Cornelia Grigorita Abstract

5/11/2018 Cornelia Grigorita Abstract - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cornelia-grigorita-abstract 1/31

UNIVERSITATEA LIBER Ă INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscrisC.Z.U: 336.77:658.012.4 (478) =135.1

G 84

CORNELIA GRIGORIŢĂ

MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE CREDITAL REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA

DE TRANZIŢIE

Specialitatea: 08.00.05 – Economie şi management (în ramură)

AUTOREFERATal tezei de doctor în ştiinţe economice

Chişinău2004



Teză a fost elaborată în cadrul catedrei Management,Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Conducător ştiinţific: Mihai Patraş, dr. în şt. econ., prof. univ.

Referenţi oficiali: Galina Ulian, dr. hab. în şt. econ., prof. univ.,Universitatea de Stat din MoldovaNadejda Botnari, dr. în şt. econ., conf. univ.,Academia de Ştiinţe Economice din Moldova

Susţinerea va avea loc la 28 ianuarie 2005, ora 1430 în cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific Specializat DH 34.08.00.05 – 01 de pe

lângă Universitatea Liber ă Internaţională din Moldova, Chişinău MD-2012,str. Vlaicu Pârcalab, 52

Teza de doctorat, autoreferatul şi lucrările ştiinţifice înbaza cărora se susţine teza pot fi consultate la Biblioteca ULIM

Autoreferatul a fost expediat la 27 decembrie 2004

Secretar ştiinţific al Consiliului Specializat, conf. univ., dr. în şt. econ.Svetlana Ichizli

Conducător ştiinţific, prof. univ., dr. în şt. econ.Mihai Patraş

Autor Cornelia Grigoriţă

2



I. INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. Importanţa activităţii instituţiilor de credit atâtîn str ăinătate, cât şi în Moldova (sfâr şitul sec. XIX – începutul sec. XXI), supusă

cercetării în prezenta lucrare, este determinată de finanţarea directă a sectoarelor economiei. Structurarea sistemelor de credit, într-o ţar ă sau alta, argumentează existenţa diverselor tipuri de instituţii care contribuie la susţinerea tuturor sectoarelor economiei. Astfel, redresarea activităţii instituţiilor de credit nebancare în RepublicaMoldova (organizaţii de împrumut, asociaţii de economii şi împrumut etc.) începândcu anii 1996-1997 are un impact benefic asupra finanţării busness-lui mic şi mijlociudin sectoarele rurale ale ţării. Importantă este şi perfecţionarea strategiilor manageriale ale băncilor comerciale, în scopul susţinerii finanţării afacerilor mari,dezvoltării leasing-ului financiar, creditelor investiţionale, ipotecare şi de consum.

Managementul procesului de creditare, pe de o parte, joacă rolul decisiv în activitatea bancar ă, iar pe de altă parte, de eficienţa lui depinde în mare măsur ă nivelul dedezvoltare a economiei în ansamblu.

În perioada de tranziţie volumul creditelor acordate economiei naţionale de băncile comerciale a avut o tendinţă de majorare, soldul acestora constituind la 31august 2004 – 6559,1 mln.lei1, de cca. 6,3 ori mai mare comparativ cu 1033,9 mln.leide la sfâr şitul anului 1999. Cu toate că s-a simţit o creştere a volumului creditelor acordate economiei naţionale de instituţiile bancare şi a PIB-lui (soldul constituind27296,9 mln.lei la sfâr şitul anului 2003, fiind cu 11317,4 mln. lei mai mare decât la

sfâr şitul anului 20002), raportul soldului de credite faţă de PIB în Republica Moldova,comparativ cu alte ţări în tranziţie, a r ămas destul de mic constituind doar 24,0% înanul 2003. Conform datelor prezentate de Banca Mondială, raportul soldului decredite acordate în sectorul privat de sistemul bancar faţă de PIB, în anul 2001, înMoldova constituia doar 14,8%. Dacă compar ăm acest indicator cu al Japoniei, careeste şi cel mai semnificativ din lume (187,6%), observăm că este de 12,25 de ori maimic. Iar dacă facem o comparaţie cu ţările baltice, acest indicator în Estonia este de27,3%3, deci de cca. 2 ori mai mare.

În acest context, consider ăm că atât aspectul metodologic, cât şi cel practic almanagementului sistemului de credit al Republicii Moldova necesită o studiereaprofundată. Utilizarea corespunzătoare a tuturor principiilor manageriale se va soldacu dezvoltarea reţelei instituţionale, diversificarea portofoliului de credite, formareaunui cadru juridic adecvat, apărarea drepturilor participanţilor la relaţiile de credit,creşterea nivelului profesional al funcţionarilor din sistemul cercetat, dezvoltareasistemului informaţional etc. Toate cele menţionate vor contribui la majorarearentabilităţii agenţilor economici şi la minimizarea riscurilor ce intervin în procesulefectuării operaţiunilor de credit.

1 Banca Naţională a Moldovei. Activele, Capitalul şi Obligaţiunile sistemului bancar al Republicii Moldova la31.08.2004 // www.bnm.md2 Rapoartele anuale ale BNM pe anul 2000 p.4 l şi 2003, p.5

3

3 World Bank, World Development Indicators - 2003, Washington, 2003, pp.258-260



Necesitatea cercetării multiplelor probleme de gestionare şi de organizare asistemului de credit naţional, găsirea căilor de perfecţionare, precum şi de elaborare aunor metode şi strategii ştiinţifice manageriale ce vor fi utilizate în soluţionarea

problemelor aferente relaţiilor de credit, confirmă actualitatea prezentei lucr ări atâtsub aspect teoretic, cât şi practic.

Scopul cercetării rezidă în studierea şi analiza problemelor managementuluisistemului de credit din Republica Moldova, în special instituţiilor de microfinanţare,în condiţiile actuale şi elaborarea unor propuneri relevante privind perfecţionareafuncţionării şi eficientizării acestuia.

Pentru realizarea scopului propus ne-am trasat următoarele sarcini :• studierea teoriilor fundamentale ale managementului şi, în special, a

particularităţilor privind managementul instituţiilor creditar-bancare;• cercetarea elementelor fundamentale ale managementului sistemului de credit în

condiţiile economiei de tranziţie şi de piaţă;• studierea experienţei ţărilor cu economie de piaţă în domeniul organizării şi

gestionării sistemului de credit;• argumentarea propunerilor ce ţin de perfecţionarea managementului instituţiilor

bancare naţionale, care sunt elementul principal de creditare în economianaţională;

• generalizarea experienţei instituţiilor de credit nebancare (organizaţiile de credit şiasociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor) ce activează pe teritoriulRepublicii Moldova şi a experienţei internaţionale în acest domeniu,argumentarea, în această bază, a recomandărilor privind perfecţionarea organizăriişi dezvoltării acestora.

Structura lucrării: Scopul, sarcinile şi metodologia cercetării au determinatstructura tezei care constă din introducere, trei capitole ce reflectă conţinutul de bază al cercetărilor, încheierea (concluzii şi propuneri), sinteza rezultatelor obţinute şi

bibliografia cu 205 de titluri. Conţinutul de bază a lucr ării este ilustrat de 13 tabele,14 figuri, 22 anexe.

În Introducere este argumentată actualitatea temei investigate şi estimat gradulde studiere a acestea, sunt formulate scopul şi sarcinile, este redată noutatea

ştiinţifică, importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a rezultatelor obţinute.În Capitolul I „Conceptul teoretico-metodologic al managementului sistemului de credit” sunt dezvăluite noţiunile fundamentale ale temei de cercetare;sunt expuse teoriile ştiinţifice ale managementului, inclusiv ale managementului

bancar şi elementele managementului sistemului de credit în condiţiile economiei de piaţă.

În Capitolul II „Organizarea şi dezvoltarea sistemului de credit: experien ţ ana ţ ional ă şi interna ţ ional ă” se analizează evoluţia instituţiilor de credit în RepublicaMoldova (până la tranziţie) şi cercetarea amplă a contribuţiei băncilor comerciale,

prin procesul de creditare, la dezvoltarea economiei naţionale în perioada de tranziţie.De asemenea, este cercetat specificul de organizare a sistemului de credit în unele ţăricu economie dezvoltată: SUA, Germania, Marea Britanie şi Franţa.

4



În Capitolul III „Perspectivele dezvolt ării şi consolid ării institu ţ iilor demicrofinan ţ are în Republica Moldova” cercetează problemele şi căile de

perfecţionare a managementului instituţiilor de microfinanţare din RepublicaMoldova, utilizând experienţa altor ţări (Germaniei, Poloniei, României, Ucraineietc.).

În compartimentul Încheiere a lucr ării sunt prezentate sinteza rezultatelor obţinute în urma implementării în practică a modelului „Credit-Scoring” în activitateaAEÎC „Botna” şi AEÎC „Mereni”. De asemenea sunt reflectate principalele concluziişi recomandări la care s-a ajuns în urma cercetărilor efectuate.

Obiectul de cercetare îl constituie managementul sistemului de credit alRepublicii Moldova în perioada de tranziţie la economia de piaţă şi experienţaorganizării sistemului financiar de credit în unele ţări cu economie dezvoltată.

Metodologia cercetării s-a bazat pe utilizarea diverselor metode, cel maifrecvent utilizate fiind: metoda sistemică, metoda normativă, metoda statistică,

metoda grafică şi dinamică. De asemenea, pe parcursul cercetării ne-am propus să utilizăm şi alte metode de cercetare cum ar fi: de sinteză; analiza economică;compararea; inducţia şi deducţia, aplicate în dialectica cunoaşterii materiei şisocietăţii, precum şi alte procedee şi instrumente de cunoaştere ştiinţifică a proceselor economice.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. Drept bază teoretică şimetodologică a investigaţiilor ne-au servit monografiile clasicilor în domeniulmanagementului, inclusiv ai managementului bancar, investigaţiile economiştilor americani şi europeni, lucr ările ştiinţifice ale economiştilor români, ruşi şi autohtoni.

În primul rând este necesar să menţionăm lucr ările fundamentale ale lui W. Braddik,P. Drucker, H. Fayol, F. Kotler, P. Rouse, J. Sinkey, F. Taylor etc. Ţinându-se contde colaborarea economică, socială şi ştiinţifică cu România şi Federaţia Rusă au fostanalizate lucr ările savanţilor C. Basno, N. Dardac, V. Dedu, M. Gust, L. Ionescu, C.Kiriţescu, V. Kolesnicova, O. Lavruşin, R. R ăduţ, G. Şcerbacova şi alţii. Cu multă atenţie şi interes au fost studiate publicaţiile economiştilor autohtoni ca: N. Botnari,A. Caraganciu, S. Certan, L. Cobzari, I. Enicov, R. Evsiukova, E. Fuior, T. Manole,M. Patraş, P. Pâslari, P. Roşca, G. Ulian, V. Valeico ş.a.

Paralel cu studierea lucr ărilor specialiştilor în materie din mai multe ţări, au fostanalizate publicaţiile periodice ale instituţiilor financiare internaţionale (BancaMondială, Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană de Reconstrucţie şiDezvoltare etc.), publicaţiile şi datele statistice ale Ministerului Economiei şiReformelor, Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a Moldovei, DepartamentuluiAnaliză Statistică şi Sociologice, Bizpro-Moldova, ale băncilor comerciale şi aleorganizaţiilor de microfinanţare.

Drept bază metodologică şi de informare au servit hotărârile Parlamentului şiGuvernului Republicii Moldova, actele normative bancare emise de Banca Naţională

a Moldovei şi alte publicaţii de ordin statistic, juridic, ce ţin de efectuareaoperaţiunilor de credit prin intermediul băncilor comerciale şi al instituţiilor nebancare de credit.

5



Noutatea ştiinţifică. Cele mai semnificative rezultate ale cercetării, ce conţinelemente ştiinţifice noi, pot fi menţionate:• pentru prima dată, în cadrul cercetărilor ştiinţifice autohtone, a fost efectuată o

analiză complexă şi generalizată experienţa cadrului instituţional al sistemului decredit al Republicii Moldova;

•

sunt cercetate teoriile şi elementele fundamentale ale managementului sistemuluide credit;• a fost efectuată o analiză amplă a activităţii instituţiilor de microfinanţare

(organizaţii de împrumut şi asociaţii de economii şi împrumut) în Moldova, fiindelaborate şi argumentate propuneri concrete, privind consolidarea şi dezvoltareadurabilă a acestora;

• a fost elaborat modelul „Credit-Scoring” de evaluare cantitativă a indicilor financiari şi nefinanciari ai solicitanţilor de credit, care deja a fost propus spreaplicare în activitatea practică a unor asociaţii de economii şi împrumut;

• sunt propuse şi argumentate un complex de măsuri ce ţin de contribuţiainstituţiilor bancare la stabilizarea şi creşterea economică, în perioada de tranziţie,

prin creditarea economiei naţionale;• sunt delimitate un set de recomandări ce ţin de perfecţionarea cadrului normativ-

juridic şi instituţional al sistemului actual de credit naţional.Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării este determinată de

posibilitatea utilizării propunerilor f ăcute şi au drept scop să contribuie la perfecţionarea managementului sistemului de credit actual din ţar ă. Recomandările

formulate şi publicate pot avea următoarele efecte pozitive asupra dezvoltăriimanagementului sistemului de credit şi vor contribui la:• perfecţionarea cadrului normativ juridic ce reglementează activitatea de creditare

a instituţiilor bancare şi nebancare;• identificarea direcţiilor de aprofundare a colabor ării statului (Guvernul, Ministerul

Economiei, Ministerul de Finanţe, Banca Naţională a Moldovei, ServiciulSupravegherii de Stat al asociaţiilor etc.) cu instituţiile bancare şi nebancarenestatale, în vederea susţinerii acestora în procesul de finanţare a ramurilor economiei;

• elaborarea unei politici de restructurare a creditelor acordate economiei adecvateexigenţelor pieţei;

• perfecţionarea modalităţilor de organizare a procesului de creditare efectuat de băncile comerciale, organizaţiile de împrumut şi asociaţiile de economii şiîmprumuturi ale cetăţenilor;

• îmbunătăţirea calităţii portofoliului instituţiilor de credit nebancare şi minimizareariscurilor ce ţin de procesul de creditare prin aplicarea modelului „Credit – scoring”;

•

ridicarea profesionismului funcţionarilor instituţiilor de credit, perfecţionareamecanismului de luare a deciziilor adecvate de acordare a creditelor, de control şide supraveghere a rambursării creditelor şi plăţii dobânzilor aferente;

6



• asigurarea transparenţei activităţii instituţiilor de credit, diversificarea serviciilor de credit propuse, creşterea încrederii agenţilor economici şi populaţiei faţă deaceste instituţii. Aprobarea lucrării. Principalele teze şi rezultate ale investigaţilor ştiinţifice au

fost prezentate la:••

4 simpozioane ştiinţifice organizate anual la Universitatea Liber ă Internaţională din Moldova „Sympossia Professorum-ULIM” (anii 2000-2003);

•• Simpozionul Internaţional Ştiinţific „Ştiinţa Universitar ă la începutulmileniului trei”, organizat de ULIM (2002);

•• Simpozionul al III-lea Internaţional „Reformele economice: avantaje şidezavantaje”, organizat de Institutul de Relaţii Economice Internaţionale şiInstitutul de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe din Moldova (2002);

•• Conferinţa Tinerilor Cercetători din Moldova organizată de Academia deŞtiinţe din Moldova (2004).

Pe lângă cercetările teoretice, teza conţine şi elaborarea unui model „Credit-Scoring” numeric de evaluare şi ierarhizare a riscului operaţiunilor de credit înAsociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor. Respectivul sistem de evaluarea fost pus în aplicare la Asociaţia de Împrumut şi Economii a Cetăţenilor „Botna” dinsatul Costeşti, r-nul Ialoveni şi la Asociaţia de Economii şi Împrumut a Cetăţenilor „Mereni” din satul Mereni, r-nul Anenii-Noi.

De asemenea, aspectele teoretice şi rezultatele fundamentale ale lucr ării au fostdiscutate în cadrul catedrelor de profil „Management” şi „Bănci şi burse de valori”,ULIM. Rezultatele investigaţiei au fost şi sunt utilizate în procesul de studiu alinstituţiilor universitare superioare, cu precădere la Universitatea Liber ă Internaţională din Moldova şi la Universitatea de Stat din Moldova în predareadisciplinelor „Tehnologia operaţiunilor bancare”, „Creditare bancar ă”, „Operaţiuni

bancare” ş.a., precum şi la elaborarea tezelor de către studenţi şi masteranzi.Cuvintele-cheie: managementul sistemului de credit, bancă comercială,

instituţie de microfinanţare, servicii de microfinanţare, organizaţie de împrumut,asociaţie de economii şi împrumut a cetăţenilor, portofoliu de credit, risc de credit.

Publicaţii: Principiile fundamentale, cuprinse în teză, au fost publicate în 15lucr ări, printre care 1 manual universitar „Activitate bancar ă” (ediţia I-a, 2002 şiediţia a II-a, 2004), 4 articole ştiinţifice publicate în reviste ştiinţifice naţionale, 6discursuri cu caracter de teze prezentate în cadrul unor conferinţe ştiinţifice naţionaleşi internaţionale, 2 indicaţii metodico-didactice în domeniul de cercetare, 1 articol înziar, având caracter ştiinţifico-practic. Volumul total al lucr ărilor publicate de autor constituie 55,07 c.a.

II. TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCR ĂRII

Cercetarea evoluţiei conceptului creditului în teoriile economice ofer ă posibilitatea de a-l defini drept relaţia bănească pe care o efectuează o persoană fizică

7



sau juridică numită creditor, acordând pe un termen prestabilit unei alte persoane,numită debitor, un împrumut în bani sau vânzând mărfuri/servicii pe datorie, îngeneral, cu o dobândă stabilită în funcţie de riscul pe care şi-l asumă creditorul sau dereputaţia debitorului.

Sistemul de credit reprezintă totalitatea relaţiilor de credit, a formelor,

metodelor şi normelor de acordare a creditelor, existente în economia unei ţări şirealizate de instituţiile financiare de credit prin intermediul unui ansamblu de norme juridice aprobate de stat, r ăspunzând cerinţelor unei anumite etape de dezvoltaresocial-economică.

Pentru îndeplinirea rolului şi funcţiilor sistemului de credit în economie, pentruvalorificarea la maxim a avantajelor şi reducerea la minimum a dezavantajelor relaţiilor de credit, sistemul de credit, în principal, trebuie să cuprindă: cadrulinstituţional, cadrul normativ-juridic şi strategiile manageriale, tehnicile şi metodelede efectuare a operaţiunilor de credit. Putem afirma că managementul sistemului de

credit reprezintă ansamblul metodelor de organizare şi de conducere a instituţiilor financiare de credit, prin care se realizează gestiunea: planificarea, organizarea,controlul şi evaluarea tuturor componentelor procesului de credit.

Constituirea sistemului de credit modern în Republica Moldova a parcurs maimulte etape de dezvoltare, acestea fiind în funcţie de relaţiile economice ale epociirespective. Etapele dezvoltării sistemului de credit au fost determinate de relaţiilegeneral-economice ale Moldovei cu ţările vecine, precum şi de specificul statului dincare Moldova f ăcea parte într-o anumită perioadă istorică.

Etapa iniţială de dezvoltare a relaţiilor economice şi monetare, în perioada

formării Moldovei istorice ca stat independent, se caracterizează prin apariţia primelor opera ţ iuni bancare, ce erau înf ă ptuite de cămătari (zarafii), care se ocupaucu schimbul monedelor pe plan intern, de asemenea, practicau şi acordarea creditelor cu stabilirea dobânzilor anuale, iar mai târziu foloseau în tranzacţii şi instrumentele

bancare: tratele, cecurile, viramentele, scrisorile de credit.Următoarea etapă ţine de apariţia primelor organiza ţ ii cooperatiste (1799) Artel

şi Mir, care au pus bazele organizării operaţiunilor de credit în Basarabia, acţiuni ceiau amploare începând cu anul 1840 când se înfiinţează Casele Ţăr ăneşti de Păstrare

şi Casele Ţăr ăneşti de Ajutor

4

. Dezvoltarea instituţiilor bancare demarează prin înfiin ţ area primei bă nci, Banca Na ţ ional ă a Moldovei, la 12/24 martie 1857 cu sediul la Iaşi, care din cauzaadministr ării neprofesioniste şi din alte motive, doar după un an de activitate estedeclarată în stare de faliment5. De asemenea, sfâr şitul secolului XIX se caracterizează

prin apariţia şi dezvoltarea bă ncilor autohtone: Banca Comercială Chişinău, Bancă oraşului Cetatea Albă, şi Banca Municipală a oraşului Tighina. Pe lângă băncilemenţionate mai sus, în cele mai mari oraşe ale Basarabiei au funcţionat sucursale alemarilor bă nci ruse şti din Peterburg, Moscova şi Odesa.

4 Giurgea E., Creditul şi mişcarea cooperatistă, sub vechiul regim rusesc şi sub regimul actual românesc înBasarabia // Basarabia Economică, socială şi financiar ă, - Chişinău, nr.1, 1922 , - pp.44-45

8

5 Zane Gh. Cea dintâi Bancă Naţională a Moldovei // Arhiva, - Iaşi, ianuarie 1926, nr.1-4, - p. 117



În afar ă de sucursalele băncilor din Rusia, în Basarabia la începutul secoluluiXX existau 6 bănci provinciale: Banca Basarabiei (cu 20 de sucursale); BancaDunării de Jos (cu 4 agenţii); Banca Soroca; Banca Cetatea Albă; Banca Comercială Industrială a Basarabiei; Banca Creditul Comercial L.Lijschitz&Co. Dezvoltareainstituţiilor bancare a contribuit la colectarea economiilor şi creditarea industriei,

comer ţului, agriculturii şi a altor ramuri ale economiei Basarabiei.Începând cu anul 1918, când Basarabia se reuneşte cu România, pe teritoriul eis-au deschis un şir de sucursale ale bă ncilor române şti (constituind 10 la număr în1922): Banca Comercială Română, Banca Uniunii Române, Banca Albina6 etc.

După criza economică mondială din 1929-1933, Banca Naţională a României, prin agenţiile deschise în Basarabia, a iniţiat şi a participat la stabilirea unor măsuride reorganizare, consolidare a creditului şi a sistemului bancar, înfiinţând ConsiliulBancar Superior şi acordând împrumuturi pentru susţinerea economiei ţinutului

basarabean.

La începutul sec. XX o largă dezvoltare au cunoscut-o bă ncile populare, formă a coopera ţ iei de credit, care deserveau interesele ţăr ănimii. Dacă ne referim lanecesitatea cooperaţiei, putem menţiona că, o mare parte din resursele financiare eraualocate anume prin intermediul cooperativelor de credit, care existau la acel momentîn cadrul sistemului de credit al Basarabiei (Tabelul 1).

Tabelul 1Activele şi pasivele instituţiilor de credit din Basarabia la 1 aprilie 1920, lei7

Tipulinstitu

ţiilor

Capitalpropriu

Capitalsocial

Valoarea împrumuturilor

Depuneri Dobânzi Efecte deplat

ă

Bănci populare 2692805 382801 6646590 14128704 1255509 3832788Uniuni de credit 4557956 431454 7298538 7051903 2216818 11952941Cooperative deconsum

464112 364025 243980 614538 1026397 1195924

Uniuni deconsum

85255 265964 597669 2957694 476763 2542797

Total 7800128 144244 14786777 24752839 4975487 19523797

Sursa: Giurgea E. Creditul şi mi şcarea cooperativă , sub vechiul regim rusesc şi subregimul actual românesc, în Basarabia // Basarabia economică , social ă şi financiar ă , nr. 1, 1922,

p. 61

În perioada sovietică/postbelică (anii 1944 – 1991) sistemul monetar - creditar alRSSM era o component ă a sistemului monetar-creditar al ex-URSS În acest sistem aleconomiilor centralizate, structurile bancare funcţionau sub formă de “monobancă”,fiind limitate şi destinate să servească exclusiv obiectivelor stabilite prin planulcentralizat, nu exista concurenţa bancar ă şi nici nu se admitea necesitatea ei. După reforma bancar ă din 1987 în ex-URSS au fost modificate funcţiile băncilor şi în baza

6 Antonescu C. Rolul băncilor în dezvoltarea economiei naţionale basarabene // Basarabia economică, socială şifinanciar ă, - Chişinău, nr.1, 1922, - pp.3-4

9

7 În anul 1920 paritatea oficială era de 1 dol. SUA = 45,63 lei, conform sursei: Axenciuc V. Evoluţia economică aRomâniei: cercetări statistico-istorice (1859-1947), vol.III “Monedă, Credit, Comer ţ, Finanţe publice”, EdituraAcademiei Române, Bucureşti, 2000, - p.31



lor s-au creat noi bănci de stat. Drept reacţie a acestei reforme, sistemul bancar sovietic a fost scindat în următoarele bănci de stat: Banca Centrală de Stat (Госбанк),Banca Socială şi a Fondului Locativ (Жилсоцбанк), Banca Agroindustrială (Агропромбанк), Banca Industrială şi de Construcţii (Промстройбанк), Banca deEconomii (Сбербанк), Banca de Relaţii Comerciale Externe (Внешторгбанк).

Organizarea sistemului de credit din perioada sovietică s-a caracterizat printr-omulţime de neajunsuri: monopolul statal în organizarea sistemului de credit creamulte incomodităţi clientelei, aceasta din urmă fiind obligată să beneficieze doar deserviciile unei bănci; creditarea clienţilor se f ăcea în baza indicaţiilor organelor directive f ăr ă garantarea creditului şi f ăr ă analiza riscurilor la care era supusă bancaetc.

Dezastrul economic de la începutul aa. 1990-ci, a condus la deteriorareasistemului bancar-monetar; finanţelor publice şi a dezechilibrat totalmente comer ţulexterior. Începând cu această perioadă atât în Republica Moldova, cât şi în alte foste

republici sovietice are loc adaptarea băncilor şi a altor instituţii de credit la noile principii de activitate comercială.

În sistemul de credit al Republicii Moldova din perioada de tranzi ţ ie (1990/1991 până în prezent) s-au conturat, convenţional, trei etape de dezvoltare.

Prima etapă (anii 1990-1993) se caracterizează prin reorganizarea juridică şiinstituţională a băncilor deja existente şi crearea unor (primelor) bănci private,întemeierea bazei legislative, inclusiv a celei bancare şi emiterea monedei naţionale.În a doua etapă (anii 1994 -1998) are loc consolidarea sistemului bancar, în general,apariţia simptomelor de concurenţă bancar ă, elaborarea şi implementarea

principalelor norme legislative bancare, dezvoltarea serviciilor bancare, apariţiainstituţiilor de credit nebancare şi anume, asociaţiile de economii şi împrumut alecetăţenilor. A treia perioad ă (sfâr şitul anului 1998 – până în prezent) se evidenţiază

prin extinderea instituţiilor de credit bancare şi nebancare. În această perioadă are loccapitalizarea relativ intensivă a sectorului bancar; lărgirea reţelei instituţiilor bancareşi dezvoltarea reţelei de instituţii de credit nebancare; intensificarea concurenţei pe

piaţa de credit; dezvoltarea strategiilor manageriale şi a tehnologiilor informaţionale,etc.

Unul dintre obiectivele fundamentale de dezvoltare a Republicii Moldova petermen lung, stipulat în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Săr ăciei8 estecontribuţia instituţiilor de credit la realizarea creşterii economice. În ideea îndepliniriirolului său de creditor al economiei naţionale, sistemul de credit al RepubliciiMoldova trebuie să se axeze pe o descentralizare a finanţării, care cuprinde întreagagamă de activităţi economice şi sociale ale ţării. Descentralizarea sistemului de creditse bazează atât pe organizarea cadrului instituţional, cât şi pe totalitatea formelor şi anormelor de reglementare a operaţiunilor de credit în economia naţională. Astfel,consolidarea şi lărgirea reţelei de instituţii de microfinanţare ar da posibilitatea

deservirii unui număr mare de solicitanţi de credite din sectorul rural, şi totodată ar

10

8 Guvernul Republicii Moldova. Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Săr ăciei // www.scers.md



„scuti” băncile comerciale în suportarea cheltuielilor de finanţare „cu amânuntul”fiind direcţionate în afaceri investiţionale, ipotecare etc.

În ţările cu o economie dezvoltată, pe piaţa financiar ă de credit activează atât bănci mari (universale, investiţionale, holdinguri bancare etc.), care operează cuafacerile mari, cât şi bănci ce operează „cu amănuntul” (bănci/case de economii,

instituţii de credit cooperative, asociaţii de economii şi împrumut etc.). Pe aceste principii de organizare se bazează majoritatea sistemelor de credit din Germania,Marea Britanie, Franţa precum şi cele din SUA, Canada, Australia şi Japonia. Deexemplu, sistemul de credit al Germaniei conţinea 2734 de instituţii de credit (cu unnumăr de 54678 de filiale) la sfâr şitul anului 20039, dintre care, patru mari bănciuniversale, Großbanken, cu cca. 3000 de filiale şi care deţineau ponderea principală în afacerile investiţionale, iar celelalte bănci din sistem erau reprezentate de 250 de

bănci regionale cu 3528 de filiale, 541 de bănci de economii cu cca. 17,0 mii defiliale şi 1624 de cooperative bancare cu cca. 16,0 mii de filiale, şi alte instituţii de

credit, ce deserveau, în principal, populaţia şi afacerile mici şi mijlocii.Analizând organizarea sistemului de credit al Republicii Moldova, comparativ

cu cel din ţările dezvoltate, putem menţiona că este mult mai simplist şi conţine o gamă foarte îngustă de tipuri de instituţii de credit: băncile comerciale, asociaţiile deeconomii şi împrumut, precum şi câteva organizaţii de microfinanţare, companii deleasing şi factoring etc. (Figura 1). În rezultat, gama îngustă a tipurilor de instituţii decredit, iar în lipsa instituţiilor specializate nu permite de a satisface şi de a acoperi toatecerinţele pieţei de credit.

Instituţii nebancare de creditInstituţii bancare

Sistemul de credit al Republicii Moldova

Banca Naţională aMoldovei Institu ţii de

microfinan ţare

Alte instituţii de credit :Companii de leasing, factoring,

case de amanet etc.Bănci comerciale

Asociaţii de economii şiîmprumut ale cetăţenilor

Organizaţii deîmprumut

Figura 1. Organizarea sistemului de credit în Republica Moldova

Sursa: elaborat ă de autor

La 31 martie 2004 în Registrul Central al BNM erau înregistrate 16 băncicomerciale, inclusiv două sucursale ale băncilor nerezidente, iar numărul total de

11

9 Deutsche Bundesbank Verzeichnis der Kreditinstitute. Bankgeschäftliche Informationen 2, 2004 //www.bundesbank.de

http://www.bundesbank.de/

http://www.bundesbank.de/



unităţi bancare constituia 697 (fiind de cca. 2 ori mai mare decât la sfâr şitul anului1998) dintre care 166 de filiale, 96 de reprezentanţe şi 435 de agenţii10.

Este important de menţionat că în decursul acestor ani (1991-2004) BNM aretras autorizaţia de activitate la 15 bănci comerciale dintre care 5 sucursale ale

băncilor str ăine. Nerespectarea prevederilor legale şi managementul prost al

activit ăţ ii de creditare care s-a manifestat prin: calitatea extrem de joasă a portofoliului de credite fiind exprimă prin ponderea înaltă a creditelor dubioase şicompromise; aplicarea incorectă a clasificării creditelor şi formării reducerilor pentru

pierderi la credite (fondului de risc); nerespectarea restricţiilor la acordarea creditelor „mari”; acordarea creditelor preferenţiale persoanelor afiliate băncii etc. a condus la

falimentul băncilor : BCA „Bancosind”, Banca municipală "Chişinău" SA, BCA„Întreprinzbancă”, BCIA ”Vias”, BCA "Capital-Bank" etc. De asemenea, lafalimentul băncilor a servit şi nerespectarea suficienţei minime a capitalului, acoeficienţilor de lichiditate, acumularea pierderilor etc., factori ce au condus la

diminuarea resurselor proprii, creând o situaţie în care banca nu-şi poate satisfacecerinţele deponenţilor în termenele contractuale stabilite.

În scopul dezvoltării economiei apare nevoia stringentă de resurse investiţionale,fiind satisf ăcută, în principal, de creditele directe, acordate de sectorul bancar economiei naţionale. Cu toate că soldul creditelor s-a majorat în ultimii ani şi acrescut ponderea celor acordate pe un termen mai mare de 12 luni, această aprecierenu a fost suficientă în ameliorarea esenţială a situaţiei social-economice a ţării.

Figura 2

Volumul creditelor acordate de bănci în moneda naţională, clasificat în funcţie de durată (până şi mai mult de 12 luni), în perioada 1999-2004

78.7 75.6 74.6 72.3 65.2

16.2 24.4 28.5 25.4 27.7 34.8

83.8 71.5

21.3

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1999 2000 2001 2002 2003 tr.I 2004 tr.II.2004

credite acordate pe un termen mai mic de 12 luni credite acordate pe un termen ce depăşeşte 12 luni

Sursa: calculele autorului în baza: datelor privind activitatea bă ncilor comerciale //Profit: Bă nci şi Finan ţ e nr.3 din 2000; Rata medie a dobânzii la creditele acordate de sistemul bancar la sfâr şitului

anilor 2001-2003 // www.bnm.md; Buletinul trimestrial al BNM, nr.3, 2004, p.22

Analizând datele statistice (Figura 2) constatăm că ponderea majoritar ă a

creditelor acordate de băncile comerciale în economie sunt pe termen scurt, de până

12

10 Buletinul trimestrial al Băncii Naţionale a Moldovei, nr.2 - 2004, p.43



la 1 an. În perioada anilor 1999 - sfâr şitul anului 2002 soldul creditelor în monedă naţională cu un termen de până la un an, avea o tendinţă clar ă de descreştere (cu 12,3

puncte procentuale). Însă în anul 2003 observăm că aceşti indicatori îşi inversează direcţia, creditele acordate pe termen mai mare de 12 luni constituie 25,4 la sută, iar cele până la un an ajung la 74,6 la sută. Unul dintre factorii ce au determinat această

schimbare, în opinia noastr ă, este creşterea ratei inflaţiei (de la 4,4% la sfâr şitulanului 2002 la 15,7 la sfâr şitului anului 2003), având repercusiuni asupra major ăriiratei dobânzii şi un efect asupra micşor ării soldului creditelor acordate pe termen maimare de 1 an. Majorarea cu 9,2 puncte procentuale a creditelor acordate pe un termenmai mare de un an, în 2003, având ca punct de referinţă anul 1999, r ămâne încontinuare un imbold nesemnificativ de plasare a resurselor investiţionale pentrurelansarea economiei.

Ca obiectiv a cointeresării interesării băncilor în acordarea creditelor cuscadenţe mai mari de 2 şi mai mulţi ani au fost efectuate modificări în Codul Fiscal al

Republicii Moldova11

prin care băncile sunt scutite de plata impozitelor pe venit în propor ţie de 50% în cazul acordării creditelor cu o scadenţă de la 2 până la 3 ani şi de100% în cazul acordării creditelor cu o scadenţă mai mare de 3 ani cu destinaţiiinvestiţionale. Dar totodată, intervenţiile normative respective nu au contribuit lacreşterea semnificativă a creditelor acordate cu scadenţe mai mari de 2 şi mai mulţiani, deoarece băncile comerciale nu dispun de resurse de creditare cu scadenţă medieşi mare.

Volumul depozitelor la termen în ultimii ani este mai mic decât volumulcreditelor la termen, spre exemplu constituind doar 3761,2 mln. lei la sfâr şitul

trimestrului II al anului 2004, adică fiind cu 2484,1 mln. lei mai mic decât soldulcreditelor plasate în economie în aceiaşi perioadă. Acest rezultat denotă că băncileefectiv utilizează ca surse de creditare depozitele la vedere, de exemplu la sfâr şitultrimestrului II 2004 acest indicator constituia 39,8 la sută din volumul total aldepozitelor atrase de bănci.

În opinia noastr ă, în scopul major ării volumului de credite pe termen mediu şilung este necesar de a spori volumul depozitelor pe termen mediu şi lung cel puţin

prin implementarea următoarelor strategii de atragere a resurselor creditare: •

dezvoltarea de că tre bă nci a noilor produse depozitare care, ar facilita şi ar stimula clienţii ce depun mijloace pe termen mediu şi lung. În acest context estenecesar de dezvoltat depozitele de economii, stabilindu-se diverse scopuri deeconomisire. De exemplu: economisirea pentru pensii, pentru atingerea vârstei demajorat a copiilor, pentru construcţia şi reparaţia de locuinţe etc.

• implementarea certificatelor de depozit pe termen mediu şi lung. În acest contexteste necesar ca BNM să revină cu modificări şi perfecţionări asupraRegulamentului BNM cu privire la emiterea si circulaţia certificatelor de depozitşi economii din 25.12.92 pentru al ajusta la condiţiile actuale şi a stimula aplicarea

13

11 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1390 din 24.11.2003 despre aprobarea Regulamentului „Cu privirela modul şi condiţiile scutirii de plata impozitului pe venitul obţinut de băncile comerciale din creditele acordate peun termen de la 2 la 3 ani şi creditele de peste 3 ani” // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.239-242 din2003



în practica băncilor comerciale a respectivelor servicii financiare. Deţinereacertificatelor de depozit acordă posibilitate posesorilor de a-şi păstra resursele la

bancă şi totodată ar facilitata negocierea respectivelor titluri financiare pe piaţamonetar ă. Banca în acelaşi timp ar putea beneficia de mijloacele băneşti, aferentecertificatelor de depozit ce se vor afla în permanenţă la ea, folosindu-le drept

resurse de creditare.• eficientizarea managementului resurselor atrase în plasarea pe diverse termene la

dorinţa depunătorului (de exemplu: pe 4, 5, 7, 8, 10, 11 luni etc.), precum şinelimitarea sumei minime depuse (cel puţin 1-10 lei sau în oricare altă valută) ar

putea contribui la majorarea volumului de resurse atrase.• dezvoltarea politicii de marketing în regiunile rurale ale ţării. În acest scop

băncile ar putea lărgi sfera de activitate a reprezentanţelor/agenţiilor din comune,care la moment ofer ă în marea majoritate doar servicii de încasare a plăţilor comunale. Volumele atrase de resurse depozitare de la populaţie din regiunile

rurale pot fi ulterior utilizate în scopul creditării atât a micilor gospodării,întreprinzători din regiunea dată, cât şi a populaţiei.

Cercetând structurarea portofoliului de credit al sistemului bancar din RepublicaMoldova, constatăm că ponderea cea mai mare o reprezintă creditele acordateindustriei şi comer ţului, constituind 48,2% şi creditele acordate în agricultur ă - 28,3%din totalul creditelor de 6189,9 mln.lei la 31.06.200412. Mult mai neînsemnată este

ponderea creditelor acordate ramurile industriei energetice şi de combustibil,ipotecar ă, construcţia drumurilor, transport şi de consum. Ponderea lor constituia doar 23,5% din soldul de credite acordate economiei naţionale la sfâr şitul lunii martie2004.

Un produs de credit ce poate fi propus de băncile comerciale populaţiei este celipotecar , fiind utilizat la construirea, reparaţia sau procurarea caselor de locuit decătre cetăţeni. Spre deosebire de ţările cu o economie de piaţă şi ţările aflate în procesde dezvoltare: Ucraina, România, Rusia, unde acest produs este mult mai dezvoltat, înRepublica Moldova creditele ipotecare la data de 31.12.2003 constituiau doar 402,4mln. lei13, reprezentând cca. 6,7% din totalul portofoliului de credit ale sistemului

bancar 14.

Aşadar, această piaţă nu este suficient de dezvoltată în Republica Moldova şi nucapătă o largă r ăspândire din cauza mai multor factori, cel mai semnificativ, după părerea noastr ă, este neimplicarea activă a statului în susţinerea financiar ă, precum şilipsa cadrului normativ-legislativ în acest domeniu. De asemenea, condiţiile stabilitede bănci la acordarea creditelor sunt dure: termenul acordării creditului nu depăşeşte2-3 maxim 5 ani; dobânzile sunt înalte şi variază între 17,8- 25,0%; cota iniţială deachitare a ipotecii este destul de semnificativă, de 40,0-70,0 la sută din costulimobilului; comisioane exagerate şi cheltuieli de perfectare a documentelor mari etc.Pe de altă parte, băncile comerciale nu pot să-şi redreseze condiţiile de acordare a

12 Buletinul trimestrial al Băncii Naţionale a Moldovei, nr.3, 2004, - p. 4213 În acest sold sunt incluse şi creditele ipotecare acordate persoanelor juridice

14

14 Raportul anual - 2003 al Băncii Naţionale a Moldovei , p.36



creditelor ipotecare, deoarece nu deţin resurse de creditare pe termen îndelungat, iar resursele de depozit atrase în moneda naţională sunt scumpe (15,10% la31.08.200415) ceea ce nu permite să acorde credite cu rate mici ale dobânzii şi crediteipotecare pe termen de cel puţin 5-10 ani.

Una dintre metodele de stimulare a sectorului ipotecar este utilizarea tehnicilor

aplicate în practica mondială, de exemplu, experienţa statelor dezvoltate (Germania,Franţa etc.) în extinderea depozitelor de acumulare prin sus ţ inerea financiar ă decă tre stat . Spre exemplu, în Republica Moldova, economiile persoanelor fizice ar

putea fi preluate de bănci la dobânzile de piaţă 16-17%, dintre care băncile ar puteaachita din această rată 9-10% iar statul ar putea compensa depunătorilor diferenţa laaceste venituri în valoare de cca. 7%. Băncile comerciale, atr ăgând depozite deacumulare mai ieftine, vor avea posibilitatea să le utilizeze ulterior pentru creditareaipotecar ă stabilind preţuri mai mici de cca. 13-14%. Acelaşi mecanism ar putea fiutilizat de bănci şi în stimularea finanţării investiţiilor pe termen mediu şi lung.

Dezvoltarea creditelor ipotecare poate fi susţinută de municipii prin fondareaagen ţ iilor municipale (de exemplul în Chişinău) şi regionale (celelalte oraşe şior ăşele), care vor avea ca scop construcţia caselor de locuit, utilizând serviciile decreditare ipotecar ă. Această metodă clasică de creditare ipotecar ă este utilizată în

practica ţărilor Europei deja de multe decenii. În prezent, respectivul mecanismcapătă o largă dezvoltare şi în România, Rusia, Ucraina.

În timpul de faţă în Republica Moldova funcţionează doar o singur ă AgenţieMunicipală Ipotecar ă cu sediul în oraşul Chişinău, care de la începutul activităţii sale(1998) până la sfâr şitul anului 2003, a construit locuinţe pentru 370 de familii, iar în

prima jumătate a anului 2004 a investit în construcţia de case de locuit cca. 39,0 mln.lei, cu 52,0% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În concluzie, putem menţiona că lărgirea reţelei agenţiilor de stat şi a celor private ipotecare, cooperarea acestora cu băncile comerciale (în gestionarea conturilor de împrumut, creditarea locatarilor şi agenţiilor ipotecare etc.); susţinerea financiar ă şi legislativă din partea statului prin credite directe sau prin alte proiecte acordate

băncilor comerciale vor avea un impact benefic asupra extinderii creditului ipotecar în Republica Moldova.

În Republica Moldova ca şi în celelalte state din ex-URSS, în condiţiile detranziţie la economia concurenţială, atenţia instituţiilor bancare a fost concentrată pesatisfacerea necesităţilor financiare a persoanelor juridice. Iar persoanele fizice şinevoile financiare ale acestora nu au constituit în principal obiectul interesului

băncilor comerciale. Astfel, actualmente creditul de consum prestat persoanelor fizicede sectorul bancar este insuficient dezvoltat, constituind doar 165,2 mln. lei dintotalul portofoliului de credite al sistemului bancar naţional, ceea ce reprezintă o cotă de 2,8 la sută16.

Crearea unui sistem dezvoltat de creditare de consum necesită: conştientizarea

de către băncile comerciale a diversificării serviciilor credit, inclusiv cele destinate

15 Banca Naţională a Moldovei. Ratele medii ale dobânzii la 31.08.2004 // www.bnm.md

15

16 Raportul anual - 2003 al Băncii Naţionale a Moldovei , p.36

http://www.bnm.md/

http://www.bnm.md/



populaţiei – servicii „de retail”; cooperarea băncilor cu organizaţiile comerciale înextinderea comer ţului cu amânuntul utilizând achitarea bunurilor prin credit;cooperarea băncilor cu întreprinderile în achitarea salariilor prin intermediulcardurilor bancare, fiind ulterior utilizate de salariaţi ca instrument de credit;implementarea de bănci a cardurilor de credit; simplificarea tehnicilor de acordarea a

creditelor de consum (pachet minim de documente; luarea deciziei de acordare acreditului în mod rapid; crearea birourilor de credit care ar deţine informaţiireferitoare la beneficiarii de credite solicitate anterior, precum şi cele şi curente; diminuarea ratelor dobânzii etc.

Dezvoltarea creditului de consum va avea ca consecinţă intensificareacomer ţului cu amănuntul; scoaterea la iveală a mijloacelor băneşti, ce nu sunt incluseîn evidenţa contabilă legală a întreprinderilor; majorarea ponderii plăţilor prinvirament; creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Piaţa instituţiilor de credit nebancare în Republica Moldova este destul de

tânăr ă. Ea se află la etapa începătoare de organizare, reglementare, gestionare şisupraveghere. Apariţia şi dezvoltarea acestor instituţii este condiţionată de necesitateamicrofinanţării în republică, în deosebi în sectorul rural. Deoarece marea majoritate amicilor antreprenori sunt dezavantajaţi prin faptul că nu dispun de suficient gaj sausunt începători în afaceri, nu au acces la creditele bancare. În acest context, instituţiilede microfinanţare sunt binevenite pentru a oferi servicii financiare celor dezavantajaţi, constituind un instrument important de eradicare a săr ăciei şidezvoltare economică a ţării.

Un loc determinant în dezvoltarea produselor de microfinanţare în Republica

Moldova le revine instituţiilor nebancare de credit, care în ultimii ani capătă oimportanţă semnificativă în susţinerea economică a ţării. Actualmente instituţiilenebancare de credit ce prestează servicii de microfinanţare sunt reprezentate de:Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEÎC); organizaţiile deîmprumut: Corporaţia de Finanţare Rurală (CFR), MicroInvest şi ProCredit etc.

Cercetările efectuate au identificat priorit ăţ ile activit ăţ ii institu ţ iilor demicrofinan ţ are nebancare fa ţă de băncile comerciale sunt:• acordarea creditelor solicitanţilor ce nu au o istorie de creditare anterioar ă (cca.

80-90% din beneficiarii de credite nu au beneficiat anterior de surse de creditare);• amplasarea oficiilor de creditare mai aproape de clienţi (AEÎC în 555 de comune,

ProCredit şi MicroInvest deţin reprezentanţe în majoritatea centrelor raionale);• prezentarea de către solicitanţi a unui dosar minim de documente: de la 3-4 până

la maximum 10 documente (băncile solicită în astfel de cazuri cca. 20-30 dedocumente, iar aceasta îi ia potenţialului solicitant de împrumut mult timp şi sursefinanciare suplimentare);

• acoperirea cheltuielilor financiare ce ţin de perfectarea documentelor, în special deînregistrarea la notariat a bunurilor depuse ca garanţie (aceasta se refer ă la

ProCredit);

16



• sporirea operativităţii în activitatea cotidiană, şi anume examinarea cererilor şi perfectarea documentelor aferente operaţiunii de credit în termen cât mai scurt (numai mult de 7 zile);

• acordarea creditelor negarantate, adică f ăr ă acoperire materială (la solicitareacreditelor în sumă de până la 10,0 –15,0 mii lei, fiecare, AEÎC nu solicită

asigurarea lor juridică);• acordarea de garanţii ce pot fi utilizate pentru asigurarea creditelor acordate

micilor antreprenori de către băncile comerciale şi investirea mijloacelor băneştiîn scopul formării resurselor proprii ale micilor antreprenori (aceste produse suntacordate de MicroInvest);

• abordarea individuală a fiecărui client (în special se refer ă la AEÎC care cunoscfoarte bine activitatea şi situaţia financiar ă şi nefinanciar ă a membrilor, bazându-se pe „relaţia de încredere”).

Pornind de la facilităţile şi argumentele prezentate, putem afirma că dezvoltarea

respectivelor instituţii poate fi benefică prin contribu ţ ia lor la microfinan ţ area preponderent ă a zonelor rurale, având ca rezultat înviorarea comer ţ ului, activit ăţ iiagricole, sectorului social, me şte şug ă ritului, transportului local şi a altor ramurieconomico-sociale la sate, în fond contribuind la dezvoltarea domeniului social şi

business-ului mic rural.Restabilirea sectorului cooperatist la sate în perioada de tranziţie a început din

iniţiativa Băncii Mondiale şi a Guvernului Republicii Moldova prin implementareaProiectului de Finanţare Rurală, declanşat la sfâr şitul anului 1996 care prevedeacrearea şi creditarea a 11 AEÎC şi a altor instituţii aferente acestui sistem demicrofinanţare: Corporaţia Financiar ă Rurală, MicroInvest etc.

Tabelul 2Indicatori de dezvoltare a AEÎC în perioada 01.01.2001 – 01.07.2004

Fonduri atrase17, miilei

Împrumuturiacordate, mii leiPerioada

Numărul

AEIC

AEÎCMembre ale

FNAEIC

Numărul demembri ai

AEÎC

Beneficiaride

împrumut

Economiiatrase de

AEIC, mii lei < 1 an ≥ 1 an < 1 an ≥ 1 an

01/01/2001 293 206 25 144 19 085 170 18 140 1 193 22 458 1 03101/07/2001 364 219 37 150 30 524 602 69 812 1 359 81 850 2 173

01/01/2002 369 222 37 766 23 088 611 32 632 1 342 39 761 1 41601/07/2002 475 319 51 119 37 877 1 101 95 632 10 962 112 810 10 62801/01/2003 484 369 52 539 26 446 1 176 33 673 11 096 44 374 10 00801/07/2003 512 414 68 030 51 164 2 193 137 249 37 754 159 388 41 36701/01/2004 530 421 71 177 39 572 3 306 55 451 26 051 72 748 26 47601/07/2004 555 429 84 067 61 214 6 910 203 451 34 686 241 318 36 686

Sursa: Situa ţ ia sistemului de AEIC conform datelor Serviciului Supraveghere de Stat al AEÎC // www.microfinance.md

Crearea unei reţele largi de AEÎC constituie un succes indiscutabil în

dezvoltarea sectorului instituţiilor de microfinanţare şi cuprinde geografic, direct sauindirect, întreg teritoriul ţării, implicând, în acelaşi timp un număr semnificativ de

17

17 Fondurile atrase, în cazul dat, sunt reprezentate de soldul împrumuturilor de la instituţiile financiare de credit



membri. În iulie 2004 reţeaua AEÎC din Moldova deţinea 555 de asociaţii, deservind84067 de membri, dintre care 72,8 la sută erau beneficiari de credite (Tabelul 2). Esteimportant de menţionat că numărul actual de asociaţii reprezintă o cotă de cca. 60,8%din numărul de sate ale republicii.

Este de remarcat şi faptul că într-un timp relativ scurt de la apariţia AEÎC, s-au

format organele nivelului superior de management, Serviciul Supravegherii de Stat şiFederaţia Naţională. Actualmente există doi creditori stabili ai reţelei de AEÎC(Corporaţia Financiar ă Rurală şi BC „Moldova-Agroindbank” SA), care, în principal,intermediază plasarea liniilor de credit, acordate de organismele financiareinternaţionale.

Soldul creditelor acordate de către AEÎC la 01.07.2004 constituia 278,00 mln.lei dintre care doar 36,68 mln. lei sunt creditele acordate pe un termen mai mare de 1an. Bineînţeles că, suma în cauză nu se poate compara cu soldul total al creditelor acordate de băncile comerciale care constituia 6290,01 mln. lei în aceiaşi perioadă, în

schimb prin această metodă de creditare se pune accentul pe dezvoltareamicrofinanţării în sectorul rural, căruia băncile nu-i acordă o atenţie corespunzătoare.De asemenea, prin sistemul reţelei de asociaţii se acoper ă cererea unui număr mare de

beneficiari de credite (cca. 21,6 mii de membri ai asociaţiilor au beneficiat de crediteîn perioada primelor 6 luni din anul 2004), pe când băncile comerciale operează cu unnumăr mai restrâns de clienţi cei deservesc în afacerile medii şi mari.

Comparând indicatorii principali din prima jumătate a anului 2004 comparativcu cei din 1997 putem menţiona că numărul AEÎC a crescut de cca. 50,4 de ori,numărul de membri ai asociaţiilor – de 168,2 ori, iar volumul (nominal) creditelor

acordate membrilor asociaţiilor– de 347,5 ori. Astfel, în cei şapte ani de existenţă reţeaua AEÎC şi-a motivat necesitatea şi importanţa prin microfinanţarea sectoruluirural. Constatăm totuşi că dezvoltarea intensivă a reţelei de asociaţii într-o perioadă atât de scurtă nu a fost sincronizată cu creşterea indicilor calitativi.

Unul dintre indicii ce caracterizează durabilitatea şi eficienţa activităţiiinstituţiilor de credit, inclusiv a asociaţiilor, este calitatea portofoliului de creditare

poate fi determinată prin calculul ponderii creditelor restante din soldul total decredite pentru o anumită perioadă.

Analizând ponderea restanţelor la credite, inclusiv datoriile la dobânzi, în sistem(totalitatea asociaţiilor), constatăm că la începutul anului 2001 aceasta constituia cca.12%, înregistrând o cotă maximă de cca. 18% la începutul anului 2002, apoi având otendinţă de micşorare până la 8,0% la 01.01.2003 şi 6,8% la 01.01.200418 (Figura 3).Menţinerea calităţii portofoliului de împrumut a AEÎC la un nivel satisf ăcător,îndeosebi se observă la sfâr şitul anului, relevă o situaţie îngrijor ătoare care necesită luarea unor măsuri de urgenţă: revederea normelor existente de creditare de cătreServiciul Supraveghere de Stat; schimbarea modalităţii de acordare şi rambursare acreditelor; urmărirea mai îndeaproape a utilizării mijloacelor conform destinaţiei şi,

18

18 Situaţia sistemului de AEIC conform datelor prezentate de Serviciul Supravegherii de Stat //www.microfinance.md



nu în ultimul rând, instruirea de amploare în domeniul tehnicilor de selectare aclienţilor şi evaluare a solicitărilor de împrumuturi în interiorul AEÎC.

Figura 3Dinamica creditelor acordate de AEÎC şi ponderea creditelor restante

(inclusiv datorii la dobânzi) în perioada anilor 2001 – 2004

0

50

100

150

200

250

300

0 1. 0 1. 2 0

0 1

0 1. 0 4. 2 0

0 1

0 1. 0 7. 2 0

0 1

0 1. 1 0. 2 0

0 1

0 1. 0 1. 2 0

0 2

0 1. 0 4. 2 0

0 2

0 1. 0 7. 2 0

0 2

0 1. 1 0. 2 0

0 2

0 1. 0 1. 2 0

0 3

0 1. 0 4. 2 0

0 3

0 1. 0 7. 2 0

0 3

0 1. 0 1. 2 0

0 4

0 1. 0 4. 2 0

0 4

0 1. 0 7. 2 0

0 4

mln.lei

0

5

10

15

20 %

Împrumuturi acordate Ponderea creditelor restante, inclusiv dobânzi

Sursa: Calculele autorului în baza datelor cu privire la situa ţ ia sistemului de AEÎC

prezentate de Serviciul Supravegherii de Stat // www.microfinance.md

Luarea deciziei corecte de acordare a creditului reprezintă un important elemental calităţii portofoliului de credit al asociaţiei. În condiţiile actuale doar cca.10,3 lasută din managerii asociaţiilor deţin studii în domeniul economiei, ceia ce sugerează

faptul că marea majoritate a managerilor întâmpină greutăţi în acordarea creditelor şiîn monitorizarea acestora. Una din cauzele luării deciziilor incorecte de acordare acreditelor, este lipsa cunoştinţelor în finanţe, credit, afaceri etc., ceea ce reprezintă unmare pericol de majorare a riscului de credit.

În acest scop, noi am elaborat modelul numit „Credit Scoring” 19 , fiind adaptatcondiţiilor şi specificului de creditare practicabil de AEÎC din Republica Moldova.

Modelul elaborat a fost propus spre testare în unele dintre cele mai mari AEÎC dinRepublica Moldova - AEÎC „Botna” din satul Costeşti şi în AEÎC „Mereni”, satulMereni. Rezultatele implementării modelului “Credit-Scoring” în practica AEÎC sunt

următoarele: rapiditatea evaluării şi luării deciziilor de credit; minimizarea creditelor acordate clienţilor dubioşi; scoaterea în evidenţă a factorilor negativi ce vor afectacalitatea împrumutătorului; analiza unei game largi de factori, ce determină calitateacreditului etc. Menţionăm, că în condiţiile actuale, când majoritatea managerilor şiexecutorilor a AEÎC nu au o practică şi experienţă în domeniul financiar, utilizareaacestui model este destul de binevenită.

Modelul „Credit-Scoring” se bazează pe evaluarea a 4 grupuri de factori: dategenerale despre solicitant; capacitatea de plată şi rentabilitatea afacerii de credit;

bunurile deţinute în proprietate şi posibilităţile de asigurare a creditului. În evaluare,

19

19 Modelul „Credit Scoring” este pus în aplicare în a doua jumătate a secolului XX în SUA şi implică în sineconstituirea unui sistem de cuantificare şi ierarhizare a tuturor condiţiilor şi premiselor de luare a deciziilor aferenteoperaţiunii de creedit

http://www.microfinance.md/

http://www.microfinance.md/



fiecărui factor i se va acorda un punctaj de la 0 până la 10 în funcţie de importanţafactorului. Cumularea punctelor dă posibilitate de a clasifica solicitantul de credit înuna din cele cinci categorii de risc, de asemenea, dă posibilitate executorului de a luadecizia privind suma creditului.

Sistemul cooperatist de credit cu tradiţii vechi din ţările dezvoltate s-a dezvoltat

vertiginos în sec. XX, atingând indici destul de performanţi. Aceste instituţii au unspectru mare de servicii financiare şi, totodată, o reţea largă de activitate prinextinderea lor şi pe pieţele internaţionale. Analizând experienţa altor ţări (Germania,Canada, Finlanda, Polonia, Ucraina, Rusia, România etc.) în domeniul organizării şi

prestării serviciilor de microfinanţare, putem afirma, că sistemul de microfinanţare alRepublicii Moldova este încă slab dezvoltat. Astfel constatăm şi o serie de păr ţ i vulnerabile ale managementului sistemului de microfinan ţ are, şi anume:• existenţa numărului limitat al tipurilor de instituţii de microfinanţare;• prezenţa unui portofoliu îngust al serviciilor prestate de instituţiile de

microfinanţare;• supravegherea şi monitorizarea asociaţiilor este efectuată insuficient de către

organele superioare ale sistemului şi de organele de control intern;• lipsa unei instituţii care ar presta diverse servicii de asigurare organizaţiilor din

sistemul de microfinanţare;• lipsa diverselor fonduri create în scopul garantării depozitelor de economii şi

susţinerii financiare a asociaţiilor etc.;• dependenţa semnificativă de împrumuturile externe şi insuficienţa atragerii

economiilor băneşti ale populaţiei;• insuficienţa pregătirii profesionale a managerilor şi a personalului executiv în

domeniul financiar etc.Pentru consolidarea sistemului instituţiilor de microfinanţare al Republicii

Moldova consider ăm a fi judicioase acţiunile îndreptate pentru dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului normativ-juridic şi instituţional (Figura 420):

1) Actualmente cadrul normativ-juridic ce reglementează activitatea AEÎC estevizat de Legea cu privire la AEÎC nr.1505 –XII din 18 aprilie 1998, iar activitateacelorlalte organizaţii de microfinanţare de Legea cu privire la organizaţiile de

microfinanţare nr.280-XV din 22.07.2004. De asemenea, sunt aprobate şi aplicatecâteva regulamente ce reglementează activitatea şi funcţiile Serviciului deSupraveghere de Stat, normele de prudenţă financiar ă ale AEÎC etc. Elaborarea şiaplicarea acestor acte normative a permis crearea rapidă a unei reţele largi de asociaţiişi crearea organizaţiilor de împrumut de microfinanţare. De asemenea a permiscrearea organului superior de supraveghere - Serviciul de Supraveghere de Stat şi aorganului reprezentativ a asociaţiilor - Federaţia Naţională a AEÎC.

Cu toate acestea, ele necesită perfecţionări deoarece creează probleme îndezvoltarea de mai departe a sectorului de microfinanţare:

20

20 Notă: cu două linii sunt indicate structurile propuse de autor, dar cu o singur ă linie – cele existente.



• Legea cu privire la AEÎC limitează activitatea asociaţiilor din punct de vederegeografic nepermiţându-le acestora să presteze servicii şi în alte localităţi decât cea încare există sediul central, ceia ce contribuie la limitarea numărului de membri ai uneiasociaţii, îndeosebi în satele mici.

• Legea respectivă îngreunează procesul de luare a deciziilor ce ţin de primirea

noilor membri în asociaţie, deoarece cu acest drept este abilitat doar AdunareaGenerală a membrilor, şi pe măsura creşterii numărului de membri este anevoios de aconvoca frecvent adunările acestui organ. Ca consecinţă procedura actuală de primirea membrilor noi încetineşte atragerea acestora, ca impact fiind micşorarea volumuluieconomiilor atrase şi credite acordate.

• Actualmente lipsesc procedurile normative de reorganizare (fuziune sauasociere) a asociaţiilor, precum şi de reglementare a procesului de lichidare aacestora, ceia ce creează probleme în cazul retragerii licenţei şi lichidării lor etc.

• Legea cu privire la AEÎC nu este ajustată la recomandările WOCCU21 în ceea ce

priveşte organizarea asociaţiilor sub forma de uniuni de credit. Astfel conform legii învigoare activitatea asociaţiilor este limitată în colectarea doar a economiilor de la

persoanele fizice şi acordarea de împrumuturi acestora, fapt ce duce la constrângereafinanciar ă a business-ului mic şi mijlociu din sectorul rural. Utilizarea unui singur tipde licenţă de activitate a asociaţiilor în cauză reduce posibilităţile de diversificare a

portofoliului de credite şi a beneficiarilor de servicii financiare din sectorul rural.• Lipsa cadrului normativ-juridic referitor la crearea Fondului de Asigurare de

Stat a economiilor atrase de AEÎC conduce la neîncrederea populaţiei faţă de sistemulde microfinanţare şi îngreunează procesul de atragere a economiilor băneşti, precumşi facilitează dependenţa financiar ă a asociaţiilor de organismele financiareinternaţionale. Elaborarea cadrului legal ce ţine de organizarea şi constituireafondului de asigurare a economiilor asociaţiilor de economii şi împrumut va contribuila menţinerea lichidităţii şi solvabilităţii asociaţiilor, precum şi la creşterea încrederiicetăţenilor faţă de sistemul de microfinanţare, la majorarea volumului de economiiatrase din sectorul rural ce ulterior pot fi utilizate ca resurse de creditare.

• Odată cu aplicarea Legii cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr.280-XVdin 22.07.2004 organizaţiile de microfinanţare (de exemplu: ProCredit, MicroInvest,

Corporaţia de Finanţare Rurală etc.) sunt supravegheate de Serviciul de Supravegherede Stat. În acest context este necesar de a efectua modificările de rigoare în HotărâreaGuvernului nr.1011 din 30.09.98 privind stabilirea funcţiilor acestui organ nu doar desupraveghere a AEÎC ci a tuturor organizaţiilor de microfinanţare. De asemenea estenecesar de a elabora normele de prudenţă financiar ă privind adecvarea suficienţeicapitalului, formării provizioanelor de risc la credite etc. pentru organizaţiile demicrofinanţare, exclusiv AEÎC. Elaborarea normelor în cauză ar stimula creştereanumărului de organizaţii de microfinanţare şi totodată ar ordona activitatea financiar ă a acestora.

21

21 WOCCU - World Council of Credit Unions, din limba engleză Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit



Figura 4. Infrastructura consolidată a Asociaţiilor de Economii şi Împrumu(în versiunea autorului)

Sursa: versiunea

FederaţiaNaţională a

AEÎ

Asociaţii deEconomii şiÎmprumut

Fond deasigurare aeconomiilor

AEÎ

Instituţiispecializate

în audit

Asigurareadepozitelor,creditelor,

bunuri depuse cagaranţii etc.

Serviciul deSupraveghere

de Stat

Alte instituţiispecializate

(de arbitraj, bancare,tehnologii informaţionale

etc.)

Instruireamanagerilor

şifuncţionarilor

AEÎ

Depozite

Autorizare,Reglementare,Su rave here

Credite

Instituţiafinanciară apex a AEÎ

Efectuareaauditului extern

Reprezentare,coordonare activităţii

AEÎ membre

Finanţare,depozitare,

mecanism deplăţi

M e m b r i i a s o c i a ţ i i l o r d e e c o n o m i i ş i î m p r



2) Actualmente cadrul institu ţ ional al sistemului de microfinan ţ are este formatdin:• organul de supraveghere fiind reprezentat de Serviciul de Supraveghere de Stat;• organizaţiile financiare de credit (sub formă cooperatistă – AEÎC şi necooperatistă

sub forma de SA (ProCredit, CFR şi băncile comerciale) şi SRL (MicroInvest

etc.);• organizaţiile nefinanciare sub formă de ONG fiind reprezentate de Alianţa de

Microfinanţare; Federaţia Naţională a AEÎC; Corporaţia de Dezvoltare Rurală etc., susţinând sectorul de microfinanţare prin instruiri, consultaţii, promovare,elaborare de politici şi strategii precum şi prin atragere de granturi.

• organizaţii donatoare a sectorului de microfinanţare: Banca Mondială,Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională a Marii Britanii (DFID), ProiectulFinanţe şi Investiţii pentru Dezvoltarea Socială (FIDES), Agenţia Internaţională de Dezvoltare a Statelor Unite (USAID) şi altele.

În scopul consolidării cadrului instituţional al sistemului de microfinanţareconsider ăm important de a întreprinde un şir de măsuri:• transformarea Serviciului de Supraveghere de Stat într-un organ integrat de

supraveghere a tuturor instituţiilor nebancare de microfinanţare prin întărireafuncţiilor de reglementare, licenţiere, supraveghere şi control a acestuia.

• întărirea capacităţii de reprezentare a intereselor A.E.Î.C prin intermediulFederaţiei Naţionale în conlucrarea cu organizaţiile statale, organismele financiaredonatoare internaţionale, instituţiile bancare etc.; crearea unui Centru de informare

şi de instruire profesională a executorilor şi managerilor A.E.Î.C fiind realizată în principal prin contribuţia Federaţiei Naţionale, sau în conlucrare cu instituţiile deînvăţământ superior în domeniul economic;

• consolidarea capacităţii Corporaţiei de Finanţare Rurală, ca instituţie cooperatistă „apex” de susţinere financiar ă a întregii reţele AEÎC;

• diversificarea activităţilor companiilor de asigurare cu o gamă largă de servicii deasigurare pentru membrii asociaţiilor utilizând practicele internaţionale îndomeniu;

• efectuarea profesionistă a controlului intern în instituţiile de microfinanţare şi

crearea departamentelor/secţiilor specializate de audit extern, care ar realizacontrolul extern al asociaţiilor, contribuind la prevenirea şi înlăturarea încălcărilor grave în activitatea acestora.

În rezultatul analizei complexe a principalelor procese de dezvoltare ainstituţiilor nebancare de microfinanţare din Republica Moldova, constatămimportanţa şi contribuţia financiar ă a acestora în sfera economică şi socială asectoarelor rurale. Valorificarea potenţialului sistemului de microfinanţare ar contribui la micşorarea numărului mare de şomeri şi a populaţiei aflate sub pragulsăr ăciei, precum şi la dezvoltarea prin susţinere financiar ă a întreprinderilor mici şimijlocii existente într-un număr enorm de pe piaţa autohtonă.

23



III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În perioada de tranziţie la economia de piaţă Republica Moldova a suportat criza provocată de lipsa unor metode, tehnici şi decizii adecvate, privind restructurarea proceselor economice, reorientarea investiţiilor în scopul susţinerii creşterii

economice. Deşi în ultimii ani s-a diversificat piaţa instituţiilor de credit, respectiv, acrescut volumul şi soldul creditelor acordate diverselor sectoare ale economiei,această creştere r ămâne totuşi insuficientă pentru relansarea accelerată a economiei.

Comparând parametrii economico-financiari ai Republicii Moldova cu ai altor state europene, ajungem la concluzia că autorităţile publice şi monetar-financiare deurgenţă trebuie să întreprindă măsuri eficiente de creştere a volumului de crediteinvestiţionale şi de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii. Creşterile „rapide” alecreditelor în Republica Moldova sunt pe un fundal iniţial mizerabil.

Deoarece acest fenomen necesită o analiză mai amplă sub toate aspectele am

încercat să cercetăm în lucrarea de faţă care sunt problemele ce derivă dinmanagementul sistemului de credit naţional. În special, o atenţie deosebită am acordatcercetării dezvoltării şi problemelor cu care se confruntă instituţiile de creditnebancare, şi anume, asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor.

În baza rezultatelor investigate, propunem următoarele căi de perfecţionare şiopţiuni de dezvoltare durabilă ce se refer ă la cadrul normativ-legislativ,instituţional şi la serviciile sistemului de credit naţional:

1. Una din principalele condiţii ce ar contribui la eficientizarea managementuluisistemului de credit al Republicii Moldova, în opinia noastr ă, este elaborarea

Strategiei unice de dezvoltare durabilă a întregului sistem de credit, bazată peobiectivele şi necesităţile reale ale economiei naţionale. Această strategie trebuie să fie elaborată în concordanţă cu obiectivele majore ale altor documente existente ori încurs de elaborare (de exemplu, Strategia de redresare a economiei şi combatere asăr ăciei în Republica Moldova etc.). Elaborarea acesteia ar trebui să se bazeze pecolaborarea tuturor organelor statale (Guvernul, Ministerul Economiei, Ministerul deFinanţe, Banca Naţională a Moldovei, Serviciul Supravegherii de Stat etc.) instituţiilede credit (bancare şi nebancare), instituţiile donatoare, alte organizaţii ce au tangenţă

cu activitatea de credit, precum şi cele ştiinţifice.Existenţa acestei strategii care ar cuprinde o perioadă de aproximativ 15-20 anişi actualizată periodic, luându-se în considerare schimbările intervenite pe piaţafinanciar ă, ar contribui la consolidarea sistemului, la organizarea coordonată a

proceselor efectuate, la evitarea acţiunilor şi deciziilor haotice, la luarea deciziilor adecvate şi la acţionarea în conformitate cu obiectivele majore ale economiei, evitândneconcordanţa dintre politicile duse de diverse structuri şi instituţii statale şi nestatale.

2. Creşterea contribuţiei statului în consolidarea şi dezvoltarea sistemuluide credit se identifică prin:

• crearea unor bă nci cu capital de stat (total sau par ţ ial) în Republica Moldova,deoarece doar prin intermediul acestor bănci, statul ar putea direcţiona mijloacele

băneşti spre dezvoltarea sectorului de creditare ipotecar ă, investiţională, de încurajare24



a exporturilor, de consum etc. De asemenea, prin băncile cu capital de stat, pot fi promovate diverse politici ale ratei dobânzii spre diminuare, prin care se tinde spremenţinerea ratelor reale la un nivel acceptabil.

• sus ţ inerea dezvolt ă rii creditelor acordate pe termen lung (ipotecare,investiţionale etc.) care poate fi efectuată şi prin acoperirea financiar ă (par ţială) de

către stat a dobânzilor aferente resurselor atrase de băncile comerciale la rate mai micidecât cele de piaţă, băncile, plasând resursele respective în economie la preţuri maimici decât cele de pe piaţă. În rezultat, se va simţi o majorare a cererii faţă de aceste

produse şi se va contribui la dezvoltarea sectorului ipotecar şi industrial.• elaborarea şi implementarea cadrului legislativ cu privire la creditarea

ipotecar ă , care ar prevedea tipurile de ipotecă, instituţiile participante la acest proces,condiţiile de acordare a creditelor, posibilităţile de realizare a ipotecilor, asigurareamijloacelor băneşti a debitorilor etc. Implementarea legii cu privire la ipotecă va face

posibilă rezolvarea următoarelor probleme: va acorda garanţii ambelor păr ţi (creditor

şi debitor); va contribui la mobilizarea unui flux de mijloace băneşti din economie cumult mai semnificativ; va contribui la extinderea creditelor ipotecare în sectorulurban şi cel rural; va contribui la rezolvarea problemelor sociale (reducereaşomajului), locative etc.

3. în scopul minimizării riscurilor aferente operaţiunilor de creditareconsider ăm oportună crearea birourilor de credit, care va avea ca funcţie principală colectarea informaţiilor referitoare la beneficiarii de credite, datoriile acestora faţă de

bănci, precum şi a altor informaţii aferente procesului de creditare. Implementarea în practica bancar ă naţională a sistemului de colectare a informaţiilor despre beneficiarii de credit (în mod electronic, similar celui din România, sau crearea birourilor informative) la care vor avea accesul toate instituţiile bancare va contribuila minimizarea riscului de credit suportat de băncile comerciale şi respectiv la

protejarea în complex a sistemului bancar. 4. Pentru consolidarea sistemului instituţiilor de microfinanţare considerăm

a fi judicioase următoarele direcţii:• conlucrarea organismelor de stat (Guvernul, Serviciul de Supraveghere de

Stat etc.) cu organismele financiare interna ţ ionale şi diver şi donatori în scopul

susţinerii dezvoltării sistemului de microfinanţare. De asemenea este important de aîntreprinde măsuri de aderare la Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit (WOCCU)în urma căreia s-ar facilita dezvoltarea sistemului actual de AEÎC prin transformareaasociaţiilor în nişte uniuni de credit profesioniste prestând servicii de microfinanţareatât persoanelor fizice, cât şi celor juridice.

25

• perfec ţ ionarea Legii cu privire la activitatea asocia ţ iilor de economii şiîmprumut, prin care s-ar efectua modificări ce ar reglementa: luarea deciziilor de

primire a noilor membri în asociaţie de către Consiliul societăţii şi nu de AdunareaGenerală a membrilor; modificări de lărgire a reţelei teritoriale a asociaţiilor cu

capacităţi financiare înalte, în deosebi, în satele vecine mici; modificări privind posibilitatea de a fi membru în asociaţii nu numai cetăţenii, dar şi micii întreprinzătorişi prestatori de diverse servicii, din sectorul rural. Perfecţionarea respectivei legi, în



consecinţă, va contribui şi la luarea deciziilor adecvate de acordare a creditelor;majorarea numărului de beneficiari de credit şi de depunători de economii;transformarea asociaţiilor în structuri profesioniste de susţinere nu doar a persoanelor fizice, ci şi a micilor întreprinzători prin aderarea lor ca membri a asociaţiilor.

• perfec ţ ionarea cadrului normativ de supraveghere. În acest scop este necesar de

stipulat modificări în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova, privindsupravegherea de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor,luându-se în considerare transformarea Serviciului de Supraveghere de Stat într-unorgan integrat de supraveghere a tuturor instituţiilor nebancare de microfinanţare.Până la momentul de faţă în această hotărâre nu s-au efectuat modificările de rigoarereferitor la condiţiile de supraveghere şi control ale celorlalte instituţii demicrofinanţare (de exemplu, ProCredit, MicroInvest etc.) de Serviciul Supravegheriide Stat, cu toate că conform Legii privind organizaţiile de microfinanţare nr. 280-XVdin 22.07.2004 acestea urmează a fi supravegheate de organul respectiv. Modificările

de rigoare ce urmează a fi efectuate trebuie să se refere la modalitatea autorizării,supravegherii, stabilirii normelor de prudenţă financiar ă, controlului extern etc. alinstituţiilor în cauză.

• elaborarea cadrului legal referitor la organizarea şi constituirea unui fond privind asigurarea economiilor asocia ţ iilor de economii şi împrumut în scopulmenţinerii lichidităţii şi solvabilităţii asociaţiilor. Legea cu privire la garantareaeconomiilor AEÎC va prevedea, în principal, următoarele: condiţiile formării şiadministr ării fondului (instituţia responsabilă de menţinere a fondului, modul deinvestire a mijloacelor păstrate de fond etc.); mecanismul de garantare a economiilor membrilor; cotele de depunere de către asociaţii şi mărimea plafonului de garantare adepozitelor etc.

• consolidarea capacit ăţ ii CFR, prin transformarea acesteia într-o instituţiefinanciar-bancar ă cooperatistă a întregii reţele de AEÎC. În acest sens, este necesar deefectuat modificări în Legea cu privire la instituţiile financiare prin care s-ar prevedea

posibilitatea creării băncilor cooperatiste. De asemenea, este necesar ca BNM să elaboreze un şir de regulamente cu privire la stabilirea unor condiţii separate băncilor cooperatiste referitoare la: tipurile de activităţi financiare; norme cu privire la

menţinerea suficienţei capitalului şi lichidităţii, formarea fondului de risc, gestionareaşi emiterea instrumentelor de plată etc. Consolidarea capacităţii CFR va servi: ladeţinerea şi gestionarea fondurilor create de asociaţii; la creditarea asociaţiilor; laoferirea serviciilor de depozitare a resurselor AEÎC; la oferirea serviciilor dedecontări, încasări şi plăţi etc.

26

• consolidarea activit ăţ ii Federa ţ iei Na ţ ionale a AEÎC având ca obiectiv major reprezentarea intereselor asociaţiilor membre. În acest scop este necesar ca Federaţia

Naţională să înf ă ptuiască următoarele măsuri: să elaboreze unui plan de acţiune petermen mediu sau lung în care vor fi stipulate clar obiectivele şi politica de activitate;

să implementeze norme, reguli şi proceduri de funcţionare omogenă şi transparentă aasociaţiilor membre; să elaboreze Codul de conduită de comun acord cu Serviciul deSupraveghere de Stat în care vor fi stipulate criteriile de calitate pentru membrii săi,



precum şi pentru toate asociaţiile din reţea; să elaboreze norme şi tehnici privind promovarea serviciilor financiare prestate de asociaţii; să elaboreze instrucţiuni privitor la mecanismul de evaluare şi supraveghere a bonităţii membrilor asociaţiilor;să coordoneze cursurile de instruire pentru AEÎC; să supravegheze şi să coordonezeinstruirile oferite AEÎC din partea altor instituţii; să dezvolte funcţiile federaţiei în

centrele sale regionale; să asigure unui sistem informaţional adecvat, care ar permitecirculaţia fluxului de informaţie în interiorul şi în afara sistemului etc.• pregătirea profesională a executorilor şi managerilor AEÎC poate fi realizată prin

crearea unui Centru de informare şi de instruire profesional ă . Centrul va pune ladispoziţia asociaţiilor şi a membrilor acestora cursuri şi module de studiu pe diferiteteme, variate din punct de vedere al complexităţii şi conţinutului, pentru a satisfacenecesităţile extrem de înalte, de instruire a persoanelor, care gestionează în prezentinstituţiile financiare la sate. Acest Centru poate fi format pe lângă Federaţia

Naţională sau pe lângă o instituţie de instruire (de stat), propunând cursuri opţionale

necesare în domeniul microfinanţării, acestea fiind coordonate cu federaţia.• diversificarea activit ăţ ilor companiilor de asigurare cu o gamă largă de servicii

în domeniu pentru membrii asocia ţ iilor utilizând practicele internaţionale deasigurare;

• elaborarea conceptului viabil de efectuare a controlului intern şi audituluiextern la instituţiile de microfinanţare şi crearea instituţiei specializate (saudepartamentelor/secţiilor specializate în cadrul companiilor deja existente), care ar efectua controlul extern al asociaţiilor, contribuind la prevenirea încălcărilor grave înactivitatea acestora.

5. În scopul transparenţei operaţiunilor instituţiilor de credit nebancare, înopinia noastr ă, este necesar ă soluţionarea problemei ce ţine de circulaţia şi asigurareainformaţională. Şi anume, este necesar ca Serviciul Supravegherii de Stat împreună cuFederaţia Naţională a AEÎC să emită cerinţe unice privind prezentarea rapoartelor financiare şi publicarea (par ţială sau totală) acestora sub forma unor rapoarte anualeale sistemului instituţiilor de microfinanţare nebancare (fie pe suport de hârtie sauelectronic) accesibile tuturora. Astfel, transparenţa informaţională ar avea un efect

benefic asupra evitării fraudelor şi altor efecte negative aferente operaţiunilor de credit

ale instituţiilor de credit.Realizarea par ţială sau integrală a acestor propuneri ar contribui la încurajarea şicreşterea durabilităţii sistemului de credit, care în final, ar putea avea un efect beneficasupra major ării producţiei autohtone, eficientizării relaţiilor comerciale externe,reducerii ratei şomajului şi creşterii calităţii vieţii populaţiei. Iar impactul major, s-ar identifica prin influenţa pozitivă asupra redresării sferelor sociale, comerciale,industriale etc. ale economiei naţionale.

27



IV. PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI

1. Grigoriţă C. Problemele sistemului creditar al Republicii Moldova la etapaactuală // Rusticum, nr.9 (13), 1999. - pp. 2-3

2. Grigoriţă C. Eficienţa creditelor în Republica Moldovei // SymposiaProfessorum, Seria Economie. - Chişinău, ULIM, 2000. - pp. 58-60

3. Grigoriţă C. Politica de creditare a Băncii Naţionale a Moldovei în anii 1991-2000 // Culegerea Symposia Profesorum, seria Economie. - Chişinău, ULIM,2001. - pp. 115-122

4. Grigoriţă C. Activitatea de creditare a băncilor comerciale în RepublicaMoldova // Analele ştiinţifice – 2001, seria Economie, vol.2. - Chişinău, ULIM,2001. - pp. 140-146

5. Grigoriţă C. Tranzacţiile cu valorile mobiliare la Bursa de Valori a Moldovei //Analele ştiinţifice – 2001, seria Economie, vol.2. - Chişinău, ULIM, 2001. - pp.172-179

6. Grigoriţă C. Dinamica capitalului normativ total: factor pozitiv sau negativ aasigur ării stabilităţii financiare a băncilor comerciale // Conferinţa Internaţională – ULIM, Ştiinţa universitar ă la început de mileniul III. - Chişinău, EdituraPontos, 2002. - pp. 51-53

7. Grigoriţă C. Republica Moldova pe piaţa internaţională de credit // Simpozionulal III-lea Internaţional, Reforme economice: avantaje şi dezavantaje. - Chişinău,IREI, 2002. - pp. 164-167

8. Grigoriţă C. Instituţiile financiare de credit din RM // Symposia Profesorum,seria Economie. – Chişinău, ULIM, 2002. - pp. 341-344

9. Grigoriţă C. Activitatea bancar ă. - Chişinău, ULIM, 2002. - 257 p.

10. Grigoriţă C., Dodon I., Evsiucova R., Fadeeva I., Patraş M., Ştahovschi A.,Valeico V. ş. a. Programa practicii de producţie la Banca Naţională a Moldovei,

băncile comerciale şi Bursa de valori a Moldovei, pentru studenţii anilor IV şi Vspecializarea „Bănci şi burse de valori”. - Chişinău, ULIM, 2003, - 56 p.

11. Grigoriţă C., Fadeeva I., Evsiucova R., Valeico V. ş. a. Indicaţii metodice privind elaborarea tezelor de curs (lucr ărilor de control) la disciplinele catedrei„Bănci şi burse de valori” pentru studenţii Departamentului „Ştiinţe Economice”secţiei zi şi f ăr ă frecvenţă. - Chişinău, ULIM, 2003.- 38 p.

12. Grigoriţă C. Dezvoltarea, probleme şi căi de perfecţionare a activităţiiAsociaţiilor de Economii şi Împrumut a Cetăţenilor // Symposia Profesorum,seria Economie. - Chişinău, ULIM, 2003. - pp. 146-152

13. Grigoriţă C. Sistemul de credit al Republicii Moldova: dezvoltarea şi contribuţiaacestuia la creşterea economiei naţionale // Economie şi Sociologie, nr.1-2004. -Chişinău, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, 2004. - pp. 86-97

14. Grigoriţă C. Activitate bancar ă, ediţia a II-a (manual universitar). Cuvântintroductiv de Mihai Patraş.- Chişinău, Editura Cartier, 2004. - 432 p.

15. Grigoriţă C. Principiile managementului sistemului de credit // MeridianIngineresc, nr.1-2, 2004. - Chişinău, Universitatea Tehnică din Moldova, 2004. -

pp.83-89

28



ANNOTATIONto the thesis for the doctor degree in economic science with the title ”The management of

the credit system in the Republic of Moldova in transition period”

The process of transition from command-administrative to market economy isone of the most difficult periods of socio-economic development of country. The

Republic of Moldova has selected slow-paced transition to market economycomparing to other countries of Eastern Europe (Poland, Czech R., Hungary etc.) thatintroduced "shock" mechanism. The decision to implement slow transition to marketeconomy in our country in the course of the last 10 years, turned out to be inefficientand as a consequence this period brought about numerous negative effects: growth of the foreign state debt, growth of the rate of inflation, keeping high interest rates for credits, depreciation of the national currency and others, which hindered theeconomic growth and improvement of the living conditions of the inhabitants of therepublic.

The reformation and consolidation of the credit system is one of the factors thatcan stimulate national economic growth. In this context, in the dissertations wascarried out an ample analysis, as a whole, of the credit system of the Republic of Moldova. As a result were put into evidence problems and argued concrete proposalsreferring to its consolidation and sustainable development. As well, were remarkedthe possibilities of decentralization of the national credit system, through thediversification of the types of credit institutions and of financial products, both inurban and in rural areas, that would cover the financial necessities of all

branches/spheres of the national economy.O the basis of research of the management of credit process in developed

countries such as: USA, Germany, Great Britain, France, Canada and in Poland,Romania, Ukraina in the dissertation were formulated the main directions to improveand perfect the present credit system from the Republic of Moldova. Therefore, in thedissertation are highlighted the methodological aspects and the elements of management of the credit system in the conditions of market economy; are researchedthe theories and strategies of banking management; are analyzed the particularities of the organization and functioning of the credit system of the Republic of Moldova; areanalyzed the normative-juridical bases that regulate the activity of the creditinstitution determining their level of correspondence with the real economic situationin the country and are elaborated a set of recommendations regarding their

improvement; are researched the possibilities to develop some categories of financial products and to implement them in the activity of national credit institutions.

In the thesis a strong emphasis is put on the problems and ways to improve themanagement of microfinance non-banking institutions from the Republic Moldova(especially, citizens’ savings and loan associations) and their perspective of consolidation with the purpose to develop the rural sector. The research of thetheoretical and practical concepts of the management in microfinance non-bankinginstitutions, both from the Republic of Moldova and from abroad, made it possible toelaborate the "credit-scoring" model which was implemented in the activity of the

Citizens’ Savings and Loans Associations "Botna" and "Mereni". Theimplementation of the given model contributes to adequate decision-making processon granting the credits and minimizing the risk in credit operations.

29



АННОТАЦИЯ к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на

тему „Mенеджмент кредитной системы Республики Молдова в переходный период”

Процесс перехода от централизованной к рыночной экономике, является одним из самых трудных периодов социально-экономического развития страны.Республика Молдова выбрала последовательный переход к рыночной экономике в отличие от других стран центральной Европы (Польша, Чехия, Венгрия и т.д.),которые использовали «шоковый» путь. Исходя из этого последние 10 лет,переходного периода, привели к многочисленным негативным последствиям: рост внешних государственных займов, рост инфляции, высокие процентные ставки по кредитам, обесценивание национальной денежной единицы и другие факторы,которые препятствовали экономическому росту и улучшению уровня жизни в республике.

Преобразование и укрепление кредитной системы является одним из факторов, которые содействуют стимулированию экономического роста. В этом контексте, в диссертации был осуществлен комплексный анализ кредитной системы Республики Молдова по результатом которого были выявлены основные проблемы и аргументированы конкретные предложения консолидации и развития системы. Также, были выявлены возможности децентрализации национальной кредитной системы, при диверсификации типов кредитных учреждений и финансовых продуктов не только в городских пунктах но и в сельских регионах и при этом удовлетворить финансовые потребности всех отраслей национальной экономики.

Исходя из исследования менеджмента кредитного процесса в развитых странах США, Германии, Великобритании, Франции, Канады, а также в Польше,Румынии, Украине, в работе были сформулированы главные направления улучшения и совершенствования современной кредитной системы Республики Молдова. В работе рассмотрены методологические аспекты и элементы менеджмента кредитной системы в условиях рыночной экономики; исследованы теории и стратегии банковского менеджмента; анализированы особенности организации и функционирования кредитной системы Республики Молдова;проанализированы нормативно-законодательные основы которые регламентируют деятельность кредитных учреждений и определена степень их соответствия реальной экономической обстановке в стране, представлены основные направления их совершенствования; исследованы возможности развития и

внедрения некоторых видов финансовых услуг в деятельности кредитных учреждений нашей стране.С особым вниманием, в диссертации исследуются проблемы менеджмента

небанковских микрофинансовых учреждений Республики Молдова (в особенности, сберегательно-заемные ассоциации граждан), пути их совершенствования, а также перспективы их консолидации в целях микрофинансирования сельскохозяйственного сектора. Исследование теоретических и практических концепций и менеджмента небанковских микрофинасовых учреждений Республике Молдова, позволило автору разработать модель «Кредит-Скоринг», которая была внедрена в деятельность Сберегательно-

Заемных Ассоциациях Граждан «Ботна» и «Мерень». Применение данной модели содействует принятию адекватных решений по предоставлению кредитов и минимизации рисков соответствующих кредитных операций.

30



CORNELIA GRIGORIŢĂ

MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE CREDIT AL REPUBLICIIMOLDOVA ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE

Specialitatea: 08.00.05 – Economie şi management (în ramură)

AUTOREFERATal tezei de doctor în ştiinţe economice

Semnat pentru tipar: 23.12.2004

Formatul 60x84 1/16. Coli de tipar 1,0.Tiraj 75 exemplare.

Centrul Editorial Poligrafic al Universităţii de Stat din MoldovaStr. Mateevici 60, Chişinău, MD-2009

31

Cornelia Grigorita Abstract

Documents

Transcript of Cornelia Grigorita Abstract