Contabilitate Si Gestiune Fiscala Curs 3

download Contabilitate Si Gestiune Fiscala Curs 3

of 5

description

Contabilitate Si Gestiune Fiscala Curs 3

Transcript of Contabilitate Si Gestiune Fiscala Curs 3

Contabilitate si Gestiune Fiscala

CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA 4.12.2010

Curs 3

Cheltuiala cu diurna:

Pag 21:

17. Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. In Codul Muncii (legea 2003) corporat cu contractul colectiv de munca, unic la nivelul national pe anii 2007-2010 se face diferentierea intre delegare si detasare.

Delegarea reprezinta exercitarea temporara din dispozitia angajatorului de catre salariat a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu inafara locului sau de munca. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile, pe perioada delegarii salariatul are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare precum si la o indemnizatie de delegare respectiv diurna. Pe durata delegarii salariatul isi va pastra toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca. Salariatii unitatilor trimisi in delegatie in strainatate vor beneficia deasemenea de decontarea cheltuielilor de transport de asigurare si a costului cazarii precum si de diurna de deplasare al carei cuantum este cel stabilit prin actele normative ce se aplica la institutiile publice.

Spre deosebire de delegare, detasarea presupune schimbarea temporara a locului de munca din dispozitia angajatorului la un alt angajator in scopul exercitarii unor lucrari in interesul acestuia. Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an, aceasta perioada putand fi prelungita cu acordul ambelor parti din 6 in 6 luni. Angajatorul va deconta salariatului toate cheltuielile de transport, de asigurare, costul cazarii, precum si plata diurnei. Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturi care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie drepturile de la angajatorul la care a fost detasat.Asupra diurnei nu se calculeaza contributia la asigurarile sociale conform art 26. alineatul 1, litera B din legea 19/2010, nu se calculeaza contributia la asigurarile sociale de sanatate si contributia la bugetul asigurarilor de somaj conform art 14, alineatul 2, litera B din HG nr 174/2002.

HG 1860/2006 reglementeaza indemnizatia de delegarii si detasarii in alta localitate. Indemnizatia zilnica este stabilita la 13 lei pentru acea persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, suma de 13 lei se acorda indiferent de functia pe care o indeplineste persoana delegata si indiferent de institutia in care isi are locul de munca.Numarul zilelor calendaristice in care acea persoana se afla in delegare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de delegare. Diurna in valuta se diferentiaza pe 2 categorii de cheltuieli si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea potrivit anexei nr.1 din HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate. Hotararea de mai sus prevede ca persoana pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit avandu-se in vedere:a) momentul decolarii avonului la plecare si momentul aterizarii la sosirea in tara;

b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloace auto prin punctele de trecere a frontierei Romaniei atat la iesirea cat si la intrarea in tara;

Incadrarea persoanelor in categorii de diurna se face astfel:

Categoria 2: ministrii, secretarii de stat, prefecti, presedinti de consilii judetene, academicieni si corespondenti, sefi de stat majori.

ministii de stat- 20%+

presedintii- 50%+

Categoria 1: restul populatiei

Aplicatie:Pag 22,pct. 2:

O societate a inregistrat un contract de cheltuieli pentru salariatul Ionescu trimis in deplasare in tara:

cheltuieli de transport: 250 lei

cheltuieli cazare hotel: 200 lei

cheltuieli cu indemnizatia de deplasare pentru 2 zile: 75 lei

Pentru salariatul Popescu trimis in delegare in Austria:

bilet abion Cluj-Viena retur: 120

cazare hotel: 100 / noapte

cheltuieli indemnizatie deplasare: 860 lei

Ionescu:250+200= 450 lei- cheltuieli deductibile

13 x 2,5 x 2 zile= 65 lei- deductibile

75-65= 10 lei- nedeductibile cu diurnaPopescu:120 x 4,3 lei/= 516 lei

100 x 4,3 lei/= 430 lei

946 lei- cheltuieli deductibile

35 /zi x 2 zile x 4,3 z 2,5 = 752,5 lei- cheltuieli deductibile

860-752,5= 107,5 cheltuieli nedeductibile

Pag 22, pct.3:

Cheltuielile sociale sunt definite in Codul Muncii legea 53/2003. La incadrarea cheltuielilor sociale in aceasta limita de 2% trebuie respectata urmatoarea ordine de prioritate:

1. ajutoarele pentru nastere;

2. ajutoarele pentru inmormantare;

3. ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si pentru proteze;

4. cheltuieli pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor cum ar fi:gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, camine de nefamilisti, pentru scolile aflate sub patronaj;5. cheltuieli cu tichetele de cresa acordate de angajatori in conformitate cu legislatia in vigoare;

6. cheltuieli cu cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori ai salariatilor inclusiv tichetele cadou acordate conform legii nr. 1193/2006;7. costul prestatiilor pentru tratament si odihna inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii familiilor acestora;

8. cheltuieli cu ajutoarele pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie;

9. cheltuieli cu ajutorarea copiilor din scolile si centrele de plasament;

Aplicarea cotei de 2% se face asupra sumei din contul 641: cheltuieli cu personalul.

Tichetele cadou si de cresa sunt bilete de valoare. Angajatorii pot utiliza tichetele cadou pentru campanii de marcheting, pentru promovarea pe piete existente sau noi, pentru cheltuieli de reclama si publicitate in limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a acestor tichete prevazute in bugetele proprii in conturi distincte de cheltuieli denumite tichete cadou.

Acordarea tichetelor cadou nu exclude acordarea concomitenta si a tichetelor cresa pentru acelasi anagajat. Tichetele de cresa se acorda angajatilor care au copii, ele se acorda la cerere unuia dintre parinti sau tutorelui, celui caruia i s-a incredintat copii spre crestere ori in plasament familiar pe baza livretului de familie.

Tichetele de cresa se acorda angajatilor care nu beneficiaza de concediu si de indemnizatia acordate pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani respectiv de pana la 3 ani in cazul copilului cu handicap. Tichetele de cresa se distribuie anagajatului lunar si pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la cresa unde este inscris copilul OMMFPS nr.566/2010 stabileste valoarea nominala a unui tichet de cresa la 370 lei. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor cadou si a celor de crese se face in mod similar cu tichetele de masa.

Pct 4.Aprobate si deductibile din punct de vedere al Codului Fiscal in cuantumurile prevazute de HG 831/2004 pentru aprobarea normelor privind limitele admisibile de perisibilitate.Pct 5.Pag 22: Cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii. Potrivit legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, salariatii din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar pot primi o alocatie individuala pentru hrana acordata sub forma tichetelor de masa suportata integral pe costul angajatorului. Conform OMMFPS nr 1444/2009 valoarea nominala a unui tichet este de 8,72 lei. Potrivit legii nr. 148/1992 angajatorii nu pot acorda mai mult de 1 tichet de masa/zi pentru fiecare zi lucratoare pentru luna pentru care se face distribuirea.Achizitie tichete: % = 401

5328.1-alte tichete

628- alte servicii (cu valoarea de tiparire a tichetelor)

4426-TVA (aferent valorii de tiparire)

Toate decontarile tichetelor de masa dintre unitatea emitenta si restul se efectueaza prin banca!

[642=5328]Chelt ded A-C

Conform OUG nr. 58/2010 se stabileste un impozit de 16% pe care angajatii beneficiari ai tichetelor de masa vor trebuii sa il plateasca, acest impozit de 16% este retinut la sursa de catre angajator si nu afecteaza taxele si impozitele angajatorului.

Salariu brut: 1 000 lei

[641=421] 1 000 lei

CAS- 10 %: 105 lei

[421=4312] 105 lei

CASS- 5,5 %: 55 lei

[421=4314] 55 lei 165 lei total retineri

Somaj- 0,5 %: 5 lei

[421=4372] 5 lei

Salariu net: 1 000-165 = 835 lei

Tichete de masa: 21 tichete x 8,75 lei = 183,12 lei

Total valoare impozitata: 1018,12 lei

Deducere personala: 230 lei

Impozit pe salariu: (1018,12-230) x 16 %= 126, 08 lei[691=441] 126,08 lei

Pct 6.Actul normativ ce reglementeaza pensiile ocupationale este legea nr. 204/ 2006 suma reprezentand contributiile la fondurile de pensie facultativa, este deductibila din venitul asimilat acestuia sau salariul brut lunar, in limita a 400 dintr-un an fiscal conform OUG nr.127/ 2008.

Popescu are locul de munca de baza la SC Alfa SRL si incepand cu data de 1.01.2010 adera la un fond de pensii facultative. Conform protocolului incheiat intre angajatori si reprezentantii salariatilor, contributiile la schemele facultatii de pensii se suporta in mod egal de catre angajat si angajator.

La data de 1.01.2010 Popescu are un venit salarial brut lunar de 1682 lei. Conform actului de aderare incheiat, contributia totala va fi de 120 lei din care 60 lei se va suporta de salariat, iar 60 lei se va suporta de catre angajator.Plafonul maxim de deductibilitate: 400/an x 4,3 lei/=1720 lei

Cota platita de Alfa SRL : 60 lei/luna x 12 luni= 720 lei=> integral deductibila

Salariu brut: 1682 leiRetineri:

CAS: 10,5% = 176,61 lei

CASS: 5,5% = 925,1 lei

Somaj: 0,5% = 8,41 lei

[ 641=421] 1682 lei

[421=4312]

Venit net: 1682-176,61-925,1-8,41= 1404,47 lei

Contul la pensii facultative- 60 lei

Deducerea personala de baza- 170 lei

421-este o datorie=> P

Venit baza calcul impozit: 1404,47-60-170= 1174,47 lei

Impozit: 16% => 1174,47 x 16%= 187,41 lei

421 = %525,44 lei

444187,91 lei

4312176,61 lei

4314 92,51 lei

4372 8,41 lei

4381 60 lei

Contributiile societatii:1. CAS calculat de societate: [6451=4311] 349,85 lei

1682 x 20,8 %= 349,85 lei

2. CASS: [6453=4313] 87,46 lei1682 x 5,2 %= 87,46 lei

3. Somaj: [6452=4371] 8,41 lei

1682 x 0,5 %= 8,41 lei

4. Contributia la accidentele de munca: [6451=4311.2] 8,41 lei1682 x 0,5 %= 8,41 lei

5. Fond garantii creante speciale: [6452= 447.1] 4,20 lei

1682 x 0,5 %= 4,20 lei

6. Scheme facultative de pensii: [6456=4381] 60 lei

7. Contributia pentru concedii si indemnizatii: [6451=4311.2] 14,29 lei

1682 0,85 %= 14,29 lei

8. Contributia ITM: [635=447.2] 12,61 lei

1682 x 0,75% - 12,61 lei

ITM= inspectoratul teritorial de munca

Pct 7.Actul normativ care reglementeaza regimul asigurarilor private de sanatate este legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Angajatorii, persoane fizice sau juridice pot sa incheie contracte de asigurare voluntara de sanatate pentru angajatii lor individuale sau in grup acordate ca beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in Euro este cursul EUROROL comunicat de BNR la data inregistrarii cheltuielilor. Suma aferenta asigurarii voluntare de sanatate nu apare in statul de salarii si nu are nicio incidenta asupra impozitului pe salarii si declaratiilor. In schimb are un impact fiscal atunci cand valoarea asigurarii depaseste limita maxima de deductibilitate diferenta fiind nedeductibila la calculul impozitului pe profit.Ex: Popescu incheie o asigurare voluntara de sanatate incepand cu data de 1.01.2010, conform protocolului incheiat intre angajator si reprezentatul salariatilor, contributia se va suporta integral de societate si este de 1200 lei/an conform actului de aderare.

Limita deductibilitatii: 250/an x 4,3 lei/= 1 075 lei=> cheltuieli deductibile

Valoarea pe an: 1 200 lei

1 200- 1 075= 125 lei=> cheltuieli nedeductibileContributia la asigurarea voluntara: [471=5121] 1 200 lei

Trecerea pe cheltuieli a asigurarilor: [645.7=471] 89,58 lei

1075/ 12 luni= 89,58 lei

Cheltuieli nedeductibile: [6588=471] 10,41 lei

125/12 luni= 10,41 lei

Pct 8. Limita deductibilitatii este prevazuta in legea locuintei nr. 114/1996.

Ex: Se presupune ca o societate a inregistrat in anum 2009 cheltuieli pentru intretinerea unei locuinte de serviciu in suma de 12 000 lei. cheltuieli: 12 000 lei

suprafata construita: 150 m2 suprafata recunoscuta: 58 m2 +10%= 63,8 m2Reparatii: (63,8/150) x 100= 42,5 %

12 000 x 42,5% = 510 lei- cheltuieli deductibile

12 000 510 = 690 lei- cheltuieli nedeductibile

Pct 9. Cheltuieli de functionare.

Pct 10.