1

Tema 10. Evoluţia gândiriieconomice româneşti

I. Caracteristicile evoluţiei gândirii economice româneşti.II. Ideile mercantiliste ale lui D. Cantemir şi fiziocratismul

lui N. Bălcescu.III. Ideile naţionalismului şi protecţionismului economic

promovate de către Petre S. Aurelian şi M. Eminescu.IV. V. Madgearu şi M. Manoilescu: două concepţii opuse

ale perioadei interbelice.V. Economiştii români în perioada contemporană: N.

Georgescu-Roegen, A. Rugină, N. N. Constantinescu, Paul Bran, N. Belli.

VI. Contribuţiile economiştilor moldoveni ladezvoltarea teoriei perioadei de tranziţie.

2

I. Caracteristicile evoluţiei gândirii economice româneşti.

Caracteristicile gândirii economice româneşti:Personalităţi marcante, dar lipsa unor doctrine economice integrale de origine română care ar corespunde necesităţilor economiei naţionale. Abordarea eclectică;Cercetarea economică + problema eliberării naţionale → o variantă a doctrinei naţionalismului economic, ce justifică implicarea statului în economie → “Politica noastră internă sau externă, este bună doar atunci când este naţională, urmărind să protejeze pe toate căile

interesul naţional.” (Petre Aurelian) Cercetarea economică + problema unificării naţionale;

3

Caracteristicile gândirii economice româneşti: Căutarea forţelor productive ale economiei naţionale, dar

persistenţa iluziilor în privinţa avuţiei naţionale: ex. problema comerţului extern care este în mâinile negustorilor străini ← psihologia moldovenilor: proslăvirea muncii agricole & dispreţuirea comerţului (D. Cantemir)

Cecetarea economică ↔ psihologia naţională:

• Partea emotivă a caracterului deseori domină asupra părţii raţionale → economia politică s-a dezvoltat de abia în secolul XIX = mai târziu decât ştiinţele naturale.

• Înclinaţia spre consum în detrimentul înclinaţiei spre economii & investiţii (Keynes, Veblen+…) → stimulează importurile (deficitul balanţei comerciale a R. Moldova).

4

II.1 Ideile mercantiliste ale lui D. Cantemir.Abordarea lui D. Cantemir =

Mercantilism + ordine naturală fiziocrată în economieLucrările principale:

“Istoria Imperiului Otoman”;“Descrierea Moldovei” (1716) →Impactul negativ al dominaţiei otomane → obstacolul principal pentru prosperarea economică a Moldovei;Comerţul extern & balanţa comercială activă → comerţul extern se află în mâinile negustorilor străini (străzile Bulgară, Armeană, Tighina, Izmail) → speculaţii cu mărfuri autohtone (animale vii, carne, vin, miere) → profituri cheltuite pentru bunuri de lux importate ← populaţia autohtonă proslăveşte agricultura şi dispreţuieşte comerţul;Proprietatea funciară + relaţiile între boieri şi ţărani;Politica fiscală a statului: impactul ↔ lăcomia boierilor şi a domnitorilor;

5

II.2 Fiziocratismul lui N. Bălcescu (1819-1852).Preocupările ştiinţifice:Reforma funciară & eliberarea ţăranilor:

“Proprietatea determină societatea” ↔ avuţia este

creată prin muncă + agricultura este sfera principală

+ ţăranii constituie principala clasă productivă.

Marea proprietate feudală, nu dominaţia otomană, reprezintă obstacolul principal pentru prosperarea ţării → necesitatea reformei → co-existenţa micii şi marii proprietăţi: 2/3 în proprietatea privată a ţăranilor (cumpărarea pământului); 1/3 în posesia moşierilor obligaţi să introducă munca salariată ↔ (?) privatizarea în agricultura R. Moldova (fărâmiţarea excesivă)Sistemul de impozitare;Sistemul de creditare (creditele de stat alocate ţăranilor pentru cumpărarea pământului).

6

III. Ideile naţionalismului şi protecţionismului economic ale lui P. Aurelian şi M. Eminescu

A doua jumătate a sec. XIX → evenimente importante: 1859 – unificarea Moldovei cu Muntenia; 1864 – abolirea şerbiei; 1877-1878 – în rezultatul războiului, România obţine independenţă. Două preocupări ştiinţifice ale perioadei:Determinarea ramurii-cheie → creşterea economică: agricultura tradiţională sau industria modernă.

Determinarea politicii economice externe ce corespunde intereselor naţionale: protecţionism sau liber-schimb.

7

În a doua jumătate a sec. XIX trei curente există în gândirea

economică română:

Curentul liberalist ce promovează protecţionismul +

industrializarea → P. Aurelian, D. P. Marţian, A. D.

Xenopol, M. Kogâlniceanu, B. Petriceicu-Haşdeu,

M. Eminescu;

Curentul liberalist ce promovează dezvoltarea agriculturii

şi a industriei conexe + liberul-schimb → Nicolae Şuţu,

Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad;

Curentul socialist care promovează interesele proletarilor

→ C. Dobrogeanu-Gherea + ...

8

III.1 Petre Aurelian – creator de sistemPetre Aurelian a deţinut postul de prim-ministru şi de preşedinte al

Academiei Române.Cel mai de seamă economist român în a doua jumătate

a sec. XIX → primul creator de sistem în gândirea

economică română → un sistem axat pe categoriile:Economie naţională complexă. Critica liberului-schimb care favorizează statele avansate →

aplicarea protecţionismului temporar & selectiv (“tarif vamal

protectiv dar nu prohibitiv”).Industrializare. Industrializarea urmează a fi realizată în conformitate cu capitalul

şi resursele de muncă disponibile → dezvoltarea preponderentă a

industriilor bazate pe agricultura autohtonă.

9

III.2 Mihail Eminescu – de unde ne tragem?George Călinescu → “M. Eminescu poseda cunoştinţe fundamentale în economia politică, căpătate cu precădereîn Germania” Friedrich List ↔Mihail Eminescu → Opere, vol. IX-XIII, Ed. cit., Bucureşti (1984,1985,1989):„Dumnezeu nu e în cer, nu-i pe pământ; Dumnezeu e în inima noastră.”„Românii nu sunt nicăieri colonişti, venitúri, oamenii nimănui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaţie mai veche decât toţi conlocuitorii lor”„Naţiunea istorică formatoare a acestei ţări este acel neam de oameni, acel tip etnic care, revărsându-se de o parte din Maramureş, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor române în secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, şi care, prin caracterul lui înnăscut, a determinat soarta acestor ţări, de la [anul] 1200 şi până la [anul] 1700”

10

“Nu există nici o deosebire între naţiunea română din Muntenia, Moldova, din Ardeal şi Ţara Ungurească. E absolut aceeaşi naţiune, cu absolut aceleaşi înclinări şi aptitudini”.Despre caracterul românului: „om a cărui trăsătură distinctivă e adevărul: inteligent fără viclenie, rău – dacă e rău – fără făţărnicie, bun

fără slăbiciune, n-are o cocoaşă intelectuală sau fizică ce caută a o ascunde, nu are apucăturile omului slab; îi lipseşte acel iz de slăbiciune care precumpăneşte în fenomenele vieţii noastre publice … Toate figurile acelea făţarnice şi rele, viclene, fără inteligenţă, toate acelea câte ascund o duplicitate în exspresie, ceva hibrid, nu încap în cadrul noţiunii român.”

“Înainte sau imediat după formarea statelor române, vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogă fac moldovenii ce pribegiseră în Polonia. Şi aceasta când? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei ţineau cu sfinţenie? El n-a fost scris niciodată; era atât de necontestat şi viu în conştiinţa poporului, încât nimeni n-a găsit de cuviinţă să-l codifice.”

11

III.2 Mihail Eminescu – unde suntem?„Peste noapte şi prin surprindere am admis legiuiri străine, legi străine în

toată puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea şipururea, în locul noţiunilor naţie, ţară, român, noţiunea om,cetăţean al universului, fie din Berber, Nigritania, China sauGaliţia … Ei, bine, nu le-am admis pentru român, cu intereselecăruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu carese potriveau şi care ştiu a se folosi de dânsele.”

„Răul esenţial care ameninţă vitalitatea poporului nostru este demagogia”, căci „demagogii neştiind nimic, neavând nimic, vor să se ridice deasupra tuturor ... Ei se întemeiază pe lesnea crezare a mulţimii; şi, fiindcă, sunt înzestraţi în loc de minte cu vicleşug numai, stăpânirea lor înseamnă domnia brutalităţii, a viciilor şi a uşurinţei”…”Meşteşugul absolutismului demagogic constă în regula de a păstra aparenţele, dar de-a călca cuprinsul, de-a păzi litera, dar de-a ocoli spiritul Constituţiei”… „De câte ori vom deschide istoria, vom vedea că statele scad şi mor prin demagogie, sau prin despotism”… În teorie nimic mai frumos decât sufrajul universal, dar, în practică, nu este decât opresiunea mulţimei, a ignoranţei, a pasiunilor măgulite şi linguşite de demagogi.”

12

III.2 Mihail Eminescu – unde urmează să fim?„Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-şi legiui trebuinţele”

„Legea urmează să fie o expresiune fidelă a trebuinţelorpoporului şi să rezulte din suprema lege a conservăriinaţionalităţii, cu orice mijloc şi pe orice cale, chiar dacăneconforme cu civilizaţia şi umanitarismul care formează masca şi pretextul cu care Apusul se luptă cu alte civilizaţii”

„Înmulţirea claselor consumatoare şi scăderea claselor productive, iată răul organic, în contra căruia o organizare bună trebuie să găsească remedii.”... ”Industria trebuie să fie a naţiunii şi păzită de concurenţă iar purtătorul ei, comerţul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hrăneşte pe industriaş şi îmbracă pe agricultor, trebuie, de asemenea, să fie în mâinile aceleiaşi naţiuni. Ştiinţele trebuie să prezinte lucruri proprii naţiunii, prin care ea să fi contribuit la luminarea şi înaintarea omenirii”

„Nu voim să trăim într-un stat poliglot, unde aşa numita patrie este deasupra naţionalităţii.”...”Voim şi sperăm nu o întoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat cândva în ţara noastră, ci o mişcare de îndreptare a vieţii noastre publice, o mişcare al cărei punct de vedere să fie ideea de stat şi de naţionalitate, sacrificate până astăzi, sistematic, principiilor abstracte de liberalism american şi de umanitarism cosmopolit.”

13

IV. Două concepţii opuse ale perioadeiinterbelice: V. Madgearu şi M. Manoilescu. 1918 – Unirea României.

1918-1921 – reforma funciară.

au contribuit la ascendenţa economiei române.

Două curente în gândirea economică română din

acea perioadă:Curentul ţărănist fondat de V. Madgearu → concepţia teoretică a inclus idei din: concepţia Şcolii Istorice Germane + liberalismul clasic englez + marxism.

În practică a pledat pentru: Dezvoltarea agriculturi şi a industriei conexe; Liber-schimb + investiţii autohtone şi străine în agricultură.

14

IV.2 M. Manoilescu Curentul neoliberalist → M. Manoilescu → concepţia teoretică bazată pe: neoliberalism + naţionalism economic + marxism (teoria valoare-muncă planificarea indicativă).

Manoilescu a devenit celebru prin două teorii:Teoria depăşirii subdezvoltării;Teoria protecţionismului şi a schimbului

internaţional (1929, Paris).

Manoilescu a transferat teoria marxistă a plusvalorii & exploatării la nivelul comerţului internaţional → a estimat decaljul enorm de 10 : 1 între productivitatea muncii în industrie şi agricultură → a recomandat protecţionism permanent dar selectiv pentru ramurile care înregistrează o productivitate mai înaltă decât media naţională.

15

V. Economiştii români în perioada contemporană:N. Georgescu-Roegen,

Nicholas Georgescu-Roegen  (1906-1994) – matematician,

statistician şi economist român-american; nominalzat la

Premiul Nobel; din 1971: membru de onoare al Asociaţiei

Economic Americane. A influientat pe Herman E. Daly,

(fondator al economiei ecologice) şi Kozo Mayumi.

“Legea Entropiei şi Procesul Economic” (1971):

Legea a doua a Termodinamicii ("energia liberă" utilizabilă tinde să se

disperseze şi să devină neregenerabilă) explică procesele economice

→ conceptul entropiei din termodinamică ↔ fundamentele mecanistice (dinfizica Newtoniana ) ale doctrinei neoclasice.

N. Georgescu-Roegen: unul din fondatorii Economiei Ecologice şi a

Programului Minimal Bioeconomic → o încercare de a elabora Bioeconomia = un “nou stil de gândire economică dialectică”.

16

Anghel Rugină: în căutarea unui echilibru economic stabilAnghel Rugină (1913-2008) – economist român-american;teza de postdoctorat efectuată în Germany (Freiburg),consultant ştiinţific: Walter Eucken. Abordare nouă a sistemelor economice drept sisteme

alcătuite simultan din elemente de echilibru &dezechilibru (“Principia Oeconomica” (1986));

Politica economică (“Capitalismul american la răscruce” (1976))→ consilier economic al multor guverne (Portugalia, Italia, Grecia, Germania de Vest, România, R. Moldova, Israel, India, Massachusetts (S.U.A.)).

Anghel Rugină → R. Moldova: câteva vizite la începutul anilor 1990 + „Programul de refacere şi stabilizare economică şi financiară a Republicii Moldova, bazat pe condiţii de echilibru general stabil" (1991) + a propus introducerea unei valute naţionale care să fie acoperită de aur/argint (în Moldova: valuta “ducat”).

17

Nicolae N. Constantinescu (1920-2000) – professor,

academician, primul doctor honoris causa al

A.S.E.M., Chişinău.

Lucrările principale: Problema contradicţiei înEconomia Socialistă (1973), Economia protecţieiMediului natural (1976), Acumularea primitivă a capitalului înRomânia(1991), Reformă şi redresare economică (1995), Istoria gândiriieconomice româneşti (1999).

Ca savant: a criticat capitalismul “sălbatic” şi aplicarea mecanică în ţările de tranziţie a teoriilor concepute în ţările occidentale;

Ca profesor: a promovat manualele autorilor români care reflectă realităţile economice ale ţării.

18

Paul Bran (1940-2006) – primul rector (1991-1994) al

A.S.E.M. Chişinău, consilier al Guvernului R. Moldova

vizavi de punerea în circulaţie a valutei naţionale –

Leul Moldovenesc.

Ca savant: expert în finanţe dar a devenit celebru pentru studiul său în

economia politică (succesor al lui N. Georgescu-Roegen):

“Economia valorii” (prima dată editată în 1992) → teoria Valorii

Entropice: activitatea economică nu crează, ci doar transformă

valoarea – natura şi informaţia sunt esenţiale în formarea valorii

bunurilor produse.

Ca profesor: a elaborat manuale foarte populare printre studenţi →

“Finanţele întreprinderii”; “Relaţii financiare şi monetare

internaţionale”.