical

B.

C.

D.

E.

(pag. 409)

Tabloul clinic din miozita osifiantatraumatica include:

Marirea unilaterala in volum a muschiului maseter

Trismus persistent

23

A.

Radioopacitate in masa musculara

Ingrosarea unghiului mandibulei la insertia

muschiului maseterLaterodeviatia mandibulei de partea afectata

B.

C.

D.

E.

(pag. 425)

O formatiune tumorala a partilor moi oro-faciale poate fi diagnosticata drept fibromdaca are urmatoarele caracteristici:

Aspect dens si difuz

Mucoasa acoperitoare este palida cuvascularizatia vizibila prin transparenta

24

A.

Este localizata in raport cu un factor iritativ local

Formatiunea este inconjurata de o capsula

conjunctivaAre aspect nodular cu dimensiuni variabile de la0,5 cm pana la 2 cm

B.

C.

D.

E.

(pag. 428-429)

Tema nr. 10

Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselormaxilare


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si

2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 450-471, 474-485, 488-510, 512-517

Chisturile odontogene sunt:

keratochistul odontogen

chistul canalului incisiv

1

A.

chistul nazo-labial

chistul nazo-palatin


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 450)

Chisturile neodontogene sunt:chistul folicular

chistul de eruptie

2A.

chistul gingival al adultului

chistul median mandibular


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 450)

Chisturi inflamatorii sunt:

chistul rezidual

chistul osos anevrismal

3

A.

chistul nazo-palatin

chistul Gorlin

chistul sialo-odontogen

B.C.

D.

E.

*

(pag. 450)

Pag. 21 din 183


22/183

Keratochistul odontogen:

a fost denumit si chist primordial

reprezinta 5-10 % din totalul chisturilorodontogene

4

A.

radiologic apare sub forma unor leziuni osoaseradotransparente cu limite nete

tratamentul este chirurgical


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 453)

Cherubismul

este o afectiune frecventa cu caracter familial

se manifesta de obicei in primele 3 luni de viata

5

A.

copii au aspect de ,,heruvim,,

exista 2 forme anatomo-clinice de cherubism


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512)

Chisturi odontogene sunt:chistul dentiger

chistul odontogen calcificat

6A.

hematomul de eruptie

chistul radicular

defectul osos Stafne

B.

C.

D.

E.

(pag. 450)

Chisturi neodontogene sunt:

chistul nazo-platin

chistul nazo-labial

7

A.

chistul osos traumatic

chistul parodontal lateral

chistul gingival al nou-nascutului

B.C.

D.

E.

(pag. 450)

Chistul folicular:

este denumit si chist dentiger

diagnostic diferential se face cu ameloblastomul

8

A.

tratamentul consta in chistectomie

recidivele sunt frecvente chiar si dupaindepartare completa

se transforma rapid in tumori maligne

B.

C.

D.

E.

(pag. 458)

Chistul de eruptie:

este analogul la nivelul partilor moi al chistuluifolicular

nu are cauza dentara

9

A.

mucoasa acoperitoare este franjurata

diagnosticul diferential nu ridica problemeexamenul histopatologic este rareori efectuat

B.

C.

D.E.

(pag. 458)

Chistul parodontal lateral:

este un chist primordial derivate din resturileMalassez

deriva din resturile lamei dentare

10

A.

radiologic se observa radiotransparenta depeste 3-4 cm

dintii adiacenti sunt mobile si devitali

diagnosticul diferential se face cu chistulradicular primordial

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Chistul gingival al adultului:

diagnosticul diferential se face cu tumorilemaligne ale mandibulei

aspectul histopatologic este similar chistuluiparodontal lateral

11

A.

apar recidive si dupa extirparea completa

tratamentul consta in chistectomie simpla

radiologic se evidentiaza resorbtie osoasa

B.

C.

D.

E.(pag. 461)

Chistul odontogen glandular:

este o entitate anatomo-patologica frecventa

clinic apare frecvent la adolescenti

12

A.

in majoritatea cazurilor afecteaza maxilarul inregiunea posterioara

initial este asimptomatic

diagnosticul diferential se face cu ameloblastomul

B.

C.

D.

E.

(pag. 463)Chistul nazo-palatin:

este chistul canalului incisiv

este cel mai rar chist neodontogen al cavitatiiorale

13

A.

este cel mai rar chist odontogen al cavitatii orale

radiologic se evidentiaza o radiotransparentabine delimitata

dupa extirpare completa nu apar recidive

B.

C.

D.

E.

(pag. 464)

Chistul nazo-labial:

patogenia sa este incerta

apare de obicei la persoanele adulte

14

A.

mai frecvent la sexul masculin


apare frecvent in partile moi ale buzei superioare

B.

C.

D.

E.

(pag. 465)

Pag. 22 din 183


23/183

Chistul radicular:

este un chist inflamator endoosos

este o complicatie a patologiei dentare

15

A.

prezinta 2 forme anatomice

este cel mai frecvent chist din patologia oaselormaxilare


B.

C.

D.

E.

(pag. 466)

Ameloblastomul intraosos solid saumultichistic

poate sa apara la orice varsta

este rar intre 10-19 ani

16

A.

este frecvent localizat la maxilar

radiologic are aspect de radiotransparentamultiloculara cu margini regulate

initial tumora este asimptomatica

B.

C.

D.

E.

(pag. 474)

Ameloblastomul unichistic:

poate aparea de novo sau prin transformareatumorala benigna a epiteliului unui chistodontogen

diagnosticul de ameloblastom chistic sestabileste dupa examenul histopatologic

17

A.

diagnosticul diferential se face cu chistul rezidual

radiologic se prezinta sub forma uneiradiotransparente multiloculare slab delimitate

reprezinta 20-25% din totalul ameloblastoamelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Fibromul ameloblastic:

se confunda adeseori cu odontomul

localizarea predilecta este la mandibula in zonaanterioara

18

A.

clinic este in general asimptomatic

are aspectul unei mase tumorale lichideapparent delimitate la exterior de o capsula

mai frecvent la sexul feminin

B.

C.

D.

E.

(pag. 483)

Cementoblastomul:

afecteaza mai adesea dintii maxilari

apare mai frecvent la adultii peste 30 de ani

19

A.

diagnosticul diferential se face osteoblastomul

este o proliferare de tip hamartom acementoblastilor

se asociaza cu o simptomatologie dureroasadifuza

B.

C.

D.

E.

(pag. 492)

Grupa chisturilor de dezvoltare odontogenecuprinde:

Chistul median palatinal

Chistul rezidual

20

A.

Chistul radicular

Chistul gingival al adultului

"Chistul median mandibular"

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 450)

Expresia radiologica a chistului folicular(dentiger) poate imbraca o serie de aspecte,denumite variante:

Varianta "circumferentiala"

Varianta multiloculara

21

A.

Varianta cu extensie distala

Varianta cu extensie vestibulara

Varianta cu extensie laterala

B.

C.

D.

E.

(pag. 456)

In categoria chist gingival (alveolar) al nou-nascutului se incadreaza formatiunile careinsumeaza urmatoarele aspecte:

Sunt tumori cu "celule fantoma"

Dezvolta calcificari centrale bine circumscrise

22

A.

Pot evolua spre "marsupializare spontana"

Involueaza spontan in primele 3 luni de viata

Radiologic, nu se evidentiaza modificari osoasesubiacente

B.

C.

D.

E.

(pag. 462)

Tema nr. 11

Tumori maligne oro-maxilo-faciale



Factorii de prognostic rezervat legati deadenopatia cervical sunt:

un numar crescut de ganglioni clinic pozitiviprezenta ganglionilor la nivele c ervicaleinferioare

1

A.

implicarea ganglionilor controlaterali sau bilateral

ruptura capsulara si invadarea partilor moiinvecinate


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 569)

Pag. 23 din 183


24/183

Radiatiile solare:

Au lungimi de unda intre 200 si 1800 nm

Spectrul infrarosu este de la 500 la 1400 nm

2

A.

Spectrul infrarosu este responsabil demodificarile tesutului conjunctiv

Spectrul vizibil este de 760 la 1800 nano metri

Radiatiile UVA sunt responsabile de arsurilesolare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 546)

Din cadrul leziunilor premaligne fac parte:

Fibroza submucoasa orala

Eritroleucoplazia

3

A.

Lichenul plan

Glosita sifilitica

Candidoza hiperplazica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 551-552)

Elementele clinice ale ulceratiei tumoralemaligne oro-maxilo-faciale au urmatoarelecaracteristici:

Fundul ulceratiei are aspect granular

Fundul ulceratiei are aspect neted

4

A.

Marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior

Marginile ulceratiei au un versant externanfractuos

Marginile ulceratiei au un versant intern neted

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 553)

Cheilita actinica:

Apare mai frecvent la persoanele sub 45 de ani

Afecteaza cu predilectie sexul feminin

5

A.

Se localizeaza in special la buza superioara

Se localizeaza in special la buza inferioara

Nici un raspuns nu este corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 556)

Factorii de risc local in aparitia tumorilormaligne oro-maxilo-faciale sunt:

Tutunul

Alcoolul

6

A.

Varsta

Radiatiile solare

Paramixovirusurile

B.

C.

D.

E.

(pag. 545-546)

Factorii generali de risc in aparitia tumorilormaligne oro-maxilo-faciale sunt:

Varsta

Radiatiile solare

7

A.

Deficitul imunitar

Alcoolul

Fumatul

B.

C.

D.

E.

(pag. 547-548)

Zonele orale de maxim risc in aparitiatumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:

Buza

Fata ventral a limbii

8

A.

Mucoasa jugala

Fata dorsala a limbii

Fibromucoasa palatina

B.

C.

D.

E.

(pag. 550)

Leziunile cu potential de malignizare sunt:Fibroza submucoasa orala

Glosita sifilitica

9A.

Eritroplazia

Lichenul plan

Leucoplazia

B.

C.

D.

E.

(pag. 550-552)

Leziunile premaligne sunt:

Lichenul plan

Eritroleucoplazia

10

A.

Eritroplazia

Glosita sifilitica

Candidoza

B.

C.

D.

E.

(pag. 550-552)

Factorii care influenteaza diseminareametastica a tumorii primare sunt:

Localizarea primara a tumorii

Dimensiunile tumorii primare

11

A.

Profunzimea invazieiInvazia perinervoasa

Nici un raspuns nu este correct

B.

C.D.

E.

(pag. 558)

Biopsia incizionala este indicata:

Leziunilor tumorale de dimensiuni mici

Tumorilor inoperabile

12

A.

Bolnavilor care refuza interventia chirurgicala

Leziunilor acute inflamatorii

Toate raspunsurile sunt false

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

Pag. 24 din 183


25/183

Contraindicatiile biopsiei incizionale suntdate de :

Leziunile acute cu caracter inflamator

Leziunile vasculare

13

A.

Tumori parotidiene

Zone anatomice cu risc vital

Tumori inoperabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

Urmatoarele grade Papanicolau suntadevarate:

Gradul 1 - absenta celulelor atipice

Gradul 2 citologie sugestiva pentru malignitate

14

A.

Gradul 3 citologia anormala dar fara semne demalignitate(modificari de tip inflamator)

Gradul 4- citologie foarte sugestiva pentrumalignitate

Gradul 5 caracter net de malignitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 563)

Localizarile cele mai comune pentrumetastaze la distanta ale tumorilor maligneoro-maxilo-faciale sunt:

Plamanii

Ficatul

15

A.

Oasele

Colonul

Creierul

B.

C.

D.

E.

(pag. 569)

Asigurarea marginilor libere la nivelul partilormoi in cazul extirparilor curative serealizeaza:

Pentru tumorile T1 margini libere negative lacel putin 1cm

Pentru tumorile T1 margini libere negative lacel putin 1.5 cm

16

A.

Pentru tumorile T2 margini libere negative lacel putin 2 cm

Pentru tumorile T3 margini libere negative lacel putin 3 cmPentru tumorile T4 margini libere negative lacel putin 4 cm

B.

C.

D.

E.

(pag. 571)

Evidarea cervicala radicala implicaindepartarea urmatoarelor:

Glanda submandibulara

Teaca carotica

17

A.

Vena jugulara externa

Ganglionii cervcaliMuschiul omohioidian

B.

C.

D.E.

(pag. 575)

Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se facecand:

Se impune un abort cervical pentru tumoraprimara

Pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multeinterventii chirurgicale

18

A.

Pacientii sunt tineri si pot suporta interventiichirurgicale de lunga durata

ProfilacticToate raspusurile sunt corecte

B.

C.

D.E.

(pag. 582)

Clasificarea TNM:

Tx tumora primara nu poate fi evaluata

T1 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea samaxima

19

A.

T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiuneasa maxima

T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiuneasa maxima

T2 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea samaxima

B.

C.

D.

E.

(pag. 566)

Evidarea cervicala laterala intereseaza:

Nivelul 2

Nivelul 3

20

A.

Nivelul 4

Ganglionii suboccipitali

Nici unul din raspunsurile de mai sus

B.

C.

D.

E.(pag. 579)

O parte din leziunile cu potential demalignizare ale cavitatii orale (fibrozasubmucoasa orala, glosita sifilitica, disfagiasideropenica) au drept simptomatologiecomuna:

Odinofagia

Stomatopiroza

21

A.

Paresteziile limbii

StomatoragiaEroziunile

B.

C.

D.E.

*

(pag. 550-551)

Pag. 25 din 183


26/183

Factorii de prognostic rezervat legati deadenopatia cervicala presupun:

Ruptura capsulara si invadarea partilor moi

Fixarea la planurile profunde a ganglioniloripsilaterali

22

A.

Prezenta ganglionilor la nivelele inferioarecervicale

Numar crescut de ganglioni in vecinatatea

tumorii primareNumar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi

B.

C.

D.

E.

(pag. 569)

La evaluarea preterapeutica CT ametastazelor, ganglionii probabil "pozitivi"imbraca urmatoarele aspecte:

Masa discreta bine delimitata cu diametrul sub1,5 cm

Grupuri de 3 sau mai multi ganglioni cu diametreintre 0,6-1,5 cm, cu margini slab definite sau

juxtapuse

23

A.

Grupuri de 1-3 ganglioni aderenti la planul fascial

Masa prost definita sau cu margini neregulate,care contine ganglion limfatic

Raporturi de stransa vecinatate sau cel putin deapropiere intre tumora primara si grupulganglionar

B.

C.

D.

E.

(pag. 564)

Tema nr. 12

Patologia articulatiei temporo-mandibulare

Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 679-685, 687-693, 695-702

Una din urmatoarele metode terapeutice insindromul algodisfunctional estecontraindicata la ora actuala:

Un regim alimentar semilichid pe toata duratatratamentului

Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid

1

A.

Administrarea de analgezice si miorelaxante cuactiune centrala

Fizioterapia prin caldura superficiala sau inprofunzime

Mecanoterapia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 683)

Diagnosticul difererntial al artritei infectioasenespecifice se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia:

Foliculita pretragiana

Luxatia articulatiei temporomandibulare

2

A.

Furunculul pretragian

Limfangita pretragiana

Parotiditele urliene

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 696)

Pozitiile patologice ale condilului insindromului algodisfunctionall sunt:

Pozitia cranialal in fosa glenoida

Pozitia caudala

3

A.

Pozitia dorsala

Craiova-Teste Dentara Studenti 2013

Documents

Transcript of Craiova-Teste Dentara Studenti 2013