Tatiana Munteanu Abstract

24
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris C.Z.U. : 330.564.2 MUNTEANU TATIANA CĂILE DE FORMARE ŞI DISTRIBUIRE A VENITURILOR DISPONIBILE ALE POPULAŢIEI Specialitatea 08.00.01 – Economie politică; doctrine economice AUTOREFERAT al tezei de doctor în economie Chişinău, 2007

Transcript of Tatiana Munteanu Abstract

Page 1: Tatiana Munteanu Abstract

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscris

C.Z.U. : 330.564.2

MUNTEANU TATIANA

CĂILE DE FORMARE ŞI DISTRIBUIRE A VENITURILOR DISPONIBILE

ALE POPULAŢIEI

Specialitatea 08.00.01 – Economie politică; doctrine economice

AUTOREFERAT al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2007

Page 2: Tatiana Munteanu Abstract

– 2 –

Teza a fost elaborată la „Catedra Teorie Economică şi Marketing”,

Universitatea Tehnică a Moldovei

Conducător ştiinţific: Andrei Cojuhari – doctor habilitat în economie, profesor universitar Referenţi oficiali: Dumitru Moldovanu – doctor habilitat în economie,

profesor universitar, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a R.M.

Anatol Rojco – doctor în economie, conferenţiar cercetător, colaborator ştiinţific superior

Susţinerea va avea loc la „21” decembrie 2007, ora 13.00 în şedinţa

Consiliului ştiinţific specializat D 31.08.00.01-04 din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei, pe adresa: Chişinău, bd. Dacia, 41, blocul 10, aula 211.

Teza şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională şi Biblioteca

UTM şi pe site-ul www.cnaa.acad.md.

Autoreferatul a fost expediat la „20”noiembrie 2007.

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, doctor în economie, conferenţiar universitar Crucerescu Cornelia

Conducător ştiinţific doctor habilitat în economie, profesor universitar Cojuhari Andrei Autor Munteanu Tatiana

Page 3: Tatiana Munteanu Abstract

– 3 –

I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea temei de cercetare. Tranziţia la economia de piaţă a produs schimbări extrem de profunde şi

contradictorii în standardul de viaţă al populaţiei. Pe de o parte, s-a produs o diversificare a surselor de venituri. Au apărut modalităţi largi de câştiguri din activităţi suplimentare, pe cont propriu, constante sau ocazionale. Au apărut noi posibilităţi de câştig din afaceri. Ca urmare a acestor noi oportunităţi, un segment al colectivităţii a beneficiat de venituri mult mai ridicate decât în anii nouăzeci: s-a produs un proces de îmbogăţire rapidă. Pe de altă parte, scăderea dramatică a producţiei, cuplată cu schimbări rapide în nivelul, structura şi distribuţia veniturilor populaţiei, a produs, într-o perioadă istorică scurtă, o explozie a sărăciei. Un larg segment al colectivităţii noastre a păşit pragul sărăciei. Cei deja săraci au devenit şi mai săraci.

Cercetarea căilor de formare şi distribuire a veniturilor disponibile ale populaţiei capătă o deosebită importanţă şi valoare, în perioada actuală, când Republica Moldova, stat independent şi suveran, parcurge etape dificile, legate de transformările intervenite în relaţiile economice şi sociale. Studierea căilor de formare şi distribuire a veniturilor populaţiei autohtone devine şi mai importantă în condiţiile globalizării societăţii moderne şi a eforturilor ţării noastre de a se încadra în Comunitatea Europeană şi a se alinia la standardele societăţii contemporane.

Actualitatea temei, selectate pentru studiul dat, reiese din faptul că, pe măsura constituirii economiei de piaţă, nivelul veniturilor, în calitate de categorie social-economică, se prezintă drept indicator al „preţului social” al schimbărilor intervenite în viaţa cotidiană a republicii, în perioada marilor transformări din societate. Experienţa mondială ne demonstrează că elaborarea şi implementarea, în termene utile, a programelor complexe de dezvoltare economică duce la îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor.

Studierea căilor de formare şi distribuire a veniturilor în societate, prin realizarea cercetării respective, oferă posibilitatea elaborării şi argumentării ştiinţifice a modelului corespunzător al politicii sociale a statului privind asistenţa socială a populaţiei în condiţiile dificile în care se află Republica Moldova în prezent.

În economiile mixte, statul joacă un rol-cheie în implementarea opiniilor exprimate de societate cu privire la distribuţia veniturilor. Una dintre funcţiile statului este redistribuirea venitului şi a averii prin politica fiscală şi cheltuieli. Cercetarea în cauză ne dă posibilitatea să analizăm actualul sistem de impozitare a veniturilor persoanelor fizice din Republica Moldova, să-l comparăm cu sistemele din alte ţări şi să propunem unele recomandări de îmbunătăţire a sistemului existent de impozitare a veniturilor populaţiei.

Tendinţele de distribuţie a venitului îşi pun amprenta asupra bunăstării sociale. Bunăstarea socială depinde, printre alţi factori, de venitul naţional şi de modul de distribuţie a acestuia, ceea ce denotă că, înainte de a trage vreo concluzie

Page 4: Tatiana Munteanu Abstract

– 4 –

despre bunăstarea socială, trebuie avute în vedere modificările mărimii veniturilor personale, precum şi cele ale distribuţiei lor.

În spaţiul ex-sovietic, în anii ’80 ai secolului trecut, apare o serie de lucrări ştiinţifice, în care, din punct de vedere teoretic, se analizează şi se definesc multiple concepte ale nivelului de trai şi bunăstării populaţiei. Aceste studii au fost semnate de savanţii J. Bestujev-Lada, N. Rimaşevskaia, N. Kuzneţova, G. Sarkisean, V. Guriev, V. Raiţin, N. Buzleacov ş.a.

Studierea indicatorilor sociali constituie o mare preocupare a savanţilor din România. Printre savanţii din România, preocupaţi de problematica veniturilor populaţiei şi nivelului de trai, se numără E. Zamfir şi C. Zamfir, D. Sandu, A. Dorel, I . Mărgineanu, A. Balaşa, I. Socol, V. Chiriac, A. Popescu şi alţi cercetători, care-şi aduc contribuţia la cunoaşterea şi reflectarea fenomenului în cadrul Institutului de Sociologie şi al altor subdiviziuni ale Academiei Române, catedrelor universitare şi diverselor centre de investigaţie sociologică şi economică.

În Republica Moldova, la studierea veniturilor populaţiei, estimării nivelului de trai şi a sărăciei, şi-au adus o deosebită contribuţie cercetătorii A. Rojco, T. Dani, D. Moldovanu, E. Hrişcev, A. Timuş, B. Melnic şi alţii. Deşi astăzi avem unele cercetări ştiinţifice referitoare la calitatea vieţii şi nivelul de trai în Republica Moldova, ele, de regulă, privesc, în ansamblu, toţi indicatorii sociali, astfel nefiind posibilă cercetarea complexă a veniturilor disponibile ale populaţiei. Deşi, în literatura mondială, există o mulţime de surse ce abordează problematica distribuirii şi redistribuirii veniturilor în societate, precum şi raporturile dintre echitatea socială şi eficienţa economică, în Republica Moldova, un asemenea studiu nu există.

Practic, rămân încă nestudiate înseşi metodele şi practicile evaluării integrale a veniturilor disponibile ale populaţiei.

Creşterea accelerată a diferenţierii veniturilor populaţiei, din sectorul rural şi urban, necesită elaborarea unor strategii nu numai la nivel republican, dar şi la nivel local.

Scopul şi sarcinile lucrării le constituie studiul teoretico-metodologic al căilor de formare şi distribuire a veniturilor disponibile ale populaţiei din Republica Moldova şi elaborarea anumitor recomandări în vederea creşterii bunăstării şi nivelului de trai în societate. Realizarea scopului propus condiţionează următoarele sarcini ale cercetării:

⇒ analiza lucrărilor ştiinţifice ce vizează direct sau indirect obiectul şi subiectul cercetării date;

⇒ studierea naturii şi conţinutului categoriei economice de „venit”; ⇒ cercetarea cauzelor şi metodelor de evaluare a inegalităţii în venituri; ⇒ studierea în dinamică a impactului transformărilor sociale şi economice

în Republica Moldova asupra creşterii bunăstării populaţiei; ⇒ analiza dinamicii şi modificării nivelului veniturilor şi cheltuielilor

populaţiei, în perioada tranziţiei Republicii Moldova la economia de piaţă, în raport cu unele ţări din Europa Centrală şi de Est şi ţările CSI;

Page 5: Tatiana Munteanu Abstract

– 5 –

⇒ evidenţierea principalelor tendinţe ale inegalităţii veniturilor şi ale sărăciei în Republica Moldova;

⇒ în baza concluziilor survenite în urma cercetărilor efectuate, elaborarea propunerilor şi recomandărilor referitoare la îmbunătăţirea repartiţiei veniturilor în societate, diminuarea inegalităţilor sociale şi combaterea sărăciei în Republica Moldova.

Studiul acestor aspecte prezintă importanţă atât teoretică, asigurând o complexitate sporită cercetării economico-sociale realizate, cât şi valoare practică, contribuind la extinderea ariei de soluţii pentru problemele cu care se confruntă economia naţională.

Obiectul cercetării îl constituie veniturile populaţiei, în special căile de formare şi de distribuire a veniturilor disponibile în Republica Moldova.

Suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al lucrării prezentate se bazează pe operele savanţilor de renume mondial: Smith A., Ricardo D., Marshall A., Marx K., Pareto V.F., Kohlm S.C., Atkinson A., Sen A., Okun A., precum şi alţi savanţi de peste hotare şi autohtoni. Drept suport informaţional al lucrării au servit actele legislative şi normative ale Parlamentului şi Guvernului, cât şi datele Ministerului Economiei şi Comerţului, Departamentului de Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, datele sociologice şi statistice din ţările CSI, ale Europei Centrale şi de Est, Americii de Nord, Marea Britanie, Franţa, SUA.

La descrierea lucrării, s-a ţinut cont de conţinutul programelor naţionale şi internaţionale de dezvoltare economico-socială, legi, decizii guvernamentale, tezele conferinţelor naţionale şi internaţionale. Sub aspect comparativ, sunt utilizate datele şi evaluările organizaţiilor internaţionale (ONU, BM, FMI), care reflectă principalii indicatori socio-economici ai nivelului de trai şi bunăstării populaţiei.

Metodologia cercetării s-a bazat pe utilizarea unor metode, precum: metoda dialectică cu componentele ei - analiza, sinteza, inducţia, deducţia, cercetarea de la simplu la compus, de la istoric la logic, de la modificări cantitative la schimbări calitative şi metodele interne ale disciplinelor economice – observaţia, compararea, selectarea, gruparea etc.

Noutatea ştiinţifică a investigaţiei o constituie: ⇒ argumentarea categoriei veniturilor disponibile în ţările aflate în

tranziţie ; ⇒ elaborarea modelului circuitului veniturilor în societate; ⇒ relevarea tendinţelor inegalităţii veniturilor în societatea

contemporană; ⇒ evidenţierea cauzelor inegalităţii în venituri şi ale sărăciei în unele

ţări aflate în tranziţie şi a specificului lor în Republica Moldova ; ⇒ perfecţionarea mecanismelor de distribuire a veniturilor în Republica

Moldova. Valoarea practică a lucrării rezidă în:

⇒ elaborarea unei noi grile de impozitare a persoanelor fizice şi calcularea efectului asupra distribuţiei veniturilor în Republica Moldova;

Page 6: Tatiana Munteanu Abstract

– 6 –

⇒ eficientizarea sistemului de asistenţă socială prin introducerea Cererii Unice de Prestaţii Sociale (CUPS);

⇒ elaborarea şi argumentarea propunerilor referitoare la perfecţionarea sistemului de salarizare şi la dezvoltarea pieţei muncii în Republica Moldova;

⇒ elaborarea şi argumentarea propunerilor privind perfecţionarea politicilor de dezvoltare social-economică şi reducerea sărăciei în sectorul rural;

⇒ materialele studiului pot servi drept suport pentru cursurile universitare la disciplinele: Teorie economică, Microeconomie, Macroeconomie.

Principalele teze ale lucrării au făcut obiectul discuţiilor la conferinţele ştiinţifico-practice şi simpozioane, congrese organizate în ţară şi în străinătate. Teza a fost discutată şi aprobată la şedinţa catedrei „Teorie Economică şi Marketing” şi la Seminarul Ştiinţific de Profil din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei.

Structura lucrării. Teza include: introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie, anexe, glosar, cuvinte-cheie, adnotaţiile în limbile română, engleză şi rusă. Teza este expusă în 129 pagini, 26 figuri, 21 tabele, 3 formule, 8 anexe şi 130 surse bibliografice.

Capitolul I - Abordări metodologice cu privire la veniturile disponibile ale populaţiei – reflectă esenţa şi particularităţile conceptului de venit disponibil. Sunt cercetate apariţia şi evoluţia ideilor ştiinţifice privind procesul de distribuire a veniturilor în societate. Sunt analizate cauzele şi metodele de evaluare a inegalităţii veniturilor.

În capitolul II - Tendinţele dezvoltării economice şi dinamica veniturilor disponibile ale populaţiei în Republica Moldova - este efectuată o analiză complexă a veniturilor şi cheltuielilor populaţiei, folosind diverse modalităţi de evaluare, cu scopul reliefării principalelor tendinţe ale inegalităţii veniturilor şi sărăciei în Republica Moldova. În baza tendinţelor evidenţiate, au fost fixate obiectivele şi limitele cercetării. Pentru demonstrarea complexităţii obiectului de studiu, a fost scoasă în evidenţă dependenţa directă dintre dezvoltarea economică a ţării şi creşterea bunăstării populaţiei.

În capitolul III - Căile de reducere a inegalităţilor în venituri şi combaterea sărăciei în Republica Moldova - sunt elaborate şi argumentate unele propuneri şi recomandări cu privire la perfecţionarea sistemului de salarizare şi dezvoltarea pieţei muncii în Republica Moldova, la diminuarea inegalităţii dintre venituri prin intermediul politicii fiscale, eficientizarea sistemului de asistenţă socială, precum şi măsuri de reducere a inegalităţilor în venituri şi combaterea sărăciei în sectorul rural.

Cuvinte-cheie: venit personal, venit disponibil, cheltuieli de consum, prestaţii sociale, salariu nominal, salariu real, minimul de existenţă, redistribuire, eficienţă economică, echitate socială, dezvoltare, quintile, nivel de trai, sărăcie, bunăstare, politică socială, politică fiscală.

Publicaţii: Conţinutul lucrării este expus în 7 lucrări cu un volum de 3,2 coli de autor.

Page 7: Tatiana Munteanu Abstract

– 7 –

II. TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCRĂRII În capitolul I – Abordări metodologice cu privire la veniturile disponibile

ale populaţiei – sunt examinate apariţia şi evoluţia, esenţa şi conţinutul conceptului de venit şi a procesului de formare şi distribuire a veniturilor populaţiei.

Deşi esenţa categoriei de „venit” şi „distribuire” este cunoscută din cele mai vechi timpuri, ea este tratată de mulţi economişti în mod diferit. Dacă misiunea de a acumula avere este considerată o datorie sfântă la antici, ideea centrală a Bibliei, cartea sfântă a tuturor creştinilor, este condamnarea bogăţiei şi a inegalităţilor de avere, iar acolo unde clasicii vedeau un antagonism exprimat prin venituri diferite, K. Marx vede un conflict între clase, care vizează condiţiile de repartiţie.

Ideea de însuşire, de către un individ, a unei părţi din venitul produs de o societate, ca o contrapartidă a deţinerii unui capital, nu mai este contestată în prezent, dată fiind imposibilitatea practică a unei gestiuni centralizate eficace şi juste a unui sistem economic modern. Însă, chestiunea amplorii acestei contrapartide şi necesităţii de a încadra sau nu prin măsuri publice face, în continuare, obiectul unor discuţii importante, care trimit, în fine, la anevoioasa chestiune a conflictului dintre eficacitate şi echitate, precum şi la cea a capacităţii unui sistem de pieţe libere de a asigura o alocare optimă a resurselor în spaţiu şi timp.

Teoriile repartiţiei şi inegalităţii, fiind considerate de unii economişti ca o parte aplicativă a economiei bunăstării, au fost abordate pe larg în unele lucrări ale economiştilor din sec. XIX-XX.

În anii '60 ai sec XX, filosofii liberali au adoptat concepţia potrivit căreia oamenii trebuie să beneficieze de şanse economice egale. Cu alte cuvinte, toţi oamenii ar trebui să „joace" după aceleaşi reguli pe un teren neted. Toţi ar trebui să aibă acces egal la cele mai bune şcoli, cursuri de pregătire şi locuri de muncă. În acest fel, discriminarea rasială, de gen sau religioase ar dispărea.

Adoptând măsuri în vederea redistribuirii veniturilor de la bogaţi la săraci, statul poate influenţa negativ eficienţa economică, precum şi mărimea venitului naţional. Pe de altă parte, dacă egalitatea este un lucru bun pentru societate, atunci merită să plătim pentru realizarea ei. Problema constă în procentajul pe care suntem dispuşi să-l sacrificăm din eficienţă pentru asigurarea unei mai mari echităţi. Arthur Okun a ridicat această problemă în aşa-numitul test al „găleţii găurite".

A. Okun a înaintat o problemă fundamentală. Măsurile redistributive, de genul introducerii impozitului progresiv pe venit, vor contribui, foarte probabil, la scăderea producţiei reale, ca urmare a reducerii motivaţiei de a munci şi de a economisi. Când o ţară elaborează politicile de distribuţie a venitului, ea va dori să cântărească beneficiul asigurării unei mai mari egalităţi cu costurile rezultate din scăderea venitului naţional. Deşi multe ţări cu economie dezvoltată, actualmente, au tendinţa de a aplica sisteme de impozitare proporţională, după părerea noastră, pentru Republica Moldova acest fapt este prematur. Datorită diferenţierii mari dintre veniturile populaţiei din quintila inferioară şi cea superioară, precum şi nivelului scăzut de trai în Republica Moldova , este recomandabilă folosirea sistemelor de impozitare progresive, aceasta

Page 8: Tatiana Munteanu Abstract

– 8 –

fiind o metodă operativă, care dă posibilitatea redirecţionării fluxurilor băneşti de la păturile cel mai bine asigurate către păturile social vulnerabile ale populaţiei. Datorită aplicării unei politici fiscale bine echilibrate în Franţa, la mijlocul anilor 90, venitul anual al celei mai sărace cincimi din populaţie a fost majorat cu aproape 70% graţie redistribuirii. La cealaltă extremă, venitul zecimii superioare, care achita jumătate din impozitul pe venit, a scăzut cu 18%. În final, decalajul de venit dintre cincimea superioară şi cincimea inferioară a fost redus cu jumătate (de la 7,6 la 3,8) prin redistribuire.

În această lucrare, am încercat să evidenţiem cauzele inegalităţii în venituri. Pentru aceasta, au fost evidenţiate două categorii ale inegalităţii veniturilor:

A. Inegalitatea veniturilor din muncă B. Inegalitatea veniturilor din proprietate Asupra inegalităţii veniturilor din muncă influenţează următoarele cauze: 1. diferenţele de abilitate, unele persoane, fiind dotate cu forţă fizică şi

inteligenţă mai mare decât semenii lor, valorifică aceste abilităţi; 2. diferenţe de atitudine, unii ştiu să-şi asume riscul la momentul oportun; 3. intensitatea muncii, numărul diferit de ore de muncă prestate; 4. ocupaţia; 5. alţi factori, care ţin de: discriminarea rasială, de gen, de vârste, şomaj etc.

Asupra inegalităţii veniturilor din proprietate influenţează următoarele cauze: economisirea, spiritul întreprinzător şi moştenirile. Deşi majoritatea oamenilor fac eforturi pentru a acumula ceva bani, aceste economii nu constituie principala sursă de înavuţire. În comparaţie cu economisirea, spiritul întreprinzător constituie un mod mult mai rapid de îmbogăţire.

Au fost analizate cauzele sărăciei şi specificul lor în Republica Moldova. Conform cercetărilor, am ajuns la concluzia că principala cauză a sărăciei constă în inegalitatea pronunţată între veniturile populaţiei Republicii Moldova. Incidenţa sărăciei şi sărăciei extreme este mai mare în familiile cu trei şi mai mulţi copii.

Specificul sărăciei, în Republica Moldova, rezidă în concentrarea ei în oraşele mici şi în spaţiul rural, datorită oportunităţilor reduse de angajare în câmpul muncii. În multe ţări, săracii fac parte, adesea, din familii „incomplete", din familii conduse de pensionari sau femei. Aceste caracteristici se referă doar parţial la Republica Moldova. Nivelul sărăciei, printre pensionari, a fost înalt, nu însă în mod semnificativ diferit de media pe ţară, dar riscul lor de a fi supuşi sărăciei extreme era mai mic decât media pe ţară. Totodată, aici menţionăm că o privire asupra situaţiei medii poate fi iluzorie, deoarece pensionarii constituie un grup eterogen.

Experienţa internaţională demonstrează că gospodăriile casnice conduse de femei sunt, deseori, supuse unui risc mai mare de a deveni sărace decât media. Aceste gospodării casnice şi, în general, femeile, sunt mult mai vulnerabile în faţa sărăciei, pentru că sunt supuse mai multor forme de discriminare ce le afectează poziţia pe piaţa de muncă şi accesul la unele servicii sociale, precum studiile, însă, pentru Republica Moldova, situaţia este diametral opusă. Cercetările bugetelor gospodăriilor casnice şi alte studii evidenţiază faptul că gospodăriile casnice conduse de femei sunt supuse unui nivel puţin mai mic al sărăciei decât cele conduse de

Page 9: Tatiana Munteanu Abstract

– 9 –

bărbaţi. Această constatare poate fi explicată prin trei factori: nivelul de studii printre femei este acelaşi ca printre bărbaţi (o moştenire a perioadei sovietice), industriile, care au fost distruse acordau prioritate la angajare bărbaţilor şi, probabil, gospodăriile casnice conduse de femei primesc mai multe transferuri financiare de peste hotare.

În majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare, nivelul studiilor este un bun indicator al bunăstării, dar mai puţin în economiile aflate în tranziţie ca şi Republica Moldova.

Obiectul de studiu al capitolului II – Tendinţele dezvoltării economice şi dinamica veniturilor disponibile ale populaţiei în Republica Moldova, îl constituie analiza dezvoltării economice, care serveşte drept condiţie prioritară de sporire a veniturilor; analiza dinamicii veniturilor şi respectiv a cheltuielilor populaţiei; evidenţierea inegalităţii veniturilor şi a sărăciei în Republica Moldova.

Veniturile şi cheltuielile sunt doi indici vitali pentru societate. De nivelul veniturilor depinde bunăstarea populaţiei, iar de nivelul şi calitatea consumului – sănătatea ei. Odată cu creşterea veniturilor se îmbunătăţeşte consumul, iar creşterea consumului atrage creşterea cererii agregate pe piaţă şi aceasta, la rândul ei duce la creşterea volumului de producere şi respectiv la creşterea cererii faţă de forţa de muncă şi a veniturilor cetăţenilor.

Figura 1. Circuitul venitului în societate. Sursa: Elaborat de autor

Astfel a fost argumentat circuitul venitului în societate care de regulă îmbracă

formă de spirală. Cu cât mai înalte sunt veniturile cu atât mai mare este consumul, care generează creşterea cererii agregate, aceasta la rândul său generează volum de producţie mai înalt pentru a o satisface, creşte cererea pentru forţa de muncă, ceea ce generează spor de venituri şi tot aşa pe spirală are loc circuitul venitului în societate.

Volum de producţie

Venituri Consum

Cerere de forţă de muncă

Cerere agregată

Page 10: Tatiana Munteanu Abstract

– 10 –

Această mişcare circulară în direcţia creşterii veniturilor şi consumului duce la creştere economică şi prosperare atât a cetăţenilor, cât şi a societăţii în întregime.

Nivelul bunăstării cetăţenilor unei ţări se află într-o strânsă conexiune cu nivelul dezvoltării economice a ei. De aceea, în acest capitol, a fost efectuată analiza veniturilor şi cheltuielilor populaţiei, în corelaţie cu dezvoltarea economică a ţării şi transformările structurale, care s-au produs în ultimii şaisprezece ani şi au propulsat Republica Moldova pe drumul tranziţiei la economia de piaţă. În prezent, putem evalua preţul tranziţiei. Cu toate că tranziţia are drept scop final sporirea bunăstării oamenilor, cu regret, cele mai negative şi tragice consecinţe ale ei s-au repercutat asuprea nivelului de trai şi a calităţii vieţii.

Eşecurile tranziţiei spre economia de piaţă include distrugerea complexului agroindustrial, precum şi privatizarea galopantă şi haotică, care au aruncat în stradă sute de mii de oameni, au provocat o diferenţiere substanţială a veniturilor, o sărăcie nemaipomenită şi un exod masiv al concetăţenilor noştri. În linii mari, totalmente, s-a produs o altfel de tranziţie – spre sărăcie, degradare economică şi socială, cum nu a mai cunoscut Moldova pe parcursul ultimilor 40-50 de ani.

La rândul lor, asemenea ţări, ca Turkmenistan, Rusia, Georgia şi Moldova, au intrat în rândul ţărilor cu un înalt grad al inegalităţii sociale: coeficientul Gini (indicatorul standard al inegalităţii) s-a majorat, practic, de două ori, comparativ cu perioada anterioară tranziţiei.

00,050,1

0,150,2

0,250,3

0,350,4

0,450,5

Slo

vaci

a

Ceh

ia

Slo

veni

a

Ucr

aina

Bel

arus

Ung

aria

Rom

ania

Bul

garia

Pol

onia

Leto

nia

Litu

ania

Est

onia

Mol

dova

Geo

rgia

Rus

ia

Turk

men

ista

n

Coef

icie

ntul

Gin

i

1985-1990 1995-2006

Figura 2. Schimbări în inegalitatea veniturilor

în unele ţări aflate în tranziţie Sursa: Elaborat de autor în baza datelor: www.lisproject.org/keyfigures/ineqtable.htm şi http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_income_equality

Perioada 2000-2006 poate fi numită perioada stopării declinului economic,

stabilizării şi creşterii economice. Pornind de la realizările macroeconomice ale ţării, această perioadă (2000-2006), comparativ cu cele precedente, fără îndoială, este mult mai bună.

În această etapă, putem urmări o creştere continuă a veniturilor disponibile nomi-nale pe o persoană de cca trei ori. Acest fapt a fost posibil datorită creşterii principalelor componente ale veniturilor disponibile şi anume: salariul şi pensiile (tabelul.1).

Page 11: Tatiana Munteanu Abstract

– 11 –

Tabelul 1 Principalii indicatori social - economici ce caracterizează nivelul de trai

al populaţiei în Republica Moldova, anii 2001-2006 Indicatorii social - economici 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Veniturile disponibile ale populaţiei (medii lunare pe o persoană), lei 241,0 321,6 422,4 491,4 568,6 839,6

Salariul nominal mediu lunar al unui lucrător din economie, lei 519,2 691,9 892,0 1103,10 1318,7 1697,1

Mărimea medie a pensiei lunare stabilite, lei 135,8 161,0 210,6 325,3 383,2 442,3 Indicele preţurilor de consum, în % faţă de anul precedent 110,0 105,2 111,6 112,4 111,9 112,7

În % faţă de anul precedent cu corecţiunea la IPC: Veniturile disponibile ale populaţiei 117,9 126,8 117,7 103,5 103,4 131,0 Salariul nominal mediu lunar 115,7 126,7 115,5 110,1 106,8 114,2 Mărimea medie a pensiei lunare stabilite 145,1 112,7 117,2 137,4 105,3 102,4Valoarea minimului de existenţă, lei 468,7 538,4 628,1 679,9 766,1 935,1 Raportul cu minimul de existenţă, % Veniturile disponibile ale populaţiei 51,4 59,7 67,2 72,3 74,2 89,8 Salariul nominal mediu lunar 110,8 128,5 142,0 162,4 172,2 181,5

Mărimea medie a pensiei lunare stabilite 29,0 29,9 33,5 47,8 50,0 47,3

Raportul dintre veniturile disponibile a 20% populaţie mai bine asigurată (quintila V) şi a 20% mai puţin asigurate (quintila I)

11,4 10,4 7,9 8,6 9,9 7,1

Sursa: www. satistica. md Analizând raportul dintre veniturile disponibile şi minimul de existenţă,

observăm că doar 89,8% din minimul de existenţă este acoperit de venitul disponibil (cu şase ani în urmă, acest indice era de 51,4%). Dar, dacă analizăm mărimea pensiei, în comparaţie cu minimul de existenţă, putem constata că mărimea medie a pensiei acoperă aproape jumătate din minimul de existenţă (în 2001, acest indice era de 29%).

Deşi veniturile populaţiei încă nu au atins nivelul anilor dinaintea tranziţiei, totuşi, putem observa unele performanţe la capitolul analizat. Totodată, aceste performanţe sunt privite cu scepticism atât de unii experţi locali, cât şi de cei străini, potrivit cărora creşterea economică se bazează, în mare parte, atât pe reformele structurale anterioare, cât şi pe conjunctura regională favorabilă şi fluxul enorm de valută survenit de la cetăţenii Republicii Moldova, angajaţi la munci peste hotare.

În baza cercetărilor efectuate, am stabilit că veniturile sunt distribuite foarte neuniform şi diferă foarte mult atât de la o ţară la alta, cât şi de la un individ la altul în interiorul aceleiaşi ţări. Unii specialişti consideră că inegalităţile de venit nu reprezintă, în sine, o problemă care trebuie rezolvată, iar creşterea moderată a inegalităţii lor nu prezintă în sine, un fenomen cu conotaţie negativă. Ea poate răspunde unei diferenţieri stimulative necesare a veniturilor. Alţii, însă, sunt de părerea că inegalitatea în venituri este cauza apariţiei sărăciei pe termen lung şi pierderea speranţei de depăşire a „cercului vicios al sărăciei”. În opinia noastră,

Page 12: Tatiana Munteanu Abstract

– 12 –

inegalitatea în venituri este o realitate inevitabilă într-o economie de piaţă, doar că mărimea ei trebuie menţinută în anumite limite şi controlată cu perseverenţă.

În urma efectuării unui studiu comparativ al diferenţierii veniturilor populaţiei în interiorul ţării, precum şi diferenţierea veniturilor populaţiei în diferite ţări, au fost evidenţiate tendinţele principale ale inegalităţii şi sărăciei.

Una dintre tendinţele principale este aprofundarea inegalităţilor dintre state. Pe plan internaţional, schimbările de politică economică şi socială, de după 1970, au avut ca efect creşterea inegalităţii veniturilor. Cele mai accentuate creşteri s-au înregistrat în SUA şi Marea Britanie, iar cele mai mici în ţările nordice. Pentru ţările în tranziţie, accentuarea inegalităţilor de venit era previzibilă, dat fiind faptul că reforma economică includea restructurarea economică şi deci pierderea, fie şi temporară, a locurilor de muncă pentru o parte a populaţiei, ca şi (re)apariţia altor tipuri de venit (din proprietăţi, din activităţi antreprenoriale etc.).

Altă tendinţă în domeniul inegalităţii veniturilor populaţiei constă în inegalitatea internă.

În Republica Moldova, inegalitatea în venituri şi sărăcia au început să crească în anii 1990-1991, exact înainte de lansarea oficială a tranziţiei.

În decursul acestei perioade, totuşi, sărăcia s-a extins şi din cauza înrăutăţirii remarcabile a distribuirii veniturilor . Indicele Gini al distribuirii veniturilor brute s-a majorat de la 0,25 în 1989, până la 0,44, în 1999, iar sărăcia a depăşit pragul de 70%.

O tendinţă pozitivă, în domeniul reducerii inegalităţii veniturilor populaţiei, începe în anul 2000. După anul 2000, în cele din urmă, a început creşterea economică durabilă. Inegalitatea s-a micşorat nesemnificativ, în anii 2001-2002, şi considerabil în anul 2003, iar în anii 2004-2005 creşte până la 0,41, pentru a se diminua, în 2006, până la 0,37.

O tendinţă importantă, în dinamica veniturilor, constituie modificarea ponderii diferitelor elemente de venit în ansamblul veniturilor disponibile.

Liberalizarea pieţelor şi dezvoltarea activităţilor comerciale au permis crearea oportunităţilor de câştigare a veniturilor suplimentare, de care a profitat cu succes o mică parte a populaţiei. Toate acestea au mărit ponderea veniturilor sectorului neformal, veniturilor mixte, profiturilor şi altor tipuri de venituri financiare. Probabil, veniturile din proprietăţi şi arendă s-au majorat şi ele, deşi este evident că aceste categorii sunt subestimate în datele statistice.

O tendinţă specifică a inegalităţii veniturilor şi sărăciei, în Republica Moldova, constă în concentrarea ei în spaţiul rural şi oraşele mici. Concentrarea inegalităţii în localităţile rurale şi oraşele mici a crescut stabil atât în timpul colapsului, cât şi pe durata perioadei de recuperare.

Veniturile modeste din oraşele mici sunt condiţionate de modelul industrializării adoptat în perioada sovietică, când, în fiecare oraş, erau construite câteva fabrici de mărime medie. După liberalizare, aceste fabrici au demonstrat o capacitate limitată de a concura pe piaţă. Pe lângă aceasta, în timp ce locuitorii din spaţiul rural îşi puteau suplimenta consumul de alimente prin practicarea agriculturii, cei din oraşele mici nu beneficiau de această posibilitate.

Page 13: Tatiana Munteanu Abstract

– 13 –

Totuşi, deşi sărăcia a fost ceva mai acută în oraşele mici, majoritatea celor săraci locuiesc în localităţile rurale, şi inegalitatea dintre venituri este mai accentuată în localităţile rurale.

Capitolul III - Căile de reducere a inegalităţilor în venituri şi combaterea sărăciei în Republica Moldova.

Analiza în dinamică a situaţiei din domeniul distribuirii veniturilor şi reliefarea tendinţelor negative în acest domeniu ne-au dat posibilitatea de a determina principalele direcţii care vor duce la diminuarea inegalităţilor şi combaterea sărăciei în Republica Moldova. Astfel, în capitolul III, au fost accentuate patru direcţii principale:

1. Perfecţionarea sistemului de salarizare şi dezvoltarea pieţei muncii în Republica Moldova;

2. Ameliorarea inegalităţilor dintre venituri prin intermediul modificării politicii fiscale;

3. Eficientizarea Sistemului de Asistenţă Socială în Republica Moldova; 4. Măsuri de reducere a inegalităţilor în venituri şi combaterea sărăciei în

sectorul rural În procesul de trecere la economia de piaţă, Republica Moldova s-a confruntat

cu degradarea nivelului de trai al populaţiei, accentuarea proceselor de scindare a societăţii, creşterea inegalităţii în redistribuirea veniturilor între diferite grupuri ale populaţiei, fapte confirmate de datele din capitolul II. Drept sarcină primordială a reglării statale în domeniul salarizării, după părerea noastră, este diminuarea diferenţierii acestuia, inclusiv între salariul minimal şi cel maximal. În Republica Moldova, cel mai înalt nivel al salariului este înregistrat în sistemul financiar-bancar, iar cel mai jos nivel - în agricultură, dar în sectorul agricol şi în cel silvic muncesc circa jumătate din populaţia ocupată în economie.

Cadrul juridic de reglementare a salarizării este asigurat de Codul muncii, Legea, nr.1432–XIV din 28 decembrie 2000 privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim, Legea salarizării nr. 847–XV din 14 februarie 2002 şi un şir de hotărâri ale Guvernului, prin care sunt reglementate condiţiile de salarizare specifice pentru angajaţii diferitelor ramuri din sectorul bugetar. În sectorul bugetar, salarizarea se efectuează în baza Reţelei tarifare unice, nivelul salariilor aflându-se în raport direct cu posibilităţile financiare ale statului.

Pentru unităţile economice cu autonomie financiară, care constituie sectorul real al economiei, statul reglementează mărimea salariului minim. Mărimile concrete ale salariilor şi condiţiile de salarizare se stabilesc de către unităţile economice de sine stătător. Conform situaţiei actuale, conform Convenţiei Colective „Salarizarea angajaţilor aflaţi în relaţii de muncă în baza contractelor individuale de muncă”, salariul minim pe economie este de 900 lei, în agricultură şi silvicultură – 700 lei, iar pentru personalul auxiliar din agricultură – 550 lei pe lună. Nicăieri în legislaţie, nu sunt stabiliţi parametrii în baza cărora a fost stabilit acest salariu minim pe economie de 900 de lei şi de ce, în unele ramuri, salariul minim lunar poate fi de 550 lei. După părerea noastră, la sfârşitul fiecărui an calendaristic, este necesară, stabilirea prin acte normative a valorii salariului minim pe economie.

Page 14: Tatiana Munteanu Abstract

– 14 –

Acest salariu minim trebuie să fie calculat în baza minimului de existenţă şi să fie ajustat cu indicele preţului de consum prognozat pentru fiecare an imediat următor celui în care se efectuează calculul. Sunt necesare revizuirea, consolidarea şi perfecţionarea bazei normativ-juridice ce reglementează salarizarea în diferite ramuri ale economiei, precum şi implementarea unui nou sistem de salarizare în sectorul bugetar, bazat pe performanţele individuale ale angajaţilor.

Perfecţionarea sistemului de salarizare şi atingerea obiectivelor sus-menţionate pot fi realizate prin dezvoltarea pieţei muncii în Republica Moldova.

Criza economică a provocat reducerea considerabilă a locurilor de muncă, şomajul în masă şi migraţia forţei de muncă peste hotare.

După părerea noastră, în perspectivă, creşterea economică trebuie să fie însoţită de antrenarea mai activă a forţei de muncă în producţie şi servicii, de majorarea numărului celor ocupaţi şi de sporirea rolului veniturilor provenite din activitatea de muncă în reducerea sărăciei. Şomajul este cauzat, într-anumită măsură, şi de rigidităţile din reglementările de pe piaţa muncii, care conduc la majorarea costurilor legate de disponibilizarea şi angajarea personalului, precum şi de redistribuirea funcţiilor angajaţilor în interiorul organizaţiilor şi întreprinderilor. Cât priveşte politicile pentru dezvoltarea sectorului privat, se consideră că impactul major îl va avea liberalizarea reglementărilor menite să reducă barierele birocratice în crearea locurilor de muncă. Este necesară crearea sistemului informaţional al pieţei muncii, care va informa populaţia cu privire la posibilităţile de angajare, recalificare şi despre situaţia de pe piaţa muncii, în ansamblu.

Acordarea asistenţei persoanelor cu dezabilităţi la plasarea în câmpul muncii este unul din elementele protecţiei sociale a acestei categorii de populaţie. Pentru facilitarea accesului persoanelor cu dezabilităţi la locurile de muncă, este necesară crearea câtorva centre speciale, unde acestea vor fi pregătite pentru plasarea în câmpul muncii.

O sarcină primordială constă în reducerea riscurilor şomajului în rândurile tineretului, determinate de lipsa experienţei de muncă şi a pregătirii profesionale necesare. Angajatorii nu sunt interesaţi să angajeze tineri fără experienţă, care trebuie instruiţi şi adaptaţi la locurile specifice de muncă, deoarece aceasta necesită cheltuieli suplimentare. De aceea, orientarea profesională, informarea, consultaţiile, susţinerea tineretului la plasarea în câmpul muncii, în special, a persoanelor ce caută pentru prima dată un loc de muncă, vor fi realizate de organe specializate ale administraţiei de stat. Este necesară crearea unei reţele de centre de informare, orientare profesională şi integrare a tineretului pe lângă primării, instituţii de învăţământ, agenţii teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. Aceste centre vor oferi, de asemenea, consultaţii tineretului în problemele iniţierii unei afaceri proprii, ceea ce, concomitent, va contribui la dezvoltarea micului business.

Nivelul înalt al şomajului şi nivelul scăzut al salariilor au condus la o emigrare masivă a populaţiei economic active, îndeosebi a celei tinere, peste hotare. Actualmente, Republica Moldova, deopotrivă cu alte ţări, se confruntă cu diminuarea potenţialului economic (de muncă şi de cercetare ştiinţifică şi inovare), ceea ce înseamnă, totodată, cheltuieli bugetare considerabile prilejuite de instruirea

Page 15: Tatiana Munteanu Abstract

– 15 –

forţei de muncă şi formarea potenţialului uman de înaltă calificare, fără ca aceasta să aibă eficienţă şi finalitate pe plan naţional.

Baza politicii migraţionale pe viitor o va constitui reglementarea celor trei faze ale ciclului de migrare: exodul lucrătorilor din ţară, aflarea acestora peste hotare şi revenirea lor în patrie. În acest context, va fi elaborat şi implementat un program de atragere a remitenţelor în soluţionarea problemelor de dezvoltare. În scopul protejării eficiente a intereselor cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, facilitării întoarcerii acestora în patrie, utilizării optime a veniturilor obţinute de către ei de la munca din străinătate, precum şi diminuării efectelor negative ale aflării lor în alte ţări, vor fi întreprinse următoarele măsuri:

1. semnarea acordurilor bilaterale privind protecţia socială a persoanelor aflate în migraţie de muncă cu toate ţările în care se află cetăţeni ai Republicii Moldova;

2. efectuarea unui studiu de evaluare a numărului de copii ai căror părinţi se află peste hotare şi a necesităţilor acestora, precum şi elaborarea programelor de suport pentru copii aflaţi în situaţii dificile în legătură cu lipsa din ţară a părinţilor;

3. efectuarea unui studiu de evaluare a numărului persoanelor aflate în migraţie de muncă, la nivelul primăriilor, raioanelor şi la nivel naţional;

Dezvoltarea proceselor social-economice din republica noastră poate fi influenţată într-un mod sesizabil prin intermediul veniturilor fiscale ale Bugetului consolidat şi, nu în ultimul rând, în baza impozitelor directe.

În procesul reformelor fiscale, din anii 1980-1990, în ţările dezvoltate, impozitului pe venitul persoanelor fizice i-a fost desemnată în sistemul măsurilor de reglare a pieţei o nouă sarcină: acesta urma să fie utilizat în calitate de stabilizator social al situaţiei economice din ţară. În majoritatea ţărilor, şi în primul rând a celor din Europa, deducerile fiscale din veniturile impozabile se realizează ţinând cont de statutul social şi de starea familială a contribuabilului. Sfera influenţei sociale a impozitelor pe venitul persoanelor fizice în statele dezvoltate se extinde încontinuu. Una din direcţiile principale de dezvoltare a sistemului de înlesniri fiscale cu caracter social a devenit orientarea acestora în vederea susţinerii familiei, fapt determinat de susţinerea prioritară şi dezvoltarea instituţiei familiei în calitate de structură economică şi socială a societăţii.

În contextul celor expuse, menţionăm că cele mai răspândite înlesniri fiscale cu caracter social sunt următoarele deduceri ale cheltuielilor pentru: diferite tipuri de asigurări ale vieţii; ridicarea nivelului calificării profesionale; construcţia spaţiului locativ; întreţinerea copiilor şi şcolarizarea acestora; susţinerea financiară a persoanelor în vârstă; efectuarea plăţilor la creditul ipotecar; asigurarea medicală, utilizarea transportului public etc.

Analiza comparativă a sistemelor de înlesniri la impozitul pe venit al persoanelor fizice existente în Republica Moldova şi în alte ţări demonstrează că multiple instrumente de reglare fiscală a sferei sociale prin intermediul impozitului pe venitul persoanelor fizice, fiind pe larg folosite în practica mondială, nu se utilizează în practica autohtonă.

Page 16: Tatiana Munteanu Abstract

– 16 –

În opinia noastră, este foarte important, la calcularea impozitului pe venit al persoanelor fizice, introducerea sistemului de deducere a cheltuielilor pentru învăţământ (a contribuabilului şi a copiilor săi) în limitele unei sume concret stabilite (cum se practică în Rusia).

De asemenea, una din înlesnirile sociale importante este şi acordarea dreptului de deducere din venitul brut al unei sume anumite în scopul efectuării tratamentului medical al însuşi plătitorului de impozite şi al membrilor familiei sale, aceasta va permite, cel puţin parţial, legalizarea pieţei serviciilor medicale în republică.

În procesul cercetării căilor de perfecţionare a reglării fiscale a sferei sociale în Republica Moldova, în teza dată, se analizează diferite posibilităţi de anihilare a diferenţierii veniturilor personale ale cetăţenilor. Printre acestea, pot fi menţionate următoarele măsuri:

⇒ stabilirea minimului neimpozabil al veniturilor scutite de impozitul pe venit la nivelul minimului de existenţă, cu indexarea sumei date, cel puţin o dată la doi ani, ceea ce ar contribui la evitarea anihilării importanţei acestei înlesniri;

⇒ introducerea unei noi gradaţii de impozitare a veniturilor persoanelor fizice cu patru tranşe: 5% ,10%, 20% şi 25% .

Din figura 3, rezultă că utilizarea gradaţiei propuse în teza de doctorat cu privire la impozitul pe venit al persoanelor fizice va contribui la redistribuirea mai eficientă a presiunii fiscale: sporirea acesteia pentru persoanele cu venituri înalte şi diminuarea presiunii fiscale pentru persoanele cu venituri joase.

0,02,04,06,08,0

10,012,014,016,018,020,0

700

800

900

1000

1250

1400

1600

1800

2000

2300

2600

2900

3200

3600

4000

4500

5000

6000

7000

8000

9000

1000

0

Venitul lunar,lei

Cot

a de

impo

zita

re,%

Cota actuală Cota propusă de Min.Fin. Cota propusă de autor

Figura 3. Cota economică a impozitului pe venitul persoanelor fizice, %

Sursa: Elaborat de autor O altă problemă-cheie care dă posibilitatea menţinerii unui echilibru între

diferitele pături sociale ale populaţiei este redistribuirea corectă a prestaţiilor sociale în societate.

În prezent, prestaţiile sociale sunt acordate în baza principiului categorial, fără a ţine cont de nivelul bunăstării beneficiarilor şi al veniturilor acestora. Este demn de

Page 17: Tatiana Munteanu Abstract

– 17 –

menţionat că, nu întotdeauna categoriile în cauză reprezintă cele mai sărace grupuri ale populaţiei. Astfel, este necesară asigurarea unificării treptate a tuturor programelor de asistenţă socială (compensaţii nominative, indemnizaţii familiilor cu copii neasigurate, ajutor material atribuit familiilor sărace, alocaţii sociale etc.), bazată pe un singur criteriu, şi anume, în funcţie de mărimea venitului mediu pe un membru al familiei sau nivelul sărăciei, dacă acest indice va fi stabilit prin lege, pe o formă unică de solicitare, precum şi a unui sistem simplificat de administrare. Sistemul mixt de testare a veniturilor cu "filtre" are drept scop concretizarea posibilei informaţii incorecte sau incomplete despre venituri. Pentru aceasta, la sistemul de determinare a venitului global, sunt adăugate filtre, care permit excluderea din sistem a familiilor care nu au nevoie de ajutor social, şi concentrarea personalului de specialitate asupra calculării venitului global al familiilor sărace.

Figura 4. Componenţa modelului de direcţionare cu filtre

Sursa: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.151-153/1221 din 11.11.2005, pag.30 În calitate de filtre, în lucrare, sunt propuşi următorii indicatori: voinţa de a

lucra, automobile de lux, imobilul, mărimea spaţiului locativ şi numărul de camere,

Page 18: Tatiana Munteanu Abstract

– 18 –

utilizarea serviciilor comunale, activitatea de antreprenoriat şi dispunerea de întreprindere proprie. Deoarece, în Republica Moldova, piaţa funciară se află la o etapă incipientă de dezvoltare, folosirea terenurilor agricole în calitate de filtru, la etapa actuală este prematur.

Utilizarea sistemului de "filtre", combinată cu metoda evaluării venitului global, permite îmbunătăţirea eficienţei mecanismului de adresare, precum şi obţinerea unei evaluări mai complexe a situaţiei familiei. "Filtrele" şi evaluarea venitului total pot funcţiona împreună, completându-se reciproc. În afară de aceasta, utilizarea "filtrelor" permite optimizarea administrării sistemului, reducând cheltuielile pentru determinarea veniturilor mici şi greu de identificat.

În sectorul rural, criza socială este mult mai profundă şi mai dramatică decât cea economică. În urma reducerii locurilor de muncă, precum şi din cauza inflaţiei înalte şi a micşorării, în termeni reali, a volumului cheltuielilor de stat pentru nevoile sociale, s-au redus atât sursele de venit ale populaţiei rurale, capacitatea acesteia de cumpărare, cât şi posibilităţile de obţinere a ajutorului social din partea statului sub formă de prestaţii şi servicii sociale fără plată. Se observă tendinţa îmbătrânirii populaţiei, iar procesul migraţionist a determinat, într-o oarecare măsură, depopularea satelor. În multe zone rurale, sporul natural este mai redus, în comparaţie cu rata emigrărilor. Se estimează că, în unele sate, circa 40% din populaţia activă a plecat peste hotare sau în localităţile urbane.

Ameliorarea situaţiei social-economice, în mediul rural, are loc în urma adoptării şi implementării programelor guvernamentale respective: de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, de gazificare, de alimentare cu apă şi canalizare etc., dar aceste programe sunt insuficient de corelate între ele. De aceea, se cere o evaluare a rezultatelor obţinute până în momentul de faţă în domeniile sus-menţionate, o revizuire a Programelor de Dezvoltare economică existente şi corelarea lor pentru o dezvoltare armonioasă în continuare.

După părerea noastră, pentru atingerea unui nivel înalt al indicatorilor sociali, trebuie favorizată dezvoltarea indicatorilor economici. În primul rând, trebuie să fie favorizată dezvoltarea ramurilor industriale care au o însemnătate deosebită pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării şi care asigură competitivitatea economică a produselor moldoveneşti pe pieţele externe: vinificaţia, prelucrarea produselor pomicole şi legumicole, prelucrarea produselor animaliere, a tutunului, prelucrarea plantelor medicinale şi eterooleginoase. De asemenea, trebuie stimulată integrarea pe verticală a unităţilor prelucrătoare cu cele agricole, asigurându-se echilibrarea intereselor social-economice ale participanţilor la integrare, în special cele ale agricultorilor.

În scopul sporirii competitivităţii întreprinderilor industriale, vor fi întreprinse următoarele măsuri:

1. implementarea standardelor internaţionale ISO, seriilor 9000 şi 14 000, a sistemului total de dirijare a calităţii (TQM), a sistemului de securitate şi igienă alimentară (HACCP) etc., atât în procesul de producere, cât şi de distribuire şi comercializare;

2. facilitarea cooperării regionale, inclusiv în cadrul euroregiunilor şi promovarea specializării internaţionale;

Page 19: Tatiana Munteanu Abstract

– 19 –

3. dezvoltarea abilităţilor manageriale prin programe locale şi internaţionale de instruire a managerilor, restructurarea managerială, financiară şi de marketing;

4. stimularea cooperării întreprinderilor cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare-dezvoltare, crearea parcurilor ştiinţifico-tehnologice, inovaţionale şi industriale.

III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Conform investigaţiilor efectuate referitor la căile de formare şi distribuire a

veniturilor disponibile ale populaţiei în Republica Moldova, pot fi formulate următoarele concluzii:

1. Tranziţia spre economia de piaţă a produs modificări semnificative ale structurii veniturilor din gospodăriile cetăţenilor, ceea ce a influenţat inegalitatea distribuirii generale a veniturilor, coeficientul inegalităţii veniturilor, în Republica Moldova, în această perioadă aproape s-a dublat;

2. Salariile sunt veniturile cu ponderea cea mai mare în totalul veniturilor disponibile, şi de aceea, scăderea dramatică a lor cu 60-70%, în perioada de tranziţie a Republicii Moldova spre economia de piaţă, a influenţat scăderea venitului disponibil total în acea perioadă;

3. Tendinţele negative în domeniul veniturilor disponibile, precum: aprofundarea inegalităţii în redistribuirea veniturilor, scăderea relativă a veniturilor celei mai mari ponderi a populaţiei, concentrarea veniturilor în mâinile unei ponderi mici a populaţiei, păstrarea unui nivel înalt al sărăciei, diminuează cererea agregată de consum, stopează creşterea producţiei şi al sectorului real al economiei şi, în consecinţă, are loc scăderea în ansamblu a nivelului de trai al populaţiei.

4. În urma cercetărilor cauzelor inegalităţii veniturilor, am ajuns la concluzia că deşi multe persoane fac eforturi pentru a economisi, principala cauză a creşterii veniturilor rămâne a fi spiritul întreprinzător.

5. Inegalităţile de venit, în ţările în curs de dezvoltare, sunt mai importante decât în ţările dezvoltate. În ţările cele mai inegalitare (Brazilia, Ecuador, Peru), ponderea veniturilor celor mai bogaţi 20% depăşeşte 60%, contra 4% pentru cei mai săraci 20% (adică un decalaj de 1 la 15 între activi sau familii), iar aceste inegalităţi nu sunt reduse, ca în ţările dezvoltate, prin intervenţiile statului.

6. Actualmente, creşterea venitului mediu lunar, în Republica Moldova, devansează creşterea bugetului minim de consum per capita, dar, în ritmuri lente, ca să se echilibreze, iar nivelul inegalităţii sociale, caracterizate prin coraportul veniturilor celor 20% ale populaţiei mai mult asigurate şi celei mai puţin asigurate este de 7,1, în anul 2006 şi rămâne destul de înalt. Acelaşi raport, dar analizat în baza datelor din statele industrial dezvoltate, este mai mic de 5 ori;

Page 20: Tatiana Munteanu Abstract

– 20 –

7. Multiplele instrumente de redistribuire a veniturilor în societate prin intermediul impozitului pe venitul persoanelor fizice, fiind pe larg folosite în practica mondială, nu se utilizează în practica autohtonă. Printre acestea, se numără astfel de mecanisme de influenţă a impozitelor directe asupra stării sociale a cetăţenilor, cum ar fi: posibilitatea de deducere a cheltuielilor pentru educaţie a lucrătorului şi membrilor familiei sale; deservirea medicală; îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor etc;

8. Prin intermediul caracterului progresiv al impozitului pe venitul persoanelor fizice, poate fi (cel puţin, parţial) soluţionată problema diferenţierii sociale, caracteristică societăţii moldoveneşti;

9. Faptul că fenomenele sărăciei şi inegalităţii sunt mult mai pronunţate în sate decât în oraşe, iar populaţia rurală este mai numeroasă decât cea urbană imprimă o importanţă deosebită realizării, în mediul rural, a strategiilor de creştere economică şi reducere a sărăciei.

Analiza dezvoltării economice a Republicii Moldova şi a dinamicii veniturilor populaţiei în perioada de tranziţie, efectuate în prezenta teză, permite punerea în evidenţă a unor recomandări privind creşterea bunăstării populaţiei, diminuarea inegalităţilor sociale şi sărăciei:

1. Întru creşterea veniturilor disponibile şi diminuarea sărăciei, în Republica Moldova, este necesară implementarea unor politici adecvate de dezvoltare a pieţei muncii şi perfecţionarea sistemului de salarizare. Ajustarea anuală a salariului minim pe economie în corespundere cu creşterea Indicelui Preţului de Consum (IPC)

2. Este binevenită folosirea mecanismului fiscal de stimulare a ridicării nivelului de instruire prin introducerea sistemului de deducere a cheltuielilor pentru învăţământ a contribuabilului şi a copiilor săi. Considerăm că ar fi binevenită posibilitatea de a deduce din venitul impozabil suma egală cu 3000 lei anual (cca. 50% din valoarea medie a contractului în instituţiile superioare de învăţământ);

3. Acordarea dreptului la deducere, din venitul supus impozitării, a unei sume anumite în scopul efectuării tratamentului medical al însuşi plătitorului de impozite şi al membrilor familiei sale, ce va permite, cel puţin parţial, legalizarea pieţei serviciilor medicale din republică şi, implicit, ar contribui la crearea unui efect social pozitiv. Mărimea acestei scutiri poate fi calculată în dependenţă de mărimea cheltuielilor pentru o zi aflare în staţionar. Propunem posibilitatea deducerii din venitul impozabil a unei sume echivalente de 10 zile de aflare în staţionar (2000 lei anual);

4. Stabilirea minimului neimpozabil al veniturilor scutite de impozitul pe venit la nivelul minimului de existenţă, cu indexarea sumei date, cel puţin o dată la doi ani;

5. Înlocuirea gradaţiei cotelor impozitului asupra venitului persoanelor fizice existente în Republica Moldova cu o gradaţie formată din patru trepte: 5%, 10%, 20%, 25%, care prevede redistribuirea poverii fiscale de la persoanele mai puţin avute către cele avute;

Page 21: Tatiana Munteanu Abstract

– 21 –

6. Completarea legii Nr. 111 din 27.04.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată la 11.05.2007 în Monitorul Oficial Nr. 064, prin introducerea cotei zero nu numai la capitalul reinvestit, dar şi la cel repartizat spre plata dividendelor, în schimb, sumele încasate de fondatori să fie impozitate conform grilei de impozitare a persoanelor fizice, propusă în această lucrare.

7. Perfecţionarea legii bugetului asigurării sociale de stat prin concentrarea tuturor indemnizaţiilor şi prestaţiilor sociale sub forma unei singure prestaţii îndreptate spre păturile social vulnerabile. Aceasta va fi posibilă odată cu aprobarea noului mecanism de acordare a asistenţei sociale prin introducerea Cererii Unice de Protecţie Socială (CUPS), care va conduce nemijlocit la simplificarea procedurii de administrare atât pentru beneficiari, cât şi pentru organele abilitate cu stabilirea şi plata prestaţiior sociale;

8. Soluţionarea problemelor sociale în mediul rural şi reducerea sărăciei la sat sunt posibile doar în condiţiile unei creşteri economice durabile în sfera agroalimentară şi în domeniile economice nonagricole cu şanse înalte de dezvoltare în spaţiul rural.

Soluţionarea problemelor referitoare la formarea şi distribuirea veniturilor disponibile ale populaţiei, enumerate în această lucrare, vor avea efecte pozitive asupra echităţii sociale şi eficienţei economice: vor stopa şomajul şi exodul masiv al populaţiei din ţară, vor contribui la ameliorarea nivelului de trai al oamenilor, sporirea bunăstării lor şi prosperarea Republicii Moldova în ansamblu.

III. PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI

1. Gnip T., Diferenţierea veniturilor şi modalităţile de evaluare. Conferinţa Tehnico-ştiinţifică jubiliară a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor din 8-9 octombrie, Chişinău , UTM – 2004, p. 156-157

2. Gnip T., Childescu T., Teoria bunăstării şi a sărăciei în economia de piaţă. Chişinău, UTM – 2004, 23 p.

3. Gnip T., Principalele surse de venituri ale populaţiei într-o economie de tranziţie – Meridian Ingineresc, Chişinău , UTM – 2005 -Nr.3, p. 60-63

4. Gnip T., Repere de analiză a veniturilor populaţiei în diferite regiuni ale globului - Revista Economică, Chişinău-Sibiu 2006 – Nr.3(28), p. 62-65

5. Gnip T., Concepţia eficientizării sistemului de asistenţă socială – Meridian Ingineresc, Chişinău , UTM – 2006 -Nr.3, p. 88-92

6. Gnip T., Veniturile moldovenilor care lucrează peste hotare - Revista Economică, Chişinău-Sibiu 2007 - Nr.4(35)

7. Munteanu T., Evoluţia conceptelor doctrinare referitor la venit şi avuţie, Conferinţa Tehnico-ştiinţifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor din 17 noiembrie, Chişinău , UTM – 2007.

Page 22: Tatiana Munteanu Abstract

– 22 –

ANNOTATION To the Thesis for the Doctor Degree in economy on the theme:

“The Ways of Formation and Distribution of Disposable Population Income” The main aim of the present paper is the theoretico-methodological study of

the process of formation and distribution of disposable population income in the Republic of Moldova. As a result of the research there were elaborated recommendations for improving the process of income redistribution that will lead to the diminution of poverty and improvement of living standards.

The evolution of doctrines according to the income and income distribution in the society was examined. Also, the causes of inequality in income and fortune and the features of inequality and poverty in Republic of Moldova were studied. As the inequality in income is the main cause of inferior quintile of poverty, the methods of evaluation and the mechanisms of inequality reduction were also analyzed.

The stages of economic development of Republic of Moldova and its impact on the population welfare growth were emphasized. In order to make a complex analysis of the population income evolution the classification criteria of disposable population income were established. The evaluation of changes in the progress of population income and expenses gave us the possibility to emphasize the tendencies of inequality and poverty. According to the main aims the model of income circuit in the society was elaborated.

The present thesis emphasizes the role of income redistribution through direct taxes and it demonstrates that fair income redistribution can be obtained in the society through a well-balanced fiscal policy, which will lead to the diminution of differences in population income from the inferior and superior quintiles.

Once the correct redistribution of social service in a modern society is the key problem that gives the possibility to maintain an equilibrium among different social layers of the population, the improvement of social policy through the implementation of the Unique Demand of Social Protection (UDSP) it was suggested.

The conclusions and recommendations resulted from respective analysis can be used by the ministries of the Republic of Moldova for the elaborations of National Programs and Strategies of economic growth and poverty diminution in the country. The present paper can be also used for the university courses at the following subjects: Economic Theory, Microeconomics and Macroeconomics.

Page 23: Tatiana Munteanu Abstract

– 23 –

АННОТАЦИЯ к диссертации на соискании степени доктора экономических наук на тему: "Пути формирования и распределения располагаемых доходов населения"

Цель данной работы - это теоретико-методологический анализ процесса

формирования и распределения располагаемых доходов населения Республики Молдова. На основании проведенного исследования были разработаны рекомендации в целях улучшения процесса перераспределения доходов, снижения бедности и улучшения жизненного уровня.

В работе была проанализирована эволюция доктринерских понятий, касательно доходов и распределения доходов общества. Были изучены причины неравенства доходов и имущества, а также особенности неравенства и бедности в Республики Молдова. Поскольку неравенство доходов это основная причина бедности низших квинтилей, в работе были исследованы методы оценки и механизмы снижения неравенства.

Были выделены этапы экономического развития Республики Молдова и его влияния на рост благосостояния населения. Для более комплексного анализа динамики доходов населения, в работе были установлены критерии классификации располагаемых доходов населения. Оценка изменений динамики доходов и расходов населения дала нам возможность выделить тенденции неравенства и бедности. В соответствии с установленными целями, в работе была разработана модель передвижения доходов в обществе.

Было уделено особое внимание роли перераспределения доходов посредством прямых налогов, а также было показано что, через сбалансированную фискальную политику можно добиться справедливого перераспределения, что приведет к уменьшению разницы в доходах населения низших и высших квинтилей.

Поскольку правильное перераспределение социальных пособий в современном обществе является основной проблемой, которая дает возможность сохранения равновесия между разными слоями общества, в работе было предложено улучшение социальной политики посредством внедрения Единых Требований Социальной Защиты.

Выводы и рекомендации из данной исследовательской работы могут быть использованы компетентными органами Республики Молдова в случае разработки Национальных Программ и Стратегий по экономическому росту и снижению бедности в стране. Также материалы исследования могут быть использованы при изучении следующих университетских дисциплин: Экономическая теория, Микроэкономика, Макроэкономика.

Page 24: Tatiana Munteanu Abstract

– 24 –

MUNTEANU TATIANA

CĂILE DE FORMARE ŞI DISTRIBUIRE A VENITURILOR DISPONIBILE

ALE POPULAŢIEI

Specialitatea 08.00.01 – Economie politică; doctrine economice

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în economie

Bun de tipar 15.11.07 Formatul 60 x 84 1/16. Coli de tipar 1,5.

Coli de autor 1,0. Tirajul 60 ex. PrepressPrint-SD