Stelion lurleoSdptdmdno nebund

Copyright @ 2016 Stelion JurleoCopyright @ CRIME SCENE PRESS, 2016 pentru oceostd ediJie.

kogmenie din corteToote drepturile rezervote, inclusiv dreptul de o reproduce 1

CRIME SCENE PRESS

Piolo Presei Libere nr, 1

e-moil: edituro@crimescenepress.rotel.: 02 I .317.91 .37; O21 .317.91 .42; tox.: O21 .317.91 .43www.crimescenepress.ro

Coperto colecliei: ALEXANDRA BARDANRedoctor: ALEXANDRU ARIONTehnoredoctor: MIHAEIA DAMIANBun de tlpor: septembrie 20 1 6Tipdrit in Romdnio, ARTPRINT

Corte opdrutd cu spriiinul FundoJiei Preniile Flocdro

Orice reproducere, totold sou porliold, o ocesiei lucrdri, fdrd ocordulscris ol editorului, este strict interzisd 9i se pedepsegte conform Legiidreptului de oulor.

Descrleres CIP s Bibliotecii Nrfionale a RomtnieiSTELIAN

Slptlmlna nebunl / Stelian lurlea. - Bucuregi : Crime See*e Press,2016_--rsB*97r:606-94 1 85-5-0

821.135.1-31

Stelian Jurlea

Siptim0na nebuni

cRll|llt sctilt PRt$s

2016

I

Cuprins

Marfi,5 iunie

Miercuri,5 irriie

Joi, 7 iunie

Vinerl 8 iunie

Samblti, g iunie

Prolog

ir, ,'rn," stomacul gol, nu mai are ce vomita. Dar mai primegte un

pumn zdravin in burtd gi incS unul, icnegte, nu mai are putere sd strige.

Salta pulin capul proptit in piept, plecat u5or intr-o parte gi-i privegte pe

cei doi care se agiti in fala lui. Abia iivede, ochiiii sunt tumefiali de lovi-

turi, d6re de s6nge i se scurg pe pleoape, il usturd, in gurd parci are tone

de sare. E legat cu m6inile la spate de speteaza de lemn, gleznele ii sunt

prinse gi ele cu aceeagi s5rmd groasd. Un scaun fixat cu Suruburi in par-

doseala de ciment, si nu se clatine, altfel nu ingelege cum nu cade pe

spate c6nd primegte c6te o lovituri puternicd.

Un pumn in mdrul lui Adam, igi simte cartilajul cum p5r6ie, i se taie

respiralia, durerea ii reverbereazd in cap ca un nesf6rgit dangdt de clopot,

legind, nu mai poate respira, e convins cd a venit sf6rSitul. Nu mai are

voce.

Oricum e sf6rgitul. Niciunul dintre cei doi nu se las5, au primit ordine

stricte,l-au chestionat $i l-au lovit privindu-lin fa15 cu ochii lor mici, siguri

cd nu li se poate intSmpla nimic, siguri ci nu-i va putea da in g6t vreo-

dat5. Voiau si gtie ce aflase gi ce divulgase, dacd fusese singur, daci avea

o relea, daci spusese poliliei, c6t spusese, daci nu cumva era politist,

dacd mai erau gi alli infiltrafi, cine erau, cu cine vorbise despre trafic. Voiau

si afle tot, sd nu le scape nimic. Au luat de la capdt de c6teva ori in-

trebdrile. Rdspunsurile, mai ales cele monosilabice, erau urmate de lovi-

turi. Nu poli sd nu gtii! strigau. O sd spui tot! strigau. Apoi nu mai

sAprnuArun NEBUNA 9

rdspundea gi se infuriau, loviturile intetite alternau cu intrebirile repe-

tate.

Nu-gi amintea cum ajunsese aici, siguril drogaserS. Afostconvins din

prima clipi cd nu mai iese viu, prea il ldsau sd vadd tot ce se int6mpl6, totce e in jur. C6nd deschisese ochii, inci amelit, a zirit subsolul cu pereti de

beton, nicio fereastrS, nicio ug5, nicio mobilS, doar scaunul pe care stdtea.

Totul era umed, i se pirea ci miroase a s6nge vechi, o fi fost o cameri de

torturd. Nu-$i amintea si fi cobor6t vreo scar5, subsolul putea fi oriunde,

o casi pirisitS, o uzind dezafectata, un poligon, n-avea rost sd se chinuie

s5-5i imagineze, n-o sd apuce si spund niciodati nimdnui.

Era legat de scaun, dar nu-i acoperiseri ochii, trebuia sd vadi ce i se

int6mpla, ce ise pregite$te gi si prevadS. $tiau ci e mai mare chinulcdnd

prevezi. Stiau ce e un tip capabil sd prevada. Se informaserd bine, ori

aveau experienli, ori poate ce aga lucrau intotdeauna, metodic.

Erau doi zdrahoni care ficuseri, n-avea niciun dubiu, arte ma4iale,

ragi in cap, umeri de taur, palmele cdt lopelile, naduSeau repede, nu prea

se mai antrenaser5 in ultima vreme, ori se ingrdgaseri prea mult, tricou-

rile mulate aveau pete vechi de transpiralie inainte sd se umple de pete

de sSnge proaspit.

il luaseri la palme, pdreau sc6nduri negeluite 5i lasau urme ad6nci,

i-au spart nasul gi arcadele, i-au sf6giat urechile, mai sd i le smulgi din

cap cu nigte clegti. A leginat, l-au stropit cu ap5. La picioarele lui se lileape ciment o baltd rogiaticS. Nu putea pl6nge. N-avea rost sd strige dupiajutor,5tia ci nu-l aude nimeni. Arfi fostin zadar. Beciul era sigurin vreo

uzini dezafectatS, precis ci nu cilca pe acolo picior de om. Oricum

n-avea de gdnd si strige, i-ar fi interpretat strig5tul ca pe o dovadi de

infrSngere gi n-avea de gdnd sd le dea satisfactie. Nu putea cere indu-

rare, n-aveau de g6nd sd-l cru1e. Oricum n-ar fi ficut-o, cum sd ceri in-

durare? Nici doctorului nu-i ceruse, venise doar s5 constate c6t il mai

puteau tdbSci. Sigur nu era doctor, era felcer. Daci o fifost 5ifelcer.lndura.

$i-a amintit cd citise sau i se povestise cum fusese torturat un agent

1O STELIANTURLEA

american celebru, Kiki Camarena, in timp ce b5tSile gi torturile erau in-

registrate pe o banda de magnetofon, sd nu le scape nimic, nici cea mai

micd informa[ie. Sigur zdrahonii din fala lui nu fdceau parte din aceeagi

relea, cel mult dintr-una copiatS, cu metode asemindtoare. Sigur

n-aveau habar de Kiki Camarena. Nu vedea niciun magnetofon. Nu era

atat de important inc6t si aducd pentru el 5i un magnetofon. Nu inre-

gistrau nimic. N-aveau nevoie de dovezi, trecuserd la alt nivel de sofisti-

care. Dincolo de pivnila asta nu exista nimic. Elinsu5i nu exista sau n-avea

sd mai existe cur6nd.

il pedepseau pentru trddare. Dar el nu trddase, ar fi vrut s-o fac5, dar

inci nu gtia destule, doar pusese intrebdrile nepotrivite 5i, probabil, pri-

cepuseri ce are de 96nd. Niciunul nu era prost, cel pulin la v6rf. Habar

n-avea insd c6t de aproape fusese de v6rf. intrebase cum ar putea ajunge

la Tati. Nimeni nu vorbea de Tati, nimeni din jurul lui nu-l gtia, nimeni nu

ajunsese la el. Nimeni n-avea voie si ajungi la el. il pedepseau pentru

tridare 5i imixtiune. Li se pdrea de neconceput si se apropie de ce tre-

buia si rdm6nd ne$tiut.

in urmi cu o zi, cu un sac pe cap, fusese adus in beciul dsta, firi fe-

restre, cu peretii cenu5ii, aproape negri, de beton invechit, luminali din

tavan de un bec puternic prins intr-un cuib de plasd de s6rm5. Daci n-ar

fi fost vorba de el insugi, s-ar fi 96ndit ci asistd la un film - vdzuse destule

filme cu torturi. Nigte scene copiate, parcd.

A spus ce $tia. Nimic. Nu-l credeau. Cum ai aflat de Tati? intrebau din

nou. Ce 5tii de Tati? De ce te intereseazi cum dai de Tati? C6nd a leSinat,

l-au stropit cu api ca gheala, din nou gi din nou. L-au pocnit p6nd i-au

spart dintii. l-au zdrobit nasul. L-au lovit cu cleStele in rotule p6nd i le-au

spaft. l-au fdr6mat oasele degetelor. l-au atagat fire electrice de testicule

gi i-au aplicat electrogocuri. lar intrebiri. Apoi unul dintre zdrahoni, teri-

bil de enervat, s-a apropiat cu un piron gi i l-a infipt in cap. Durerea era

sfS5ietoare, dar nu mai avea glas sd strige. Zdrahonul a luat un ciocan 5i

se pregitea sd bati pironul.

$tia ci e sf6rgitul, inainte de prima loviturd, inainte sd i se intunecemintea.

SAPTAMANANEBUNA 11

Marfi, 5 iunie

Aproup" se implinise anul de c6nd pe inspectorul Victor Stamate

nu-l mai bSga nimeni in seami. Trdise o perioadd lipsita de evenimente,

cAnd gicdnd trebuia si plece si pund cituge unor holi mdrunlidibuitidealtii $i se-i duci la arest, se obignuise, rutini, doar ci nu i se promisese

trecerea pe linia moarti. Cand ti se promite a$a ceva, nu e cale de-ntors,

se a$tepta din ziin zi sd i se spuni definitiv. Dacd asta urma si se intdm-ple, avea de g6nd si-gidea dernisia pe loc sau sd iasd la pensie.

Tot pocinogul se int6mplase dupd ce ratase prinderea unui gu5ter

dolofan, in confruntare ii ucisese gusterului mdna dreaptd, un trepidu5

care speriase oragul. A contat prea pulin cd fusese in legitimd apdrare,

avocatifird scrupule $i bine pletiti l-au tdvilit ca pe holii de cai, noroc cijudecitorul era cu scaun la cap gi nu i-a ascultat, dar tot s-a lisat cu

sancliuni. Se scuzau c5, micar de florile mdrului, trebuiau si-i dea o

sancliune, altfel miroase presa c5-i cocologit. De parc6-i pisa presei de ce

se intAmpls cu un polilist oropsit! T6rziu a aflat ci de la 5eful lui i se

tresese. TrepiduSul trimis intre patru sc6nduri era un frate al solului

verigoarei soliei gefului, o rudd apropiati va sd zic5, iar autoritara solie

care-5i controla bdrbatul din ori in ori, sd nu fi plecat sd i-o tragi uneia,

1.

SAPTAMANANEBUNA 13

cum il prinsese de cateva ori, cu mare tirdboi, ii ceruse impundtorului

birbat sd-i rizbune aceluia memoria, iar ei - neamul. Ca sd impace 5i

capra 5ivarza 5i si scape de cicileli, gefulgisise nimerit si-i ia lui Stamate

orice anchetd 5i s5-l treaci la treburile mdrunte, urma linia moartd, nu

mai conta ci funclia de acum o obginuse dupi ce amdndoi ficuserd

bucSli o relea de traficanli de carne vie. Din povestea asta inc6lcitd ieSise

bine doar 5eful, care-5i liniStise pentru moment nevasta 5i reincepea siadaste satisfecut in paturile celor miritate 5i triste, atat de multe, con-

stata uluit Stamate, c5 in mod cert printre birbatii natiei d5duse o

molima care le mole5ea barbilia sau mdcar le risipea 5i pulina dorinlide sex gi teveleli pe care o mai avuseserd.

Un an se tot gandise Stamate ci nu mai are mult p6nd la pensie 5i

scapi de toate, aga ci e bine si nu-5i faci prea mult s6nge riu, sd-i ples-

neasciintr-ozi capul gi si setrezeascdin scaun cu rotile. Dec6tin scaun

cu rotile, mai bine fdri pensie 5i-n cdmpiile cu verdeatd unde nu-i nici

durere, nici intristare. igi zicea ci e de preferat sd ajung6 sd bea bere cAt

e ziua de lungd pe un sciunel sub bolta de zorele sau clematite, ce-or fi

c5lSratoarele din curtea sa de la periferie. il cam inspdim6nta perspectiva,

dar era mai bine dec6t s6 inlepeneasc5 la arhivi. Sau la circulalie.

Fiecdruia, ce-i e dat. Aproape se resemnase.

Nici nu se crdpase bine de ziud in acea dimineata de marfi 5i l-au cher

mat. Pe drum s-a tot gandit ce vor de la el. Pocinoage nu fdcuse, n-avu-

sese cum, prin urmare nu era vorba sd fie beStelit. Sd fie avansat era de

asemenea exclus, nu seint6mpla dec6tinaintea vreunei sdrbdtori nalio-

nale gi p6nd la momentul acela vuia toate sec[ia ca un viespar, ci de ce

pe dla gi nu pe mine, dar nu se petrecuse nimicin ultimele sdptim6ni, de

parcd ii plouase pe toti cu amorleald. Dar s-a prins repede, amintindu-5i

de nigte vorbe scdpate in zilele dinainte pe la colluri. Nu i-a fost greu sd

priceapd, chiar dacd n-a spus-o niciunul, ci el era cam ultima lor Sansi sireugeasci intr-o afacere care-i ddduse pe toti peste cap 5i care frim6ntatoati seclia. Ma4i, trei ceasuri rele - pentru ei. Nu 9i pentru Victor

Stamate. Adici igi amintiserS cd numai cu un an mai inainte nu-i scipa

unul dintre cei pe care voiau sd-l trimite la beci. Beciul domnesc, cum ii

zisese un mahir la putere, ajuns gi el acolo inainte s5-5i dea demisia de

14 STELIANTURLEA

prin toate functiile.

Nu gtia daca si se bucure sau nu. Se obi5nuise cu situatia lui margi-

nali, chiar pi cu g6ndul ci va fi uitat. Nu tinea sA fie recompensat, desi

ddduse la viala lui c6teva lovituri care ii aduseseri faimi, nu pricepea

cum fuseseri uitate atat de u5or. Admitea ci era orgolios. Dar putea fi 5i

ingdduitor. Nu intr-atet inc6t sd accepte orice. in necrologul lui, poate i-l

face cineva c6nd va fi momentul, ar prefera sd nu fie uitate. Dar Stia cd ne-

crologurile, cel pugin la noi, sunt vorbe-n v6nt gi fac cAt doui cepe de-

gerate.

Acesta era motivul pentru care a acceptat si se-ntoarcd in seclia pe

care o condusese. A intrebat doar cine l-a chemat. I s-a rdspuns cd $eful

in persoanS. Prin urmare nu mai avea vreo ranchiund c5-i dispiruse vdrul

prin alian15. Sau nu-i pdsase de la inceput. Sau i se ceruse sd uite trecu-

tul, in interesul obgtii. Lui Victor Stamate ii era egal. Voia sd le arate cd n-a

ajuns un expirat, mereu a avut orgoliul sd creadd ci e bun. Printre cei mai

buni. Foarte bun. Cel mai bun. Era previzibil. Nu-i pdsa in ce se b5ga. Dacd

tot putea fi ultima lui acliune.

Se g6ndisera la el de c6teva siptimdni. $i asta a aflat la nici un sfert

de ori dupd ce-a ajuns la seclie, binevoitorii i-au dat raportul pe dat5. ii

presa geful Poliliei, pe care il presa insugi ministrul. Nu se poate se nu

aveli in toat5 fara un detectiv, o echipd in stare sd-i prindd - li se spusese.

Vr6nd-nevr6nd, mai mult nevrSnd, gi-au amintit de el. Cheami-l! i-au zis

gefului. O sd md refuze, nu uiti ci l-am penalizat. Cam pe nedrept. Di-iordin! i-au mai spus. ln polilie e ca in armatS, un ordin nu se discutS. Nu

conteazd ce-a fost mai inainte. E ca o reabilitare. $i l-au chemat.

A intrebat care-i treaba.

- Droguri.

Era cam surprins.

- Droguri au fost mereu, a zis. Nu-i nevoie de mine. Sunt pe-aici prin-

tre voi c6liva in stare oric6nd sd dea de ele.

- Nu de data asta. E altceva.

Agtepta si i se mai spun5, sd priceapi. Dar in anul in care st5tuse pe

bari nu se schimbase nimic le scoteai vorbele din guri cu cle5tele, exact

ca inainte. Nici el nu se schimbase.

SAPTAMANANEBUNA 15