[email protected] AAA „AU TURBAT“ IUBITORII · cian, Lucrãtor hotelier ºi Frizer –...

CMYK

www.indiscret.ro

[email protected]

5Amãnunte

în pagina

AAAAAdăposdăposdăposdăposdăpostul de la Brtul de la Brtul de la Brtul de la Brtul de la Breaseaseaseaseasttttta, sub asediua, sub asediua, sub asediua, sub asediua, sub asediu

Anul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nr. 396 . 396 . 396 . 396 . 396 5 - 1 5 - 1 5 - 1 5 - 1 5 - 11 iunie 201 iunie 201 iunie 201 iunie 201 iunie 20111113 3 3 3 3 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

Amãnunteîn pagina 11

Întrebãri incomodepentru preºedintelePNL Vâlcea Amãnunte

în pagina 2

PS EmilianLoviºteanul,trei salariide la stat

















Zeci de mii de hectarede pãdure din Gorj,la mâna hoþilor















Zeci de mii de hectarede pãdure din Gorj,la mâna hoþilor Amãnunteîn pagina 8


Campioniifãrã Bacdin judeþulOlt
















4Amãnunte

în pagina


La nici o sãptãmânã de la momentul în care a fostpreluat de cãtre municipalitate, adãpostul caninde lângã Podul Breasta a devenit câmp de bãtãliepentru aºa-ziºii iubitori de animale, care au decla-rat rãzboi angajaþilor de la Ecarisaj.

Detaliiîn pag.10Medicii de

familie doljeni,nemulþumiþide noul contractdin Sãnãtate

Medicii defamilie doljeni,nemulþumiþide noul contractdin Sãnãtate
















„AU TURBAT“IUBITORIIDE CÂINI

















5 - 11 iunie 2013 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

Primeºte de la cei interesaþi CV în vederea organizãriiselecþiei necesare angajãrii: Manager, Barmani, Bucãtari,

Ospãtari, DJ pentru punctul de lucruRESTAURANT METROPOLITAN,

situat în Rm. Vâlcea, str. Aleea Teilor nr. 3.

Responsabilitãþi generale:Seriozitate, ambiþie, iniþiativã ºi foarte multã creativitate, eventual ex-

perienþã.RESPONSABILITÃÞI SPECIFICE ANGAJÃRII MANAGERULUI:– atragerea de noi contracte de evenimente;– negocierea ºi încheierea de contracte;– monitorizarea concurenþei;– elaborarea strategiei de marketing;– colaborarea cu agenþiile de publicitate în vederea proiectãrii materia-

lelor publicitare;– elaborarea planului de distribuþie a materialelor publicitare;– salariu motivant + comision din încasãri.

RESTAURANTUL METROPOLITAN îºi desfãºoarã activitatea într-o locaþie unicã completatã de o atmosferã incendiarã. Suprafaþa saloane-lor este de peste 1.000 mp, plasându-ne în topul celor mai atractive ºiîncãpãtoare cluburi din oraº, având posibilitatea modulãrii spaþiului, însaloane mai mici pentru evenimente de 100, 150, 250 de participanþi.Saloanele ºi bucãtãria sunt dotate cu echipamente noi, de ultimã genera-þie, asigurându-se un confort ambiental sporit prin ventilare – climatiza-re – tratare aer.

RESTAURANTUL se aflã în Rm. Vâlcea, cartierul Ostroveni, stradaAleea Teilor nr. 3, locaþie în care, în zilele de marþi ºi joi, între orele 10-12, candidaþii îºi pot depune ºi susþine CV-ul. Relaþii suplimentare la tel.fix: 0250 732036 sau tel. mobil: 0742137400

SOCOM SA RÂMNICU VÂLCEA

A.J.V.P.S. Vâlcea, cu sediul în Rm. Vâlcea, Str. Regina Maria, nr.5,primeºte oferte de la persoane fizice sau juridice în vederea atri-buirii unui spaþiu destinat depozitãrii ºi comercializãrii articolelorde vânãtoare ºi pescuit.

Relaþii la tel. 0250/737.040

Publ

icita

te

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prinProgramul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013Investeºte in oameni!

COMUNICAT DE PRESÃNr. 171/29.04.2013

Proiectul implementat de ASOCIAÞIA SANMED în parteneriat cu SC DBC SRL - C.E. –Competenþa ºi eficienþa, ID POSDRU/108/2.3/G/80079 este cofinanþat din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.Proiectul a fost depus pe Axa prioritarã 2: Corelarea învãþãrii pe parcursul vieþii cu piaþa mun-cii”, Domeniul major de intervenþie 2.3: Acces ºi participare la formare profesionalã continuã(FPC).

Proiectul îºi continuã activitãþile conform graficului aprobat, aflându-se în acest moment înal doilea an de implementare, moment în care au fost finalizate 2 din cele 5 cursuri derulate debeneficiar - Agent de curaþenie clãdiri ºi mijloace de transport, Tehnician maseur ºi 3 pro-grame de formare profesionalã derulate de partener Administrator pensiune turisticã, Ospã-tar (chelner) vânzãtor în unitãþi de alimentaþie ºi Lucrãtor în comerþ pentru grupul þintã dinDrãgãºani. În prezent se aflã în derulare 3 cursuri pentru persoanele dn grupul þintã: Cosmeti-cian, Lucrãtor hotelier ºi Frizer – coafor – manichiurã – pedichiurã. Pentru realizarea in-dicatorilor asumaþi prin cererea de finanþare, beneficiarul – Asociaþia Sanmed – va mai organi-za din resurse proprii o grupã de Agent de curãþenie clãdiri ºi mijloace de transport, curs ce seadreseazã grupului þintã prevãzut în proiect, respectiv angajaþi din domeniul turism ºi servicii.

Proiectul a fost promovat pe toate canalele posibile în vederea diseminãrii informaþiilorlegate de programele de formare profesionalã gratuite, organizate pentru persoanele din gru-pul þintã – persoane angajate din sectorul turism ºi servicii.

Persoana de contactAndreea Alexe – Asistent Manager proiect Asociaþia SANMEDTel: 0758.036.748 Fax: 0250719104E-mail: [email protected]

FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritarã 2:Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa munciiDomeniul major de intervenþie 2.3. „Acces ºi participare la formare profesionalã continuã”Titlul proiectului: C.E. – Competenþa ºi eficienþaContract nr.: POSDRU/108/2.3/G/80079

2POLITICÃ

de Criºu Popescu

Preºedintele PNL Vâl-cea, Cristian Buican,nu iese din comuni-

catele de presã atunci când evorba sã transmitã ceva. Nicinu se ºtie bine de când nu a maifãcut o conferinþã de presã. Fi-indcã dacã ar face, Buican arputea fi întrebat despre grave-le acuzaþii aduse tranºant sauvoalat de unii colegi de alianþãpoliticã. În plus, Buican ar pu-tea fi întrebat cum se face cã adevenit în ultimele luni þintaatacurilor provenite pe filieraPartidului Conservator.

Dilemeªeful liberalilor vâlceni ar

trebui sã rãspundã dacã are saunu vreun amestec în filiera dejaf organizat construitã în ju-

De când s-a ales deputat pentru a doua oarã, pe Cristian Buican nu l-a mai vãzut nimeni la conferinþe de presã.Deºi în ultima perioadã de timp au curs atacurile ºi acuzaþiile împotriva sa, din partea mai multor colegi dealianþã, Buican tace suspect. ªeful liberalilor vâlceni îºi pregãteºte în liniºte conferinþa judeþeanã de alegeripentru a avea, aºa cum ºi-a dorit, ,,o varã liniºtitã”.

mir ºi dacã da, ce fel de afa-ceri? Exploateazã abuziv vreofirmã de-a rudelor sale, apro-piate sau mai depãrtate, pãdu-rile din Þara Loviºtei? De cenu ia nicio mãsurã cu directo-rii APIA ºi ITRSV Vâlcea,Adrian Pintea ºi Gheorghe Po-enaru, acuzaþi cã protejeazãmafia lemnului? ªtie cã luiPintea i s-a fãcut denunþa laDNA ºi dacã da, cum comen-teazã? Ce legãturã existã întreel ºi viceprimarul Bujoreniu-lui, Dragoº Gigel Cârstoiu,unul dintre cei care deþin fir-me de exploatare forestierã ºiau relaþii cu preºedinþii maimultor obºti de moºneni? Fa-brica de produse lactate a fa-miliei sale, din comuna Peri-ºani, îndeplineºte toate norme-le sanitare de funcþionare? Înce condiþii ºi ce cuvânt a avutîn numirea directorilor de laHidroelectrica ºi HidroservVâlcea? Apropo, ce fel de le-gãturi existã între el ºi aface-

rista Maria Tudor?

Recuperãripe ultima sutãde metri

Din punct de vedere po-litic, Cristian Buican a în-ceput anul destul de prost.E de notorietate încercareasa de a numi ministru se-cretar de stat pentru învã-þãmânt preuniversitar. În-cercare care s-a soldat cuun eºec, Florin Smeureanuºi Constantin Sorici, propu-nerile lui Buican, fiindrespinºi. PNL Vâlcea nuare ministru secretar destat, deºi, în buna tradiþie,Buican se poate lãuda cueventuala numire a luiBogdan Badea la Ministe-rul Economiei. Ce n-a reu-ºit pentru alþii, a reuºit însãpentru el. S-a numit, pe uºadin dos, vicepreºedinte alPNL central!

rul unor obºti din nordul ju-deþului Vâlcea. Dacã des-fãºoarã prin firmele familieisale afaceri cu grupul Boro-

Întrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL VâlceaÎntrebãri incomode pentrupreºedintele PNL Vâlcea

5 - 11 iunie 2013www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

Cãpºuna udãde la Buneºti

Se aude cã la „Sãrbãtoa-rea Cãpºunului”, care aavut loc duminicã, la Bu-neºti, copiii care participaula manifestare au fost þinuþiîn ploaie o jumãtate de orãpânã au ajuns oficialitãþi-le.

Patimilelui Fârtat

Primarul din Horezu, IlieFârtat, spune cã pentru sãr-bãtoarea “Cocoºul de Hu-rez” a fãcut marcajele pestradã cu oamenii ºi vop-seaua lui. Asta, pentru cãnu a primit sprijinul „cuitrebuie”. Cã tot veni vor-ba, la festivitatea de deschi-dere a târgului „Cocoºul deHurez”, Fârtat a anunþat cãvrea sã facã din Horezu -

Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de Vâlcea

de Nicuºor Fota

Ambele mãsuri se aflã laaceastã orã în stadiulcontractãrii studiilor de

fezabilitate, primãria optândînsã pentru proceduri de achi-ziþie publicã rapide ºi cu ter-mene de finalizare a documen-taþiei solicitate de câte 60 dezile. Suma pusã la bãtaie demunicipalitate pentru celedouã studii de fezabilitate estede aproximativ 80.000 de leinoi.

Primãria cautãpaznic la 10milioane de kw

În privinþa sistemului de ilu-minat public, avem de-a facecu o reeditare a procesului de-marat de Primãria Craiova înurmã cu mai bine de un dece-niu, atunci când stâlpii, fireleºi corpurile de iluminat de peraza municipiului au trecutpentru prima datã în gestiuneaunei firme private. Contractulmunicipalitãþii cu firma Lux-ten, care valora la data semnã-rii 12 milioane de euro ºi carea fost umflat prin acte adiþio-nale pânã la maximum permisde lege, s-a derulat nu fãrã con-troverse în Craiova. Cu toateneajunsurile ºi nemulþumirilesemnalate în timp, edilii au fostnevoiþi sã-l prelungeascã cuîncã un an, dupã ce au consta-tat cã nu au alternativã pregã-titã din timp pentru expirareacontractului. Bilanþul edililorîn pragul divorþului de Luxteneste: 8.750 de stâlpi, 14.178 deconsole ºi 18.573 de corpuri deiluminat montate în Craiova, înparalel cu montarea unei reþe-le de alimentare aeriene de 273km ºi a uneia în subteran de220 km. Primãria a scos la li-citaþie în urmã cu câteva zileun studiu de fezabilitate pri-vind concesionarea sistemuluide iluminat public, acesta ur-mând a fi realizat, în lipsa unorsurprize neplãcute în faza de

Semn rãu pentruIuliana Moise

Maºina de serviciu a direc-toarei RAR Vâlcea, IulianaMoise (PDL), a fost blocatã înfaþa Consiliului Judeþean. Pro-babil pentru cã a fost parcatãneregulamentar. O fi vreunsemn rãu. Miroase a înlocui-re!

Un „SSVCF”la PrimãriaRâmnicu Vâlcea

Liberalul Eduard Vârlan(foto) ar putea deveni, de mier-curi, 5 iunie, viceprimar almunicipiului Râmnicu Vâlcea,înlocuindu-l astfel pe demisi-onarul Gheorghe Ioniþã, care,dupã “retragere”, a plecat sãse refacã în Italia. Despre Vâr-lan, consilier cu state vechi, sepoate spune cã pânã mai an astrãlucit printr-un anonimataproape perfect la ºedinþele deconsiliu local ºi cã are un sa-lariu satisfãcãtor la Agenþia

”staþiune balnearã”. ªi bãi, deunde ?

Maestrulºi ne-cititorii

Scriitorul Dinu Sãraru a co-mentat, sumar, faptul cã a fostcontestatã sponsorizarea de4.000 lei, pe care PrimãriaRâmnicu Vâlcea urma sã i-oacorde pentru revista „Clipa”:„Cu excepþia lui Vosganian, sãîmi spunã cineva dacã cunoaº-te vreun membru al Guvernu-lui român care a citit o carte”.

Mihãilã redivivusIoan Mihãilã, fostul director

al TCH din perioada „Epociide Aur” revine în forþã, fiindnumit noul administrator spe-cial al trustului Hidroelectrica,în locul lui Remus Vulpescu.AGA Hidroelectrica a hotãrâtdizolvarea tuturor Hidroserv-

urilor din þarã ºi contopirea lorîntr-o nouã societate comer-cialã – Hidroelectrica Serv.Prima persoanã numitã în con-siliul de administraþie al aces-tei instituþii este tot vâlceanulIoan Mihãilã. Acesta se bucu-rã de sprijinul ministrului eco-nomiei, pesedistul ConstantinNiþã. Paradoxal sau nu, fiul luiMihãilã, Nelu (zis Uþu) estesingurul parlamentar PNÞCD.

Exclusãºi nu prea…

Chiar dacã i s-a retras spri-jinul politic de cãtre PDLRâmnicu Vâlcea, GabrielaEne nu a fost exclusã din par-tid. Cel puþin deocamdatã.Câteva surse susþin cã preºe-dintele filialei judeþene, DorelJurcan, s-ar opune „exmatricu-lãrii” doamnei profesoare.Deºi a rãmas în nenumãraterânduri repetentã la „moralã”.

pentru Dezvoltare Ruralã ºiPescuit (ADRP-OJ Vâlcea),unde este, conform declaraþieisale de avere, „SSVCF”. Mier-curi seara, în jurul orei 18.30,încã nu se decisese cine va ficonsilierul cu atribuþii de vi-ceprimar (pe locul lui Gigi Ion

Matei, acum primar interi-mar). Matei îºi dorea capostul sã fie al PSD, numaicã exista o piedicã: majori-tatea consilierilor social-de-mocraþi au funcþii care nu lepermit sã fie ºi cu ºunca-npod, ºi cu sufletul în rai.

Plan de ePlan de ePlan de ePlan de ePlan de extinderxtinderxtinderxtinderxtindere a re a re a re a re a reţelelor municipale, în aer şieţelelor municipale, în aer şieţelelor municipale, în aer şieţelelor municipale, în aer şieţelelor municipale, în aer şisub trsub trsub trsub trsub troooootuartuartuartuartuarele din Crele din Crele din Crele din Crele din Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

Primãria pregãteºte douã mutãri impor-tante în privinþa reþelelor de utilitãþi, careanunþã douã investiþii pe mãsurã. Prima elegatã de sistemul de iluminat public,rãmas de ceva vreme fãrã concesionar cuacte în regulã, municipalitatea iniþiindprocedura pentru o nouã concesiune, lapachet cu reabilitarea ºi extinderea lanþu-lui de stâlpi ºi corpuri de iluminat. Cea de-a doua reprezintã o premierã în materie,cel puþin pentru Craiova: realizarea uneireþele NetCity deþinute de primãrie care sãîmbunãtãþeascã aspectul oraºului ºi sã“democratizeze” accesul la servicii de tiptelecom.

licitaþie ºi execuþie, pânã lasfârºitul acestei veri. Caietulde sarcini întocmit de edili ara-tã cã obiectivele urmãtoruluigestionar al sistemului de ilu-minat public din Craiova vorfi modernizarea reþelei exis-

tente, dar ºi modernizareaacesteia, fie cã e vorba de ar-tere de circulaþie, zone rezi-denþiale sau pieþe publice,pânã la aleile din cimitire, cusarcinã declaratã de reducerea consumului de energie elec-

tricã. Potrivit documentaþieielaborate de angajaþii primã-riei, acesta este de 9.904.524kw pe an. Caietul de sarciniconþine ºi menþiuni specialedespre iluminatul festiv careva trebui realizat la cerereaadministraþiei locale, soluþiileîn acest caz urmând a fi reali-zat gândite “la nivel de con-cept de încadrare în ambient -la nivel de arhitecþi ºi desig-neri”.

Plan de semãnat800 kmde fibrã opticã

Proiectul privind reþeauaNetCity pleacã de la constata-rea cã “la nivelul municipiu-lui Craiova nu existã o infras-tructurã realizatã în subteranpentru furnizarea de reþele decomunicaþii electronice”, faptcare poate fi de altfel consta-tat destul de uºor de orice cra-

iovean care ridicã ochii sprepãienjeniºul de cabluri întinspe stâlpii din oraº. Printreavantajele urmãrite de muni-cipalitate sunt menþionate încaietul de sarcini, pe lângã“îmbunãtãþirea aspectului vi-zual ºi estetic al municipiuluiCraiova” ºi diminuarea numã-rului de accidente cauzate decablajul aerian excesiv, chiarºi eventuale venituri care arurma sã vinã la bugetul localsub forma redevenþelor dinmomentul în care primãria vadeveni deþinãtor ºi administra-tor al reþelei infrastructurii detelecomunicaþii ca reþea de uti-litate publicã. Pentru benefi-ciarii finali ai reþelei, respec-tiv abonaþii craioveni ai furni-zorilor din domeniu, edilii bi-feazã la capitolul avanjate “de-mocratizarea accesului la ser-vicii de tip telecom, precum ºiaccesul, pe aceeaºi infrastruc-turã, la mai multe servicii ºi lamai mulþi operatori”, în timpce pentru operatorii de tele-comunicaþii se promit “acce-sul mai facil ºi fãrã investiþiimajore” la craiovenii din toa-te zonele oraºului, tarife rezo-nabile pentru utilizarea reþeleimunicipale, dar ºi “accesulnediscriminatoriu ºi transpa-rent la resursele reþelei NetCi-ty”. Reþeaua municipalã vapresupune montarea exclusivde fibrã opticã, infrastructurafiind estimatã la o lungime de800 km, cu posibilitãþi de ex-tindere. “Fibra opticã va per-mite beneficiarului final acce-sul la servicii net superioarecelor oferite, în prezent, princablu, cum ar fi IPTV, cone-xiune broadband etc. Calitatease va reflecta la nivelul între-gii palete de servicii puse ladispoziþie de operatorii carevor utiliza NetCity: voce fixãºi mobilã, date ºi internet, ca-blu TV”, precizeazã caietul desarcini.

Primãria, cu“democraþia”telecom însubteran

















11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro5 - 11 iunie 2013

4SPECIAL

Publ

icita

te

130 de copii de la Centrulªcolar pentru Educaþie Inclu-zivã Bãbeni, precum ºi 40 decopii de la Punctul de lucruRâmnicu-Vâlcea al CSEI s-aubucurat de spectacolul “Gre-ieraºul” al Asociaþiei ATARA-XIA, graþie sprijinului senato-rului Remus Daniel Niþu.Spectacolele au fost oferite înapropierea Zilei Copilului,parlamentarul liberal alegândastfel sã se îndrepte cãtre mi-cuþii care au nevoie de atenþiesporitã ºi de un sprijin consec-vent din partea comunitãþii. Laevenimentul de la Râmnicu-Vâlcea au participat ºi copiiide la Centrul de PlasamentNord, în timp ce, la Bãbeni,copiilor de la CSEI li s-au alã-turat cei de la Centrul de Pla-

de Criºu Popescu

Episcopul-vicar al Ar-hiepiscopiei Râmni-cului, Emilian Loviº-

teanul, este unul dintre ceimai capabili oameni ai jude-þului Vâlcea. Dacã nu chiarcel mai capabil. Altfel nu seexplicã faptul cã are trei lo-curi de muncã, la o distanþãfoarte mare unul de altul, so-licitante, dar cãrora le facefaþã cu brio. Este episcop-vicar la Vâlcea din 2009. Totatunci a devenit lector laFacultatea de Teologie Or-todoxã din cadrul Universi-tãþii „Al. I. Cuza” din Iaºi.Pânã atunci, începând cu2004, a fost asistent univer-sitar. Predã Istoria BisericiiOrtodoxe Române (IBOR)la cursuri ºi seminarii. Decâteva luni, predã aceeaºimaterie ºi la Facultatea deTeologie Ortodoxã din Cra-iova. Deci, trei salarii ºi toa-te trei „grase”.

Plecat în SUACam cât de tare trebuie sã

fie episcopul-vicar ca sã-ºisatisfacã cu brio toate locu-rile de muncã? Fiindcã si-gur-sigur cu salariile este lazi. Distanþa Vâlcea – Iaºi

Spectacole pentru copiii orfani, oferite de senatorul Niþusament “Pinocchio”. În aceas-tã a doua locaþie, fiecare copila primit ºi câte un cadou dinpartea senatorului. „Numero-ºii copii pe care i-am cunos-cut astãzi au un acces limitatla foarte multe dintre lucrurilecare nouã ne sunt la îndemâ-nã. Unul dintre acestea esteaccesul la culturã, un instru-ment fundamental pentru edu-caþia oricãrui copil. Tocmai deaceea, m-am gândit sã le ofercopiilor ocazia de a fi specta-tori la o piesã de teatru. Îi mul-þumesc domnului director Vio-rel Ariton pentru deschidereacu care a integrat intenþia meaîn programul generos pe carel-a pregãtit copiilor de la Cen-trul ªcolar pentru Educaþie In-cluzivã”.

Senatorul Remus Daniel Niþu

de Dan Olteanu

Deºi este evident pentru ori-cine vrea sã vadã cã va re-zolva, odatã pentru totdeau-

na, problema miilor de câini fãrã stã-pân care au terorizat oraºul vremede peste 20 de ani, adãpostul de laBreasta a devenit, brusc, inamiculnumãrul unu al aºa-ziºilor iubitoride animale care par cã nu se potîmpãca cu gândul cã nu vor mai ve-dea haite de câini agresivi pe strãzi,printre blocuri sau prin apropiereaºcolilor. Aºa se face cã, nervoºi pestemãsurã, câþiva dintre ei s-au înfiin-þat, la finalul sãptãmânii trecute, lapoarta adãpostului, cerând sã fie lã-saþi înãuntru, sub pretextul cã dorescsã aducã mâncare ºi medicamentecâinilor aflaþi deja în boxe. Extremde vocali, aceºtia au invocat faptulcã adãpostul este public, confundân-du-l probabil cu Parcul „NicolaeRomanescu“, acolo unde te poþiplimba la orice orã din zi ºi din noap-te. S-au lovit însã de refuzul anga-jaþilor, care au încercat sã le explicecã accesul se poate face doar în tim-pul sãptãmânii, între anumite ore,conform unui program de vizitãaprobat de municipalitate. Rãspun-sul nu le-a picat însã prea bine „lup-tãtorilor“ pentru drepturile animale-lor, care au lansat brusc o ploaie deînjurãturi ºi ameninþãri. Concomi-tent, în faþa mass-media, „iubitorii“de patrupede pozau în victime. „Vo-luntarii asociaþiilor de protecþie aanimalelor protesteazã, în acest mo-ment, la Adãpostul canin al Primã-riei Craiova. Nemulþumirea acesto-ra este cauzatã de faptul ca nu aufost lãsaþi sã intre în adãpost (...).Aceºtia au sesizat cã patrupedele nubeneficiazã de tratamentul legal.Practic, ceea ce trebuia sã fie un spa-þiu decent pentru câinii fãrã stãpânriscã sã se transforme într-o institu-þie în care principiul transparenþei ºicondiþiile legale nu sunt respectate“,se aratã într-un comunicat de presãcare a ajuns rapid în redacþiile tutu-ror ziarelor din oraº. În mod bizar,în vreme ce vorbeau despre respec-tarea legii, aºa-ziºii iubitori de ani-male nu se sfiau sã-i ameninþe cumoartea pe angajaþii de la Ecarisaj.Nici intervenþia poliþiºtilor ºi jandar-milor nu i-a domolit, aceºtia conti-nuând ºirul ameninþãrilor în faþa lo-cuinþei unuia dintre angajaþi.

AAAAAdăposdăposdăposdăposdăpostul de la Brtul de la Brtul de la Brtul de la Brtul de la Breaseaseaseaseasttttta, sub asediua, sub asediua, sub asediua, sub asediua, sub asediuLa nici o sãptãmânã de la momentul încare a fost preluat de cãtre municipali-tate, adãpostul canin de lângã PodulBreasta a devenit câmp de bãtãliepentru aºa-ziºii iubitori de animale,care au declarat rãzboi angajaþilor dela Ecarisaj. Motivul, cel puþin cel ofi-cial, îl constituie refuzul angajaþilor dea le permite accesul în incinta adãpos-tului pentru a hrãni patrupedele. Neofi-cial însã, supãrarea „iubitorilor“ decâini, care s-au prezentat dreptmembri ale unor asociaþii de protecþiea animalelor, vine din faptul cã li s-ainterzis sã mai scoatã câinii din adã-post pentru a-i elibera pe strãzi, aºacum erau obiºnuiþi.

Conflict spontansau regie?

Chiar dacã a fost prezentat dreptun conflict spontan, confruntareadintre „iubitorii“ de patrupede ºiautoritãþile locale ridicã multesemne de întrebare. Pe de-o parte,nimeni n-a înþeles de ce era nevo-ie de atât de multe persoane pen-tru a aduce câteva kilograme dehranã ºi, eventual, câteva fiole devaccin?! Mai mult decât atât, deunde atâta grabã de a intra în adã-post din moment ce li se comuni-case faptul cã vor putea vizita pa-trupedele în ziua urmãtoare? Înplus, de unde atâta înverºunareîmpotriva adãpostului, dar mai alesa primarul Craiovei, Lia OlguþaVasilescu, în condiþiile în care nuexista nicio dovadã cã patrupede-le ar fi fost supuse la vreun trata-ment inuman?! Sã fie oare faptulcã, o parte a presei, cea care a ºimediatizat excesiv acest conflict,avea nevoie de un motiv pentru apune în umbrã spectacolele orga-nizate cu ocazia zilelor oraºului?Sã fie oare o coincidenþã cã unuldintre ziariºtii are strânse legãturicu lumea asociaþiilor de protecþiea animalelor? Pentru mulþi, estegreu de crezut cã totul a fost doaro coincidenþã.

Craiovenii,de partea Olguþei

În ciuda tentativei patetice a aºa-ziºilor iubitori de animale de aarunca cu noroi în investiþia de laBreasta, majoritatea craiovenilordoresc sã scape de câinii agresivi,nu sã-i vadã plimbaþi câteva zilepe la adãpost, pentru ca mai apoisã fie lãsaþi, din nou, liberi pestrãzi. Dovadã stau ºi apelurile latelefonul cetãþeanului, care, cumici excepþii, vizeazã fix proble-ma câinilor comunitari. „Trebuiesã rezolvãm cumva ºi problemelecelor care sunã zilnic la telefonulcetãþeanului ºi care ne cer sã-i scã-pãm de câinii agresivi. Doar astãzi(marþi – 4 iunie a.c. - n.red.), din50 de apeluri, 36 au fost desprecâini. ªi aºa este în fiecare zi“, adeclarat primarul Craiovei. Lia Ol-guþa Vasilescu s-a arãtat ºocatã dereacþia iubitorilor de câini, în con-diþiile în care municipalitatea a fostdeschisã la colaborare cu asocia-

þiile de protecþie a animalelor. „Eu chiarnu înþeleg de ce s-a ajuns aici. Cei de laasociaþiile pentru protecþia animalelorchiar nu aveau motiv sã facã scandalpentru cã nu se pune problema ca noi sãomorâm câinii. Le-am spus asta. Solu-þia noastrã este sã construim cât maimulte padocuri, pentru cã vrem sã-i luãm

de pe strãzi. Pânã atunci, dacã va fi ne-voie, vom pune ºi câte ºase într-o boxã,dar în niciun caz nu-i vom omorî“, a adã-ugat Olguþa Vasilescu. Primarul Craio-vei a mai spus cã, pentru a evita astfelde incidente, se gândeºte sã dea spreadministrare privatã adãpostul canin dela Breasta.

„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini„Au turbat“iubitorii de câini

CMYK


Investeºte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritarã 5. „Promovarea mãsurilor active de ocupare”Domeniul major de intervenþie 5.2 „Promovarea sustenabilitãþii pe termen lung a zonelor rura-le în ceea ce priveºte dezvoltarea resurselor umane ºi ocuparea forþei de muncã”Titlul proiectului: „Dezvoltarea resurselor umane ocupate în agricultura de subzistenþã dinmediul rural al regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia”Contract nr. POSDRU/110/5.2/G/89091

COMUNICAT DE PRESÃ

Vineri, 7 iunie, începând cu orele 13:00, în sala de conferinþe a Hotelului Class din Brezoi,va avea loc Conferinþa de presã pentru diseminarea rezultatelor proiectului „Dezvoltarea resur-selor umane ocupate în agricultura de subzistenþã din mediul rural al regiunii de dezvoltareSud-Vest Oltenia”, proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul OperaþionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

La conferinþã vor participa reprezentanþi ai partenerilor implicaþi în implementarea proiectu-lui.

Proiectul este implementat de cãtre FUNDAÞIA MELBA în parteneriat cu S.C. ASCENDOS.R.L. ºi are ca obiectiv general integrarea pe piaþa muncii a persoanelor care îºi câºtigã exis-tenþa din agricultura de subzistenþã, prin asigurarea calificãrii în domenii non-agricole cerutede piaþa localã ºi regionalã ca urmare a dezvoltãrii unei campanii ºi a unor programe integratede formare în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

Scurtã prezentare Fundaþia MelbaÎnfiinþatã în anul 1996, Fundaþia Melba îºi propune sã asigure promovarea drepturilor femei-

lor din mediul rural ºi a familiilor care trãiesc în mediul rural; accesul la informare ºi transpa-renþã instituþionalã; dezvoltarea managerialã a administraþiei publice locale; promovarea de-mocraþiei, dezvoltarea solidaritãþii sociale; dezvoltarea metodelor de abordare a problemelorlocale, conform standardelor Uniunii Europene, precum ºi promovarea ºi implementarea poli-ticilor acesteia. Printre principalele sale activitãþi se numãrã: calificarea/recalificarea, formareaprofesionalã continuã ºi perfecþionarea adulþilor; iniþierea de programe ºi organizarea de cur-suri ºi pregãtirea formatorilor în domeniul asistenþei sociale.

Persoana de contact: Cãtãlin Cumpanaºoiu – expert informare ºi publicitate – tel: 0757.020.766.

Cosmin ÞîrvuloiuReprezentant legal

“Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europenesau a Guvernului României”

Proiectul a fost imple-mentat de cãtre FUN-DAÞIA MELBA înparteneriat cu S.C.ASCENDO S.R.L. ºicofinanþat din FondulSocial European

Vineri, 31 mai, înce-pând cu orele 16,00,în sala de conferin-

þe a Hotelului Class din Bre-zoi, a avut loc festivitatea deînmânare a certificatelor de ca-lificare a unei pãrþi a benefi-ciarilor proiectului „ Dezvol-tarea resurselor umane ocupa-te în agricultura de subzisten-þã din mediul rural al regiuniide dezvoltare Sud-Vest Olte-nia”. Proiectul a fost cofinan-þat din Fondul Social Euro-pean prin Programul Operaþi-onal Sectorial DezvoltareaResurselor Umane (P.O.-S.D.R.U.) 2007-2013, în ve-derea realizãrii indicatorilor desustenabilitate. Acest proiecteste implementat de cãtreFUNDAÞIA MELBA în par-teneriat cu S.C. ASCENDOS.R.L.

La eveniment au participatºi potenþiali angajatori, repre-zentanþi ai Camerei de Comerþºi Industrie Vâlcea, iar din par-tea Agenþiei pentru OcupareaForþei de Muncã Vâlcea a fostprezentã Mariana Bologa, carele-a acordat doritorilor consi-liere în privinþa angajãrii.

Proiectul a avut ca obiectivformarea a 100 de oameni, ºicertificarea, prin evaluare acompetenþelor deja dobândite,pentru 100 de persoane. Potri-vit organizatorilor, obiectivula fost depãºit, fiind certificate104 persoane.

La festivitate au fost acor-date certificate în meseriile detâmplar, brutar, manichiurist,pedichiurist, coafor, frizer,

bucãtar, ospãtar.Alexandru Barbu, de la Fun-

daþia ASCENDO SRL, a de-clarat cã pe parcursul derulã-rii programului au fost desfã-ºurate cinci cursuri de califi-care: „Dupã doi ani de activi-tãþi, în cadrul acestui proiects-au desfãºurat cinci cursuri decalificare, primul fiind cel delucrãtor tâmplãrie la Dãnicei,iar astãzi avem cele 15 persoa-ne care au absolvit cursul, înseptembrie 2012. Aceste per-soane au obþinut competenþe-le necesare pentru creareaunor ateliere individuale ºisunt câteva care vor sã îºi dez-volte afacerea ºi sã se uneas-cã. De asemenea, la Dãniceiam implementat un curs de fri-zer, coafor, manichiurist, pe-dichiurist, pentru 13 doamne.Apoi, în domeniul alimentaþieiam dezvoltat trei puncte deformare profesionalã în dome-niul bucãtar, ospãtar ºi brutar.Cele de bucãtar ºi ospãtar aufost implementate ºi desfãºu-rate la Copãceni, în zonã fiindmai multe restaurante care aunevoie de personal calificat. ÎnStoileºti am avut plãcerea sãfim solicitaþi pentru un curs debrutar. Brutãria din zonã a avutca practicanþi cursanþii noºtri.De asemenea, la Stoileºti, amavut, pe lângã 15 oameni cares-au calificat, solicitãri supli-mentare de calificare”.

Potrivit lui Alexandru Bar-bu, dupã etapa de calificare aînceput medierea, pentru ceicare au absolvit cursurile, învederea plasãrii lor pe piaþamuncii.

Cursanþii au primit certifica-tele de calificare în aplauze,majoritatea declarând cãaceasta a fost o oportunitatenesperatã. Cei mai mulþi aususþinut cã, pentru început, îºivor cãuta un loc de muncãpotrivit noii lor calificãri, iarcâþiva, cã îºi vor deschide pro-pria afacere. Cursanþii dinDãnicei au fost însoþiþi ºi deviceprimarul localitãþii, IonPopescu. Cu ocazia primiriicertificatului de calificare, cur-sanþii au primit ºi un week-end, pentru relaxare, la Hote-lul Class. Cu acest prilej a fostlansat ºi spotul proiectului.

Proiectul „ Dezvoltarea re-surselor umane ocupate în agri-cultura de subzistenþã din me-diul rural al regiunii de dezvol-tare Sud-Vest Oltenia” are caobiectiv general integrarea pepiaþa muncii a persoanelor careîºi câºtigã existenþa din agricul-tura de subzistenþã, prin asigu-rarea calificãrii în domenii non-agricole cerute de piaa localãºi regionalã ca urmare a dez-voltãrii unei campanii ºi a unorprograme integrate de formareîn Regiunea de DezvoltareSud-Vest Oltenia. (M. P.)

Cursanþii din mediu rural auprimit certificatele de calificare

Episcopul-vicar al Râmnicului sEpiscopul-vicar al Râmnicului sEpiscopul-vicar al Râmnicului sEpiscopul-vicar al Râmnicului sEpiscopul-vicar al Râmnicului strânge bani din ac-trânge bani din ac-trânge bani din ac-trânge bani din ac-trânge bani din ac-tivităţi didactice, în loc să-şi administivităţi didactice, în loc să-şi administivităţi didactice, în loc să-şi administivităţi didactice, în loc să-şi administivităţi didactice, în loc să-şi administrtrtrtrtrezezezezeze epare epare epare epare eparhiahiahiahiahia

este una mare ºi greu de par-curs, având în vedere infras-tructura rutierã din România.Plus volta pe care trebuie s-ofacã pânã la Craiova. Aºa cãPS Emilian Loviºteanul aredrumuri solicitante. Dar nu-ibai, cã ia des avionul de laBucureºti la Iaºi, doar de-aiaare trei ditamai salariile. S-ar crede cã episcopuluiabia-i ajunge timpul, maiales cã la cele douã fa-cultãþi predã ºi cursuriºi seminarii. Cel puþinaºa reiese din site-urile celor douã in-stituþii universitare.

Aº, ba dimpotrivã! PS EmilianLoviºteanul are foarte multtimp liber. Altfel nu se explicãdesele plecãri „în delegaþie”pe care le are. Mai tot timpul

este plecat, fiind aproape denegãsit la Vâlcea. Ba este

prin nu ºtiu ce judeþ al þã-rii, altele decât Iaºi ºi

Dolj, ba prin te mirice þarã a lumii.Acum, spreexemplu, esteplecat în SUA.

Banii laBucureºti,

gospodãriaîn paraginã

Arhiepiscopia Râmniculuieste o eparhie bogatã. Cumãnãstiri multe ºi parohiibãnoase. Pânã în urmã cu

Episcopul Emilian Loviºteanul este dinnou plecat din þarã. De data aceasta înStatele Unite ale Americii. Asta în timp cede gospodãria Arhiepiscopiei Râmniculuis-a ales praful. Banii eparhiei vâlcene suntdirecþionaþi cãtre Bucureºti. De asemenea,foarte multe produse strânse de la mãnãs-tirile din judeþ iau drumul Patriarhiei. DoarPS Emilian Loviºteanul prosperã. Pe lângãsalariul de episcop la Vâlcea, mai ia altedouã de la facultãþile de teologie din Iaºi ºiCraiova. La trei ani dupã ce a fost hirotonitepiscop- vicar, PS Emilian Loviºteanul arãmas singurul conducãtor al bisericiivâlcene.

câþiva ani, acest lucru eraresimþit la Vâlcea, fiindcãbanii nu luau alte drumuri.Rãmâneau în vistieria Arhi-episcopiei, la mâna diverºi-lor profitori care erau (uniimai sunt încã) pe funcþii.Acum, majoritatea banilorpleacã spre Patriarhie. PSEmilian Loviºteanul înde-plineºte cu succes sarcinatrasatã înainte de venirea saaici, în 2009. Banii biserici-lor din Vâlcea se varsã înconturile Patriarhiei pentrucontinuarea construcþieimegalomane a CatedraleiMântuirii Neamului. Iarcând nu sunt bani, sunt pro-duse. Bogatele mãnãstirivâlcene sunt „mulse” binede episcopul-vicar, care„transferã” produsele la Bu-cureºti. Toate acestea întimp ce s-a cam ales prafulde gospodãria Arhiepisco-piei, care cândva era binepusã la punct. Procesultransferului de bani ºi pute-re de la ÎPS Gherasim la PSEmilian s-a încheiat.

5DEZVÃLUIRI

PS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la statPS Emilian Loviºteanul,trei salarii de la stat

Publ

icita

te


c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament social:LARISA MITITELU

Reporter:OCTAVIA HANTEA

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabili-tatea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812

Marielena PopaCoordonator subredacþie

Tel. 0760.673.557; 0745.358.313Criºu Popescu

ºef Departament Anchete ºiInvestigaþii Tel. 0745.848.191

SlatinaMihaela Bobaru

Tg. JiuSergiu Dumitrescu

de Onoare în grad de Coman-dor, primeºte Crucea CaseiRegale a României. ªi nusunt singurele distincþii. Au-toritãþile municipiului Cluj aupreferat însã personalitãþi,indiscutabile ºi ele, precumSim Jae-Duck, primarul ora-ºului Suwon (Coreea deSud), Iannis Xenakis, com-pozitor ºi arhitect francez ori-ginar din Brãila, BernardBoyer, ambasadorul Republi-cii Franþa la Bucureºti, judo-ka Alina Dumitru, nãscutã laBucureºti. Nu doar autoritã-þile municipiului Cluj-Napo-ca, aflate la o aruncãturã debãþ de strada Doinei Cornea,ci ºi autoritãþile judeþene autrecut sub tãcere meritele fos-tei disidente, despre carechiar ele aveau sã se expri-me elogios dupã atâþia ani.Încerc sã aflu dacã de curândcetãþeanul de onoare al jude-þului Cluj este cumva ºi cetã-þean de onoare al municipiu-lui cu acelaºi nume, dar in-formaþiile nu fac diferenþie-rea toponimicã. Sigur, ope-reazã în tot acest amalgam ºicriteriul globalismului, detoate pentru toþi. Ambasado-rul Spaniei poate fi declaratcetãþean de onoare al oraºu-lui Balº, pentru cã sute de lo-cuitori ai aºezãrilor de pe Ol-teþ au devenit între timp cãp-ºunari. Prevaleazã alteori ºiun gen aparte de fudulie lo-calã care ar vrea sã ia caima-cul universalitãþii. Oameni deculturã ºi ºtiinþã, actori, mu-zicieni, sportivi ajung sã sebucure de un imens prestigiupeste hotare, pentru ca la ca-pãtul liniei un primar de co-munã îºi aduce brusc amintecã respectivul nu e fiu al sa-tului. Nu deranjeazã, ce sãfacã omu’, mai întinereºte ºiel la revederea cu alþi fii aisatului, dar nicio enciclope-die nu va reþine evenimentul.

Fosta disidentã DoinaCornea, locuitoare amunicipiului Cluj-Na-

poca, a devenit cetãþean deonoare al judeþului Cluj. Eve-nimentul a avut loc joi, 30mai 2013, ziua când DoinaCornea a împlinit exact 84 deani, nici 80, nici 85. Fãrã adiminua din anvergura efor-turilor întreprinse organizato-ric de oficialitãþi, în generalvorbind, cu atât mai puþin dinmeritele preopinenþilor caredevin peste noapte sau pestenopþi „cetãþeni de onoare”,rostul ºi locul manifestãrilorîn sine, cu aerul lor de solem-nitate scorþoasã, ies cumvadin logica timpului. Gestul,altminteri lãudabil, pe care îlface Consiliul Judeþean Clujni se spune explicit cã vineca o reparaþie moralã, dupãce, timp de 20 de ani, „nicioautoritate publicã din Cluj nui-a acordat Doinei Corneavreo recunoaºtere”. Ca la noi,la nimeni. Comitem stricãciu-nea, facem sã se lase uitareaºi ingratitudinea, apoi ne în-ghesuim la reparaþia moralã.Diploma atestã „contribuþiadoamnei Doina Cornea la eli-berarea României de sub pe-cetea dureroasã a comunis-mului, opoziþia cu ecou inter-naþional exercitatã de regimultotalitar, precum ºi bogataactivitate publicisticã princare domnia sa a militat pen-tru libertatea persoanei ºi ainspirat tinerii sã ia atitudin-ne în faþa represiunii ºi a cen-zurii”. Vasãzicã, ºtim cescriem. Merite incontestabi-le, privare de libertate, sacri-ficii despre care se auzise încãînainte de 1989. Dupã revo-luþie, Doinei Cornea i se în-mâneazã Ordinul „SteauaRomâniei” în grad de MareCavaler, este distinsã cu Le-giunea de Onoare în grad deOfiþer (Franþa), cu Legiunea

Doina Cornea„performeazã”ºi în judeþul Cluj

6ACTUALITATE

de Octavia Hantea

Potrivit preºedinteluiCentrului de MediereCraiova, Mihai Nea-

goe, Doljul se înscrie în rân-dul judeþelor care au fost aleseîn vederea înfiinþãrii centrelorpilot de mediere, ceea ce a aduso serie de beneficii în promo-varea ºi dezvoltarea acestorservicii. Primul caz de medie-re din Dolj a fost înregistrat înnoiembrie 2003, iar de atunciºi pânã la ora actualã judeþulnostru numãrã peste douã miide astfel de situaþii. „Noi amfost, practic, «fondatorii» me-dierii în România. În Dolj, me-dierea s-a dezvoltat mai multºi mai repede decât în alte ju-deþe ale þãrii, ca urmare a ex-perienþei Centrului Pilot deMediere. Ministerul Justiþiei aînfiinþat, în anul 2003, CentrulPilot de Mediere Craiova pelângã Judecãtoria Craiova ºiTribunalul Dolj, cu sprijinulAmbasadei Statelor Unite aleAmericii ºi al Baroului Dolj. -Scopul înfiinþãrii acestui cen-tru a fost crearea unui labora-tor de testare a medierii, avândîn vedere profilul cultural lo-cal. Activitatea Centrului Pilotde Mediere Craiova a începutîn luna noiembrie 2003, cânda fost referit primul caz spremediere de cãtre JudecãtoriaCraiova. Pânã în prezent, aufost înregistrate aproximativ2.000 de medieri, desfãºuratecu ajutorul mediatorilor din ca-drul Asociaþiei Centrul de Me-diere Craiova”, a precizat Nea-goe.

Problemede tot felul

Referitor la categoriile depersoane care au cerut spriji-nul mediatorilor, pânã în pre-zent, aceºtia sunt membrii fa-miliilor care au probleme, re-

prezentanþi ai unor comunitãþietnice, persoane publice, ve-cini, reprezentanþi ai unor so-cietãþi comerciale sau alte or-ganizaþii, victime ºi agresori.„În biroul unui mediator ajungpersoane cu tot felul de pro-bleme, de la oameni de rând,la reprezentanþi ai instituþiiilorpublice. Rezultatele favorabi-le la care s-a ajuns în peste95% dintre cazuri ne încura-jeazã sã continuãm, pãrþile fi-ind mulþumite ºi foarte mulþu-mite de procesul de mediere.Având în vedere faptul cã pro-fesia de mediator este una li-beralã, mediatorii îºi exercitãaceastã profesie la birourile lorindividuale, aceºtia nu suntobligaþi sã prezinte Centruluide Mediere câte cazuri auavut. Suntem în curs de a dez-volta un program care sã cen-tralizeze numãrul de medierirealizate într-un an, pentru cãavem nevoie ºi de o astfel destatisticã”, a adãugat preºedin-tele Asociaþiei „Centrul deMediere Craiova”.

Economiede timp ºi bani

Cei care apeleazã la servi-ciul de mediere au de parcursmai multe etape ºi numai dacãnu-ºi rezolvã problema prinaceastã procedurã ajung în sã-lile de judecatã. „Se stabileºteo primã întâlnire de cãtre me-diator cu fiecare parte, în carese culeg informaþii ºi date de-spre disputã, despre pãrþi, iarîn cazul în care ambele pãrþisunt de acord sã apeleze lamediere, se stabileºte o datãcând va avea loc ºedinþa demediere. Vor avea loc ºedinþecomune ºi ºedinþe separate.Astfel, în ºedinþa comunã suntprezente toate pãrþile ºi voravea oportunitatea de a se auzireciproc, iar în ºedinþele sepa-rate au loc discuþii individua-

le cu pãrþile. Pãrþile pot apelala mediere atât anterior, cât ºiulterior declanºãrii unui pro-ces în instanþã sau la organelede urmãrire sau cercetare pe-nalã pentru cazurile în careîmpãcarea pãrþilor înlãturã rãs-punderea penalã. Totodatã,medierea presupune economiede timp ºi bani. Medierea sedesfãºoarã, de regulã, la sediulmediatorului, la data ºi ora sta-bilite de comun acord de pãrþi.Prin mediere, pãrþile contro-leazã soluþia. În cazul în carepãrþile nu reuºesc sã-ºi rezol-ve disputa prin mediere, elepot apela în continuare la in-stanþa de judecatã”, a comple-tat Neagoe.

Tarife cuprinseîntre 3.350ºi 3.800 de lei

Conform Tabloului Media-torilor Autorizaþi, publicat pesite-ul Consiliului de Medie-re, în Dolj îºi desfãºoarã acti-vitatea 119 mediatori. Totoda-tã, pentru aceastã profesie semai pregãtesc, în prezent, osutã de persoane, cursurile deformare fiind organizate decãtre Asociaþia „Centrul deMediere Craiova”. În total, înperioada 2005-2013, la acesteprograme au participat apro-ximativ 5.000 de cursanþi. Înceea ce priveºte durata cursu-lui de formare a mediatorilor,aceasta este de 80 de ore, pre-zenþa fiind obligatorie. În ca-zuri excepþionale, cursanþii potlipsi cu acordul formatorului,dar nu mai mult de 10% dindurata cursului. Costul unuicurs de formare este între3.350 de lei ºi 3.800 de lei.Potrivit preºedintelui Centru-lui de Mediere Craiova, aces-tor tarife li se pot aplica redu-ceri în funcþie de data înscrie-rii la curs ºi data începerii cur-

sului, respectiv 15% dacã seface plata cu 28 de zile înaintede începerea cursului ºi 10%dacã se face plata cu 21 de zileînainte de începerea orelor.

„Nu trebuiesã fii absolventde studii juridicepentru a devenimediator”

Doljenii cãrora le surâdeideea de a deveni mediatoriprofesioniºti ar trebui sã ºtiecã cerinþele pentru o asemeneacarierã nu sunt foarte stricte.„Conform legii, poate devenimediator persoana care înde-plineºte cumulativ urmãtoare-le condiþii: are capacitate de-plinã de exerciþiu, are studiisuperioare, are o vechime înmuncã de cel puþin 3 ani, esteaptã din punct de vedere me-dical pentru exercitarea aces-tei profesii, se bucurã de obunã reputaþie ºi nu a fost con-damnatã definitiv pentru sã-vârºirea unei infracþiuni, a ab-solvit cursurile pentru forma-rea mediatorilor sau un pro-gram postuniversitar de nivelmaster în domeniu, acreditateºi avizate de Consiliul de Me-diere. Aºadar, contrar pãreriimajoritare, nu trebuie sã fiiabsolvent de studii juridicepentru a fi mediator. Partici-panþii la aceste cursuri au stu-dii ºi ocupaþii diferite: econo-miºti, ingineri, doctori sau pro-fesori. Este adevãrat cã majo-ritatea participanþilor la aces-te cursuri sunt juriºti sau avo-caþi, însã cursul se bazezã penoþiuni generale de mediere ºimulte din jocurile de rol, carereprezintã partea practicã acursului, sunt inspirate din ca-zuri reale”, a mai spus repre-zentatul Asociaþiei „Centrul deMediere Craiova”.

Serviciile de mediere, deru-late la nivelul judeþului Doljîncã din anul 2003, prinintermediul Asociaþiei „Cen-trul de Mediere Craiova”, aucunoscut un numãr tot maimare de solicitãri din parteadoljenilor, imediat dupã ce aintrat în vigoare Noul Cod deProcedurã Civilã. Totodatã,modificãrile în cauzã audeterminat foarte multepersoane sã aleagã aceastãcarierã, cei interesaþi tre-buind sã urmeze cursuri deformare în acest domeniu. Înprezent, în Dolj sunt 119mediatori cu drept de exerci-tare a profesiei, alte o sutãde persoane aflându-se înprocesul de formare.

Serviciile de mediereîi scapã pe doljeni dedrumurile la tribunal

















Primarul Calafatului, invitatla Conferinþa Regionalã a Dunãrii

Primarul municipiului Calafat s-a aflat în aceste zile invitatla Conferinþa Regionalã a Dunãrii, alãturi de primari, oficiali-tãþi centrale ºi consultanþi din Bulgaria, Serbia, Germania ºiRomânia. De asemenea, participã ºi reprezentanþi ai UniuniiEuropene. Conferinþa, organizatã de ministerele de resort, seþine pe un vas de croazierã care ºi-a început cursa de la Cala-fat-Vidin ºi o va încheia la Doni Milanovat, Serbia. PrimarulCalafatului a fost unul dintre puþinii edili care au prezentat ostrategie localã de dezvoltare în cooperare cu oraºul vecinVidin.


7ADMINISTRAÞIE

de Daniel Gîrtoi

Zona podului se aratã dince în ce mai ofertantãpentru investitori. Ast-

fel, acolo mai multe companiiau achiziþionat deja terenuri învederea demarãrii unor afaceriîn special în domeniul comer-cial. Au fost achiziþionate tere-nuri pentru benzinãrii, showro-omuri, supermarketuri sau si-lozuri. În domeniul benzinãrii-lor, patru companii mari auachiziþionat terenuri, iar unadintre ele deja a demarat con-strucþia. Este vorba despre Pe-trom , OMV, MOL ºi Rompe-trol. Iata însã cã în ultimele zileun dezvoltator imobiliar a con-tactat mai multe persoane pen-tru a cumpãra teren în vedereaconstruirii unei benzinãrii pen-tru gigantul rus Gazprom, con-siderat compania cu cea maimare cifrã de afaceri din lume.

Gazprom face benzinãrie la CalafatLuni, începlucrãrile în zonaCalafat a ºoseleiCalafat-Craiova

Luni, vor demara lucrãrilede amenajare a drumului eu-ropean Calafat-Craiova înzona Calafat. Astfel, primelelucrãri vor demara începândcu zona Bascov ºi vor conti-

nua cu localitãþile Basarabi ºiGolenþi. De sãptãmâna viitoa-re, vor lucra în zonã reprezen-tanþii unei firme subcontrac-toare care vor realiza lucrãrianexe drumului principal. Oveste îmbucurãtoare este fap-tul cã toate drumurile legate deºoseaua Calafat-Craiova însatele Basarabi ºi Golenþi vorfi de asemenea asfaltate pe odistanþã de câte 50 de metri.

Edilul-şef al CrEdilul-şef al CrEdilul-şef al CrEdilul-şef al CrEdilul-şef al Craioaioaioaioaiovvvvvei a trei a trei a trei a trei a trecut în recut în recut în recut în recut în reeeeevisvisvisvisvistă peripeţiiletă peripeţiiletă peripeţiiletă peripeţiiletă peripeţiileunui an de “consumat nerunui an de “consumat nerunui an de “consumat nerunui an de “consumat nerunui an de “consumat nervi” în primărievi” în primărievi” în primărievi” în primărievi” în primărie

Lia Olguþa Vasilescu a fãcut bilanþulprimului an de mandat duminicã, înultima zi a sãrbãtorii oraºului, punctândplusurile ºi minusurile perioadei scursede la câºtigarea alegerilor. Primarul aþinut sã evidenþieze îmbunãtãþireasituaþiei economice a regiilor ºi societã-þilor municipale, odatã cu schimbareagarniturii de directori, precum ºi o seriede proiecte finalizate sau demarate deprimãrie. La polul opus, edilul se plân-ge de încetineala funcþionarilor ºi debirocraþia care îngreuneazã punerea înpracticã a proiectelor municipale.

þe, din care consiliul local toc-mai ce a aprobat prima tranºãa cererilor de finanþare, dar ºidemararea procedurilor pen-tru realizarea unui nou stadionla Craiova. În plus, primarulCraiovei a mai þinut sã scoatãîn evidenþã ºi prestaþia unitã-þilor subordonate consiliuluilocal – regii ºi societãþi comer-ciale, care pânã anul trecut seevidenþiau numai prin datorii– sub noua conducere institui-tã dupã alegerile din 2012: pri-ma scãdere din istorie a pre-þului gigacaloriei în cazul fos-

special. “Sunt parþial mulþumi-tã, în sensul cã am reuºit sã nemiºcãm destul de repede încondiþiile date. Mã aºteptamcã în administraþie lucrurile sepot miºca mai repede decât amvãzut cã se întâmplã. Dureazã9 luni ca sã faci un giratoriu,aºa cã 6 luni stai sã faci SF,licitaþii, poate mai ai ºi o con-testaþie. ªi dupã ce ai terminat6 luni, asta în caz optimist,urmeazã 3 luni partea practi-cã în care se amenajeazã gira-toriul. Vã daþi seama cã pen-tru mine, care nu am lucrat înadministraþie, toate aceste lu-cruri au fost prilej de enerva-re, plus cã mi-am dat seama cãaº fi putut sã fac mai multedacã aº fi putut beneficia ºi deo legislaþie adecvatã. Consumfoarte mulþi nervi zilnic pefuncþionãrimea din adminis-traþie pentru cã nu se miºcã înritmul pe care aº dori eu sã-limpun. Pe de altã parte, nu uitnici salariile mici, nici faptulcã sunt foarte puþini pe com-partimente unde ar trebui sã fiemai mulþi”, a declarat Lia Ol-guþa Vasilescu.

Urmãtoareleþinte: ParculRomanescu ºiCalea Bucureºti

Municipalitatea are în planatragerea de fonduri europeneîn viitorul apropiat pentru rea-menajarea Parcului “NicolaeRomanescu”, dar ºi pentru rea-bilitarea bulevardului CaleaBucureºti, edilii primind înurmã cu puþinã vreme undãverde de la Bucureºti pentruextinderea finanþãrii. “Umã-rim amenajarea Parcului «Ni-colae Romanescu», cu fonduriUE. E vorba de 21 milioanede euro pentru care am fãcutdeja proiect ºi refacerea CãiiBucureºti, cu 8 milioane deeuro, tot de la UE. Sãptãmânaaceasta a trecut prin Parlamen-tul României o lege care nepermite sã mergem la 140% lagradul de absorbþie pe fondurieuropene, asta înseamnã cãvom putea sã accesãm banipentru parc ºi pentru CaleaBucureºti”, a mai spus Lia Ol-guþa Vasilescu.

tei regii de termoficare, ac-tuala SC TERMO CraiovaSRL, extinderea reþelei dealimentare cu apã ºi canali-zare din fonduri municipa-le, dar ºi din demararea ºiextinderea masterplanuluide apã în cazul CAO, lucrã-rile susþinute la spaþiileverzi derulate de RA-ADPFL, dar ºi dublarea în-casãrilor la societatea muni-cipalã de pieþe.

Circuitulgiratoriuluiîn naturã: 9 luni

Dupã un prim an, timp încare jumãtate din investiþii-le municipalitãþii s-au reali-zat mai ales din sponsori-zãri, Olguþa Vasilescu s-adeclarat “parþial mulþumi-tã”, precizând însã cã maiare încã bãtaie de cap cu în-cetineala procedurilor biro-cratice în general ºi a biro-craþilor din subordine în

“Chioºcariadaface binela buget”

Una dintre cele mai con-troversate acþiuni demaratede municipalitate în ultimulan – valul de demolãri cã-ruia i-au cãzut victime înprincipal chioºcurile dinCraiova – este consideratãun succes de cãtre primarulCraiovei, Lia Olguþa Vasi-lescu punând mai ales peseama forþei de convingerea demolatorilor municipalicreºterea peste aºteptãri aîncasãrilor Primãriei Craio-va din prima jumãtate a anu-lui 2013. „Gradul de înca-sare a taxelor aproape s-adublat, ceea ce face posibi-lã prima rectificare poziti-vã a bugetului din ultimiiani. Avem un plus de 8 mi-lioane de lei, cu aceºti banivom lua autobuze, vom re-face conducta de la Vârþ,lucruri care erau obligato-riu de executat. S-au dublatîncasãrile în pieþe încã dinprima lunã ºi au intrat în le-galitate comercianþii de pedomeniul public”, a maispus Lia Olguþa Vasilescu.Singura promisiune dincampania electoralã pe careo recunoaºte ca fãcutã cuprea mult optimism este cealegatã de crearea locurilorde muncã, la care Craiovaeste încã sabotatã de lipsainfrastructurii de transport.“E o promisiune pe care nuºtiu dacã aº mai face-o atâtde optimistã. Dar, pe altãparte, suntem în discuþii ºinegocieri cu coloºi interna-þionali pe care vrem sã îimutãm la Craiova. Nu vreausã dezvãlui foarte multeamãnunte, pentru unul nebatem cu douã oraºe impor-tante ale þãrii ºi trebuie sãfacem facilitãþi pentru ei. Cene va ajuta extrem de mult,ºi asta ne lipseºte, va fi au-tostrada Craiova-Piteºti.Dacã o vom avea, atunci numai avem nicio scuzã ca sãnu atragem locurile de mun-cã pe care le-am promis încampania electoralã. O sãne ajute foarte mult podulde la Calafat”, a declarat LiaOlguþa Vasilescu.

de Nicuºor Fota

Lia Olguþa Vasilescu apunctat în conferinþade presã de dumini-

cã ducerea la bun sfârºit aunor proiecte începute deadministraþia din mandatultrecut, precum ºi demara-rea unor iniþiative noi. Prin-tre acestea, realizarea adã-postului canin de pe Bres-tei, inaugurat în urmã cucâteva zile, demararea pro-iectului de reabilitare ter-micã a blocurilor de locuin-

Olguþa ºi-a fãcut bilanþulde Zilele Craiovei:E “parþial mulþumitã”!

















CMYK


pag. 8

Publicitate

8DEZVÃLUIRI

de Sergiu Dumitrescu

Pãdurile nepãzite re-prezintã, practic, oinvitaþie adresatã

hoþilor de lemne. ªi în ju-deþul Gorj sunt peste27.000 de hectare de pãdu-re ai cãrei proprietari nu aubinevoit sau nu ºi-au per-mis sã încheie contracte depazã cu angajaþii DirecþieiSilvice Gorj (cu angajaþiiocoalelor silvice, mai exactn.red.). Legea prevedesancþiuni drastice pentruproprietarul de pãdure dincauza neexecutãrii acestorcontracte de prestãri servi-cii sau de administrare.„Direcþia Silvicã Gorj, prinocoalele silvice din terito-riu, are contracte de asigu-rare a pazei cu persoane fi-

O suprafaþã de peste 27.000 hectare de pãdure, care a fostrestituitã cãtre foºtii proprietari, nu este pãzitã de nimeni.Proprietarii riscã amenzi cuprinse între 1.000 ºi 5.000 delei pentru cã nu au încheiat aceste contracte. Amenzi nuse prea aplicã, iar reprezentanþii ocoalelor silvice abiareuºesc sã recupereze banii de la cetãþenii care au înche-iat contracte de pazã ºi nu le-au achitat în întregime.

zice ºi persoane juridice, adi-cã obºti. Avem în pazã 24.766hectare de pãdure care aparþinunor persoane fizice, pe acestsector fiind încheiate 8.151 decontracte. Avem 58 de con-tracte de pazã încheiate cu per-soane juridice pentru o supra-faþã de 25.730 hectare de pã-dure. Dar avem ºi pãdure ne-pãzitã de pãdurarii noºtri ºireprezentanþii ocoalelor. ÎnGorj existã peste 27.000 hec-tare de pãdure nepãzite. Asu-pra acestei suprafeþe nu avemniciun control, de aici se furã”,a declarat Ovidiu Cârstoc,ºeful Direcþiei Silvice Gorj.Aceste pãduri nepãzite se aflã,cel puþin o mare parte din ele,în zona de deal a Gorjului. Ceicare nu au încheiate contractede pazã nu pot tãia legal lem-ne din pãdurea proprie.

La mâna hoþilorde lemne

Aceste suprafeþe cu vegeta-þie forestierã, ca ºi cele cu ar-bori izolaþi ºi pãºuni împãduri-te, constituie principala sursã a

tãierilor ºi însuºirilor ilegale demasã lemnoasã. Proprietariicelor peste 27.000 de hectarede pãdure fãrã pazã sunt înmajoritate persoane fizice carenu au încheiat contracte cu vreoinstituþie autorizatã sã desfã-ºoare activitãþi de pazã. Pro-

Silvice Gorj. În judeþul Vâl-cea, de exemplu, existã100.000 de hectare de pãdu-re nepãzite.

Pãdurarii,recuperatoriidatoriilor

Pentru un hectar de pãdu-re, proprietarii ar trebui sãplãteascã anual suma de100 de lei, spun reprezen-tanþii Direcþiei Silvice Gorj.Sume de ordinul miliarde-lor de lei vechi încã maisunt de recuperat de la ce-tãþenii proprietari de terenforestier care au încheiatcontracte de pazã, dar nu le-au achitat în totalitate. Pã-durarii sunt cei care mergdin casã în casã pentru a-iface pe oameni sã-ºi achitedatoriile. Legislaþia în do-meniul silviculturii, supra-faþa mare de pãdure aflatãîn proprietate privatã ºi careeste nepãzitã ºi furturile delemn sunt principalele pro-bleme care ameninþã pãdu-rile din România.

prietarii de pãduri pot încheiaastfel de contracte atât cu ocoa-lele silvice ale statului, cât ºi cucele private. Persoanele fizicesau juridice care nu au înche-iat contracte de pazã pot fiamendate: Inspectoratul Terito-rial de Regim Silvic ºi Vânã-

toare (ITRSV) Vâlcea ar trebuisã-i amendeze pentru lipsaacestor contracte de pazã. „U-nii oameni nu înþeleg cã trebu-ie sã aibã încheiate contracte.În fiecare judeþ al þãrii sunt ast-fel de probleme”, a mai spusOvidiu Cârstoc, ºeful Direcþiei

Zeci de mii de hectarede pãdure din Gorj, la

mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor


mâna hoþilor

CMYK

9POLITICÃ


pag. 9

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

tePu

blic

itate

de Marielena Popa

Primarul interimar almunicipiului Râmni-cu Vâlcea, Ion Gigi

Matei (foto), a declarat pentruIndiscret în Oltenia cã marþi,la Ministerul Dezvoltãrii, afost luatã decizia prelungiriicu ºase luni a contractului lu-crãrilor pasajului supraterande pe Bulevardul «Tudor Vla-dimirescu». Termenul expira-se în luna aprilie ºi, din variimotive, lucrarea nu a fost ter-minatã. Astfel, fuseserã crea-te premisele rescoaterii la li-citaþie a lucrãrii, sancþiunilepecuniare de rigoare ºi, evi-dent, blocarea temporarã aconstrucþiei. «Am solicitat ºiam reuºit prelungirea con-tractului, printr-un act adiþio-nal, pentru ºase luni. Sunt bu-

de Criºu Popescu

PNL Vâlcea a primit,în urma negocierilor de sãptãmâna

trecutã, nu mai puþin deºapte posturi de directoriplini ºi un post de adjunct.Este vorba de InspectoratulTeritorial de Muncã (ITM),Oficiul pentru ProtecþiaConsumatorului (OPC), Di-recþia Judeþeanã pentru Cul-turã ºi Patrimoniu Naþional(DJCPN), Direcþia de Sãnã-tate Publicã (DSP), Inspec-toratul de Stat în Construc-þii, Hidroelectrica, RegistrulAuto Român (RAR) ºipostul de adjunct la Agen-þia Judeþeanã pentru Ocupa-rea Forþei de Muncã(AJOFM). Pentru ITM Vâl-cea se luptã sã obþinã spri-jinul politic al liberalilor,doi oameni din sistem, care-au trecut de-a lungul timpu-

Deºi aproape nimeni nu mai spera ca liberalii ºi social-demo-craþii vâlceni sã se înþeleagã, intervenþiile superiorilor de laBucureºti au mai calmat spiritele. Liderii Partidului SocialDemocrat (PSD) ºi ai Partidului Naþional Liberal (PNL) par sãse fi înþeles asupra protocolului la nivel judeþean. Cu aceastãocazie a fost tranºatã (cel puþin la nivel declarativ) ºi situaþiaPrimãriei Râmnicu Vâlcea. Cele douã partide mari din Uniuneºi-au reîmpãrþit funcþiile, motiv de lupte politice interne pentrudirectorate.

lui pe la mai toate partidele.Este vorba de Ion Tãnãsoiu ºiLivia Drugan. La Direcþia pen-tru Culturã, peneliºtii îl vorsprijini pe Toni Chelcea. Pen-tru DPS încã nu s-a luat în cal-cul o eventualã numire, deºiactuala directoare, Maria Mu-rãruº, nu mai are sprijinul li-beralilor. La OPC schimbareadirectorului Laura Dinþoi estedestul de delicatã, având învedere cã este funcþionar pu-blic. Sunt voci în partid care-o contestã, având în vedere cãeste „omul PSD-ului”. Nu seprefigureazã schimbãri la In-spectoratul în Construcþii. Seva ajunge din nou la conclu-zia hilarã cã actualul director,Ion Tudor, este un profesionistºi trebuie menþinut. La RARse va duce, aproape sigur,Cristian Preoteasa. Pentrupostul de director la Hidroe-lectrica s-a interesat MirceaPoenaru, care va cere la vii-toarea ºedinþã de BPT vot de

susþinere. De fapt, toþi cei pro-puºi vor trebui sã treacã devotul biroului. Numai cã laPoenaru existã o problemã, fi-indcã deja se face selecþia dedosare pentru funcþia de con-ducere de la HidroelectricaVâlcea. Deºi, în timpul ºedin-þei, liberalul a avut o luare depoziþie pertinentã, susþinând cãpoate conduce mai bine insti-tuþia decât un absolvent deagronomie, care a terminat fa-cultatea acum ºase ani (cu re-ferire la actualul director, Da-niel Bãviþã). Pentru directoradjunct la AJOFM în poll-po-sition este Cecilia Vãduva,deºi secretarul de stat de laMinisterul Muncii, liberalulvâlcean Adrian Toader, n-oprea vrea, preferându-l peEnescu. De asemenea, libera-lii au primit ºi garanþia cã încazul alegerilor anticipate pen-tru Primãria Râmnicu Vâlcea,USL va avea candidat unic, iaracesta va fi de-al lor.

pune de direcþionarea fon-durilor venite prin aceastãinstituþie. Obiectiv îndepli-nit pentru PSD, care va aveadoi membri în consiliul deadministraþie al societãþii.De asemenea, o altã condi-þie a social-democraþilor înceea ce priveºte deconcen-tratele a fost pãstrarea direc-torilor de la Regia Naþiona-lã a Pãdurilor (RNP) Vâl-cea, Gheorghe Mihãilescu,ºi de la Sistemul de Gospo-dãrire a Apelor (SGA)Râmnicu Vâlcea, ValeriuAmza. Ambele posturi þinde Ministerul Apelor, Pãdu-

A fA fA fA fA fososososost “înnădit” contrt “înnădit” contrt “înnădit” contrt “înnădit” contrt “înnădit” contractul pasajului supractul pasajului supractul pasajului supractul pasajului supractul pasajului supratatatataterererereran din Râmnican din Râmnican din Râmnican din Râmnican din Râmnic

Georgicã Cornu merge mai departecuros cã nu vor fi corecþii, carese preconizau la 25% , aproa-pe toatã lumea spunea asta.Miercuri, 5 iunie, avem întâl-nire cu constructorii ºi vompune la punct toate detaliile»,a spus Matei.

Contractul «Lucrãri de con-strucþie în cadrul proiectuluiPasaj denivelat suprateran pebulevardul Tudor Vladimires-cu» a fost semnat pe 12 apri-lie 2012, de cãtre fostul primarRomeo Rãdulescu. Construc-torul este SC Confort SA dinTimiºoara, firma omului deafaceri Georgicã Cornu, ace-eaºi care a realizat ºi CentrulExpoziþional de la Seaca. Va-loarea contractului este de24.403.166,60 lei, cu o duratãde execuþie de 12 luni. Cornua câºtigat licitaþia de la Râm-nicu Vâlcea în urma unei con-

testaþii depuse la ConsiliulNaþional de Soluþionare aContestaþiilor, în detrimentulaltor firme . Pe 5 iunie 2012,

Confort SA începea lucrãrilela pasaj, iar în septembrie fir-ma intra în insolvenþã ca ur-mare a blocajelor financiare.

ga. Instituþiile regionale(ABA Olt, RA-APPS Olã-neºti, ITRSV Râmnicu Vâl-cea º.a.) vor fi negociate lanivel naþional. Întâlnirea afost supervizatã de secreta-rul general al PNL, EduardHellvig, ºi de Andrei Doli-neaschi, secretarul executival PSD.

PSD „ocupã”Apavilul ºipãstreazã apeleºi pãdurile

La negocierile care au avutloc sãptãmâna trecutã la Bu-cureºti, pesediºtii vâlceni auþinut morþiº sã câºtige bãtãliapentru Apavil spre a putea dis-

rilor ºi Pisciculturii (MAPP),iar acesta este condus de pe-nelista Lucia Varga. De aceea,pesediºtii au preferat sã dea unnumãr mai mare de portofoliiliberalilor, la aceastã negocie-re, obþinând promisiunea aces-tora cã Mihãilescu ºi Amza nuvor fi schimbaþi de Lucia Var-

O nouã reîmpãrþirea caºcavalului laUSL Vâlcea


















10ACTUALITATE

de Octavia Hantea

Scãderea pragului mi-nim de pacienþi nece-sar pentru deschiderea

unui cabinet medical, numãrulmare de documente care tre-buie încheiate, legislaþia stu-foasã ºi sistemul de finanþare,acestea sunt doar câteva din-tre prevederile noului Con-tract-cadru din Sãnãtate careîi nemulþumesc pe medicii defamilie doljeni. Deºi costurileserviciilor medicale au cunos-cut o creºtere continuã în ulti-mii doi ani, dupã cum susþincadrele medicale, fondurilealocate în vederea deconturi-lor lunare, efectuate în bazarelaþiei contractuale dintre ca-binete ºi Casa de Asigurãri deSãnãtate Dolj, nu þin pasul cuaceste scumpiri.

Multe actede întocmitºi o legislaþiestufoasã

Secretarul general al Socie-tãþii de Medicinã de FamilieDolj, dr. Mirela Profir, consi-derã cã birocraþia ºi legislaþiafac ca medicul sã nu îi poatãacorda pacientului atenþia cu-venitã. „Când vorbim despreun cabinet medical, vorbim, defapt, despre acordarea de ser-vicii medicale pacienþilor. Dacãunui cabinet de medicinã defamilie îi este bine, automat ºipacientului îi este bine, acor-dându-i-se servicii medicale decalitate, în condiþii de confortºi siguranþã. Referitor la schim-bãrile din noul contract-cadru,este adevãrat cã ne doreammulte modificãri importantepentru noi. De exemplu, nedoream ºi am cerut sã fie re-zolvatã problema birocraþiei.La ora actualã acest fenomeneste extrem de complex, chiardacã în interesul pacientului ne-am fi dorit sã scadã drastic. În

Noul Contract-cadru din Sãnãtate, care aintrat în vigoare la începutul lunii aprilie aacestui an, îi nemulþumeºte pe cei maimulþi dintre medicii de familie din Dolj,birocraþia, legislaþia ºi aspectul bãnesccontinuând sã fie cele mai stringente pro-bleme ale acestora. Potrivit secretaruluigeneral al Societãþii de Medicinã de FamilieDolj, dr. Mirela Profir, noile mãsuri nu vin însprijinul activitãþii ºi finanþãrii cabinetelormedicilor de familie din judeþ, calitateaserviciilor acordate pacienþilor având astfelgrav de suferit.

momentul în care întocmireadocumentelor te sufocã ºi îþilimiteazã capacitatea de a ju-deca lucrurile profesionist, pa-cientul este cel care suferã. Înloc sã ai timp sã-l asculþi, sã-idai sfaturi preventive pentru sã-nãtate, te streseazã ideea cã tre-buie sã întocmeºti formularedupã formulare. Calitatea actu-lui medical este direct propor-þionalã cu timpul alocat aces-tuia. Noi vom cere în continua-re sã se ia mãsuri în acest sensºi sperãm ca la un moment datsã se ºi întâmple ceva. O altãproblemã este legatã de legis-laþia foarte stufoasã. Ar fi fostbine ca aceasta sã fie mai aeri-sitã, mult mai clarã, sã nu maiexiste aspecte care se bat capîn cap sau legi interpretabile”,a declarat dr. Profir.

Funcþionareacabinetelormedicale, sublimita decenþei

Legat de mãsura privind di-minuarea de la 1.000 la 800 anumãrului de pacienþi necesaripentru înfiinþarea unui cabinetde medicinã de familie, repre-zentanta medicilor de familiedoljeni crede cã nu aceasta erasoluþia pentru creºterea calitã-þii actului medical. Profir con-siderã cã un numãr mai mic depacienþi înseamnã venituri maimici, lucru ce afecteazã gravfuncþionarea în bune condiþiia unui cabinet medical. ,,Esteo mãsurã prin care toatã lumeava pierde. Aceastã modificarea fost motivatã prin faptul cãastfel sunt încurajaþi mediciitineri sã îºi deschidã cabinete.Din pãcate, dupã ce ajunge sã-ºi atingã acest obiectiv, medi-cul în cauzã va constata cãmunceºte mult pentru banipuþini ºi cã activitatea lui nueste rentabilã. Dacã un cabi-net cu o mie de pacienþi, câtera limita minimã pânã sã apa-

rã noul contract-cadru, func-þiona decent, financiar vor-bind, automat la 800 de pa-cienþi, scãzând veniturile, nuse mai poate lua în calcul niciacea activitate aflatã la limitadecenþei. Nu poate fi vorba deperformanþã, este clar acestlucru. Indiferent de cât de bunar fi un medic, când nu are cuce sã-ºi facã treaba, profesio-nalismul nu mai conteazã. Noine-am opus cu toate forþele,am explicat la nivel naþionalcare ar fi repercusiunile, dardin pãcate nu s-a înþeles me-sajul nostru ºi realitatea estecea stabilitã prin contract”, acompletat medicul.

Paradox financiarºi involuþie

O altã prevedere a con-tractului-cadru care îi nemul-þumeºte pe medicii de familiedoljeni vizeazã fondurile alo-cate sistemului de asistenþãmedicalã primarã. Deºi pentruanul în curs li s-a aprobat omajorare cu 10 procente a fi-nanþãrii, din acest total patruunitãþi procentuale sunt direc-þionate cãtre centrele de per-manenþã. „Aºa-zisa creºtere cu

10% a fondului alocat nouãeste în realitate o creºtere cu6%. Asta pentru cã cei 4% suntpentru centrele de permanen-þã, nu pentru cabinetele medi-cilor de familie. În condiþiileîn care fondul a crescut, avemun paradox. Valoarea punctu-lui, la «per serviciu», a scãzutde la 1,9 la 1,8. Aºadar, dacãaceasta a scãzut, ºi valoareaminimã garantatã a punctului«per capita» a rãmas neschim-batã, de 3,5 lei, ne întrebãm cuce ne-au ajutat. Este foartegreu de înþeles. Ne dorim omedicinã de familie perfor-mantã, or, cu bani puþini nu sepoate discuta despre aºa ceva.În loc sã progresãm, vorbimdespre o involuþie”, a adãugatreprezentanta medicilor de fa-milie doljeni.

Vaccinãrile,contractateseparat

Un lucru bun, o schimbareîn bine se referã la vaccinãri.Ani la rând am cerut ca vacci-nãrile sã fie plãtite direct deMinisterul Sãnãtãþii, pentru cãsunt incluse în programele na-þionale ale ministerului ºi este

o problemã de securitate naþi-onalã. Nu îþi permiþi sã laºicopiii nevaccinaþi, sã-þi reapa-rã boli cu consecinþe catastro-fale, aºa cum a fost variola saupoliomielita. Aici s-a fãcut unact de reparaþie, vaccinãrilefiind scoase din contractul cuCAS-urile. Pânã acum vacci-nãrile nu erau plãtite efectiv,ci ca ºi consultaþie, în limitacelor 20 pe zi, ceea ce îi afec-ta foarte tare pe medicii de fa-milie din rural, care au de vac-cinat ºcoli întregi. Aceºtia nuputeau sã raporteze toate vac-cinãrile. Aºteptãm sã vedemcum vor decurge lucrurileacum, când avem contract se-parat. Fiecare inoculare se plã-teºte separat”, a mai spus me-dicul craiovean.

400 de medici,reuniþi la Craiova

Pentru a pune în discuþieproblemele medicilor de fami-lie din þarã, dar ºi noutãþileapãrute în acest domeniu, Aso-ciaþia Medicilor de FamilieDolj a organizat, în perioada24-25 mai a.c., „Zilele Medi-cinei de Familie Craiovene”,eveniment ajuns la cea de-a

IV-a ediþie. Cei aproximativ400 de participanþi ºi impor-tanþa temelor supuse dezbate-rilor asigurã continuitatea ma-nifestãrii, organizatorii pu-nând deja în discuþie ediþia deanul viitor. „Acest evenimenteste deja consacrat, recunos-cut la nivel naþional, la careanul acesta au participat aproa-pe 400 de medici de familiedin diverse zone ale þãrii, nudoar din Oltenia ºi Muntenia.Au venit din Iaºi, Galaþi, Vran-cea, Satu Mare ºi Sãlaj. S-adesfãºurat deja a IV-a ediþie,în zilele de 24 ºi 25 mai a.c. Afost un prilej de împãrtãºire acelor mai actuale descopeririale ºtiinþei medicale în folosultratãrii pacienþilor. Am schim-bat idei, experienþã, o manifes-tare absolut necesarã progre-sului în medicinã, nu doar încea doljeanã, ci un progresgeneral. Numãrul foarte marede participanþi demonstreazãinteresul pentru aceastã mani-festare organizatã de Asocia-þia Medicilor de Familie Dolj,Patronatul Medicilor de Fami-lie Dolj, în colaborare cu Co-legiul Medicilor Dolj ºi Uni-versitatea de Medicinã Craio-va”, a conchis dr. Profir.

Medicii de familiedoljeni, nemulþumiþi denoul contract din Sãnãtate


















11ACTUALITATE

de Mihaela Bobaru

Examenul de Bacalau-reat rãmâne încã unhop greu de trecut. Mai

ales de cãtre absolvenþii licee-lor de profil. Acest fapt estedemonstrat ºi de rezultateleobþinute recent de liceeniisportivi din judeþul Olt, careau susþinut examenul de ma-turitate în sesiunea specialã dela finele lunii trecute. Din ceiºase candidaþi, toþi sportivi deperformanþã, care s-au înscrisºi s-au prezentat la probe, doardoi au obþinut note de trecere,trei au picat, iar unul a fostexclus ca urmare a tentativeide copiat.

Sportivii de laLPS, campioniifãrã diplomã

Printre cei 209 liceeni dinîntreaga þarã care au susþinutexamenul de Bac în sesiuneaspecialã de la finele lunii tre-cute, de la Ploieºti, s-au aflatºi patru atleþi de la Liceul cuProgram Sportiv din Slatina,medaliaþi cu aur la campiona-tele naþionale, ºi douã handba-liste de la Liceul Teoretic „Mi-hai Viteazul” din Caracal,membre ale echipei naþionalede junioare I. Doar fetele autrecut examenul de Bacalau-reat.

Potrivit rezultatelor afiºatepe site-ul IªJ Prahova, MariaClaudia Constantinescu a tre-cut peste acest hop cu media6,31, în timp ce colega ei,Anca Mihaela Stoica, a pro-

movat examenul cu 6,85. Întimp ce conducerea LiceuluiTeoretic „Mihai Viteazul” seconsiderã mulþumitã de rezul-tatele absolventelor handbalis-te, nu la fel stau lucrurile înceea ce-i priveºte pe reprezen-tanþii Liceului cu ProgramSportiv din Slatina. Sportiviide performanþã de aici au “reu-ºit” sã obþinã zero promova-bilitate. La fel s-a întâmplat ºianul trecut.

Medaliaþi cu aur,campioninaþionali

Elevii sportivi care se pre-zintã la examenul de Bac însesiunea specialã sunt, în mareparte, cei cu rezultate deose-bite, care au adus ºcolii multemedalii naþionale ºi internaþi-onale, pentru care s-a intonatde mai multe ori imnul naþio-nal.

Cei care au picat zilele tre-cute examenul de maturitate -Daniel Budin, Pavel Nichituº,

fraþii Marian ºi Cornel Gliºcã- sunt deþinãtori ai mai multormedalii, printre care ºi cea deaur, la probele de 100 metri ºi,respectiv, la ºtafeta de 4 x 400metri, la Campionatul Naþio-nal de juniori I sau tineret, ul-timii putând fi incluºi în echi-pa de ºtafetã a României laEuropenele ºi Balcaniada dinacest an.

Este nedreptce se întâmplã cuelevii campioni

În ciuda supãrãrii provoca-te de lipsa de performanþã edu-caþionalã, profesorii antrenoriîºi apãrã elevii sportivi. Ei sus-þin cã este nedrept sã li se soli-cite acestora sã rezolve subiec-te de acelaºi nivel cu elevii dela liceele generaliste. „Sporti-vii noºtri stau uneori ºi 10 lunipe an în cantonamente, în lo-curi izolate, fãrã a avea posi-bilitatea de a merge la ore. Casã nu mai spunem cã la acestelicee de profil numãrul orelor

Indiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de Oltªova ºiamericanii

Primul document impor-tant semnat de ministrulªova, amicul premieruluiPonta, nu este vreun con-tract pentru vreun mare pro-iect, ci o înþelegere amiabi-lã care prevede plecarea dinþarã a americanilor care auprimit de la fostul ºef al ac-tualului sãu ºef construireaAutostrãzii Transilvania.

În timp ce micul senatorde Olt se laudã cu reziliereacontractului cu marii ame-ricani, ultimii tac ºi îºi vãdde-ale lor. Au ºi de ce. Deplecat, pleacã ei, dar nu cumâna goalã, ci cu aproape50 de milioane de euro des-pãgubiri, baºca banii repre-zentând cicã lucrãrile exe-cutate ºi neachitate.

Cine îl apãrãpe apãrãtorulcopiilor?

Cristian Lungu, directoruladjunct al Direcþiei Generalede Asistenþã Socialã ºi pentruProtecþia Drepturilor Copilu-lui, are probleme. Nu cu legea,ci cu pãrintele unor copii pecare doreºte sã-i apere chiar deacesta. Tatãl Micului Herculeºi al fratelui sãu l-a ameninþatnu doar cu o simplã bãtaie.Cicã Lungu ar putea sã setransforme în persoanã cu han-dicap dacã nu-ºi vede de trea-bã. Directorul de la DGASPCOlt a cerut sprijinul oameni-lor legii ca sã-l apere. Pânãuna-alta, totul s-a rezumatdoar la înregistrarea plângeriisale. Vom vedea cine ºi, maiales, când îl va apãra pe apã-rãtorul copiilor.

E clar:PNL seîndreaptãspre dezastru

Mai zilele trecute, pe unpost central de televiziune,deputatul liberal Gigel Sori-nel ªtirbu s-a dat la prima-rul Chiliman, de la SectorulI. Mai precis, l-a criticat peunul dintre cei care au reîn-fiinþat partidul pe vremeacând el încã se mai învârteacu cãdelniþa în mânã printr-o bisericã de þarã. Dacã ªtir-bu a devenit punct de reperpentru liberali, atunci parti-dul ãsta se îndreaptã spredezastru. Sã sperãm cã nueste la fel de mare pe cât estedeputatul oltean de prostvãzut chiar ºi printre colegi.

aduc medalii ºi ne fac mândricã suntem români, prin rezul-tatele sportive obþinute, noi sã-i blamãm cã nu iau examenulde Bacalaureat”, ne-a declaratIon Rãduþescu, profesor-antre-nor de lupte.

Oltul solicitãBac diferenþiat

Reprezentanþii IªJ Olt audesfãºurat în ultimul an o se-rie de activitãþi cu scopul de aconstata dacã se impune saunu organizarea Bac-ului dife-renþiat. Potrivit celor susþinu-te de Mirela Paraschiv, purtã-tor de cuvânt al Inspectoratu-lui ªcolar Judeþean Olt, con-cluzia consultãrilor pe aceas-tã temã este cã Bac-ul trebuiesusþinut diferenþiat: elevii de laliceele sportive sã dea exame-nul, printre alte materii, la une-le de profil, iar la materiileobligatorii precum Limba ro-mânã, noþiunile verificate sãfie raportate la numãrul de orede predare. „Vom înainta Mi-nisterului Educaþiei concluzii-le acestor consultãri care sus-þin un Bac diferenþiat”, a afir-mat reprezentanta IªJ Olt.

Promovabilitateridicatãde olimpici

Promovabilitatea la sesiu-nea specialã de Bacalaureat aliceenilor din Olt a fost de33,33%, cu peste 15% maimicã decât cea la nivel naþio-nal. Cele mai multe medii ob-þinute de liceenii acestei sesi-uni, respectiv 35, au fost între6 ºi 6,99. Au existat ºi mediibune sau foarte bune, 24 din-tre ele fiind între 9 ºi 9,99. Eleau fost obþinute însã de olim-pici ºi nu de sportivi. Cei careau picat Bac-ul în sesiuneaspecialã se pot înscrie în sesi-unea din toamnã, dacã nu auconcursuri.

la materiile la care se susþineBacul este mult mai mic decâtla liceele generaliste. Ai noºtriau douã ore de limba românã,în timp ce elevii de la “Minu-lescu” (n. n. colegiu naþionaldin Slatina) au ºase ore. Ori-cât de mult ºi-ar dori aceºticopii, chiar dacã nu ar petreceaºa de mult timp în cantona-mente, tot nu pot acumulaaceastã materie la nivelul co-legilor lor care fac multe ore,prin programa ºcolarã. Estenedrept ca, în timp ce ei ne

Campioniifãrã Bacdin Olt

















CMYK


pag. 12

12REPORTAJ

Publ

icita

te

Poartã acelaºi nume cu al fostului premieral României Radu Vasile, dar este opusulacestuia în ceea ce priveºte situaþia mate-rialã, numãrându-se printre sãtenii cu osituaþie financiarã precarã. Povestea deviaþã este însã una bogatã: a avut zeci demeserii, s-a întors la ºcoalã la vârsta de50 de ani ºi are ca hobby colecþionarea dehaine militare.

de Larisa Mititelu

Se numeºte Radu Va-sile ºi are 70 de ani.Din punct de vede-

re material, este unul dintrecei mai sãraci oameni dincomuna Gighera, dar spiri-tual, este bogatul satului. Înspatele ridurilor adânci ºipãrului alb se ascunde par-cã un tinerel zâmbitor ºigata sã guste viaþa din plin.Pânã sã strângã în buletincele ºapte decenii, nea Radupare cã ºi-a trãit fiecareºansã la maximum. În drep-tul ocupaþiei sale apare unºir lung de profesii: „cântã-reþ de bisericã, tractorist,marinar, ºofer pe camion,ofiþer mecanic etc.” Dacãºi-ar aminti toate posturilepe care le-a ocupat fãrã sã

cunoascã ingredientele fiecã-rei meserii, cartea sa de mun-cã ar fi neîncãpãtoare. ªi la fie-care hainã profesionalã pe carea îmbrãcat-o, a strâns în buzu-nare întâmplãri mai mult saumai puþin plãcute: „M-am dusþârcovnic la o bisericã din Me-hedinþi. Dar nu am putut stamult acolo cã nu aveam undesã locuiesc. Preotul m-a lãsatsã stau în capelã, dar mereuacolo erau þinuþi morþii. Dacãam vãzut cã trebuie sã dorm cumortul, am plecat”, povesteº-te nea Radu din peripeþiile vie-þii sale.

ªcoalanu are vârstã -elev la 50 de ani

Însã povestea care circulã ºiacum pe buzele localnicilor

este cea care-l descrie pe RaduVasile la un examen de laºcoalã. Ambiþios din fire, lo-calnicul s-a dus la ºcoalã lavârsta la care mulþi aºteaptã sã

se strângã anii de pensionare.„Aveam 50 de ani ºi m-amgândit sã-mi completez studii-le. Nu aveam decât 10 clase.La o lucrare de control nu am

ºtiut ce sã scriu. Am desenat ocruce mare ºi am scris «CuDumnezeu înainte!». Dar pro-fesoara nu mi-a dat nicio notã.Mi-a dat ºansa ca pentru ora

urmãtoare sã mã pregãtesccum se cuvine”, spune râ-zând bãtrânul.

Adunã hainemilitaredin târgurilede sãptãmânã

Radu Vasile mai este cu-noscut în comunã, pe lân-gã numãrul mare de mese-rii pe care le-a avut, ºi pen-tru pasiunea de a colecþio-na haine militare. Poliþist,marinar, militar, de la o zila alta, bãtrânul apare peuliþele satului ca un perso-naj desprins din filmele luiSergiu Nicolaescu. „De miccopil am început sã adun,ba o decoraþie, ba o hainã.Am avut haine de ofiþerneamþ, de general român,de marinar, de miliþian, darmulte dintre ele mi-au fostdistruse de molii”, adaugãbãtrânul colecþionar de ar-ticole de îmbrãcãminte. Bã-trânul povesteºte cã astfelde haine sunt de gãsit fie întârgurile de sãptãmânã, laraionul second-hand, fie pela consãteni. Dupã ce nearatã casa în care stã ºi neprezintã soþia, care îi accep-tã tabieturile ºi pasiunile,Radu Vasile ne conduce lapoartã cu un sfat: „În viaþãsã nu fugi de sãrãcie. Con-ºtiinþa ºi inima te ridicã. Sãajuþi pe aproapele tãu”.

Colecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din GigheraColecþionarul de hainevechi din Gighera

DolDolDolDolDoljeanuljeanuljeanuljeanuljeanulRadu VRadu VRadu VRadu VRadu Vasileasileasileasileasile

strângestrângestrângestrângestrângehainehainehainehainehaine

militmilitmilitmilitmilitararararareeeeesecond-second-second-second-second-

handhandhandhandhand


































































13ANALIZÃ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

dacã trebuie sã poarte echipa-mente speciale sau dacã estecineva responsabil în caz deaccidente. Din punct de vede-re financiar, zilierii datoreazãimpozit pentru ve-ni-tul reali--zat sub formã de remuneraþiebrutã zilnicã. Im-pozitul secalculeazã de cãtre fiecare dinbeneficiarii de lucrãri prinaplicarea cotei de 16% asupraremuneraþiei brute zilnice.Ceea ce-i bucurã atât pe pa-troni, cât ºi pe doljenii careacceptã sã munceascã în ase-menea condiþii, este faptul cãnu trebuie sã plãteascã con-tri-buþii sociale cãtre stat.

TTTTTooooot mai mulţi dolt mai mulţi dolt mai mulţi dolt mai mulţi dolt mai mulţi doljeni muncesc cu ziuajeni muncesc cu ziuajeni muncesc cu ziuajeni muncesc cu ziuajeni muncesc cu ziuaîn sîn sîn sîn sîn spălătpălătpălătpălătpălătoriile şi seroriile şi seroriile şi seroriile şi seroriile şi service-urile autvice-urile autvice-urile autvice-urile autvice-urile autooooo

Registrele pentru zilieri se dau ca pâinea caldã în judeþul Dolj,semn cã patronii din judeþ au gãsit cea mai bunã variantã pentrua plãti mai puþini bani la bugetul de stat. Dacã în primul an, cânda fost introdusã aceastã lege, societãþile care angajau zilieriactivau în domeniul agriculturii ºi al construcþiilor, la ora actualãaceste registre sunt tot mai des solicitate de cãtre administratoriispãlãtoriilor auto ºi service-urilor doljene. Reprezentanþii Inspec-toratului Teritorial de Muncã Dolj vor demara verificãrile peaceastã linie, patronii care vor fi prinºi cã încalcã legea riscândamenzi de pânã la 20.000 de lei.

de Octavia Hantea

Munca fãrã formelegale, fenomenhulit ºi greu de þi-

nut în frâu de cãtre autori-tãþile doljene, îºi gãseºteperiodic o modalitate princare sã se desfãºoare la li-mita legii. Aºa s-a întâmplatºi cu Legea zilierilor, apã-rutã în anul 2011. Sute defirme doljene au gãsit ast-fel o soluþie pentru a-ºi di-minua plãþile cãtre stat.Dacã în primele luni de laapariþia acestei legi, muncala câmp ºi treburile pringospodãriile doljenilor în-stãriþi erau activitãþi la carese eliberau registrele pentruzilieri, la ora actualã acestedocumente sunt cerute ºi decãtre patronii care au firmede construcþii, service-urisau spãlãtorii auto.

Impozitaþi,dar neasiguraþi

Chiar dacã activitateaacestor societãþi pare unalegalã, un control riguros arputea dovedi cã realitateaeste cu totul alta. Pe lângãfaptul cã aceºti muncitori nuau asigurãri plã-tite, întru-

cât Legea zilierilor este doaruna fiscalã, care vizeazã în-casarea impozitului, nimeni nupare interesat sã afle dacã deprotecþia an-gajaþilor se ocu-

pã cineva din cadrul firmei.Astfel, nu se ºtie dacã aºa-zi-ºilor zilieri din construcþii saudin service-urile auto li se faceinstruire în securitatea muncii,

Plãtiþicu maximum10 lei/orã

Potrivit datelor furnizate deInspectoratul Teritorial deMuncã Dolj, în judeþul nostruactiveazã peste 3.000 de zi-lieri. Cele aproximativ 20 deunitãþi economice care rapor-teazã astfel de muncitori pro-vin nu doar din agriculturã sauconstrucþii, aºa cum se întâm-pla pânã la jumãtatea anuluitrecut, ci ºi din diverse prestãride servicii, amintind aici ser-vice-urile ºi spãlãtoriile auto.Întrucât sezonul estival esteperioada când numãrul zilie-rilor înregistreazã o continuãcreºtere, inspectorii de muncãvor demara o serie de verifi-cãri pentru a se convinge dacãraportãrile administratorilorcorespund realitãþii. Cert estecã doljenii care acceptã astfelde contracte nu au voie sã lu-creze mai mult de 90 de zilepe an, remuneraþia pentru oorã de activitate fiind cuprin-sã între 2 ºi 10 lei. Dovada plã-þii zilnice se face prin semnã-tura zilierului în Registrul deevidenþã al zilierilor.

MinisterulMuncii vreasã modifice legea

Întrucât au ajuns la conclu-zia cã Legea zilierilor necesi-tã modificãri ºi completãri, lasfârºitul lunii trecute Ministe-rul Muncii a fãcut public unproiect de lege în acest sens.Extinderea ariei „beneficiaru-lui de lucrãri”, definiþia clarãa „caracterului ocazional” alactivitãþilor necalificate, ceea

ce va permite o mai uºoarãidentificare a activitãþilornecalificate care fac obiec-tul Legii nr. 52/2011, crea-rea posibilitãþii copiilor cuvârstã cuprinsã între 15 ºi16 ani de a presta activitãþinecalificate cu caracter oca-zional numai cu încuviinþa-rea pãrinþilor, posibilitateaplãþii zilierilor prin folosi-rea mijloacelor de platãelectronicã, precum ºi po-sibilitatea de efectuare aplãþii la sfârºit de sãptãmâ-nã, obligaþii în domeniul se-curitãþii ºi sãnãtãþii în mun-cã, acestea sunt o parte din-tre modificãrile trecute înproiectul respectiv.

Amenzicuprinseîntre 10.000ºi 20.000 de lei

Noul proiect de lege vinecu schimbãri ºi în ceea cepriveºte cuantumul amenziipentru cei care nu respectãregulile în domeniu. Astfel,beneficiarul care foloseºtezilieri pentru alte activitãþidecât cele reglementate delege va fi sancþionat cuamendã de la 10.000 la20.000 de lei. Activitãþile încare se poate utiliza muncazilierului sunt: agricultura,vânãtoarea ºi pescuitul, pis-cicultura, acvacultura, po-micultura, viticultura, api-cultura, zootehnia, specta-colele, producþiile cinema-tografice, publicitatea, ac-tivitãþile cu caracter cultu-ral, manipulant mãrfuri,curãþenie ºi întreþinere.

Legea zilierilor,de bun augurpentru patroniidoljeni


















14REPORTAJ

Ana Blandiana, Miþura Ar-ghezi, Nicolae Dragoº, EugenSimion, Gheorghe Grigurcu,Constanþa Buzea, Marin So-rescu, Grigore Vieru ºi mulþialþii. Dintre toþi aceºtia, doarGrigore (Gh.) Grigurcu, criticliterar, poet ºi eseist, a primittitlul de cetãþean de onoare aloraºului Târgu-Cãrbuneºti cucâþiva ani în urmã ºi a solicitatºi teren în centrul oraºului.„Noi, adicã Primãria Târgu-Cãrbuneºti, am acordat diplo-me ºi titlul de cetãþean deonoare doar în cadrul Festiva-lului Internaþional Arghezi.Avem 32 de cetãþeni de onoa-re din România, cei mai mulþi,ºi ºapte din strãinãtate. Suntoameni de culturã, oameniimportanþi. Fiecare a avut po-sibilitatea sã cearã de la primã-rie un teren cuprins între 125mp ºi 500 mp, situat în zonade centru a oraºului, teren pecare sã-ºi ridice o casã. Doardomnul Grigurcu a solicitat ºiprimit teren ºi ºi-a fãcut casãºi acum locuieºte ºi aici. Este

O situaþie mai rar întâlnitã este cea de laTârgu-Cãrbuneºti, oraº din judeþul Gorj:aici, persoanele care de-a lungul anilor aufost declarate cetãþeni de onoare ai urbeipot primi, dacã doresc, un teren pe care sã-ºi construiascã o casã. În ultimii 33 de ani,o singurã persoanã a solicitat ºi primitterenul, dar toþi cei care au fost declaraþicetãþeni de onoare sunt importanþi oamenide culturã din România.

o bucurie pentru noi cã ne-amîmbogãþit cu un asemenea ce-tãþean, model pentru cei maitineri. Ceilalþi cetãþeni deonoare au locuinþe ºi familii în

de Sergiu Dumitrescu

Primãria Târgu-Cãrbu-neºti ºi reprezentanþiiConsiliului Local au

acordat titlul de cetãþean deonoare al oraºului doar în ca-drul Festivalului Internaþionalde Literaturã „Tudor Arghezi”,care se desfãºoarã de 33 de aniîn aceastã parte a Gorjului.Printr-o hotãrâre de CL, fieca-re personalitate care a primitacest titlu putea solicita primã-riei un teren în centrul oraºu-lui, teren pe care sã îl foloseas-cã dupã plãcere, deºi autoritã-þile au gândit cã vor exista per-

sonalitãþi care sã-ºi construias-cã o locuinþã la Cãrbuneºti.De-a lungul anilor, titlul a fostconferit unui numãr de 25 deoameni de culturã români ºiunui numãr de ºapte persona-litãþi din afara graniþelor Ro-mâniei, din þãri precum Afri-ca de Sud, Franþa etc.

Criticul literarGrigurcuºi-a fãcut casãla Cãrbuneºti

Printre cetãþenii de onoare aioraºului din Gorj îi amintim pe

alte pãrþi, nu au solicitat terenaici”, a declarat Mihai Mazi-lu, primarul de la Târgu-Cãr-buneºti. ªi edilul s-a întrebatce se întâmpla dacã cei care au

fost declaraþi cetãþeni de onoa-re nu erau oameni de culturã.Câþi altfel de oameni nu ar ficerut teren ºi ar fi fãcut ce le-ar fi poftit inima cu el...

CeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibeiCeCeCeCeCetăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoartăţenii de onoare de la Târe de la Târe de la Târe de la Târe de la Târgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărgu-Cărbuneştibuneştibuneştibuneştibuneştiprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrprimesc loc de casă în centrul urul urul urul urul urbeibeibeibeibei

Case în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoareCase în Tg. Cãrbuneºtipentru scriitorii de onoare

Participanþii la ediþia dinacest an a FestivaluluiInternaþional de Literaturã„Tudor Arghezi” Criticul Grigore Grigurcu, beneficiar

al unei case situatã pe un teren primitîn dar de la municipalitate

Moment din cadrul Festivalului Internaþional de Literaturã „Tudor Arghezi”

Publ

icita

te

15SPORT

CrampoaneCupa României…

fãrã români

În seara primei zile de Ci-reºar, Petrolul Ploieºti acâºtigat Cupa României

în finala cu “viºiniii” Clujului,CFR. Victorie la limitã, 1-0,prin golul înscris de Bokila înminutul 9, dupã ce l-a depãºitdin preluare pe Cadu. A fost ofinalã dinamicã, frumoasã, cuechipe în formã ºi cu un arbi-traj la înãlþime asigurat de bãi-mãreanul Cristi Balaj. “Lupiigalbeni” reînnoadã firul tradi-þiei, nu prea ameþitoare totuºi,dupã un hiatus de 18 ani, ºimerg în play-off-ul EuropaLeague. Ei terminã campiona-tul pe locul 3, dupã Steaua ºiPandurii Târgu Jiu. Un sezonexcelent pe care ºi-a pus sem-nãtura ºi tânãrul antrenor Cos-min Contra, venit de la Geta-fe. De partea cealaltã, cam-pioana pe 2012 a României, cuEugen Tricã la timonã, s-a po-ziþionat pe 9, la exact 30 depuncte de noua campioanã,sperând sã salveze anul com-petiþional prin adjudecarea tro-feului cu tricolor. N-a fost sãfie, dar olteanul, chemat în ul-timele etape ca sã redresezecorabia, a fãcut ºi aºa minuni,repunând-o pe linia de pluti-re. Mai mult ca sigur, CFRCluj-Napoca va schimba linii-le ºi se va înscrie din toamnãîn lupta pentru titlu. E îmbu-curãtor cã “dirijorii” momen-tului fotbalistic, Reghecampfºi Contra, sunt antrenori tineri,ambii în vârstã de 37 de ani,care s-au întors din strãinãta-te, primul din Germania ºi aldoilea din Spania, cu lecþiabine însuºitã. Nu se poate caacest aspect, deloc periferic, sãnu se rãsfrângã pozitiv ºi lanivelul echipei naþionale prinjucãtorii pe care îi propun. Fi-nala de cupã dintre Petrolul ºiCFR a scos în evidenþã un ade-vãr trist, care ar trebui sã deade gândit mai-marilor de la

de Virgil Dumitrescu

Federaþie ºi Ligã: pe gazonularenei bucureºtene n-au cãlcatdecât 4 jucãtori români! Nufiindcã ar fi avut interdicþie, cipentru cã n-a avut cine. Finan-þatorii sau patronii noºtri au unochi ºi jumãtate pentru jucã-tori din afarã, gata sau aproa-pe gata formaþi ca sã asigureperformanþe imediate, ºi doaro jumãtate de ochi pentru va-lorile autohtone. Nu au timp,nu au rãbdare, îi costã preamult schimbul de generaþii, ºiacesta nesigur. Mai e ºi me-teahna, deloc blamabilã, catânãrul care a fãcut impresiela “grupa micã” sã doreascãevadarea. Dupã trei goluri sauo robinsonadã, se ºi viseazã înItalia, Spania, Germania. Fe-nomenul este asemãnãtorolimpicilor ºi absolvenþilorstrãluciþi de liceu – de facul-tate nu mai discutãm - care nesalutã din mers a doua zi dupãabsolvire. Rãmâne în urma lormândria de necontestat a das-cãlului ºi a ºcolii, a pãrinþilor,a noastrã. Rãmân însã ºi “ciu-rucurile” (scuzaþi francheþeaexpresiei) pe care le aºteptãmsã schimbe þara. Revenind lafotbal, nu cred cã FRF a re-zolvat “divorþul” din acestpunct de vedere dintre cluburiºi naþionalã, deºi îl parafeazãîn fiecare an. Dacã la nivelulechipelor de club mai miºcãmpe ici, pe colo, cu toate cã maie mult pânã departe, “tricolo-rii” au gâfâit de-a binelea. CuOlanda, cu Ungaria. Dincolode scorurile directe, ei le aº-teaptã mai degrabã pe cele in-directe, sã se batã adversariiîntre ei ºi apoi vor vedea. Doar4 români din 22 de fotbaliºtiîntr-o finalã de cupã înseam-nã prea puþin, ruºinos de pu-þin, pentru o þarã care i-a datpe Hagi, pe Gicã Popescu, peDobrin, pe Balaci.

oferã spre închirierelocuri de vânzare (mese)

SC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVA

perit cu apã numai fotbal nus-a mai jucat, într-o bãltoacãgeneralã. În minutul 66 parti-da s-a întrerupt din nou ºi oaltã parte a spectatorilor a pã-rãsit arena. Nici de aceastãdatã nu s-a decis reprograma-rea ºi meciul s-a reluat. A ur-mat un final tensionat, cu nervicât cuprinde de o parte ºi decealaltã. Trei eliminãri, douãla Damila, una la CS Munici-pal ºi golul de senzaþie marcatde Stoica în prelungiri au rã-mas de notat. La final a fost 1-0, rezultat cât se poate de me-ritat pentru gazde, care au în-vins a doua oarã Damila înacest sezon. Fotbalul vâlceanrãmâne pentru cel puþin încãun an în Liga a II-a, restul ecan-can! Cum Corona Braºova învins la Târgu Mureº, 4-2,oricum se rata promovarea lacare microbiºtii vâlceni sperãde 26 de ani.

Nu se organizeazãbaraj!

Oficialii de la Damila Mã-ciuca au sperat sã mai poatãajunge în primul eºalon înurma unul meci de baraj, avândîn vedere cã din Liga I nu auprimit licenþa FC Severin, Uni-versitatea Cluj-Napoca ºi Ra-pid Bucureºti. De asemenea,eventuala neprimire a licenþeide cãtre Corona Braºov ar fiputut sã fie o ºansã pentru gru-

CSM a învinsDamila ºi ambeleformaþii vor juca înLiga a II-a în sezo-nul viitor

de Eugen Dinu

Aproape trei mii deiubitori ai fotbaluluidin Vâlcea au venit

sã vadã pe viu derbiul din-tre CS Municipal ºi DamilaMãciuca. În ciuda faptuluicã plouase torenþial în Râm-nic, stadionul din Zãvoi seprezenta acceptabil ºi erautoate premisele pentru unmeci viu disputat. Oaspeþiiaveau mare nevoie de vic-torie pentru a mai spera lapromovarea în primul eºa-lon, în timp ce municipaliierau scutiþi de grijile retro-gradãrii.

Nervi câtcuprinde, fotbalde maidan

Deºi au avut de partea loraproape tot stadionul, eleviilui Claudiu Niculescu nu aureuºit un meci bun. Damilaa încercat în permanenþã sãducã mingea spre poartaCSM-ului, sã punã presiu-ne, dar ocaziile de gol le-amputut numãra pe degetele dela o mânã. În prima reprizãdoar ºutul lui Menassel,scos cu greu de Pascal, le-adat emoþii râmnicenilor. Si-tuaþia s-a complicat ºi maitare cu puþine momente îna-inte de pauzã, când a înce-put sã plouã torenþial. O par-te dintre spectatori au ple-cat din tribune ºi meciul s-areluat cu o întârziere de 15minute. Oficialii ºi fotbaliº-tii de la Damila au cerut re-programarea pentru a douazi, dar centralul a decis con-tinuarea. Pe un gazon aco-

parea care a jucat la Drãgãºaniîn acest sezon. Dupã Aduna-rea Generalã a Federaþiei Ro-mâne de Fotbal, toate speran-þele vâlcenilor au fost spulbe-rate. Corona a primit licenþanecesarã pentru a evolua înprimul eºalon, în timp ce Mir-cea Sandu a anunþat cã nu sevor completa locurile lãsatevacante de Rapid, Severin ºiUniversitatea. Liga a II-a vaavea în sezonul viitor o serie Ide 15 echipe ºi o serie a II-a de15 sau 16 echipe, în funcþie deUniversitatea Craiova.

Niculescu acuzã:“ªi-au bãtut jocde noi”

Antrenorul Damilei, Clau-diu Niculescu, a declarat la fi-nalul meciului cã deciziile ar-bitrului l-au nemulþumit total:“Pãcat de munca acestor bã-ieþi, sunt mândru de ei, de ceau realizat, au realizat numaipe teren, am pierdut un joc pecare l-am controlat în totalita-te, afarã de final, când am ris-cat totul ºi au apãrut ocaziilegazdelor. Terenul a schimbatradical jocul, s-a jucat polo, nufotbal, este incredibil cumacest arbitru a putut sã reia jo-cul. Cred cã acest arbitru a fã-cut praf jocul, nu neapãrat cãne-a eliminat doi jucãtori, în-treaga manierã a fost sub ori-

ce criticã. În primele 10 mi-nute a avertizat total gratuitdoi jucãtori de-ai noºtri.Jocul nu trebuia reluat, dareram convins cã arbitrul vaface totul sã se joace. PeCãtãlin Popa îl ºtiam bine,e un arbitru bun, dar azi ºi-a bãtut joc de ambele echi-pe, în special de noi. Me-ciul trebuie reluat a doua zi,pe un teren bun, dar arbi-trul a vãzut cã echipa mea edezavantajatã clar pe acestteren ºi a þinut morþiº sã sejoace. Bãieþii mei au fostnervoºi cã arbitrii nu ne-aulãsat sã trecem terenul înprima reprizã, când ne-a lã-sat vremea, nu ne-a lãsat ar-bitrajul”, a spus fostul inter-naþional.

Pelici rãspunde:“Nu cu noiau pierdutpromovarea”

De partea cealaltã, antre-norul municipalilor, Ale-xandru Pelici, nu ºtie dacãva continua în Zãvoi ºi în se-zonul viitor. “Nu puteam sãne dãm la o parte sau sã fa-cem figuraþie pe teren. Amvenit la conferinþã din res-pect pentru puþinii fani carecred în noi. Le mulþumescsuporterilor, jucãtorilor pen-tru acest scurt parcurs îm-preunã, sunt mândru de ceeace am realizat împreunã,acesta este fotbalul care tre-buie jucat. Mulþumesc cola-boratorilor mei Tufiºi ºi Mi-clea pentru ajutorul lor, luiDobre, Turmacu, dar ºidomnului Rufã pentru cãmi-au dat ºansa sã antrenezaceºti bãieþi minunaþi. Nuºtiu dacã mai rãmân, la fi-nal tragem linie ºi vedemCred cã rivalitatea este unpic amplificatã, a trecut delimitele fair-play-ului. Sepot face lucruri frumoasedacã ar fi înþelegere ºi înþe-lepciune. Toatã treaba e sãse gãseascã înþelepciune ºisã se punã la masa dialogu-lui constructiv, nu hulelilorºi insultelor. Damila nu cunoi a pierdut promovarea,dacã ar fi câºtigat la Slatinasau unde nu a câºtigat în de-plasare, nu mai avea nevoiede punctele de azi. Dacã oechipã care vrea promova-rea nu reuºeºte sã ne batã penoi, care am avut obiectivsalvarea, ce sã mai zici...Poate un pic ne-a avantajatterenul, eram echipa care nemulþumeam ºi cu un punct.Indiferent de rezultat, am fifost fãcuþi în vreun fel, dacãpierdeam, eram acuzaþi dePoli ºi Corona, aºa, suntemde cei de la Damila. Numeritam sã câºtigãm, eramai echitabilã o remizãdupã ce s-a întâmplat cu sta-rea terenului. Condiþii maigrele de joc au fost dupãpauzã decât atunci când s-aîntrerupt, în minutul 65”.


Fotbalulvâlceannu ajungela masabogaþilor

















Alexandru Pelici

CMYK pag. 16

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Publ

icita

te

PPPPPensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA STTTTTAR”, orAR”, orAR”, orAR”, orAR”, oraş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, strtrtrtrtr. Epur. Epur. Epur. Epur. Epureşti, nreşti, nreşti, nreşti, nreşti, nr.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,tttttel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel./fel./fel./fel./fel./fax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/525304, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 07777749-252949-252949-252949-252949-2529444444, 04, 04, 04, 04, 072727272724-63034-63034-63034-63034-6303111117,7,7,7,7,

E-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: offffffice@iuliasice@iuliasice@iuliasice@[email protected] Wo Wo Wo Wo Web:wwweb:wwweb:wwweb:wwweb:www.iulias.iulias.iulias.iulias.iuliastttttararararar.r.r.r.r.rooooo

UUUUUn sen sen sen sen sejur confjur confjur confjur confjur confororororortttttabil întrabil întrabil întrabil întrabil într-un cadr-un cadr-un cadr-un cadr-un cadruuuuunaturnaturnaturnaturnatural şi întral şi întral şi întral şi întral şi într-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.Se serSe serSe serSe serSe servvvvvesc presc presc presc presc preparepareparepareparatatatatate culinare culinare culinare culinare culinare care care care care careeeee

satisfsatisfsatisfsatisfsatisfac tac tac tac tac toatoatoatoatoate guse guse guse guse gusturile.turile.turile.turile.turile.Vă ofVă ofVă ofVă ofVă oferim terim terim terim terim tooooot conft conft conft conft confororororortul necesartul necesartul necesartul necesartul necesar

pentrpentrpentrpentrpentru o şederu o şederu o şederu o şederu o şedere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, servicii devicii devicii devicii devicii decalitcalitcalitcalitcalitatatatatate ce ofe ce ofe ce ofe ce ofe ce oferă condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentruuuuu

o pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 stttttele şiele şiele şiele şiele şiprprprprpreţuri aeţuri aeţuri aeţuri aeţuri avvvvvantantantantantajoase.ajoase.ajoase.ajoase.ajoase.

Băile Olăneşti

SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipamente,instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardosire,vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

te

de Eugen Dinu

Guvernul a decis, primariirãu-platnici vor fi înlocuiþicu administratori judiciari,

aºa cum s-a întâmplat ºi în cazulcompaniilor de stat cu datorii mari.Pe scurt, primãriile ºi consiliilejudeþene care nu-ºi plãtesc datoriileintrã în insolvenþã. Mai mult decâtatât, edilii a cãror primãrie este înimposibilitate de platã ºi nu noti-ficã la timp aceastã stare de fapt,riscã sã intre la puºcãrie. Potrivitunei ordonanþe de urgenþã aproba-tã de guvern, în momentul în careautoritatea localã are obligaþii deplatã restante mai mult de 90 dezile, care depãºesc 15% din buge-tul general, aceasta trebuie sã de-clare starea de crizã financiarã. Întermen de 5 zile, se constituie Co-mitetul pentru situaþii de crizã fi-nanciarã, prin ordin al prefectului.În termen de 30 de zile, Comitetulpregãteºte un Plan de redresare fi-nanciarã, cu avizul Curþii de Con-turi din teritoriu, în care trebuie sãarate cum va creºte veniturile ºi vareduce cheltuielile.

“Datorii areºi guvernul, va fiîn locul lui Pontaun administrator?”

Primarul comunei Popeºti, Cos-tel ªerban, crede cã legea s-ar pu-tea extinde ºi la Guvernul Româ-niei: “Legea este sub orice criticã.Vã dau exemplul meu, am venit laprimãrie ºi am gãsit datorii pestedatorii, probleme peste probleme.Care e vina mea? De ce risc eupuºcãria? Oricum, ordonanþa esteanticonstituþionalã. Noi suntemaleºi, conform Legii 215 suntemordonatori de credite, cum sã neschimbe cu un administrator judi-ciar? ªi vã mai spun ceva, dupalege, arierate sunt ºi cele de la gu-vern, ºi ei au datorii. O sã-l schim-be pe Victor Ponta cu un adminis-trator judiciar care sã conducãRomânia?” Edilul oraºului Bãbeni,Ion Bâzâc, crede cã ordonanþa esteechivalentã cu stoparea investiþii-lor: “Pentru a nu intra în insolven-þã, vom fi extrem de atenþi cu ba-nul public! Nu este nici pe departecea mai bunã soluþie, pentru cã,spre exemplu, noi avem mari pro-bleme cu plata drepturilor pentruasistenþii persoanelor cu handicap.La Bãbeni, ni s-a spus cã avem ocotã de colectare extrem de micã ataxelor ºi impozitelor locale, nechinuim sã schimbãm aceastã si-tuaþie, însã ne este foarte greu. Dinpunctul meu de vedere nu este osoluþie bunã, deoarece vom fi obli-gaþi sã nu mai facem nimic pentrucomunitate, dar eu nu am venit la

primãrie sã iau un salariu fãrã sã facinvestiþii!”

“Este o lege proastã “Primarul oraºului Bãlceºti, Ion

Curelaru, este sigur cã legea se vaaplica ºi cã motivul real este grãbi-rea regionalizãrii: “Nu mai au nevo-ie de noi. E o lege proastã, nu se puneproblema sã nu fie aplicatã din mo-ment ce a fost publicatã deja în Mo-nitorul Oficial. Vor sã scape de noi ºisã grãbeascã regionalizarea. Adicãce, nu vrem, lasã cã ne aratã ei! În-chidem prãvãlia ºi îi lãsãm pe guver-nanþi cu administratorii sã ne condu-cã. Nu te ajutã cu nimic, dar au pre-tenþia sã te descurci, ai bani, sã nu aidatorii. Mie îmi pare rãu cã m-ambãgat în administraþie ºi îmi pare ºimai rãu cã am candidat a doua oarã.Mai bine îmi vedeam de treaba mea,dar am zis sã facem ceva pentru oa-meni. Sã nu mã înþelegeþi greºit, Pri-mãria Bãlceºti este într-o situaþie fe-ricitã, fãrã datorii, dar nici cã îmi vinesã mai fac ceva. Mai bine stau ca al-þii, dupã legea asta dacã faci investi-þii riºti puºcãria”. ªi edilul comuneiZãtrei, Constantin Liþoiu, are o pãre-re asemãnãtoare: “Bun, o sã punã ad-ministratori judiciari. Ce o sã poa-tã face ei în condiþiile în care suntinvestiþii în derulare ºi sunt dato-rii? O sã poatã face ceva? Eu nuam datorii mari, ceva arierate ºiatât, dar alte primãrii sunt în situa-þii critice. Vã spun eu, interesul esteacela de a comasa comunele, ai da-torii, înseamnã cã nu te descurci ºise unificã localitãþile aºa. ªi vã maispun ceva, dacã tot se va aplicaaceastã lege, atunci sã ne lase penoi cu tot bugetul, sã nu mai iaConsiliul Judeþean din ce se strân-ge. La impozitul pe clãdiri, deexemplu, 70 la sutã se duce la CJ,doar 30 la sutã ne revin nouã”.

.“Niciodatãnu voi mai candida”

Primarul comunei Mihãeºti,Constantin Bãrzãgeanu, este decissã nu mai candideze pentru un nou

mandat: “Nu e corect ce se întâmplã ºi cum gân-desc oamenii care conduc România de la centru.Vin ordonanþe peste ordonanþe ºi noi trebuie sãne conformãm. Pãi eu vã dau situaþia mea, amcâºtigat alegerile ºi m-am trezit cu 49 de miliar-de de lei datorie, de la fostul primar. Acum maiavem numai 16, dar numai eu ºtiu prin ce amtrecut, ce împrumuturi a trebuit sã facem. Ce sãmai spunem despre primarul de la Cãlimãneºti,de exemplu, care are datorii ºi mai mari? În acestecondiþii, când mai riºti sã faci ºi puºcãrie totalnevinovat, de ce sã te mai zbaþi, de ce sã maicandidezi? Atunci, nu voi mai candida, v-o spunclar ºi veþi vedea cã mã þin de promisiune. Noile-am promis oamenilor cã facem lucrãri, cã leîmbunãtãþim viaþa. Acum nu mai avem cum sã lefacem. Rãmân cu datorii, nu e logic? ªi e vinamea ca primar la Mihãeºti?”. ªi primarul oraºu-lui Cãlimãneºti, Florinel Constantinescu, confir-mã spusele omologului sãu de la Mihãeºti: “Egreu de comentat o astfel de ordonanþã. Am în-ceput mandatul cu datorii mari, nu pot detaliaacum situaþia. Noi oricum ne-am înscris la dato-ria publicã, vedem ce se va mai întâmpla. Proba-bil vor fi numiþi administratori judiciari atuncicând primãriile nu vor mai putea face faþã la da-torii, nu am citit legea, doar am auzit despre ea.De acum încolo nu vom mai avea voie sã facemdatorii, asta înseamnã cã investiþiile vor fi din ceîn ce mai puþine ºi asta nu poate sã fie un lucrubun pentru localitãþi, pentru oameni”.

Legea insolvenþeiîn administraþieîi mânie pe primariidin judeþul Vâlcea

















[email protected] AAA „AU TURBAT“ IUBITORII · cian, Lucrãtor hotelier ºi Frizer –...

Documents

Transcript of [email protected] AAA „AU TURBAT“ IUBITORII · cian, Lucrãtor hotelier ºi Frizer –...