150 de ani de la nagterea lui George Cogbuc

Proiect editorial apdrut sub egidaConsiliului Judelean Bistri[a-Ndsdud(Pregedinte: Emil Radu Moldovan)

prinBiblioteca Judeleand,,George CogbuC'-

Bistrifa-Ndsdud(Director: loan Pintea)

Colectia$coala ardeleand de criticd gi istorie literard

Copyright@ lrina Petrag, Laura Poantd,20'16@ Editura $coala Ardeleane pentru prezenta edilie

Redactor: lrina Petra$Coperta: Laura Poante

@ Editura $COALA ARDELEANACluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48Redactia: lel 0364-117.252; 0728.084.801e-mail : offt ce@scoalaardeleanacluj. ro,redactie@scoalaardeleanacluj.roDifuzare: lellfax 0364-1 17 246; 0728.084.803e-mail : difuzare@scoalaardeleanacluj. ro,esadifuzare@gmail.comwww.scoalaardeleanacluj. ro

Descrierea CIP este disponibi16 la Biblioteca Nationala a Rom6nieilsBN 978-606-797-032-6

Editor: Vasile George D6ncu

Petru Poanti

Opera lui

@Cluj-Napoca,201

Referi nte c riti ce (se lectiv)

Andrei BODIU, George Cogbuc,2003

G. CALINESCU ,lstoria litentuii rcm€ne de la orBini pAndln prczent,1982

Pompiliu CONSTASNTINESCU, Scnba vol. 3, 1969

C. DOBROGEANU-GHEREA, Studii citice, 197 1

V. FANACHE, Eseuidesprc vdrste/epoezier, 1990

Adrian FOCHI, G. Cogbuc Ai oe afia poputad, 1971

Eugen LOVINESCU, /stona /rfe nturti rcmAne antemprune, 1973

Nicolae MANOLESCU,,,Poezra lui G. Cogbuc",in,,Sfeaua", nr. 1/1978

Durnitru MICU, George Cogbuc, 1966

lon NEGOIJES CU, I stoi a literatuii romdne, 1 991

Mircea SCARIAT,lstoia poeziei romdneft, vol. ll, 1984

Gavril SCRIDON, Ecoui literane universale ln poezia /ui G. Cogbuc' 1969

Vladimir STREINU, C/ascr no9f4 1 969

Octav$ULUJIU , lntrcducere ln poezia lui G. Cogbuc,197o

Mircea TOMU$, Prefata la,,Cdntece de viteiie",1966

Lucian VALEA, Cogbuc.ln cdutarea universului tiic, 1980

D. VATAMANIUC; G. Co$buc. Q priirc asupn operci literare,1967

234 235

Cuprins

Un cligeu durabil ..................5Cogbucin critica literari:........ ..,..............8Mitologia 9i feericul ............ 31

Coduleroticii..,............... ....................... 56Peisajul idea|........... .........92Spectacolul vietii............ ..................... 108Eroicul, poezia pahiotice 9i sociali .....127Poezia ocazionaE... ........147Publicistica,. ..................... 159Prefete la edi[ia Cogbuc, Opere .......... 169

Volumul I - Balade 9i idi|e............. ................169

Volumul ll - Fire de tort............. ..................,.182

Volumul ll I - Ziarul unui pierd+vari. Cantece de vitejie ............ 1 97

Volumul lV- Scrieri ln proze.......... ...............204

Volumul V - Publicisticd .......2',19

Noti asupra editiei

Volumul de fatd reproduce cartea apdrutd, cu acest titlu, laEditura Casa Cdrliide $tiin[a, in 2004. Ea era, la rdndulei, reedita-rea revizuitd gi addugitd a eseului Poezia lui George Cogbuc, apd-rut la Editura Dacia, in 1976. Mircea lorgulescu remarca: ,,PetruPoantd este autorul unui excepfional <eseu monografic> desprepoezia lui George Cogbuc, scoasd cu temeritate din muzeul gi dinprejudecata istoriei literare gi adus5, printr-o valorificare criticd inte-ligentd 9i profundd, in zona sensibilitd[ii estetice actuale" (Scrr-tori tinei contemporani, 1978). Cartea a mai avut o editie cutitlul Georye Cogbuc, poetul(Edilura Demiurg, 1994).

Am addugat, la final, prefelele ediliei George Cogbuc, Opere,apdrutd in ingrijirea sa (primele cinci volume) la Biblioteca Jude-teand ,,George Cogbuc" Bistrita-Ndsdud: vol. l: Balade gi idile -precedat de o succintd Cronologie, 2009; vol. ll: Fire de tort,2010:vol. lll: Zarul unui pierde-vart 9i Cdntece de itejie,2010; vol. lV;Sciei in p rort, 2O1 1 ; vol Y : P u bl i ci sticd, 201 3.

lncd de la edi{ia George Cogbuc, Poezii, Dacia, 1979, trag-mente din studiul lui Petru Poantd despre Cogbuc au apdrut caprefete sau postfete la diverse reeditdri ale operei cogbuciene.

lrina Petrag

&.*m m*&g*x dr*rah*[

in martie 1900, George Cogbuc este primit inAcademia Romind ca membru corespondent, ur-mand ca dupe 16 anisd devind membru titular. in anul1900, poetul avea 34 de ani. Publicase Balade gi idile(1893), Fire de forf (1896), Versuri gi prozd (1897) 9icele doue cd(i conjuncturale de prozd Povestea uneicoroane de olel gi Rdzboiul nostru pentru neaternare,povestit pe in[elesul tuturor (ambele in 1899), precumgi traducerile Aeneis, de P. Vergilius Maro (1896),Mazeppa, de Byron (1896) gi Antologie sanscritd(1897). Era in plind glorie literarS, probabil cel mai cititpoet al vremii gi, din aceaste situafie privilegiatd, unuldintre principalii contestatari ai poeziei noi (simboliste)care igi incepuse aventura in grupdrile lui Al. Mace-donski 9i O. Densusianu. Primirea in Academie in-semna consacrarea unei opere, valoroase in sine, dargi recunoagterea unui anume traditionalism in aparen-

[d rezistent la spiritul innoitor al vremii. Mai este insiceva, de natura sd modifice in posteritate imagineascriitorului: Tn mediul academic, Cogbuc trebuie sd flfost receptat corect, drept un om ,,invetat", Tn sensulcd erudit, gi, mai ales, drept un scriitor profesionist.

Mul[i contemporani ai sdi au lisat mdrturii despre cul-

tura sa solidd 9i indeosebi despre o foarte activi curi-ozitate intelectuald. Doar Titu Maiorescu fusese ne-drept, producAnd cu o singurd frazd un cligeu durabilin receptarea ulterioard a poetului: ,,Cogbuc are preapulind culturd generald, nu cunoagte destul nici istoriaveche, nici societatea modernd, gi cetirea pe apucatea traducerilor germane din limbi asiatice nu-i poateimplini lacuna". Degi i-a lipsit studiul sistematic ai rigu-ros, de tip academic, Cogbuc e in realitate bine iniliatin literatura clasicd (latina 9i greacd), dar 9i in ceagermand gi romAnd. Are apoi o pasiune de savantpentru cultura tradilionali, in special pentru mitologie,precum 9i pentru problemele de limb5. E interesat de,,psihologia popoarelor", o disciplini noud ?n epocd,producAnd el insugi nigte ingenioase comentarii asu-pra mentalititilor poporului romAn prin intermediulunor proverbe ori al diverselor sdrbitori, obiceiuri gi

superstilii. S-a intAmplat, ins6, un fenomen curios:formalia intelectuald a lui Cogbuc a fost confundatd cutemele dominante ale poeziei 9i publicisticii sale (tdra-nul, satul, cultura tradilionald), iar ideologia sa literard,redusd la ideologia sdmdnitorismului 9i poporanismu-lui. in timp, confuzia s-a radicalizat sub presiunea dife-ritelor contexte ideologice, ideologia comunistd agre-And, bun6oar5, exclusiv imaginea lui Cogbuc ca ,,poetal tirdnimii", pe cind aceeagi imagine il face antipaticmodernismului. Opera a fost, astfel, mereu valorizatiinadecvat, cdci atribuitd unui autor cu ,,prea putind cul-turi general6", deci unui soi de autodidact formatintr-un orizont preponderent folcloric. in consecinli,s-a voalat treptat gi figura academicianului, in cele dinurmd Cdlinescu substituind ironic un chip aproape de-crepit: ,,imbdtrAni inainte de vreme, fiind la 50 de aniun om uscat, ca un ldran istovit de legarea snopilor,

cu barba impulinati 9i cdruntd". Cartea de fali nu-gipropune o reabilitare a academicianului Cogbuc, ci ascriitorului cultivat gi profesionist a cirui operd a avutun extraordinar impact asupra contemporanilor sdi.L-au pre[uit spirite subtile precum l.L. Caragiale, SpiruHaret gi Paul Zarifopol. Era adaptat civilizaliei urbane,degi, cu tinuta sa ugor rigidd gi melancolici de autenticcentral-european, fdcea in Bucuregti figura unui per-sonaj pulin desuet, daci nu chiar a unui provincial.lronic, s-a complicut, insd, intr-o asemenea posturi.Aproape insensibil la scandalurile de presi in care afost implicat, pentru acuzatia de plagiat indeosebi, gi-agospoddrit cu modestie gloria publicd, dar gi cautio-nind cu ea idealismul sdu social gi cultural de des-cendent6 iluministi. ldeologic, ardeleanul Cogbuc trd-ia mai curdnd in orizontul $colii Ardelene, astfel cdmercenariatul lui intelectual de culturalizare a satelornu era deloc un mijloc de parvenire, ci consecinla uneiconsistente reverii idealiste. Poetul nu avea, in fond,nostalgia arhaicului. Credea in ideea de modernizarea satului, insi giin aceea a conservirii identitdtii cultu-rale a acestuia.

7

S*gbu* $n erlt*** I[terar&

George Cogbuc este, poate, cel mai dificil poetromdn. $i mi gdndesc la o dificultate de un tlp aparte,care nu se referd la puterea noastrd de a-l Tnfelege 9ide a-l sim[i, ci la lipsa unor criterii ferme prin care sd{evaludm originalitatea. in foarte abundentele comen-tarii asupra operei sale nu existd, in esen[d, decdt do-ud puncte de vedere diferen[iate, din care se tragapoi, eclectic, celelalte multe interpretdri. Polii acegtiaii reprezintd C. Dobrogeanu-Gherea gi Vladimir Skei-nu. Avem de-a face, pe de o parte, cu o perspectivdsocioJogica iar pe de alta, cu una strict esteticd, cudeschidere chiar spre estetism. Dincolo de metodolo-giile celor doi critici, important rdm6ne altceva, anumepunctul lor de tangentS, pa(ial, evident, dar revelatortocmai pentru diferen[ele dintre ei. Md refer atdt lachestiunea autohtonismului, cilt gi la aceea a clasi-cismului. Le voi trata separat la fiecare dintre cei doicritici. inainte de asta, incd o precizare: surprinde Tn

cercetarea operei lui Cogbuc faptul cd in descendenfaopiniei lui Vladimir Streinu nu il vom gisi decdt peMircea Zaciu, dar 9i aportul lui av6nd mai degrabd va-loarea unei adeziuni la comentariul lui Streinu. intr-unarticol despre Octav $ulu!iu, Cogbuciene, publicat in

Colaje (Editura Dacia, 1972), ridicindu-se pe dreptcuvAnt impotriva prejudecitilor 9i a ,,etichetelor con-venlionale" care l-au transformat pe poet intr-un ,,sdr-bitorit" de ocazie, scrie: ,,Un singur critic rom6n a intuiturbanismul poetului (Vladimir Streinu). Cogbuc, ase-menea lui Virgil, a fost un citadin. Bucolicul, idila suntfenomene de rafinare a sensibilitdlii, de satura[ie cita-din5, de refugiu (deci de blazare in fond) in orice cazde stilizare a unei realitdti rurale vizuti exterior,ex-centric. [...] Un rafinat, un alexandrin. Dar rafina-mentul lui nu e oboseald, ci energie a sintezei, ciutarede forme stilizate, noi (precum la luculescu), transfi-gurarea folclorului se face in directia prelucrdrii moti-vului p6ni la forme pure. Poezia lui nu e decit o in-cantatie perfect cizelatS metric iar motivul se subliazd,se lamineazS, cdpdtdnd reflexe de aur vechi" (pag.40). La aceste probleme voi mai reveni.

Studiul lui Gherea despre Cogbuc este foarte te-meinic, unul dintre cele mai bune ale criticului. El con-tinud sd fie pAnd in prezent un fel de decalog alcogbucianismului, intr-atAt de mult i-a preluat posteri-tatea ,,prejudecilile". $i cea dintii dintre acestea vi-zeazd insdgi esenla problemei: este vorba despre ,,!d-rdnismul" poetului, ciruia criticulnu iiconferd o nuan!5peiorativi, ci una restrictivd. in sens tainean, ,,!Srdnis-mul" constituie facultatea dominanti a lui Cogbuc, dic-tati de geniul rasei sale. De acum, se va strecuraeroarea in interpretarea gheriste. El restrdnge sferamediului; transformd autohtonismul, respectiv specifi-cul national, in provincialism. ,,ldrinismul" lui Cogbuc,spune criticul, este unul de tip transilvan, ndsiudean:,,Crealiunea lui Cogbuc exprimi g6ndiri, sentimente,pasiuni, exprimi o viald intreagd striind nou6, ordge-nilor; Cogbuc e un poet tdran care redd viata tdrd-