PROIECT DE LECŢIE

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare DATA: CLASA: a VI- a

OBIECTUL: Limba şi literatura românăPROPUNĂTORI: Nechita RobertUNITATEA DE CONŢINUT: Opera epică.SUBCAPITOL: Fata babei şi fata moşneagului de Ion CreangăSCOPUL:Formarea unor deprinderi de utilizare corectă a limbii române, aprofundarea deprinderilor de identificare a caracterelor expuse într-un text epic.COMPETENTE GENERALE: O1: Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oralO2 :Dezvoltarea capacităţii de exprimare oralăO3 :Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scrisCOMPETENŢE SPECIFICE: O1.2:Să sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în funcţie de contextO2.2:Să utilizeze relaţiile de sinonimie, antinomie în organizarea mesajului oralO3.2 :Să identifice modurile de expunere într-un text epic TIPUL LECŢIEI: Sistematizarea cunoştinţelor METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: Conversaţia euristică, exerciţiul, problematizareaRESURSE: Manual, fişe cu citate din text pentru munca în grup, fişe de lucruBIBLIOGRAFIE: -Manualul clasei a VI- a, Editura All

-Să dezlegăm tainele textelor literare, îndrumător pentru clasa a VI-a”

Etapele lecţiei

Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluarea Observaţii

1.Evocarea 10m.

O1.1

Se notează absenţele, se stabileşte ordinea, se creează climatul adecvat începerii lecţiei. Se verifică tema pentru acasă. Anunţ tema lecţiei de azi: Astăzi vom vorbi despre “Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă.

-Aţi citit „Fata babei şi fata moşneagului”? Care parte v-a plăcut mai mult?

Pregătirea elevilor pentru oră.Elevii citesc tema.

Elevii răspund la întrebări, cu argumente proprii, după preferinţele fiecăruia: când fata moşului a ajutat-o pe caţeluşa bolnava, sau când a curaţat cuptorul cel părăsit, ori când a fost ascultatoare şi supusă cu Sfânta Dumincă etc.

2.Realizarea sensului

25mO1.2

-Pentru început deschideţi-vă manualele să citim fragmentul ca să ni-l amintim iar apoi vom încerca să rezolvăm câteva sarcini referitoare la acest fragment.Notez la tablă titlul lecţiei.

După lectură, împart elevilor nişte fişe de lectie şi începem activitatea propriu-zisă. Precizez fragmentul în care fata moşului trăbăluia pe când fata babei lâncezea.

Elevii notează titlul în caiete iar apoi îşi deschid manualele, pregătiţi pentru lectură.

Elevii se grupează câte 5 şi se concetrează la realizarea cerinţelor şi sarcinilor.

Pe tot parcursul orei, răspunsurile elevilor vor fi monitorizate, iar cele complete vor fi trecute pe tablă.

Revin cu explicaţii dacă ceva nu s-a înţeles.

2

Mai întâi vă rog să identificaţi aarhaismele şi regionalismele din text prin subliniere. Apoi vă rog să da-ţi forma literară a regionalismelor şi să explicaţi arhaismele.

-Ce sinonime credeţi că s-ar potrivi pentru următoarele expresii:

„vai ş-amar de pielea ei”

„, în sfîrşit”„nu-şi mai strîngea picioarele de treabă”

- Cum v-aţi simţit când am citit fragmentul?Am văzut că v-aţi amuzat cănd citeam anumite pasaje, nu-i aşa?

Puteţi să-mi spuneţi ce stârneşte comicul în cazul acesta şi cum comentaţi proverbul:„se alinta cum s-alintă cioara-n laţ”

Elevii răspund astfel: Regionalisme:robace - harnic, muncitor, horopsită - oropsit, asuprit, chinuit.

Arhaisme:găteje = ramuri subţiri şi uscate pentru foc,tăbuieţ = faţă, învelitoare, săculeţ, săcuşor.

Rezultatele sunt următoarele:

durere, suferinţă.aşadar, concluzie.ocupat, preocupat.

Elevii se simt binedispuşi, bucuroşi la citirea fragmentului.

Ei îşi reactualizează cunoştinţele despre comic şi răspund după cum urmează:

Să expună clar şi concis ideile.

Ajut elevii să găsească răspunsuril e corecte.

3

Comicul stârneşte hazul cititorilor prin următoarele categorii care apar în text: de limbaj, dat de arhaisme, de regionalisme, de proverbe şi de zicători; de situaţie, dat de întâmplările hazlii, buna dispoziţie a autorului ; şi comicul de caracter dat de trăsăturile morale ale personajelor şi de atitudinea lor. Rezultă de asemenea jovialitatea, voia bună şi optimismul autorului.

Zicala exprimă iluzia celui ce îşi hrăneşte mintea cu surogate ce odată şi odată tot îşi vor face efectul nociv în realitatea imediată. Autorul ascunzându-şi ironia într-un înveliş dulceag dar cu lecuire amară din dorinţa ca tot ce e rău pe lume să dispară, adică necazurile, supărările şi să rămână doar ce e bun, adică voia bună, bucuriile.

4

O.2.2 Acum ne vom centra atenţia asupra fetei bune şi asupra acelei rele şi v-aş ruga să găsiţi în text nişte însuşiri ale acestora iar apoi să completaţi matricea caracterială cu calităţile sau defectele găsite.

Elevii găsesc însuşirile şi completează matricile astfel:

frumoasă harnică

ascultatoare

fata moşului

robace răbdătoare bună

slută leneşă

ţâfnoasă

fata babei

cârtitoare nemulţămitoare rea

Să identifice însuşirile.

Munca în grup.

5

-Ce înţelegeţi voi prin „ a lenevi”? Îmi puteţi spune nişte sensuri ale acestui verb? Vă rog să completaţi schema următoare.

Daţi 3 antonime ale verbului a lenevi. Credeţi că a lenevi este un caracter bun sau rău?

A LENEVI A Trândăvi

A Tolăni A Delăsa

A Lâncezi

A sta inactiv

A-şi pierde vremea de pomană Antonime: a lenevi - a munci,a trândăvi - a hărnici,a tolăni - a activa.

A lenevi nu este un lucru bundeoarece acest caracter dovedeşte că acea persoană este un om cu defecte, needucat, în stare de a dăuna celor din jur datorită cusururilor sale.

Conversa ţia euristică.

6

După cum am văzut, „Fata babei şi fata moşului” este o operă epică. Puteţi să identificaţi patru caracteristici ale operei epice ilustrate în acest fragment?

Haideţi acum să vedem la ce persoană povesteşte Ion Creangă în „Fata babei ţi fata moşneagului” şi să încercăm să definim categoriile de personaje. Ce categorii de persoane foloseşte povestitorul pentru a nara? Cine este personajul cu caracter negativ, dar cel pozitiv?

Vom încerca în contiunare să găsim nişte trăsături de caracter ale personajelor şi să alcătuim o scurtă caracterizare a acestora. Pentru aceasta vă voi împărţi nişte matrici semantice pe care le veţi completa cu trăsăturile personajelor din care să rezulte de asemenea şi anumite strategii de comunicare.

Elevii identifică următoarele caracteristici: -autorul foloseşte ca mod de expunere dominant naraţiunea-înfăţişează un şir de întâmplări-sentimentele sunt exprimate indirect şi prin personaje-relatarea întâmplărilor se face de către narator sau prin gura personajelor implicate în povestire.

Elevii observă că autorul povesteşte atât la persoana a III-a cât şi la persoana I.Fata babei şi fata moşneagului.

Elevii completează matricile găsind următoarele trăsături ale personajelor:

Capacitatea de a recunoaşte trăsăturile operei epice.

7

nemulţămitoare

scorţoasă

leneşă rea la inimă

cârtitoare

ţâfnoasă

slută

fata babei

răbdătoare

robace

bună la inimă

harnică

ascultătoare

frumoasă

fata moşneagului

8

3.Reflecţia(10 min)

4.Evaluare formativă( 2 min)

5.Asigurar ea retenţiei şi a transferulu i(2 min)

-V-a plăcut lecţia de azi? Ce părere aveţi despre fata moşneagului, va rămâne ea un personaj cu un caracter memorabil?

Trecerea în revistă a noţiunilor de bază.

Ca temă pentru acasă ve-ţi avea de făcut o compunere în care să motivaţi de ce era fata moşului oropsită de sora şi de mama ei vitregă.

Elevii consideră că fata moşneagului va rămâne un personaj cu un caracter memorabil pentru că hărnicia şi dârzenia ei înfaţa celor răi voitori la care le-a răspuns din contra cu bine va stârni întotdeauna admiraţia şi compasiunea tuturor celor cei vor cunoaşte povestea în limbajul şăgalnic şi cu tâlc al povestitorului humulestean.

Elevii repetă ce au învăţat azi: diferenţa dintre personajul cu caracter bun şi cel cu caracter rău cât şi situaţiile de comunicare.

Elevii notează în caiete tema pentru acasă..

Dacă nu au înţeles anumite aspecte le reluăm pentru ca totul să fie bine înţeles.

9