7/25/2019 Cosbuc - Regina Ostrogotilor

1/2

Regina Ostrogotilor

Jalnic vijiie prin noapte glasul codrilor de brad,Ploaia cade-n repezi picuri, repezi fulgerele cad.

In castelul de pe stinca, la fereastra solitara,Sta pe ginduri o femeie si priveste-n noapte-afara.

Al ei suflet e furtuna, noapte e gindirea ei -Astazi ea e pusa-n rindul celor mai de jos femei!

E regina ostrogota! Dar n turn aici e roaba;Lacramile-n ochii palizi i sunt singura podoaba.

In tacerea din odaie-i intra cruntul Teodat,Ea se-ntoarce trista, blinda: - "Tu-mi esti rege si barbat.

M-ai privit intotdeauna ca pe-o piedica din cale,Pentru ce-mi ascunzi de-a pururi taina gindurilor tale?

M-ai inchis aici n lanturi; am rabdat n chip pagin,Si mi-am zis: El are dreptul! Mi-e barbat si mi-e stapin.

Mi-ai ucis pe-ntiiul sfetnic si rdeai ca lumea plngeCnd de barba lui carunta spada ti-o stergeai de snge.

Si-am tacut, zicindu-mi iarasi: El a fost supusul tau,De-a fcut vrun ru, tu rege, trebuie s curmi ce-i ru.

Mi-ai luat apoi copilul s-l ucizi! Si-am zis: E bine!Tu-i esti tata si ai dreptul peste fiul meu ca mine.

Dar el nu era al nostru, el era al tarii-ntregi,N-ai ucis n el un rege, ai ucis un sir de regi.

Vii, acum trimis de altii, vii s scapi si de regina,Teodat, iti temi domnia! O s-o pierzi, a cui e vina?

Am putut s fac revolta, ori pe-ascuns s te omor,N-am fcut-o, ca mi-e mila! Nu de tine, de popor!

Tu erai un om de lupta, fr rang si fr nume,Eu ti-am dat coroana tarii, s te fac stapin pe-o lume.

Si-acum asta-i rasplatirea ce mi-o dai?... E tot att!Daca moartea mea ti-ajuta, vino, stringe-m de git.

Pe femeia pusa-n lanturi n-o ucizi, ca-i miselie!Pe regina ai tot dreptul s-o ucizi, ca-ti e sotie!"

Nobila, cu ochi de flacari, ea priveste-n fata-i drept.Si, zicind, desface haina de pe tinarul ei piept.

Iar miselul sta, se uita, da apoi; si grabnic undaSingelui tisni din rana; si-a cazut Amalasunda.

Si plecat peste cadavru, el cu ochi de idiot

A-nvirtit pumnalu-n carne s se scurga viul tot.

A deschis apoi fereastra, si pe colturoasa stinca

7/25/2019 Cosbuc - Regina Ostrogotilor

2/2

Hohotind a-mpins cadavrul n prapastia adinca.

Surd viua prin codri vintul, brazii se-ndoiau de vint,Urletul suna sinistru ca un urlet de mormnt.

Parca negrele blesteme si le-amestecau haoticMii de glasuri, tara toata, tot poporul ostrogotic.

Teodat, tu rizi! Dar moarta cea lipsita de sicriuIsi va rascula poporul, s te sfisie de viu!