Management - Copy

Mod.

Coala Nr. Docum. Semn. Data

ElaboratConducător

Gincu AlaCiobanu Aurel

Litera Coala Coli

Lucrare de an

Planul de afaceri a

restaurantului national U.T.M FTMIAgr.TAP-111.

Cuprins

1. Rezumatul planului de afaceri…….……………………………………………………….…2

2. Prezentarea firmei ……………………………..……………………………………………..3

2.1. Locul

amplasării........................................................................................................................3

2.2. Forma organizatorico-

juridică ................................................................................................4

2.3. Fondatorii .........................................................................................................................

.......4

2.4. Istoricul ............................................................................................................................

........4

3. Produsul firmei ………………………………….…………………………………….……..5

4. Piața țintă și concurența ……………………………………..…………………………...…10

4.1. Consumatorii …………………………………………………………..……………….

…..10

4.2. Concure

nții .............................................................................................................................11

5. Caracteristica furnizorilor…………………………………………………………..……......13

6. Strategia de marketing……………………………………………………………..…….…..14

7. Managementul firmei……………………………………………………………..……….…15

8. Planul financiar…………………………………………………………..…………………..17

8.1. Determinarea cifrei de

afaceri ................................................................................................17

8.2. Planificarea Costurilor şi Cheltuielilor de producție și

desfacere ..........................................20

8.2.1. Cheltuieli pentru materie primă și materiale………………………..…………………..20

8.2.2. Planificarea fondului de salarizare …………………………………..…………………20

8.2.3. Cheltuieli de întreţinere a cladirilor şi exploatarea utilajului de producţie ………......…22

8.2.4. Cheltuieli de transport …………………………………….………………………….…22

8.2.5. Cheltuieli pentru amortizare..............................................................................................22

8.2.6. Cheltuieli pentru energia electrică ………………………………………..…………......22

8.2.7. Cheltuieli privind defalcările în fondul social şi în alte fonduri ……………..………….22

8.2.8. Cheltuieli pentru publicitate…………………………………………...………………...22

Mod Coala N. Document Semnat DataLucrare de an

Coala

8.2.9. Cheltuieli pentru uzarea îmbrăcămintei, salopetelor, obiectelor de mică valoare…...…..23

8.2.10. Alte cheltuieli……………………………………………………………..……………...23

8.3. Planificarea necesarului de investiţii şi a surselor de

finanţare……………………………...24

Concluzii …………………………………...................................................................................30

Bibliografie ....................................................................................................................................31

1. Rezumatul planului de afaceri

Firma Andromeda SRL este o societate de producție a preparatelor din carne și vînat și

comercializare a acestora în propriul restaurant national ”Poiana Neamului” cu 75 locuri, amplasat în

or. Chișinău, sectorul Buiucani, str. Calea Ieșilor 80.

Produsul firmei se evidențiază prin nivelul de calitate a bucatelor relativ înalt, diversitate largă a

preparatelor culinare, rapiditatea prestării serviciului de servire, precum și stabilirea unor prețuri

accesibile pentru toate categoriile sociale, realizarea unor oferte de reducere periodice.

Scopul elaborării planului de afaceri constă în obținerea de credite în sumă de 1 628 mii lei pe

termen lung și 200 mii lei pe termen scurt, capitalul statutar constituie 4 333 mii lei.

Cifra de afaceri planificată va constitui 8 856 mii lei pentru un an de activitate, profitul net al

întreprinderii - 2 642 mii lei. Rentabilitatea vînzărilor constituie 0,30 lei la fiecare leu de vînzări, iar

termenul de recuperare a investițiilor este de 2,5 ani.

Pentru a-și menține poziția pe piață , firma va satisface nevoile de consum ale clienților la un

nivel înalt, acest fapt se referă atît la producerea preparatelor culinare , cît și la servirea

consumatorului în întreprinderea dată. ” Preț, calitate și confort ”, fiind devizul de orientare a afacerii

inițiate, cu scopul de-a-și lărgi segmentul de piață și a-și obține clienți fideli.

2


Coala

2.Prezentarea firmei

2.1Argumentarea înființării întreprinderii cu capacitatea dată luind in consideratie

concurentii

Afacerea iniţiată constă în deschiderea unui restaurant in stil Moldovenesc , cu capacitatea de

100 de locuri. Localul urmează să fie luat în arendă și amplasat pe strada Ghidighici , sectorul

Buiucani(Sculeanca ), în oraşul Chisinau .

Analizînd sectorul dat putem evidenţia următoarele avantaje ale acestuia:

este o zonă destul de populată care va asigura un flux constant de consumatori;

este relativ compact;

venitul mediu al locuitorilor în general e destul de înalt;

infrastructura este dezvoltată;

condiţii de lucru normale (electricitate, canalizare, încălzire, gaz, telefon);

Conform recensămîntului, numărul populaţiei din acest microraion este de aproximativ 112100

locuitori. Dintre întreprinderile de alimentaţie publică care deja activează în această regiune putem

evidenţia:

Tabelul 1Concurenţii

Denumirea întreprinderii Numărul de locuri în salăRestaurantul „Sala de aur’’str.Ghidighici 1/2100-200 nunti (450 ptr banhete) 100/200 persoane (banchete ,furchette-450)

Restaurantul „Butoias’’str.Calea Iesilor 71 Sala “Anotimpuri” – cu o capacitate de 150 de locuri

Sala “Versailles” – cu o capacitate de 180 de locuri

3


Coala

Sala „Marinaş” – cu o capacitate de 100 de locuri

Sala mare de banchete a restaurantului „Butoiaş” – cu o capacitate de 120 locuri

Cafenea,,Muar’’str.Calea Iesilor 61/8 Sala principal este de 60 de persoana Sala superioara are capacitatea de 30 de

personae

În baza acestor date putem să determinăm necesitatea de locuri după normativ:

N 1=n × p1000

, unde:

N1 – numărul necesar de locuri, după normativ;

n – normativul la 1 000 de oameni;

p – numărul populaţiei din microraion 112,100;

În baza acestor date putem să determinăm necesitatea de locuri după normativ:

N 1=n × p1000

, unde:

N1 – numărul necesar de locuri, după normativ;

n – normativul la 1 000 de oameni;

p – numărul populaţiei din microraion 112,100;

N 1=100 ×112100

1000=11210 (locuri)

Necesitatea de locuri pentru microraionul dat se calculează astfel:

N p=N 1−N2, unde:

N1 – necesitatea de locuri reală;

N2 – numărul de locuri la întreprinderile care deja activează (810);

N p=11210−810=10400(locuri)

După calculele efectuate observăm că necesarul de locuri în acest microraion nu este acoperit,

fiind necesare de asigurat încă 10400 locuri .

Astfel, analizînd concurenţii existenţi, numărul de locuitori din această regiune şi determinînd

necesarul de locuri după normativ, devine evidentă necesitatea de a propune populaţiei o nouă

întreprindere de alimentație publică: cafeneaua pentru tineret “Raiul moldovenesc ” care este un

local ideal pentru a te relaxa alături de cei dragi savurînd gama variată de bucate şi băuturi

4


Coala

preparate, toate la un la un preţ avantajos. Aici clienţii vor avea posibilitatea de a servi diverse

băuturi, salate, preparate de patiserie, desert.

Prezentarea întreprinderii:

Denumirea unităţii: Societate cu Răspundere Limitată “Raiul moldovenesc ”

Adresa: Republica Moldova, municipiul Chisinau, sectorul Buiucani, str. Ghidighici

Sfera de activitate: producere şi prestare de servicii în domeniul alimentației publice

Scopul întreprinderii:

satisfacerea necesităţilor populaţiei mun. Chisinau cu produse alimentare şi prestarea de servicii în

domeniul alimentației publice;

stabilirea unui sistem de comunicare eficientă între întreprindere şi clienţi pentru o evaluare

permanentă a satisfacerii clientului;

dezvoltarea unor relaţii durabile cu furnizorii locali, cît şi cu cei externi.

2.2 Forma organizatorico-juridică

Forma organizatorico-juridică sub care va fi inițiată activitatea de antreprenoriat va fi

societatea cu răspundere limitată, SRL. Capitalul social minim necesar pentru înregistrarea societăţii

cu răspundere limitată este de 5400 lei. Desfășurarea activității de antreprenoriat sub forma dată are

următoarele avantaje:

• formalităţile pentru întemeiere sunt puţine;

• cheltuielile pentru înregistrare sunt relativ reduse;

• statutul legal este bine definit;

• riscuri financiare mai mici;

• conducere relativ simplă;

• răspunderea asociaţilor este limitată.

Totuși activitatea sub forma dată reflectă și unele dezavantaje:

• existenţa obligatorie a capitalului social;

• posibilitatea apariţiei unor conflicte între asociaţi, ce pot

duce la lichidarea societăţii.

Organul suprem al societăţii este adunarea generală a asociaţilor. În cazul în care societatea

are un asociat unic, acesta are drepturile şi obligaţiile ce revin, conform legii, adunării generale a

asociaţilor.

2.3Argumentarea alegerii locului de amplasare

5


Coala

Alegerea locului de amplasare pentru înființarea restaurantului „ Raiul moldovenesc ” se face

pe baza a mai multor criterii:

amplasarea alături de locurile aglomerate, acest criteriu este respectat deoarece localul arendat

se află alături de locurile aglomerate: stadionul de football ,piață, stație, locuri publice de

odihnă (parcul Dentrariu );

prezența căilor de comunicație tehnice: sînt prezente toate căile de comunicație tehnice (rețea

de apă rece și caldă, rețea electrică, rețea de canalizare, rețea de încălzire centrală, căi de

comunicație pentru transport).

Restaurantul “Raiul moldovenesc ” îşi propune să ofere servicii de calitate în special tineretului,

dar nu numai. Scopul este ca consumatorii să se simtă binevenți şi satisfăcuți. În baza studiului de

piaţă, am reuşit să identificăm cîteva grupe de ;

consumatorii - tineri care practica foodbalul pe terenul din apropiere ,chiar si cei mai in virsta , pot fi sii

oameni straini .

- lucrătorii din întreprinderile adiacente (Gerete , farmacia Felicia, Mobias Banca-Filiala nr.

1 „Stejaur”, str. Calea Ieşilor 3 , Secția pașapoarte etc.);

- locuitorii acestui raion;

- tinerii ce se recrează în ceastă zonă (la iazul de la ghidighici .).

Fiecare dintre reprezentanţii acestor grupe, frecventează în mod frecvent localurile din aceeaşi

ramură: restaurante, baruri, cafenele, aflîndu-se în continuă căutare de ceva care să le satisfacă

curiozitatea.

Imagine la satelit

6


Coala

2.4.Fondatorii

Firma ”IM Golden Gates S.R.L” va fi fondată de 2 fondatori , persoane fizice,Salaur

Tatiana și Crudu Valentin . Pentru a începe activitatea se vor folosi resursele proprii acumulate în

timp, cele mai ieftine resurse, pentru care nu se va plăti nici o dobîndă și împrumuturi de la bancă, garantate pentru o anumită perioadă de timp, specificată în contractul de împrumut. Asociații vor

deține din afacerea dată, cotele procentuale respective: Salaur Tatiana 55% și Crudu Valentin 45%.

2..Istoricul firmei

Firma ” IM Golden Gates S.R.L ‘ a fost înființată la data de 25 ianuarie 2014 de către

fondatorii Salaur Tatiana și Crudu Valentin . Ideea de inițiere a unei afaceri în sectorul Alimentație

Publică a fost luată în urma ”cercetărilor de birou” executate, în care au fost folosite diverse surse

disponibile de informaţii şi date: ziare, reviste şi alte publicaţii, în care s-a prezentat situația generală

a acestui sector într-o formă atractivă, dar în primul rînd, capabilă de a realiza scopul principal al

unei întreprinderi în economia de piață - de a obține un profit.

Informațiile acumulate în urma activării în unitățile din sectorul dat , precum Cafeneaua ”

Muar ”, restaurantul ”Butoias ” și restaurantul pescăresc ” Sala de aur ”, au servit drept argumente

pentru materializarea acestei idei de afaceri de către fondatori.

Studierea preferințelor clienților ale acestor unități de Alimentație Publică, a permis delimitarea celor

mai populare preparate culinare, deasemenea chestionarea trecătorilor și locuitorilor ce se află în

nemijlocită apropiere de locul amplasării unității, au servit la luarea deciziilor privind tipul unității de

Alimentație Publică –restaurant specializat moldovenesc cu capacitatea 100 de locuri.

Unitatea dată propune un sortiment larg de preparate culinare din vânat, tradiționale, băuturi, localul

fiind ideal pentru luarea meselor de prînz, petreceri cu familia , dar și organizarea unor mese festive

și bussines-întîlniri. Aceștia și sunt factorii care au influențat la stabilirea regimului de lucru al

restaurantului. Restaurantul își va începe activitatea la orele 1200, sfîrșitul zilei de muncă fiind 2400,

excepții fiind mesele festive , orele de muncă mărindu-se.

Am ales să înființez o întreprindere de alimentație publică de tip restaurant in stil Moldovenesc,

deoarece este mai atractivă pentru potențialii consumatori ( incepind cu ce tineri si terminind cu cei

mai in virsta) prin preț destul de satisfăcător, atmosferă agrebilă.

7


Coala

a. Încăperea, ambianța

Sala are o arhitectură modernă, corespunde cerințelor estetice (iluminare corespunzătoare,

alegerea reușită a culorilor, mobilă modernă, folosirea elementelor de artă).

b. Atmosfera

În restaurant predomină o atmosferă plăcută, agreabilă, care contribuie pe deplin odihnei tuturor

personelor incepind de la cei mici si terminind cu cei mai in virsta . Ea să dispune de suprafață pentru

dansuri traditiionale .

c. Sortimentul de bucate

Include un număr mare de băuturi reci, băuturi calde traditionale , preparate de desert și de

cofetărie-patiserie, și un sortiment mai restrîns de bucate reci și de preparate de bază. Deasemenea

sortimentul de bucate include producție procurată.

d. Metoda și forma de deservire a consumatorilor: de către chelneri.

Forma de plată: plata cu bani cash, pe baza bonului de plată de formă stabilita.

3.Produsul firmei.

Specificul unei unități de alimentație publică este îndeplinirea a 3 funcţii conexe:

Producerea;

Comercializarea;

Organizarea consumului preparatelor culinare şi a altor mărfuri alimentare.

Restaurantul in stil moldovenesc Raiul moldovenesc” oferă un meniu deosebit, o fuziune

între bucătăria tradițională moldovenească , preparate vînătorești și cele ale bucătăriei internationale .

Atmosfera este creată și menținută de ansamblul muzical live, care activează în restaurant începînd

cu orele 1800, pînă la 2400 – muzica înregistrată.

Deoarece preparatele din vînat, dar în general preparatele din carne se bucură de o

popularitate largă în rîndul consumatorilor, astfel încît pot servi atît ca bucate pentru o masă zilnică,

cît și pentru mese festive. Alimentaţia tradiţională la moldoveni impune o clasificare a mîncărurilor

în funcţie de anumite sărbători, posturi sau ocazii, cînd acestea se prepară în mod special şi în

cantităţi mai mari. La evenimentele importante din viaţa omului, cum sînt botezul, nunta,

înmormîntarea şi sărbătorile calendaristice se pregătesc mîncăruri speciale, gustoase, apetisante şi

variate, care corespund tradiţiilor poporului. Multe din bucatele din cadrul ceremonialului de familie

se deosebesc de cele pregătite în fiece zi prin numărul, calitatea, tehnica pregătirii, dar şi funcţia

bucatelor. Unele bucate şi produse alimentare sînt folosite ca atribute la realizarea unor ritualuri.

La sfîrşitul secolului al XX-lea au fost înregistrate diferite reţete culinare ce se pregătesc la

ceremonialele de familie ajungînd pînă la 30, iar astăzi depășesc acest număr. Se pregătesc:

8


Coala

mîncăruri reci: răcituri, pastramă, jambon, saltison, rulade, mititei, salate, icre de vînătă, ardei

copţi, diferite coșuleţe cu brînză şi usturoi, peşte umplut etc.;

mîncăruri calde: sarmale, pîrjoale, fripturi, cighiri, găini umplute, plăcinte, „baba neagră”,

„baba albă” etc.;

un număr mare şi variat de prăjituri de casă şi torte, prune fierte umplute cu nucă, mere

coapte etc.

Cu toate acestea bucatele tradiţionale sînt pregătite întotdeauna respectîndu-se tradiţiile şi

obiceiurile. Bucatele calde au la mesele de sărbătoare un rol important, majoritatea sînt pregătite din

carne.Astfel la elaborarea meniului a fost studiată variantă optimă ce se referă la diversitatea

bucatelor, băuturile din cartea vinului fiind nemijlocit dependente de bucatele preparate, pentru a

satisface consumatorii la un nivel înalt. În afară de bucatele din meniu, restaurantul moldovenesc

oferă și servicii suplimentare pentru consumatori, precum:

Comenzi pentru închirierea taxi;

Vînzarea în hol a suvenirelor, florilor şi ţigărilor;.

3 . 1E LA B OR AR E A P RO GR AMU L UI DE L UC RU A L

ÎN TR E PR IN DE R II3.1.1 Calcularea numărului de consumatori pe zi pentru cafenea, avînd graficul de completare a sălii

(Zueva, tab. 12 pag138)

Tabelul 2 Numărul de consumatori pentru 100 locuri

Ora Rotaţia unui loc în sală, ϕ

Procent de completare a sălii,

x (%)

Numărul de consumatori N1

12-13 1 0,5 5013-14 1 0,6 60 14-15 1 0,6 60 15-16 1 0,5 5016-17 1 0,4 4017-18 Intrerupere 18-19 0,4 0,6 24 19-20 0.4 0,8 3220-21 0,4 0,8 3221-22 0,4 0,7 2822-23 0,4 0,6 2423-24 0,4 0,4 16Total 466

Formula de calcul:

N 1=P ×φ × x

100, unde:

N1 -numărul de consumatori;

P-nr. de locuri în sală;

9


Coala

ϕ -rotaţia unui loc în sală;

x-procent de completare a sălii, (%).

1.1. Calcularea numărului de bucate

Formula de calcul:

n=m× N 1, unde:

n-nr. de bucate;

m-coeficientul de consum al bucatelor, pentru cafenea pentru tineret m=2 (Zueva, Anexa 6, tab. 1, pag. 145).

n=466 × 3.5=1631

3.1.2.Determinarea numărului de bucate pe grupe de bucate

Tabelul 3Repartizarea bucatelor pe grupe de bucate (Zueva, Anexa5, tab.4, pag 144)

10

Nr. Denumirea grupei de preparate Cantitatea de bucate realizate

Gustări reci 734

1 Din pește 184

2 Din carne 220

3 Din legume, salate 300

4 Lactate, brînzeturi, ouă 37

5 Gustări ferbinți 82

Supe 326

6 Drese 228

7 Limpezi 65

8 De lapte 33

Bucate de bază 408

9 Pește 10210 Carne 20411 Legume 2012 Din crupe și făinoase 41

Bucate dulci 8213 Reci 7014 Calde 12


Coala

Tabelul 4Calculul cantităţii de produse procurate pentru o persoană luînd în consideraţie normele de

consum a unor produse pentru 1 persoană (Zueva, Anexa 6, tab.1, pag. 145)

N/o Tipul de produse

Norma pentru 1 persoană

Cantitatea

1/l Porții

I Băuturi reci (l) 0,38 177 885Cocktailuri 0,1 41,94 209,7

11


Coala

apă de fructe în asortiment, apă minerală

0,1 65,24 326,2

suc natural 0,18 9,32 46,6II Băuturi ferbinți 0,18 84 840

Cafea 0,05 23,3 233Ceai 0,09 41,94 419,4Cacao 0,04 18.64 186,4

III Pîine și produse de brutărie (kg) 0,05 23,3 233pîine de secară (buc) 0,025 11,65 116,65pîine de grîu 0,025 11,65 116,65

IV Băuturi alcoolice (l) 0,125 58,25 291,25

4Elaborarea meniului ținînd cont de sortimentul minim de bucate

Tabelul 5 Sortimentul minim de bucate pentru restaurant de categoria I,

(„ПОП” tab II.2, pag. 49)

Tipul bucatelor Sortimentul minim de bucateGustări reci 10Gustări ferbinți 2Supe 4Preparate de bază 11Preparate de desert 4 Băuturi calde 2Băuturi reci 2Preparate de cofetărie, patiserie 5

Meniul restaurantului în stil Moldovenesc ,,Raiul moldovenesc “

3.3Meniu-reprezintă o listă cu diferite feluri de mîncare,în care este indicat gramajul preparatului, numărul rețetei și numărul de porții realizate

Bucate reci si gustari 71 Aperitiv de casă 100 10072 Gustare ”ca la Nistru” 100 11067 Pateu din ficat de porc 85 5569 Crochete din șuncă cu sos tartar 140/60 12070 Coctail din spanac cu șuncă 100 80159* Asorti din carne 175 100

12


Coala

96 Salata din varza alba si ardei gras 230 4080 Salată de pasăre 100 8088 Salată din legume proaspete 220 7087 Salată bulgărească din ciuperci 100 5063 Vinete umplute 125 60

Gustări calde

120 Budincă cu șuncă 200 50125 Tartină caldă ”Neptun” 150 15126 Tartină caldă cu legume 120 17

Felul I/Supe142 Supă limpede de paste 200/25/60 65132 Supă delicioasă 300/50/15 100149 Ciorbă țărănească 360/40 74154 Borș moldovenesc 450/50 54140 Cremă din carne de pui 200 20161 Okroșka de legume 450/50 13

Preparate de baza 5/14 Somn cu ciuperci și sos de smîntînă 130/50 7247 Giveci cu crab 200/100 3873/749* Bizol ”Moldova” cu orez la abur 100/100 2474/447* Biftec ”ca la Moldova” cu macaroane și

ciuperci125/200 34

75 File ”Trandafir” 100/20/25 2477/110 Antricot ”ca la Nistru” cu mamăliguță

pripită100/100 38

55 Rizoto cu ficăței de pasăre 215/60 2058 Friptură din carne de pui cu sos de legume 100/100 4488 Tocană cu mămăligă și smîntînă 100/100/50 13110/94 Mămăligă cu friptură ca la Moldoveni 100/350 477 Cartofi prăjiți cu brînză 250 15

Bucate dulci145 Cremă de vanilină (de ciocolată/cafea) 100 10129 Asorti din harbuz,zămos,ananas 300 7128 Fructe cu pomușoare cu zahăr 205 10148 Budincă cu mere și nuci 230 10998* Înghețată ”Surpriză” 300 10999* Înghețată cu vin 150 5

Băuturi calde150/151/152 Ceai negru cu (lămîie/lapte/frișcă/miere) 200/22,5/40/10 419154 Cafea neagră naturală 100 100155 Cafea cu lămîie și coniac (lichior) 100/15/7/25 133160 Cacao cu înghețată 200 186

Băuturi reciApă minerală 1/200 326

167 Cocktail din lapte 150 100168 Cocktail din lapte cu înghețată 150 110166 Suc natural din portocală/lămîie 200 2351039* Suc natural din portocale cu frișcă 150 235

13


Coala

Produse de patiserie64 Tartă cu caise 120 1066 Tartă cu frișcă și fructe 80 1028 Merdenea cu brînză de Moldova 90 2027 Învîrtită Țărănească 150 2531 Plăcintă cu brînză de Moldova și de oi 200 2230 Merdenele „Desert” 100 10

Pîine de secară 1/50 117Pîine de grîu 1/50 117

Băuturi tariVinuriCabernet Sauvignon 100-150 51Chardonnay de Purcari 100-150 51

BereBere „ Chişinău ” 500 7Bere „Stella Artois” 500 7Bere „Slavutici” 500 7

`

4. Caracteristica furnizorilor

Aprovizionarea cu materii prime se va realiza după un grafic bine determinat, astfel încît să nu

existe stocuri de produse păstrate o perioadă lungă de timp. Întreprinderea va activa pe baza

semipreparatelor din carne, pește și vînat. Stocurile curente vor fi asigurate în special de

supermarketurile Nr1 și METRO, folosirea serviciului de livrare a cărora presupune: reducerea

14


Coala

numărului de furnizori şi respectiv al erorilor şi cheltuielilor ce vizează evidenţa facturilor şi

informaţiile contabile; abordarea profesionistă și flexibilă a nevoilor şi dorinţelor în ceea ce priveşte

sortimentul, termenii de livrare, plasarea comenzilor, tipurile de plată; maximizarea cifrei de afaceri

prin optimizarea cheltuielilor de transport şi achiziţii ; economisirea timpului preţios, care poate fi

folosit mai eficient pentru gestionarea afacerii; siguranţa în ceea ce priveşte calitatea şi certificarea

mărfurilor livrate, respectarea lanţului frigorific şi a Principiilor HACCP (sistem de management al

siguranţei produselor alimentare).

Tabelul 6. Caracteristica furnizorilor.

Denumirea furnizorilor Localizarea Denumire materiei prime aprovizionate

METRO Chişinău 2 mun. Chişinău, bl. Dacia 61,

tel : +373 (22) 400-159

Semipreparate din carne și

vînat, paste făinoase , crupe,

zahăr, sare etc.

Supermarket Nr 1 ”Vilnius” Or.Chișinău ,str. Sciusev 55

Tel.fix: 21-37-22

mob.079675420

Produse lactate, pește afumat,

fructe de mare, legume și fructe

ect.

Divat SRL Or.Chișinău, str. Veronica

Micle, 10/1

Ceai Althause, cafea Lavazza.

SA “Franzeluţa” or. Chisinau, str.

Sarmizegetusa, 30

Pîine, produse de cofetărie.

SA ”Carmez” Mun. Chișinău, țos. Muncești, 121

Carne, mezeluri.

”Efes-Vitanta ”SA or. Chisinau ,str. Uzinelor, 167 Băuturi răcoritoare, sucuri, apă minerală.

”Romatin ” SRL or. Chisinau, str Mosilor, 24 Tel.: /+373 22/ 944-031

vinuri

Soling SA mun. Chisinau, str.Petricani,25

tel/fax: +373-22-999722;

chimice de uz casnic, detergenți.

5. Startegia de marketing

Capacitatea unei firme de adaptare la cerinţele mediului depinde de potenţialul material,

uman, financiar si informaţional. Pentru o eficienţă ridicată a activităţii firmei este necesară analiza

evoluţiei în timp si spaţiu a resurselor interne, precum şi a factorilor externi.

Politica de marketing este alcătuită dintr –o sumă de strategii şi instrumente concrete de acţiune.

Strategia de produs este subordonată strategiei de piaţă şi corelată cu strategiile de preţ, de

distribuţie şi de promovare.Principalele obiective ale strategiei de produs sunt:

15


Coala

Consolidarea poziţiei produsului în cadrul actualelor segmente de

consumatori.

Creşterea gradului de pătrundere în consum a unui anumit produs.

Sporirea gradului de răspândire pe piaţă a produsului prin atragerea de

noi segmente de utilizatori.

Diferenţierea faţă de produsele similare sau apropiate ale altor producători ;

mai bună poziţionare în cadrul gamei şi creşterea cotei de piaţă a produsului.

Strategia politicii de produs se realizează pe trei căi principale:

1.în legătură cu dimensiunile şi structura gamei de produse strategia are în vedere

diversificarea sortimentală şi selecţia sortimentală, adică eliminarea produselor ce au o cerere

scăzută sau diversificarea gamei de produse.

2. Adaptarea structurii gamei la cerinţele consumatorilor,la anumite categorii de cumpărători.

3. Înnoirea sortimentală este cea mai dinamică şi mai complexă strategie de produs.

Strategia de preţ este o componentă a politicii globale de marketing şi are în vedere folosirea

eficientă a preţurilor, ca instrument de promovare a dezvoltării întreprinderii, penetrarea pe piaţă,

promovarea produselor, asigurarea unui profi tprecum şi creşterea eficienţei întregii activităţi. Astfel

conform acestei stategii, firma ”Andromeda”SRL, va stabili prețuri accesibile pentru potențialii

consumatori, stabilind un adaos comercial de 300 % , această decizie fiind luată în urma analizei

cheltuielilor firmei.

Promovarea firmei are un rol major la inițierea unei afaceri , asfel activitatea promoţională are

ca scopuri:

informarea publicului în legătură cu activitatea firmei, cu produsele şi serviciile sale;

convingerea şi determinarea consumatorului în efectuarea actului de cumpărare;

Pentru a promova firma ”Andromeda”SRL vor fi intreprinse următoarele acțiuni de promovare:

1. Publicitatea- promovarea firmei la televiziune, pe internet , la radio și în presă;

2.Promovarea vânzărilor prin reducerea de prețuri, elaborarea ofertelor, acestea fiind

disponibile pe site-urile http://www.ciupi.md/, http://www.zumzi.md/, http://www.zgircila.md/

3. oferirea discount-cardurilor, în urma colectării a 5 cecuri.

6. Managementul firmei

Resursele umane reprezintă unul dintre factorii de bază de producței. Orice activitate economică este

imposibilă fără participarea resurselor umane. Fiecare întreprindere este interesată în utilizarea

eficientă a resurselor umane. Pentru asigurarea gestiunii eficiente a utilizării resurselor umane este

necesar ca firma să dispună de datele necesare cu privire la cantitatea forțelor de muncă, structura,

dinamica lor etc.

16

http://www.zumzi.md/


Coala

Afacerea necesită 30 angajaţi. Ca pregătire aceştia vor avea cunoştinţe de economie,

contabilitate, tehnologie specifice fiecărui post. În cazul dat este nevoie de următoarele cadre:

director , manager, contabil, șef de producere, tehnolog , 6 bucătari (categoria IV, V), administrator

de sală, 10 chelneri, 2 barmeni, 2 spălătorese, 2 diriticătoare, 2 garderobiere, 1 șofer.

Personalul necesar va fi identificat şi recrutat de la agenţiile de recrutare-plasare a forţei de

muncă, sau prin intermediul anunţurilor de mică publicitate. În cazul bucătarilor, șefului de

producere, administratorului sălii, ei vor fi identificaţi dintre absolvenţii cei mai bine pregătiţi ai

Universităţii Tehnice din Republica Moldova.

Este necesar a se evidenţia că șeful de producere şi contabilul vor fi primii angajaţi. Împreună cu

aceştia managerul vor recurge la selecţionarea candidaţilor pentru celelalte posturi: bucătari, chelneri,

barman, personal auxiliar.

Toți solicitanții la postul de muncă dorit, vor trece un interview cu personalul de conducere, vor

scrie un CV și vor fi aleși cei mai competenți, persoanele care vor da dovadă de cunoștințe

corespunzătoare și de bune maniere. Solicitanții vor fi supuşi unor examinări medicale amănunţite

pentru a se verifica dacă sunt apţi pentru munca solicitată şi pentru a se asigura protecţia celorlalţi

angajaţi, a clienţilor şi a produselor realizate în cadrul cafenelei.

Va fi organizată instruirea obligatorie, vor fi prezentate informații referitor la protecția

muncii, după care personalul va fi testat dacă a însușit aceste reguli și cerințe sau nu.

6.1Organigrama restaurantului moldovenesc Raiul moldovenesc

Structura organizatorică a restaurantului Raiul moldovenesc

17


Coala

Manager

Șef de producere Contabil

Bucătari1, 2….6

Diriticătoare Spălătorese

Garderobiere Administrator de sală

Chelneri 1, 2…10 Barmeni 1, 2

Șofer

Determinarea numărului de personal productiv al firmei

Numărul de locuri de muncă este 14, fiecare sector din secțiile de producere fiind suplinit cu

numărul optim de bucătari.

Cunoscînd numărul de locuri de muncă, se determină numărul conform formulei de calcul:

N p . p=P⋅TTef

P - numărul de posturi,

T – zile lucrătoare,

T ef – timpul efectiv al unui angajat.

N p . p=14⋅355270

=20 persoane

Conform nivelului de calificare în firmă se vor angaja: 4-bucătari categoria V, 3-bucătari

categoria IV și 2 bucătari categoria III.

Muncitorii auxiliari angajați vor fi: deridicătoare -2; spălător veselă din sală-1, spălător vase

de bucătărie-1, lăcătuș-1.

Sub controlul administratorului de sală se află ospătarii restaurantului, numărul acestora

determinîndu-se conform formulei de calcul:

18


Coala

Nch=

nls∗Tn⋅T ef

=100∗35520∗260

=6 .8 che ln eri

Unde nls - numărul de locuri în sală;

T – zile lucrătoare a întreprinderii;

n – normativul de servire;

T ef – timpul efectiv al unui angajat

7. Planul financiar

Un plan financiar constă într-un plan stabilit pentru o perioadă determinată de timp, a

previziunilor privind profitul și pierderile, care include fluxurile de numerar, balanța activelor și

pasivelor, și calculul punctului de rentabilitate. Documentul este necesar pentru potenţialii investitori,

furnizorii,bancheri, şi chiar pentru clienţii potențiali ai firmei .

Planul financiar este necesar acestor persoane deoarece:

• determină viabilitatea afacerii pe piaţa de destinaţie;

• reprezintă un ghid de operare;

• este un instrument de suport pentru a căpăta surse financiare adiţionale.

7.1 Determinarea cifrei de afaceri

Planificarea cifrei de afaceri

Specificul determinării cifrei de afaceri în cadrul întreprinderilor de alimentație publică, se

poate realiza prin următoarele metode:

1. Cifra de afaceri pentru o zi, calculată în baza Prețului mediu a unei cumpărături şi numărul de

consumatori.

CA=Pm*Nc

unde: Pm – valoarea medie a unei cumpărături,lei;

Nc – numărul de consumatori pentru o zi .

Pentru a determina Pm, se selectează tipuri de preparate culinare din meniul restaurantului care pot fi

comandate în mediu de un consumator.

În tabelul 2 se reflectă denumirea preparatelor culinare cumpărate, cantitatea și prețul de

achiziție a aceteia, pe baza cărora se va determina Prețul mediu a unei cumpărături și în final, se va

calcula cifra de afaceri.

Tabelul 2. Valoare medie a unei cumpărături

Nr.unit. Denumirea preparatului culinar Gramajul, 1 porție, g Prețul, lei

1. Salată din legume proaspete 200 50

2. Tocană de carne de porc 250 60

19


Coala

3. Mămăliguță cu brînză și smîntînă 150/30 45

4. Vin Pinot Noir de Purcari 150 60

Total 215

CA= 466 * 215= 100 190 lei.

2. CA include costul materiei prime şi adaosul comercial al întreprinderii. Mărimea adaosului

comercial se selectează astfel încît să fie acoperite cheltuielile efectuate pentru prepararea

preparatelor culinare și să obținem profit. Vom utiliza formula de calcul :

CA=Cm . p .+Ad . cunde

CA – cifra de afaceri a întreprinderii, (lei);

Cm.p. – costul materiei prime utilizată pentru o zi de lucru,lei ;

Ad.c - adaosul comercial în restaurant va fi de 300%.

În tabelul 3, vom indica denumirea de materie primă necesară pentru o zi de lucru, cu scopul de

a determina costul materiei prime.

Tabelul 3. Determinarea costului materiei prime și mărfuri pentru o zi

N/o Denumirea materiei primeUnitatea

de măsură

Cantitatea de

materie primă

Preţ pentru o unitate,

lei

Costul materiei prime,

lei1 Marar kg 0.500 60 302 Varza kg 4.500 15 67.5

3 Sveclă roșie kg 2,00 8 16

4 Usturoi kg 0,500 35 15

5 Ceapă verde kg 4,500 10 60

6 Roșii proaspete kg 0,600 30 17

7 Castraveți proaspeți kg 5,000 25 125

8 Verdeață de pătrunjel kg 1.00 60 60

9 Lămîie kg 0,500 40 20

10 Telina kg 0,550 45 22

11 Ardei gras kg 0,500 42 21

12 Vinete kg 2,500 15 37,5

13 Ciuperci kg 1,00 30 30

14 Cartofi kg 5,00 8 40

15 Morcovi kg 1,500 8 12

16 Mazare kg 0,500, 40 20

17 Fasole kg 0,200 50 10

18 Malai kg 0,500 8 4

20


Coala

19 Spanac kg 2,300 60 130

20Busuioc kg 0,200 70 15

21 Leustean kg 0,500 30 15

22 Somon Kg 0,900 70 60

23 Pastrav Kg 1,600 40 90

24 Crabi Kg 3,500 100 350

25 Ficat de porc Kg 0,800 45 30

26 Sunca Kg 0,500 100 50

27 Carne de pui Kg 5,00 50 250

28 Carne de vita Kg 1,00 40 40

29 Carne de porc Kg 1,500 80 200

30 Salam codru Kg 0,500 90 45

31 Salam Bavaria Kg 2,00 100 200

32 Salam lancemit Kg 0,400 90 30

33 Salam bistrita Kg 0,200 60 15

34 Salam 4 anotimpuri Kg 0,350 100 30

35 Salam afumat Kg 0,400 70 25

36 Salam de casa Kg 0,450 150 60

37 Salam de porc Kg 0,500 90 45

38 Frisca 35% l/kg 6,00 70 420

39 Smintina l/kg 2,500 8 20

40 Lapte l/kg 4,500 10 45

42 Cefir 3% l/kg 1,500 5 12.5

43 Bifidoc l/kg 2,500 6 15

44 Cascaval parmesan Kg 0,450 200 95

45 Cascaval feta Kg 0,750 100 75

46 Brinza de burduf Kg 0,450 80 34

47 Brinza de telemea Kg 0,300 60 18

48 Oua Kg 0,450 10 3.5

49 Caise Kg 0,300 20 7

50 Portocale Kg 1,500 30 45

51 Mere Kg 0,750 10 6

52 Nuci Kg 0,450 90 30

53 Pepene verde Kg 0,500 6 3

54 Pepene galben Kg 0,550 12 6.5

55 Aanas Kg 0,320 50 15

56 Stafide Kg 0,500 100 50

57 Poama Kg 1,200 5 6

21


Coala

58 Visini Kg 2,300 5 11.5

59 Cires Kg 0,500 100 50

60 Pine frazeluta Kg 1,00 20 20

61 Ceai negru Kg 1,100 100 120

62 Ceai verde kg 0,500 80 40

63 Cafea neagra kg 0,400 100 40

64 Apa mineral l/kg 0,300 5 0,5

65 Ingetata ,,plombir’’ kg 5,600 30 165

66 Suc de portocle l/kg 7,00 12 84

67 Suc de rodie l/kg 10,00 14 140

68 Vin cabernet sauvignon l/kg 8,00 80 640

69 Vin chardonnay de purcari l/kg 4,00 100 400

70 Martini l/kg 2,500 250 625

71 Bere Chisinau l/kg 10.00 10 100

72 Bere slavutici l/kg 10,00 15 150

Total costului de materie prima 5 738,5

Tabelul 4. Indicatorii cifrei de afaceri

Indicatorii Pe zi Pe lună Pe an

Cifra de afaceri (CA), lei 100 190 30 057 00 36 068 400

Costul materiei prime (CMP), lei 5 738,5 172 155 2 065 860

Adaosul comercial (AC, 300%),

lei

17 215.5 516 465 6 197 580

Nivelul CMP,%, la 1 leu CA

22


Coala

7.2 Planificarea Costurilor şi Cheltuielilor de productie și desfacere

Costul de producție reprezintă totalitatea cheltuielilor corespunzătoare

consumului de factori de producție, pe care firma le efectuează pentru producerea și

vînzarea de bunuri materiale și prestarea serviciilor.

Cheltuieli le reprezintă toate cheltuieli le și pierderile perioadei , care se

deduc din venit la calcularea profitului. Pentru a asigura repartizarea lor pe

produsele concrete fabricate de firmă în perioada respectivă, se va face gruparea și

calcul cheltuieli lor pe articole.

7.2.1 Cheltuieli pentru materie primă și materiale

Reprezintă costul materiei prime calculat anterior în tabel , care constituie 25 % din CA,

Chm.p.= 2 065 960 (lei).

7.2.2. Planificarea fondului de salarizare

Salariul reprezintă plata pentru munca prestată de către angajații firmei, prin care se

influențează eficiența activității firmei. Alegerea formei de salarizare a angajaților revine patronului

firmei. Cheltuielile pentru forța de muncă, de regulă, nu se limitează la plata salariului propriu zis.

Aceste cheltuieli mai cuprind :

cheltuieli pentru protecția socială a angajaților ;

asigurarea lor cu spațiu locativ ;

plata impozitelor generate de utilizarea forței de muncă ;

prime, ect.

Specific sectorului de alimentație publică este forma de salarizare în regie, o atenție sporită

acordîndu-se calității produsului firmei și nu cantității. Reglementarea salarizării în Republica

Moldova se efectuează prin Legea salarizării nr. 591-III din 3 aprilie 2002. În conformitate cu

prevederile capitolului 2 al acestei legi, statul reglementează salarizarea angajaților din unitățile

economice, prin stabilirea salariului minim pe țară. Salariul minim se stabilește și se reexaminează în

modul stabilit de legea 1432-XIV din 28 decembrie 2000. Menținerea cuantumului salariului minim

este obligatorie pentru toți agenții economici, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de

organizare.

Fondul de salarizare se determină pentru o lună, un trimestru și un an . Evidența lui se

efectuează pe fiecare categorie de personal separat.

Tabelul 5. Determinarea fondului de salarizare

Nr. Postul Numărul de angajaţi

Salariul lunar, lei FRM, lei

1. Aparatul administrativ de

23


Coala

conducere-director- Manager

- Contabil

1

1

1

10000

6000

5000

10000

6000

5000

Total 3 21000

2. Lucrători din producere- Şef de producere

- Bucătar categoria V

- Bucătar categoria IV

1

2

4

4000

3500

3000

4000

7000

12000

Total 7 23000

Tabelul 12 (continuare)

3. Lucrători din sfera deservirii şi comerţ- Administratorul sălii

- Chelneri categoria V

- Chelneri categoria IV

- Chelneri categoria III

- Barmeni

1

2

6

2

2

2500

2200

1800

1500

4000

2500

4400

10800

3000

4000

Total 13 24700

4. Lucrători auxiliary

- Spălătorese

- Diriticătoare

- Garderobiere

- Șofer

2

2

2

1

1500

1500

1200

2000

3000

3000

2400

2000

Total 7 10400

Total general 30 79 100 0 luna

949 200 annual

Cunoscînd fondul de salarizare total anual ,nivelul căruia ,%, la 1 leu CA este

Fs = F s . anual∗100

CA=949200∗100

36068400≈ 3 %

Productivitatea muncii :

q= CAN per .

=3606840030

=1 202280 leiper

Salariu mediu lunar ce revine la un angajat:

24


Coala

Sml=F s .l

N per=79100

30=2640 lei

8.2.3 Cheltuieli de întreţinere a cladirilor şi exploatarea utilajului de producţie

Cheltuielile care se includ în această categorie sunt:

1) Cheltuieli pentru încălzire (m3 preţul unui m3);

2) Cheltuieli pentru apă şi canalizare (m2 preţul unui m2);

3) Alte cheltuieli (reparaţii, dezinfectări, iluminarea coridoarelor, etc.).

Aceste cheltuieli au un nivel de 5% la 1 leu CA și se determină prin calculul:

Chînt=CAanuală∗5 %100 %

=36068400∗5 %100 %

=1803420 lei

8.2.4 Cheltuieli de transport

Constituie 0,5-1,5% la 1 leu CA și se determină prin calculul

Chtr=CAanuală∗1 %

100 %=360 684 lei

8.2.5 Cheltuieli pentru amortizare

Reprezintă 5-8 % la 1 leu CA :

Cham.=CA anuală∗6 %

100 %=36068400∗6

100=2164104 lei

8.2.6 Cheltuieli pentru energia electrică

Energia electrică este utilizată de utilajul tehnologic necesar în procesul de producție.

Acest articol de cheltuieli constituie 5-8 % la 1 leu CA :

Chenergie .=CAanuală∗5%

100 %=36068400∗5

100=1803420 lei

8.2.7 Cheltuieli privind defalcările în fondul social şi în alte fonduri

Cheltuieli pentru asigurarea socială

Se calculează din fondul de salarizare conform normativelor în vigoare. Aceste cheltuieli

constituie 23 % din F s .anual.

Chasig. soc=F s .anual∗23 %

100 %=949200∗23

100=218316 lei

Cheltuieli pentru asigurarea medicală

Normativul în vigoare conform căruia se calculează aceste cheltuieli constituie 3,5 % din F s .anual

Chasig. med=F s .anual∗3,5 %

100 %=949200∗3.5

100=3 322 200lei

8.2.8 Cheltuieli pentru publicitate.

25


Coala

Aceste cheltuieli dețin un nivel pînă la 3% la 1 leu CA.

Ch pub..=CAanuală∗1,5 %

100 %=36068400∗1,5

100=54 102600 lei

8.2.9 Cheltuieli pentru uzarea îmbrăcămintei, salopetelor, obiectelor de mică

valoare.

Constituie 3-8 % la 1 leu CA:

Ch pub..=CAanuală∗4 %

100 %=36068400∗4

100=144 273600 lei

8.2.10 Alte Cheltuieli

Reprezintă 5 % din CAanuală :

Chalte=CAanuală∗5 %

100 %=36068400∗5

100=1803 420≤¿

Tabelul 6. Cheltuielile anuale ale firmei

Nr.

crt.Articole pe cheltuieli Suma, lei

Nivelul (%), la 1 leu CA

1 Costuri de materie primă şi materiale 2 065860 25

2 Cheltuieli de transport 360 684 1

3 Cheltuieli privind salarizarea 949200 11

4 Cheltuieli de întreţinere 1803420 5

5 Cheltuieli pentru amortizare 2164104 6

6 Cheltuieli pentru energie electrică 1803420 5

7 Cheltuieli pentru asigurare socială 218316 3,1

8 Cheltuieli pentru asigurare medicală 3322200 0,5

9 Cheltuieli pentru publicitate 54102600 3

10 Cheltuieli pentru uzarea obiecte de mică val. 144273600 4

11 Alte cheltuieli 1803420 5

Total cheltuieli 212866824

00

69

Cifra de afaceri, lei 36068400

8.3 Planificarea necesarului de investiţii şi a surselor de finanţare

Investițiile sunt esențiale pentru dezvoltarea oricărei întreprinderi. În sens restrîns, investițiile

reprezintă totalitatea cheltuielilor datorită cărora se achiziționează noi fonduri fixe, productive și

neproductive, se înlocuiesc mijloacele fixe uzate, se dezvoltă, se modernizează.

Sursele de finanțare a investițiilor în întreprindere sunt susele proprii-autofinanțarea și sursele

atrase- credite și împrumuturi. Pentru îmbunătățirea situației firmei, este nevoie de a identifica, a

26


Coala

evalua și selecta proiecte de investiții viabile, pentru care se efectuează un studiu de fezabilitate.

Acesta, la rîndul său, servește drept bază pentru evaluarea eficienței proiectelor de investiții.

Inițial firma Andromeda SRL are nevoie de mijloace financiare care vor fi investite în active pe

termen lung şi scurt. Restaurantul national ”Raiul moldovenesc ” cu 100 de locuri are o suprafață de

735 m2. Conform datelor reale , prețul unui m2 de construcții 1 m2= 19 000 lei. Necesarul de

investiții pentru mijloacele fixe se calculează conform normativelor de investiții.

Stot= Ssală + Sînc = 130 + 605= 735 m2

unde Stot- suprafața totală a întreprinderii , m2;

Ssală- suprafața sălii de comerț, m2;

Sînc- suprafața încăperilor din întreprindere, m2.

Ssală /Sînc= 1/2

Ssală=Nl.s* ns= 100* 1,3 = 130 m2

unde Nl.s- numărul de locuri în sală;

ns- normativul la un loc în sală.

Inv.M:F:= Stot * ninv.= 735* 19 000= 13970000 mii lei

unde ninv- normativul investiţiilor capitale la 1m2.

Determinarea investițiilor în mijloace circulante:

Inv.M.C= M.Cm.p+ M.Cinv.+ M.Ccasă + M.Co.m.v.s.d

1. M.Cm.p= Cm.p/zi* S= 5738.5 * 10 = 57385 lei;

unde Cm.p/zi- costul materiei prime pentru o zi, lei;

S- durata stocului normat, 10 zile;

2. M.Cinv= 10% CAlunară= 300 570 lei

3. M.Ccasă= CAzi= 100 190 lei

4. M.Co.m.v.s.d = 10-15 % CAlunară= 300 570 lei

5. Inv.M.C= 758 715 mii lei.

Inv.tot= Inv.M.F + Inv.MC = 13970000 + 758715= 14 728 715mii lei

Necesarul de investiții este 14 728 715 lei. Sursele proprii constituie 5 200 000 lei. Sursele

împrumutate- 961 400 lei.

27


Coala

Tabelul 9 . Mijloace şi surse de finanţare

Mijloace Surse

proprii

Surse

împrumutate

Total

Mijloace fixe 13 970 000 - 13 970 000

Mijloace

circulante

758 715 - 758 715

Total 14 728 715 - 14 728 715

70,00 % capital propriu = 10 310 200 lei

30,00 % credit bancar =4 418 615 lei

Cafeneaua “Raiul moldovenesc ” va beneficia de credit bancar de la banca Moldova

Agroindbank care oferă credit întreprinderilor noi care încep activitatea sa de la zero. Suma

creditului de 4 418 615 lei va fi luată pe termen de doi ani cu rata dobînzii de 18,5 %.

Avantaje:

- Acces la sursele de finanțare la începutul business-ului;

- Dobînzi reduse;

- Rapiditate în perfectare;

- Asistența de specialitate din partea băncii;

- Condiții favorabile de creditare.

Întocmirea bilanțului financiar

Bilanţul financiar reprezintă un instrument de analiză realizat prin retratarea bilanţului

contabil. Problemele principale ale analizei poziţiei financiare a întreprinderii rezolvate prin apelarea

la bilanţul financiar sunt:

determinarea patrimoniului net;

analiza structurii financiare;

28


Coala

determinarea lichidităţii şi solvabilităţii;

stabilirea gradului de îndatorare etc.

Principalii utilizatori ai informaţiilor furnizate de bilanţul patrimonial sunt:

acţionarii, interesaţi să cunoască valoarea patrimoniului;

creditorii, care privesc patrimoniul ca o garanţie pentru creditele acordate;

potenţialii investitori şi creditori.

Structura bilanţului financiar presupune gruparea elementelor patrimoniale în cele două mari

categorii: activ şi pasiv.

Bilanțul financiar restaurantului moldovenesc ” Raiul moldovenesc ”

întocmit la data de 10 iunie 2015

Activ Suma, lei

Început de an

Suma, lei

Sfîrșit de an

Pasiv Suma, lei

Început de an

Suma, lei

Sfîrșit de an

I.A. imobilizate III.Capital statutar

1. clădiri 8010823 8010823 1. Capital 10 310 200 10 310 200

29


Coala

2. utilaje

3. amortizarea MF

6010823 6010823

(2164104)

propriu2. Profit nerepartizat

3. Subvenții

-

-

Total A.Imobilizate 14021646 14021646 Total Capital statutar

10 310 200 10 310 200

II.Active curente IV. Datorii pe termen lung

1. materii prime și marfă

5 739 5 739 1. credit bancar 4418615 4418615

2. obiecte de mică valoare și scurtă durată

300 570 300 570 Total D.T.L 4418615 4418615

3. casa 100 190 100 190 V. datorii pe termen scurt

4. cont curent în valută națională

300 570 600 570 1. credit bancar

2. datorii privind retribuirea muncii

3. datorii comerciale

4. datorii față de buget

-

-

499 900

199 900

Total active curente 707069 1307069 Total D.T.S

Total general activ 14 728715 15328715 Total general pasiv 14 728715 15328715

Planificarea principalilor indicatori economici de eficienţă economică

Profitul reprezintă un indicator de bază al aprecierii eficienţei economice, permite

identificarea disponibilităţilor şi posibilităţilor de dezvoltare ale firmei. Se determină ca diferenţă

dintre suma veniturilor şi suma cheltuielilor efectuate pentru desfăşurarea activităţii.

Profitul reflectă rezultatul întregii activităţi a întreprinderii şi în plan se determină în trei direcţii:

profitul de la activitatea de producţie de bază;

profitul de la realizarea producţiei şi serviciilor de la secţiile auxiliare, ce nu sunt incluse în

volumul producţiei realizate (de ex., producţia secţiilor anexe);

30


Coala

profitul de la operaţiile ce nu ţin de realizarea producţie.

Pe baza acestor direcții se determină profitul brut, ce acumulează toate varietăţile profitului.

Calculul profitului brut

Pbrut = CA – Chtot= 360684000 - 212866824=147817176lei

unde CA- cifra de afaceri anuală, lei;

Chtot- cheltuieli totale anuale, lei.

Calculul profit net

Profit net reprezintă diferența dintre profitul perioadei pînă la impozitare și impozitul pe venit

al firmei, cota impozitului pentru profitul 12%. Se determină conform calculul următor:

Pnet= Pbrut- Imp.= 147817176 – = 2 642 640 lei.

Calculul indicatorilor de rentabilitate

Rentabilitatea este o formă a eficienţei economice care evidenţiază capacitatea agenţilor

economici de a acoperi cheltuielile efectuate pentru producerea şi desfăşurarea bunurilor economice,

de a obţine profit. O activitate este rentabilă, dacă raportul venituri / cheltuieli este mai mare decât

unitatea. Indicatorii de rentabilitate servesc drept bază pentru evaluarea eficienței capitalului introdus

în întreprindere.

1. Rentabilitatea vînzărilor:

Rv .=Pnet

CAanual [∗100 %=2642640

8856000∗100 %=30 %

2. Rentabilitatea activelor

Ract=Pnet

Inv .M . F∗100 %=2642640

5928000∗100 %=44 %

Calculul timpului de recuperare a investițiilor

31


Coala

T inv=InvM . F

Pnet=5928000

2642640=2,5 ani

unde Inv.M.F – investiții în mijloace fixe, lei;

Pnet – profitul net, lei.

Indicatorul care caracterizează gradul de utilizare eficientă a mijloacelor fixe- randamentul

mijloacelor fixe- reflectă cîți lei vînzări revin la fiecare leu de mijloace fixe implicate în activitatea

de bază a întreprinderii.

RMF=CAanual

Inv M .F=8856000

5928000=1. 5 lei/ leuM . F

Indicatorul care caracterizează eficiența utilizării mijloacelor circulante – numărul de rotații

- reflectă cîți lei vînzări revin la fiecare leu de mijloace circulante implicate în circuit în perioada

dată.

N rot . m . c .=Caanual

Inv .MC .=8856000

233400 =38 ori

Durata medie a unei rotaţii (în zile) a M.C.:

Dmed .m .c .= Tef

N rot . m . c=355

38=9 .5 zile

Tabelul 10 . Indicatori economici ai restaurantului national „Poiana Neamului”.

Nr. indi

cIndicatori Unităţi de

măsură Suma

I II III IV

1 Cifra de afaceri lei 8 856 000

3 Numărul total de angajaţi persoane 23

4 Numărul de lucrători în producţie persoane 9

5 Cheltuieli total anuale lei 5 853 000

32


Coala

6 Nivelul cheltuielilor,% ,la 1 leu CA % 69

7 Fondul de salarizare lei 960 000

8 Ponderea Fsal în CA % 11

8 Profitul net lei 2 642 640

10 Randamentul mijloacelor fixe lei / leu 1,5

11 Rentabilitatea vînzărilor % 30

12 Rentabilitatea activelor % 44

13 Timpul de recuperare a investiţiilor ani 2,5

14 Productivitatea muncii lei / pers 385 044

15 Numărul de rotații a mijloacelor circulante rotaţii 38

16 Durata medie de rotaţie a mijloacelor circulante zile 9,5

Concluzii :

Elaborarea planului de afaceri permite de a privi afacerea în perspectivă, de-a aloca resursele

necesare, de-a concentra asupra punctelor-cheie şi de-a pregăti pentru eventuale probleme şi

oportunităţi.

33


Coala

Cu un Plan bine executat se pot stabili „Obiective”, „Priorităţi” şi controlul asupra „Fluxului

de Numerar”. Plan de Afaceri este important pentru a apela la bancă pentru credit. Lărgirea

afacerii cu investiții este imposibilă fără un Plan de afaceri.

Deprinderile acumulate în cadrul procesului de elaborare a unui plan de afaceri, aduc la

cunoștință despre elementele esențiale, fără controlul asupra cărora, poate aduce rezultate

negative, adică afacerea deschisă își va desfășura activitatea fără a aduce profit.

Un plan de afaceri clar, bine calculat și gîndit reprezintă primul pas spre realizarea cu brio a

unei idei de afaceri.

Bibliografie

1. ”Economia întreprinderii industriale” ,Manual universitar ,Chișinău.: Cuvîntul-ABC, 2011. –

280 p.

2. ”Management Teorie și explicații” Marian Zaharia, Camelia Zaharia, Anda Deac, Florina

Vizinteanu, editura TEHNICĂ București , 1993, 270 pag.

34


Coala

3. „Economia firmelor contemporane”, Nicolae Ciornîi, Ilie Blaj ,editura Prut Internațional

2003.

4. ” Management-de la teorie la practică” V.Cornescu, P.Marinescu, editura Universității din

București, 2003.

5. Îndrumar metodic ,N.Luca ,Chișinău U.T.M., 2002.

35

Management - Copy

Documents

Transcript of Management - Copy