Corelatie intre obezitate si comportamentul alimentar

Date generale

Introducere

Obezitatea a devenit o problema serioasa de sanatate publica in majoritatea tarilor puternic industrializate, ea afectand un segment de populatie in continua crestere. Inainte de orice, obezitatea trebuie considerata mai putin o problema de estetica si mai mult o problema de sanatate care atrage dupa sine complicatii medicale, dizabilitati temporare sau permanente, scaderea duratei de viata si, nu in ultimul rand, un cost mare pentru intreaga societate. Conform studiilor recente, in Romania rata obezitaii este de 25%, iar 50% dintre romani sunt supraponderali.Asadar, o persoana obeza este predispusa la o serie intreaga de complicatii medicale: generale, cardio-vasculare, legate de anestezie, pulmonare, endocrino-metabolice, osteo-articulare, etc.Boala nutritional-metabolica, obezitatea se caracterizeaza printr-un exces ponderal, ce depaseste cu peste 20% greutatea ideala si este produsa printr-un aport alimentar crescut, la indivizi cu o anumita predispozitie constitutionala; genereaza numeroase complicatii cardiovasculare, metabolice, locomotorii, respiratorii; tratamentul ei de baza este dietetic.Simptome conditionate de obezitate: dispnee, palpitatii, dureri articulare, hipertensiune arteriala, litiaza biliara, varice diabet zaharat, cardiopatie ischemica.

Bilantul energetic in conditii normale

Nutrimentele (substantele nutritive) sunt compusi chimici ce intra in compozitia alimentelor, care sunt absorbiti si folositi in scop sanogen. Unele substante nutritive sunt esentiale pentru ca nu pot fi sintetizate in organism si deci trebuie sa fie furnizate de dieta. Grupa nutrimentelor esentiale include vitamine, minerale, aminoacizi, acizi grasi si unii carbihidrati ca sursa de energie. Nutrimentele neesentiale sunt acelea pe care organismul nu le poate sintetiza din alti compusi, desi pot avea

originea si in dieta. Nutrimentele se impart in general in macronutrimente si micronutrimente.

Macronutrimentele reprezinta principalul constituent al alimentatiei si furnizeaza atat energia, cat si elementele necesare pentru crestere, intretinere si activitate. Macronutrimentele sunt reprezentate de carbohidrati, lipide (inclusiv acizi grasi esentiali), proteine, macrominerale si apa. Carbohidratii sunt transformati in glucoza sau alte monozaharide; lipidele sunt transformate in acizi grasi si glicerol, iar proteinele in peptine si aminoacizi. Aceste macronutrimente sunt surse de energie interschimbabile; lipidele furnizeaza 9 kcal/gr; proteinele si glucidele furnizeaza 4 kcal/gr. Etanolul, desi nu este considerat in mod obisnuit un nutriment furnizeaza 7 kcal/gr.

Ratia alimentara zilnica recomandata (RAZ) de proteine in alimentatie scade de la 2,2 gr/kg la copiii de 3 luni, la 1,2 gr/kg la copiii de 5 ani si 0,8 gr/kg la dulti. Necesarul de proteine se coreleaza cu rata de crestere care variaza in diferite momente ale vietii.

Acizii grasi esentiali (AGE) sunt necesari in proportie de 6-10% din aportul total de lipide (ceea ce echivaleaza cu 6-10 gr/zi). AGE trebuie sa fie furnizati prin alimentatie. Uleiurile vegetale sunt sursele de acid linoleic si linolenic, iar uleiurile de peste oceanic sunt sursa de acid eicosapentanoic si acid decosahexaenoic. Acizii grasi Ω-3 par sa aiba un rol in scaderea riscului de boala coronariana arteriala.

Micronutrimentele sunt reprezentate de vitamine, care pot fi hidro si liposolubile si minerale ce se gasesc in cantitati infime in organism.

Alimentatia zilnica a omului contine 100.000 substante chimice (o cana de cafea contine 1000). Dintre acestea, numai 300 pot fi clasificate ca nutrimente, iar dintre acestea, doar 45 sunt esentiale.

Fibrele sunt si ele foarte utile. Alimentele bogae in fibre reduc cresterea portprandiala a glicemiei si au uneori rol in tratamentul diabetului zaharat. Fructele si vegetalele bogate in rasini guar si peptine tind sa reduca colesterolul plasmatic prin cresterea conversiei hepatice a acestuia in acizi biliari. Date epidemiologice au demonstrat efectele benefice ale fibrelor in obezitate.

Tabel nr 1. – Limitele variatiei normale ale greutatii corporale

Inaltime masurata fara incaltaminte (cm)

Greutate masurata fara haineBarbati Femei

Dorita (kg) Obezitate (kg)

Dorita (kg) Obezitate (kg)

147

150

152

155

157

160

162

165

167

170

172

175

178

180

183

185

188

190

48-61

49-62

50-64

52-66

53-68

55-70

57-72

59-74

60-76

62-78

64-80

66-83

68-85

70-87

71-90

65

67

69

71

73

76

78

80

82

84

86

90

92

94

97

42-55

43-56

45-58

46-59

47-61

49-63

50-65

52-66

54-68

55-70

57-72

59-75

61-77

59

60

63

64

66

68

69

71

73

76

78

81

83

Epidemiologie

Prevalenta obezitatii este mare si este in crestere. In ultimul deceniu, prevalenta a cescut de la 25 % pana la 33 %, o crestere de 1/3. Prevalenta variaza semnificativ in functie de sex, varsta, stare socio-economica si rasa. Toti acesti factori pot determina tulburari de apetit ca anorexie sau bulimie nervoasa.(M)

Anorexia nervoasa este o tulburare caracterizata printr-o senzatie perturbata referitoare la imaginea trupului, o teama morbida de obezitate, refuzul de a mentine o greutate minim-normala si, la femei, prin amenoree.

Bulimia nervoasa este o tulbuarare caracterizata prin episoade recurente (cel putin 2/saptamana) de mancat copios, in timpul carora pacientul consuma cantitati importante de alimente si se simte incapabil sa se opreasca din mancat, urmate de eforturi compensatorii, neadecvate de a evita cresterea in greutate, cum ar fi voma autoindusa, abuzul de laxative sau diuretice, exercitiile fizice intense sau postul.

Prevalenta este de 35%la femei si 31% la barbati si creste de peste 2 ori intre 20 si 55 de ani. La femei, obezitatea este puternic legata de starea socio-economica, fiind de 2 ori mai frecventa la cele cu nivel socio-economic scazut. Desi prevalenta la barbatii albi fata de barbatii negrii nu difera semnificativ, obezitatea este mult mai frecventa la femeile negre fata de cele albe, afecatnd 60% din negresele de varsta medie comparativ cu 33% la femeile albe.(M)

Etiologie

Figura nr. 1 – Piramida alimentara

Principala cauza este ingestia calorica. Aceasta se refera nu numai la consumul de mancare in cantitati prea mari, ci si la consumul de alimente neadecvate. Un alt factor este consumul de alcool si aici sunt doua aspecte, caci un gram de alcool are 8 kcal. Si in acelasi timp, el stimuleaza pofta de mancare. Alti doi factori sunt sedentarismul si istoria familiala.

In Ghidul piramidei alimentare se considera ca aportul de cereale trebuie crescut (de la 4 portii la 6-11), fructele si legumele sunt impartite in 2 grupe (cu 2-4 portii si respecti 3-5 portii), aportul de produse lactate si din carne a fost mentinut (la 2-3 portii) si a fost creat un nou grup pentru grasimi, uleiuri si dulciuri (pentru a fi consumate ’’rar’’). Numarul de portii recomandate variaza in functie de necesarul energetic al fiecarei persoane in parte care poate varia intre 1600 si > 2400 calorii/zi. Noul ghid de alimentatie rationala recomanda

diminuarea aportului de grasimi la 30% din totalul caloriilor si cresterea aportului de fructe, legume, cereale. Scopul lui este acela de a asigura nutrimentele necesare intr-o alimentatie sanatoasa

La o analiza mai atenta, cauza poate fi mult mai subtila, implicand reglarea greutatii in primul rand al tesutului adipos. Cum este realizata aceasta reglare nu se stie in totalitate.(M)

Obezitatea apare cind echilibrul energetic este debalansat, energia acumulata (numarul de calorii) prin alimentatie este mai mare decit energia cheltuita

echilibru energeticenergia acumulata

= energia cheltuita

--> greutate stabila

balanta energetica pozitiva : energia

acumulata> energia

cheltuita--> crestere

ponderala

balanta energetica negativa : energia

acumulata< energia

cheltuita--> scadere

ponderala

Factorii determinanti ai obezitatii :

1.      Determinantii genetici

Descoperiri recente au ajutat la explicarea modalitatii in care genele pot determina obezitatea si cum pot ele influenta reglarea greutatii corpului. De exemplu, mutatii ale genei ob au dus la obezitatea masiva la soarece. Clonarea genei ob a dus la identificarea leptinei, o proteina codata de aceasta gena ; leptina este produsa in celulele tesutului adipos si activitatea ei este de a regla continutul in grasimi a organismului. Existenta leptinei sustine ideea ca greutatea corpului estre reglata pentru ca leptina serveste ca semnal intre tesutul adipos si arii ale creierului care controleaza metabolismul energetic influentand greutatea corpului. Gradul influentelor genetice asupra obezitatatii la om a fost stabilit pe baza studiului gemenilor, al copiiilor adoptati si al familiilor. In primele studii, ale gemenilor, transmisibilitatea ereditara a IMC a fost estimata a fi foarte mare, aproximativ 80%, si aceasta valoare este

in continuare frecvent citata. Rezultatul studiilor adoptiilor si al studiilor familiare au dus totusi la un procent de transmisibilitate ereditara de 33%. Influentele genetice pot fi mai importante in determinarea distributieie regionale a tesutului adipos, mai ales in depozitele critice viscerale.

2.      Determinanti de mediu

Faptul ca influentele genetice justifica doar 30% din variatia in greutate inseamna ca factorii de mediu au o influenta enorma.

Starea socio-economica are o influenta importanta asupra obezitatii, in special la femei. Studii longitudinale au aratat ca provenienta dintr-o familie cu status socio-economic scazuteste un factor de risc puternic pentru obezitate. Factorii socio-economici sunt influente majore atat asupra aportului energetic cat si asupra utilizarii energiei.

Aportul alimentar crescut : de multi ani se crede ca obezitatea este determinata de cauze metabolice obscure, chiar daca aportul alimentar este normal. Totusi metoda de dubla marcare a apei, folosind izotopi de hidrogen si oxigen, a aratat ca pacientii obezi au concum energetic mare, care presupune in schimb un aport alimenatr crescut. Mai mult, acest aport crescut presupune de obicei un aport lipidic crescut care predispune el insusi la obeziatate.

Viata sedentara, atat de frecventa in socientatile occidentale este un factor de mediu care favorizeaza obezitatea. Activitatea fizica creste nu numai consumul de energie, dar ajuta si la reglarea aportului alimentar. Studii efectuate pe animale au aratat ca inactivitatea fizica contribuie la aparitia obezitatii printr-un efect paradoxal asupra aportului alimentar. Desi aportul alimentar creste odata cu cresterea consumului de energie, aportul alimentar nu scade proportional cu reducerea activiatii fizice sub un anumit nivel ; restrangerea activitatii fizice poate creste consumul alimentar la unele persoane.

3.      Determinanti de reglare

Sarcina este un determinant major al obezitatii la unele femei. Desi cele mai multe femei au o greuate putin mai mare la un an de la

nastere, aproximativ 15% au o greutate cu 9 kg mai mare decat inainte de sarcina.

Cresterea celulelor grase si a tesutului adipos in timpul perioade de sugar si al copilariei-si pentru unele persoane foarte obveze si in perioada adulta- predispun la obezitate. Aceasta crestere poate duce pana la de 5 ori mai multe celule adipoase la persoanele obeze fata de persoanele cu greuatate corporala normala. Dieta reduce numai dimensiunea celulelor adipoase, nu si numarul lor. Persoanele cu tesut adipos hipercelular pot sa ajunga la o greutate normala numai prin depletia marcata a continutului lipidic din fiecare celula. O astfel de depletie si evenimentele asociate ei la nivelul membranei pot impune o limita in capacitatea lor de a slabi si pot exlica dificultatea lor de a junge la o greutate normala.

Afectarea cerebrala determinata de o tumora (in special craniofaringiom) sau de o infectie (in special cele care afecteaza hipotalamusul) duce la obezitate la un numar redus de cazuri. Indi 646e42g ferent de determinantii obezitatii, calea finala comuna a balantei calorice determina un comportament mediat SNC.

Medicamentele contribuie la cresterea in greutate in special prin cresterea utilizarii lor. Obezitatea poate fi determinata in principal de hormonii steroizi si de patru clase de medicamente psihoafective majore-antidepresivele clasice (triciclice, tetraciclice, inhibitorii de monoaninoxidaza), benzodiazepinele, litiul si medicatia antipsihotica.

Factorii endocrini care pot contribui la instalarea obezitatii pot fi reprezentati de : hiperinsulinismul din neoplasmele pancreatice, hipercorticismul din sindromul Cushing, disfunctia ovariana din sindromul ovarului polichistic si hipotiroidismul

Factorii psihologici sunt reprezentati de 2 tipuri de modificari ale comportamentului alimentar :

-Tulburare de tip bulimic acut caracterizata prin consumul unei cantitati mari de alimente intr-un timp scurt cu o senzatie subiectiva a unei complete pierderi a controlului in timpul acestei perioade si senzatia de extenuare postcritica.Spre deosebire de pacientii cu bulimie nervoasa acesti pacienti nu au comportamente

compensatorii,cum ar fi provocarea de varsaturi ;de aceea aportul de alimente contribuie la un exces de aport caloric.

-Sindromul alimentarii nocturne consta in anorexie matinala,hiperfagie seara si insomnie.

Tipuri de obezitate

Exista mai multe tipuri de obezitate. Din punct de vedere al modului de distributie a stratului adipos excedentar se cunosc mai multe tipuri de obezitate:

Tipul I - distributia excesului ponderal este "armonioasa";

Tipul II - numit si obezitate ginoida, la care grasimea este repartizata mai mult pe zona inferioara a corpului (coapse, pelvis). Acest tip de obezitate este cel mai inestetic insa asociat cu cele mai mici riscuri medicale;

Tipul III - numit obezitate viscerala, la care grasimea se acumuleaza cel mai mult in organele interne, cum ar fi viscerele abdominale. Acest tip de obezitate este cel mai putin vizibil, insa riscurile pe care le implica asupra sanatatii sunt cele mai mari.

Tipul IV - cunoscut si sub numele de obezitate androida, la care grasimea se depune pe partea superioara a corpului. Acest gen de obezitate este specific in general barbatilor si are consecinte destul de serioase asupra sanatatii.

Obezitatea poate fi clasificată în trei tipuri în funcţie de surplusul în greutate:Obezitate uşoară                                      +10-15% Obezitate moderată                                  +10-20% Obezitate gravă                                        +20% şi mai mult.Obezitatea este în general cauzată de doi factori:

Exogenă              - alimentaţie în exces. Endogenă            - dereglări de metabolism:

Obezitatea hipofizară (boala lui Cushing) Obezitatea tiroidiană

SIMPTOME SI SEMNE:

Simpomele si semnele obezitatii constau in consecintele imediate ale unui tesut adipos foarte abundent. Printre ele se remarca sindromul de apnee in somn,o boala grava fercvent subdiagnosticata caracterizata prin oprirea respiratiei in timpul somnului pentru perioade mai mari de 10 secunde de obicei cu o frecventa mai mare de 20 de ori pe ora determinand dezoxigenare masurabila a sangelui. Sforaitul este de 3 ori mai frecvent la persoanele obeze.

In sindromul de obezitate-hipoventilatie (sindronul Pickwick), alterarea respiratie

determina hipercapnie, o scadera a efectivului CO2 de stimulare a respiratiei,hipoxie,cord pulmonar si un risc de moarte prematura.

Obezitatea poate duce la modifiacri ortopedice ale articulatiilor supuse efectului greutatii. Tulburarile cutanate sunt foarte frecvente, cresterea sudoratiei si a secretiilor pielii, retinute in pliurile cutanate groase, produc un mediu de cultura pentru cresterea bacteriilor si afungiilor si deci un risc de infectii.

In ciuda faptului ca nu exista modificari semnificative ale testelor psihologice intre persoanele obeze si cele normale in cazul unor femei tinere din clasele socioeconomice superioare si medii au fost puse in evidenta probleme pshiologice legate de obezitate.Parerea comuna este ca prejudiciul major si discriminarea la care sunt supuse aceste persoane sunt cauza acestor probleme,Alaturi de tulburarile de comportament alimentar aceste probleme includ deformarea perceptiei imaginii corpului, o situatue in care persoanele cred ca trupul lor este grotesc sau respingator. Femeile cred ca sunt privite de ceilalti cu ostilitate si dispret, ceea ce le face autoconstiente si le altereaza relatiile sociale.(m)

DIAGNOSTIC

Obezitatea reprezinta una din extremitatile curbei de distributie a tesutului adipos din organism fara un prag fiziologic foarte clar definit.

Pentru a masura supraponderalitatea si obezitatea putem folosi un indicator IMC (Indexul Masei Corporale) sau BMI (Body Mass Index) care se calculeaza astfel:

BMI(kg/m2) =

masa corporala (kg)

inaltime2 (m2)

Valorile acceptate international ale indicatorului BMI sunt:

sub-ponderal < 18.5

normal 18.5 - 24.9

supra-ponderal 25 - 29.9

obezitate 30 -39.9

obezitate extrema > 40

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, obezitatea prezinta mai multe grade. In timp ce obezitatea usoara nu este insotita de risuri mari, obezitatea morbida creste de 12 ori risul de a dezvolta anumite conditii patologice (Bray 1991).

Unele forme de distributie a tesutului adipos sunt importante in diagnosticul anumitor boli-de exemplu, ceafa de bizon din hiperadrenocorticism si acumularea particulara de lipide din hipotiroidism.

Recunoasterea semnificatiei distributiei in organism, in special a depozitelor viscerale, a imbunatatit semnificativ intelegera obezitatii.Clinic, aceasta distributie este evaluata prin rapotul talie/sold,cu unrisc crescut de obezitate predomonant in partea superioara a corplui definita ca raport mai mare de 1 la barbati si mai mare de 0.8 la femei. Riscul este direct proportional cu marimea raportului independent de sex;mortalitatea si morbiditatea mai mari la barbati sunt in functie de marimea raportului talie/sold.

a) Utilizarea greutatii corporale

In conditii experimentale standardizate, cantarirea trebuie sa excluda, pe cat posibil, gesturile (manevrele) care ar putea sa produca variatii corporale. Cantarirea trebuie facuta dimineata, la aceeasi ora dupa defecare si urinare, inainte de micul dejun, complet dezbracat. In spital, trebuie acceptata o imbracaminte usoara si daca e posibil aceeasi. Chiar cu aceste precautii, pot exista variatii de la o zi la alta (±500 g) in acceasi parametri de activitate fizica si ingestie calorica. (Robinson, Watson, 1965).

Din punct de vedere fiziologic, greutatea corporala este in continua miscare (Apfelbaum, Reinberg, Lacatis 1972). Variatiile nictemerale ale greutatii corporale, ca o rezultanta a ingestiei de hrana si lichide, pe de o parte si prin eliminari urinare, fecale, perspiratie insensibila, pe de alta parte, creeaza o acrofaza de 30-60 grame/ora.

Adam, facand peste 1700 de masuratori la 64 de soldati – gaseste variatii mai mari de 500 de grame la 30% din masuratori si > de 1 kg la 5% din masuratori.

Watson gaseste un castig ponderal premenstrual mediu de 300 de grame, care dispare in a opta zi de ciclu menstrual.

Strang noteaza ca variatiile balantei de apa in organism pot duce la modificari ale greutatii de pana la 1400 de grame, fara ca acestea sa fie socotite ca patologice. Cu timpul, aceste variatii au tendinta la estompare si devin mai putin importante. De altfel, greutatea medie a populatiei are tendinta sa diminue inaintea celei de a saptea decada de viata. (Weast 1974). Trebuie, de asemenea, retinut faptul ca in conditiile in care media greutatii persoanelor in varsta este egala cu cea a persoanelor tinere, ea reprezinta, totusi, un procentaj mai mare de grasimi, raportata la o masa musculara mai atrofiata. Aceasta constatare este valabila, mai ales, pentru populatia de sex feminin.

O alta explicatie a variatiilor ponderale la termen scurt se refera la componentele labile ale organismului. Astfel, tesutul adipos are o valoare de 7000 de calorii (29MJ/kg), pe cand mixtura glicogen-apa are o valoare energetica de 1000 calorii (4,2 MJ/kg). In conditii de efort mediu, la o persoana neantrenata, efort care reclama

consumul de rezerve glucidice, se pot produce variatii ponderale neparalele cu efortul depus. Deci, in aceeasi parametrii de ingestie calorica si in conditii de efort mediu, greutatea corporala poate avea si variatii legate de rezervele corporale.

La persoanele obeze, greutatea corporala este putin stabila. Acest lucru este important din punct de vedere clinic si trebuie cunoscut de medic. Astfel, este o constatare relativ frecventa cresterea in greutatea la inceputul unui regim restrictiv mediu, un motiv pentru care persoana obeza argumenteaza ca este rezistenta la acest regim restrictiv. Este perfect posibil de a castiga in greutate prin reducerea rezervelor energetice ale organismului.

Daca 1000 calorii (4,2 MJ) au fost transferate de la tesutul adipos la componentul glicogen, pierderea tesutului adipos va fi de 143 grame de grasime plus 28 grame apa, iar castigul de glicogen va fi 250 grame plus 750 grame apa.

Greutatea corporala este un factor imprecis de evaluare a obezitatii, pentru ca poate scapa din vedere factorul critic si anume prezenta prea mare a tesutului adipos la un individ. Totusi, cu exceptia unui anumit tip de atleti, cele doua circumstante – excesul ponderal si excesul de tesut adipos – apar simultan. Obiectivul principal urmarit este greutatea corporala deoarece aceasta este mai usor de masurat.

Obezitatea poate fi descrisa dupa nivelul greutatii corporale, dupa nivelul grasimi corporale, dupa distributia somatica a grasimii corporale ca si dupa varsta instalarii sale.

Amplitudinea greutatii se bazeaza pe varsta, inaltime si tip somatic.

Metodele de estimare a tipului somatic utilizeaza masurarea circumferintei incheieturii de la mana sau a largimii cotului dupa cum vom arata mai jos:

Determinarea tipului somatic (Grant JP ‚’’Handbook of total parenteral nutrition’’ Philadelphia 1980)

-         inaltimea se masoara fara pantofi

-         circumferinta incheieturii mainii se masoara imediat dupa procesul stiloid, la nivelul articulatiei mainii drepte

-         folosim urmatoate formula: r = inaltimea (cm) / circumferinta articulatiei mainii (cm)

-         tipul somatic este apoi evaluat dupa urmatoarele:

barbati femei

r > 10,4 – mic r > 11 – mic

r = 9,6 – 10,4 mediu r = 10,1 – 11 mediu

r < 9,6 - mare r < 10,1 – mare

b) Utilizarea tesutului gras corporal

Pentru fiecare individ, specie, rasa in orice conditii exista o relatie precisa, cu determinare plurifactoriala.

Fetusul este aproape total lipsit de grasime pana la 5 luni si ajunge pana la 17% grasime in momentul nasterii, cand va ramane 24 de ore fara hrana (Vague, Fenasse 1965). Cantitatea de grasime creste apoi la sugarca sa diminue la primii pasi si sa aiba la 5 ani aceeasi parametrii ca la nastere (17-18% grasime). Tesutul adipos serveste, deci ca o rezerva energetica iar celulele adipoase constituie adevarate ’’ pachete’’ de trigliceride, cele mai concentrate forme de energie stocabila din cate se cunosc in natura (Gordon 1970).

Acumularea de grasime se poate explica prin doua mecanisme care depind de numarul de celule si tesut adipos si respectiv de gradul lor de umplere (Apfelbaum 1976; Bjorntrop 1975; Hume si Weyers, 1971).

Cand grasimile corporale cresc, continutul de grasime al tesutului adipos creste si el; totusi nivelul grasimii corporale atinge 25% din greutatea corporala, proportia de trigliceride din tesutul adipos atinge o limita de saturare de 75-82%.

Costil arata ca alergatorii de maraton au adesea un tesut adipos ce reprezinta mai putin de 5%din greutatea corporala. Intr-un studiu epidemiologic amplu, Weast gaseste ca 28% din populatia pakistaneza cantareste mai putin de 70% din standardele actuale, iar 2,1% mai putin de 60%.

Daca in mod normal grosimea tesutului cutanat este de aproximativ de 3 mm (numai piele), iar a tesutului adipos mai mic de 1 kg; din cauza lipsei informatiilor epidemiologice din literatura conventional, coform celei mai bune surse de informatie - Guiness Book of Word Record (1972) se arata ca cel mai greu om din lume a fost un american ( Robert E Hughes) care cantarea 486 kg la o inaltime de 184 cm. Aceasta persoana avea o masa adipoasa de 360 kg.

Riscurile de a fi obez apar la persoanele care au prea mult tesut adipos. Barbatii care au > 25% din masa corporala alcatuita din tesut adipos si femeile care au > 30% sunt expusi la riscuri de imbolnavire. Scaderea proportieie de tesut adipos la 15% pentru barbati si la 25 % pentru femei scade in mod proportional riscul.

Femeile au nevoie de mai mult tesut adipos decat barbatii deoarece o cantitate de adipocite caracteristice sexului feminin sunt necesare functiei de reproducere. Acest tesut adipos suplimentar al femeii este inclus in calculele privin compozitia corporala.

Se utilizeaza diferite metode pentru a evalua nivelul de tesut adipos al corpului. Cea mai precisa metoda este cea a cantararii corpului in submersie pentru ca tesutul gras este mai putin dens decat tesuturile nongrase.

Atata timp cat grasimea pluteste, cu cat avem mai mult tesut adipos, cu atat o persoana scufundata in apa cantareste mai putin. Din pacate, aceasta metoda necesita prezenta unui tehnician instruit si mijloace speciale pentru a submersiona subiectul, deci ea este folosita ca instrument de cercetare.

Metoda cea mai folosita pentru a exprima tesutul adipos este cea care utilizeaza pliul cutanat. Clinicienii folosesc calipere speciale pentru masurarea directa a stratului adipos subcutanat. Acest test care necesita cel mult 20 de minute este cel mai eficient deoarece mai mult de jumatate din tesutul gras al corpului se gaseste localizat sub piele.

Clinicienii au inceput sa masoare tesutul adipos folosind impedanta electrica. Aceasta tehnica se bazeaza pe trimiterea unei unde de curent electri de joasa tensiune, nedureros inspre si de la corpul uman examinat, prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegument. Deoarece rezistenta tesutului adipos este mai mare, cu cat avem mai multa grasime pe unitatea de inaltime, cu atat rezistenta electrica e mai mare. In cateva minute, analizatorii de impedanta bioelectrica convertesc rezistenta electrica a corpulii uman intr-un nivel estimativ al grasimii corporale totale.

Consecintele obezitatii

Riscul dezvoltarii altor probleme medicale este agravat de obezitate:

Tabel indicind riscul asociat cu obezitatea

Risc mare

(>> 3)

Moderat

risc (2-3)

Mic

(1-2)DiabetHipertensiuneaTulburari respiratoriiTulburari ale somnului

Boli CoronarieneOsteoartritaHiperuricamia

CancerAnomalii hrmonaleOvar Polichistic

(Organizatia Mondiala a Sanatatii 1997)

Consecintele obezitatii

Efectele adverse ale obezitatii:

Obezitatea reduce durata de viaţă. Obezitatea poate conduce la următoarele afecţiuni:

Hernie abdominală. Varice.

Picior plat. Bronşite.

Osteoartrite ale genunchilor, şoldurilor şi coloanei lombare. Poate duce la diminuarea reflexelor motorii, răspunzătoare fiind de căderile

pe gheaţă sau pe suprafeţe alunecoase. Obezitatea conduce la o mare uzură şi distrugere a întregului sistem

vascular şi în consecinţă dublează riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral. De asemenea cauzează daune rinichilor.

Produce boli metabolice, cum ar fi: Guta.

Litiază biliară (pietre la vezica biliară).Diabet.

Multe din tulburarile metabolice ale obezitatii sunt considerate a fi cauzate

de acumularea de grasime viscerala, care duce la o crestere a concentratiei de acizi grasi liberi in vena porta, si, in consecinta, scaderea clearence-ului

hepatic al insulinei, rezistenta la insulina, hiperinsulinemie, si hipertensiune. Aceasta secventa de evenimente duce la diabet, dislipidemie

si, in final, la boala coronariana (M).

Obezitatea expune la:

boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, infarct miocardic, hemoragie cerebrala, etc.),

cancer, diabet zaharat, boli digestive (litiaza biliara, constipatie), boli articulare, varice, tulburari menstruale Reducerea la apetitul si potenta sexuala, tulburari respiratorii, guta, cresterea colesterolului si a altor grasimi in sange. obezitatea scade capacitatea de efort fizic obezitatea scade in general calitatea vietii. statistic, mortalitatea este mult mai mare in randul persoanelor

care sufera de obezitate decat la populatia cu greutate corporala normala.

Obezitatea inhiba sistemul ce regleaza apetitul si pierderea greutatii

       Noi cercetari conduse de oamenii de stiinta de la Centrul National de Cercetari din Oregon au dus la concluzia ca obezitatea duce la inhibarea sistemului care regleaza apetitul . Rezultatele studiului ar puea duce la identificarea unor posibile tinte ale medicamentelor folosite pentru pierderea greutatii.        Studiul ofera noi informatii legate de rezistenta la leptina . Leptina este un hormon secretat de celule adipoase . Totusi , nivelele mari de hormon care se gasesc la unele persoane obeze pot duce la o rezistenta la leptina . Aceasta inseamna ca corpul nu va mai raspunde la efectele supresoare ale hormonului .Studiul a fost facut pe soareci si a implicat doua grupuri separate hranite unul cu hrana bogata in grasimi si altul cu hrana saraca in grasimi . Dupa un timp grupul cu hrana mai ‘grasa’ a dezvoltat simptome

asemanatoare celor gasite in diabet si obezitate . Celalalt grup nu a prezentat astfel de simptome .       ‘ Aceast studiu demonstreaza cum o portiune din creier , numita nucleul arcuat , este inhibata de cantitatea mare de leptina ’ , a precizat Michael Cowley , doctor in neurostiinte .        ‘ Prin dezvoltarea unui test special privind functionarea neuronilor ,am putut fi martori la inhibarea acestui grup de celule specializate . Celulele s-au comportat ca si cum nu ar fi fost prezenta leptina , chiar daca nivelele erau de 40 de ori mai mari decat la un animal normal . Am observat de asemenea repararea acestui sistem atunci cand soarecii au pierdut in greutate si au revenit la o dieta saraca in grasimi . ‘       Cercetatorii au determinat ca rezistenta la leptina a actionat pe nucleu arcuat inhiband importante functii de semnalizare ce regleaza apetitul si greutatea corporala . Intre timp alte zone care regleaza sistemul de control al greutatii au ramas intacte , ba mai mult , au devenit mai reactive , sugerand ca nucleul arcuat este cel care intervine in cazul unei deficiente de leptina .        In final studiul a evidentiat ogena numita SOCS-3 implicata in deficienta de leptina . Prin actiunea unor medicamente asupra acestei gene , cercetatorii ar putea repara deficienta de leptina ajutand astfel la pierderea greutatii .       Un lucru surprinzator a fost atunci cand soareci identici genetic au fost pusi la dieta bogata in grasimi , unii au devenit obezi , altii nu . O diferenta majora intre cele doua grupuri a fost activitatea genei SOCS-3 .(sursa www.sciencedaily.com)

Nivelul glicemiei şi obezitatea

În ultimele decenii, odată cu creşterea tot mai rapidă a numărului persoanelor supraponderale şi obeze, s-a pus tot mai mult accentul pe determinarea cauzelor creşterii în greutate. Rezultatele unora dintre aceste cercetări au evidenţiat faptul că multe dintre lucrurile care ne fac plăcere, aşa cum ar fi dulciurile, au o contribuţie majoră la dezechilibrele care provoacă obezitatea.

Un indicator foarte important de luat în considerare atunci când se stabilesc starea de sănătate a unei persoane şi predispoziţia acesteia pentru îngrăşare este glicemia. În procesul de digestie, organismul transformă carbohidraţii în glucoză, zahărul fiind

principala sa componentă. Glucoza circulă prin sânge şi este cea mai importantă sursă de energie din trupul uman. Nivelul zahărului din sânge constituie glicemia, aceasta având efecte atât asupra senzaţiei de foame, cât şi asupra energiei din organism. În funcţie de acest nivel energetic, glicemia determină soarta grăsimilor din organism: dacă vor fi arse, sau vor fi depozitate, aparând astfe riscul de obezitate.

Glucoza ajunge ca sursă de energie la celule prin intermediul insulinei produse de pancreas. În funcţie de mâncarea consumată, cantitatea de glucoză produsă prin descompunerea carbohidraţilor diferă. De exemplu, dacă mâncăm produse de panificaţie rezultate din cereale rafinate, care sunt lipsite de fibre, acestea sunt prelucrate rapid de organism, rezultând o cantitate mare de glucoză, care trece în circuitul sangvin pentru a fi transportată la celule. Pancreasul va face eforturi tot mai mari să producă insulina necesară neutralizării glucozei. Excesul de insulină rezultat constituie un semnal pentru organism că în interiorul său există deja o cantitate mare de energie disponibilă, iar lipidele ( grăsimea ) nu mai trebuie consumate, ci se pot depozita. Dar nu acest depozit de grăsime este cel care duce la creşterea în greutate, deoarece grăsimi se vor depozita mereu, indiferent ce mâncăm. Relevant este faptul că excesul secreţiei de insulină este urmat de o insuficienţă a acestui hormon! Aceasta induce o stare de oboseală, foame şi dorinţa de a mânca din ce în ce mai mult, în special alimente dulci. Cedând acestei tentaţii pentru dulciuri, oamenii nu înmagazinează în corp vitamine, fibre, minerale sau antitoxidanţi, ci doar se îngraşă.

Soluţia opririi acestui cerc vicios este limitarea consumului de zahăr. Pentru a reuşi acest lucru, este foarte important să cunoaştem care sunt alimentele în care se găsesc cele mai mari cantităţi de zahăr, indiferent de forma sub care se prezintă acesta, şi să limităm consumul acestora. În afară de zahăr ca aliment propriu-zis, mai există şi alte substanţe zaharoase pe care oamenii le ingerează atunci când consumă anumite alimente: dextoza ( zahărul strugurilor), fructoza (zahărul din fructe), lactoza (zahărul din lapte ), sau amidonul ( aflat în cantitate mare în făină şi cartofi). De asemenea, băuturile consumate în mod frecvent în timpul activităţilor cotidiene, cum ar fi ceaiul, cafeaua, răcoritoarele, conţin

cantităţi însemnate de zahăr şi trebuie să le fie acordată o atenţie deosebită.

O persoană hotărâtă să slăbească va fi de multe ori tentată să sară peste mese, gândindu-se că, reducând consumul de alimente, va avea şanse mai mici de a se îngrăşa. De fapt, atunci când este înfometat în acest mod, organismul îşi va încetini metabolismul pentru a conserva energia. Pierderea ponderală se face, în această situaţie, prin deshidratare, depozitul de grăsime nefiind

afectat.

Din punctul de vedere al glicemiei, cea mai eficientă metodă de slăbire este menţinerea acestui indicator la o valoare constantă. În acest sens, nu trebuie să se renunţe la nici o masă principală ( mai ales la micul dejun), iar între mesele pricipale este bine să se consume gustări pe bază de fructe şi legume proaspete.

Adiponectina - o legatura moleculara intre diabet si obezitate

Cu toate că devine din ce în ce mai evident că inflamaţia indusă de obezitate joacă un rol important în legătura obezitate-diabetul zaharat tip 2, efectele celui mai important factor solubil cu proprietăţi antiinflamatoare şi antidiabetice – adiponectina – încă nu este elucidat.

Cercetătorii de la Boston University au observat că la şoareci adiponectina facilitează captarea de către macrofage a celulelor care suferă apoptoză.

Dr. Kenneth Walsh şi colegii săi au observat că organismul şoarecilor la care lipseşte adiponectina nu poate să îndepărteze în totalitate celulele apoptotice când acestea sunt prezente într-un număr mai mare.

În contrast, animalele care au primit adiponectină au prezentat o captare crescută a acestor celule. Analizele ulterioare au demonstrat că adiponectina practic se ataşează de celula apoptotică şi constituie un „pod” între celulă şi calreticulina, o proteină de suprafaţă a macrofagului.

Acumularea unui număr mare de celule apoptotice a reprezentat un mechanism declansator inflamator, iar împreună cu apariţia inflamaţiei, cercetătorii au identificat şi alte mecanisme antiinflamatoare ale adiponectinei. Astfel, adiponectina poate contribui la legătura dintre

inflamaţie şi diabet, deoarece nivelurile adiponectinei sunt mai scăzute la persoanele obeze.(www.medicalnewstoday.com)

Gena anti-obezitate

Cercetatorii au descoperit o gena anti-obezitate care pare sa fi tinut mai multe organisme sub control in timpuri de belsug, inca din antichitate.

Gena, initial descoperita de alte echipe de cercetatori la muste, este activa si la viermi si soareci, conform noului raport din editia lunii sempembrie a

revistei Cell Metabolism.

Daca gena functioneaza in mod similar si la oameni, descoperirile ar putea reprezenta o noua arma impotriva obezitatii, conform spuselor

cercetatorilor.

Cercetatorii au descoperit ca animalele care nu au o copie activa a genei, cunoscuta ca Adipose (Adp), devin obeze si rezistente la insulina, in timp ce animalele care au activitate crescuta a Adp in

tesutul adipos devin mai suple. Mai mult, "cantitatea" de gena pare a fi factorul care determina cat de zvelt devine un animal.

"Daca am putea modifica acesta gena, oricat de putin, am putea obtine un efect benefic asupra tesutului adipos." spune Jonathan Graff, de la Facultatea de Medicina Southwestern a Universitatii

Texas, observand ca oamenii devin supraponderali acumuland cate kilograme pe an. "Dupa 30 de ani, este mult."

In timp ce viermii si mustele sunt studiate adesea ca modele pentru sanatatea oamenilor, acest lucru nu s-a dovedit a fi la fel de eficace

in biologia tesutului adipos, spune Graff. Acest lucru se intampla deoarece, spre deosebire de mamifere, viermii si mustele isi

stocheaza grasimea in celule multifunctionale, mai degraba decat in adipocite. Totusi, aceste diferente nu exclud posibilitatea ca si

animalele sa poata folosi gene similare pentru a reusi sa stocheze tesutul adipos, a adaugat el.

In noul studiu, echipa lui Graff a descoperit ca viermii carora le lipseste gena Adp activa devin supra ponderale, desi par sa fie

sanatoase si fertile. Cercetatorii au facut un scor pe baza datelor genetice in ceea ce priveste relationarea genelor si au descoperit o

asemanare foarte mare la muste.

Intr-adevar, un alt cercetator, Winifred Doane, a descoperit o linie de muste in Nigeria, in urma cu proximativ 50 de ani, care purtau o mutatie in gena lor Adp. Acestea traiau intr-un climat marcat de cicluri de foamete, in care ar fi putut sa beneficieze de o stocare

eficienta a grasimii, a sugerat Doane.

Pentru a explora functiile genei Adp si mai mult, Graff si colegii sai au produs o linie de muste mutante, asemanatoare mustelor pe care

Doane le descoperise cu ani inainte. Ei au descoperit ca mustele mutante erau intr-adevar mai grase. Mustele care aveau o singura copie a genei mutante Adp se situau intre mustele normale si cele

grase, dovada a faptului ca efectele genei sunt dependente de "doza".

Tratamentele care cresteau nivelul de Adp in tesutul gras al insectelor a dus la scaderea ponderala a acestora, dovada ca gena opereaza in interiorul celulelor adipoase singura. La soarecii care

prezentau gena in tesutul adipos s-a observat acelasi pattern.

"Am facut astfel incat soarecii sa exprime gena Adp in tesuturile in care stocau grasimea. Ei au devenit slabi, aveau evident mai putina

grasime si celulele lor adipoase erau mai mici ca dimensiuni." O micsorare a celulelor se traduce de obicei printr-o imbunatatire a functiei metabolice, mai spune el, incluzand un control mai bun al

glicemiei.

In timp ce stocarea grasimii este un mecanism important pentru a trece mai usor prin momete in care organismul sufera privari, "prea

multa grasime in timpurile de belsug are consecinte grave."

Cautarea moleculelor care stau la baza cresterii in greutate si la lipsa controlului glicemiei "a devenit o urgenta datorita cresterii

recente si dramatice a ratei diabetului si obezitatii." spune Graff. Dar in lumea moderna in care oamenii au acces nelimitat la mancare, este un miracol ca nu avem inca si mai multa lume obeza, a mai adaugat el. Daca gena joaca acelasi rol si la oameni, "ar putea

insemna ca Adp lucreaza foarte bine la unii."FTO- Gena obezitatii

Recent,cercetatorii au gasit dovada clara a existentei unei gene relativ comuna in randul populatiei, care ar putea reprezenta

explicatia pentru care unii oameni adauga kilograme in plus cu o mai mare usurinta fata de altii. Detalii legate de acest studiu au fost publicate in revista “Stiinta”. Gena, numita FTO, a fost descoperita

prin studiul unui esantion de 39000 de indizivi apartinand rasei caucaziene.

 

Scopul cercetarii a fost de a gasi noi metode de lupta impotriva obezitatii, o problema de sanatate actuala cu raspandire in intreaga

lume.

Cercetatorii britanici sustin ca gena FTO este des intalnita in randul populatiei, 63% dintre persoanele supuse studiului avand una sau

doua copii ale acesteia.Andrew Hattersley,de la scoala de medicina Peninsula din Exter si Plymouth, si Mark McCarthy de la

Universitatea Oxford, au afirmat ca din cele 39000 de persoane, 47% poseda o singura varianta a genei FTO, iar 16% doua variante.

Ei au descoperit de asemenea ca manifestarile acestei gene incep de la varsta de 7 ani. Indivizii care poseda doua copii ale genei au o

probabilitate cu 73% mai mare de a dezvolta obezitate decat persoanele care nu au nici o copie. (Conform studiului realizat

acestia au in medie cu 3 kilograme mai mult decat cei cu conditii de viata asemanatoare, dar care nu au nici o copie a genei). Riscul de aparitie alobezitatii la o persoana cu o varianta unica a genei FTO

este destul de redus, dar prezent.

Hattersley a afirmat ca aceasta gena este implicata in controlul greutatii crescand predispozitia oamenilor ce o poseda de a se

ingrasa, fara a mari aportul alimentar.

Cercetarile sunt inca la inceput si nu se cunoaste exact mecanismul de actiune prin care gena determina cresterea in greutate. Cert este

ca aparitia ei in genom se datoreaza unei mutatii punctiforme la nivelul ADN-ului.

De asemenea se pare ca gena FTO influenteaza indirect si aparitia diabetului de tip 2 si a bolilor cardio-vasculare.

Leptina, proteina produsa de gena FTO, actioneaza ca un semnal ce sesizeaza centrul satietati de ingestia suficienta a alimentelor.

Studiile arata ca nivelul crescut al leptinei in sange se asociaza cu sindromul de rezistenta la insulina. Acesta determina hipertensiune

arteriala, un nivel scazut al colesterolului HDL si un exces de insulina.

Toate acestea cresc considerabil riscul aparitiei unei boli cardiace.Totusi,in principal, aceasta gena este implicata in aparitia

obezitatii.Cercetatorii au subliniat faptul ca ea nu este singura responsabila de amploarea pe care a capatat-o in ultimele decenii

obezitatea.

Regimul de viata neadecvat, lipsa exercitiilor fizice si alimentatia necorespunzatoare au un rol esential.

http://www.nlm.nih.gov/medlineplus

Legătura dintre obezitate şi un virus comun

Oamenii de ştiinţă cred că un virus ar putea juca un rol în obezitate, crescând posibilitatea ca

medicamentele să fie utilizate în tratarea afecţiunii. O echipă de la Centrul Pennington din Statele Unite a

descoperit în cursul unor teste de laborator că un virus comun ar putea determina transformarea

celulelor stem în celule adipoase.

Cercetătorii au arătat în cadrul congresului Societăţii Americane de Chimie că un tratament anti-viral este posibil.

Însă experţi britanici spun că ideea obezităţii ca boală infecţioasă este puţin credibilă.

Proprietăţile adenovirusului 36, cunoscut de multă vreme ca responsabil pentru răceli şi infecţii oculare, sunt cercetate de mai

mulţi ani, iar studiile pe animale sugerează că ar putea fi responsabil de depozitele de celule grase.

Ideea că un virus ar putea fi un factor în unele cazuri de obezitate nu a obţinut sprijin larg, mulţi insistând că greutatea poate fi

explicată mult mai simplu printr-o alimentaţie necorespunzătoare şi lipsa exerciţiului fizic.

Echipa de cercetători de la Pennington a folosit celule umane stem în experimentele de laborator.

Celulele stem sunt celule umane care au capacitatea de a se diferenţia în toate cele peste 200 de tipuri celulare ale omului, iar

cercetătorii au dezlegat treptat secretele felului în care se transformă pentru a face noi ţesuturi.

Oamenii de ştiinţă au extras celule stem din ţesutul adipos extirpat la operaţiile de liposucţie şi au expus o parte dintre ele la

adenovirusul 36.

După ce au fost lăsate timp de o săptămână, celulele expuse la virus s-au transformat în celule adipoase, în vreme ce celulele

lăsate să crească în absenţa virusului, nu.

Speranţa găsirii unui tratament

În vreme că oamenii de ştiinţă spun că nu sunt siguri cum poate provoca virusul obezitatea la oameni, ei cred că au găsit o genă

care determina acumularea de grăsime la animale.

Doctorul Magdalena Păsărică, cea care a condus studiul, a declarat că: “nu spunem că virusul este cauza exclusivă a obezităţii, dar cercetarea reîntăreşte ideea că unele cazuri de obezitate sunt

legate de apariţia unor infecţii virale.”

“Nu toţi oamenii infectaţi vor ajunge obezi – vom dori să identificăm factorii care predispun anumite persoane şi în fine să găsim un

tratament.”

Nu toată lumea este convinsă. Doctorul Colin Waine, de la organizaţia britanică National Obesity Forum, spune că deşi este

interesant mai multe măsuri practice reprezintă cea mai bună cale în rezolvarea epidemie de care suferă Occidentul.

“Este foarte simplu. Când consumăm mai mult decât folosim, creştem în greutate.”

Doctorul Nick Finer, de la Centrul de Cercetări în Domeniul Obezităţii, spune că ideea unei cauze infecţioase a obezităţii este

greu de acceptat înaintea unor explicaţii mai convingătoare.

“Nu văd cum poate asta explica epidemia cu care ne confruntăm”, mai spun el.

Oamenii de Stiinta de la Centrul de cercetari biomedicale Pennington din cadrul Sistemului Universitar de Stat Louisiana,

condusi de cercetatoarea romana Magdalena Pasarica, au descoperit ca una dintre cauzele obezitatii este virusul adenovirus-

36, sau Ad-36, informeaza Reuters.

Magdalena Pasarica a povestit pentru Cotidianul ca multor oameni nu le vine sa creada ca obezitatea ar putea fi provocata de un virus. „Desigur, alimentatia in exces provoaca o crestere in greutate. Nu

ne indoim de acest lucru. Dar acesta este un adevar partial“, spune cercetatoarea, adaugind ca obezitatea poate avea si cauze genetice

si poate fi provocata, de asemenea, de infectii sau de virusuri.

“Existenta unui vaccin nu se preconizeaza prea repede, o sa dureze pina cind va fi produs, pentru ca trebuie stabilita o cauzalitate clara.

Mai avem nevoie, probabil, de 5-10 ani, depinde in ce ritm evolueaza cercetarile”, a explicat pentru Cotidianul cercetatoarea.

„Nu vorbim despre prevenirea tuturor tipurilor de obezitate, ci despre cea provocata de acest virus“, a declarat si Nikhil Dhurandhar, unul

dintre profesorii echipei de cercetare.

Profesorul Magdalena Pasarica a obtinut celule susa adulte din tesuturi adipoase prelevate de la persoane care au suferit operatii

de liposuctie. Jumatate dintre celulele susa au fost expuse virusului Ad-36. Dupa o saptamina, majoritatea celulelor infectate s-au

dezvoltat in celule adipoase, in timp ce celulele neinfectate nu au suferit modificari.

Obezitatea este un subiect intens cercetat in prezent, mai ales datorita statisticilor ingrijoratoare: la nivel mondial, aproximativ 400

de milioane de persoane sufera de obezitate, dintre care 20 de milioane sint copii cu virsta sub 5 ani.

Virusul respectiv, denumit Ad-36, face parte din familia adenovirusurilor. Potrivit studiului publicat anul trecut de International Journal of Obesity, 30 la suta din cei 500 de subiecti testati prezentand semne de obezitate dezvoltasera anticorpi impotriva Ad-36, ceea ce inseamna ca fusesera

infectati cu acest virus.Cum actioneaza virusul?

In procesul de maturare al celulelor stem, celulele “mama” din intregul organism, adenovirusul 36 provoaca o mutatie care determina

transformarea acestora in celule adipoase modificate care retin mai multa grasime. Rezultatul? Celule adipoase mai multe si mai mari! Vestea buna este ca nu toata lumea care intra in contact cu virusul devine obeza. Cauza pentru care virusul actioneaza diferit de la o persoana la cealalta este inca

necunoscuta.

Desigur, virusul nu este singurul responsabil de aparitia obezitatii, dar data fiind existenta acestuia, se pot gasi mai usor tratamente pentru obezitate.

Exista 50 de subtipuri de adenovirus. Impotriva unora exista vacciunuri, insa niciunul nu previne infectia cu ad-36. In plus, se pare ca si subtipul 37

de adenovirus ar avea aceleasi efecte ca ad-

PROGNOSTIC SI TRATAMENT

Prognosticul obezitatii este nefavorabil; fara tratament, obezitatea progreseaza. Cu cele mai multe tipuri de tratament se poate obtine scaderea in greutate, dar cele mai multe persoane revin la greutatea de dinaintea tratamentului in 5 ani.

In ultimii ani, scopurile si metodele de tratament ale obezitatii s-au schimbat radical datorita a doua descoperiri. Prima este aceea ca o scadere modesta a greutatii corporale, 10% sau poate chiar 5% din greutatea intiala este suficienta pentru a controla sau cel putin pentru a imbunatati cele mai multe complicatii ale tratamentului. In cele mai multe cazuri, greutatea ideala este greu de atins si, chiar si atunci cand este atinsa este foarte rar mentinuta. ’’Solutia 10%’’ a devenit un scop al celor mai multe programen de tratament.

A doua descoperire, derivata din slaba mentinere a greutatii corporale in timpul tratamentului, este mutarea de la un scop de scadere ponderala la unul de control al greutatii, ducand la greutatea optima posibil de atins in contextul general al sanatatii.

Avantajele scaderii ponderale

Avantajele ale scaderii ponderale (10 % fata de greutatea initiala)

Mortalitate20 – 25% scadere in mortalitate 30 – 40% scadere a cazurilor de

deces provocat de diabet40 – 50% scadere a cazurilor de

deces in urma cancerului (obezitatea fiind un factor de risc)

Presinea Arterialascadere cu 10mm Hg a presiunii

sistolicescadere cu  20mm Hg a presiunii

diastolice

Anginasimptome reduse cu 90%

33% crestere a tolerantei la efort

Diabetulreducrea riscului de diabet cu mai

mult de 50%scadere cu 30 – 50% a glicemiei

a'jeunscadere cu 15% a HBAI

Strategii de tratament

Este foarte important sa fie stabilite si intelese mecanismele care au dus la obezitate. De aceea controlul greutatii incepe printr-un examen medical complet care include o anamneza amanuntita legata de obiceiurile alimentare, stilul de viata (pentru a putea determina necesarul caloric),

examen clinic general, determinarea IMC (indice de masa corporala = raportul dintre greutatea actuala si talia la patrat) care permite incadrarea intr-un anumit grad de obezitate, identificarea oricarei afectiuni care ar putea determina cresterea in greutate si a oricaror afectiuni care ar putea reprezenta complicatii ale obezitatii si nu in ultimul rand identificarea factorilor emotionali care ar putea de asemenea determina cresterea in greutate sau ar putea scadea sansele de succes in ceea ce priveste controlul greutatii. Trebuie avut in vedere ca intotdeauna exista anumite mecanisme psihologice care stau la baza unor obiceiuri alimentare nesanatoase, care trebuie demontate .Pentru eliminarea obezitatii exista o strategie de tratament bine stabilita, care se aplica in functie de particularitatile fiecarui caz. Primul pas consta in evaluarea istoriei medicale a fiecarui pacient, tratamente deja incercate, obiceiuri alimentare, profile psihologice si de comportament, influente profesionale si familiale. Urmatorul pas consta in stabilirea unui program alimentar combinat cu exercitii fizice, daca e cazul, la prescrierea unei medicatii ajutatoare, chirurgia gastrica fiind o optiune in functie de decizia medicului curant. Ce este necesar sa se inteleaga de la inceput este faptul ca indiferent de forma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga de timp. Acest lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca un tratament miracol. Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de fapt singura garantie a succesului.

Programele de control al greutatii pot fi impartite in trei categorii majore:

Programele de realizat individual sunt de baza pentru cei mai multi obezi care cauta un ajutor. Doctorul poate sa ajute pacientul obez in

familiarizarea cu aceste programe. Poate include grupuri de ajutor reciproc, cum ar fi Anonimii Gurmanzi, programe ale comunitatii la locul de munca; carti si articole de specialitate; produse de dieta, cum ar fi

formulele de schimbare a meniurilor.

Programele neclinice sunt programe comerciale, cu o strucura creata de compania care le-a generat si cu intalniri saptamanale coduse de diferite

persoane competente, la care se adauga materiale de instruire in colaborare cu profesionistii in probleme de sanatate. Eficacitatea lor este greu de

evaluat pentru ca se publica foarte putine statistici si foarte multe persoane le abandoneaza. Doctorii isi pot ajuta pacientii in selectionarea programelor

de dieta cu putine grasimi sau in cresterea activitatii fizice.

Programele clinice sunt oferite de profesionosti in probleme de sanatate de obicei ca parte a programelor comerciale de scadere in greutate, dar si ca practica privata individuala sau de grup. Programele de control al greutatii

utilizeza patru elemente:

-         sfatul de dieta si nutritional

-         terapia compartamentala

-         medicamentele

- chirurgiaDietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez.

Elaborarea unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic (bagaj genetic, istorie medicala, mod general de viata) si de aceea

dieta trebuie personalizata in asa fel incat sa se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional in functie de nevoile fiecarui

pacient. O dieta echilibrata ar trebui sa acopere urmatoarele cerinte nutritionale: 12-15% proteine, 30-35% lipide si 50-55% glucide (carbohidrati). Atunci cand

pierderea ponderala este impusa, aportul caloric este redus, iar tipul alimentelor si frecventa meselor sunt principala preocupare pentru a obtine

efecte durabile in timp. Glucidele consumate trebuie sa fie in majoritate complexe, iar aportul celor simple trebuie redus cat mai mult cu putinta. Glucidele trebuie sa

reprezinte cel putin o jumatate din aportul total de trofine (substante alimentare) intr-o zi, intrucat ele furnizeaza energie pentru desfasurarea activitatilor fizice si de asemenea calmeaza senzatia de foame. Caloriile

provenite din glucide complexe sunt in general catabolizate, consumate si nu se vor depune in rezerve de grasime.

Lipidele sau grasimile sunt o sursa majora de energie pentru organismul uman, insa nu e singura si, in plus, o cantitate prea mare de grasimi (35%) in dieta este daunatoare, datorita cresterii riscului de hipercolesterolemie.

Sistemul circulator este cel mai afectat, deoarece nivelul crescut al colesterolului contribuie la cresterea incidentei accidentelor vasculare si a numarului de infarcturi cardiace. Atunci cand nivelul colesterolului creste peste limita normala si pentru perioade indelungate, acesta se depune pe peretii interiori ai arterelor si reduce sau blocheaza circulatia sanguina.

Organele care primesc sange de la aceste artere au de suferit, deoarece nu primesc suficient oxigen si nutrienti, cat ar avea nevoie. De exemplu,

atunci cand circulatia cerebrala este blocata, se produc accidentele cerebrale.

Colesterolul provine din doua surse: cel mai mult se produce in ficat, prin transformarea diversilor nutrienti, in special grasimi saturate. Din moment

ce toate animalele isi produc propriul colesterol, cealalta parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere.

Acest colesterol este absorbit in intestin si se adauga la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul ca o dieta bogata in grasimi saturate conduce la

cresterea productiei de colesterol din organism. Asadar, prin reducerea cantitatii de grasimi din dieta se poate mentine nivelul colesterolului

sanguin total in limite normale. Grasimile din dieta ar trebui sa provina din: carne de pui sau de curcan, peste, lactate degresate partial, ulei de masline

sau alune si seminte crude.

Proteinele pot fi consumate in proportie de maxim 15% din ratia zilnica de trofine. Este recomandat sa se consume atat proteine din surse vegetale, cat

si animale. Proteinele animale se gasesc in carne si produse din carne, peste, oua si lactate. Legumele uscate sunt bogate in proteine, la fel

cerealele si painea. Necesarul de fibre, care este de circa 30-40 g/zi, este furnizat de legume, fructe si cereale. Fiecare masa ar trebuie sa contina un fruct si o leguma

proaspata. Lichidele consumate trebuie sa aduca minim 1,5 litri de apa pe zi iar apa este singurul lichid cu adevarat necesar pentru organismul nostru.

Odata stabilite tipul si cantitatea alimentelor, este necesara schimbarea obiceiurilor alimentare avute anterior. Astfel gustarile cvasi-permanente, cantitatile excesive de lipide si volumul prea mare de alimente consumate

in timpul meselor principalele vor disparea din noul mod de viata al pacientului obez. Sunt recomandate trei mese pe zi si cate o gustare intre

mese; este foarte important ca fiecare masa sa se desfasoare intr-o atmosfera relaxata, pozitiva, fara graba.

Indicatiile precise si la obiect in legatura cu regulile de alegere a alimentelor si cantitatile optime, vor fi determinate de particularitatile

fiecarui individ.

Terapia comportamentala se bazeaza pe analiza comportamentului care considera ca acesta, antecedentele si consecintele lui trebuie schimbate. Primul comportament care trebuie schimbat este modul de a manca, accentul punandu-se pe incetinirea ritmului in care se mananca. Apoi urmeaza efortul de a

modifica antecedentele, prin evitarea efectuarii cumparaturilor in perioadele in care persoana respectiva este infometata sau rpin indepartarea alimentelor foarte bogate in calorii aflate la indemana in casa. Educatia nutritionala, terapia cognitiva (in special pentru a preveni recaderile) si masurile de crestere a activitatii fizice au importanta majora in aceste programe.

In afara scaderii aportului de calorii, un rol important in tratamentul obezitatii il are cresterea consumului de calorii: sportul - sedentarismul jucand un rol important in aparitia acestei afectiuni. Exercitiul fizic contribuie la diminuarea tesutului adipos prin cresterea capacitatii sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. Activitatea fizica moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic sporit. In plus, respiratia, circulatia generala si in special cea venoasa si limfatica sunt ameliorate. La toate acestea se adauga si efectul psihologic pozitiv. Aerobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun efect il au plimbarile, joggingul, dansul, inotul, mersul pe bicicleta. Tipul de efort si intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea medicului specialist, in functie de prezenta sau nu a patologiei asociate.

Strategia slabirii in greutate se bazeaza pe succesiunea ciclurilor "slabire - mentinere", care cuprind: 

a) perioade de slabire propriu-zisa (de 1 - 3 luni) in care greutatea scade cu 3 - 8 kg prin dieta hipocalorica, exercitiu fizic, terapie comportamentala si

eventual medicatieb) mentinerea efectului 2 - 6 luni prin exercitiu fizic, terapie

comportamentala, dieta si eventual medicatieUn rol important insa trebuie sa-l aiba profilaxia obezitatii, avand in vedere

faptul ca > 40% dintre obezii adulti au fost obezi si in copilarie. Spre deosebire de obezitatea survenita la maturitate, care se datoreaza cresterii volumului celulelor adipoase (hipertrofie), obezitatea survenita la copil se datoreaza unui numar crescut de celule adipoase ( hiperplazie), fiind astfel foarte greu de tratat ( numarul de celule ramane permanent acelasi, fixat

din perioada copilariei).

Medicamente: multiplele beneficii ale unei modeste scaderi in greutate si dificultatea mentinerii noii greutati au readus interesul pentru

farmacoterapia obezitatii, in special de cand noile medicamente nu mai creeaza dependenta. Totusi recenta descoperire a unei valvulopatii foarte frecvente la pacientii care au fost tratati cu Fenfluramina singura sau in

combinatie cu Fenteramina (de obicei denumita fen-phen) au scazut interesul pentru tratamentul medicamentos al obezitatii. Fenfluramina nu se

mai utilizeaza, fiind aprobata ca suprimant al apetitului Sibutramina.

Tratamentul chirurgical: pentru persoanele cu obezitate importanta (IMC > 40) si pentru cei cu obezitate mai putin importanta dar cu complicatii

potential fatale, tratamentul chirurgical este de electie . Acesta duce la o pierdere mare a greutatii, care de obicei se mentine >5 ani. Cele mai

frecvente operatii, gastropatia verticala si by-pass gastric- reduc radical volumul stomacului prin crearea unui buzunar gastric mai mic de 25 ml. Scaderea ponderala dupa tratamentul chirurgical este rapida la inceput si

scade treptat in urmatorii 2 ani. Este direct proportioanala cu gradul obezitatii si de obicei variaza intre 40 si 60 kg. Scaderea ponderala este

insotita de o marcata diminuare a complicatiilor medicale si de o imbunatatire a dispozitiei, autoevaluarii, a imaginii corporale, a nivelului

de activitate, a eficientei interpersonala si vocationale. Gastrectomia verticala

Un studiu publicat recent in revista medicala Endoscopia chirurgicala arata ca gastrectomia verticala este o optiune mai buna in anumite circumstante,

comparata cu alte proceduri laparoscopice. Studiul a fost condus de dr. Crystine M. Lee, dr. Paul T. Cirangle si dr Gregg H. Jossart, de la Centrul

Medical California Pacific din San Francisco.

Studiul a fost condus de dr. Crystine M. Lee, dr. Paul T. Cirangle si dr Gregg H. Jossart, de la Centrul Medical California Pacific din San Francisco. Au fost analizati 216 pacienti carora li s-a facut gastrectomie verticala, cunoscuta si ca gastrectomie 'in maneca'. Varsta medie a pacientilor este de 44,7 ani, iar 173 dintre pacienti (adica 80%) erau femei.

Rezultatele studiului indica faptul ca scaderea in greutate in cazul unei gastrectomii verticale este mai mare comparativ cu bypass-ul gastric cu contact duodenal. Avantajul gastrectomiei verticale este faptul ca nu prezinta aceeasi provocare chirurgicala si nici o rata a mortalitatii atat de mare, care a fost raportata in 32% din cazurile de sunt duodenal. In plus, gastrectomia duodenala dureaza mai putin timp, iar recuperarea postoperatorie este mai rapida, de numai 1,9

zile, fata de 3,2 zile in cazul altor tipuri de gastrectomii.

Dr. Gregg Jossart, unul dintre coautorii studiului si chirurg la Laparoscopic Associates in San Francisco, a subliniat ca descoperirile initiale sunt incurajatoare, desi este nevoie de mai multa munca de cercetare.

"Gastrectomia verticala este o solutie rezonabila la problemele de super-obezitate. Poate fi facuta laparoscopic, chiar si la pacientii care cantaresc peste 230 kg. Restrictia gastrica poate produce la

acesti pacienti o scadere in greutate de mai mult de 100 kg, ducand astfel la imbunatatirea starii pacientului si la rezolutie asociata problemelor medicale cum ar fi diabetul si apneea nocturna."

CONCLUZII:Regimul alimentar va fi hipocaloric, adaptat la necesarul caloric in functie de activitatea care este desfasurata (1200 - 1300 cal/zi in conditii de efort normal sau mai mic in conditii de repaus) cu un

aport echilibrat de proteine (1,2 - 1,5 g/kg/zi) importante pentru lor plastic, pentru stimularea ritmului metabolic si in mentinerea imunitatii, de lipide (40 - 50 g/zi ) cu asigurarea acizilor grasi

esentiali (grasimi vegetale) si de glucide , in cantitate mica (120 - 150 g/zi) provenite in special din fructe si legume. Mesele trebuie sa fie 5 -6 pe zi, in cantitati echilibrate, evitandu-se mesele copioase, dar si perioadele de "infometare".Se considera ca nici un regim in tratamentul obezitatii, nu poate fi eficient daca nu se inlatura cu

desavarsire zaharul si dulciurile concentrate si daca nu se limiteaza cu strictete fainoasele si painea. 

Aportul de lichide trebuie sa fie de 1 - 1,5 l/zi (mai crescut in zilele de vara) , cu un consum limitat de sare, eliminandu-se alcoolul din alimentatie (alcoolul ingrasa!) si respectand intocmai cantitatile de

alimente recomandate de medicul specialist.Dieta va fi personalizata, adaptata la posibilitatile pacientului si

apropiata de obiceiurile sale alimentare.Este important ca orice cura de slabire sa fie coordonata de un

medic specialist, orice tentativa radicala prin post absolut sau cu un aport extrem de mic de calorii, fiind extrem de riscant daca nu se

face sub supravegherea medicului.Se recomanda o slabire treptata: 2 - 4 kg/luna. Studiile clinice arata ca si o scadere cu doar 5% a greutatii, poate micsora semnificativ riscul de imbolnavire sau severitatea unor boli ca diabetul, cele de

inima sau hipertensiunea.In timp, dieta trebuie sa devina un regim echilibrat, inteles si

acceptat de bolnav, care sa poata fi mentinut timp indelungat.

In afara scaderii aportului de calorii, un rol important in tratamentul obezitatii il are cresterea consumului de calorii: sportul -

sedentarismul jucand un rol important in aparitia acestei afectiuni. Exercitiul fizic contribuie la diminuarea tesutului adipos prin

cresterea capacitatii sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. Activitatea fizica moderata, zilnica, duce la

mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic sporit. In plus, respiratia, circulatia generala si in special cea

venoasa si limfatica sunt ameliorate. La toate acestea se adauga si efectul psihologic pozitiv. 

Aerobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun efect il au plimbarile, joggingul, dansul, inotul,

mersul pe bicicleta. Tipul de efort si intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea medicului specialist, in functie de

prezenta sau nu a patologiei asociate.De asemenea masajul impiedica hipotonia tisulara ce duce la

incretirea pielii si la un aspect exterior inestetic.

Strategia slabirii in greutate se bazeaza pe succesiunea ciclurilor "slabire - mentinere", care cuprind: 

a) perioade de slabire propriu-zisa (de 1 - 3 luni) in care greutatea scade cu 3 - 8 kg prin dieta hipocalorica, exercitiu fizic, terapie

comportamentala si eventual medicatieb) mentinerea efectului 2 - 6 luni prin exercitiu fizic, terapie

comportamentala, dieta si eventual medicatie

Un rol important insa trebuie sa-l aiba profilaxia obezitatii, avand in vedere faptul ca > 40% dintre obezii adulti au fost obezi si in

copilarie. Spre deosebire de obezitatea survenita la maturitate, care se datoreaza cresterii volumului celulelor adipoase (hipertrofie), obezitatea survenita la copil se datoreaza unui numar crescut de

celule adipoase ( hiperplazie), fiind astfel foarte greu de tratat ( numarul de celule ramane permanent acelasi, fixat din perioada

copilariei).

Obezitatea este o problema reala pentru multi oameni. Rezolvarea

acestei probleme inseamna rezolvarea unei probleme de sanatate importante, cu repercursiuni asupra propriei imagini, cu un efect pozitiv asupra increderii de sine, permitand un stil de viata mai

dinamic. Nu este un drum usor, dar prin constientizarea problemei, cu vointa si cu un program bine stabilit si urmarit, obiectivele pot fi atinse. Scopul nu este doar de a slabi, ci si de a mentine mai apoi greutatea in limitele normale, uneori aceasta fiind partea cea mai

dificila. Dr.MD.Richard Atkinson de la Universitatea din Wisconsin a

dovedit ca infectia adenovirus (AD36) stimuleaza cresterea tesutului adipos cauza la o treime dintre obezi, adenovirusul este responsabil

pentru raceala, gripa1.Vitamine Minerale+Coenzima Q10 contine Vitamina C 200 %

pentru prevenirea gripei.2.Relatia intre obezitate si longevitate

La obezitate se recomanda:

- Consum ponderat

3. De cinci ori pe zi fructe (Ananas) si legume (Five Daily)Joseph Bass, Ph.D.Specialist in genetica moleculara de reglare a

greutatii corporale, consum alimentar si metabolizm indica un echilibru cronobiologic alimentar, in revista Science 21 Apr.2005:

Obezitatea si sindromul metabolic prin dereglarea ceasului biologic intern

Echilibru cronobiologic alimentar

5. Somn putin o cale de obezitate si sindrom metabolic6. In studiu s-a constatat: pacienti cu obezitate dorm mai putin fata

de persoanele cu indexul masei corporale BMI normal

 La barbati cine are indexul masei corporale BMI mai mare de 30 kg/m2(Biomarker de sindrom metabolic) si o circumferinta

abdominala mai mare de 102 cm este afectat grav.La femei riscul creste deja la o circumferinta abdominala de 88 cm este afectat grav de a primi boli metabolice: diabet zaharat tip 2,

afectiuni cardiovasculare si accident vascular cerebral, recomandabil: Vitamina E Forte 400 UI.

Cu 4 ore de sport, pe saptamina si un consum zilnic mai mic de 30 % de acizi grasi, dintre care acizi grasi saturati mai putin de 10 % si

15 g/1000kcal-fibra dietetica (dietary fiber),

Reducerea de masa corporala cu 10 kg reduce cu 3% Hemoglobina glicozilata HbA1

Reducerea de: Hemoglobina glicozilata HbA1cTesutul adipos secreta: Citokine (Mediatori inflamatorii), un factor

implicat in procesul de ateroscleroza ca factor de agregare plachetara, factor regulator al tensiunii si factor regulator al

metabolizmului cu hormonul: Adiponectina un factor protector cardiovascular si un biomarker de risc.

Cu aparatul de masura a greutatii corporale si circumferinta abdominala se constata riscul bolilor metabolice: diabet zaharat tip

2, afectiuni cardiovasculare si accident vascular cerebral, recomandabil: Vitamina E Forte 400 UI.

Reducerea prudenta si rationala a greutatii corporale cu supraveghere medicala

- Cura de slabire cu reducerea de calorii dupa: Dr. Roy Walford- Reducerea de calorii (1000-1500 kcal) si adaus de suplimente

nutritive: Vitamine Minerale+Q10- Cura de slabire dupa: Dr. MD. Atkins R. cu proteine vegetale fara colesterol ca Spirulina Bio care contine 67 % proteine vegetale de

inalta valoare biologica.

Fitness Vitalitate

Se recomanda:- 20 - 30 min. pe zi, de 2-3 ori pe saptamina joging,

mersul cu bicicleta, inot sau alte sporturi usoare.

Fitness permanent pentru reducerea greutatii corporale in combinatie cu dieta:11. Dieta Cambridge

12. Dieta cu specific mediteranean

Dieta cu Spirulina proteine vegetale, cu inalta valoare biologica (Spirulina 67 %),

- Reduceti hidratii de carbon-monozaharidele (zaharul, glucoza-index glicemic 100), si adaugati cu:

- Suplimente nutritive: Vitamine, Minerale, Oligoelemente (150% RDA) + Vitamina C 200 % + Coenzima Q10 - 5mg

- Folositi Coenzima Q10 30 mg pentru ridicarea energiei celulare cit si protectia inimii,

- Alegeti hidratii de carbon-dizaharidele fructoza, sau cel mai bine,

Hidratii de carbon-dizaharide: Fructoza

- Hidratii de carbon-polizaharide Spirulina, Muesli (Fulgi de ovaz, Fulgi de porumb, + 20% Fructe exotice: Banane, Ananas,

Papaya, Zmochine, Curmale, Nuca de Cocos).

- Hidratii de carbon-polizaharidele (muesli) sint digerate si absorbite incet, cresterea nivelului de glucoza este treptata si nu se

ajunge la hipoglicemie.

13. Efectul muesli si a suplimentelor nutritive la micul dejun.Rolul hidratilor de carbon-monozaharide in apetit.

15. Sursa de fibra absoarbe grasimile. 16. Spirulina moduleaza apetitul datorita continutului de proteine 67% care eliberareaza substanta ciclica AMP si

extractul de ceai verde stimuleaza termogeneza in obezitate, prin administrarea cu 30 min. inainte de masa

- Cercetatori de la Institutul Francez INSERM au publicat in revista „Cell Metabolism “ au explicat cum proteinele reduce

apetitul, si foamea.- Cercetatorii Francezi au constatat o alimentatie bogata in

proteine, da semnalul activitatii genetice de crestere a glucozei pe care ficatul trimete semnalul catre cerebral de stopare

alimentara.- Cecetatorul Gilles Mithieux presupune eliberarea substanzei

ciclice AMP care activeaza gena de producere a glucozei.

17. Ceai Verde cu continutul de catechine stimuleaza termogeneza in obezitate prin inhibarea enzimei catecol-o-metiltransferaza

(COMT).

Un studiu stiintific cu Christian Roberts de la Universitatea din California arata ca in numai trei saptamini se inbunatateste

valorile sanatatii, la 31 de barbati cu obezitate severa:

Majoritatea obezilor sufera de sindrom metabolic, hipertensiune arteriala, valorile de colesterol inalte,

dezechilibru glucozic, creste numarul de cazuri cu diabet tib 2.

- Schimbarea regimului alimentar, reducere calorica, cu fibre dietetice, program sportiv de 45 min. - 60 min.

- La ateroscleroza regimul alimentar si programul sportiv trebuie prelun

ANEXE

Pentru a masura supraponderalitatea si obezitatea putem folosi un indicator IMC (Indexul Masei Corporale) sau BMI (Body Mass Index) care se calculeaza astfel:

BMI(kg/m2) =

masa corporala (kg)

inaltime2 (m2)

Valorile acceptate international ale indicatorului BMI sunt:

sub-ponderal < 18.5

normal 18.5 - 24.9

supra-ponderal 25 - 29.9

obezitate 30 -39.9

obezitate extrema > 40

Lapte si preparate din lapte

Alimentul (100g)

Proteine Lipide Glucide Calorii

Lapte de vaca integral

3.5 3.5 4.5 65

Lapte de vaca normalizat

3.5 1.7 4.9 50

Lapte smantanit

3.5 0.1 5.0 36

Lapte de bivolita

5.0 8.0 5.2 116

Lapte de oaie

6.0 7.5 4.6 113

Lapte de capra

3.5 3.7 4.5 67

Lapte batut de vaca

3.2 2.9 5.5 63

Chefir 4.0 2.8 1.0 59Sana 3.5 3.6 1.0 64Iaurt 3.2 2.6 1.0 54Lapte praf 27.0 24.0 10.0 498Branza grasa de vaca

13.0 9.0 4.5 155

Branza dietetica de vaca

18.0 0 4.0 90

Branza de 27.4 27.4 9.5 360

burdufTelemea de oaie

18.9 24.0 1.0 305

Telemea de vaca

19.4 20.4 1.0 373

Cascaval Dobrogea

28.6 32.4 1.0 423

Cascaval Penteleu

26.0 19.0 1.0 283

Branza de Olanda

31.4 25.4 0.2 365

Branza topita

7.0 36.0 0.9 366

Carne si preparate din carne

Alimentul (100g) Proteine Lipide Glucide Calorii Carne de vaca slaba 20.4 2.2 0 104 Carne de vaca semigrasa 17.0 7.0 0 134 Carne de vaca grasa 12.0 24.5 0 277 Carne de porc slaba 20.4 6.3 0 142 Carne de porc semigrasa 16.0 24.7 0 295 Carne de porc grasa 15.0 30.0 0 340 Carne de oaie 17.0 12.0 0 131 Carne de miel 18.0 20.0 0 260 Carne de gaina 21.0 6.0 0 142 Carne de pui 20.1 10.2 0 177 Carne de curca 24.5 8.5 0 179 Carne de gasca 18.4 20.0 0 261 Carne de rata 19.6 6.0 0 136 Carne de iepure 22.0 1.0 0 100 Creier 10.5 9.0 0 127 Ficat 19.7 3.0 0 109 Inima 17.0 4.0 0 107 Parizer, Cremwurst, 13.0 26.0 0 295

polonez Salam Sibiu 26.5 43.1 0 579 Salam de vara 20.0 17.0 0 312 Caltabos alb 18.2 19.7 0 258 Toba 23.0 22.0 0 200 Leberwurst 16.8 30.1 0 349 Pateu de ficat 19.6 19.5 0 261 Carnati de casa 18.0 26.9 0 321 Carnati trandafir, cabanos 19.4 31.73 0 374 Sunca presata 24.9 20.7 0 294 Muschi tiganesc 21.6 26.3 0 333 Conserva de porc in suc propriu

20.5 14.9 0 223

Conserva de vita in suc propriu

21.6 8.6 0 168

 Peste si preparate din peste

Alimentul (100g) Proteine Lipide Glucide Calorii Crap 18.9 2.8 0 104 Crap de elesteu 16.0 10.1 0 160 Salau 19.4 0.4 0 83 Stiuca 19.1 0.4 0 82 Somn 16.8 18.8 0 244 Scrumbii de Dunare 14.2 25.9 0 299 Calcan 17.0 2.0 0 88 Morun 17.5 4.7 0 115 Nisetru 18.5 17.3 0 237 Stavrid de Marea Neagra 16.6 5.1 0 115 Cod 19.0 1.0 0 87 Hering 18.0 10.0 0 167 Macrou 22.0 10.0 0 183 Stavrid 21.0 3.0 0 114

Rasol de stiuca 16.0 0.9 0 74 Rasol de salau 17.1 1.2 0 88 Rasol de macrou cu legume 9.6 3.4 3.4 88

 Conserve din peste

Alimentul(100g) PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII Crap in sos tomat 10.6 6.9 4.3 125 Stiuca in sos tomat 11.7 4.3 2.7 99 Caras in sos tomat 11.5 6.2 3.4 118 Babusca in sos tomat 11.1 5.6 3.4 112 Cod in sos tomat 14.9 1.3 2.9 85 Hering in sos tomat 16.2 10.4 1.8 170 Macrou in sos tomat 14.5 10.6 1.6 164 Stavrid in sos tomat 15.5 6.6 0 125 Ghiveci de stiuca 9.7 2.7 3.0 77 Ghiveci de platica 10.2 3.3 3.7 87 Ghiveci de macrou 10.2 5.4 4.1 109 Ghiveci de stavrid 11.0 3.8 3.8 94 Scrumbie de Dunare in ulei

12.4 39.1 0 414

File de macrou in ulei 16.2 20.7 0 259 Heringi in ulei 13.7 36.0 0 325

 Semiconserve din peste

ALIMENTUL(100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

File de sardina in ulei 19.3 21.6 0 280 Sardela tip Lissa-Stavrid

19.5 20.0 0 266

Chilca in sos picant 17.5 4.7 0 115

Sardeluta in sos picant

19.5 12.1 0 192

Icre de crap 25.0 3.0 0 130 Icre de stiuca 27.0 1.5 0 125 Icre negre (caviar) 26.0 15.0 0 246 Icre de Manciuria 31.0 12.0 0 256

 Oua

ALIMENTUL(100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Ou de gaina integral 14.0 12.0 0.6 174 Galbenus de ou de gaina

16.0 32.0 0.3 361

Albus de ou de gaina 13.0 0.2 0.5 57 Un ou de rata (cca 60g)

7.0 8.0 0.2 104

 Legume proaspete

ALIMENTUL (100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Andive si cicoare 1.7 0.2 4.1 20 Anghinare 3.0 0.2 11.8 51 Ardei iute 1.2 0.2 5.3 24 Ardei gras verde 1.1 0.2 2.5 17 Ardei gras rosu 1.3 0.4 7.3 39 Bureti 2.3 0.35 3.4 22 Cartofi noi 1.7 0.2 17.4 80 Cartofi natur 2.0 0.1 19.1 85 Castraveti 0.8 0.1 3.0 13 Ceapa verde 1.0 0.2 3.5 20

Ceapa uscata 1.4 0.2 9.0 40 Ciuperci 4.0 0.15 3.3 26 Conopida 2.4 0.2 4.9 25 Dovlecei 0.9 0.1 3.2 18 Fasole verde 2.4 0.2 7.6 35 Gulii 3.1 0.4 5.4 30 Linte uscata 25.7 1.0 59.2 339 Hrean 3.0 3.0 17.0 107 Loboda 3.0 0 1.0 16 Mazare verde proaspata

6.7 0.4 17.0 90

Manatarci 4.6 0.4 4.6 34 Morcovi 1.1 1.0 9.1 40 Papadie 2.7 0.3 8.8 44 Pastarnac 1.4 0.5 15.0 72 Patrunjel radacini 3.7 0.2 9.0 50 Patlagele rosii 1.1 0.3 3.4 20 Patlagele vinete 1.3 0.2 4.8 27 Praz 2.4 0.7 6.0 33 Ridichi 1.1 1.0 4.2 20 Ridichi de iarna 1.3 0.1 4.9 26 Rosii 1.0 0.3 4.0 23 Rubarba 0.5 0.1 3.8 16 Salata verde 1.3 0.3 2.8 15 Sfecla rosie 1.6 0.1 9.6 42 Spanac 2.2 0.3 3.9 22 Sparanghel 2.1 0.2 4.1 21 Telina radacina 1.7 0.3 9.0 46 Urzici 7.9 0.7 7.1 68 Usturoi 7.2 0.2 26.0 137 Varza 1.6 0.1 5.7 25 Varza de Bruxelles 4.7 0.5 8.7 47 Varza murata 1.1 0.2 3.4 20

Vinete 1.0 0 5.0 24

 Legume conservate

ALIMENTUL (100 g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Conopida in apa 0.9 0 1.5 10 Dovlecei in apa 1.8 0.5 2.5 22 Fasole verde 1.4 0.4 2.5 18 Mazare verde 6.5 0.5 10.0 72 Bame in bulion 1.5 0.6 6.0 36 Ghiveci in bulion 1.4 0.5 3.7 26 Tomate in bulion 1.7 0.4 3.1 23 Vinete in bulion 1.0 0.5 1.6 15 Ghiveci in ulei 2.0 8.0 4.2 100 Vinete in ulei 1.8 8.0 2.4 92 Tocana de legume 1.0 6.0 3.1 73 Ardei 1.2 8.0 8.0 112 Spanac cu orez 2.0 8.0 2.0 91 Bame in ulei 1.9 6.0 6.2 89 Bulion de tomate 3.6 0 11.6 62 Pasta de tomate 5.4 0 15.4 85

 Legume uscate, deshidratate, murate

ALIMENTUL (100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Fasole alba uscata 22.0 1.5 62.1 350 Linte boabe 25.0 1.9 52.0 333 Mazare uscata 24.5 1.0 61.7 354 Cartofi rondele (deshid.)

7.8 0.4 77.0 350

Ciuperci (deshid.) 41.7 1.7 30.8 313 Morcovi (deshid.) 9.0 1.5 61.4 303 Castraveti in otet 0.6 0 1.5 9 Gogosari in otet 0.7 0 3.0 15 Salata de varza rosie 1.0 0 3.0 16 Salata de sfecla rosie 1.0 0 8.2 38 Varza acra 1.2 0 3.3 16

 Fructe proaspete

ALIMENTUL (100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Afine 0.6 0,6 15,1 61 Agrise 0.8 0.5 8.3 35 Banane 1.3 0.4 24 94 Caise 0.9 0.2 12.9 51 Capsuni 0.8 0.6 8.1 37           Cirese 1.1 0.4 14.6 60 Coacaze 1.4 0.4 13.9 58 Coacaze de munte 0.7 0.1 12 45 Coarne 1.0 0 20.0 84 Corcoduse 0 0 10.0 40 Dude 0 0 17.0 68 Fragi de padure 1.3 1.0 9.8 54 Grapefruit 0.5 0.2 6.5 30 Gutui 0.3 0 14.1 52 Lamaie 0.9 0.6 8.7 32 Mandarine 0.8 0.3 10.9 44 Macese 4.1 1.7 21.8 107 Mere 0.3 0.4 15.0 58 Mure 1.2 1.1 11.9 56

Pepene galben 0.8 0.1 13.5 54 Pepene verde 0.5 0.2 6.9 28 Pere 0.5 0.4 15.5 61 Piersici 0.8 0.2 11.8 47 Portocale 0.9 0.2 11.3 45 Prune 0.7 0.2 12.9 50 Struguri 0.8 0.4 16.7 68 Visine 1.0 0.5 14.0 65 Zmeura 1.1 0.6 14.4 66

 Fructe uscate, oleaginoase

ALIMENTUL(100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Caise fara samburi 5.2 0.4 68.0 304 Curmale cu samburi 2.2 0.6 75.0 284 Mere 1.0 1.0 55.0 239 Pere 2.4 0.4 70.0 300 Piersici 3.0 0.6 69.4 302 Prune cu samburi 2.5 0.5 71.0 306 Smochine uscate 3.1 0.2 73 270 Stafide 2.3 0.5 71.2 268 Arahide 30.6 46.1 18.2 560 Migdale 18.6 54.1 19.6 596 Alune curatate 12.7 60,9 18.0 671 Castane 3.4 1.9 45.6 213 Masline negre 20.0 35.0 7.2 437 Masline verzi 12.5 10.0 8.1 177 Nuci 15.0 64.4 15.6 654

 Sucuri si compoturi de fructe

ALIMENTUL (100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Suc de mere 0.09 0 17.4 72 Suc de mere concentrat

0.5 0 64.4 266

Suc de pere 0.02 0 14.1 57 Suc de prune 0.09 0 13.7 56 Suc de zmeura 0.16 0 12.3 51 Suc de struguri 0.13 0 20.0 83 Suc de tomate 1.0 0 5.0 23 Compot de caise 0.5 0 14.0 59 Compot de cirese 0.4 0 15.5 65 Compot de gutui 0 0 17.0 70 Compot de mere 0.3 0 17.5 73 Compot de pere 0.2 0 20.5 85 Compot de piersici 0.6 0 16.1 68 Compot de prune 0.4 0 15.3 64 Compot de struguri 0.5 0 19.0 80 Compot de visine 0.4 0 15.5 65

 Produse derivate din cereale

ALIMENTUL (100g) PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII Paine alba 7.5 0.4 52.0 247 Paine intermediara 7.5 0.7 48.0 234 Paine neagra 8.4 1.2 48.0 242 Paine de secara 12.4 1.7 67.7 344 Paine Graham 9.1 1.0 51.0 256 Cornuri, chifle simple 8.2 0.4 57.1 278 Cornuri, chifle cu material

8.2 4.4 61.6 327

Faina de grau extractie 75%

11.8 1.4 72.0 336

Faina de grau extractie 85%

11.0 1.4 71.0 349

Faina de secara 8.9 1.2 74.6 353 Faina de porumb 9.6 1.7 72.1 351 Arpacas de orz 9.5 1.5 72.0 343 Orez decorticat 8.1 1.2 75.5 354 Gris 9.4 0.9 75.9 358 Fulgi de ovaz 13.6 6.3 63.3 374 Paste fainoase obisnuite

10.9 0.6 75.6 360

Paste fainoase cu ou 10.2 2.2 79.1 386 Biscuiti 8.2 9.5 74.0 425

 Produse zaharoase 

ALIMENTUL (100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Zahar 0 0 100.0 410 Glucoza 0 0 78.0 320 Miere de albine 0.5 0.2 81.0 336 Amidon 0 0 83.0 340 Caramele cu lapte 1.2 6.4 83.1 405 Carmele cu fructe 0 0 96.0 394 Caramele cu malt 5.7 0.1 82.0 360 Caramele cu miere 3.7 5.0 84.0 406 Caramele cu rom 2.7 5.4 64.0 323 Caramele cu lapte si malt

6.4 6.5 81.0 422

Dropsuri 0 0 98.5 403 Dropsuri cu lapte 2.3 2.0 95.0 447 Drajeuri 0 0 99.0 405 Bomboane de ciocolata

7.0 33.8 66.3 574

Sirop de visine 0.4 0 54.0 264 Sirop de zmeura 0.09 0 70.0 288 Gem de caise 0.65 0 58.0 240 Gem de piersici 0.64 0 39.0 244 Gem de zmeura 0 0 60.0 246 Gem de visine 0.88 0 60.0 250 Gem de capsuni 0.34 0 38.0 239 Gem de gutui 0.35 0 38.0 239 Dulceata de trandafiri 0 0 68.0 278 Dulceata de caise 0.74 0 70.0 290 Dulceata de visine 0.77 0 68.0 282 Jeleu de afine 0.6 0 76.0 314 Jeleu de mure 0.5 0 65.0 369 Marmelada amestec 0.8 0 54.0 325 Marmelada extra 0.42 0 71.0 292 Magiun de prune 1.5 0 55.0 292 Pasta de macese 0.8 0 66.0 274 Ciocolata menaj 6.5 27.5 62.0 536 Ciocolata cu lapte 6.9 40.0 50.0 605 Halva de floarea soarelui

18.8 31.5 43.0 546

 Grasimi

ALIMENTUL(100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Smantana 2.5 30.0 3.1 302 Unt 6.0 74.0 2.0 721 Untura de porc 0.2 99.6 0 927 Untura de gasca 0.5 99.0 0 923 Ulei 0 100.0 0 930 Margarina 0 82.5 0 767

 Bauturi

ALIMENTUL (100g)

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE CALORII

Bere blonda 0 3.0 5.0 47 Bere neagra 0 3.0 5.0 47 Cafea neindulcita 0 0 1.0 4.1 Ceai neindulcit 0 0 0 0 Limonada 0 0 12.0 48 Pepsi 0 0 10.0 40 Whiskey 0 0 100.0 400

Alimentele care trebuie evitate:

grasimi animale (unt, slanina, untura, jumari, carne grasa), frisca, smantana, branzeturi fermentate, branza topita, lapte integral, maioneze, creme, produse de patiserie (placinte, pateuri), oua, inghetata, prajituri, ciocolata, fructe si legume uscate sau conservate prin deshidratare, fructe oleaginoase (nuci, arahide, alune), fructele cu continut glucidic mare (struguri, prune, banane,

curmale, stafide, smochine), cartofi prajiti, sucuri indulcite cu zahar.

Alimente care se vor consuma moderat:

grasimi vegetale (margarina vegetala, ulei de masline, floarea soarelui, soia), paine integrala,

preparate de cereale, mamaliga, porumb fiert, cartofi fierti sau copti, paste fainoase fierte, ovaz fiert, sucuri naturale de fructe neindulcite, peste slab, carne alba fara pielita (pui, gaina, curcan), iaurt slab, lapte smantanit, branza de vaci, albus de ou, conserve in ulei.

Alimente ce se pot consuma nerestrictionat:

legume proaspete (rosii, salata, varza), legume fierte (morcov, gulii, telina, conopida, sfecla), grapfruit, capsuni, kiwi, ceaiuri de plante, bauturi nealcoolice hipocalorice (Coca-Cola Light, Pepsi-Max), apa minerala, sifon.

Alte sfaturi:

evitati excesul de sare (nu depasiti o lingurita pe zi);

mancati doar cate putin dar de patru sau cinci ori pe zi; in principiu, se vor evita mesele rare si abundente si nu serviti masa dupa orele 18 ale zilei

nu mancati pana la deplina saturare;

nu consumati alcool; este un stimul puternic al poftei de mancare;

mancati incet, fara graba, nu infulecati, nu cititi si nu va uitati la televizor atunci cand mancati;

verificati-va des greutatea si dimensiunile taliei

pentru indulcirea alimentelor sau bauturilor folositi cu moderatie Nutrasweet, zaharina, sau ciclamat;

faceti exercitii fizice si miscare (mersul pe jos, inotul, aerobic, jogging-ul, gimnastica;)

Ingestia doar a unor factori nutritivi esenÆiali sub un nivel

critic care determinå boala çi ingestia a mai multor factori

nutritivi peste un nivel specific afecteazå în egalå måsurå

structura sau funcÆia organismului. O ingestie mai mare decât

o toleranÆå zilnicå maximå poate determina o disfuncÆie acutå,

progresivå sau permanentå. Obezitatea, fluoroza, ateroscleroza,

hipervitaminoza A çi hipervitaminoza D sunt exemple ale

consecinÆelor pe termen lung ale ingestiei excesive de factori

nutritivi; manifestårile acute ale intoleranÆei la dietå includ

greaÆå, crampe abdominale, vomismente çi diaree (în excesul

de alimentaÆie); aritmii (în intoxicaÆia cu potasiu) çi hiponatremie

(în intoxicaÆia cu apå). O dietå sånåtoaså determinå nivele

ale ingestiei factorilor nutritivi cuprinse între douå treimi

ale necesarului minim çi toleranÆa maximå. Recunoaçterea

faptului cå toleranÆa pentru un factor nutritiv poate fi depåçitå

este importantå în special pentru nutriÆia parenteralå, când

mecanismele gastrointestinale (senzaÆia de plenitudine, voma,

absorbÆia incompletå, diareea), care protejeazå în mod obiçnuit

faÆå de consecinÆele unei ingestii în exces de factori nutritivi,

sunt scurtcircuitate. ToleranÆa maximå pentru mulÆi factori

nutritivi este nesigurå. De exemplu, nu este cunoscut dacå o

ingestie crescutå de proteine çi/sau aminoacizi de cåtre atleÆi

çi maniaci în privinÆa mâncårurilor este sånåtoaså.

Energia Pentru a menÆine o greutate corporalå constantå,

aportul energetic trebuie så egaleze consumul acesteia, care

cuprinde energia cheltuitå pentru metabolismul bazal (MB),

metabolismul alimentelor (acÆiune dinamicå specificå) çi

activitatea fizicå. EcuaÆia Harris-Benedict ia în calcul greutatea

(g, kg), înålÆimea (h, cm), vârsta (v, ani) pentru a exprima MB:

MBla femei = 655 + (9,5 x g) + (1,8 x h) – (4,7 x v)

MBla bårbaÆi = 66 + (13,7 x g) + (5 x h) – (6,8 x v)

La aceste consumuri energetice bazale se adaugå 30, 50

sau 100 de procente pentru activitate sedentarå, moderatå

sau mare. PacienÆii spitalizaÆi necesitå de obicei 120 procente

din MB pentru a preveni alterarea tisularå çi pentru a permite

anabolismul. Consumul energetic este crescut de febrå (13

procente pentru fiecare grad Celsius peste normal), arsuri

(40 pânå la 100 de procente), traumatisme (40 pânå la 100

de procente) çi hipertiroidism (10 pânå la 100 de procente).

PacienÆii cu malabsorbÆie pot absorbi de la câteva pânå la

25 procente din caloriile ingerate çi poate fi imposibil så se

suplimenteze creçterea nevoilor energetice din cadrul bolii

cu o alimentare per os, dacå mårirea ingestiei de factori nutritivi

determinå diaree. În asemenea condiÆii, nutriÆia parenteralå

poate fi utilå în prevenirea malnutriÆiei progresive. În stårile

hipometabolice, cum ar fi hipotiroidismul sau insuficienÆa

suprarenalå, necesarul energetic este scåzut. PacienÆii spitalizaÆi

trebuie cântåriÆi zilnic çi aportul energetic trebuie så fie adecvat

Proteinele Proteinele din dietå reprezintå o surså de energie

çi realizeazå aportul unui amestec de aminoacizi necesari

pentru sinteza de proteine. AdulÆii sånåtoçi au nevoie de nouå

aminoacizi esenÆiali (treoninå, valinå, isoleucinå, leucinå,

lisinå, triptofan, metioninå-cistinå, tirosinå-fenilalaninå çi

histidinå) în cantitåÆi care variazå pentru fiecare între 250-1100

mg/zi. Necesarul de proteine din dietå depinde de valoarea

biologicå a acestora (determinatå în primul rând prin conÆinutul

de aminoacizi esenÆiali). Valoarea biologicå a majoritåÆii

proteinelor din alimente este în ordinea: produse animale>legume>

cereale (orez, grâu, porumb)>rådåcinoase. TNR a

adulÆilor pentru proteine (tabelul 72-1), aproape 0,6 g/kg greutate

corporalå, presupun o valoare biologicå mare, caracteristicå

proteinelor animale, cele cu valoare biologicå micå implicå

un necesar proteic crescut.

Necesarul proteic este de asemenea influenÆat de aportul

energetic; când aportul energetic este realizat prin calorii

nonproteice, ingestia de aminoacizi poate fi utilå în sinteza

de proteine, dar când aportul energetic este mic, aminoacizii

ingeraÆi sunt folosiÆi pentru sinteza de glucozå çi oxidare.

Deci, o alimentaÆie cu aport energetic scåzut face ca individul

så fie mult mai vulnerabil la un aport proteic scåzut, un fenomen

care are o preponderenÆå crescutå în malnutriÆia combinatå

de energie çi proteine (vezi capitolul 74).

Necesarul proteic este mare în perioada de creçtere, în

sarcinå, lactaÆie çi refacere dupå malnutriÆie çi este scåzut în

insuficienÆa hepaticå çi renalå. Scåderea necesarului proteic

în insuficienÆa hepaticå apare datoritå catabolismului scåzut

al aminoacizilor esenÆiali çi neesenÆiali, iar în insuficienÆa

renalå este datoratå faptului cå amoniul poate fi reutilizat

pentru sinteza de aminoacizi neesenÆiali. În ambele situaÆii,

toleranÆa unei diete proteice este scåzutå, iar ingestia normalå

de proteine poate precipita encefalopatia la pacienÆii cu cirozå

hepaticå sau poate înråutåÆi statusul uremic la cei cu insuficienÆå

renalå.

Lipidele Necesarul absolut de lipide este de numai 1 g/zi

de acid linoleic (acid polinesaturat), pentru sinteza de prostaglandine.

O dietå tipic americanå are aproape 35 procente din

calorii provenite din lipide, dar pentru a reduce dezvoltarea

aterosclerozei se recomandå ca nu mai mult de 30 de procente

din calorii så fie date de lipide çi, din acestea, mai puÆin de o

treime så fie saturate. În general, carbohidraÆii reprezintå factorii

nutritivi care înlocuiesc lipidele. Dieta lipsitå de gråsimi este

mai puÆin acceptabilå çi poate determina o malnutriÆie de proteine

çi energie dacå alegerea alimentelor nu se face cu grijå.

Vitaminele çi mineralele TNR çi ingestia zilnicå sigurå

de vitamine çi minerale se aflå în tabelele 72-1 çi 72-2, iar

afecÆiunile clinice care rezultå din deficitele acestora sunt

descrise în capitolele 79, 80 çi 354 pânå la 357. Este bine de

amintit faptul cå ingestia excesivå de vitamine liposolubile

(capitolul 79), minerale (capitolele 80, 354, 356 çi 357) çi

electroliÆi (fluorozå, hipertensiune, toxicitate potasemicå) este

în mod deosebit periculoaså.

BIBLIOGRAFIE

ASKEW EW: Environmental And Physical Stress And Nutrient Requirements.

Am J Clin Nutr 61(Suppl 3):631S, 1995

BEATON GH: Uses and limits of the use of the Recommended Dietary

Allowances for evaluating dietary intake data. Am J Clin Nutr

41:155, 1985

ELIA M: Changing concepts of nutrient requirements in disease:

Implications for artificial nutrition support. Lancet 345:1279,

1995

FOOD AND NUTRITION BOARD, COMMISSION ON LIFE SCIENCES, NATIONAL

RESEARCH COUNCIL: Recommended Dietary Allowances, 10th ed.

Washington DC, National Academy Press, 1989

KENDRICK ZV et al: Metabolic and nutritional considerations for

exercising older adults. Compr Ther 20:558, 1994

REEDS PJ, HUTCHENS TW: Protein requirements: From nitrogen balance

to functional impact. J Nutr 124(Suppl 9):1754S, 1994

ROSENBERG IH: Nutrient requirements for optimal health: What does

ISTORICUL STÅRII DE NUTRIæIE Evaluarea statusului-PT Partea speciala!!!!

nutriÆional ar trebui începutå cu o notaÆie cronologicå

a greutåÆii corporale çi a schimbårilor intervenite la nivelul

acesteia (tabelul 72-1). Întrebåri despre greutatea corporalå

a unui individ, în special în momente cheie ale vieÆii sale,

cum ar fi terminarea liceului, a facultåÆii sau o cåsåtorie, pot

uçura aceastå evaluare. Modificårile semnificative ale greutåÆii

ar trebui investigate cu atenÆie. Modificårile în greutate au

fost urmate de modificåri ale activitåÆii fizice, ale ingestiei

sau ale stårii de sånåtate? Fractura de çold este deseori precedatå

de scåderea în greutate, pe când hipertensiunea, hiperlipemia

çi rezistenÆa la insulinå sunt deseori asociate cu creçterea în

greutate. Ar trebui reÆinut faptul cå modificårile greutåÆii

pot uneori så fie ambigue, în particular în prezenÆa edemelor.

Mai mult, o persoanå care a fost iniÆial obezå poate pierde

pânå la 15 kg din cauza unei afecÆiuni consumptive çi så

aibå o greutate corporalå normalå, în ciuda micçorårii masei

corporale. În aceste condiÆii, estimarea masei musculare ar

trebui fåcutå printr-o tehnicå descriså mai jos.

O persoanå sånåtoaså care are o alimentaÆie variatå este

foarte puÆin probabil så prezinte deficienÆe ale dietei, dar nu

toÆi indivizii au o dietå variatå. Pentru a evalua aportul nutriÆional

al dietei, pacientul este rugat så îçi noteze tot ce a mâncat în

ultimele 24 h (dimineaÆa, la prânz, seara çi între mese), iar

toate aceste informaÆii vor fi folosite pentru a determina dacå

alimentele consumate sunt suficient de variate çi adecvate

(tabelul 73-1). Consumå pacientul, într-o zi obiçnuitå, mai

multe tipuri de fructe çi legume, precum çi alimente care

conÆin calciu? Care dintre alimente lipsesc? Este cantitatea

de alimente adecvatå, nici prea mare, nici prea micå? Mesele

sunt pregåtite de cåtre pacient sau de altcineva? Sunt probleme

sociale, medicale sau dentare care restricÆioneazå alegerea

alimentelor?

Bolile pot acÆiona asupra greutåÆii corporale prin mai multe

mecanisme, incluzând scåderea ingestiei de alimente prin

anorexie sau situaÆia în care aportul energetic nu este suficient

de mare în raport cu necesitåÆile crescute din febrå, infecÆii

sau traumatisme. Precizarea diagnosticului în sine poate contribui

la scåderea în greutate ca urmare a postului alimentar necesar

pentru diverse analize de laborator sau a procedurilor diagnostice.

Terapia medicamentoaså poate afecta gustul sau reduce apetitul,

conducând la pierderea în greutate. Nu toate afecÆiunile

determinå scådere în greutate; când efectul principal asupra

balanÆei energetice constå într-o reducere a activitåÆii fizice,

dacå aportul energetic råmâne neschimbat sau creçte, poate

apare excesul de greutate.

AfecÆiunile acute sau cronice cresc necesarul de energie,

proteine çi microelemente. Necesarul proteic poate fi triplu

în afecÆiunile severe. PacienÆii a cåror ingestie este restricÆionatå

de diverçi factori prezintå un risc crescut de deficienÆå nutriÆionalå.

Când evaluarea iniÆialå sugereazå o dietå inadecvatå,

este indicatå o evaluare mai atentå efectuatå de un dietetician.

În afecÆiunile cronice, durata, severitatea çi modul în care

a avut loc câçtigul sau pierderea în greutate – constant, înråutåÆire

progresivå, câçtig sau pierdere ponderalå instalate rapid pot

furniza o apreciere cronologicå a evoluÆiei afecÆiunilor çi a

modificårilor concomitente a apetitului çi activitåÆii fizice.

Istoricul stårii de nutriÆie ar trebui så cuprindå încercåri de

îmbunåtåÆire a greutåÆii corporale, precum çi o evaluare a

cauzelor succesului sau eçecului acestor încercåri.

Evaluarea stårii de nutriÆie

SituaÆii asociate care cresc necesarul nutriÆional Sarcina,

lactaÆia çi, la copii, perioadele de creçtere rapidå determinå

o mårire a cererilor metabolice çi a necesarului de factori

nutritivi specifici. Numeroase afecÆiuni acute, fiecare dintre

ele autolimitate, pot compromite, prin cumulare, starea de

nutriÆie dacå nu se ajusteazå adecvat ingestia de alimente. O

listå a acestor evenimente çi a duratei lor, precum çi evaluarea

La pacienÆii ambulatori La pacienÆii cu afecÆiuni acute La pacienÆii cu afecÆiuni cornice-DE CORECTAT!!!!!!!!!!!

NECESARUL ENERGETIC

Greutatea corporalå çi greutatea în raport cu

înålÆimea reprezintå indicatori ai balanÆei

energetice. Dezechilibrul între aportul çi

consumul energetic determinå pierdere sau

câçtig în greutate. EvoluÆia greutåÆii

corporale se face çi în raport cu evenimente

cheie din viaÆa individului (absolvirea

liceului, facultåÆii, cåsåtoria etc.). Sunt

modificårile greutåÆii corporale voluntare

sau involuntare?

AfecÆiunile acute perturbå cele douå

componente ale echilibrului

energetic. Boala scade apetitul çi

aportul energetic çi creçte consumul

de energie datoritå febrei, infecÆiei

sau traumatismului sau scade

consumul energetic prin reducerea

activitåÆii fizice.

AfecÆiunile cronice necesitå o adaptare pe termen

lung a schimbårilor echilibrului energetic. Durata

încercårilor compromise de corectare a balanÆei

energetice poate realiza prin ea însåçi un

dezechilibru energetic.

NECESARUL DE PROTEINE

Cei mai mulÆi pacienÆi îçi asigurå necesarul

de proteine printr-o combinaÆie de alimente

çi nu dintr-unul singur. De exemplu,

proteinele reprezintå 0,5% din legumele

gåtite, 4% din lapte, 23% din carne çi 10%

din paste fåinoase negåtite.

40 g de proteine (suficiente pentru o persoanå

de 50 kg) sunt conÆinute în oricare din

urmåtoarele alimente: 200 g peçte, pasåre,

carne roçie; 150 g nuci; 130 g de arahide sau

unt de arahide; 200 g brânzå; 7 ouå sau 12

albuçuri; 400 g orez gåtit plus 470 g fasole

gåtitå; 500 g tofu (brânzå de soia), 1000 g

lapte.

Necesarul proteic zilnic este de 0,8-1 g/kg

Bolile pot creçte necesarul proteic

prin:

1. Ratå crescutå a metabolismului

2. Pierderi proteice prin piele (arsuri,

exfoliaÆii), tractul gastro-intestinal

(enteropatia cu pierdere de proteine)

sau rinichi (proteinuria).

Necesarul zilnic proteic:

1. În cadrul unui stress moderat: 1-2

g/kg (infecÆii, fracturi, chirurgie)

2. În cadrul unui stress sever: 2-2,5

g/kg (arsuri, fracturi multiple)

Bolile cronice pot creçte necesarul de proteine din

dietå:

Sindromul nefrotic: ingestia zilnicå de proteine

trebuie crescutå pentru a compensa pierderile

proteice çi pentru a împiedica apariÆia depleÆiei

proteice

InfecÆiile cronice: creçte catabolismul proteic pentru

producerea de energie; necesarul proteic se

dubleazå, pentru a menÆine cantitatea de aminoacizi

necesari pentru sinteza de noi proteine.

Hipertiroidismul: creçte rata de metabolism,

conducând la o ratå mai mare a catabolismului

proteic, pentru producerea de energie; necesarul

proteic se poate dubla.

Psoriazis: cresc pierderile proteice la nivelul pielii;

necesarul proteic creçte proporÆional cu pierderile

NECESARUL DE MICROELEMENTE

Prin evaluarea diferitelor tipuri de alimentaÆie

se poate evalua çi riscul apariÆiei deficitului

vitaminic. Aceastå apreciere este în principal

importantå la pacienÆii cu un venit fix sau la

cei care tråiesc singuri.

Vitamina A: Carne, lapte, ouå, legumele

colorate intens în galben çi cu frunze verzi

Tiamina: Carne, lapte, ouå, fåinå îmbogåÆitå

Riboflavina: Carne, lapte, ouå

Niacina: Carne, legume çi cereale bogate în

amidon

Vitamina B6: Carne, legume bogate în

amidon

Vitamina B12: Lapte, carne, ouå

Acidul folic

Acidul pantotenic: Ubicuitari

Vitamina C: Legume, fructe, lapte

Vitamina D: Lapte fortificat, carne

Vitamina E: Legumele colorate intens în

galben çi cu frunze verzi, carne, ouå, fructe,

lapte

Fier: Carne, spanac, stafide, fåinå îmbogåÆitå,

linte

Calciu: Produse lactate

AfecÆiunile acute sunt autolimitate;

microelementele cel mai probabil a fi

afectate sunt reprezentate de

vitaminele complexului B, care au un

turn-over rapid

AfecÆiunile cronice pot afecta absorbÆia

microelementelor:

RezecÆia gastricå: scade absorbÆia calciului çi a

fierului dacå duodenul este bypassat

RezecÆia proximalå a intestinului subÆire: scade

absorbÆia de calciu, acid folic çi vitamine solubile în

apå.

RezecÆia distalå a intestinului subÆire: scade

absorbÆia vitaminei B12 çi a sårurilor biliare.

Medicamentele pot afecta aportul de microelemente:

Clorochina, levadopa, teofilina pot scådea apetitul;

propiltiouracilul çi rifampicina pot modifica gustul.

Hidroxizina, imipramina cresc apetitul.

Excesul de etanol poate conduce la o malabsorbÆie a

tiaminei, vitaminei B12 çi folatului.

Fenitoina, fenobarbitalul, pirimidina pot scådea

nivelurile de folat, vitamina B6, vitamina B12 çi pot

creçte necesarul de vitaminå D.

Metotrexatul scade nivelurile de folat prin creçterea

excreÆiei de folat.

Antimalaricele (primetaminå çi sulfadiazinå) çi

antibioticele (penicilina, sulfonamide) scad

nivelurile de folat.

Bicarbonatul de sodiu reduce absorbÆia folatului prin

scåderea pH-ului jejunal.

SalicitaÆii cresc excreÆia de vitaminå C çi folat çi

determinå deficienÆa de fier dacå apar sângeråri

gastrointestinale.

BlocanÆii de receptori H2 scad absorbÆia de vitaminå

B12, probabil prin scåderea formårii de acid

clorhidric çi pepsinå.

Antiinflamatoarele nesteroidiene pot determina

deficit de fier prin sângeråri gastrointestinale.

Glucocorticoizii cresc pierderile de calciu din vase.

Tabelul 73-1

Evaluarea nutriÆiei

EXAMENUL FIZIC Greutatea corporalå trebuie înregistratå

la fiecare consult al pacientului. PrezenÆa çi severitatea

edemelor çi ascitei trebuie notate, din moment ce acestea

afecteazå interpretarea greutåÆii corporale. Greutatea corporalå

absolutå çi modificårile acesteia au implicaÆii prognostice.

AfecÆiunile asociate cu pierderea în greutate cu pânå la 10-20

procente pe parcursul a 6 luni sau mai puÆin pot determina

afectarea funcÆiilor diverselor sisteme çi organe. Dacå pierderea

în greutate depåçeçte 20 de procente pe parcursul bolii, poate

apårea malnutriÆia energeticå çi proteicå.

Greutatea ar trebui måsuratå zilnic la pacienÆii spitalizaÆi.

Postul absolut determinå o pierdere de aproximativ 0,4 kg/

zi din greutatea corporalå, o semi-înfometare produce pierderi

ale greutåÆii corporale în proporÆie mai micå. Cea mai mare

parte a pierderii în greutate în înfometare se realizeazå iniÆial

din depozitele adipoase çi apoi prin catabolismul proteinelor

musculaturii scheletice çi a proteinelor hepatice; proteinele

altor organe sunt cruÆate pânå când slåbirea este extremå.

Creçterea rapidå în greutate în cazul spitalizårii este rareori

datå de creçterea masei musculare sau gråsoase. Hidratarea

creçte rapid cantitatea totalå de apå çi sodiu, iar compensarea

renalå poate fi întârziatå. Câçtigul rapid în greutate poate

apare atunci când unui pacient malnutrit i se administreazå

carbohidraÆi, deoarece i se refac depozitele de glicogen çi creçte

conÆinutul hepatic în apå.

ÎnålÆimea trebuie måsuratå anual çi la fiecare internare. Aceastå

måsuråtoare are o importanÆå deosebitå pentru detectarea

pierderilor în înålÆime la pacienÆii cu afecÆiuni metabolice osoase

çi ar trebui realizatå cu pacientul stând drept çi privind drept

înainte. Când scåderea în înålÆime este bånuitå çi la pacienÆii

care nu pot sta în picioare fårå så fie sprijiniÆi, înålÆimea maximå

a acestora poate fi estimatå folosind înålÆimea la care se gåsesc

genunchii. ÎnålÆimea la care se gåsesc genunchii reprezintå

distanÆa dintre plantå çi o suprafaÆå anterioarå la nivelul coapsei

deasupra condililor femurali çi în contact cu patela. Aceastå

måsuråtoare se face cu pacientul în poziÆie çezând sau culcat.

ÎnålÆimea la care se gåsesc genunchii este afectatå puÆin de

vârstå sau de modificåri ale greutåÆii çi se calculeazå astfel:

ÎnålÆimea la bårbaÆi (cm) = 64,19 – (0,04 x vârstå) +

[2,2 x înålÆimea la care se gåsesc genunchii (cm)]

ÎnålÆimea la femei (cm) = 84,88 – (0,24 x vârstå) +

[1,83 x înålÆimea la care se gåsesc genunchii (cm)]

Determinarea indicelui de maså corporalå (IMC) sau a

greutåÆii în raport cu mårimea scheletului ne aratå dacå greutatea

actualå a unui individ este adecvatå.

Indicele de maså corporalå Evaluarea IMC (greutatea

în kg împårÆitå la înålÆimea în m2) are avantajul cå este o

metodå simplå çi utilå pentru aprecierea atât a supra-, cât çi

a subnutriÆiei. Un IMC normal se aflå între valorile 18,5 çi

24,9 kg/m2. Supraponderalitatea este reprezentatå de un IMC

între 25 çi 29,9 kg/m2, obezitatea are un IMC între 30 çi

39,9 kg/m2, iar obezitatea morbidå un IMC > 40 kg/m2. În

schimb, riscul pentru malnutriÆia protein-caloricå poate fi

definit ca fiind mediu: IMC = 17-18,4 kg/m2; moderat IMC

= 16-16,9 kg/m2; çi sever: IMC < 16 kg/m2. Un IMC între 13

çi 15 kg/m2 sugereazå cå procentul total de gråsime al organismului

este mai mic de 5 procente din greutate. IMC-ul este

o metodå simplå çi larg råspânditå, folositå pentru estimarea

balanÆei energetice, dar nu ia în calcul diferenÆele de înålÆime.

Greutatea în raport cu mårimea scheletului Mårimea

scheletului este împårÆitå convenÆional în trei clase – micå,

mijlocie çi mare. Scheletele mari necesitå o maså muscularå

mai mare pentru a se deplasa. Clasificårile actuale, cum ar fi

cele ale Companiei Metropolitan de asigurare pe viaÆå (Metropolitan

Life Insurance Company) împart greutatea în grade

diferite, asociate cu o mortalitate mai scåzutå în raport cu

mårimea scheletului. Pe când anumite baze de date folosesc

pentru aprecierea mårimii scheletului circumferinÆa încheieturii

pumnului, distanÆa dintre epicondilii humerali reprezintå un

indicator mult mai precis al mårimii scheletului (tabelul 73-1)

din cauzå cå aceastå distanÆå este mai puÆin influenÆatå de

Æesutul celular subcutan. Pe baza mårimii scheletului, a înålÆimii

çi a sexului se pot obÆine date care aratå greutatea idealå a

unui individ çi cât de departe este greutatea actualå a individului

faÆå de greutatea idealå (tabelul 73-5). La pacienÆii cu amputaÆii

ale membrelor sunt necesare corecturi în raport cu membrul

care lipseçte, înainte ca aceste valori så fie interpretate. De

exemplu, trebuiesc îndepårtate 7,1 procente din greutatea

corporalå pentru o amputaÆie de membru inferior deasupra

genunchiului çi 18,6 procente dacå este amputat întreg membrul

inferior. Astfel de date sunt interpretate cu precauÆie la femeile

gravide, pentru care sunt necesare tabele diferite.

În plus faÆå de greutate, care furnizeazå date ce evalueazå

balanÆa energeticå în întregime, este util deseori så fie luate

în calcul diverse aspecte specifice ale compoziÆiei organismului,

referindu-se în particular la gråsime çi masa muscularå (proteine

sau azot). Måsuråtorile pliului cutanat efectuate cu çublerul

oferå un indicator util al masei gråsoase. Grosimea pliului

cutanat la nivelul tricepçilor diferå în funcÆie de mårimea

scheletului çi de înålÆime (tabelul 73-6). Aceastå apreciere

nu oferå informaÆii în plus faÆå de IMC sau greutatea în raport

cu mårimea scheletului atunci când se evalueazå persoanele

obeze, dar este utilå în mod deosebit la identificarea acelor

indivizi care çi-au pierdut în mod periculos de mult depozitele

de gråsime. Tehnici mult mai directe de måsurare a procentului

de gråsime din organism, cum ar fi cântårirea sub apå, absorbÆiometria

cu raze X çi rezonanÆa magneticå nuclearå pot fi de

asemenea folosite în anumite situaÆii.

Masa muscularå poate fi de asemenea apreciatå prin anumite

måsuråtori de laborator sau poate fi evaluatå direct în cadrul

examenului fizic. CircumferinÆa la nivelul jumåtåÆii braÆului

PacienÆi ambulatori

PacienÆi cu

afecÆiuni acute

PacienÆi cu afecÆiuni

cronice

ToÆi pacienÆii trebuie

interogaÆi asupra

procesului de

asimilare a factorilor

nutritivi:

Apetit

MasticaÆie

DeglutiÆie

Mårimea bolusului

Mårimea meselor

FrecvenÆa meselor

SaÆietate

Pirozis

Dispepsie

RegurgitaÆii

Balonåri

Diaree

ConstipaÆie

Scaune urât

mirositoare

Scaune deschise/

închise la culoare

FlatulenÆå

Existå modificåri

ale procesului

de nutriÆie:

1. Temporar, în

legåturå cu

boala?

2. Temporar, în

legåturå cu

medicaÆia?

La fel ca çi la

pacienÆii cu afecÆiuni

acute çi, în plus,

descoperirea unor

eforturi anterioare de

a rezolva problema

cum ar fi:

1. Reducerea ingestiei

de medicamente care

afecteazå apetitul.

2. ÎmbunåtåÆirea

danturii.

3. Alegerea unor

alimente speciale

cum ar fi: piureuri,

alimente bogate în

fibre, alimente

hipoacide.

4. ÎmbunåtåÆirea

orarului meselor.

5. Controlul

simptomelor gastrointestinale

dupå

maså.

Tabelul 73-2

Procesarea nutrienÆilor

æesutul adipos al organismului çi distribuÆia acestuia sunt

determinate de sex, vârstå, gradul activitåÆii fizice çi numeroase

medicamente. Atât la bårbaÆi, cât çi la femei Æesutul adipos

creçte cu vârsta. La bårbaÆii tineri slabi, Æesutul adipos reprezintå

mai puÆin de 20 de procente

çi poate creçte la bårbaÆii în

vârstå pânå la 25 de procente.

La femeile tinere, depozitele

adipoase pot fi sub 30 de procente

çi cresc treptat la mai mult

de 35 de procente la femeile

în vârstå. La toate vârstele dupå

pubertate femeile sunt mai

grase decât bårbaÆii.

PREVALENæÅ PrevalenÆa

obezitåÆii este în funcÆie

de anumite criterii de diagnostic.

În cele mai multe Æåri

europene, obezitatea este definitå

de un IMC peste 30 kg/

m2, iar supraponderabilitatea

de un IMC între 25-30 kg/m2

sau între 27 çi 30 kg/m2. Statisticile

furnizate de National

Center for Health Statistics din

Statele Unite ale Americii definesc

excesul ponderal ca fiind

greutatea care depåçeçte percentila

85 la bårbaÆii çi la femeile

cu vârsta între 20 çi 29

ani. Se înregistreazå o creçtere

lentå a prevalenÆei la ambele

sexe de la începutul studiilor,

cu peste 40 ani în urmå, iar

între anii 1988 çi 1991 a fost

înregistratå o creçtere mai mare

de 30 de procente atât în Statele

Unite ale Americii, cât çi

PARTEA SPECIALA

1. IPOTEZA DE LUCRU

2. MATERIAL SI METODA

3. REZULTATELE STUDIULUI

4. DISCUTIA REZULTATULUI

2.  Material si metoda

In cadrul studiului au fost evaluati 220 de pacienti cu supaponderabiliatete de gradul I si II aflati in evidenta Spiatalului „Institutul de nutritie si boli metabolice” N. Paulescu in cursul anului 2007(ianuarie-noiembrie) cu varsta cuprinsa intre 40 si 79. Doar 50 dintre acestia sufereau de obezitate.

2.1Scopul lucrarii:

Scopul lucrarii a fost acela de a urmarii influenta factorilor psihologigici asupra comportamentului alimentar pe un lot de pacienti supraponderali si obezi.

Avand in vedere ca obezitatea a devenit o pandemie si ca riscul complicatiilor a crescut simtitor ar trebui insistat pe cauzele care au dus la constituirea excesului ponderal , pe instituirea unei alimentatii sanatoase inca din copilarie si a unui program de exercitii fizice regulat cat si pe determinarea cauzelor care duc la esecul dietelor si revenirea pacientilor obezi la obiceiurile anterioare.

Dieta ar trebui implementata ca facand parte din viata de zi cu zi si nu vazuta ca un regim de slabit pe termen limitat,iar rolul psihologului in echipa medic-pacient ar trebui sa fie bine definit.Ar trebui incercat sa se identifice si sa se elimine factorii predispozanti care au dus la excesele alimentare.

2.2 Caracterizarea grupului

Grupul pacientului luat in studiu este alcatuit din 220 de persoane aflate in evidenta IBNSBM”N.Paulescu”pe perioada ianuarie –noiembrie 2007.

Pentru caracterizarea starii de nutritie a grupului sau folosit urmatorii indicatori: greutatea ideala(GI) si abatere de la greutatea ideala. Pentru fiecare persoana in parte s-a calculat greutatea ideala cu ajutorul formulei:

GI=50+0.75(I-150)+(V-20)/4 -formula Asigurarilor Metropolitane din New York

Unde GI=greutate ideala

I= inaltime in centrimetri

V= varsta in ani

Formula este preferata intrucat ia in calcul varsta si sexul.

In lucrarea de fata mi-am propus sa investighez asocierea obiceiurilor alimentare cu supraponderalitatea si obeziatatea unui grup de 220 de persoane aflat in evidenta Institutului Nicolae Paulescu.

Motivele pentru care m-am orientat spre acest grup populational sunt urmatoarele:

1. Prevalenta crescuta a suprapoderalitatii si obezitatii in populatia adulta in Romania

2. Etoregenitatea grupului, alcatuit din persoane ce provin din diverse medii sociale si profesionale

3. Reprezinta un grup populational ce doresc sa scada in greuate si au probleme datorita surplusului in greutate

4. In marea lor majoritate problemele cu greutatea sun cauzate de catre aportul alimentar crescut si inadecvat nutritional

5. Grupul este format din persoane supraponderala grad I si II si obezitate grad I, II si III

Metodele trebuie sa fie simplu de aplicat, sa aiba costuri reduse si sa determine obtinerea de rezultate reproductibile.

La baza stau obiceiurile alimentare care pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

-        Pentru estimari la nivel familial: metoda listei de alimente, metoda inventarului, si cercetare venitului familial

-        Pentru estimari la nivel individual avem evaluare dietei pe 24 de ore, istoricul dietetic, chestionarele de frecventa alimentara si metoda prin cantarire.

Studiul realizat pentru aceasta lucrare incearca sa arate ca obiceiurle alimentare au o importanta crescuta in aparitia excesului ponderal si a obezitatii, chiar daca aceste nu sunt singurele responsabile de constituirea obezitatii. Factorii principali raman insa cei socio-economici, psihologici, culturali si religiosi. Dintre factorii alimentari prediospozanti: cresterea semnificativa a consumului de grasimi si zahar fata de nivelurile normale, cresterea consumului de produse rafinate cu o inalta densiatate calorica, crestera consumului de alimente cu grad ridicat de prelucrare tehnologica ceea ce provoaca pierderi in nutrienti esentiali, reducrea consumului de glucide complexe si a cerealelor integrale, glbalizarea culturii fast-food.

Indiferent de metoda aplicata, se uramreste evaluare consumului mediu zilnic al unui individ pe grupe de alimente si pe grupe de nutrienti. In prima parte a anchetei se evalueaza consumul pe grupe alimentare, consum care este ulterior transformat in nutrienti cu ajutorul tabelelor de compozitie a alimentelor.

Rezultatele obtinute se compara cu recomandarile pentru o buna nutritie.

Gradul de precizie al anchetelor alimentare este extrem de diferit, datele sunt de regula orientative si au o doza variabila de subiectivitate.

In cazul studiului nostru am folosit ca metoda chestionarul cu raspunsuri libere si preformate pentru cercetarea frecventei obiceiurilor alimentare. Persoanele incluse in acest studiu au fost rugate sa raspiunda la intrebarile acestui chestionar, care investigheaza obiceiurile alimentare ale persoanei, existenta obezitatii in familia nativa si in familia proprie. Completarea chestionarului s-a facut individual, fara a se mentiona numele sau adresa ceea ce ne facem sa credem ca raspunsurile, desi subiective, oglindesc destul de veridic aspectele investigate. Analiza si prelucrarea staistica a datelor cu ajutorul unei baze de date( date adunate cu ajutorul chestionarelor), realizate in programul Microsoft XL.

Anexa chestionar

Pacientilor li s-a aplicat urmatorul chestionar

1. Nume si prenume

2. Vasta a) 19-40 ani

b) 45-50 ani

c) 50-60 ani

d) 60-70 ani

e) >70 de ani

3. Sex F / B

4 .Greutate actuala :

5. Variatii ale greutatii in ultimul an :

6 .Inaltime: IMC=

7. Ocupatie:

8. Mediu de provenienta Urban / Rural

9. Nivel de educatie a) scoala generala

b) Liceu

c) Studii superioare

12. Consumati alcool Da / Nu

13.Fumati Da / Nu / Fost fumator

14. Cand ati constatat ca ati inceput sa cresteti in greutate?

15. Sotia/sotul, copii au greutate normala? Da / NU

16. Considerati ca mancati mai mult decat restul comesenilor? Da / NU

17. De cate ori luati masa pe zi?

- 2-3 mese/zi

- 3-5 mese/zi

- mai mult de 5 mese pe zi

18. Sunteti continuu preocupati de gasirea si achizitionarea alimentolor? Da/ Nu

19. Daca timpul va permite, pregatiti cu placere gustari sau mancaruri gatite pentru dumneavoastra/ restul familiei? Da / Nu

20. Sunteti permanent preocupati de mancare, ati manca tot timpul? Da/ Nu

21. Ati practicat in mod regulat un sport( chiar sport de performanta)? Da/ Nu

22. Frecventati Sali de sport? De cate ori pe saptamana?

-         Niciodata

-         1-2 ori/saptamana

-         3-5 ori/saptaman

-         Mai mult de 5 ori

23. Sarbatoriti cu placere evenimente in familie in jurul unei mese bogate? Da / Nu

24. Nu plecati in concediu decat daca stiti ca veti avea in locul de vacanta alimente suficiente, masa asigurata, etc.? Da / Nu

25. La masa cereti frecvent portii in plus? Da/ Nu

26. Va sculati de la masa numai cand va simtiti satui? Da / Nu

27. Va plac dulciurile, produsele de patiserie, nu refuzati chai cand sunteti satui? Da / Nu

28. Va place carnea mai grasa, maionezele, prajelile? Da / Nu

29. Ce ati alege cartofi prajiti sau cartofi fierti?

30. Cand mancati cu alte perasoane terminati primii chiar daca ati servit o portie mai mare? Da / Nu

31. Ati apelat la vreun consult de specialitate? Da / Nu

32. La consulturi medicale de rutina vi s-a spus ca aveti o greutate prea mare care poate fi un risc pentru sanatatea dumneavoastra? Da / Nu

33. Vi s-a spus ca ati fi prea grasi din cauza unor tulburari endocrine? Da / Nu

34. Ati tinut cure de slabire? Da/ Nu

35. Va supara sporul de greuatate? Da/ Nu

36. Serviti micul dejun in fiecare zi? Da / Nu

37. Consumati produse de fast-food? Cat de des?

- zilnic

- saptamnal

- ocaional

38. Consumati bauturi racoritaoare? Da / Nu

39. Numar de mese pe zi :

40. Mancati regulat Da/ Nu

41. Consum preponderant: a) preparate de casa

b) preparate comert

42. Consumati carne si preparate din carne(mezeluri) A. zilnic

B. de 2-3 ori/sapt

C. o data pe sapt

D. ocazional

E. nu consum

43. Numar de portii in ziua in care consumati carne:

-o portie reprezinta (exemple) :50-80 g carne macra gatita,pasare sau peste;80 g reprezinta aproximativ o jumate de piept de pui de marime

medie

44. Consum preponderent a) carne rosie (porc,vita,oaie)

b) carne alba (peste,pui,curcan)

45. Consum preponderent a) carne afumata

b) carne neafumata

46. Modul frecvent de preparare a carnii A. prajire

B. fierbere

C. la cuptor

D. gratar

47. Consumati grasimi de origine animala (unt,untura,slanina) A. zilnic

B. de 2-3 ori/sapt

C. o data pe sapt

D. ocazional

E. nu consum

Figura nr. 1 – Distributia pe sexe a pacientilor

Sexul pacientilor Feminin MasculinNumarul pacientilor 154 66

Procentaj 70% 30%

Tabel nr. 1 - Distributia pe sexe a pacientilor

Grupul nostru este alcatuit din 30 % subiecti de sex masculin, iar marea majoritate de 70% fiind reprezentata se subiecti apatinand sexului feminin.

70-79 ani

60-69

ani

 

Grafic nr. 2 – Distributia pacientilor in functie de varsta

Varsta (ani) 40-49 50-59 60-69 70-79Numarul

pacientilor17 100 83 20

Procentajul 8% 45% 38% 9%

Tabel nr. 2 - Distributia pacientilor in functie de varsta

Cea mai mare pondere o gasim la grupa de varsta 50-59 de ani , care reprezinta 45% din grupul de studiu . Destul de reprezentativi sunt cei care fac parte din grupa de varsta 60-69 de ani,ei reprezentand 38% din total.Sunt apoi urmati de cei din categoria

de varsta 70-79 ani,acestia reprezentand 9%.Restul de 8% apartin grupei de varsta cuprinse intre 40-49 de ani.

Grafic nr. 3 – Distributia pacientilor in functie de activitatea fizica desfasurata

Activitatea fizica desfasurata

Minima Medie Maxima

Numarul pacientilor

100 105 15

Procantaj 45% 48% 7%

Tabel nr. 3 - Distributia pacientilor in functie de activitatea fizica desfasurata

Procentaj

 

Figura nr. 4 - Circumstante de aparitie a cresterii in greutate

Circumstante Copilarie Stres Casatorie Nu stiuProcent 32% 26% 38% 4%

Tabel nr. 4 - Circumstante de aparitie a cresterii in greutate

Figura nr. 5 – Familii de obezi in grupul de lucru

Tipul de familie Obeza NormalaProcent 57% 43%

Tabel nr. 5 - Familii de obezi in grupul de lucru

Istoria familiala din punct de vedere al problemelor cu greutatea a reprezentat un punct de interes al acestei lucrari ,astfel antecedentele de obezitate la rudele de gradul I

evidentiate la 57% dintre pacienti ar putea sugera o componenta genetica .

Genetica obezitatii recunoaste interactiunea a multiple gene( gene de susceptibilitate ) care interactionand cu alte gene si diversi factori de mediu se pot

exprima clinic.

Numar de persoane din lotul delucru

 

Tipuri de crestere ingreutate

 

Grafic nr. 6 – Tipuri de crestere in greutate in lotul de lucru

Tipuri de crestere in greutate

Supraponderali grad I

Supraponderali grad II

Obezitate

Numarul pacientilor

14 18 50

Procentaj 6% 8% 22%

Tabel nr. 6 - Tipuri de crestere in greutate in lotul de lucru

Procentpacienti

 

Numar de mese p

e zi

 

Figura nr. 7 – Grafic cu distributia nr de mese pe zi

Nr mese Lot martor Lot lucru2 mese 13 % 61 %3 mese 76 % 25 %

Mai multe mese 14 % 15 %

Tabel nr .7 – Tabel cu distributia nr de mese pe zi

Frecventa saptamanala a consumului diferitelor grupe de alimente ,structura ratiei alimentare ,analiza aportului nutritional ca si diferitele obiceiuri asociate cu maqsa

reprezinta puncte de interes al acestei lucrari.

76%ditre subiectii din lotul martor afirma consumul a 3-5 mese pe zi ,13% consuma 2-3 mese /zi si doar 14%consuma intre 5-7 mese /zi.

Desi predomina numarul celor care consuma mai putin in decursul unei zile ,s-a constatat ca un numar crescut dintre acestia obisnuiesc sa manance mai multe portii la o masa.Se stie ca un numar mic de mese pe zi , dar la care se consuma o cantitate mai

mare de alimente reprezinta un factor de risc in constituirea sporului ponderal.

Grad desatietate

 

Procentulpacientiilor

 

Grafic nr. 8 – Distributia in functie de momentul in care pacientii celor 2 loturi opresc ingestia de alimente

Gradul satietatii Lot de lucru Lot martorSatietate mare 212 pacienti 215 pacienti

Satietate relativa 8 pacienti 5 pacienti

Tabel nr. 8 - Distributia in functie de momentul in care pacientii celor 2 loturi opresc ingestia de alimente

Lotmartor

 

Grafic nr. 9 – Distributia in functie de consumul de dulciuri si produse de patiserie

Consumul de dulciuri si produse de patiserie

Lot de lucru Lot martor

Crescut 91% 40%Moderat sau scazut 9% 60%

Tabel nr. 9 – Distributia in functie de consumul de dulciuri si produse de patiserie

Procent depacienti

 

Lotmartor

 

Lot delucru

 

Grafic nr. 10 – Distributia pacientilor in functie de consumul de alimente grase

Consum de alimente grase Lot de lucru Lot martorCrescut 87% 55%

Moderat sau scazut 13% 45%

Tabel nr. 10 – Distributia pacientilor in functie de consumul de alimente grase

Procent de pacienti care prezintatahifagie

 

1 – Lot de lucru

2 – Lotmartor

 

Grafic nr. 11 – Distributia pacientilor in functie de prezenta tahifagiei la cele doua loturi de studiu

Un vechi obicei al alimentatiei romanesti indeamna ridicarea de la masa cu burta plina. Medicina moderna este contrara ideii de satietate absoluta la sfarsitul mesei. Din grupul

nostru de studiu doar un numar mic de persoane nu se ridica de la masa decat in momentul in care se simt foarte satuli(le plezneste burta), lucru care le ofera si o

satisfactie deosebita. Acest lucru considera ei ca este un aspect poztitv.

Nici la intrebarea din chestionar, cu privire la faptul daca subiectii obisnuiesc sa se trezeasca noapte din somn pentru a manca nu s-a raspuns afirmativ decat intrun procent

foarte redus.

Tahifagie Lot de lucru Lot martorPrezenta 98% 48%Absenta 2% 52%

Tabel nr. 11 – Distributia pacientilor in functie de prezenta tahifagiei la cele doua loturi de studiu

Grafic nr. 12 – Distributia persoanelor in functie de cura de slabire urmata

Persoane care au urmat cura de slabire

Da Nu

Numar de persoane 171 49Procent persoane 78% 22%

Tabel nr. 12 – Distributia persoanelor in functie de cura de slabire urmata

Grafic nr. 13 – Disributia pacientilor in functie de impactul psihic al supraponderabilitatii in cadrul membrilor grupului de lucru

Impactul psihic asupra persoanelor supraponderale

Impact negativ Absenta impactului negativ

Procent de persoane 81% 19%

Tabel nr. 13 – Disributia pacientilor in functie de impactul psihic al supraponderabilitatii in cadrul membrilor grupului de lucru

Grafic nr 14-Distributia pacientilor in functie de frecventarea fast-food-urilor

In grupa alimentelor intens calorigene , care se pare ca sunt o cauza majora a supraponderalitatii si obezitatii persoanelor incluse in acest grup populational intra si produsele de patiserie , mancarurile grase,sosuri , maioneze , prec um si produse care

pot fi achizitionate din fast –food-uri.

Astfel,91 %dintre subiecti afirma consumul produselor de patiserie cu o frecventa de 3 -5 ori pe saptamana .Mancarurile grase , sosurile , maionezele sunt preferate de 87% dintre acestia iar restul de 13 % nu recunosc vreo preferinta pentru aceste sortimente

alimentare. La fel de important este de remarcat ca 80 % prefera carnea rosie spre deosebire de restul de 20% care prefera carnea slaba.

O atentie deosebita acordam celor care frecventeaza fast- food-urile si care reprezinta un procent destul de ridicat 40%.

Activitate profesionala Sedentara Usor active Moderat activa Activa

Nr 121 77 11 11% 55 35 5 5

Tabel nr 15 - – Distributia subiectilor in functie de cheltuiala energetica in activitatea profesionala

Grafic nr 15 – Distributia subiectilor in functie de cheltuiala energetica in activitatea profesionala

Se observa ca 55 % din pacienti au o activitate sedentara la locul de munca , ceea ce ne demonstreaza rolul sau in aparitia excesului ponderal , avand in vedere ca activitatea profesionala ocupa o mare parte din timpul unei zile. 35 % din subiecti afirma ca au o

activitate usor activa in timp ce doar 5 % sunt activi la locul de munca.

se SSse onS Se observa ca 55% din pacienti au o activitate sedentara la locuul de mun

ca se seseFrecventa in sala de sp

Frecventa in sala de sport Nr. %

1-2 ori/saptamana 154 703-5 ori/saptamana 22 105-7 ori/saptamana 11 5

niciodata 33 15

Ttbtabe

4. TTatabetatavta Tabel nr 16- Distributia subiectilor in functie de frecventa in sala de sportt ddisaTtattabel

tttt

Frecventa in sala de sport

grafic

1. Grafic nr 16- Distributia subiectilor in functie de frecventa in sala de sportt Marea majoritate a persoanelor incluse in acest grup de studiu

frecventeaza sala de sport pentru a pierde in greutate si numai un procent mic – vin pentru mentinerea greutatii actuale.Indreptarea acestor

persoane catre o locatie specializata in efectuarea exercitiilor fizice ne demonstreaza constientizarea problemelor individuale legate de

surplusul de greutate.Totusi prezenta in cadrul unei saptamani in sala de sport este foarte scazuta,astfel cei mai multi indivizi -70% au o frecventa

de doar 1-2 ori pe saptamana.Se constata procente foarte scazute ale persoanelor care au o frecventa crescuta:10% vin de 3-5 ori / saptamana

si doar 5 % / 5-7 ori pe saptamana.ddisaTtattabel

ggra

Frecventa in sala de sport

Consult medical de Da NU

specialitateNr. 77 143% 35% 65%

tTFrecventa in sala de sport

1. Tabel nr 17- Distributia subiectilor in functie de apelarea la un consult de specialitate ddisaTtattabel

Frecventa in sala de sport

1. Grafic nr 17- Distributia subiectilor in functie de apelarea la un consult de specialitate ddisaTtattabel

Procentul scazut al frecventei in sala de sport precum si procentul crescut al celor care au o activitate profesionala sedentara ar putea explica intr-o oarecare masura

problemele pacientilor cu surplus de greutate.

Foarte important de studiat ni s-a parut si adresabilitatea persoanelor catre un medic specializat in ceea ce priveste surplusul de greutate ,astfel la intrebarea respectiva din

chestionar doar 35% dintre subiecti au apelat la un consult de specialitate,restul de 65 % nu.Totusi ,la consultatiile medicale efectuate pentru alte cauze ,li s-a spus ca nu au

suferinte endocrine.

Grafic nr 18- Distributia subiectilor in functie de aparitia complicatiilor datorita obezitatii

Obezitatea se asociaza

cu numeroase complicatii,

multe serioase din

punct de vedere

medical ,care altereaza calitatea vietii si conduc la imbolnaviri si moarte prematura.Principalele complicatii sunt metabolice (diabet zaharat ,

dislipidemie) ;cardio-vascculare(hipertensiune arteriala,boala coronariana,accident vasvular cerebal,tromboflebite), respiratorii

(hipoventilatie , apnee in somn) , osteoarticulare(guta,leziuni articulare- in special ale celor care sustin greutatea :sold ,coloana lombara).

Astfel, din grupul nostru de studiu 40% au fost diagnosticati ci dislipidemie ,20%cu diabet zaharat,15 % cu hipertensiune arteriala, iar 25% prezinta

boli asociate(boli cauzate de excesul ponderal).

Grafic nr 20-Distributia pacientilor in functie ponderea afectiunilor asociate celor doua sexe in lotul studiat

Tip dietaDieta recomandata de

medic Dieta din diverse surse% 22% 77%

Tabel nr 21 – Distributia subiectilor in functie de tipul dietei abordate

Grafic nr 21 – Distributia subiectilor in functie de tipul dietei abordate

Mai multe portii la o masa DA NU

Nr. 141 79% 64.09 35.81

Tabel nr 22 – Distributia subiectilor in functie de numarul mese pe zi

Grafic nr 23– Distributia subiectilor in functie de numarul de portii la o masa

La aceasta intrebare privind marimea portiilor de mancare:64,09%afirma ca aleg portii de marime mare si doar 35,81% pe cele de marime mica.Marimea portiilor alimentare este o problema comuna majoritatii persoanelor supraponderale si obeze.82% dintre ei

obisnuiesc sa manance seara tarziu iar restul de 18% afirma ca nu au acest obicei.Mancatul foarte tarziu seara este tot un factor predispozant.

Consumul de alimente seara tarziu DA NU

Nr. 181 39% 82 18

Tabel nr 24 –Distributia subiectilor in functie de consumul de alimente seara tarziu

Grafic nr 24 - Distributia subiectilor in functie de consumul de alimente seara tarziu

Portiile consumate Mici Medii Mari

% 20% 30% 50%

Tabel nr 25 – Distributia subiectilor in functie de marimea portiilor consumate

Grafic nr 25 – Distributia subiectilor in functie de marimea portiilor consumate

Tabel nr 26 –Repartitie in functie de sex si IMC

Sex IMC<25 IMC=25-29,9 IMC>30

F 8 101 45B 33 33 33

Grafic nr 26 –Repartitie in functie de sex si IMC

Mic dejun DA NUNr. 176 44% 81% 19%

Tabel nr 27 –Distributia subiectilor in functie de servirea micului dejun

Grafic nr 27 –Distributia subiectilor in functie de servirea micului dejun in

fiecare zi

Grafic nr 28 –Distributia pacientilor in functie de

consumul desertului dupa masa

Grafic nr 29 – Repartitia pacientilor in functie de consumul de bauturi racoritoare

Se observa tendinta crescuta a subiectilor de a consuma bauturi racoritoare.Studiile din ultimea vreme le include si pe acestea ca facand

parte dintre elementele cauzatoare ale supraponderabilitatii si obezitatii. Un studiu amplu despre efectele bauturilor racoritoare (chiar si dietetice)

asupra greutatii corporale indica cresterea riscului de ingrasare in 41% la personale care consuma cel putin o doza de bautua racoritoare pe zi.

Asadar din grupul studiat de noi in aceasta lucrare 76% dintre persoane afirma consuul frecvent al bauturilor racoritoare(fie ele dietetice sau nu) si

doar 24% neaga consumul frecvent.

Categorie Lot martor Lot studiu

Emotional-eaters 120 40

Non Emotionla-eaters

50 10

Tabel nr 30-Distributia pacientilor analizati in functie de comportamentul alimentar

Comportamentul alimentar analizat cu ajutorul chestionarului permite incadrarea pacientilor in doua mari categorii:

-fara predispozitie la mancatul emotional

-cei care mananca din cauze emotionale

A fost urmarit comportamentul alimentar la pacientii obezi versus non-obezi din cele doua loturi ale acestui studiu.

Majoritatea persoanelor obeze fac parte din categoria emotional-eaters indiferent de prezenta sau nu a diabetului zaharat care pare sa nu

influenteze atitudinea pacientului fata de alimentatie.Predispozitie pentru „mancatul emotional”au avut si pacientii supraponderali din lotul de

studiu ,dar mai ales pacientii obezi din lotul martor.

Grafic nr 30-Distributia pacientilor analizati in functie de comportamentul alimentar

Categorie Emotional-eaters Non Emotional-eaters

Femei 120 34Barbati 40 26

Tabel nr 31 – Repartitia pacientilor in functie de sex si de comportamentul alimentar

Grafic nr 31 – Repartitia pacientilor in functie de sex si de comportamentul alimentar

www.scritube.com