150 de ani de la nagterea lui George Cogbuc

Proiect editorial apirut sub egidaConsiliului Judefean Bistrita-Ndsdud(Pregedinte: Emil.Radu Moldovan)

pnnBiblioteca Judelean5,,George CogbuC'

Bistrila-Ndsiud(Director: loan Pintea)

Colectia$coala ardeleand de criticd 9i istorie literard

@ Editura $coala ArdeleaniCluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48Redactia: tel. 0364-1 17 .252; 07 28.084.801e-mail: office@scoalaardeleanacluj.ro,redactie@scoalaardeleanacluj. roDifuzare : tel./fax 0364- 1 I 7 246: 07 28.084.803e-mail: difuzare@scoalaardeleanacluj. ro,esad ifuzare@gmail.comwww.scoalaardeleanacluj. ro

Descrierea CIP este disponibila h Biblloteca Nalionali a RomAniei

ISBN : 978-606 -7 97 -045-6

Editor: Vasile George DAncuCoperti: loachim GhermanTehnoredactare: Liliana BolboaciRedactor: Sandra Cibicenco

Gavril Scridon

Viala lui

@Cluj-Napoca, 20

Edilia a ll-a

Prefati delon Vlad

16

GAVRIL SCRIDoN

Profesor la Universitatea,,Babeg-Bolyai" din CIuj-Napoca,Facultatea de Litere, Catedra de literaturi romAni comparatigi teorie literari, sustinAnd conferinle in aceeagi specialitategi la alte institute de limba, literatura gi cultura rom6niaparlinitoare unor importante campusuri europene (Miinchen,Budapesta, Cracovia, Seghedin etc.), Gavrul Scruoox (1922-1996) s-a dedicat cu devotament gi stiruinii indelungatistudierii viqii gi operei lui George Cogbuc.Astfel, de-a lungul anilo4, a ingrijit spre publicdre intreaga opericogbuciani, pe care a insotit-o cu substanliale prefele gi studii.EditAndu-i qi adnotindu-i corpusul de texte - a se vedea girulde Opere alese, l-Yl (L966-1982), numeroasele volume depoezii, prozi ori traduceri, alte contribulii documentare -,Gavril Scridon a adunat in completitudine datele necesareintocmirii biografiei poetului ,,!irinimii noastre". Este volumulde fa!i. Printr-o abordare monografici, de tip universita4George Cogbuc se afli astfel in integritate restituit, iar Vialasa, lntocmiti $i dperite acum, lncheie, din plcate postum, undemers exemplar asumat de profesorul clujean de-a lungulexistenlei sale.

Lucninr DEDTcATE LUr GEoRGE Cogauc (selecrrv):Pagini despre CoSbuc - Contribulii la cunoattereo vielii gi opereipoetului, l957i George CoSbuc - bibliografie (in colaborare),L965; George Co;buc Si pdmdntul natal, 7966; Ecouri literareuniversale in poezia lui CoSbuc. Studiu de literaturd comparatd,L969; George CoSbuc tn locurile anilor de ucenicie,1975; Popas

la Feldru (in colaborare), 1991.

Arrr lucn-[nr:Liviu Rebreanu pe plaiuri ndsdudene,7967; lstoria literaturiimaghiare din Romdnia (1918-1989), L996.

Gavril Scridon a colaborat la numeroase reviste din tari gi

din striinitate cu studii despre istoria literarl pi culturaliromAneasci.

CUPRINS

Reabilitarea biografiei.Prefali de Ion Vlad. 7

R6habilitation de la biographie.Pr6face par Ion Vlad. 2O

Viala lui George Cogbuc. 35

I. fara Nisiudului. 37

II. Pe valea Siliu[ei. La Hordou. 59Locuri qi oameni. 59

Originea familiei Coqbuc.Ascendenlii poetului. Nagterea gi copiliria . 64

III. Elev Ia Gimnaziul din Nisiud . 80

IV. Zborul de Ia cuib. 111Student la Universitatea din Cluj . 111

in reda4ia ziarului Tribuna din Sibiu . 131

V. La Bucure$ti. Ultimul cuib .154In ciutarea unui rost. 154

Balade Si idile gi procesul lor literar . 165O tanere familie Cogbuc. 203

VI. intoarcerea fiului risipitor .2g4PimAntul natal igi prime$te cAntirelul . 294

inceputul sfflrgitului . 358

Anexe. 393

36 "a Gevnrr- ScnrooN

Moto:

"Ce afost Co{bue ca ?oet oa stabili odatd istoria literatarii noastre. El a

fost suful sdndtos yi vdnjos le eare irdealul l-a trimis rominismului cindliteratura noastrd, orbitd de geniul lui Eminese4 era cotropitd de epigonii.

fini culoare Si cu un talent mai multformal. Dar el afost mai mult decdtatdt: el afost scriitorul elasic, eare afieut sd rdsune glasul sdu in toiul

rotnantismului, artistul it ?ersonal, care se dddea cu totul la o parte s?re a

?utea scoate cu atdt mai puternic in relieffrumosul ;i care smulse literaturanoastrd de le ciiile unui subiecticrism adesea nesincer;i bolndoicios.

Frumosul - sub toate aspeetele sale. Frumosul eare apare in sdndtateafziciisi morald a ldranilor le care ii descrie, in limba lor curatd {i li?sitd de

artiJfcii, in ideile oielii lor curate, in oitejia simpld a ldranului ogtean, insentinentul addnc moral yi inflosofia plind de bdrb,isie ceformeazd tema

poeziilor sale. Dar Co;bac nu e elasicul rece, eare ereeazd qforisme $ pune ingara lersoanelor salefraze ce vorf des eitate. O iubire addncd pentru lara

gi poporul sdu, o admiralie puternicd pentrufrile dre4b ;ifapteh orednice,o tnildfterbinte lentru cei ee snferd, un prisos de energie rudimentardfae ca

oersurile sale sd tresard in scdnteieri orbitoare, ea in acordurile armonioasesd lile glasul fasiunii sincere, ca imaginile sale noud sd-fi rdmdn.d lintuite

-.r::::r::::r;;'",Sextil Pugcariul

1 Sextil Puscariu, ,,A murit Cogbuc", it Ramuri, ar.X, 1974, nr. 1; dinvol. Memorii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1978,p.281,

I.

lene NAsiudulur

lara Nds,iudului satt Valea Rotdne, este o regiunebine delimitatd geografic, istoric, etnografic gi cultural,constituind o unitate. Ea este a$ez^tl. in parteanord-estici a Transilvaniei. in documente mai

^vechi,

aceasti regiune purta numele de Terra Nazuod, Vallis

Rodnensis sau. Vallis Valachalis. Cea dintdi descriere a

,lilrii" (nume, de altfel, obignuit pentru regiuni istoricelocuite de romdni: avem Tara Maramuresului, JaraOltnlui, lara Fegeragului g.a.) aparfine unui striin,cipitanul Anton Cosimelli, din regimentul al Il-lea de

granili, de la Nislud. Acesta publicl, sub pseudonimulComes Silvius Tannoli, in anul 1.678, in limba latin[,ttn Poimation de secundae legione Valachica (adicI Poernd

despre legiunea a doua ualabicd). Lucrarea a avut treieditii. Dupn cea de a treia, din L830, Vasile Bichigeana realizat o traducere in limba roman[, insolit[ de unsubstanlial studiu despre autor gi opera acestuia. Iatd.inceputul poemului: ,,In partea in care Dacia apuce spre

m\^zdnoapte, un gir lung de munti, formali din stincipripistioase gi acoperili pe culmi cu peduri intunecate,i;i inalll in vizduh cregtetele inalte. Pe acegtia naturainleleapti i-a agezat drept hotar gi zid de apirare de

neinvins intre implrifii dugmane. Aci securea inci n-aindriznit si se atingi de coroana arborilor; nici picior de

muritor n-a lisat urme prin aceste locuri cilcate numaide fiarele silbatice. De pe vdrf de stdncl se repede invalea adinci, cu vuiet stragnic gi cu apele-i vijelioase,un mic pirdu, ce inci n-a luat forma de r6.u, gi care se

38 "a G.wnrl Scnrnou

numegte Somes. La inceput e pufintel gi prelingindu_seprintre stinci adunl de pretutindeni in-alvia_I lacomeape neinsemnate. Dar indati ce iese din codrii priporogigi vlgiunele neprietenoase gi ajunge in linutul bogat inmetale al Rodnei, prinde din ce in ce puteri tot mai"mari,devine in silbiticia sa tot mai fioros si aleargi sprintencu undele-i neimbldnzite [...]. '

- Valea strdmti, numiti Valea Rodn ei, hrd,neste 24de sate._Pe ldngd, cea mai mare parte din acestea curgeSomegul serpuitor cu undele-i furioase; celelalte suitascunse prin coclaurile intortocheate ale dealurilor.Jinutul nu e priincios bucatelor, nici prielnic vifei devie; nu e destul de potrivit pentru celareii, nici acomodatpentru care. E infioritor la vedere gi plin de cascadeingelitoare. Bietul locuitor adesea ,r, ui. putinla si_sicigtige cele necesare existen(ei si e incercuit ., 9i de unasediu dugman, inchis fiind de o parte de munlii inalgi,de alti parte de riul furios, ."r" ,,, sufer[ sI se durezepeste dinsul pod.

In aceste linuturi locuiesc urmaqii lui Romul, dinvila veche a quiri1ilor"2.

Somesul Mare este, intr-adevlr, coloana curgltoarein care se adunl, maturizAndu-I, aite ape, ce coboarl fiedin mungii Rodnei (Izvorul Biilor, Aniegul, Cormaia,Valea lui Dan, Rebra, Gersa, \h.lea Caselor), din virfui$^tefXnilei, care separl munlii Rodnei de cei ai Jiblegului(Selauga, Zlgra,Iligua 9i Valea Mare de sub f,ibleg), fiedin munfi Birglului (Ilva, cu Le;ul Ilvei). DL-, lungulacestor ape, a Someguiui in primul rdnd, s-au infiripat sfte

'V^r,rl. Bt.hlg.m/, inatiol de rccundae legione valabica,l (1924-1926),

T^1 1_;i 4; vezi gi Iuliu Moisil, Figuri glaniure;ti ndsdudene,Nererd,

1939,.1I, p.97-125, unde, allturi di tralucerea iui V. Bichigean, esrereprodus si originalul in limba latini.

Vraln rur GEoRGE CoSBUc a" 39

si cltune, ocrotite de mungi si dealuri, de cuibul vlilor,de la izvoare pinl in vale: Valea Mare, Sanl, ValeaVinului, Rodna, Anieg, Maieru, Cormaia, Singeorz-I3ei, Ilva MicI (pe Valea Ilvei, Poiana Ilvei, MlguraIlvei, Ilvele Mari - in vecinitatea acestora, Lesul); apoi,F-eldru, Nepos, Rebrigoara (pe p. Valea Rebrei, Rebrasi Parva - fosti Lunca Vinului), Niseud (in vecinltateaimediatl Tiadamul - Jidoviga din romanul lon al luiLiviu Rebreanu -, Lu;ca, Prislopul),lavdrsarea Saieugeiin Someg, Salva; pe Sxhula, in amonte, Cogbuc - fostHordou, Telciu, Romuli - fostd StrAmba, in apropiere,Fianrl, Bichigi. Urmeazd, Mititeii, din vecinitatea clruiaValea Giureni duce in Runc; peste Some9, din drepnrlMititeilor, se af[ Nimigea Romineascd..Lavirsarea VdiiZd,griiin Somes gisim Mocodul,iarpe vale,in sts,Zagra,Poienile Zdgri\,in vecinitate Glureni, iar ultimul sat desub munte este Suplai. Pentru intregirea imaginii asupra

Jerii NXseudului mai amintim satele Piatra, Chiuza,Sisarm (9i chiar Becleanul), precum si cele asezate peValea Iligua, Clianul (Mic 9i Mare),TArlisua;.a.

Locuitorii JXrii NXsludului au avut mereu constiinlalibertigii, necunoscind iobngia. Ocupagia lor de clpeteniea fost agricultura, cu precidere cresterea oilor si, in general,a vitelor. Pistoritul in zond. e de mare vechime gi are tradiqiiputernice; pufinitatea terenurilor arabile, pe luncile riurilor;i pe pantele dealurilor, precum gi bogllia pldurilor si aplgunilor au determinat configuragia pastorali a viegii peValea Rodnei. Dar, inci din vremuri foarte vechi, a fostcunoscut si mineritul, in special la Rodna, centd cel maivechi atestat de documente. De asemenea, prelucrarealemnului a ocupat si ocupi incl un loc deosebit. Nu inultimul rind pomlritul, ca si producgia varului 9i plutnritulconstituiau preocuplri importante. Industria casnic[,

40 "o Gavnrr_ Scnroor.r

impletind utilul cu frumosul, contribuia la reahzareauneltelor necesare producfiei sau a imbrIclmintei, apitoregtilor costume populare de slrbltoare, in care poeziamotivelor se intregegte armonios cu cea cromaticl.

Istoria tarii Neseudului este bogati in evenimente.Unitatea ei este atestat[ documentarlin wemuri foartevechi. Locuitorii at apdrat,ca oameni de margine a fdrii,hotarele gi bunurile lor impotriva nivilirifi', U*irr",mai cunoscute fiind luptele cu invadatorii titari in anul1241.Unele sate de pe Valea Somegului Mare au fostproprietlfi ale domnilor moldoverri p"t , Rareg sauAlexandru Llpugneanu; nu numai documente scrise, ci 9itoponimice pdstr eazd. amintirea acestor stipiniri. S tareade oameni liberi a atras in linut flrani iobagi din zonelelimitrofe.Atunci cind sagii bistrillni au incercat si,pargial,au reugit si-i supunl jurisdicliei lor pe ,,nisI;de;i,,;acegtia au gtiut si se apere cu mult curaj, uneori chiarcu ciomagul. Procesele lungi cu sagii au determinat siacceptarea d^e cltre locuitorii vlii a milita fizdriifinutuluilorla 17-62.infiin1area Regimentului al II{ea d" gr"rrillvalah de. citre impirlteasa Maria Tercza corespunde,structural, organizi1ii sociale a finutului, unitilii luietnicel structura militari avea drept corespondent unacivili, indelung exersatL, chiar dacl nerecunoscutl oficial.

Militarizarea a fost precedati de un lung proces,transformat in revolti,.ri" ," intinde intre anii 1755 si

!!62. D_espre aceasti perioadi de intense .orfrurrtXrl,filSil $otropa scrie un studiu foarte do..r-.rrt"t,intitulat,,Revolta districtului nisiudean. lZSS_7262"3,in care se aratl cum nisiudenii, aga cum se expriml3 Vr,Srt l",,"nr-Rewolta districtului nisEudean. 1755-L162,, (in53n1iguare,,,Revolta...), in_Arhioa somesand (in continuare ,tllrb. som.),W, L937 -19 38, nr. 23, p. 261-444.

Vrale r-ur GEoRGE CogBUc a, 41

ci ingigi intr-un memoriu, au fost persecutafi mereude bistrileni, care ,,totdeauna au incercat si ne atacecondiliunea liberi si si ne atribuie titlul de iobagi,,a.

O ultimi rlbufnire a conflictului cu sagii dateazd.din L761, cdnd, la solicitarea baronului NikolausAdolf Buccow, ancheta efectuati de bistrileni a fostfalsificatd, din ea reiegind cd majoritatea locuitorilordin flnutul nisludean sunt ortodocgi, degi acegtia erau,aproape 10070, greco-catolici. Comisarii care au realizatancheta si recensimdntul au fost pedepsigi. O anchetigi un recensimdnt obiectiv intocmit demascau falsurilesasilor, care aveau tot interesul si-i indeplrteze peromdni de la religia greco-catolici gi, prin aceasta, de laperspectivel e militarizdrii. Interesele sasilor erau inaintede toate materiale 9i abia apoi politic". b,rra." imperiahde la Viena pregitise minugios militarizarea linutuluivalah al Nisiudului, iar constatarea cd. majoritatea zdro-bitoare a romdnilor era greco-catolici reprezenta mo-tivul politico-moral esenfial.

Militarizarea ferii Nlsludului a modificat radicalviafa oamenilor gi a locurilor. Nisiudul, devenit centrulunor zone privilegiate, s-a transformat dintr-un sat mareintr-un pol al vielii nu numai militare, ci si religioase (alvielii religioase greco-catolice) gi culturale rominegti.Nlseudul a primit, chiar daci aspectul clidirilor gi ulilelora rdmas predominant firinesc, un atribut nou: acelade oras. Nisiudul se transformi, intr-un timp relativscurt, in punctul cardinal spiritual al flnutului somesan.Depigind hotarele satelor grlniceresti (mai intii celedouizeci de localitlli de pe Someg, la care se adaugiunele sate de ,,dupi tArg" 9i de pe Valea Bdrglului), il

a ldem,p.273.