acsa obezitate

42

description

sport adaptat

Transcript of acsa obezitate

Page 1: acsa obezitate
Page 2: acsa obezitate

Din punct de vedere medical → exces de ţesut adipos care conduce, de cele mai multe ori la deteriorarea stării de sănătate, în plan funcţional, psihologic şi social.

În plan funcţional, obezitatea conduce la diabet, hipertensiune, dificultăţi în respiraţie, insomnii, pubertate întârziată, dureri osteo-articulare, edeme, varice, flebită etc.

În plan psihologic pot apărea simptome depresive, deteriorări ale imaginii de sine, etc.

În plan social, efectele pot conduce la izolarea persoanei, discriminare etc.

Page 3: acsa obezitate

Riscurile obezităţii corelează pozitiv cu distribuţia predominant abdominală a ţesutului adipos, cu valorile indicelui de masă corporală şi cu durata obezităţii.

(De exemplu, riscul cardiovascular este crescut la supraponderalii la care valorile taliei depăşesc 83cm la femei şi 94cm la bărbaţi. Subiecţii cu indicele de masă corporală mai mare de 32 au o mortalitate generală de două ori mai mare comparativ cu normoponderalii).

Page 4: acsa obezitate

factori genetici – antecedentele familiale, de multe ori dau amprenta “graşilor”, „slabilor”, „scunzilor”, „înalţilor” etc. 

factori psihologici: perturbări ale propriei imagini corporale – persoana obeză îşi respinge propriul corp pe care îl consideră dizgraţios, autoculpabilizări, stări depresive datorate regimurilor de slăbire şi eşecurilor terapeutice repetate.

stilul de viaţă, sedentarismul, obiceiurile alimentare deficitare şi stress-ul;

factori hormonali şi de altă natură.

Page 5: acsa obezitate

Ce facem noi cu caloriile pe care le absorbim? În cazul unui individ normoactiv, care trăieşte în mediul urban:

70%din energia provenită din alimentaţie este absorbită de metabolismul de repaus,

10% din aceasta se consumă prin efect termic 20% din calorii se ard prin activităţile fizice.

se observă că fracţiunea legată de consumul activităţilor fizice este destul de redusă, ceea ce conduce la ideea că este nevoie de un volum mare de efort fizic pentru a arde un număr mare de calorii.

Page 6: acsa obezitate

În cazul subiectului obez: metabolismul său de repaus este mai activ şi

consumă mai multe calorii, pentru întreţinerea funcţiilor vitale

cheltuielile energetice legate de exerciţiul fizic sunt cel puţin la fel de mari, deoarece subiectul este nevoit să deplaseze o masă corporală suplimentară.

Caloriile pierdute prin efectul termic sunt mai numeroase

→ subiectul obez resimte nevoia ingerării unei cantităţi mai mari de alimente.

Page 7: acsa obezitate

În cazul unui subiect care a ținut un regim drastic de slăbire,

metabolismul bazal devine mai puţin „lacom”,

mişcările sale consumă mai puţine calorii cota de calorii arse prin efect termic scade

deopotrivă. În consecinţă, obezitatea care îi servea la

eliminarea caloriilor de prisos nu mai există și dacă subiectul reîncepe să mănânce la fel ca înainte, atunci va redobândi foarte repede greutatea iniţială şi chiar ceva în plus.

Page 8: acsa obezitate

nutriţioniştii din noua generaţie se gândesc atent înainte de a prescrie o cură de slăbire unui obez.

Obezitatea trebuie analizată în amănunt, prin identificarea cauzelor ei profunde, în special, a resorturilor psihice care conduc la episoadele bulimice.

Foame versus apetit!!!!!!

Page 9: acsa obezitate

Determinarea obezităţii se realizează pe baza indicelui de masă corporală, care ia în calcul greutatea corporală şi talia (statura).

Vezi tabel!   Indicele de masă corporală corelează

cu ţesutul adipos. Relaţia dintre acest ţesut şi indicele de masă corporală diferă în funcţie de vârstă şi sex.

Page 10: acsa obezitate

Indicele de masă corporală reprezintă doar o componentă a profilului de sănătate al individului. Acest profil va fi completat, în mod necesar, cu informaţiile referitoare la compoziţia corporală!!!

În funcţie de zona în care se localizează excesul de ţesut gras, diferenţiem: obezitatea ginoidă – la nivelul coapselor, cum este cazul celei întâlnite în rândul femeilor şi obezitatea androidă, când depozitele se situează la nivelul abdomenului (circumferinţa taliei depăşeşte 90cm.- la femei şi 100cm, la bărbaţi).

Page 11: acsa obezitate
Page 12: acsa obezitate
Page 13: acsa obezitate

Determinarea surplusului ponderal la copii este mai dificilă decât la adulţi, diferenţa dintre supraponderalitate şi obezitate la această categorie de vârstă nefiind încă bine conturată.

Totuşi, se consideră că, dacă un copil are o greutate mai mare decât 85% din populaţia de acelaşi sex, vârstă şi înălţime, el este supraponderal.

Page 14: acsa obezitate

Percentilele sunt valori (ale greutăţii, ale înălţimii, ale indicelui de masă corporală) situate pe o scală de la 1 la 100, care indică procentul din populaţie care se situează sub sau peste valorea medianei; mediana reprezintă valoarea care împarte şirul de date în două părţi egale.

De exemplu, dacă un copil de 10 ani are greutatea corporală situată în dreptul percentilei 25, respectiv 28kg., înseamnă că 25 % din copiii de vârsta lui, au greutatea sub valoarea acestui copil. In concluzie, majoritatea copiilor (75%) au o greutate mai mare.

Page 15: acsa obezitate
Page 16: acsa obezitate

În ultimele două, trei decenii, s-a constatat dublarea numărului de copiii supraponderali, în toate grupele de vârstă, rasă şi sex, fapt care se datorează atât factorului genetic, dar mai ales dietei defectuoase, lipsei de mişcare (aproape jumătate dintre copiii între 8-16 ani petrec între 3 şi 5 ore /zi, în faţa televizorului sau a computerului.

Page 17: acsa obezitate

Primii ani de creştere şi dezvoltare ai copilului sunt esenţiali pentru evoluţia sa fizică, mentală şi emoţională.

Trebuie acordată o atenţie deosebită raportului masă musculară / ţesut adipos, începând cu vârste foarte mici, în condiţiile în care procentul de ţesut adipos creşte în primul an de viaţă, apoi scade într-o medie individuală, în paralel cu creşterea musculaturii.

La copiii cu obezitate, ţesutul gras continuă să se dezvolte, ca urmare a factorului genetic, a dietei defectuoase şi a lipsei de activitate fizică.

Page 18: acsa obezitate

Există câteva perioade critice în care trebuie acordată o atenţie sporită compoziţiei corporale: ultimul trimestru al sarcinii, primul an de viaţă şi în debutul adolescenţei. În aceste perioade se constată o creştere a numărului de celule în ţesutul adipos.

Page 19: acsa obezitate

Un motiv important de a menţine numărul celulelor ţesutului adipos cât mai scăzut, este acela că obezitatea dobândită în copilărie este cel mai dificil de combătut. Copilul supraponderal şi în special copilul obez au toate şansele de a deveni adulţi obezi.

Page 20: acsa obezitate

IMC este utilizat atât pentru depistarea copiilor supraponderali, cât şi a celor subponderali. Având în vedere faptul că, compoziţia corporală a fetelor şi băieţilor este diferită pe parcursul creşterii şi dezvoltării, specialiştii au pus la punct o serie de curbe care ilustrează evoluţia indicilor de masă corporală pe sexe şi vârste (2-20 ani).

Page 21: acsa obezitate

IMC indică în percentile starea de nutriție a subiectului, după cum urmează :

Subponderal → sub percentila 5 Greutate optimă → între percentila 5-85 In situaţie de risc → între percentila 85-

95 Supraponderal → la nivelul sau peste

percentila 95

Page 22: acsa obezitate

asigurarea exemplului personal, în sensul promovării unor obişnuinţe sănătoase de viaţă (legate de dietă, de activităţile fizice zilnice, etc.);

asigurarea unui regim alimentar adecvat (conţinut caloric redus, limitarea porţiei, evitarea fast food-urilor, evitarea meselor în timpul vizionării emisiunilor tv etc);

instaurarea unui regim fizic activ, prin angrenarea întregii familii în activităţi sportive, de timp liber;

Page 23: acsa obezitate

evitarea sistemelor de recompensare a copilului prin oferirea de dulciuri, îngheţată, produse Mc Donalds; în locul acestor recompense puteţi duce copilul în parc pentru plimbare, mers cu bicicleta, role, bowling etc.

interzicerea sau limitarea băuturilor zaharate, acidulate, în special pentru copiii între 1-6 ani;

gestionarea timpului liber astfel încât copilul să stea cât mai puţin în faţa televizorului sau a computerului, maximum una, două ore pe zi; studiile au demonstrat că există o corelaţie înalt pozitivă între timpul petrecut în faţa televizorului şi prezenţa obezităţii;

Page 24: acsa obezitate

ajutaţi copilul să îşi fixeze obiective realiste, pozitive, de tipul: „să poată alerga 400m într-un tempo uniform, stabilit la alegere”, „să meargă pe bicicletă 20 minute fără să obosească” şi nu pe cele de genul „trebuie să slăbeşti un număr de kg, într-un anumit interval de timp”.

 

Page 25: acsa obezitate

Orice program care vizează revenirea la o greutate corporală optimă, va include trei aspecte principale:

terapia prin dietă; exerciţiul fizic; terapia comportamentală.

Page 26: acsa obezitate

a) O dietă echilibrată trebuie să asigure un aport caloric zilnic cuprins între:

1600 kcal. – copii între 2-6 ani, majoritatea femeilor şi anumiţi vârstnici;

2000 kcal. – marea majoritate a adulţilor; 2200 kcal. – copii mai mari de 6 ani,

adolescentele, femeile active, bărbaţii mai puţin activi;

2800 kcal. – adolescenţii şi bărbaţii activi.

Page 27: acsa obezitate

Subiectul obez împreună cu medicul şi specialistul în ex fizic vor stabili câteva obiective realiste, de tipul:

- stagnarea procesului de luare în greutate (pe seama ţesutului gras);

- stabilizarea greutăţii corporale; - scăderea greutăţii corporale; - menţinerea greutăţii corporale; - tratarea complicaţiilor medicale ale

obezităţii; - asigurarea unui tonus psihic bun, prin

înlăturarea ideilor obsesive legate de greutate.

Page 28: acsa obezitate

Obiectivul principal constă în asigurarea unui dezechilibru (care se menţine câteva luni), astfel încât cheltuielile energetice ale organismului să depăşească aportul energetic.

În cazul supraponderalilor se poate reduce aportul energetic cu 500kcalorii/zi, ceea ce asigură o scădere ponderală de 0,5–1kg /săptămână.

În cazul obezilor, este necesară reducerea cu cel puţin 1000kcalorii/zi, comparativ cu alimentaţia anterioară, rezultând o scădere în greutate, cu 1-2kg / săptămână.

Page 29: acsa obezitate

Principii ale pierderii în greutatePentru început, trebuie făcută distincţia

clară dintre ţesutul adipos şi ţesutul „slab”, care conţine: ţesut muscular (masă activă), apă, electroliţi, minerale, ţesut osos, rezerve de glicogen etc.

Page 30: acsa obezitate

Studii experimentale (Yan & Van Italie, 1980) au evidenţiat eficienţa diferitelor tipuri de diete alimentare, prin urmărirea pierderii de greutate şi a compoziţiei corporale, în primele 5 zile:

subiecţii care au urmat o dietă mixtă, de 800kcalorii/zi au pierdut 1,3 kg., din care 59% ţesut gras, 3,4% proteine, 37,6% pierderi hidrice.

subiecţii care au urmat o dietă cetogenică de 800kcalorii/zi au pierdut 2,3 kg., din care 33,2% ţesut gras, 3,8% proteine, 63% apă. Dieta cetogenică se bazează pe un conţinut proteic, în care oxidarea rapidă a acizilor graşi liberi se produce la nivel hepatic provocând procesul cetogenezei.

Page 31: acsa obezitate

Subiecţii care au urmat un regim de înfometare au pierdut 3,8Kg. din care 32,3% ţesut gras, 6,5% proteine şi 61,2% apă. Este considerat unul dintre cele mai dure şi mai dificile programe de parcurs, deoarece: nu înlătură senzaţia de foame, favorizează tentaţia ingerării anumitor alimente, durează prea mult timp,etc. Acest regim alimentar nu este recomandat obezilor.

Page 32: acsa obezitate

1. Programele de înfometare sau cele bazate pe o dietă extrem de strictă sunt de cele mai multe ori inoportune din punct de vedere ştiinţific şi periculoase din punct de vedere medical, în condiţiile în care acestea cauzează pierderi mari hidrice, de electroliţi, minerale şi mai ales proteine.

Se pot observa: diminuarea toleranţei la glucoză, cetonurie, nivele ridicate ale acidului uric seric, reduceri ale volumului sanguin, atrofia miocardului şi chiar moarte subită.

Page 33: acsa obezitate

2. Restricţia calorică moderată cu 500 - 1000 kcalorii mai puţin decât aportul zilnic obişnuit, conduce la pierderi mai mici de ţesut activ şi o rată a deshidratării mult diminuată.

3. Efortul fizic dinamic, care antrenează marile grupe musculare conservă acest tip de ţesut, inclusiv densitatea osoasă, şi atunci, pierderea de greutate se va realiza în principal sub forma ţesutului gras.

Page 34: acsa obezitate

4. Programele de reducere a greutăţii corporale se vor baza întotdeauna pe asocierea unui regim de nutriţie sănătos (hipocaloric) cu exerciţii fizice efectuate în regim aerob.

Programele de slăbire vor include : Exerciţii pentru creșterea capacităţii

aerobe, ex de forță și de mobilitate.

Page 35: acsa obezitate

Mijlocul cel mai comod pentru majoritatea subiecţilor obezi îl reprezintă mersul activ, cu un tempo de 4-6km/oră, timp de minimum o oră, care asigură un consum între 400-600kcalorii/oră. Dacă dansul asigură un consum de 250 kcalorii/oră, jogging-ul, patinajul ciclismul, tenisul, înotul, baschetul determină un consum de 500-700kcalorii/oră. Vezi tabel!

Page 36: acsa obezitate

Activităţile sus menţionate se vor desfăşura fie într-o singură repriză, fie fracţionat, pe parcursul zilei, într-un tempo moderat, la o frecvenţă cardiacă sub 120 pulsaţii/min., respectiv, 60-70% din frecvenţa cardiacă maximă.

Programele de exerciţii fizice desfăşurate de 3 ori/săptămână, cu o intensitate şi cu o durată care să asigure arderea a cel puţin 300 kcalorii/şedinţa de lucru, pot constitui un nivel prag pentru reducerea ţesutului adipos. Creşterea consumului caloric dincolo de 300kcalorii, precum şi creşterea frecvenţei şedinţelor vor contribui în timp, la topirea ţesutului adipos şi la tonifierea musculaturii.

Page 37: acsa obezitate

Majoritatea specialiştilor recomandă iniţial desfăşurarea unui efort fizic moderat, cu o durată de 30 - 45 minute şi o frecvenţă de 3-5 ori /săptămână, urmând ca în timp, să se ajungă la o exersare zilnică situată în jurul a 60 minute; programele vor fi strict individualizate şi eventual supravegheate de către specialist.

Page 38: acsa obezitate

3) Terapia comportamentală implică schimbări în atitudinile, deprinderile, rutinele subiectului şi mai ales ale familiei din care acesta face parte. În acest sens, se pot utiliza următoarele strategii:

păstrarea unui jurnal în care subiectul va consemna alimentele (cantitate şi calitate) ingerate, precum şi efortul fizic prestat;

identificarea unor situaţii cu potenţial risc pentru dieta subiectului şi evitarea acestora (existenţa în casă a unor alimente interzise sau vizionarea programelor tv. în timpul meselor);

Page 39: acsa obezitate

recompensarea unor acţiuni pozitive ale subiectului, cum ar fi îndeplinirea unui anumit obiectiv, pe termen scurt (de exemplu, subiectul poate primi cadou un echipament sportiv, ca recompensă pentru efectuarea zilnică a programului de exerciţii fizice).

subiectul va stabili săptămânal obiectivele de lucru, în cooperare cu familia. De altfel, părinţii trebuie să ajute copilul obez să adopte sau să menţină o atitudine pozitivă.

Page 40: acsa obezitate

Arderea ţesutului adipos în timpul efortului serveşte unor scopuri diferite, în funcţie de caracteristicile individului; sportivii, în special cei din probele de anduranţă, urmăresc să îşi conserve rezervele de carbohidraţi, în vreme ce persoanele supraponderale doresc să reducă greutatea corporală.

Page 41: acsa obezitate

În comparaţie cu rezervele limitate de carbohidraţi, depozitele de trigliceride se găsesc din abundenţă la o persoană sănătoasă neantrenată, 70 000 - 100 000 kcalorii fiind stocate sub forma grăsimilor. Chiar şi sportivii de înaltă performanţă, al căror strat adipos este redus, au depozite care depăşesc cu mult cerinţele probei sportive respective, sportivii de anduranţă având aceste depozite de trigliceride în cadrul fibrelor musculare.

Page 42: acsa obezitate

Contribuţia relativă a grăsimilor şi carbohidraţilor în eliberarea energiei variază cu intensitatea efortului. Activităţile cu intensitate redusă, cum ar fi mersul pe jos, stimulează lipoliza, în special din depozitele periferice, în vreme ce trigliceridele musculare participă foarte puţin la proces.

În contrast, rata oxidării grăsimilor este cea mai înaltă în timpul eforturilor cu intensitate moderată, cum ar fi jogging-ul lejer, la 65% din VO2 max, dar contribuţia ac.graşi plasmatici şi a rez intramusculare este egală.