Corpul - Materia Gandirii

7/24/2019 Corpul - Materia Gandirii

1/6

Corpul - materia gandirii

dr. Laura Davidescu |

Corpul - materia gandirii Corpul uman+ZOOM

Galerie foto (4)

Trupul sta la originea emotiilor care influenteaza creierul, acesta fiind incapabil sa functioneze la rece. Si

sustinatorii, si adversarii acestei noi viziuni s-au pus de acord asupra unui fapt: s-a terminat cu dualismul

cartezian care ne indemna sa ne imaginam o gandire atotputernica chiar si in absenta trupului.

Suprematia emotiilor asupra ratiunii

Am putea sa ne vindecam depresia sau anxietatea fara medicamente? Ar putea fi de ajuns cateva miscari

oculare pentru a ne simti psihic mai bine? Corpul, ca mijloc de actiune asupra psihicului, a revenit la moda

printre terapeuti. Si atunci creierul? Un organ ca oricare altul. Gata cu inteligenta pura a computerelor, cu care

s-a presupus ca seamana acest organ. Fara trupul si mediul care l-au modelat, creierul n-ar fi nimic. Cei

mai multi adepti ai noului curent sunt neurobiologi.

Potrivit lor, spiritul nu se poate emancipa de trup. "Nu creierul se afla la originea actiunilor noastre, ci

cunoasterea - ansamblul proceselor mentale care ne permit sa gandim, sa ne amintim de lume ", spune

Marc Jeannerod, de la Institutul de Stiinte Cognitive din Lyon. Majoritatea teoriilor de acest fel conduc spre
http://www.descopera.ro/autor/dr-laura-davidescuhttp://www.descopera.ro/autor/dr-laura-davidescuhttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/galerii/929438-corpul-materia-gandiriihttp://www.descopera.ro/autor/dr-laura-davidescu


2/6

rezultatele obtinute de celebrul neuropsihiatru Antonio Damasio si fac apel la lucrarea sa majora Eroarea lui

Descartes.

Damasio afirma ca gandurile noastre sunt orientate de emotiile pe care le traim. Mai exact, de ceea ce el a

numit "insemne somatice". In acord cu experiente traite sau imaginate, noi am codifica, in retele neuronale,

stereotipuri, "modele de stari corporale". Vederea unui jandarm va solicita marca somatica alocata experientei

deja traite sau doar fictive sa se activeze. In acel moment, se vor excita automat diferite regiuni cerebrale,

precum amigdalele sau anumiti centri hipotalamici.

Damasio vs Descartes

Rezultatul: o accelerare a ritmului cardiac si un sentiment de vinovatie, o conduita specifica fata de omul in

uniforma. Precablaj innascut Dupa Antonio Damasio, chiar si o intrebare cu multiple variante de raspuns, pusa

la un examen, activeaza insemnele somatice: raspunsul corect e identificat cu ajutorul emotiilor ce se

declanseaza la vederea fiecarui raspuns propus. Aceste insemne sunt rezultatul unui "precablaj innascut", fruct

a milioane de ani de evolutie. "Semnele somatice rezulta din activitatea cortexului orbitofrontal", precizeaza

Olivier Koenig, profesor la Universitatea din Lyon. Spre aceasta regiune converg semnale din arii cerebrale

incarcate cu informatie senzoriala.

Asta explica de ce lezarea regiunii respective altereaza comportamentul. Cel mai faimos caz este acela al lui

Phineas Gage din Vermont, SUA, al carui craniu a fost strapuns de o bara. Rana l-a transformat pe seriosul si

respectuosul Gage intr-un monstru neobrazat, incapabil sa ia cea mai neinsemnata decizie. In ce consta eroarea

lui Descartes? Conform lui Damasio, Descartes se insela luand in considerare existenta naturala a unui suflet.
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5387/929438/5/1.jpg


3/6

Damasio spune contrariul: alterarea procesarii emotiilor schimba personalitatea si capacitatea de a

rationa. Suprematia emotiilor asupra ratiunii este un fenomen binecunoscut - de milenii la oameni, de cateva

decenii la animale. Sa luam cazul sobolanilor. Cand regiunile implicate in activarea sentimentului de frica,

precum amigdalele, sunt supraexcitate, cortexul frontal al animalului se blocheaza. Anglo-saxonii numesc

acest fenomen flooding - o inundatie emotionala ce impiedica actiunile planificate. Cat priveste alegerile

irationale dictate de afect, nimeni nu le-a negat vreodata existenta. Emotia si empatia pot conduce la alegeri

perfect irationale.

Dualismul motiv-emotie

Creierul nu poate functiona la rece, aidoma computerelor- aceasta este teza sustinuta de Joseph LeDoux,

profesor la Centrul de Stiinte Neurologice al Universitatii din New York. El a aratat ca fiziologia ce

caracterizeaza fuga in caz de pericol (cresterea fluxului sanguin, accelerarea respiratiei etc.) apare cu mult

inainte ca noi sa avem constiinta pericolului. E vorba de ceva predefinit, ce ne permite sa reactionam in timp

scurt - de exemplu, la miscarea unui sarpe sau a unui urs care se indreapta spre noi. Identificarea si

recunoasterea constienta a stimulului, sarpe sau urs, survine abia mai tarziu. Ne putem intreba daca

informatiile senzoriale sunt indispensabile nasterii emotiilor.


4/6

"Observatiile asupra organelor vatamate ale persoanelor a caror maduva e lezata sunt revelatoare", noteaza

Olivier Koenig. "Cu cat leziunea se afla mai sus in maduva, cu atat mai putin par sa aiba emotii persoanele

afectate. Iar daca leziunea survine la nivelul cervical si impiedica toate perceptiile venite din corp, persoana

pretinde ca nu mai are emotii deloc. Dar daca studiem comportamentul celui afectat, vom observa ca pacientul

isi conserva emotiile, insa intr-o stare latenta." Absenta ar fi atunci contrabalansata de reprezentarile mentale

pe care acesta le are despre propriul corp, cam in felul cum isi simte ologul membrele-fantoma, care, desi

amputate, par sa-i transmita senzatiile de odinioara.

Dar atunci ce loc ii mai ramane motivatiei sau aptitudinilor abstracte de a fi om? "Joseph LeDoux a redus

comportamentele umane la conditionari emotionale", spune Marc Jeannerod. "Biologia e contrastanta, iar

gandirea noastra este constransa de limitele mecanismelor cerebrale, insa creierul, utilizand toate mijloacele de

care dispune, ajunge pana la situatia de a ne sustrage propriului destin." Sinele si neuronii-oglinda Dincolo de

corpul care il controleaza, creierul uman poate sa depaseasca determinismul biologic, obtinand o libertate

suplimentara.


5/6

Ce este aceasta libertate si de unde vine ea?N-o fi chiar o functie a trupului? Inca din 1980, cercetarile din

domeniul stiintelor cognitive sugerau ca gandirea noastra ar fi o "idealizare a corpului", ca spiritul si-ar avea

resedinta in "ideea corpului". Exemplul exemplelor: vorbirea. Potrivit lui Marc Jeannerod, "pentru a intelege

lumea, creierul isi construieste propriile reprezentari: imitam ceea ce fac altii sau fenomene la care suntem

martori."

Daca n-a fost conditionat genetic, cum explicam faptul ca un copilas invata sa vorbeasca si ca poate formula

fraze pe care nu le-a auzit niciodata? In 1996, Giacomo Rizzolatti, de la Universitatea din Parma, a descoperit

ca intelegerea limbajului are loc printr-un proces de imitare a celorlalti, in acesta fiind implicate grupuri deneuroni speciali, pe care i-a numit neuroni-oglinda sau sisteme-oglinda. "La baza cunoasterii se afla corpul",

spune Giacomo Rizzolatti.

"Sistemul-oglinda e cel care permite intelegerea fundamentala. Este imposibil sa intelegi un protocol

experimental fara sa ti-l imaginezi." Conform filosofului Alvin I. Goldman, gandirea umana trebuie, pentru a

intelege un fenomen inedit, sa opereze sistematic ceea ce se numeste un embodiment (a te pune in pielea

altuia). "Teoria e corecta in ceea ce priveste dezvoltarea intelectuala a copilului, care incepe prin a imita pentru

a intelege", spune Giacomo Rizzolatti. "Adultul apeleaza mai putin la acest embodiment, el servindu-se de

simboluri. Sistemul-oglinda valideaza ceea ce gandea filosoful Maurice Merleau-Ponty in anii '60, si anumeca, pentru a intelege ceva, trebuie sa traiesti ceea ce cauti sa intelegi."

FACTS

Trei creiere intr-unul singur


6/6

Imensa diversitate a functiilor exercitate de creier i-a adus pe unii neurofiziologi in situatia de a nega unicitatea

acestuia. Cel mai cunoscut exemplu este cel al creierului triunic, al lui Paul MacLean. Neurofiziologul

vorbeste despre trei tipuri distincte de creier, aparute unul dupa celalalt in cursul evolutiei: la baza se afla

creierul reptilian, insarcinat cu reglarea functiilor fiziologice primare si cu unele conduite primitive, imediat

deasupra se gaseste creierul paleomamifer, reprezentat de sistemul limbic, considerat centru al emotiilor, iar

peste amandoua se afla cortexul neomamifer, sediu al functiilor complexe ale gandirii. Cercetarile recente tind

sa demonteze aceasta teorie, deoarece este dovedit ca absolut toate regiunile cerebrale sunt interconectate, fapt

ce duce la imposibilitatea negarii caracterului unitar a ceea ce pare a fi (si chiar este) un singur organ.

Ce este emotia?

Dupa cum apreciaza numerosi specialisti, emotiile sunt procese fiziologice care participa la mentinerea

echilibrului general al organismului. Ele rezulta din interactiuni inconstiente intre stimuli externi si interni si

intre anumite arii cerebrale. Aceste procese sunt universale si, cel mai adesea, innascute, chiar daca educatiapoate modela expresia. Ele pot ramane la stadiul inconstient sau se pot manifesta ca o stare de proasta

dispozitie difuza, ce poate rabufni in entuziasm sau, dimpotriva, in descurajare. Totodata, emotiile pot ajunge

in zona constientului sub forma de sentimente primare, precum frica, bucuria, tristetea, furia, sau de sentimente

secundare, ca gelozia, orgoliul sau jena.

Corpul - Materia Gandirii

Documents

Transcript of Corpul - Materia Gandirii