Coordonator,

MMOTTOOTTO

2

„„ CCIFRELEIFRELE CONTABILECONTABILE NUNU REPREZINTĂREPREZINTĂ

NIMICNIMIC FĂRĂFĂRĂ CONTABILULCONTABILUL CARECARE SĂSĂ LELE

EXPLICEEXPLICE””

BBERNARDEERNARDE C COLOSSEOLOSSE

„E„ENCICLOPEDIANCICLOPEDIA DEDE GESTIUNEGESTIUNE””

CCUPRINSUPRINS Argument

Cap. I. Delimitări şi structuri specifice. Evaluare

Cap. II. Definire şi preţurile de înregistrare

Cap. III. Principalele conturi, operaţii, documente

Cap. IV. Contabilitatea mărfurilor – comerţ cu ridicata

Cap. V. Contabilitatea mărfurilor – comerţ cu amănuntul

Cap. VI. Contabilitatea vânzării mărfurilor cu plata in rate

Cap. VII. Particularităţile contabilităţii mărfurilor în regim

de consignaţie

3

Cap. VIII. Importul şi exportul de mărfuri – particularităţi

Cap. IX. Studiu de caz:

* prezentarea agentului economic

* înregistrări + documentele pe o lună calendaristică

ARGUMENTARGUMENT

Contabilitatea este instrumentul principal de cunoaştere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obţinute.

Activele circulante în funcţie de stadiul în care se găsesc, cunosc mai multe forme. Una din aceste forme este valoarea de exploatare. Aceasta reprezintă activele circulante care au conţinut material, cum sunt mărfurile.

* Mărfurile reprezintă o categorie importanta de stocuri, care, în circuitul lor de la producători până la consumatori generează un volum foarte mare de operaţii economico-financiare ce se efectuează prin intermediul unui sumar deosebit de mare de agenţi economici, cu diferite profiluri de activitate comercială.

* Unităţile comerciale en gros sunt cele care asigură desfăşurarea acestei forme de circulaţie a mărfurilor, efectuând operaţiuni de cumpărare a bunurilor de consum, în cantităţi mari si foarte mari, de la producători şi furnizori interni si externi, precum si de vânzare a lor în loturi mari către alţi agenţi economici, de regula cu profil comercial en detail, inclusiv de alimentaţie publica.

* Unităţile comerciale en detail realizează aceasta forma de circulaţie a mărfii efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regulă, de la unităţile en gros, dar şi de la producători si furnizori interni în loturi mici sau relativ mici, precum şi vânzarea lor către populaţie, inclusiv prin unităţi de alimentaţie publică.

4

*Vânzarea mărfurilor pe baza de contract cu plata în rate poate fi considerată ca o categorie specifică de comerţ cu amănuntul, care, sub aspect contabil, prezintă anumite particularităţi comparativ cu celelalte vânzări de mărfuri en detail.

* Comerţul de consignaţie este o formă a comerţului cu amănuntul care asigura desfăşurarea de mărfuri aparţinând unor persoane fizice sau juridice.

* Importul de mărfuri este o componenta a comerţului exterior care cuprinde operaţii de achiziţie a bunurilor din afara tării pentru consumul productiv sau pentru comercializare.

* Exportul de mărfuri este componenta comerţului exterior prin care bunurile produse sau supuse prelucrării într-o ţara sunt vândute în altă ţară.

Contabilitatea este atât o ştiinţă cât şi un domeniu al practicii integrat în sistemul informaţional economic.

Particularitati teoretice

Contabilitatea este atât o stiinţă cat şi un domeniu al practicii integrat în sistemul informaţional economic. În calitatea ei de componenta a sistemului informaţional, contabilitatea furnizează cea mai mare parte a informaţiilor în vederea luării deciziilor la nivel micro si macroeconomic.

Contabilitatea s-a născut din necesităţi practice ale activităţii economice şi s-a dezvoltat o data cu acestea.

În literatura contabilă universală şi autohtonă nu s-a ajuns multă vreme la o părere unitară privind caracterul de ştiinţă, tehnică sau artă a contabilităţi.

Unii autori au considerat contabilitatea o artă, deoarece apreciau că nu are la bază norme şi principii care să permită folosirea ei de către oricine, şi ca urmare numai persoanele înzestrate cu anumite însuşiri pot ţine si utiliza conturile.

După alţii, contabilitatea ar fi o tehnică, pentru că se ocupă de înregistrarea metodică a operaţiilor economice în registre, de ţinerea de socoteli, de conturi şi calcule contabile neavând o teorie care să-i definească obiectul, metoda de cercetare şi particularităţile ei faţă de alte ştiinţe.

5

Elementele definitorii, proprii oricare ştiinţei deci şi contabilităţii, sunt: domeniul ce formează obiectul de cercetare, metoda de cercetare folosită, utilitatea acesteia in viaţa economico-socială.

Contabilitatea are o terminologie, un obiect şi metoda proprie de cercetare a obiectului, care îi demonstrează independenţa si particularităţile ei faţă de alte ştiinţe.

Obiectul de studiu al contabilităţii având un caracter obiectiv a existat din totdeauna, a evoluat treptat pe măsura evoluţiei cantitative şi calitative a activităţii economice, a succesiunii modurilor de producţie.

Contabilitatea studiază latura valorică a activităţii economice la nivel micro şi macro economic, sub forma mijloacelor materiale şi băneşti folosite de unităţile patrimoniale in activităţile lor, procesele economice (aprovizionare, producţie, desfacere), surselor de provenienţă a mijloacelor şi a rezultatelor activităţii agenţilor economici.

Caracterul ştiinţific al contabilităţii se mai remarcă şi prin metodă proprie de cercetare, utilizând procedee proprii (bilanţ, cont, balanţă de verificare) şi procedee comune şi alte discipline (observaţia, clasificarea, analiza, sinteza, raţionamentul, etc.).

Pentru determinarea unei ştiinţe se cer trei condiţii pe care le îndeplineşte şi contabilitatea:

secularizarea ştiinţei (se înţelege caracterul ei de universalitate si permanentizarea );

diferenţierea ei (fiecare ştiinţă îşi are legile şi principiile ei distinctive);

democratizarea ştiinţei (constă în calitatea ei de a fi accesibilă tuturor celor ce vor să o studieze).

Pe lângă obiect şi metodă, cel de-al treilea element care defineşte un domeniu ca ştiinţă este utilitatea socială.

Contabilitatea are utilitate în viaţa economică – socială, fiind un instrument esenţial şi activ de cunoaştere economică şi gestionară a unităţilor patrimoniale, reflectând în expresie bănească bunurile mobile şi imobile, modificările determinate de operaţiile economice şi financiare asupra cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor obţinute.

Utilitatea contabilităţii a fost şi este determinată de necesitatea unităţilor patrimoniale de a cunoaşte averea de care dispun, activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute, interesul terţilor (asociaţi, acţionari,

6

creditori, etc.) de a şti situaţia şi mersul unităţii, a organelor fiscale în stabilirea impozitelor datorate.

În concluzie, noţiunea de contabilitate exprimă atât teoria cât şi practica contabilă, incluzând contabilitatea ca ştiinţă, pe de o parte, şi contabilitatea ca activitate practică, aplicativă, social utilă, pe de altă parte.

Contabilitatea face parte din ştiinţele economice fundamentale cu caracter funcţional.

Contabilitatea patrimoniului oferă informaţii complexe privind valoarea bunurilor imobilizate( mijloace fixe, terenuri, etc.), a stocurilor de valori materiale, a mijloacelor băneşti, informaţii privind costurile produselor, lucrărilor executate, veniturile, drepturile şi obligaţiile unităţii, profitul acesteia, etc.

Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică aparţinând unei persoane fizice sau juridice precum şi bunurile economice la care se referă. Bunurile economice exprimate valoric trebuie să fie egale cu drepturile şi obligaţiile cu valoare economică.

Patrimoniul se structurează în doua părţi: activul patrimoniului, care cuprinde bunurile economice şi mijloacele economice pe care le deţine o firmă, şi pasivul patrimoniului, care reprezintă sursele de finanţare a bunurilor economice reflectate în activul patrimoniului.

Activul patrimonial se structurează în funcţie de destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice în: active imobilizate, active circulante, active de regularizare şi asimilate.

Activele circulante cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor si producţiei in curs de execuţie, creanţelor, titlurilor de plasament şi disponibilităţilor băneşti în funcţie de forma pe care o îmbracă şi rolul pe care îl au în activul economic.

Activele circulante se împart în: active circulante materiale, active circulante băneşti, active circulante in decontare. Din activele circulante materiale fac parte stocurile şi producţia în curs de execuţie. Din această grupă fac parte: materiile prime, materialele consumabile, mărfurilor, produsele finite, ambalajele, animalele si pasările, obiectele de inventar, etc.

7

CCAPAP. I. A. I. ACTIVECTIVE CIRCULANTECIRCULANTE MATERIALEMATERIALEDELIMITARIDELIMITARI SISI STRUCTURISTRUCTURI

Mărfurile reprezintă o categorie importantă de stocuri, care, în circuitul lor de la producători până la consumatori generează un volum foarte mare de operaţii economico – financiare ce se efectuează prin intermediul unui număr deosebit de mare de agenţi economici; cu diferite profiluri de activitate comercială.

Mărfurile reprezintă bunurile pe care unitatea patrimonială la cumpăra in vederea revânzării.

Mărfurile reprezintă o excepţie în categoria stocurilor întrucât se evaluează intr-un mod particular în raport cu celelalte.

8

Există trei modalităţi de evaluare, in funcţie de tipul de vânzare practicat:

în cadrul depozitelor (vânzare cu ridicata), avem evaluare la cost de achiziţie, evaluare la preţ de vânzare cu ridicata,

în cadrul magazinelor (vânzare cu amănuntul ), avem evaluare la preţ de vânzare cu amănuntul.

Care este diferenţa dintre cele trei categorii amintite? Costul de achiziţie = preţul din factura furnizorului la care se

adaugă eventualele cheltuieli de transport- aprovizionare. Preţul de vânzare cu ridicata = costul de achiziţie + adaosul

comercial practicat de depozit (% x costul de achiziţie ). Preţul de vânzare cu amănuntul = costul de achiziţie +

adaosul comercial practicat de magazin (% x costul de achiziţie ) + TVA ne exigibilă (19% x suma primelor doua elemente ).

Mărfurile intra în gestiune prin cumpărare de la furnizor, donaţii sau plusuri de inventar, şi ies din gestiune prin vânzare, lipsuri la inventar, donaţii aferente.

Se înregistrează prin contul 371 ,,Mărfuri” –activ, iar in funcţie de modalitate de evaluare avem si contul 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri -pasiv şi contul 4428 „TVA neexigibilă -bifuncţional (P).

Cap. II. Evaluarea stocurilorCap. II. Evaluarea stocurilor

Stocurile se evaluează la următoarele patru categorii de valori: de intrare in patrimoniu, de ieşire din patrimoniu, de inventar, bilanţieră sau de închidere a exerciţiului.

a) Valoarea de intrare sau contabilă se stabileşte în momentul achiziţionării, fabricării sau intrării activelor circulante materiale în patrimoniu prin alte modalităţi. Această valoare se determină avându-se în vedere provenienţa activelor în cauză aşa cum se prezintă în continuare:

9

Stocurile achiziţionate de la terţi (cu titlu oneros), cum sunt: materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, mărfurile, ambalajele si alte bunuri, se evaluează la costul de achiziţie.

Stocurile obţinute din producţie proprie, cum sunt: produsele finite, semifabricatele, obiectele de inventar, ambalajele ş.a., precum şi producţia in curs de execuţie se evaluează la costul de producţie.

Stocurile referitoare la animale si păsări se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie, după cum sunt achiziţionate de la terţi şi respectiv obţinute din producţie proprie.

Pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau prin donaţie se practica valoarea actuala, făcându-se estimarea acesteia in funcţie de preţul pieţei şi starea activelor circulante materiale dobândite.

b) Valoarea de ieşire din patrimoniu se foloseşte pentru înregistrarea în contabilitate a diminuărilor care se produc in masa activelor circulante materiale ca urmare a consumului, vânzării, distrugerii, lipsei în gestiune ş.a. Această valoare este cea de intrare in patrimoniu, denumită valoare contabilă, existentă în evidenţă la data ieşirii din patrimoniu.

Reglementările contabile in vigoare recomandă următoarele metode de evaluare :

- metoda costului mediu ponderat(C.M.P.);- metoda primei intrări - primei ieşiri( FIFO);- metoda ultimei intrări – primei ieşiri(LIFO). Costul mediu ponderat(C.M.P.) unitar - se calculează fie

după fiecare intrare sau după acea operaţie de intrare în urma căreia se efectuează o ieşire sau altfel spus înaintea fiecărei operaţii de ieşire, fie numai la sfârşitul lunii în vederea evaluării într-o singură operaţie a tuturor ieşirilor efectuate în cursul acestei perioade de gestiune.

Costul unitar mediu ponderat se determina prin raportarea valorii totale a stocului iniţial cumulată cu valoarea intrărilor la cantitatea existentă în stocul iniţial cumulată cu cantitatea sau cantităţile intrate, după caz. Soldul iniţial şi, de asemenea, stocul iniţial sunt cele stabilite după operaţia precedentă de intrare sau cele de la începutul lunii, după cum costul mediu ponderat se determină în urma fiecărei operaţii de intrare şi respectiv lunar.

10

Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) constă în aceea că bunurile care ies din gestiune se evaluează la costul sau la valoarea de intrare (de achiziţie sau de producţie) aferent primei intrări (primului lot). Pe măsura epuizării primului lot, bunurile care ies din gestiune se evaluează la costul de intrare aferent lotului următor ş.a.m.d. , în ordine cronologică.

Metoda ultimei intrări – primei ieşiri (LIFO) constă în evaluarea bunurilor eliberate (ieşite) din stoc la costul de achiziţie sau de producţie, după caz, al ultimei intrări (ultimului lot intrat în gestiune).Pe măsura epuizării acestui ultim lot bunurile ce se eliberează din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie aferent penultimului lot aprovizionat ş.a.m.d., în ordinea inversă a intrărilor în gestiune.

c) Valoarea de inventar sau actuala se stabileşte cu prilejul inventarierii anuale şi implicit înainte de închiderea conturilor. Este o valoare ce se estimează în funcţie de preţul pieţei, preţul practicat la bursa de mărfuri, baremuri, indici specifici etc . Totodată, se poate avea în vedere destinaţia bunurilor, aşa cum se prezintă în continuare.

Activele circulante materiale destinate vânzării ,cum sunt: mărfurile, produsele finite , unele semifabricate şi materiale se evaluează la preţul de vânzare diminuat cu cheltuielile necesare comercializării lor şi anume: cheltuieli de transport, pierderi normale pe timpul depozitarii , transportului şi vânzării, cheltuieli în perioada de garanţie ş.a.

Semifabricatele si producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea corespunzătoare elementelor materiale incorporate la care se adaugă , pe bază de metode tehnice sau contabile, costurile aferente fazelor de fabricaţie parcurse.

d) Valoarea bilanţiera aferenta stocurilor si producţiei în curs de execuţie se determină la închiderea exerciţiului, prin compararea valorii de intrare cu valoarea actuala sau de inventar, operaţie în urma căreia se pot constata diferenţe în plus sau în minus, după cum valoarea contabilă (de intrare) este mai mica şi respectiv mai mare.

11

CCAPAP. III. P. III. PRINCIPALELERINCIPALELE CONTURICONTURI, , OPERAŢIIOPERAŢII,, DOCUMENTEDOCUMENTE

Principalele conturi din grupa de mărfuri sunt următoarele conturi sintetice de gradul I, contul 371 Mărfuri şi contul 378 Diferenţe de preţ la mărfuri,care constituie grupa 37 Mărfuri din cadrul clasei a-3-a Conturi de stocuri si producţia în curs de execuţie.

Prezentarea contului 371MărfuriContul 371 Mărfuri este un cont sintetic de gradul I şi este utilizat

pentru evidenţierea existenţei şi mişcării mărfurilor aflate în depozite şi în unităţile de desfacere cu amănuntul sau de alimentaţie publică. Contul 371Mărfuri este un cont de activ.

În debitul contului 371 Mărfuri se înregistrează :-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor achiziţionate 371=401 371=408 371=446 371=542-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor reprezentând aportul în

natura al acţionarilor şi asociaţilor 371=456-valoarea mărfurilor aduse de la terţi 371=357 371=401-valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor

consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor, păsărilor vândute ca atare

371=301 371=302 371=303 371=361-valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite transferate

magazinelor proprii de desfacere 371=345-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor primite de la societăţile

din grup alte societăţi legate prin participanţii, unitate sau subunităţi. 371=451 371=452

12

371=481 371=482-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor constatate plus la

inventar şi a celor primite cu titlu gratuit 371=607 371=758-valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adăugata

neexigibilă, în situaţia în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţ cu amănuntul

371=378 371=4428 În creditul contului 371 Mărfuri se înregistrează:-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din gestiune prin

vânzare şi lipsuri de inventar 607=371-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor trimise la terţi 357=371-valoarea adaosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată

neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite din gestiune 378=371 4428=371-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor livrate societăţilor din

grup, alte societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţi 451=371 452=371 481=371 482=371-valoarea donaţiilor şi pierderilor din calamităţi 658=371 671=371 Soldul contului reprezintă valoarea al preţ de înregistrare a

mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Prezentarea contului 378Diferenţe de preţ la mărfuri Contul 378 Diferenţe de preţ la mărfuri,cont analitic de gradul I

şi este utilizat pentru evidenţierea adaosului comercial (marja comercială) aferent mărfurilor existente în gestiunea unităţilor comerciale. Contul 378 este un cont de pasiv.

În creditul contului 378 Diferenţe de preţ la mărfuri se înregistrează:

13

-valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune 371=378

În debitul contului 378 Diferenţe de preţ la mărfuri se înregistrează:

-valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune 378=371 Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent

mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Exemple: 1.Se înregistrează intrarea mărfurilor în gestiunea agentului

economic, la preţ de achiziţie de 600.000 lei, aşa cum rezultă din factura, TVA 19 %.

% = 401 714.000 371 600.000

4427 114.000 (cf. factura fiscala)

2.Se înregistrează adaosul comercial, in suma de 220.000 lei . 371 = 378 220.000 (cf. nota de recepţie şi constatare de diferenţă)3.Se înregistrează vânzarea de mărfuri intervenită în cursul lunii,

preţul comerciantului 700.000 lei, TVA 19%. 5311 = % 833.000

707 700.000 4427 133.000

(cf. factura fiscala)

Operaţii cu mărfuri înregistrate in contabilitate

Intrări:- achiziţionarea de la furnizori: a) cu factură fiscală: % = 401

371 4426

b) cu aviz de însoţire: % = 408 371 4428- aport în natură la capitalul social: 371 = 456- aduse de la terţi: 371 = 357- produse finite destinate desfacerii prin magazinele proprii: 371=378

14

- de la societăţile din cadrul grupului: 371 = 4511- plusuri constatate la inventariere: 371 = 607- primite cu titlu gratuit: 371 = 7582 Ieşiri:- scăderea din gestiune a mărfurilor vândute a) comerţ cu ridicata: % = 371 607 378 b) comerţ cu amănuntul: % = 371 607 378 4428- minusuri la inventariere: 607 = 371- trimise la terţi: 357 = 371- retragerea aportului: 456 = 371- livrare către societăţile din cadrul grupului: 4511 = 371- donaţii: 6582 = 371 şi pierderi din calamităţi: 671 = 371

Principalele documente utilizatePrincipalele documente utilizate Documentele reprezintă acte scrise, întocmite în momentul efectuării

operaţiilor economico- financiare prin care se dovedeşte efectuarea acestor operaţii.

Elementele obligatorii din structura documentelor sunt: denumirea documentului, denumirea sau adresa emitentului, numărul şi data emiterii documentului, menţionarea părţilor care au participat la efectuarea operaţiilor, conţinutul clar al operaţiilor patrimoniale, datele cantitative şi valorice ale operaţiei, numele şi prenumele, precum şi semnăturile celor care l-au întocmit, vizat şi aprobat(ştampilat)şi alte elemente. Absenţa unuia din elementele menţionate duc la nulitatea documentului

Documentele utilizate în contabilitatea mărfurilor sunt: factura sau factura fiscală, aviz de însoţire a mărfii, nota de recepţie şi constatare de diferenţa, contract de vânzare, cumpărare, comandă, declaraţie pentru

15

ridicare de mărfuri, bon de primire a obiectelor din consignaţie, raport de gestiune, borderou de achiziţie, fişa de magazie, lista de inventariere, registrul stocurilor.

Factura fiscala si factura servesc ca: documente de baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate, documente de însoţire a mărfii pe timpul transportului, documente de încărcare în gestiunea primitorului, documente justificative de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.

Nota de recepţie şi constatare de diferenţa serveşte ca: document pentru recepţia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru încărcare de gestiune, act de proba în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la recepţie, document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Avizul de însoţire a mărfii serveşte ca: document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, document ce sta la baza întocmirii facturii, dispoziţiei de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleaşi unităţi, documente de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleaşi unităţi în cadrul transferului.

Fisa de magazie serveşte ca: document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de evaluări materiale, cu una sau cu doua unităţi de măsură, după caz, document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile, sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de valori materiale.

Registrul stocurilor serveşte ca document de evaluare a stocurilor de valori materiale şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate.

16

CCAPAP. IV. C. IV. CONTABILITATEAONTABILITATEA MĂRFURILORMĂRFURILOR- - COMERŢCOMERŢ CUCU RIDICATARIDICATA

(preţ de vânzare cu ridicata) (preţ de vânzare cu ridicata)

Unităţile comerciale en gros sau cu ridicata sunt cele care asigura desfăşurarea acestei forme de circulaţie a mărfurilor, efectuând operaţiuni de cumpărare a bunurilor de consum, în cantităţi mari şi foarte mari, de la producătorii şi furnizorii interni şi externi, precum şi de vânzare a lor în partizi (loturi) mari către alţi agenţi economici, de regula cu profil comercial en detail, inclusiv de alimentaţie publica. Vânzările se pot efectua şi către alte unităţi patrimoniale.

Intrările în gestiune se înregistrează la preţ de vânzare cu ridicata, calculând adaosul comercial ca procent din costul de achiziţie.

Ieşirile se înregistrează tot la preţ de vânzare cu ridicata, calculând adaosul comercial aferent, la sfârşitul lunii, cu ajutorul coeficientului de repartizare K.

Ce reprezintă coeficientul de repartizare ? K –este un raport între adaosul comercial şi valoarea stocului de

mărfuri, arătând care este ponderea adaosului comercial în valoarea mărfurilor la preţ cu ridicata. El se aplica asupra veniturilor obţinute din vânzarea mărfurilor şi rezultă adaosul comercial aferent mărfii vândute (indică ce procent din venitul obţinut reprezintă adaosul comercial pentru depozitul respectiv).

Etapele înregistrării preţului de vânzare cu ridicata: a) Aprovizionarea cu mărfuri: % = 401

371 4426

(cf. factura fiscala)b) Recepţia mărfurilor: 371 = 378 (cf. NIR)c) Vânzarea mărfurilor: 4111 = % 707 4427

17

(cf. factura fiscala)d) Descărcarea gestiunii: % = 371

607 378

(cf. nota de calcul privind descărcarea gestiunii)

K378 = Si ct 378(1 ian.) + Rc ct 378(1 ian. sf. lunii de calcul) 100 Si ct 371(1 ian.) + Rd ct 372(1 ian.sf. lunii de calcul)

K378 Rc = valoarea cu care se debitează in formula de mai sus contul 378

Exemplu: Intr-un depozit en gros se prezintă următoarea situaţie iniţială:-valoare stoc la preţ cu ridicata = 660.000.000 lei-cantitate stoc = 10.000 buc.-valoare Ac = 110.000.000 lei-valoare stoc la cost de achiziţie = 550.000.000 lei Operaţii în cursul lunii:a) conform centralizatorului facturii fiscale şi NIR, în cursul lunii au

loc intrări de 900.000.000 lei, TVA 19%, societatea practică un adaos comercial de 30%.

b) s-au vândut în cursul lunii conform centralizatorului ieşirilor de mărfuri 15.000 buc. la preţ de 78.000 lei, valoarea vânzărilor fiind de 1.560.000.000 lei, TVA 19%.

c) se scot din gestiune mărfurile vândute şi se închid conturile de venituri si cheltuieli.

a) Aprovizionarea cu mărfuri: % = 401 1.071.000.000

371 900.000.000 4426 171.000.000 (cf. centralizator factura fiscala)

Recepţia mărfurilor: Ac = 900.000.000 x 30% = 270.000.000 lei 371 = 378 270.000.000 (cf. NIR)

b) Vânzarea mărfurilor: 4111 = % 1.856.400.000

18

707 1.560.000.000 4427 296.400.000

(cf. centralizator ieşiri mărfuri)

c) Scoaterea din gestiune: % = 371 1.560.000.000

607 1.286.144.000 378 323.856.000

(cf. nota de calcul privind descărcarea gestiunii)K378 = 110.000.000 + 270.000.000 100 660.000.000 + 1.170.000.000K378 = 20,76% K378 Rc 707 = 20,76% 1.560.000.000 = 323.856.000 lei Virarea cheltuielilor in contul 121: 121 = 607 1.286.144.000 (cf. nota contabila) Virarea veniturilor in contul 121:

707 = 121 1.560.000.000 (cf. nota contabila)V C Profit

19

CCAPAP. V. C. V. CONTABILITATEAONTABILITATEA MARFURILORMARFURILOR – –

COMERTCOMERT CUCU AMANUNTULAMANUNTUL

Unităţile comerciale cu profil en detail şi cu amănuntul realizează aceasta forma de circulaţie a mărfurilor efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regula, de la unităţile en gros, dar şi de la producătorii şi furnizorii interni, în partizi(loturi) mici sau relativ mici, precum şi vânzarea lor către populaţie, inclusiv prin unităţi de alimentaţie publică. Mărfurile se vând în starea în care au fost cumpărate sau după o prelucrare prealabila în vederea consumului în unităţi operative special amenajate( restaurante, bufete, ş.a.).

Preţul cu amănuntul sau cel de vânzare en gros se utilizează în cazul mărfurilor, putând fi adoptat de orice agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest preţ se justifică în condiţiile unui comerţ cu articole şi sortimente numeroase şi o frecvenţă mare a intrărilor şi ieşirilor, precum şi în situaţia organizării evidenţei analitice după metoda global – valorică, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizării lui şi în cazul evidentei cantitativ – valoric pe sortimente de mărfuri.

Preţul analizat, datorită modificărilor cu caracter oarecum frecvent ale preţurilor de cumpărare, adaosurilor comerciale şi altor cauze, se poate reduce sau majora, după caz, pe baza de inventar, atunci când este necesar. Aceasta operaţie nu contravine prevederilor contabile în vigoare întru-cât nu se afectează valoarea de intrare în patrimoniu la costul efectiv de achiziţie.

Preţul cu amănuntul sau de vânzare en gros se stabileşte de către agentul economic prin luarea in calcul a unui anumit adaos de material posibil de realizat.

Etapele înregistrării preţului de vânzare cu amănuntul:a) Aprovizionarea cu mărfuri: % = 401

371 4426

(cf. factura fiscala)

20

b) Recepţia mărfurilor: 371 = % 378 4428

(cf. NIR)

c) Vânzarea mărfurilor: 5311 = % 707 4427 (cf. factura fiscala)d) Descărcarea gestiunii de mărfuri: % = 371

607 378

4428 (cf. nota de calcul privind descărcarea gestiunii)

K378 = Si ct 378(1 ian.) + Rc ct 378(1 ian. sf. lunii de calcul) __ 100 (Si ct 371(1 ian.) – Si ct 4428(1 ian.)) + (Rd ct 371 – Rc ct 4428) (1 ian. sf. lunii de calcul)

K378 Rc 707 = valoarea cu care se debitează contul 378 in formula de mai sus

Exemplu: Un magazin prezintă următoarea situaţie: valoarea stocului la

preţul de vânzare cu amănuntul 536. 650.000 lei, valoarea adaosului comercial aferent stocului este de 135.000.000 lei, valoare TVA neexigibilă de 101.605.000 lei, valoarea stocului la costul de achiziţie 300.000.000 lei.

Operaţii în cursul lunii: a)în cursul lunii s-au cumpărat mărfuri facturate şi recepţionate (20.000 buc.) în valoare de 800.000.000 lei, TVA 19%, Ac 25%. b)s-au vândut mărfuri în numerar în cursul lunii de 1.547.000.000 lei. c)descărcarea gestiunii de mărfurile vândute la sfârşitul lunii şi închiderea contului de cheltuieli şi venituri.

a) Aprovizionarea cu mărfuri: % = 401 952.000.000 371 800.000.000 4426 152.000.000

21

(cf. centralizator factura fiscala) Recepţia mărfurilor: 371 = % 352.000.000 378 200.000.000 4428 152.000.000 (cf. centralizator NIR)

b) Vânzarea mărfurilor: TVA colectata = 1.547.000.000 19/119 = 247.000.000 lei 5311 = % 1.547.000.000

707 1.300.000.000 4427 247.000.000

(cf. centralizator ieşiri mărfuri) c) Descărcarea gestiunii de mărfuri: % = 371 1.547.000.000 607 996.580.000 378 303.420.000 4428 247.000.000 (cf. nota de calcul privind descărcarea gestiunii)

K378 = 135.000.000+200.000.000 ____________________ 100 (536.650.000-101.650.000)+(1.150.000.000-150.000.000)

K378 = 23,34 %K378 Rc = 23,34 1.500.000.000 = 303.420.000 lei Virarea cheltuielilor in contul 121: 121 = 607 995.580.000

(cf. nota contabila) Virarea veniturilor in contul 121: 707 = 121 1.300.000.000 lei (cf. nota contabila)

22

CCAPAP. VI. C. VI. CONTABILITATEAONTABILITATEA VANZARIIVANZARII MARFURILORMARFURILOR CUCU

PLATAPLATA ININ RATERATE

Vânzarea mărfurilor pe baza de contract cu plata în rate poate fi considerată ca o categorie specifică de comerţ cu amănuntul, care, sub aspect contabil prezintă anumite particularităţi comparativ cu celelalte vânzări de mărfuri en detail.

Aspectele specifice la care ne referim sunt determinate de regimul fiscal legal existent pentru operaţiile privind veniturile şi cheltuielile aferente vânzării mărfurilor cu plata în rate.

Particularităţile referitoare la venituri consta în aceea că valoarea ratelor prevăzute în contract se înregistrează la venituri impozabile la data facturării mărfurilor în cauză, deci la data efectuării operaţiunii de vânzare.

La rândul lor, cheltuielile aferente ratelor sunt deductibile fiscal la data efectuării lor, înţelegându-se prin aceasta data vânzării mărfurilor la care se referea.

În funcţie de aceste particularităţi este necesar să se utilizeze următoarele conturi specifice: 472 „Venituri înregistrate în avans” şi 4428 „TVA neexigibilă”.

Contul 472 „Venituri înregistrate în avans” este de pasiv şi reflectă în credit valoarea dobânzii datorate de cumpărător, prin debitul contului 4111 „Clienţi”. În debit oglindeşte dobânda devenită scadentă (exigibilă), prin creditul contului 766 „Venituri din dobânzi”, indiferent că au fost încasate sau termenul de decontare a fost depăşit. Acest cont poate prezenta sold creditor atunci când există dobânda neexigibilă, cu termene de decontare în perioadele următoare de gestiune.

Contul 4428 „TVA neexigibilă” este bifuncţional şi înregistrează în credit TVA aferentă ratelor, prin debitul contului 4111 „Clienţi” .În debit reflecta TVA aferentă ratelor devenite scadente, prin

23

creditul contului 4427 „TVA colectată”. Are sold creditor ce corespunde TVA aferentă ratelor neexigibile.

Vânzarea mărfurilor în rate se face prin încheierea unui contract de vânzare – cumpărare în rate între societatea comerciala şi clientul său. În acest sens clientul trebuie să depună dovada că este în măsură să achite ratele eşalonate la termenele scadente stabilite de vânzător. Pentru creditul acordat clientului pe perioada derulării ratelor societatea comerciala percepe dobânda fie la nivelul celei bancare fie mai mică decât aceasta. Dobânda se poate calcula la mărimea ratelor sau la suma rămasă de plată conform deciziei comerciantului sau se negociază cu clientul.

Exemplu: 1. Se vând mărfuri cu plata în rate referitor la care, din factura fiscala

şi contractul încheiat în acest scop, se cunosc următoarele elemente:-preţul cu amănuntul, inclusiv TVA, aferent mărfurile vândute......6.100.000 -avansul încasat în numerar (40%)………………………………...2.440.000-valoarea ratelor……………………………………………………3.660.000-TVA corespunzătoare avansului încasat……………………………389.570-TVA corespunzător ratelor…………………………………………584.356-dobânda datorată de cumpărător, cu scadenţă odată cu ultima rata...750.000

Se înregistrează următoarele operaţii:a) facturarea mărfurilor vândute şi a dobânzii datorate de cumpărător:

4111 = % 6.850.000 707 5.126.074 4427 389.570 472 750.000 4428 584.356 (cf. factura fiscala) b)încasarea avansului:

5311 =4111 2.440.000 2. Încasarea ratelor şi a dobânzii: 5311 = 4111 4.410.000 3. Reflectarea in contabilitate a veniturilor impozabile

corespunzătoare dobânzii aferente ratelor încasate sau devenite scadente: 472 = 766 750.000

24

CCAPAP. VII. P. VII. PARTICULARITĂŢILEARTICULARITĂŢILE CONTABILITATIICONTABILITATII

MARFURILORMARFURILOR ININ REGIMREGIM DEDE CONSIGNATIECONSIGNATIE

Comerţul de consignaţie este o formă a comerţului cu amănuntul care

asigură desfăşurarea de mărfuri aparţinând unor persoane fizice sau juridice. Mărfurile pot avea sau nu un anumit grad de uzura. Evaluarea mărfurilor se face la preţ de evaluare şi preţ de vânzare.

Preţul de evaluare este stabilit de preţuitori în cadrul birourilor de primire fie prin negociere. Nivelul preţului este corelat cu cel al mărfurilor similare de pe piaţă şi influenţat de uzura mărfii.

Preţul de evaluare este preţul plătit deponenţilor şi poate fi redus cu reţinerile datorate păstrării mărfurilor peste termenul normal stabilit sau cu reduceri acceptate de deponent în cazul nevânzării acestora.

Preţ de vânzare = Preţ de evaluare + Comision consignaţie+TVA

TVA din preţ:

Baza de impozitare se determina diferit pentru bunurile de la agentul economic şi de la persoanele fizice astfel:

a)pentru bunurile primite în consignaţie de la agenţi economici plătitori de TVA, baza impozabilă este formată din valoarea mărfii deponentului plus comisionul unităţii de consignaţie.

b)pentru bunurile primite de la persoanele fizice sau juridice necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de TVA, baza impozabila este comisionul aplicat drept consignaţie. În cazul in care unitatea primeşte mărfuri în consignaţie acestea vor fi înregistrate într-un cont extrabilanţier 8033”Valori materiale primite în păstrare sau custodie”. Înregistrarea lor ca mărfi se va face numai după vânzare concomitent făcându-se şi destocarea lor.

25

Contabilitatea: in partida dubla in partida simpla(ct din grupa 80)Exemplu: Se primeşte spre vânzare în consignaţie de la un deponent,

persoana fizică, mărfuri în valoare de 50.000.000 lei, comision 15%, TVA 19%.Se vând in totalitate şi se descarcă gestiunea.

Comision consignaţie = 50.000.000 15% = 7.500.000lei TVA = 7.500.000 19% = 1.425.000 lei Preţ de vânzare = Preţ de evaluare + Comision consignaţie + TVA = 50.000.000 +7.500.000+1.425.000 = 58.925.000 lei a) Primirea mărfurilor: Debit 8033 50.000.000

(cf. bon de primire în consignaţie) b) Vânzarea mărfurilor:

5311 = % 58.925.000 707 50.000.000

708 7.500.000 4427 1.425.000 (cf. bon fiscal)c) Încărcarea gestiunii după vânzare:

371 = % 58.925.000 462 50.000.000 378 7.500.000

4428 1.425.000 (cf. nota contabila)

d) Scoaterea din evidenta a mărfurilor vândute: % = 371 58.925.000607 50.000.000378 7.500.000

4426 1.425.000 (cf. nota contabila) concomitent: Credit 8033 50.000.000

(cf. borderou de ieşire din consignaţie)e) Plata deponentului:

462 = 5311 50.000.000 (cf. registru de casa)

26

f) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri:121 = 607 50.000.000

(cf. nota contabila) % = 121 57.500.000707 50.000.000708 7.500.000

(cf. nota contabila)CCAPAP. VIII. I. VIII. IMPORTULMPORTUL SISI EXPORTULEXPORTUL DEDE MARFURIMARFURI--

PARTICULARITATIPARTICULARITATI

Importul de mărfuri este o componentă a comerţului exterior care cuprinde operaţii de achiziţie a bunurilor din afara ţarii pentru consumul productiv sau pentru comercializare. Firma de comerţ încheie contacte de cumpărare externe cu parteneri străini prin care precizează preţul extern, condiţia de livrare, modalitatea de plata, etc. cât şi contracte sau comenzi cu clienţi interni fie unităţi producătoare, fie comercianţi.

Preţul mărfurilor importate se formează pe baza elementelor de cheltuieli ale importatorului astfel:

Preţ de import = Preţ extern la cursul zilei + Costul transportului la Extern + Cheltuieli vamale Preţ de vânzare al importatorului = Preţ de import + Marja

importului(Ac) Cheltuieli vamale – taxa vamală conform legislaţie Direcţiei

Generale a Vămilor şi este fixata în cote procentule pe grupe de mărfuri. Comisionul vamala-0.5%se aplica la valoarea externă a

mărfurilor ca o cotă unica pentru vămuirea mărfurilor. Accizele –mărfuri supuse accizelor prin legislaţiei se aplică cote

procentuale(valoarea externă + taxa vamală + comisionul vamal). Exportul de mărfuri este componentă comerţului extern prin care

bunurile produse sau supuse pe lucrări într-o ţară sunt vândute în alte ţări. În derularea operaţiunii de export intern mai mulţi participanţi alături de producător (exportator) şi de cumpărător (importator) care intermediază tranzacţia. Exportul efectuat direct de producător fără intermediari pe fluxul

27

tranzacţiei presupune existenţa unui contract de vânzare – cumpărare extern încheiat între exportator şi importator.

4111 = % export: 4111 = 707707

4427 se folosesc analitice la toate conturile utilizate pentru evidenţa

exportului de mărfuri.

STUDIU DE STUDIU DE CAZCAZ

S.C. ALITA S.R.L.S.C. ALITA S.R.L.

28

Prezentarea firmei şi a strategiei sale Prezentarea firmei şi a strategiei sale

Firma “ALITA” a fost înfiinţata în anul 1990 la Suceava .Preşedintele (Director General) Inginer Nicolae Bădoi.Directorul General-inginer cu o vechime în activ de peste 15 ani, este

şi preşedintele Consiliului de administraţie.Directorul Economic-economist cu o vechime de 20 de ani se ocupă

cu prezentarea firmei şi a strategiei sale şi de contabilitatea firmei.Administrarea societăţii se face de AGA şi de un director general ales

de aceştia. Forţa de muncă de care dispune societatea este diferită atât din punct de vedere al nivelului de pregătire profesională, cât şi prin vârstă şi sex. În perioada 1997-1998 în societate au fost angajate 20 de persoane, iar în prezent există 25 de persoane cu contract individual de muncă.

După câţiva ani de activitate firma ”ALITA” deţine o cotă de 70% şi o cifră de afaceri de 290.000.000 lei.

Cu toate că în timp, datorită pătrunderii pe piaţă de referinţă şi a altor firme similare, cota de piaţă se menţine la 67%, scăzând doar cu 3 procente.

Experienţa acumulată şi intensificarea activităţii de cercetare-dezvoltare au condus la mişcarea costurilor unitare, la îmbunătăţirea imaginii produselor firmei, şi prin sloganul pe care-l deţine „Cu noi câştigi timp şi bani!”. Toate acestea s-au realizat în condiţiile unei pieţe dinamice şi a unui mediu propice.

Situaţia actuală a firmei se prezintă astfel: Cota de afaceri : 67%

29

Cifră de afaceri :69.000.000.000 lei Capital social :104.000.000.000 lei Active fixe ( valoare brută ): 37.000.000.000 lei Număr salariaţi :190 persoane Profit net :18.000.000.000 lei

Obiective prezente şi de perspectivă ale firmei

Obiectul de activitate al firmei „ALITA” este comercializarea de mărfuri alimentare şi nealimentare. Această firmă urmăreşte atingerea unei cote de vânzări favorabile continuării desfăşurării activităţii de comercializare.

Persoanele vizate sunt cele de toate vârstele cu venituri medii şi favorabile.

Cercetările de marketing arată că, în ciuda existenţei şi altor firme competitive, şi datorită satisfacerii necorespunzătoare a cererii persoanelor cu venituri medii şi scăzute, oferta de produse la preţuri mai mici promoţionale, va atrage clienţi potenţiali.

Piaţa căreia i se adresează firma

Mobilurile care stau la baza motivaţiei de a cumpăra produsele firmei „ALITA” sunt raţionale.

Motivaţia specială care a ajutat la înţelegerea comportamentului clientului a fost cel al eliminării inaccesibilităţii la produsele similare cu preţ mai ridicat.

Preferinţa consumatorilor pentru produsele comercializate de firma „ALITA” este impulsionată de : colaborarea firmei cu alte firme internaţionale de prestigiu, estetică deosebită a tuturor produselor şi nu în ultimul rând calitatea acestora confirmată de mulţi alţi clienţi ce au utilizat şi utilizează produsele comercializate de firma „ALITA”.

Pentru găsirea şi păstrarea fidelităţii consumatorilor, firma „ALITA” are următoarele reguli pentru a fi o întreprindere de succes:

♣ Regula nr.1: ”Clientul are întotdeauna dreptate”. ♣ Regula nr.2:”Dacă acesta nu are dreptate, vezi Regula nr.1”

30

În urma unor analize, punctele forte ale concurenţilor sunt : experienţa în domeniu, preţuri accesibile, o imagine favorabilă a produselor, accesul la materiile prime cu costuri mai mici, reţea de vânzare puternică.

Monografie contabilă

S.C. „ALITA” S.R.L. are ca obiect de activitate comercializarea în regim en gross a mărfurilor nealimentare este plătitoare de TVA pentru toată activitatea şi prezintă la începutul lunii martie 2004 următoarea situaţie înregistrată în conturi: 1012……………..16.500.000lei 106………………..7.950.000lei 212………………..3.350.000lei 2812………………5.950.000lei 371………………38.500.000lei 378……………..…7.750.000lei 401………………..4.650.000lei 5121………………6.500.000lei 5191……………..11.550.000lei 5198………………9.960.000lei 5311……………..15.960.000lei În cursul lunii martie 2004 au avut loc următoarele operaţii economico-financiare:-1.03.2004 Se aprovizionează mărfuri de la furnizori pe baza de aviz de însoţire a mărfii şi se recepţionează conform NRDC, valoarea 85.000.000lei,TVA 19%,factura se întocmeşte la aceeaşi

31

valoare .-3.03.2004 Se primeşte prin donaţie marfă evaluată la 150.000.000lei.-7.03.2004 Se înregistrează şi se plătesc salarii ştiind că :fond total salarii 13.500.000lei, impozit pe salarii 3.700.000lei.-13.03.2004 Se constată cu ocazia inventarierii plus de mărfuri în valoare de 10.500.000lei(cost de achiziţie).-17.03.2004 La mărirea capitalului social, asociaţii aportează 60% din capitalul social în natură,40% în bani depuşi în contul societăţii. Aportul în natură s-a concretizat în : mijloace de transport 440.000.000lei, mărfuri 160.000.000lei.-21.03.2004 Se face o donaţie în scop umanitar, valoarea mărfurilor donate este de 25.000.000lei.-23.03.2004 Se vând mărfuri către clienţi cu valoarea de 5.000.000lei, TVA 19 %, conform factura fiscală.-25.03 2004 În cursul lunii s-au cumpărat mărfuri facturate şi recepţionate, în valoare de 800.000.000lei, TVA 19%, adaos comercial 25%.-27.03.2004 Se primesc spre vânzare în consignaţie de la un deponent persoană fizică, mărfuri în valoare de 50.000.000lei, comision 15%, TVA 19%.Se vând în totalitate şi se descarcăgestiunea.-29.03.2004 Se constată minusuri la inventar 5.000.000lei. Se cere înregistrarea cronologic, înregistrarea sistematică şi întocmeşte (bilanţului) balanţei de verificare cu patru serii de egalitate.

A Bilanţ iniţial la 1.03.200 P 212…………………3.350.000 1012…16.500.000371……………..…38.500.000 106…7.950.0005121………………..6.500.000 2812…..5.950.0005311………………15.960.000 378……7.750.000

401…..4.650.000 5191….11.550.000

5198….9.960.000

Total A= 64.310.000 Total P=64.310.000

32

1.03.2004● Recepţia fără factură a mărfurilor % = 408 101.150.000

371 85.000.000 4428 16.150.000

(cf. aviz de însoţire) ● Sosirea facturii 408 = 401 101.150.000 4426 = 4428 16.150.000 (cf. factură fiscală)

-3.03.2004Se primeşte prin donaţie marfă 371 = 7582 150.000.000 (cf. lista de inventariere)-7.03.2004● Înregistrarea salariilor brute realizate, cuvenite personalului: 641 =421 13.500.000 (cf. stat de salarii)● Înregistrarea reţinerilor din salarii: 421 = % 5.995.000

444 3.700.0004372 135.0004314 877.0004312 1.282.500 (cf. stat de salarii)

● Înregistrarea obligaţiilor angajatorului: 6451 = 4311 3.307.500 6452 = 4371 472.000 6453 = 4313 945.000 635 = 447 101.250 (cf. stat de salarii)● Plata salariilor: 421 = 5311 7.505.000 (cf. registru de casă)-13.03.2004 Plus de mărfuri la inventariere

33

371 = 607 10.500.000 (cf. p.v. de predare-primire)

-17.03.2004● Subscrierea majorării capitalului social 456 = 1011 100.000.000 (cf. act constitutiv)● Aportarea capitalului social subscris % = 456 1.000.000.000

2133 440.000.000 371 160.000.000

5121 400.000.000 (cf. extras de cont)

● Transferul capitalului social nevărsat la vânzări 1011 = 1012 1.000.000.000 (cf. notă contabilă)-21.03.2004Se face o donaţie în scop umanitar 6582 = 371 25.000.000 (cf. p.v. predare- primire)

-23.03.2004Se vând mărfuri către clienţi 4111 = % 5.950.000 707 5.000.000

4427 950.000 (cf. factură fiscală)-25.03.2004● Aprovizionarea cu mărfuri

% = 401 952.000.000371 800.000.000

4426 152.000.000

(cf. centralizator factură fiscală)● Recepţia mărfurilor 371 = % 352.000.000

378 200.000.000 4428 152.000.000

34

(cf. centralizator NIR)-27.03.2004● Primirea mărfurilor

8033 50.000.000

(cf. bon de primire în consignaţie)● Vânzarea mărfurilor 5311 = % 58.925.000

707 50.000.000708 7.500.000

4427 1.425.000 (cf. bon fiscal)

● Încărcarea gestiunii după vânzare 371 = % 58.925.000

462 50.000.000 378 7.500.000

4428 1.425.000 (cf. notă contabilă)

● Scoaterea din ev. a mărfurilor vândute % = 371 58.925.000 607 50.000.000 378 7.500.000 4428 1.425.000 (cf. notă contabilă)

● Ieşirea din consignaţie8033 50.000.000 (cf. borderou de ieşire din comerţ)

● Plata deponentului 462 = 5311 50.000.000

(cf. registru de casa)

-29.03.2004

35

Minusul de mărfuri 607 = 371 5.000.000 (cf. listă de inventariere)

-30.03.2004● Descărcarea gestiunii de mărfuri % = 371 58.925.000

607 48.953.000 378 8.547.000 4428 1.425.000 (cf. notă de calcul privind descărcarea gestiunii)

K378 = Si ct 378(1 ian.)_+Rc ct 378(1ian.-sf lunii de calcul) x 100 (Si ct 371(1ian.)-Sict 4428)+(Rd ct 371-Rc ct 4428) (1ian.-sf lunii de calcul)

K378 = 7.750.000+207.500.000 x 100 (38.500.000-0)+(1.516.425.000-169.925.000)K378 = 215.250.000 x 100 38.500.000+1.346.500.000

K378 = 215.250.000 x 100 , K378 = 15,54% 1.385.000.000

K378 x Rc ct 707 = 15,54% x 55.000.000 = 8.547.000lei

● Regularizare TVA

D 4426 C D 4427 C | 2.375.000 | 950.000 16.150.000 | 168.150.000 | 1.425.000152.000.000 | |_______________|________________ _______________ |________________Rd =168.150.000 | Rc =168.150.000 Rd =2.375.000 | Rc = 2.375.000__ Tsd =168.150.000 | Tsc = 168.150.000 Tsd = 2.375.000 | Tsc =2.375.000___ | | | |

TVAd > TVAc => TVArTVAr = 168.150.000 – 2.375.000 = 165.775.000

36

% = 4426 168.150.000 4427 2.375.000 4424 165.775.000 (cf. decont TVA)

● Virarea cheltuielilor în contul 121 121 = % 147.053.750 641 13.500.000

6451 3.307.5006452 472.0006453 945.000 635 101.2056582 25.000.000

607 103.728.500 (cf. notă contabilă)

● Virarea veniturilor în contul 121 % = 121 112.500.000

7582 50.000.000707 55.000.000708 7.500.000 (cf. notă contabilă)

D 121 C147.053.750

Venituri > Cheltuieli => profit => SfC

112.500.000

37

REGISTRULREGISTRUL CARTEACARTEA MAREMARE

D 1012 CSi = 16.500.00017.03.1.000.000.000

Rd = 0 Rc = 1.000.000.000Tsd = 0 Tsc = 1.016.500.000Sfd =1.016.500.000

D 1011 C 17.03. 1.000.000.000 17.03.100.000.000

Rd = 1.000.000.000 Rc = 100.000.000Tsd = 1.000.000.000 Tsc = 100.000.000

Sfd = 900.000.000

D 106 CSi = 7.950.000

Rd = 0 Rc = 0

Tsd = 0 Tsc = 7.9500.000

Sfd = 7.9500.000

D 121 C 3.03.147.053.750 3.03.112.500.000

Rd = 147.053.750 Rc = 112.500.000Tsd = 147.053.750 Tsc = 112.500.000

Sfd = 34.553.750

D 2133 C17.03.440.000.000

Rd = 440.000.000 Rc = 0Tsd = 440.000.000 Tsc= 0

Sfd = 440.000.000

D 212 CSi = 3.350.000

Rd = 0 Rc = 0

Tsd = 3.350.000 Tsc = 0

Sfd = 3.350.000Sfd = 3.350.000

38

D 2812 CSi = 5.950.000

Rd = 0 Rc = 0Tsd = 0 Tsc = 5.950.000Sfc = 5.950.000

D 371 CSi = 38.500.000 1.03. 85.000.000 3.03. 50.000.000 13.03. 10.500.000 17.03. 160.000.000 25.03. 800.000.000 25.03. 352.000.000 27.03. 58.925.000

21.03. 25.000.00027.03. 58.925.00029.03. 5.000.00030.03. 58.925.000

R d = 1.516.425.000 Rc = 147.850.000Tsd = 1.554.925.000 Tsc = 147.850.000

Sfc = 1.407.075.000D 378 C 27.03. 7.500.00030.03. 8.547.000

Si = 7.750.00025.03. 200.000.00027.03. 7.500.000

Rd = 16.271.500 Rc = 207.500.000Tsd = 16.271.500 Tsc = 215.250.000Sfc = 198.978.500

D 408 C1.03. 101.150.000 1.03. 101.150.000

Rd = 0 Rc = 0Tsd = 101.150.000 Tsc = 101.150.000

D 401 CSi = 4.650.0001.03 101.150.00025.03. 952.000.000

Rd = 0 Rc = 1.053.150.000Tsd = 0 Tsc =1.057.800.000Sfc =1.057.800.000

D 4111 C23.03. 5.950.000

Rd = 5.900.000 Rc = 0Tsd = 5.950.000 Tsc = 0

Sfd = 5.950.000

D 421 C7.03. 5.995.0007.03. 7.505.000

7.03. 13.500.000

Rd = 13.500.000 Rc = 13.500.000

Tsd = 13.500.000 Tsc = 13.500.000

D 4311 C7.03. 3.307.500

Rd = 0 Rc = 3.307.500Tsd = 0 Tsc = 3.307.500Sfc = 3.307.500

39

D 4312 C7.03. 1.282.500

Rd = 0 Rc = 1.282.500Tsd = 0 Tsc = 1.282.500Sfc = 1.282.500

D 4313 C7.03. 945.000

Rd = 0 Rc = 945.000Tsd = 0 Tsc = 945.000Sfc = 945.000

D 4314 C7.03. 877.000

Rd = 0 Rc = 877.000Tsd = 0 Tsc = 877.000Sfc = 877.000

D 4371 C7.03. 472.000

Rd = 0 Rc = 472.000Tsd = 0 Tsc = 472.000Sfc = 472.000

D 4372 C7.03. 135.000

Rd = 0 Rc = 135.000Tsd = 0 Tsc = 135.000Sfc = 135.000

D 4424 C30.03. 165.775.000

Rd = 0 Rc = 165.775.000Tsd = 0 Tsc = 165.775.000Sfc = 165.775.000

D 4426 C1.03. 16.150.00025.03. 152.000.000

30.03. 168.500.000

Rd = 168.150.000 Rc = 168.150.000Tsd = 168.150.000 Tsc = 168.150.000

D 4427 C30.03. 2.375.000 23.03. 950.000

27.03. 1.425.000

Rd = 2.375.000 Rc = 2.375.000Tsd = 2.375.000 Tsc = 2.375.000

40

D 4428 C1.03. 16.500.00027.03. 1.425.00030.03. 1.425.000

1.03. 16.150.00025.03. 152.000.00027.03. 1.425.000

Rd = 19.350.000 Rc = 169.575.000Tsd = 19.350.000 Tsc = 169.575.000Sfc = 150.225.000

D 444 C7.03. 3.700.000

Rd = 0 Rc = 3.700.000Tsd = 0 Tsc = 3.700.000Sfc = 3.700.000

D 447 C7.03. 101.250

Rd = 0 Rc =101.250Tsd = 0 Tsc = 101.250Sfc = 101.250

D 456 C17.03. 100.000.000 17.03. 1.000.000.000

Rd = 100.000.000 Rc = 1.000.000.000Tsd = 100.000.000 Tsc = 1.000.000.000Sfc = 900.000.000

D 462 C27.03. 50.000.000 27.03. 50.000.000

Rd = 50.000.000 Rc = 50.000.000Tsd = 50.000.000 Tsc = 50.000.000

D 5121 CSi = 6.500.00017.03. 400.000.000

Rd = 400.000.000 Rc = 0Tsd = 406.500.000 Tsc = 0

Sfd = 406.500.000

D 5191 CSi = 11.550.000

Rd = 0 Rc = 0Tsd = 0 11.550.000Sfc = 11.550.000

D 5198 CSi = 9.960.000

Rd = 0 Rc = 0Tsd = 0 Tsc = 9.960.000Sfc = 9.960.000

D 607 C 27.03. 50.000.00029.03. 5.000.00030.03. 48.728.500

13.03. 10.500.00030.03. 103.728.500

Rd = 114.278.500 Rc = 114.278.500

Tsd = 114.278.500 Tsc = 114.278.500

D 5311 CSi = 15.960.00027.03. 58.925.000

7.03. 7.505.00027.03. 50.000.000

Rd = 58.925.000 Rc = 57.505.000Tsd = 74.885.000 Tsc =57.505.000

Sfd = 17.380.000

41

D 6357.03. 101.250 30.03. 101.250

Rd = 101.250 Rc = 101.250Tsd = 101.250 Tsc = 101.250

D 641 C7.03. 13.500.000 30.03. 13.500.000

Rd = 13.500.000 Rc = 13.500.000Tsd = 13.500.000 Tsc = 13.500.000

D 6451 C 7.03. 3.307.500 30.03. 3.307.500

Rd = 3.307.500 Rc = 3.307.500Tsd = 3.307.500 Tsc = 3.307.500

D 6452 C7.03. 472.000 30.03. 472.000

Rd = 472.000 Rc = 472.000Tsd = 472.000 Tsc = 472.000

D 6453 C7.03. 945.000 30.03. 945.000

Rd = 945.000 Rc = 945.000Tsd = 945.000 Tsc = 945.000

D 6582 C21.03. 25.000.000 30.03. 25.000.000

Rd = 25.000.000 Rc = 25.000.000Tsd = 25.000.000 Tsc = 25.000.000

D 707 C30.03. 55.000.000 23.03. 5.000.000

27.03. 50.000.000

Rd = 55.000.000 Rc = 55.000.000Tsd = 55.000.000 Tsc = 55.000.000

D 708 C30.03. 7.500.000 27.03. 7.500.000

Rd = 7.500.000 Rc = 7.500.000Tsd = 7.500.000 Tsc = 7.500.000

42

D 7582 C 30.03. 150.000.000 3.03.1 50.000.000

Rd = 150.000.000 Rc = 150.000.000Tsd = 150.000.000 Tsc = 150.000.000

D 8033 C27.03. 50.000.000 27.03. 50.000.000

Rd = 50.000.000 Rc = 50.000.000Tsd = 50.000.000 Tsc = 50.000.00

43

BILANŢ FINAL LABILANŢ FINAL LA 31.03.200431.03.2004

A P

121………………........34.553.750212……………………..3.350.0002133…………………440.000.000371………………...1.407.075.0004111…………………....5.950.0004424…………………165.775.000456…………………..900.000.0005121…………………406.500.0005311…………………..17.380.000

1011…………….900.000.0001012…………..1.016.500.000106………………...7.950.000121……………….34.553.7502812……………….5.950.000378……………...198.978.500401……………1.057.800.0004311……………….3.307.5004312……………….1.282.5004313…………………945.0004314…………………877.0004372............................135.0004371…………………472.0004428…………….150.225.000444………………...3.700.000447…………………..101.2505191……………...11.550.0005198……………….9.960.000

TOTAL A = 3.380.583.800 TOTAL P = 3.380.583.800

44

BBIBLIOGRAFIEIBLIOGRAFIE

1) “Contabilitatea generală a economiei de piaţă”

“Termeni financiari - contabili utilizaţi în noul sistem

contabil” – volumul I , Profesor Moroşan , Ion

EDITURA EVCONT CONSULTING S.R.L.

SUCEAVA , 1997

2) “Contabilitatea financiară armonizată după

directivele europene” , Profesor universitar doctor

Staicu , Constantin

Corpul Experţilor contabili şi a experţilor contabili

autorizaţi din România.

3) “Sinteze şi teste BAC’ 2004 – contabilitate”

Ec. Vonea , Răzvan , Ec. Paşca , Camelia

45

4) “Reglementările contabile simplificate, armonizate

cu directivele europene valabile de la 1 ianuarie 2003”

“Norme metadologice de utilizare a conturilor

contabile”

46