1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Specializarea Contabilitate şi informatic ă de gestiune Anul II, anul universitar 2008-2009

CCOONNTTAABBII LL II TTAATTEE ŞŞII GGEESSTTII UUNNEE FFII SSCCAALLĂĂ

Prof. univ. dr. Lucian Popescu Conf. univ. dr. Aurelian BăluŃă

Sinteza cursului

Bucureşti 2009

2

CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCAL Ă

1. Codul cursului: CIG 2308

Denumirea cursului: Contabilitate şi gestiune fiscală

Tip curs (obligatoriu, opŃional, facultativ)

obligatoriu

Durata cursului / nr. credite: un semestru (semestrul 4) / 4 credite

Perioada de accesare a cursului (prelegeri, seminar, consultaŃii)

prelegeri, seminarii, consultaŃii

Manualul recomandat:

(denumire, editură şi imagini ale coperŃilor cărŃii)

Aurelian-Virgil BăluŃă, Contabilitate şi gestiune fiscală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

Obiectivul principal al cursului:

Prin caracterul său teoretic şi ştiinŃific - aplicativ disciplina urmăreşte însuşirea problemelor de bază privind domeniul contabilităŃii şi gestiunii fiscale, precum şi formarea deprinderilor de valorificare în procesul contabil şi decizional a informaŃiilor furnizate de legislaŃia fiscală.

Modul de stabilire a notei finale:

Examen (E4)

ConsultaŃii pentru studenŃi: Semestrul 2 - marŃea de la 12 la 14 (Bucureşti) Semestrul 2 - vinerea de la 18 la 19 (Rm. Vâlcea)

Adrese e-mail responsabil pentru contactul cu studenŃii:

lpopescu.mfc@spiruharet.ro

Titularul/titularii/serie

Titlu didactic, nume, prenume:

adresa e-mail : adresa la facultate : număr de telefon :

interval orar/disponibilitate: pentru consultaŃii

fotografie (opŃional)

Prof.univ.dr. POPESCU LUCIAN

lpopescu.mfc@spiruharet.ro

Conf.univ.dr. Aurelian-Virgil BALUTA aurelian.baluta@yahoo.com

Facultatea de Management Financiar Contabil Splaiul IndependenŃei nr.313, sector 6, Bucureşti

0213.16.97.85, 0213.16.97.86

Prof. univ. dr. Lucian POPESCU Facultatea de Contabilitate şi FinanŃe Rm. Valcea,

B-dul grl. Praporgescu, nr. 32, tel. 0350/401.626

2. ConŃinutul tematic al cursului (programă) :

Tema nr. 1 – CLASIFICAREA JURIDICĂ, CONTABILĂ ŞI FISCALĂ A ÎNTREPRINDERILOR DIN ROMÂNIA Tema nr. 2 – DEFINIREA ŞI CALCULUL SALARIILOR

Tema nr. 3 – CONTRIBUłIILE DE ASIGURĂRI

3

SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE

Tema nr. 4 – CONTRIBUłIILE PRIVIND PROTECłIA SOCIALĂ ŞI DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ALTOR RISCURI PRIVIND MUNCA

Tema nr. 5 – CONTABILITATEA SALARIILOR ŞI EVIDENłA PERSONALULUI

Tema nr. 6 – CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA FISCAL Ă A IMPOZITULUI PE PROFIT ŞI PE DIVIDENDE – Amortizarea fiscală în calculul profitului Tema nr. 7 – FISCALITATEA, CONTABILITATEA ŞI REGULARIZAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

APLICA łII REPREZENTATIVE

3. Bibliografie minimă obligatorie:

1. BăluŃă Aurelian - Virgil „Contabilitate şi gestiune fiscală” Editura FundaŃiei România de Mâine, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, 2007;

2. Popescu Lucian: Salarizarea personalului ● Contabilitate, fiscalitate, legislaŃie ● Editura Tribuna Economică - Bucureşti, 2007 - ISBN 978-973-688-070-4

4. Bibliografie complementară: Ana Stoian (Morariu)„Contabilitate şi gestiune fiscală” Editura Mărgăritar Bucureşti, 2005;

5. Bibliografie suplimentară:

1. Feleagă N., Ionaşcu I. Tratat de contabilitate financiară, vol. I şi II, Editura Economică, Bucureşti, 1998;

2. Ristea M., Dumitru C.G, Contabilitate aprofundată, Editura Universitară, 2003. 3. Legea nr.571/2003 privind aprobarea Codului fiscal (Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr.927 din 23/12/2003) cu modificările şi completările ulterioare cea mai recentă fiind Legea 343/2006 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.662/01.08.2006).

4. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal - H.G. nr. 44 din 22 ianuarie 2004, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575/04.07.2005 cu modificările ulterioare: H.G. nr. 213 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153/02.03.2007.

5. Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcŃionare a activelor fixe. H.G. nr.2139 din 30/11/2004 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 46 din 13/01/2005.

6. Legea Nr. 15/1994* privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată în Monitorul Oficial nr. 242 din 31 mai 1999.

7. Normele metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituŃiilor publice şi al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 1487 / 30 octombrie 2003 emis în baza OrdonanŃei Guvernului nr. 81 /31 august 2003.

4

8. OMFP nr. 1.752/2005 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a şi a VII-a a ComunităŃilor Economice Europene publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 30 noiembrie 2005.

9. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 2.001/2006 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanŃelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene - Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din data de 13.12.2006.

Bibliografie facultativ ă:

1. Popescu Lucian, Model de impozitare a salariilor cu cota unică şi baza progresivă Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 1/ 2008 ianuarie, Editura Tribuna Economică pag. 7 ÷ 16, (10 pg) - 2008 - ISSN 1453-7516

2. Popescu Lucian şi Elena Diaconu, Comentarii asupra unor modificări recente privind legislaŃia de asigurări sociale Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 1/ 2008 ianuarie, Editura Tribuna Economică pag. 22 ÷ 44, (23 pg) - 2008 - ISSN 1453-7516

3. Popescu Lucian şi Ion Suiu, Modificarea şi completarea legislaŃiei de asigurări şi protecŃie socială Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 2/ 2008 februarie, Editura Tribuna Economică pag. 45 ÷ 57, (13 pg) - 2008 - ISSN 1453-7516

4. Popescu Lucian, Calcule privind salariile în anul 2008 Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 3/ 2008 martie, Editura Tribuna Economică pag. 17 ÷ 28, (12 pg) - 2008 - ISSN 1453-7516

5. Popescu Lucian, Model for personal income taxation with flat rate and progressive basis (II) ) Model de impozitare a salariilor cu cotă unică şi bază variabilă Revista „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor” nr. 1 / ianuarie, 2008- Editura CECCAR – Partea II pag. 50 ÷ 55, (6 pg)- 2008 - ISSN 1454-9263

6. Popescu Lucian, Calculul salariului brut în funcŃie de salariul net Revista „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor” nr. 7 / iulie 2008 - Editura CECCAR, pag. 43 ÷ 50, (8 pg) - 2008 - ISSN 1454-9263

7. Popescu Lucian, Amortizarea fiscală în România postaderare Revista „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor” nr. 11 / noiembrie 2008 - Editura CECCAR, pag. 54 ÷ 62, (9 pg) - 2008 - ISSN 1454-9263

8. Popescu Lucian, Costul - instrument de manipulare a rezultatului ? Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 1 / ianuarie, Editura Tribuna Economică pag. 20 ÷ 27, (8 pg) - 2007 - ISSN 1453-7516

9. Popescu Lucian, Contabilitatea românească între standardele internaŃionale şi directivele europene Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 2 / februarie, Editura Tribuna Economică pag. 56 ÷ 64, (9 pg) - 2007 - ISSN 1453-7516

10. Popescu Lucian, Tratamentul contabil şi fiscal al amortizării (I) Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 6 / iunie, Editura Tribuna Economică pag. 2 ÷ 14, (13 pg) - 2007 - ISSN 1453-7516

11. Popescu Lucian, Tratamentul contabil şi fiscal al amortizării (II) Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 7 / iulie, Editura Tribuna Economică pag. 6 ÷ 14, (9 pg) - 2007 - ISSN 1453-7516

12. Popescu Lucian, DeclaraŃii fiscale 2007 Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 8 / august, Editura Tribuna Economică pag. 41 ÷ 51, (21 pg) - 2007 - ISSN 1453-7516

13. Popescu Lucian, Regimul juridic, fiscal şi contabil al salariilor în anul 2007 (I) Revista

5

„Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 9 / septembrie, pag. 6 ÷ 20, (15 pg) Editura Tribuna Economică - 2007 - ISSN 1453-7516

14. Popescu Lucian, Elena Diaconu, Calculul salariilor în anul 2007 Revista „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor” nr. 10 / octombrie, Editura CECCAR pag. 54 ÷ 60, (7 pg) - 2007 - ISSN 1454-9263

15. Popescu Lucian : Cheltuieli salariale în condiŃii de impozitare cu cota unica: Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 7 / iulie, pag. 46 ÷ 58, Editura Tribuna Economică – 2006.

16. Popescu Lucian : „Gestiunea şi contabilitatea amortizării degresive”: Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 3 / martie, pag. 2 ÷ 23, Editura Tribuna Economică – 2005.

17. Popescu Lucian : „Calculul şi contabilitatea salariilor în condiŃiile aplicării cotei unice de impozitare”: Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 8 / august, pag. 22 ÷ 40, Editura Tribuna Economică – 2005.

18. Popescu Lucian : ImplicaŃii contabile şi fiscale privind reducerea cotei de TVA la medicamente: Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 4 / aprilie, pag. 16 ÷ 21, Editura Tribuna Economică – 2004.

19. Popescu Lucian : Calcule şi erori în gestiunea şi contabilizarea salariilor (I): Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 7 / iulie, pag. 5 ÷ 18, Editura Tribuna Economică – 2004.

20. Popescu Lucian : Calcule şi erori în gestiunea şi contabilizarea salariilor (II): Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 8 / august, pag. 4 ÷ 21, Editura Tribuna Economică – 2004.

21. Popescu Lucian : Gestiunea şi contabilitatea impozitului pe venitul global din salarii: Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 10 / octombrie, pag. 37 ÷ 50, Editura Tribuna Economică – 2004.

CUVINTE (CONCEPTE) CHEIE: Prezentate la fiecare temă în parte

1

CLASIFICAREA JURIDIC Ă, CONTABIL Ă ŞI FISCAL Ă A ÎNTREPRINDERILOR

DIN ROMÂNIA

1. CLASIFICAREA JURIDICĂ A ÎNTREPRINDERILOR

� SocietăŃi comerciale

� SocietăŃi pe acŃiuni

� Regii autonome

� SocietăŃi/companii naŃionale

� Institute naŃionale de cercetare-dezvoltare

� SocietăŃi cooperative

2. CLASIFICAREA CONTABILA A ÎNTREPRINDERILOR

� Întreprinderi Mari (IM)

� Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM)

3. CLASIFICAREA FISCALĂ A ÎNTREPRINDERILOR

� Microîntreprinderi

� Intreprinderi plătitoare de impozit pe profit

3. PREZENTARE GENERALĂ A IMPOZITELOR

Caracterizare generală a impozitelor

Elemente ale impozitelor

Clasificarea impozitelor

Impozite directe şi indirecte. Caracterizare, rol

Categoriile de impozite de consumaŃie

Taxele vamale

Accizele

Cuvinte cheie: SOCIETĂłI COMERCIALE, ÎNTREPRINDERI MARI, ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII,

MICROÎNTREPRINDERI, ELEMENTE ALE IMPOZITELOR, CLASIFICAREA IMPOZITELOR, IMPOZITE

DIRECTE ŞI INDIRECTE, TAXELE VAMALE , ACCIZELE.

2

1. CLASIFICAREA JURIDICĂ A ÎNTREPRINDERILOR

În această lucrare, prin întreprindere vom înŃelege orice formă de organizare a unei

activităŃi economice, autonomă patrimonial şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte

şi fapte de comerŃ, în scopul obŃinerii de profit, în condiŃii de concurenŃă, respectiv: societăŃi

comerciale, (regii autonome) societăŃi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităŃi

economice în mod independent şi asociaŃii familiale autorizate potrivit dispoziŃiilor legale în

vigoare 1. Această definiŃie corespunde, în opinia noastră, conceptului de persoană juridic ă

lucrativ ă, şi transformă întreprinderea din activitate comercială (acte şi fapte de comerŃ) 2 în

subiect de drept 3.

Dintre întreprinderi , vom avea în vedere numai entităŃile destinate de Reglementările

contabile conforme cu directivele europene 4 să organizeze contabilitate comercială, după

cum urmează:

”a) societăŃi comerciale:

- societăŃi în nume colectiv;

- societăŃi în comandită simplă;

- societăŃi pe acŃiuni;

- societăŃi în comandită pe acŃiuni;

- societăŃi cu răspundere limitată.

b) societăŃi/companii naŃionale;

c) regii autonome;

d) institute naŃionale de cercetare-dezvoltare;

e) societăŃi cooperative şi alte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare,

funcŃionează pe principiile (de organizare - s.n.- ale) societăŃilor comerciale” ;

� SocietăŃi comerciale 5

În vederea efectuării de acte de comerŃ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot

asocia pentru a constitui societăŃi comerciale, cu respectarea dispoziŃiilor legii societăŃilor

comerciale. SocietăŃile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române de la

data înmatriculării în registrul comerŃului.

ObligaŃiile sociale ale societăŃilor comerciale sunt garantate cu patrimoniul economic.

AcŃionarii, asociaŃii în societatea cu răspundere limitată precum şi asociaŃii

comanditari, răspund în relaŃiile cu ceilalŃi numai în limita capitalului social subscris.

AsociaŃii în societatea în nume colectiv şi asociaŃii comanditaŃi în societatea în comandită

simplă sau pe acŃiuni răspund nelimitat şi solidar pentru obligaŃiile sociale. Societatea

comercială va avea cel puŃin doi asociaŃi, în afară de excepŃiile prevăzute prin lege.

3

Filialele sunt entităŃi cu personalitate juridică şi se constituie în una dintre formele de

societate comercială enumerate mai sus şi în condiŃiile prevăzute pentru tipul respectiv. Ele

vor avea regimul juridic al tipului de societate în care s-au constituit.

Sucursalele sunt subunităŃi fără personalitate juridică ale societăŃilor comerciale

(puncte de lucru) şi se înmatriculează, înainte de începerea activităŃii lor, în registrul

comerŃului din judeŃul în care vor funcŃiona.

În lipsă de menŃiune contrară, bunurile depuse ca aport în natură devin proprietatea societăŃii

din momentul înmatriculării ei în registrul comerŃului.

Cota-parte din profit care se plăteşte fiecărui asociat/acŃionar se numeşte dividend.

Dividendele se plătesc asociaŃilor proporŃional cu cota de participare la capitalul

social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul

stabilit de către adunarea generală sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu

de 8 luni de la data aprobării de către adunarea generală a situaŃiei financiare anuale aferentă

exerciŃiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plăti o penalitate

aferentă perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale. Nu se vor putea distribui dividende

decât din profituri reale stabilite potrivit reglementărilor în vigoare.

Societatea pe acŃiuni, în comandită pe acŃiuni sau cu răspundere limitată se constituie

prin contract de societate şi statut iar societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se

constituie prin contract de societate. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub

forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.

Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de către toŃi

asociaŃii/acŃionarii sau, în caz de subscripŃie publică, de către fondatori. Actul constitutiv

dobândeşte dată certă şi prin depunerea la oficiul registrului comerŃului.

Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social al societăŃii se află un teren;

b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;

c) se constituie o societate pe acŃiuni prin subscripŃie publică.

Organul colectiv de decizie în societăŃile comerciale îl reprezintă adunarea generală

ordinară şi extraordinară a acŃionarilor/asociaŃilor societăŃii.

SocietăŃi pe acŃiuni

Societatea pe acŃiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului

social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripŃie publică.

Capitalul social al societăŃii pe acŃiuni şi al societăŃii în comandită pe acŃiuni nu poate fi mai

mic de 25.000 euro, în echivalent lei, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca

4

NaŃională a României la data subscrierii 6. În termen de un an de la data intrării în vigoare a

legii 302/2005, societăŃile pe acŃiuni şi societăŃile în comandită pe acŃiuni la care nivelul

capitalului social este inferior valorii de 25.000 euro au obligaŃia majorării capitalului social.

De la data expirării termenului de mai sus, Oficiul NaŃional al Registrului ComerŃului va

solicita tribunalelor dizolvarea societăŃilor pe acŃiuni şi a societăŃilor în comandită pe acŃiuni

care nu şi-au majorat capitalul social în limita prevăzută de lege. Numărul acŃionarilor în

societatea pe acŃiuni trebuie să fie de cel puŃin 5.

În societatea pe acŃiuni, capitalul social este reprezentat prin acŃiuni emise de societate,

care, după modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător. Orice acŃiune plătită dă

dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel.

Societatea pe acŃiuni este administrată de unul sau mai mulŃi administratori, temporari şi

revocabili. Când sunt mai mulŃi administratori, ei constituie un consiliu de administraŃie.

Numirea şi înlocuirea administratorilor se fac exclusiv de către adunarea generală.

SocietăŃi cu răspundere limitată

Capitalul social al unei societăŃi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 Ron

şi se divide în părŃi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 Ron. PărŃile sociale nu pot fi

reprezentate prin titluri negociabile. În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaŃilor

nu poate fi mai mare de 50. Dacă numărul asociaŃilor trece de 15, este obligatorie numirea

cenzorilor. Societatea comercială cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de

voinŃă al unei singure persoane (asociat unic). În acest caz se întocmeşte numai statutul.

În societatea care se înfiinŃează de către un asociat unic, valoarea aportului în natură va

fi stabilită pe baza unei expertize de specialitate. Societatea cu răspundere limitată nu poate

emite obligaŃiuni.

� Regii autonome 7

Reprezintă întreprinderi de stat reorganizate (sau nou înfiinŃate) care funcŃionează în ramurile

strategice ale economiei naŃionale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor şi

a gazelor naturale, poştă şi transporturi feroviare - precum şi domenii aparŃinând altor ramuri

stabilite prin Hotărâre de guvern 8. Acestea funcŃionează pe bază de gestiune economică şi

autonomie financiară. Bunurile proprietare publică se administrează cu precădere de către

regiile autonome. Prin activitatea desfăşurată, regiile autonome trebuie să-şi acopere

cheltuielile din veniturile realizate şi să obŃină profit.

� SocietăŃi/companii naŃionale 9

Reprezintă fostele unităŃi economice de stat, cu excepŃia celor constituite ca regii autonome,

care s-au organizat sub forma de societăŃi pe acŃiuni sau societăŃi cu răspundere limitată, în

5

condiŃiile prevăzute de lege. UnităŃile economice de interes naŃional au fost organizate ca

societăŃi comerciale naŃionale prin hotărâre a guvernului. Bunurile din patrimoniul societăŃii

comerciale au devenit proprietatea acesteia, cu excepŃia celor dobândite cu alt titlu.

Capitalul social al societăŃilor comerciale constituite potrivit legii de reorganizare a fost vărsat

în întregime la data constituirii societăŃii, şi a fost deŃinut integral de statul român sub forma

de acŃiuni sau părŃi sociale, până la transferul total sau parŃial al titlurilor către terŃe părŃi din

sectorul public sau privat, din Ńară sau din străinătate, în conformitate cu legislaŃia specială.

Prevederile legii de reorganizare s-au aplicat şi companiilor, corporaŃiilor, trusturilor,

grupurilor de întreprinderi şi altora asemenea, înfiinŃate prin reorganizarea unor centrale

industriale sau altor unităŃi economice de stat prin hotărâri ale guvernului.

� Institute naŃionale de cercetare-dezvoltare 10

Reprezintă entităŃi reorganizate prin Hotărâri ale Guvernului, după modelul regiilor

autonome, selectate dintre fostele unităŃile de stat cu profil de cercetare-dezvoltare indiferent

de forma de organizare, precum şi unităŃi nou înfiinŃate, cu activitate în domeniul cercetării

fundamentale, cercetării aplicative şi al dezvoltării tehnologice conform Programului naŃional

de cercetare ştiinŃifică şi dezvoltare tehnologică.

� SocietăŃi cooperative 11

Reprezintă forme de organizare specifice cooperaŃiei meşteşugăreşti asemănătoare societăŃilor

comerciale dar cu principii diferite în centrul cărora primează principiul supremaŃiei persoanei

asupra capitalului. Astfel conform acestui principiu, profitul net se distribuie în funcŃie de

munca depusă (salariu) şi nu în funcŃie de participarea la capitalul social 12. De asemenea,

capitalul social este purtător de dobânzi şi se reactualizează la inflaŃie şi în raport cu cursul

valutelor convertibile spre deosebire de societăŃile comerciale în care inflaŃia i-a decapitalizat

pe micii investitori.

2. CLASIFICAREA CONTABILA A ÎNTREPRINDERILOR

Conform Capitolului II, SecŃiunea I „DispoziŃii generale privind SituaŃiile financiare

anuale”, articolul 3, din Reglementările contabile conforme cu directivele europene 13, din

punct de vedere al întocmirii unor documente contabile de sinteză, întreprinderile se pot

clasifica în:

� Întreprinderi Mari (IM)

Întreprinderile Mari sunt persoanele juridice care la data bilanŃului depăşesc limitele a

două dintre următoarele trei criterii de mărime:

- total active: 3.650.000 euro,

6

- cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro,

- număr mediu de salariaŃi în cursul exerciŃiului financiar: 50

Totalul activelor reprezintă activele cumulate înscrise de la lit. A până la C în capitolul

"Active" din formatul bilanŃului (normal sau prescurtat) cerut de Reglementările conforme cu

directivele europene.

Din păcate, pentru cifra de afaceri, Reglementările conforme cu directivele europene

prezintă două definiŃii diferite, la art. 207.(2) şi 38.(1), motiv pentru care considerăm necesară

utilizarea sumei înscrise la rândul omonim din Contul de profit şi pierdere care conŃine în plus

şi veniturile din subvenŃii de exploatare aferente cifrei de afaceri (din cont 7411).

Întreprinderile Mari (IM) întocmesc situaŃii financiare anuale (complete) care cuprind:

- bilanŃ,

- cont de profit şi pierdere,

- situaŃia modificărilor capitalului propriu,

- situaŃia fluxurilor de trezorerie,

- notele explicative la situaŃiile financiare anuale.

SituaŃiile financiare anuale întocmite de către Întreprinderile Mari ca şi situaŃiile

financiare anuale întocmite de entităŃile de interes public trebuie auditate potrivit legii.

� Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM)

Întreprinderile care la data bilanŃului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime

prevăzute anterior sunt considerate Întreprinderi Mici şi Mijlocii .

Acestea întocmesc situaŃii financiare anuale simplificate care cuprind:

- bilanŃ prescurtat,

- cont de profit şi pierdere,

- note explicative la situaŃiile financiare anuale simplificate.

OpŃional, ele pot întocmi situaŃia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaŃia fluxurilor de

trezorerie.

Prin excepŃie Întreprinderile Mici şi Mijlocii ale căror valori mobiliare sunt admise la

tranzacŃionare pe o piaŃă reglementată, aşa cum aceasta este definită de legislaŃia în vigoare

privind piaŃa de capital, întocmesc situaŃii financiare anuale la fel ca Întreprinderile Mari.

Atunci când, la data bilanŃului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a

două dintre cele trei criterii de mărime prevăzute anterior, poate cere schimbarea încadrării,

numai dacă acest lucru are loc în două exerciŃii financiare consecutive.

Conform Legii ContabilităŃii, la Întreprinderile Mici şi Mijlocii la care contabilitatea nu este

organizată în compartimente distincte, care nu au personal calificat încadrat, potrivit legii, sau

7

contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităŃii, încheiate cu persoane fizice sau

juridice autorizate în condiŃiile OrdonanŃei Guvernului nr. 65/1994 şi care au înregistrat o

cifră de afaceri anuală de până la echivalentul în lei a 50.000 euro, răspunderea pentru Ńinerea

contabilităŃii, potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligaŃia

gestionării unităŃii respective 14.

SituaŃiile financiare anuale, respectiv situaŃiile financiare anuale simplificate constituie un tot

unitar. SituaŃiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziŃiei

financiare, profitului sau pierderii entităŃii.

SituaŃiile financiare anuale simplificate întocmite de către Întreprinderile Mici şi Mijlocii

trebuie verificate potrivit legii.

Cursul utilizat pentru conversia în moneda naŃională a situaŃiilor financiare anuale întocmite

într-o altă monedă este cursul de schimb valutar comunicat de Banca NaŃională a României,

valabil pentru data bilanŃului. Acest curs se prezintă în notele explicative.

Potrivit legii contabilităŃii, situaŃiile financiare anuale trebuie însoŃite de o declaraŃie

scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaŃiilor

financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a patra a

ComunităŃilor Economice Europene.

SubunităŃile fără personalitate juridică, care aparŃin persoanelor juridice cu sediul sau

domiciliul în România organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanŃă de

verificare, fără a întocmi situaŃii financiare.

O caracteristică comună a tuturor acestor întreprinderi o reprezintă calculul

impozitului pe profitul realizat. Pentru a evidenŃia deosebirea fiscală faŃă de

microîntreprinderi, prezentăm succint modul de calcul al profitului impozabil şi al

impozitului pe profit .

Profitul impozabil obŃinut de întreprinderile române, atât din România, cât şi din

străinătate se calculează ca diferenŃă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile

efectuate în scopul realizării de venituri , dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile

neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului

impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor

de aplicare. Se are în vederea şi deducerea din profitul impozabil a unui credit fiscal extern.

Creditul fiscal reprezintă o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu

suma impozitului achitat în străinătate, conform convenŃiilor de evitare a dublei impuneri sau

aşa cum se stabileşte în Codul fiscal.

8

Codul fiscal enumeră, la articolul 20, cele câteva venituri neimpozabile prevăzute, respectiv

veniturile care nu se iau in considerare la determinarea profitului impozabil (fiscal) şi întrucât

pe primul loc se află dividendele primite de la o persoană juridic ă română, un aliniat recent

introdus reglementează şi regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale

Uniunii Europene după aderare.

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile

numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele

reglementate prin acte normative în vigoare.

Codul fiscal, în Titlul II, la art. 21-24, instituie liste detaliate şi cuprinzătoare cu cheltuielile

considerate deductibile, cu cheltuielile cu deductibilitate limitată precum şi cu cheltuielile

care nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

În cazul contribuabililor care desfăşoară activităŃi de servicii internaŃionale, în baza

convenŃiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării

acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale

stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenŃii.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16 %.

Există totuşi unele excepŃii, precum un impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de

noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportive (nu mai puŃin de 5 % aplicat veniturilor

realizate - art. 18) ca şi cele prevăzute expres la art. 38, Cod fiscal.

3. CLASIFICAREA FISCALĂ A ÎNTREPRINDERILOR

Din categoria Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM – uri) se poate subclasifica o

categorie fiscală aparte denumită:

� Microîntreprinderi

OpŃiunea de a deveni microîntreprindere (şi de a plăti un impozit specific numit impozit pe

veniturile microîntreprinderilor) este facultativă.

În sensul Titlului IV ”Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, din Codul fiscal 15 român, articolul 103, poate deveni microîntreprindere persoana juridică română care, la

data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii:

a) realizează venituri, altele decât cele din consultanŃă şi management, în proporŃie de

peste 50% din veniturile totale;

b) are de la l până la 9 salariaŃi inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;

9

d) capitalul social al persoanei juridice este deŃinut de persoane, altele decât statul,

autorităŃile locale şi instituŃiile publice.

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (pl ătitoare pe impozit pe profit) pot opta pentru a

deveni microîntreprinderi începând cu anul fiscal următor dacă îndeplinesc condiŃiile

prevăzute anterior şi dacă nu au mai fost încadrate în categoria microîntreprinderilor.

O persoană juridică română nou-înfiinŃată poate opta să devină microîntreprindere,

chiar din primul exerciŃiu financiar - fiscal, dacă îndeplineşte condiŃiile prevăzute la lit. a) şi

d) la data înregistrării în registrul comerŃului iar condiŃia prevăzută la lit. b) este îndeplinită în

termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării (înmatriculării).

Nu pot opta pentru încadrarea în categoria de microîntreprinderi persoanele juridice

române care:

a) desfăşoară activităŃi în domeniul bancar;

b) desfăşoară activităŃi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieŃei de capital,

cu excepŃia persoanelor juridice care desfăşoară activităŃi de intermediere în aceste domenii;

c) desfăşoară activităŃi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive,

cazinourilor;

d) au capitalul social deŃinut de un acŃionar sau asociat persoană juridică cu peste 250

de angajaŃi.

Microîntreprinderile trebuie trecute în categoria IMM – urilor începând cu anul fiscal

următor anului în care nu mai îndeplinesc oricare dintre condiŃiile prevăzute anterior.

Microîntreprinderile pot opta şi la cerere, pentru clasificare sau reclasificare în

categoria IMM – urilor şi plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor.

OpŃiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a

datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Impozitul datorat de microîntreprinderi, denumit impozit pe veniturile

microîntreprinderilor , se aplică asupra sumei tuturor veniturilor (ca bază de impozitare)

obŃinute de acestea din orice sursă, cu excepŃia următoarelor:

a) veniturile din variaŃia stocurilor;

b) veniturile din producŃia de imobilizări corporale şi necorporale;

c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenŃiilor guvernamentale şi a

altor resurse pentru finanŃarea investiŃiilor;

d) veniturile din provizioane;

10

e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a anulării majorărilor datorate

bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil,

conform reglementărilor legale;

f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăŃile de asigurare, pentru pagubele

produse la activele corporale proprii.

De asemenea, în cazul în care o microîntreprindere achiziŃionează case de marcat,

valoarea (costul) de achiziŃie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu

documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcŃiune, potrivit legii.

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor va fi de: 2 % în anul 2007; 2,5 % în

anul 2008; 3 % în anul 2009 16.

Prin excepŃie de la aliniatele (2) şi (3), de la ”Procedura de declarare a opŃiunii” dacă, în

cursul unui exerciŃiu fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro,

aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate cumulat

de la începutul anului fiscal. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu

trimestrul în care s-a depăşit limita prevăzută în acest articol, fără a se datora majorări de

întârziere. La calculul impozitului pe profit datorat se scad plăŃile efectuate în cursul anului

fiscal drept impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Procedura de declarare a opŃiunii de a deveni microîntreprindere se desfăşoară

astfel:

(1) Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit comunică opŃiunea organelor

fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea declaraŃiei de menŃiuni pentru

persoanele juridice, asociaŃiile familiale şi asociaŃiile în participaŃie fără personalitate juridică,

până la data de 31 ianuarie inclusiv.

(2) Persoanele juridice care se înfiinŃează în cursul unui an fiscal înscriu opŃiunea în

cererea de înregistrare la registrul comerŃului. OpŃiunea este definitivă pentru anul fiscal

respectiv.

(3) în cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiŃiile impuse nu mai este

îndeplinită, microîntreprinderea are obligaŃia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul

de impozitare pentru care a optat, fără posibilitatea de a beneficia pentru perioada următoare

de prevederile prezentului titlu, chiar dacă ulterior îndeplineşte condiŃiile prevăzute de

clasificare.

(4) Pot opta pentru plata impozitului pe venituri şi microîntreprinderile care desfăşoară

activităŃi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate.

11

Calculul şi plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectuează trimestrial,

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Microîntreprinderile au obligaŃia de a depune, până la termenul de plată a impozitului,

declaraŃia de impozit pe venit.

În cazul unei asocieri fără personalitate juridică dintre o microîntreprindere plătitoare

de impozit, conform prezentului titlu, şi o persoană fizică, rezidentă sau nerezidentă,

microîntreprinderea are obligaŃia de a calcula, de a reŃine şi de a vărsa la bugetul de stat

impozitul datorat de persoana fizică, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5 % la

veniturile ce revin acesteia din asociere.

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venit sunt obligate să evidenŃieze în

contabilitate cheltuielile de amortizare, conform art. 24 (Amortizarea fiscală), din Codul

fiscal, aplicabile plătitorilor de impozit pe profit (întreprinderilor mari, mijlocii şi mici).

Notă:

� Conform art. IV.(1) din Legea nr. 343/2006 17, la data aderării României la Uniunea

Europeană, prevederile titlului IV - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor - din

Legea nr. 571/2003 (cu modificările şi completările ulterioare) precum şi cele aduse

(titlului IV) prin legea 343/2006, se abrogă.

� Conform Rectificării publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

765/07/09/2006, la Legea nr. 343/2006, art. IV din legea susnumită se elimină.

3. PREZENTARE GENERALĂ A IMPOZITELOR

Politica financiară stabileşte nu numai soluŃiile şi provenienŃa resurselor financiare

necesare statului în anul considerat, dar şi obiectivele economice, sociale sau de altă natură

ce urmează a fi atinse în procesul mobilizării şi repartizării acestor resurse.

Prelevările fiscale reprezintă obligaŃii stabilite în baza autorităŃii de care dispune

statul, fără destinaŃie specială, obligaŃii care au caracter pecuniar şi definitiv, sub formă de

impozite şi taxe, destinate finanŃării globale a cheltuielilor publice, în diferite proporŃii.

Activitatea desfăşurată de o firmă duce la intrarea ei sub incidenŃa impozitelor. Cele

mai importante impozite ce acŃionează asupra unei firme sunt: impozitele pe profit sau pe

12

veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe salarii, impozitul pe clădiri, impozitul pe

terenuri, contribuŃiile sociale, Taxa pe valoarea adăugată, accizele.1

Caracterizare generală a impozitelor

Impozitul reprezintă o prelevare pecuniară, efectuată de autoritatea publică, cu titlu

definitiv şi fără contraprestaŃie imediată în scopul acoperirii cheltuielilor publice şi

intervenŃiei în viaŃa economică şi socială a Ńării.

Impozitul reprezintă o contribuŃie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil

datorată, conform legii, bugetului de stat de către persoanele fizice şi persoanele juridice

pentru veniturile pe care le obŃin sau bunurile pe care le posedă.

Trăsătura esenŃială a impozitelor este reversibilitatea, potrivit căreia sumele

colectate de stat, pe calea impozitelor, de la persoanele fizice şi juridice se reîntorc sub

forma unor acŃiuni, servicii, gratuităŃi, de care beneficiază populaŃia, cum sunt acŃiunile

social- culturale organizate de stat în folosul ei, şi anume: învăŃământ, ocrotirea sănătăŃii,

asistenŃa socială, ajutorul familial de stat, arta, cultura, educaŃia fizică şi sportul.

Statul, în schimbul impozitelor încasate, se obligă şi trebuie să creeze şi să asigure

un cadru general favorabil desfăşurării activităŃilor economice, sociale şi politice în

societate.

Impozitul constituie o prelevare, în sensul că vărsarea impozitului se efectuează sub formă

de bani. El are caracter definitiv şi obligatoriu, contribuabilului neretribuindu-se niciodată

suma impozitului pe care acesta a achitat-o, iar prin faptul că este o prerogativă a statului

impozitul este impus tuturor subiecŃilor economici, prin mijloacele de constrângere ale

statului.

Impozitul nu presupune o contraparte imediată. Pentru contribuabili impozitul nu

generează o contraprestaŃie imediată chiar dacă aceştia beneficiază de avantajele furnizate

prin existenŃa statului deoarece nu există nici o corelaŃie între suma impozitului achitat şi

serviciul furnizat contribuabilului de către stat.

O altă caracteristică a impozitului este aceea că el este destinat acoperirii cheltuielii

publice, dar în acelaşi timp el reprezintă şi un instrument de intervenŃie. Modularea

impozitului în scopul intervenŃiei economice acoperă doua forme esenŃiale: pe de o parte

diminuarea nivelului prelevărilor fiscale, relansând consumul şi investiŃiile iar pe de altă 1 Victor Dragotă, Lucian łâŃu, Mihaela Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Anda Racşa, „Abordări practice în finanŃele firmei”, Editura Irecson, Bucureşti, decembrie 2005, pag. 142

13

parte creşterea presiunii fiscale globale vizând diminuarea cererii globale şi limit ării astfel a

tendinŃelor inflaŃioniste.

1.1.1. Elemente ale impozitelor

Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părŃi din veniturile şi/sau averea

persoanelor fizice şi juridice la dispoziŃia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.

Cu alte cuvinte, rolul cel mai important al impozitelor se manifestă în plan financiar, ele

constituind mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru

acoperirea cheltuielilor publice.

Impozitele au următoarele elemente constitutive: câmpul de aplicare, reprezintă un

element complex prin care se caracterizează persoanele şi operaŃiunile impozabile;

delimitarea şi evaluarea materiei impozabile; faptul generator, reprezentat de evenimetul

juridic sau material care dă naştere la datorii fiscale; persoana îndatorată, care este

desemnată şi obligată să plătească impozitul de lege; reguli de lichidare; reguli de acoperire.

Elemente ale impozitelor sunt:

� subiectul impozabil – este persoana obligată direct (personal) potrivit legii, să

suporte plata unui impozit sau a unei taxe. În mod curent, subiectul impozabil se mai

numeşte şi contribuabil.

� plătitorul de impozit – este persoana obligată să efectueze calculul şi plata obligaŃiei

faŃă de buget. De cele mai multe ori, plătitor este însuşi subiectul impozabil.

� baza impozabilă (baza de calcul) – desemnează suma asupra căreia se aplică o cotă

de impozit pentru a se determina cuantumul impozitului datorat;

� cota de impunere – se exprimă printr-o sumă fixă sau un procent care se aplică

asupra bazei impozabile şi cu ajutorul căreia se determină impozitul datorat.

� termenul de plată – reprezintă perioada de timp în care se poate plăti impozitul, fiind

prevăzut de lege.

� înlesnirile acordate la plată (facilităŃi) – apar sub forma scutirilor, amânărilor,

eşalonărilor, reducerilor.

� sancŃiunile – apar atunci când nu se respectă termenele legale de plată a impozitelor

sau atunci când obligaŃia de plată este determinată incorect.

� impunerea – constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau

juridice care realizează un anumit obiect impozabil, în evaluarea bazei de calcul a

impozitului şi în determinarea exactă a mărimii acestuia.

14

Clasificarea impozitelor

Dată fiind diversitatea formelor pe care le-au îmbrăcat şi le îmbracă impozitele în

diferite state, acestea se pot grupa după diferite criterii: 2

a) După forma în care se percep, se disting impozite în natură şi impozite în bani.

b) După obiectul impunerii, impozitele se pot grupa în impozite pe avere, impozite pe

venit şi impozite pe cheltuieli.

Impozitele pe capital afectează averea, adică patrimoniul.

Există impozitul pe valoarea capitalului posedat (instrument de justiŃie fiscală

incitând proprietarii să utilizeze capitalul pentru a putea achita impozitul) şi impozitul pe

transmiterea averii, care are un caracter episodic intervenind numai atunci când se face

transferul de avere.

Impozitul pe venit este un impozit aşezat pe „bogăŃia” în curs de acumulare produsă

de capital sau de munca contribuabilului.

Impozitul pe consum afectează venitul în momentul în care acesta este folosit pentru

cumpărarea de bunuri de consum, fiind aşezat pe avantajele pe care le generează utilizarea

venitului.

c) O deosebită importanŃă teoretică şi practică prezintă gruparea impozitelor în directe şi

indirecte.

Impozitele directe, care se stabilesc asupra veniturilor şi averilor sunt: impozitul pe

venit, impozitul pe venitul societăŃii, reŃineri la sursă şi prelevări asupra veniturilor

imobiliare, impozitul pe salarii, alte impozite directe.

Impozitele indirecte, care se stabilesc cu prilejul vânzării bunurilor sau al prestării

serviciilor sunt: Taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale, alte taxe (taxe de

timbru).

d) După scopul urmărit, impozitele se grupează în impozite financiare şi impozite de

ordine. Primele se instituie în scopul realizării de venituri pentru stat şi celelalte vizează

limitarea unei acŃiuni, atingerea unui Ńel, având caracter nefiscal.

e) După frecvenŃa cu care se realizează, impozitele pot fi permanente (ordinare),

adică atribuirea şi perceperea lor prezintă o anumită regularitate şi incidentale

(extraordinare), adică se instituie şi se încasează o singură dată.

2 Cristina Cioponea, FinanŃe publice şi fiscalitate, Editura FundaŃia România de Mâine, Bucureşti, 2003, pag. 177

15

f) După instituŃia care le administrează, impozitele pot fi federale, ale statelor

membre ale federaŃiei şi locale, respectiv impozite ale statului şi impozite locale, în cazul cu

structură unitară.

Mai putem menŃiona şi alte categorii de impozite, cum ar fi: impozitul real (care

afectează bunurile), impozitul personal (se aplică persoanelor), impozitul prin cotă fixă

(comportă o rată sau un tarif fixat în avans), impozitul prin repartiŃie (suma lui globală a

fost decisă, fiind apoi repartizată între contribuabili proporŃional cu elemtele lor

impozabile), impozite specifice (exprimate în unităŃi monetare), impozite pe valoare

(exprimate ca procent din materia impozabilă), impozit analitic şi impozit sintetic.

Impozite indirecte. Caracterizare, rol

Impozitele indirecte sunt alcătuite, în cea mai mare parte, din Taxa pe valoarea

adăugată, accize şi taxe vamale, Taxa pe valoarea adăugată fiind cel mai important impozit

general asupra consumului.

Acestea se încasează prin adăugarea la preŃul mărfurilor şi tarifele serviciilor (mai

ales a celor de consum), odată cu vânzarea acestora, a unor cote de impozit, acestea fiind

numite şi impozite pe cheltuieli.

În timp, impozitele au cunoscut mari schimbări, atât din punct de vedere al

conŃinutului, cât şi ca forme de prelevare. În prezent, impozitele se percep în bani, dar în

foarte puŃine Ńări şi în mod excepŃional se mai percep încă impozite în natură.

Impozitele, atât directe cât şi indirecte pot avea un rol din ce în ce mai mare, nu ca

principală sursă de venit a statului, ci ca instrument în stimularea dezvoltării economice şi,

nu în ultimul rând, pentru realizarea echităŃii sociale.

Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic şi social. Modul

concret de manifestare a acestui rol cunoaşte unele diferenŃieri de la o etapă de dezvoltare a

economiei la alta.

Manifestarea impozitelor indirecte în plan financiar constituie mijlocul principal de

procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Pe plan social, rolul impozitelor indirecte constă în redistribuirea, prin intermediul

lor, a unei părŃi importante din produsul intern brut între grupuri sociale şi indivizi, între

persoanele fizice şi persoanele juridice. Astfel, prin intermediul impozitelor, taxelor şi

16

contribuŃiilor statul preia la buget între patru şi cinci zecimi şi chiar mai mult în PIB, în

Ńările dezvoltate şi între trei şi patru zecimi în Ńările în curs de dezvoltare. 3

Astăzi, un număr tot mai mare de economişti, teoreticieni sau practicieni, consideră

că între starea economiei şi fiscalitate există o condiŃionare reciprocă. O economie

puternică, echilibrată constituie întotdeauna premisa pentru o relaxare fiscală, cu efecte

benefice sigure asupra dezvoltării economice. În schimb, reducerea fiscalităŃii într-o

economie în tranziŃie, de cele mai multe ori nu are efectul scontat asupra dezvoltării

economico-sociale, veniturile suplimentare obŃinute de agenŃii economici în urma acestor

măsuri fiind deturnate din circuitul economic.

După 1990, în România s-a acordat o mare importanŃă folosirii impozitelor ca

pârghie în dezvoltarea economică şi soluŃionarea unor probleme sociale.

Impozitele şi taxele la care sunt obligate subiectele plătitoare îndeplinesc în principal

trei funcŃii:

� ContribuŃia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăŃii (fondurile

bugetare);

� Redistribuirea unor venituri primare sau derivate;

� Reglarea unor fenomene economice sau sociale.

Impozitele indirecte îşi definesc şi delimitează plătitorii în calitate de consumatori ai

bunurilor şi serviciilor, fiind suportate de către aceştia, indiferent de veniturile, averea,

profesia sau situaŃia personală. Aceste impozite afectează puterea de cumpărare a

consumatorului, fiind prevăzute în cote procentuale asupra valorii mărfurilor vândute sau

serviciilor prestate. Impozitele indirecte au o mişcare oscilantă, având randament fiscal

ridicat în perioadele de avânt economic şi scăderi ale randamentului în perioadele de criză şi

de presiune.

Impozitele indirecte cuprind taxele de consumaŃie, taxele vamale, monopolurile

fiscale, precum şi diferite alte taxe.

În grupa impozitelor indirecte se includ şi taxele pe care diferite persoane fizice sau

juridice le plătesc pentru serviciile de care beneficiază din partea unor instituŃii de drept

public (taxe judecătoreşti, de notariat, consulare).

Impozitele indirecte se colectează de la toŃi cei care consumă bunuri din categoria

celor impuse. Fiind percepute în cote proporŃionale asupra valorii mărfii vândute şi a

serviciilor prestate ori în sumele fixe pe unitatea de măsură, impozitele indirecte creează

3 Marin Dumitru, Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura FundaŃia România de Mâine, Bucureşti, 2006, pag. 60

17

impresia falsă că ar fi suportate în aceeaşi măsură de toate categoriile sociale, că ar asigura

o repartiŃie echitabilă a sarcinilor fiscale.

Într-adevăr, cota impozitului indirect perceput la vânzarea unei anumite mărfi este

unică dar, cu cât o persoană realizează venituri mai mici, cu atât suportă pe calea

impozitului pe consum o sarcină fiscală mai mare.

Impozitele pe consum pot fi de două feluri:

� Speciale, când se aşează asupra anumitor mărfuri sau servicii;

� Generale, când cuprind toate mărfurile, indiferent dacă acestea reprezintă bunuri

de consum sau mijloace de producŃie.

Taxele de consumaŃie se stabilesc în sume fixe pe unitatea de măsură sau în procente

asupra preŃului de vânzare. Produsele importate sunt expuse aceloraşi taxe, ca şi produsele

indigene, iar cele livrate la export, cu unele excepŃii, sunt scutite.

Categoriile de impozite de consumaŃie

Impozitele de consumaŃie pot fi divizate în două categorii: impozitele generale

asupra consumului, cum este Taxa pe valorea adăugată (TVA) şi diferite forme de impozit

pe vânzări şi taxe specifice, denumite şi accize (impozite speciale de consumaŃie) asupra

unor produse cum sunt: alcoolul, carburanŃii auto şi tutunul.

ÎmpărŃirea în impozite generale şi speciale (specifice) diferă de la o Ńară la alta,

statele membre ale Uniunii Europene recomandă ca între 50% şi 70% din venitul din

impozitele de consumaŃie să fie realizat din impozitele generale asupra consumului.

În 1988 TVA era deja adoptat în peste 50 de Ńări. Adoptarea ei este o cerinŃă

esenŃială a Uniunii Europene şi facilitează legăturile cu Ńările membre ale U.E. Mai multe

state din centrul şi estul Europei au introdus, de asemenea, TVA în anii 1990.

Rolul şi forma taxelor speciale de consumaŃie variază foarte mult de la o Ńară la alta,

în contrast cu TVA.

Se poate observa că, în România, se impun cu taxe speciale cele trei mari categorii

de produse şi anume: băuturile alcoolice, carburanŃii auto şi tutunul.

În majoritatea Ńărilor membre ale OrganizaŃiei de Cooperare şi Dezvoltare a Uniunii

Economice Europene acestea se ridică în jur de 70% sau mai mult, din veniturile din taxe

speciale. În unele state face obiectul acestor taxe o largă varietate de alte produse: cafea,

ceai, zahăr, parfumuri, băuturi nealcoolice, aparate radio şi TV, bijuterii, autoturisme.

18

În alte state, pentru unele din aceste produse, nivelul cotelor TVA este mai mare,

astfel că se renunŃă şi la aplicarea de taxe speciale asupra respectivelor produse.

Taxele vamale

Taxele vamale se instituie asupra bunurilor şi produselor care intră şi ies din Ńară

şi/sau asupra celor care tranzitează teritoriul naŃional.

În raport cu obiectul impunerii, există trei categorii de taxe vamale;

� Taxe vamale de import, care sunt stabilite asupra mărfurilor importate în

momentul trecerii graniŃelor teritoriului vamal ale statului importator;

� Taxe vamale de export, care sunt stabilite asupra mărfurilor interne la exportul

acestora;

� Taxe vamale de tranzit, care sunt percepute asupra mărfurilor străine aflate în

trecere pe teritoriul vamal al unui stat (pe teritoriul României nu se aplică taxe de

tranzit).

România aplică numai taxe vamale de import.

Plătitorii de taxe vamale sunt persoane juridice în al căror obiect de activitate sunt

prevăzute operaŃiuni de import, precum persoanele fizice autorizate să efectueze astfel de

operaŃiuni. Plata taxelor vamale se face de către importator sau de către comisionarul în

vamă, în contul unităŃii care a efectuat vămuirea.

Sunt scutite de la plata taxelor vamale:

� bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

� ajutoare şi donaŃii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic

primite de organizaŃii şi asociaŃii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural,

ministrele şi alte organe ale administraŃiei publice, sindicate şi partide

politice, organizaŃii de cult, federaŃii, asociaŃii sau cluburi sportive, instituŃii

de învăŃământ, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subvenŃionarea

campaniei electorale sau a unor activităŃi ce pot constitui ameninŃări la

siguranŃa naŃională;

� mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, de reclamă şi

documentare;

� importul următoarelor categorii de bunuri:

- bunurile de origine română;

19

- bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele

necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanŃie.

- bunurile care se înapoiază în Ńară ca urmare a unei expedieri eronate;

Baza de impozitare o reprezintă valoarea în vamă a mărfurilor importate. Valoarea

mărfii în vamă se determină prin însumarea valorii mărfii la sosirea în vamă, a cheltuielilor

de transport pe parcurs extern, a cheltuielilor de asigurare pe parcurs extern şi a altor

cheltuieli efectuate pe parcursul extern privitoare la transportul mărfii importate.

Cotele de impunere sunt prevăzute în Tariful Vamal de Import al României.

Accizele

Accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat, pentru

următoarele produse provenite din producŃia internă sau din import: bere, vinuri, băuturi

fermentate (altele decât bere şi vinuri), produse intermediare alcool etilic, produse din tutun,

uleiuri minerale şi electricitate. 4

Produsele enumerate mai sus sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în

România sau în momentul importului lor în Ńară.

Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată

pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Eliberarea pentru consum reprezintă:

� orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;

� orice producŃie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;

� orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în

regim suspensiv;

� utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, astfel decât

ca materie primă;

� orice deŃinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au

fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu.

ProducŃia şi/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost plătită,

poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal.

1 Legea nr. 346/2004 privind stimularea întreprinzătorilor privaŃi pentru înfiinŃarea întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29/07/2004, articolul 2, cu completările şi modificările ulterioare.

4 Codul Fiscal adoptat prin Legea 571/2003 cu ultimele modificări aduse prin O.U. 33/ 02.05 2006

20

2 Enumerate în articolul 3 din Codul comercial român. 3 Stanciu D. Cărpenaru – Drept comercial român – ediŃia a III-a revizuită, editura All Beck – 2000, pg.40. 4 Ordinul MFP nr. 1.752/2005, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a ComunităŃilor Economice Europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1.080 bis din 30/11/2005. 5 Legea nr.31/1990 privind societăŃile comerciale republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1.066/17/11/2004, cu completările şi modificările ulterioare. 6 LEGE nr.302/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăŃile comerciale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953/27/10/2005. 7 Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 98 din 08/08/1990, cu completările şi modificările ulterioare. 8 H.G. nr. 266/1993 privind ramurile şi domeniile în care funcŃionează regii autonome de interes naŃional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 156 din 09/07/1993. 9 Idem Legea nr.15/1990. 10 O.G. nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanŃării activităŃii de cercetare-dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 194 din 25/08/1995, înlocuită în prezent de O.G. nr. 57/2002 - Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 643 din 30/08/2002. 11 Legea nr.1/2005 privind organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 172 din 28/02/2005. 12 Dan Cruceru – Istoria şi doctrina cooperatistă – UCECOM, Bucureşti 1996. 13 Idem Ordinul MFP nr. 1.752/2005. Din păcate acest ordin ”devansează” Legea contabilităŃii. 14 Idem Legea contabilităŃii nr. 82/1991, art. 11.(4). 15 Legea nr.571/2003 privind aprobarea Codului fiscal (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23/12/2003) cu modificările şi completările ulterioare cea mai recentă fiind Legea 343/2006 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.662/01.08.2006). 16 Au fost practicate şi cotele de 1,5 % în varianta iniŃială a Codului fiscal (2004) şi 3 % în 2005 şi 2006 (O.U.G. nr. 138/2004, art. 107 - Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1.281 din 30/12/2004.). 17 Lege nr. 343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 662 din 01/08/2006, intrată în vigoare la data de 04 august 2006.

1

2. DEFINIREA ŞI CALCULUL SALARIILOR

2.1 DEFINIREA SALARIILOR 2.1.1 Venitul din salariu – un concept fiscal 2.1.1.1 Venitul din salariu conform Normelor de aplicare a Codului fiscal 2.1.2 Avantaje salariale 2.1.2.1 Evaluarea avantajelor în natură 2.1.2.2 ExcepŃii privind impozitarea anumitor avantaje în natură 2.1.3 ExcepŃii privind impozitarea anumitor venituri salariale 2.1.4 Deducere personală 2.1.5 Persoane în întreŃinere 2.1.5.1 ExcepŃii privind persoane aflate în întreŃinere 2.1.6 Impozitul pe venitul din salariu 2.1.7 Termenul de plată a impozitului 2.1.8 Fişe fiscale 2.1.9 Impozitul pentru anumite venituri salariale 2.2 Calculul salariului net 2.2.1 Calculul informatizat al salariului 2.2.2 Calculul analitic al salariului net Cuvinte cheie: VENITUL DIN SALARIU , AVANTAJE SALARIALE, DEDUCERE PERSONALĂ,

PERSOANE ÎN ÎNTREłINERE, IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARIU, TERMENUL DE PLATĂ A

IMPOZITULUI , FIŞE FISCALE.

2

2. DEFINIREA ŞI CALCULUL SALARIILOR 2.1 DEFINIREA SALARIILOR Salariul reprezintă, într-o expresie foarte generală, preŃul forŃei de muncă. DefiniŃia legală a salariului o regăsim însă în Codul muncii 1, după cum urmează: „salariul reprezintă contraprestaŃia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă”. Astfel, salariul reprezintă contravaloarea în bani sau în natură a unei activităŃi desfăşurate în virtutea unui contract individual de muncă. Din punct de vedere fiscal, sensul şi conŃinutul noŃiunii de salariu excede Codul muncii şi circumscrie şi activităŃi desfăşurate în afara contractului individual de muncă. IncidenŃa Codului fiscal se manifestă prin definirea veniturilor din salarii şi a regulilor de determinare a impozitului pe salariu respectiv a salariului net. De aceea în materialul de faŃă vom adopta definiŃia fiscală a salariilor considerate venituri realizate ca urmare a desfăşurării unor anumite genuri de activităŃi, definiŃie mult mai cuprinzătoare şi mai apropiată de scopul propus. 2.1.1 VENITUL DIN SALARIU – UN CONCEPT FISCAL Astfel, conform articolului 55 din Codul fiscal 2, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau în natură obŃinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaŃiile pentru incapacitate temporară de muncă. În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor: a) indemnizaŃiile din activităŃi desfăşurate ca urmare a unei funcŃii de demnitate publică, stabilite potrivit legii; b) indemnizaŃiile din activităŃi desfăşurate ca urmare a unei funcŃii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ; c) drepturile de soldă lunară, indemnizaŃiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; d) indemnizaŃia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăŃi naŃionale, societăŃi comerciale la care statul sau o autoritate a administraŃiei publice locale este acŃionar majoritar, precum şi la regiile autonome; e) sumele primite de membrii fondatori ai societăŃilor comerciale constituite prin subscripŃie publică; f) sumele primite de reprezentanŃii în adunarea generală a acŃionarilor, în consiliul de administraŃie, în comitetul de direcŃie şi în comisia de cenzori; g) sumele primite de reprezentanŃii în organisme tripartite, potrivit legii; h) indemnizaŃia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraŃia de asigurări sociale; i) sumele acordate de organizaŃii nonprofit şi de alte entităŃi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaŃia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în Ńară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaŃii din instituŃiile publice; j) indemnizaŃia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăŃilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acŃionarilor; k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

3

Conform Normelor metodologice 3 de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal veniturile de natură salarială prevăzute la art. 55 din Codul fiscal, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităŃi dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii: - părŃile care intră în relaŃia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la început: felul activităŃii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităŃii; - partea care utilizează forŃa de muncă pune la dispoziŃia celeilalte părŃi mijloacele de muncă, cum ar fi: spaŃii cu înzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi altele asemenea; - persoana care activează contribuie numai cu prestaŃia fizică sau cu capacitatea ei intelectuală, nu şi cu capitalul propriu; - plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaŃia de delegare-detaşare în Ńară şi în străinătate, şi alte cheltuieli de această natură, precum şi indemnizaŃia de concediu de odihnă şi indemnizaŃia pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator potrivit legii; - persoana care activează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să respecte condiŃiile impuse de aceasta, conform legii. 2.1.1.1 VENITUL DIN SALARIU CONFORM NORMELOR DE APLICARE A CODULUI FISCAL Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaŃii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natură salarială primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, detaliate de Normele metodologice după cum urmează: a) sumele primite pentru muncă prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire: - salariile de bază; - sporurile şi adaosurile de orice fel; - indemnizaŃii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaŃii de orice fel, altele decât cele menŃionate la pct. 3, având aceeaşi natură; - recompensele şi premiile de orice fel; - sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituŃiile publice, cele reprezentând stimulentele acordate salariaŃilor agenŃilor economici; - sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepŃia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă; - sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă; - orice alte câştiguri în bani şi în natură, primite de la angajatori de către angajaŃi, ca plată a muncii lor; b) indemnizaŃiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităŃii publice, alese sau numite în funcŃie, potrivit legii, precum şi altora asimilate cu funcŃiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaŃiilor pentru persoane care ocupă funcŃii de demnitate publică; c) drepturile personalului militar în activitate şi ale militarilor angajaŃi pe bază de contract, reprezentând solda lunară compusă din solda de grad, solda de funcŃie, gradaŃii şi indemnizaŃii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaŃiei speciale;

4

d) drepturile administratorilor obŃinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societăŃile naŃionale, societăŃile comerciale la care statul sau o autoritate a administraŃiei publice locale este acŃionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizaŃia lunară brută, suma cuvenită prin participare la profitul net al societăŃii; e) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăŃi comerciale constituite prin subscripŃie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislaŃiei în vigoare; f) sumele primite de reprezentanŃii numiŃi în adunarea generală a acŃionarilor şi sumele primite de membrii consiliului de administraŃie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale; g) sumele primite de reprezentanŃii în organisme tripartite, conform legii; h) indemnizaŃiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor entităŃi, cum ar fi: organizaŃii sindicale, organizaŃii patronale, alte organizaŃii neguvernamentale, asociaŃii de proprietari/chiriaşi şi altele asemenea; i) indemnizaŃiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii; j) veniturile obŃinute de condamnaŃii care execută pedepse la locul de muncă; k) sumele plătite sportivilor ca urmare a participării în competiŃii sportive, precum şi sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti în domeniu pentru rezultatele obŃinute la competiŃiile sportive, de către structurile sportive cu care aceştia au relaŃii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se plătesc, inclusiv prima de joc, cu excepŃia celor prevăzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal; l) compensaŃii băneşti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziŃiilor prevăzute în contractul de muncă; m) indemnizaŃii sau alte drepturi acordate angajaŃilor cu ocazia angajării sau mutării acestora într-o altă localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispoziŃii legale, cu excepŃia celor prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul fiscal; n) indemnizaŃia administratorilor, precum şi suma din profitul net, alta decât cea calificată drept dividend, cuvenite administratorilor societăŃilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de adunarea generală a acŃionarilor; o) indemnizaŃiile lunare plătite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenŃă, stabilite conform contractului individual de muncă; p) indemnizaŃii prevăzute în contractul de muncă plătite de angajator pe perioada suspendării contractului de muncă urmare participării la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii. r) indemnizaŃii lunare brute şi alte avantaje de natura salariala acordate membrilor titulari, corespondenŃi şi membrilor de onoare ai Academiei Romane. s) alte drepturi sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor. 2.1.2 AVANTAJE SALARIALE Codul fiscal consideră, la aliniatul (3) al art.55 că avantajele, cu excepŃia celor prevăzute la alin. (4) de mai jos, primite în legătură cu o activitate dependentă includ, însă nu se limitează la: a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepŃia deplasării pe distanŃa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

5

b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preŃ mai mic decât preŃul pieŃei;

c) împrumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creanŃe a angajatorului asupra angajatului; e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal; g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaŃii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăŃii primei respective, altele decât cele obligatorii. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal precizează că avantajele în bani şi în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terŃi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relaŃii contractuale între părŃi, după caz. La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de persoana fizică, cum ar fi: a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal; b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică şi altele; c) abonamentele la radio şi televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;

d) permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport; e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu excepŃia celor menŃionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal; f) contravaloarea folosinŃei unei locuinŃe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreŃinere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică şi termică şi altele asemenea, cu excepŃia celor prevăzute în mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;

g) cazarea şi masa acordate în unităŃi proprii de tip hotelier;

h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate, pentru angajaŃii proprii, precum şi pentru alŃi beneficiari, cu excepŃia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaŃiei în materie. Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este următorul: - pentru beneficiarii care obŃin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de această natură ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare; - pentru alŃi beneficiari care nu au o relaŃie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal. Avantajele în bani pot fi şi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, precum şi sumele acordate pentru distracŃii sau divertisment. Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natură sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică a entităŃii care le acordă. Fac excepŃie veniturile care sunt expres menŃionate ca fiind neimpozabile, în limitele şi în condiŃiile prevăzute la art. 55 alin. (4) din Codul fiscal.

6

2.1.2.1 EVALUAREA AVANTAJELOR ÎN NATUR Ă Veniturile în natură, precum şi avantajele în natură primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preŃul pieŃei la locul şi data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata parŃială sunt evaluate ca diferenŃă între preŃul pieŃei la locul şi data acordării avantajului şi suma reprezentând plata parŃială. Evaluarea avantajelor în natură sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel: a) evaluarea folosinŃei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terŃă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei; b) evaluarea folosinŃei cu titlu gratuit a locuinŃei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeŃele locative deŃinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apă, gaz, electricitate, cheltuieli de întreŃinere şi reparaŃii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivă; c) evaluarea folosinŃei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul şi locuinŃa se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsură specifică sau la nivelul preŃului practicat pentru terŃi. Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinŃă mixtă se face astfel: a) pentru vehicule evaluarea se face conform lit. a) de mai sus, iar avantajul se determină proporŃional cu numărul de kilometri parcurşi în interes personal din totalul kilometrilor; b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor lit. b) de mai sus şi avantajul se determină proporŃional cu numărul de metri pătraŃi folosiŃi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal. 2.1.2.2 EXCEPłII PRIVIND IMPOZITAREA ANUMITOR AVANTAJE ÎN NATUR Ă Nu sunt considerate avantaje: - contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaŃii a căror activitate presupune deplasarea frecventă în interiorul localităŃii; - reducerile de preŃuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienŃii persoane fizice; - costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate, precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; - diferenŃele de tarif la cazare în locaŃiile reprezentând amenajări recreative şi sportive din dotarea ministerelor de care beneficiază personalul propriu, conform legii. - contribuŃiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaŃii proprii, în limita a 200 euro anual pe participant. Angajatorul stabileşte partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinŃa în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, în condiŃiile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeşte acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileşte limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depăşeşte această limită să fie considerat avantaj în natură, în situaŃia în care salariatului în cauză nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.

7

La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinŃă mixtă, pus la dispoziŃie unui angajat, nu se iau în considerare distanŃa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu. 2.1.3 EXCEPłII PRIVIND IMPOZITAREA ANUMITOR VENITURI SALARIALE Conform art.55 alin. (4) din Codul fiscal următoarele sume, prevăzute la lit.a) – r), nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit: a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităŃilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaŃilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaŃiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaŃii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaŃii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaŃilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei (150 RON). Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanŃate din buget; Normele metodologice consideră că ajutoarele de înmormântare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cât şi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajaŃilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplică atât darurilor constând în bunuri, cât şi celor în bani, în cazul tuturor angajatorilor de forŃă de muncă. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit din Codul fiscal: b) tichetele de masă şi creşă 4 ca şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaŃilor, în conformitate cu legislaŃia în vigoare; Conform normelor metodologice, în această categorie se cuprind: - alocaŃia individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, primită de angajaŃi şi suportată integral de angajator, potrivit legii; - alocaŃiile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanŃă, internă şi internaŃională, diferenŃiată pe categorii de acŃiuni; - contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaŃiei de efort necesare în perioada de pregătire; - drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională; - alte drepturi de această natură primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocaŃia de hrană zilnică pentru personalul navigant şi auxiliar îmbarcat pe nave; alocaŃia zilnică de hrană pentru consumurile colective din unităŃile bugetare şi din regiile autonome/societăŃile comerciale cu specific deosebit; alocaŃia de hrană acordată donatorilor

8

onorifici de sânge; alocaŃia de hrană pentru consumurile colective din unităŃile sanitare publice şi altele asemenea. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit din Codul fiscal: c) contravaloarea folosinŃei locuinŃei de serviciu sau a locuinŃei din incinta unităŃii, potrivit repartiŃiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităŃii activităŃii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională, precum şi compensarea diferenŃei de chirie, suportate de persoana fizică, conform legilor speciale; Conform normelor metodologice, prin locuinŃe acordate ca urmare a specificităŃii activităŃii se înŃelege acele locuinŃe asigurate angajaŃilor când activitatea se desfăşoară în locuri izolate, precum staŃiile meteo, staŃiile pentru controlul mişcărilor seismice, sau în condiŃiile în care este solicitată prezenŃa permanentă pentru supravegherea unor instalaŃii, utilaje şi altele asemenea. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit din Codul fiscal: d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinŃele puse la dispoziŃia oficialităŃilor publice, a angajaŃilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara Ńării, în conformitate cu legislaŃia în vigoare; e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecŃie şi de lucru, a alimentaŃiei de protecŃie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecŃie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaŃiei în vigoare; Conform normelor metodologice, nu sunt venituri impozabile: - contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub formă de aparatură, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii; - contravaloarea echipamentului individual de protecŃie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc; - contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea şi încălŃămintea; - contravaloarea alimentaŃiei de protecŃie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiŃii grele şi vătămătoare; - contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igienă personală deosebită; - contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit legii; - contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spălat şi de igienă, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparaŃii şi întreŃinere, rechizite şi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională, în condiŃiile legii; - altele asemenea. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit din Codul fiscal: f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaŃii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaŃiile în care nu se asigură locuinŃă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

9

g) sumele primite de angajaŃi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, a indemnizaŃiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în Ńară şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităŃi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaŃia acordată salariaŃilor din instituŃiile publice; Conform normelor metodologice, în categoria cheltuielilor de delegare şi detaşare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizaŃia de delegare şi de detaşare în Ńară şi în străinătate, stabilită potrivit legii. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit din Codul fiscal nici: h) sumele primite, potrivit dispoziŃiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; Conform normelor metodologice, prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înŃelege cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai angajatului, precum şi al bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării salariatului într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în situaŃia în care, potrivit legii, se decontează de angajator. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit din Codul fiscal nici: i) indemnizaŃiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaŃiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituŃiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităŃi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă; Conform normelor metodologice, sunt considerate venituri neimpozabile indemnizaŃiile de instalare şi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit din Codul fiscal nici: j) sumele reprezentând plăŃile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăŃile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii; k) sumele reprezentând plăŃile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiŃiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăŃi compensatorii primite de poliŃişti aflaŃi în situaŃii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaŃiei în materie; k1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la funcŃia de bază; Conform normelor metodologice, nu sunt venituri impozabile veniturile din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap grav şi accentuat, încadrate cu contract individual de muncă, încasate începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile menŃionate, aferente perioadei de până la 01.05.2005, sunt impozabile potrivit legii. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit din Codul fiscal nici:

10

l) veniturile din salarii, ca urmare a activităŃii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaŃie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei, al ministrului comunicaŃiilor şi tehnologiei informaŃiei şi al ministrului finanŃelor publice; m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităŃi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepŃie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfăşurare a activităŃii în străinătate; n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecŃionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator; o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu; p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării; r) diferenŃa favorabilă dintre dobânda preferenŃială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaŃă, pentru credite şi depozite. Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează. 2.1.4 DEDUCERE PERSONALĂ Conform art.56 din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente romane, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcŃia de bază. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10.000.000 lei (1.000 RON) inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane în întreŃinere - 2.500.000 lei (250 RON); - pentru contribuabilii care au o persoană în întreŃinere - 3.500.000 lei (350 RON); - pentru contribuabilii care au două persoane în întreŃinere - 4.500.000 lei (450 RON); - pentru contribuabilii care au trei persoane în întreŃinere - 5.500.000 lei (550 RON); - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreŃinere - 6.500.000 lei (650 RON). Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10.000.001 lei (1.000,01 RON) şi 30.000.000 lei (3.000 RON), inclusiv, deducerile personale sunt degresive faŃă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanŃelor publice. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei (3.000 RON) nu se acordă deducerea personală. Pentru stabilirea unei relaŃii matematice privind includerea deducerii la calculul impozitului pe veniturile din salariu se construieşte următoarea relaŃie a deducerii personale (DP) în funcŃie de salariul brut şi de numărul de persoane aflate în întreŃinere (NPI), astfel:

DP = (250 + 100 × NPI) × K, în care NPI reprezintă numărul persoanelor aflate în întreŃinere (deducerea se acordă pentru maxim 4 persoane în întreŃinere) iar "K" reprezintă un parametru definit în Tabelul nr.2.1, astfel 5:

11

Tabelul nr.2.1 Salariul brut

(RON) până la: 1.000

inclusiv între: 1.000 ÷ 3.000 exclusiv peste: 3.000 inclusiv

K 1 000.2

10001

−− SB 0

Deducere personală

250 + 100 × NPI (250 + 100 × NPI) ×000.2

000.3 SB− 0

2.1.5 PERSOANE ÎN ÎNTREłINERE Persoana în întreŃinere poate fi soŃia/soŃul, copiii sau alŃi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soŃului/soŃiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei (250 RON) lunar. În cazul în care o persoană este întreŃinută de mai mulŃi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înŃelegerii între părŃi. Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniŃi, ai contribuabilului sunt consideraŃi întreŃinuŃi. Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreŃinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreŃinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului. Nu sunt considerate persoane aflate în întreŃinere: a) persoanele fizice care deŃin terenuri agricole şi silvice în suprafaŃă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane; b) persoanele fizice care obŃin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaŃă. Deducerea personală determinată potrivit legii nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii. Conform normelor metodologice, deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcŃia de bază, în limita venitului realizat. Deducerea personală este stabilită în funcŃie de venitul brut lunar din salarii realizat la funcŃia de bază de către contribuabil şi numărul de persoane aflate în întreŃinerea acestuia. ObligaŃia stabilirii persoanelor aflate în întreŃinerea contribuabilului în funcŃie de care se atribuie deducerea personală este în sarcina plătitorului de venit din salarii, la funcŃia de bază. Pentru ca o persoană să fie în întreŃinere, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiŃii: - existenŃa unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflată în întreŃinere; - persoana fizică întreŃinută să aibă venituri impozabile şi neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei (250 RON) lunar. Persoana aflată în întreŃinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întreŃinere se află. Sunt considerate persoane aflate în întreŃinere soŃul/soŃia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alŃi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv. În sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, în categoria "alt membru de familie aflat în întreŃinere" se cuprind rudele contribuabilului şi ale soŃului/soŃiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel: - rude de gradul întâi, cum ar fi: părinŃi şi copii;

12

- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoŃi şi fraŃi/surori. Sunt considerate persoane aflate în întreŃinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studenŃii şi elevii militari ai instituŃiilor de învăŃământ militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obŃinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei (250 RON) lunar. 2.1.5.1 EXCEPłII PRIVIND PERSOANE AFLATE ÎN ÎNTRE łINERE Nu sunt considerate persoane aflate în întreŃinere persoanele majore condamnate, care execută pedepse privative de libertate. Copilul minor este considerat întotdeauna întreŃinut, cu excepŃia celor încadraŃi în muncă, indiferent dacă se află în unităŃi speciale sanitare sau de protecŃie specială şi altele asemenea, precum şi în unităŃi de învăŃământ, inclusiv în situaŃia în care costul de întreŃinere este suportat de aceste unităŃi. În acest caz eventualele venituri obŃinute de copilul minor nu se au în vedere la încadrarea în venitul de 2.500.000 lei (250 RON) lunar. Pentru copilul minor aflat în întreŃinerea părinŃilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă integral unuia dintre părinŃi, conform înŃelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui. Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul de a fi preluat în întreŃinere revine părintelui căruia i-a fost încredinŃat copilul sau unuia dintre soŃi care formează noua familie, conform înŃelegerii dintre aceştia, indiferent dacă s-a făcut o adopŃie cu efecte restrânse şi chiar dacă părinŃii fireşti ai acestuia contribuie la întreŃinerea lui prin plata unei pensii de întreŃinere. Plata unei pensii de întreŃinere nu dă dreptul la preluarea în întreŃinere a copilului, părintelui obligat la această plată. Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinŃat unei persoane ori unei familii, dreptul de a fi preluat ca persoană în întreŃinere pentru acest copil se acordă: - persoanei care l-a primit în plasament sau căreia i s-a încredinŃat copilul; - unuia dintre soŃii care formează familia căreia i-a fost încredinŃat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform înŃelegerii dintre aceştia. Pentru copiii aflaŃi în întreŃinerea unei familii, dreptul de a fi luat în întreŃinere se acordă unuia dintre părinŃi, conform înŃelegerii dintre aceştia. Astfel, în situaŃia în care într-o familie sunt mai mulŃi copii aflaŃi în întreŃinere, aceştia vor fi preluaŃi în întreŃinerea unuia dintre părinŃi conform înŃelegerii dintre părŃi. În aceste situaŃii contribuabilii vor prezenta plătitorului de venit fie o declaraŃie pe propria răspundere din partea soŃului/soŃiei, fie o adeverinŃă emisă de plătitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea copiilor care sunt preluaŃi în întreŃinere de fiecare soŃ/soŃie. Nu se acordă dreptul de a prelua în întreŃinere următoarelor persoane: - părinŃilor ai căror copii sunt daŃi în plasament sau încredinŃaŃi unei familii ori persoane; - părinŃilor copiilor încredinŃaŃi unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care părinŃii respectivi sunt puşi sub interdicŃie sau sunt decăzuŃi din drepturile părinteşti. Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, încadrat în muncă în condiŃiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală, situaŃie în care părinŃii nu mai au dreptul de a-l lua în întreŃinere, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată. Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în sumă de 2.500.000 lei (250 RON) lunar se realizează prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizică aflată în întreŃinere. În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obŃine venituri la funcŃia de bază, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate în întreŃinere, se compară venitul

13

lunar realizat de persoana aflată în întreŃinere cu suma de 2.500.000 lei (250 RON) lunar, astfel: a) în cazul în care persoana aflată în întreŃinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaŃiilor, alocaŃiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întreŃinută rezultă din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună; b) în cazul în care venitul este realizat sub formă de câştiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competiŃii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în întreŃinere se determină prin împărŃirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului; c) în cazul în care persoana întreŃinută realizează atât venituri lunare, cât şi aleatorii, venitul lunar se determină prin însumarea acestor venituri. Dacă venitul unei persoane aflate în întreŃinere depăşeşte 2.500.000 lei (250 RON) lunar, ea nu este considerată întreŃinută. În funcŃie de venitul lunar al persoanei întreŃinute, plătitorul veniturilor din salarii va proceda după cum urmează: a) în situaŃia în care una dintre persoanele aflate în întreŃinere, pentru care contribuabilul beneficiază de deducere personală, obŃine în cursul anului un venit lunar mai mare de 2.500.000 lei (250 RON) lunar, plătitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase în întreŃinere începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea către angajator/plătitor; b) în situaŃia în care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru persoana aflată în întreŃinere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub 2.500.000 lei (250 RON) lunar, plătitorul de venituri din salarii va începe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana în întreŃinere o dată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative. Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la plătitorul de venituri din salarii o declaraŃie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaŃii: - datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal); - datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreŃinere (numele şi prenumele, codul numeric personal). În ceea ce priveşte copiii aflaŃi în întreŃinere, la această declaraŃie contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa şi adeverinŃa de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt soŃ sau declaraŃia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală pentru acel copil. DeclaraŃia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreŃinere, cu excepŃia copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informaŃii: - datele de identificare a persoanei aflate în întreŃinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal; - datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea personală, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal; - acordul persoanei întreŃinute ca întreŃinătorul să o preia în întreŃinere; - nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreŃinere, inclusiv menŃiunea privind suprafeŃele de teren agricol şi silvic deŃinute, precum şi declaraŃia afirmativă sau negativă cu privire la desfăşurarea de activităŃi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat în sere, în solarii amenajate şi în sistem irigat; cultivare a arbuştilor şi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole şi pomicole;

14

- angajarea persoanei întreŃinute de a comunica persoanei care contribuie la întreŃinerea să orice modificări în situaŃia venitului realizat. DeclaraŃiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale nu sunt formulare tipizate. Contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreŃinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, adeverinŃa de venit a persoanei întreŃinute sau declaraŃia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul. Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influenŃă asupra nivelului reprezentând deducerea personală acordată şi această schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat să înştiinŃeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul. În situaŃia în care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior apariŃiei evenimentului care modifică, în sensul majorării, nivelul acesteia, angajatorul/plătitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personală reconsiderată o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative. Deducerea personală nu se fracŃionează în funcŃie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parŃial, la funcŃia de bază. 2.1.6 IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARIU Conform art. 57 - (1) din Codul fiscal, beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reŃine la sursă de către plătitorii de venituri. (2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel: a) la locul unde se află funcŃia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenŃă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuŃiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele: - deducerea personală acordată pentru luna respectivă; - cotizaŃia sindicală plătită în luna respectivă; - contribuŃiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro; b) pentru veniturile obŃinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenŃă între venitul brut şi contribuŃiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. (21) În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenŃelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reŃine la data efectuării plăŃii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcŃiei de baza la data plăŃii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit. (3) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil. (4) Contribuabilii pot dispune asupra destinaŃiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susŃinerea entităŃilor nonprofit care se înfiinŃează şi funcŃionează în condiŃiile legii, unităŃilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

15

Conform normelor metodologice, în categoria entităŃilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociaŃiile, fundaŃiile, organizaŃiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociaŃiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariaŃilor, în măsura în care, potrivit legilor proprii de organizare şi funcŃionare desfăşoară activităŃi nonprofit iar sumele primite din impozit să fie folosite în acest scop. (5) ObligaŃia calculării, reŃinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului fiscal competent. (6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) şi (5) se stabileşte prin ordin al ministrului finanŃelor publice. Conform normelor metodologice, venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităŃi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează un impozit lunar final, calculat şi reŃinut de către plătitorul de venituri. Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit de 16%, luându-se în calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la funcŃia de bază şi deducerea personală stabilită potrivit art. 56 din Codul fiscal, după caz. Drepturile salariale acordate în natură, precum şi avantajele acordate angajaŃilor se evaluează conform menŃiuni anterioare şi se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natură primite de angajat se vor anexa la statul de plată. Transformarea în lei a sumelor obŃinute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca NaŃională a României, astfel: - în situaŃia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar în vigoare în ziua precedentă celei în care se face plata; sau - în celelalte cazuri, cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentând contribuŃiile reŃinute pentru fondurile de pensii facultative şi verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege. Transformarea contribuŃiilor reŃinute pentru fondurile de pensii facultative din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca NaŃională a României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale. Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii primele de asigurare voluntara de sănătate. Pentru veniturile obŃinute în afara funcŃiei de bază, aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenŃă între venitul brut şi contribuŃiile obligatorii pe fiecare loc de realizare se face şi în cazul veniturilor obŃinute sub forma: - indemnizaŃiei lunare a asociatului unic; - drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă; - salariilor sau diferenŃelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

16

În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află funcŃia de bază se înŃelege: a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt asimilate acestora; b) în cazul cumulului de funcŃii, locul declarat/ales de persoanele fizice. FuncŃia de bază poate fi declarată de angajat în condiŃiile legii şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parŃial. Suma care reprezintă prima de vacanŃă sau o parte din aceasta se cumulează cu veniturile de natură salarială ale lunii în care se plăteşte această primă. IndemnizaŃiile aferente concediilor de odihnă se defalchează pe lunile la care se referă şi se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni. 2.1.7 TERMENUL DE PLAT Ă A IMPOZITULUI Conform art. 58, Cod fiscal, plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaŃia de a calcula şi de a reŃine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăŃii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Conform normelor metodologice, veniturile în natură se consideră plătite la ultima plată a drepturilor salariale pentru luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor în natură se reŃine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeaşi lună. Impozitul pe veniturile din salarii se calculează şi se reŃine lunar de angajatori/plătitori pe baza statelor de salarii/plată. Calculul şi reŃinerea impozitului lunar se efectuează de către plătitori, la data ultimei plăŃi a veniturilor din salarii aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent dacă veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans şi lichidare. În situaŃia în care în cursul unei luni se efectuează plăŃi de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, reprezentând plăŃi intermediare, impozitul se calculează şi se reŃine la fiecare plată, prin aplicarea cotei asupra plăŃilor intermediare diminuate cu contribuŃiile obligatorii, după caz. La data ultimei plăŃi a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectivă, prin cumularea drepturilor salariale respective cu plăŃile intermediare. Impozitul de reŃinut la această dată reprezintă diferenŃa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reŃinute la plăŃile intermediare. În cazul în care un angajat care obŃine venituri din salarii la funcŃia de bază se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursă de venit (loc de realizare a venitului). Deducerea personală se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării. Dacă reangajarea are loc în aceeaşi lună cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate în această lună de la angajatorul următor nu se va lua în calcul deducerea personală. ContribuŃiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determină conform reglementărilor legale în materie. Conform art. 581, Cod fiscal, contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obŃinute la funcŃia de bază, cheltuielile efectuate pentru economisire în sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările

17

ulterioare, în limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. ObligaŃia acordării acestei deduceri revine organului fiscal competent şi procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului finanŃelor publice. 2.1.8 FIŞE FISCALE Conform art.59 - (1), Cod fiscal, informaŃiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale. Conform alin.(2) plătitorul de venituri are obligaŃia să completeze fişele fiscale, pe întreaga durată de efectuare a plăŃii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul şi conŃinutul formularelor se aprobă prin ordin al ministrului finanŃelor publice. Conform normelor metodologice, fişele fiscale se completează de angajatorul/plătitorul de venit şi se depun la organul fiscal la care angajatorul/plătitorul de venit este înregistrat în evidenŃă fiscală. Angajatorul/plătitorul de venit este obligat să înmâneze angajatului, câte o copie pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. Fişele fiscale pentru salariaŃii care au fost detaşaŃi la o altă unitate se completează de către unitatea care a încheiat contractele de muncă cu aceştia. În situaŃia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaŃii au fost detaşaŃi, angajatorul care a detaşat comunică angajatorului la care aceştia sunt detaşaŃi date referitoare la deducerea personală la care este îndreptăŃit fiecare salariat. Pe baza acestor date unitatea la care salariaŃii au fost detaşaŃi întocmeşte statele de salarii, calculează impozitul şi transmite lunar unităŃii de la care au fost detaşaŃi informaŃiile solicitate prin ordinul ministrului finanŃelor publice, în scopul completării fi şei fiscale. Fiecare angajator/plătitor de venituri din salarii este obligat, potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul fiscal, să determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil prin însumarea impozitului aferent venitului fiecărei luni din anul fiscal, indiferent de numărul de luni în care contribuabilul a realizat venituri din salarii de la acesta. Pentru contribuabilii prevăzuŃi la art. 60 din Codul fiscal care realizează venituri din salarii şi pentru care plătitorul de venituri nu a optat să îndeplinească obligaŃiile privind calculul, reŃinerea şi virarea impozitului aferent acestor venituri, obligaŃia determinării impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectivă, revine organului fiscal competent. În situaŃia în care se constată elemente care generează modificarea veniturilor din salarii şi/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective şi stabilirea diferenŃelor de impozit constatate se efectuează pentru luna la care se referă, iar diferenŃele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat începând cu luna constatării. În situaŃia în care la data efectuării operaŃiunii de stabilire a diferenŃelor de impozit de către angajator/plătitor există relaŃii contractuale generatoare de venituri din salarii, între acesta şi persoana fizică, atunci se procedează astfel: - impozitul reŃinut în plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii începând cu luna efectuării acestei operaŃiuni şi până la lichidarea acestuia; - impozitul nereŃinut se reŃine de angajator/plătitor din veniturile din salarii începând cu luna constatării şi până la lichidarea acestuia. În situaŃia în care persoana fizică pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat calculul impozitului lunar/anual nu mai are relaŃii contractuale generatoare de venituri din salarii şi

18

angajatorul/plătitorul nu poate să efectueze operaŃiunea de plată/încasare a diferenŃelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent. 2.1.9 IMPOZITUL PENTRU ANUMITE VENITURI SALARIALE Conform art.60 - (1), Cod fiscal, contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obŃin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obŃin venituri din salarii, ca urmare a activităŃii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile următoarele revederi. Conform alin. (2), orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaŃia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, potrivit art. 57, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Conform alin. (3), misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentanŃele organismelor internaŃionale ori reprezentanŃele societăŃilor comerciale şi ale organizaŃiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajaŃii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligaŃiile privind calculul, reŃinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor în cazul în care opŃiunea de mai sus este formulată şi comunicată organului fiscal competent. Conform alin. (4), persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informaŃii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităŃii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepŃia situaŃiei în care îndeplineşte obligaŃia privind calculul, reŃinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3). Conform normelor metodologice, contribuabilii care desfăşoară activitatea în România şi obŃin venituri sub formă de salarii din străinătate, care, potrivit acestui titlu, se impun în România, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineşte obligaŃiile privind calculul, reŃinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaŃia să depună lunar o declaraŃie la organul fiscal competent. Organul fiscal competent este definit potrivit legislaŃiei în materie. Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuŃi la art. 60 alin. (1) din Codul fiscal au obligaŃia să depună o declaraŃie informativă privind începerea/încetarea activităŃii acestor contribuabili. DeclaraŃia informativă se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială este înregistrată în evidenŃa fiscală persoana fizică ori juridică la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul. DeclaraŃia informativă se depune ori de cate ori apar modificări de natura începerii/încetării activităŃii în documentele care atestă raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. 2.2 CALCULUL SALARIULUI NET După reŃinerea din venitul salarial lunar brut a tuturor contribuŃiilor şi a impozitului datorat bugetului statului rezultă salariul net. Nici o reŃinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiŃiilor prevăzute de lege. Contabilitate a rezervat acestora contul 427 „ReŃineri din salarii datorate terŃilor“. O

19

reŃinere des uzitată este garanŃia materială care reprezintă 10 % din salariul de încadrare. ReŃinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului (lipsuri în gestiune) sau rate, popriri ş.a. nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost instituită printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. ReŃinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare luna jumătate din salariul net. Acceptarea fără rezerve a unei plăŃi din drepturile salariale, potrivit unor dispoziŃii legale sau contractuale nu poate avea însă semnificaŃia unei renunŃări la drepturile salariale. În Figura nr.1 este prezentată structura salariului brut, contribuŃiile obligatorii individuale ale angajatului precum şi contribuŃiile obligatorii ale angajatorilor, în raport cu fondul de salarii, pentru condiŃii normale de muncă, în anul 2009. în care: SB - Salariu brut (lunar); VNL – Venit net lunar (SB - CSI); VI sau VBC – venit bază de calcul sau Venit impozabil (SB – CSI - DP); CSI - ContribuŃii sociale individuale (reŃineri din salariu); IS - Impozit pe (venitul din) salariu; SN - Salariu net; SSB – Suma salariilor (veniturilor salariale) brute lunare; FSB – Fond de salarii brute (lunare); CSC - ContribuŃii sociale colective (contribuŃiile unităŃii); CAS – contribuŃia pentru asigurări sociale (de stat), pentru condiŃii normale de muncă; CASJ – contribuŃia de asigurări sociale împotriva riscului de şomaj; CASS – contribuŃia pentru asigurări sociale de sănătate; CAMBP – contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; CCIS – contribuŃia pentru concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate; FGCS – Fondul pentru garantarea creanŃelor salariale; CPDPH - ContribuŃia datorată de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; ITM1 (0,75%) şi ITM2 (0,25%) – comisioane – contravaloare servicii datorate Inspectoratelor Teritoriale ale Muncii pentru gestiunea carnetelor de muncă. Exemplu Calculul salariului net pentru un salariu brut de 1.500 RON (15.000.000 ROL) al unui salariat cu o singură persoană în întreŃinere, la funcŃia de bază, în luna februarie 2009, se prezintă astfel:

Impozit salariu

CSI - ContribuŃii sociale individuale

Salariul net

Salariul Brut

10,5% × SB

5,5% × SB

0,5% × SB

16% × VI

SB – CSI – IS

CAS CASS CASJ

CSC - ContribuŃii sociale colective

CAMBP CASJ CASS CAS*

0,85% × FSB

(0,15 -0,85)% × SSB

0,5% × SSB

5,2% × FSB

20,8% × SSB

*

ContribuŃiile angajatorului la fondul de salarii

CCIS CPDPH

Figura nr.1

Structura salariului şi a contribuŃiilor de asigurări şi protecŃie socială în anul 2009

FGCS

0,25% × SSB

SN IS

Comisioane

ITM 1;2

0,75% (0,25%) × FSB

20

VNL = SB – CSI = SB – CASJ – CASS – CAS = = 1.500 – 0,5% ×1.500 – 5,5% ×1.500 – 10,5% ×1.500 = 1.500 – 8 – 83 – 158 = 1.251 RON DP = (250 + 100 × NPI) × K, în care NPI = 1 reprezintă numărul persoanelor în întreŃinere care din punct de vedere fiscal nu poate fi mai mare de 4, iar „K” se calculează astfel:

75,0000.2

000.1500.11

000.2

000.11 =−−=−−= SB

K

DP = (250 + 100 × 1) × 0,75 = 270 RON (rotunjire superioară la zeci de lei, de la 262,5). VI sau VBC = VNL – DP = 1.251 – 270 = 981 RON iar impozitul pe salarii : IS = 16 % × VBC = 16 % × 981 = 157 RON SN = SB – CSI – IS = 1.500 – 249 – 157 = 1.094 RON 2.2.1 CALCULUL INFORMATIZAT AL SALARIULUI FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL

A B Explicativă la coloana ”B”

(date sau formule de calcul)

1 Februarie/2009 - Zile lucrătoare

20 20

2 Nume, prenume Spanu Ni Spanu Nicolae

3 FuncŃia de bază - condiŃii normale

1 1

4 Zile lucrate 20 20 5 Nr. pers. întreŃinere 1 1

6 Salariu de încadrare

1.171,00 1171

7 Salariu realizat 1.171,00 =B6*B4/B1

8 IndemnizaŃie de conducere

0,00 0

9 Spor vechime 15 % 176,00 =ROUND(15%*(B7);0) 10 Alte sporuri 0,00 0 11 Alte venituri 0,00 0

12 VBLS (Venit brut lunar )

1.347,00 =B7+B8 +B9+B10+B11

13 C.A.SJ. 0,5 % 7,00 =ROUND(0,5%*B12;0) 14 C.A.S.10,5 % 141,00 =ROUND(10,5%*B12;0) 15 C.A.S.S. 5,5 % 74,00 =ROUND(5,5%*B12;0)

16 Deducere personală 290,00

=(IF(B12<=1000;250+IF(B5<=4;B5;4)*IF(B5<0;0;1)*100;0)+IF(B12>1000;1;0)*IF(B12<=3000;ROUNDUP((250+IF(B5<=4;B5;4)*IF

(B5<0;0;1)*100)*(1-(B12-1000)/2000);-1);0))*IF(B3>0;1;0)

21

17 Venit net lunar (VNL)

1.125,00 =IF((B12-B13-B14-B15)<0;0;(B12-B13-B14-

B15))

18 Venit impozabil (VI sau VBC)

835,00 =ROUNDDOWN(IF((B17-B16)<0;0;(B17-

B16));1)

19 Impozit pe salariu (IP)

134,00 =ROUND(16%*B18;0)

20 Net de plată (NP) 991,00 =B12-B13-B14-B15-B19 21 Avans (AV - 40 %) 401,00 401

22 Rest de plată (RP) 590,00 =B20-B21 În coloana „Explicativă Excel la coloana „B”” sunt prezentate formulele de calcul tabelar care stau „în spatele” rezultatelor afişate. Formulele „Excel” se scriu fără alte spaŃii sau semne ortografice decât cele menŃionate în explicativă. Se remarcă funcŃia „round” (rotunjire simplă), „rounddown” (rotunjire inferioară) utilizată la rotunjirea venitului impozabil în favoarea contribuabilului (prin omisiune) precum şi funcŃia „roundup” pentru rotunjire prin adăugare a deducerilor personale la un număr întreg al zecilor de lei. Cifra „1” utilizată în celula B3 (FuncŃia de bază) face ca funcŃia „If” din finalul formulei celulei B16 (Deducere personală) să calculeze deducerea personală numai pentru funcŃia de bază, în caz contrar (în afara funcŃiei de bază) deducerea fiind nulă. 2.2.2 CALCULUL ANALITIC AL SALARIULUI NET ÎN ANUL 2008 În privinŃa cotelor procentuale ale contribuŃiilor sociale, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 6, la articolele 16-18, prevede: ”În baza art.18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2008 cotele de contribuŃie de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:

În perioada 01.01. 2008 -30.11.2008

Începând cu 01.12.2008

a) pentru condiŃii normale de muncă 29% 27,5% b) pentru condiŃii deosebite de muncă 34% 32,5% c) pentru condiŃii speciale de muncă 39% 37,5%

Cota contribuŃiei individuale de asigurări sociale, datorată potrivit art.21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este de 9,5%, indiferent de condiŃiile de muncă. În cota de contribuŃie individuală de asigurări sociale prevăzută mai sus este inclusă şi cota de 2% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” Conform art.17. - (1), în baza art.29 din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art.7 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondurilor de garantare pentru plata creanŃelor salariale, cu modificările ulterioare, pentru anul 2008 se stabilesc următoarele cote ale contribuŃiilor:

22

a) contribuŃia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.26 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1% în perioada ianuarie-noiembrie şi 0,5% începând cu luna decembrie; b) contribuŃia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.27 din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 0,5%; contribuŃia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanŃelor salariale în conformitate cu art.7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006, cu modificările ulterioare, este de 0,25%. Conform art.18, Cotele de contribuŃii datorate de angajatori în funcŃie de clasa de risc, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc de la 0,4% la 2% aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 este de 1.550 lei.

Exemplu Calculul salariului net pentru un salariu brut de 1.500 RON (15.000.000 ROL) al unui salariat cu o singură persoană în întreŃinere, la funcŃia de bază, în anul 2008, se prezintă astfel: VNL = SB – CSI = SB – CASJ – CASS – CAS = = 1.500 – 0,5% ×1.500 – 6,5% ×1.500 – 9,5% ×1.500 = 1.500 – 8 – 98 – 143 = 1.251 RON DP = (250 + 100 × NPI) × K, în care NPI - numărul persoanelor în întreŃinere nu poate

fi mai mare de 4, iar „K” se calculează astfel: 75,0000.2

000.1500.11

000.2

000.11 =−−=−−= SB

K

DP = (250 + 100 × 1) × 0,75 = 270 RON (rotunjire superioară la zeci de lei, de la 262,5). VI sau VBC = VNL – DP = 1.251 – 270 = 981 RON iar impozitul pe salarii : IS = 16 % × VBC = 16 % × 981 = 157 RON SN = SB – CSI – IS = 1.500 – 249 – 157 = 1.094 RON Se observă ca pentru anul 2008 faŃă de anul 2007 singura modificare a contribuŃiilor este reducerea contribuŃiei pentru şomaj – CASJ cu o jumătate de punct procentual, respectiv de la 1 % la 0,5 %. Prezentăm o foaie de calcul tabelar Excel pentru anul 2008 realizată pe baza informaŃiilor existente până la data de 31.12.2007, respectiv Legea bugetului asigurărilor de stat pe anul 2008.

Imp. Salariu

CSI-Contr.soc.individ. Salariu Net

Salariul Brut

9,5% ×SB

6,5% ×SB

0,5% ×SB

16% ×VBC

SB -CSI-IS

CAS CASS CASJ

CSC-ContribuŃii sociale colective Comision

CAMBP CASJ CASS CAS

0,85% × FSB

(0,4 -2,0)% × FSB

2,00% × FSB

6% × FSB

19,50% ×FSB

0,75% (0,25%) × FSB

ContribuŃiile angajatorului la fondul de salarii

CCIS ITM 1;2

Figura nr.2

Structura salariului şi a contribuŃiilor de asigurări şi protecŃie socială în anul 2008

FGCS

0,25% × FSB

SN IS

23

FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN A NUL 2008

A B Explicativă Excel la coloana „B”

1 Ianuarie/2008 - Zile lucrătoare 21 21

2 Nume, prenume xxx Ionescu Vasile 3 FuncŃia de bază 1 1 4 Zile lucrate 21 21 5 Nr. pers. întreŃinere 0 0 6 Salariu de încadrare (tarifar) 3.363 3363 7 Salariu realizat 3.363 =B6*B4/B1 8 IndemnizaŃie de conducere 633 633 9 Prime 1.682 1.682 10 Alte sporuri 1.682 1682 11 Alte venituri 752 752

12 VBLS (SB) (Venit brut lunar) 8.112 =B7+B8+B9+B10+B11

13 C.A.SJ. 0,5 % * 41 =ROUND(1%*B12);0) 14 C.A.S. 9,5 % 771 =ROUND(9,5%*B12;0) 15 C.A.S.S. 6,5 % 527 =ROUND(6,5%*B12;0)

16 Deducere personală 0

=(IF(B12<=1000;250+IF(B5<=4;B5;4)*IF(B5<0;0;1)*100;0)+IF(B12>1000;1;0)*IF(B12<=3000; ROUNDUP((250+IF(B5<=4;B5;4)*IF(B5<0;0;1)*100)*(1-(B12-1000)/2000);-1);0))*IF(B3>0;1;0)

17 Venit net lunar (VNL) 6.773 =B12-B13-B14-B15

18 Venit impozabil (VI sau VBC) 6.773 =ROUNDDOWN(IF((B17-B16)<0;0;(B17-

B16));1) 19 Impozit pe salariu (IP) 1.084 =ROUND(16%*B18;0) 20 Net de plată (NP) 5.689 =B12-B13-B14-B15-B19 21 Avans (AV) 0 0 22 Rest de plată (RP) 5.689 =B20-B21 2.2.2 CALCULUL ANALITIC AL SALARIULUI NET ÎN ANUL 2007 Calculăm salariului net pentru un salariu brut de 6.324 RON (63.240.000 ROL) cu structura din Tabelul nr.2.2, al unui salariat cu o singură persoană în întreŃinere, la funcŃia de bază, în anul 2007: Deducerea personală: DP = (250 + 100 × 1) × K = 0, deoarece K = 0 la salarii brute mai mari de 3.000 RON. (conform Tabelului nr.2.1) SB = 3.363 + 633 + 1.682 + 1.682 + 752 = 8.112 (salariul brut depăşeşte de 5 ori salariul mediu brut pe economie, ca atare, contribuŃia de asigurări sociale se limitează la contribuŃia aferentă a 5 salarii medii brute pe economie drepturile salariale acordându-se înainte de august 2007.)

24

Venitul brut lunar (VBL), respectiv diferenŃa dintre venitul salarial brut (SB) şi contribuŃiile sociale individuale este: VBL = SB – CASJ – CASS – CAS = 8.112 – 1 % × (3.363 + 633) – 6,5 % × 8.112 – 9,5 % × 5 × 1.270 = 6.942 Venitul bază de calcul (VBC), respectiv diferenŃa dintre venitul brut lunar (VBL) şi deducerea personală (DP) devine: VBC = VBL – DP = 6.942 Impozitul pe salariu este: IS = 16 % × VBC = 16 % × 6.942 = 1.111 Salariul net este: SN = VBL – IS = 6.942 – 1.111 = 5.831 Ron Calculul salariului net pentru un salariu brut de 1.500 RON (15.000.000 ROL) al unui salariat cu o singură persoană în întreŃinere, la funcŃia de bază în anul 2008, se prezintă astfel: DP = (250 + 100 × NPI) × K, în care NPI - numărul persoanelor în întreŃinere nu poate fi mai mare de 4, iar „K” se calculează astfel (Tabelul nr.2.1):

75,0000.2

000.1500.11

000.2

000.11 =−−=−−= SB

K

DP = (250 + 100 × 1) × 0,75 = 270 RON (rotunjire superioară la zeci de lei, de la 262,5). VNL = SB – CASJ – CASS – CAS =1.500 – 0,5% ×1.500 – 6,5% ×1.500 – 9,5% ×1.500 = 1.500 – 8 – 98 – 143 = 1.251 VBC = VNL – DP = 1.251 – 270 = 981 RON, şi impozitul pe salarii : IS = 16 % × VBC = 16 % × 981 = 157 RON SN = SB – CSI – IS = 1.500 – 249 – 157 = 1.094 RON

25

Prezentăm, pentru comparaŃie, modul în care au fost calculate salariile între anii 2003 – 2006.

FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN A NUL 2003 7 A B ExplicaŃia 1 04/2003 1 1 2 Nume, prenum Ionescu Vas Ionescu Vasile 3 Salariu de bază 13.869.000 =13869000 4 Cumul 7.352.000 =7352000 5 IndemnizaŃie 2.643.300 =2643300 6 Spor stress 2.080.350 =15%*B3 7 Spor fidelitate 2.080.350 =15%*B3 8 GradaŃie merit 2.773.800 =20%*B3 9 Spor doctorat 2.080.350 =15%*B3 10 Spor vechime 5.861.700 =25%*(B3+B5+B6+B7+B8) 11 Alte sporuri 13.992.840 =13992840 12 Alte venituri 4.160.000 =4160000 13 Total brut 56.893.690 =B3+B4+B5+B6+B7+B8+B9+B10+B11+B12 14 CASJ 1% 307.988 =1%*(B3+B4+B5+B6+B7+B8) 15 CAS 9,5% 3.306.950 =IF(B13<34810000;9,5%*B13;3306950) 16 CASS 6,5% 3.698.090 =6,5%*B13 17 Deduceri 1.800.000 =(1+0)*1800000*B1 18 Cheltuieli prof. 270.000 =15%*1800000*B1

19 Venit net lunar (VNL) 49.310.662 =IF((B13-B14-B15-B16-B18)<0;0;(B13-B14-

B15-B16-B18))

20 Venit impozabil (VI) 47.510.000 =IF((1000*INT((B19-B17)/1000))<0;0;(1000*

INT((B19-B17)/1000)))

21 Impozit pe salarii 17.445.000

=IF(B20<=2100000;18%*B20;0)+IF(2100000<B20;1;0)*IF(B20<=5200000;23%*(B20-2100000)+378000;0)+IF(5200000<B20;1;0)*IF(B20<=8300000;28%*(B20-5200000)+ 1091000;0)+IF(8300000<B20;1;0)*IF(B20<=11600000;34%*(B20-8300000)+1959000;0) +IF(11600000<B20;1;0)*IF(B20<=10000000000;40%*(B20-11600000)+3081000;0)

22 Net de plată 32.135.662 =B13-B14-B15-B16-B21 23 Avans 9.000.000 =9000000 24 Sindicat 100.000 =100000 25 Rest de plată 23.035.662 =(B22-B23-B24)

În anul 2003 a fost practicată o impozitare pe 5 trepte de impozitare astfel:

Venitul lunar impozabil (lei) Impozitul lunar (lei) până la 2.100.000 18%

2.100.001 ÷ 5.200.000 378.000 + 23% pentru ce depăşeşte 2.100.000 5.200.001 ÷ 8.300.000 1.091.000 + 28% pentru ce depăşeşte 5.200.000 8.300.001 ÷ 11.600.000 1.959.000 + 34% pentru ce depăşeşte 8.300.000

peste 11.600.000 3.081.000 + 40% pentru ce depăşeşte 11.600.000

26

FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN A NUL 2004 8

A B ExplicaŃia 1 04/2004 1 1 2 Nume, prenume Ionescu Vasile Ionescu Vasile 3 Salariu de bază 16.316.000 =16316000 4 Cumul 6.283.432 =6283432 5 IndemnizaŃie 3.047.000 =3047000 6 Alte venituri 8.234.000 =8234000

7 Venit salarial brut (VSB)

33.880.432 =B3+B4+B5+B6

8 CASJ 1% 163.160 =1%*B3 9 CAS 9,5% 3.218.641 =IF(B7<38410000;9,5%*B7;3648950) 10 CASS 6,5% 2.202.228 =6,5%*B7 11 Deduceri (DPB+DPS) 2.000.000 =(1,0+0,0)*2000000*B1 12 Cheltuieli profesionale 300.000 =15%*2000000*B1

13 Venit net lunar VNL 27.996.403 =IF((B7-B8-B9-B10-B12)<0; 0;(B7-B8-B9-B10-B12))

14 Venit lunar impozabil VI

25.996.000 =IF((1000*INT((B13-B11)/1000))<0;0; (1000*INT((B13-B11)/1000)))

15 Impozit lunar (anticipat) pe salarii ISL

8.650.400

=(0<B14)*(B14<=2400000)*18%*B14+(2400000<B14)*(B14<=5800000)*(23%*(B14-2400000)+432000)+(5800000<B14)*(B14<=9300000)*(28%*(B14-5800000)+1214000) +(9300000<B14)*(B14<=13000000)*(34%*(B14-9300000)+2194000)+(13000000<B14) *(B14<=10000000000)*(40%*(B14-13000000)+3452000)

16 Net de plată 19.646.003 =B7-B8-B9-B10-B15 17 Avans 7.790.560 =7790560 18 Rest de plată 11.855.443 =B16-B17 În anul 2004 a fost practicată o impozitare pe 5 trepte de impozitare astfel:

Venitul lunar impozabil (lei) Impozitul lunar (lei) până la 2.400.000 18 %

2.400.001 ÷ 5.800.000 432.000 + 23 % pentru ce depăşeşte 2.400.000 5.800.001 ÷ 9.300.000 1.214.000 + 28 % pentru ce depăşeşte 5.800.000 9.300.001 ÷ 13.000.000 2.194.000 + 34 % pentru ce depăşeşte 9.300.000

peste 13.000.001 3.452.000 + 40 % pentru ce depăşeşte 13.000.000

27

FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN A NUL 2005 9

A B ExplicaŃia

1 04/2005 Zile lucrătoare (ZL) 21 21

2 Nume, prenume Ionescu

Vasile Ionescu Vasile

3 FuncŃia de bază 1 1 4 Zile lucrate (Zl) 21 21 5 Număr pers. întreŃinere 0 0 6 Salariu tarifar 10.000.000 10000000 7 Salariu tarifar realizat 10.000.000 =B6*B4/B1 8 IndemnizaŃie 2.000.000 =20%*B7 9 Spor confidenŃialitate 0 0 10 Alte venituri 2.000.000 2000000

11 Venit brut lunar din salarii VBL

14.000.000 =B7+B8+B9+B10

12 CASJ 1% 120.000 =1%*(B7+B8) 13 CAS9,5% 1.330.000 =IF(B11<46055000;9,5%*B11;4375225) 14 CASS 6,5% 910.000 =6,5%*B11

15 Deducere personală 2.000.000

=(IF(B11<=10000000;2500000+B5*1000000;0)+IF(B11>10000000;1;0)*IF(B11<=30000000;ROUNDUP((2500000+B5*1000000)*(1-(B11-10000000)/20000000);-5);0)) *IF(B3>0;1;0)

16 Venit net lunar VNL

11.640.000 =B11-B12-B13-B14

17 Venit impozabil VI sau VBC

9.640.000 =ROUNDDOWN(IF((B16-B15)<0;0;(B16-B15));-3)

18 Impozit pe salariu IP 1.542.400 =16%*B17 19 Net de plată 10.097.600 =B11-B12-B13-B14-B18 20 Avans AV 0 0 21 Rest de plată RP 10.097.600 =B19-B20 Începând cu 1 ianuarie 2005, sistemul fiscal românesc a adoptat impozitarea cu cota (treapta) unică de 16% şi un sistem de deduceri degresive în funcŃie de salariul brut. În prima jumătate a anului moneda naŃională a fost leul vechi (ROL).

28

FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN A NUL 2006 10

A B C Explicativă (pentru coloana B)

1 04/2006 Zile lucrătoare (ZL)

21 21 21

2 Nume, prenume Ionescu Popa Ionescu 3 FuncŃia de bază 1 1 1 4 Zile lucrate (Zl) 21 21 21

5 Nr. persoane în întreŃinere

0 0 0

6 Salariul tarifar 3.500 1.64

5 3500

7 Salariul tarifar realizat

3.500 1.64

5 =B6*B4/B1

8 Salariul cumul realizat

2.100 0 2100

9 IndemnizaŃie 700 0 =20%*B7 10 Alte venituri 0 0 0

11 Salariul brut (SB) sau Venit brut lunar (VBL)

6.300 1.64

5 =B7+B8+B9+B10

12 CASJ 1% 63 16 =1%*(B7+B8+B9) 13 CAS 9,5% 512 156 =IF(B11<5385;9,5%*B11;512) 14 CASS 6,5% 410 107 =6,5%*B11

15 Deducere personală 0 170

=(IF(B11<=1000;250+IF(B5<=4;B5;4)*IF(B5<0;0;1)*100;0)+IF(B11>1000;1;0)*IF(B11<=3000;ROUNDUP((250+IF(B5<=4;B5;4)*IF(B5<0;0;1)*100)*(1-(B11-1000)/2000);-1);0))*IF(B3>0;1;0)

16 Venit net lunar (VNL)

5.316 1.36

5 =B11-B12-B13-B14

17 Venit impozabil (VI sau VBC)

5.315 1.19

5 =ROUNDDOWN (IF((B16-B15)<0;0;(B16-B15));1)

18 Impozit pe salariu (IP)

850 191 =16%*B17

19 Net de plată (SN) 4.465 1.17

4 =B11-B12-B13-B14-B18

20 Avans (AV) 2.009 470 =45%*B19 21 Rest de plată (RP) 2.456 704 =B19-B20 În anul 2006 nivelul contribuŃiilor sociale individuale aferente salariilor a rămas acelaşi. De la mijlocul anului 2005 moneda naŃională a devenit leul nou (RON). BIBLIOGRAFIE:

29

1 Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.72/2003 cu modificările şi completările ulterioare; cea mai recentă modificare fiind realizată prin Legea nr.94/2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.264/2007. 2 Lege nr.571/2003 privind aprobarea Codului fiscal (Monitorul Oficial, Partea I, nr.927 din 23/2003) cu modificările şi completările ulterioare; cele mai recente modificări fiind realizate prin O.U.G. nr.110/2006 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.1.028/2006) şi O.U.G. nr.22/2007 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.230/2007). 3 H.G. nr.44 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.112/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Cea mai recentă modificare este realizată prin H.G. nr.213/2007 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.153/2007). 4 În MO nr.823/2006 a fost publicată HG nr.1.317/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispoziŃiilor Legii nr.193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă. 5 OMFP nr. 19/2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcŃia de bază începând cu luna ianuarie 2005, potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 39/2005. 6 Idem Legea nr. 387/2008. 7 Vezi articolul Calcule şi erori în gestiunea şi contabilizarea salariilor (II) în Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr.8 - august, pag. 4 ÷ 21, Editura Tribuna Economică – 2004, ISSN 1453-7516 - autor Popescu Lucian. 8 Vezi articolul Calcule şi erori în gestiunea şi contabilizarea salariilor (I) în Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr.7 - iulie, pag. 5 ÷ 18, Editura Tribuna Economică – 2004, ISSN 1453-7516 - autor Popescu Lucian. 9 Vezi articolul Calculul şi contabilitatea salariilor în condiŃiile aplicării cotei unice de impozitare în Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr.8 - august, pag. 22 ÷ 40, Editura Tribuna Economică – 2005, ISSN 1453-7516 - autor Popescu Lucian. 10 Vezi articolul Cheltuieli salariale în condiŃii de impozitare cu cota unica în Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr.7 - iulie, pag. 46 ÷ 58, Editura Tribuna Economică – 2006, ISSN 1453-7516 - autor Popescu Lucian.

1

3. CONTRIBUłIILE DE ASIGUR ĂRI SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE

3.1 SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI

SOCIALE (CONTRIBUłIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT - Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale)

3.1.1 AsiguraŃii 3.1.1.1 AsiguraŃii obligatoriu 3.1.1.1.1 AsiguraŃii cu declaraŃie privind evidenŃa nominală a

asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat

3.1.1.1.2 AsiguraŃii cu declaraŃie de asigurare socială 3.1.1.1.3 DeclaraŃia de asigurare socială 3.1.1.2 AsiguraŃii facultativ 3.1.1.2.1 Cu contract de asigurare socială 3.1.1.3 Angajatorii 3.1.1.3.1 Categorii de angajatori 3.1.1.3.2 ObligaŃiile angajatorilor 3.1.1.4 Cotele de contribuŃii 3.1.1.4.1 ContribuŃia asiguratului 3.1.1.4.2 ContribuŃia angajatorului 3.1.1.4.3 Sume asupra cărora nu se datorează contribuŃia de

asigurări sociale

3.1.2 DeclaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat

3.1.3 Depunerea declaraŃilor 3.1.3.1 Depunerea declaraŃiei privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a

obligaŃiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat

3.1.3.2 Depunerea declaraŃiei de asigurare socială 3.1.3.3 Plata contribuŃiei de asigurări sociale 3.1.4 Răspunderea juridică 3.1.4.1 ContravenŃii 3.1.4.2 InfracŃiuni 3.1.4.3 Majorări de întârziere 3.1.5 Alte reglementări referitoare la asigurări sociale şi pensii, în vigoare de la

data de 1 ianuarie 2007

3.1.6 Acte normative care reglementează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale precum şi legislaŃia auxiliară a acestui domeniu

3.2 SISTEMUL PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE

(CONTRIBUłIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE - Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii)

3.2.1 Fondul naŃional special unic 3.2.2 Categorii de asiguraŃi 3.2.2.1 AsiguraŃii f ără plata contribuŃiei 3.2.2.2 AsiguraŃii cu plata contribuŃiei 3.2.2.2.1 ObligaŃiile asiguraŃilor 3.2.3 ContribuŃia şi baza de calcul a contribuŃiei persoanei asigurate 3.2.4 ContribuŃia şi baza de calcul a contribuŃiei angajatorului

2

3.2.5 Răspunderea juridică 3.2.5.1 ContravenŃii 3.2.5.2 InfracŃiuni 3.3 CONCEDIILE ŞI INDEMNIZA łIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE

SĂNĂTATE (CONTRIBUłIA LA FONDUL PENTRU CONCEDII ŞI INDEMNIZA łII DE ASIGUR ĂRI

SOCIALE DE SĂNĂTATE - OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate)

3.3.1 Categorii de asiguraŃi 3.3.2 ContribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii medicale 3.3.2.1 Baza lunară de calcul şi stagiul de cotizare 3.3.3 Concediul şi indemnizaŃia pentru incapacitate temporară de muncă 3.3.4 Concediile şi indemnizaŃiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea

capacităŃii de muncă

3.3.5 Concediul şi indemnizaŃia de maternitate 3.3.6 Concediul şi indemnizaŃia pentru îngrijirea copilului bolnav 3.3.7 Concediul şi indemnizaŃia de risc maternal 3.3.8 Alte dispoziŃii privind indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate 3.3.9 Răspunderea juridică 3.3.9.1 ContravenŃii 3.3.9.2 DispoziŃii finale Cuvinte cheie: SISTEMUL PUBLIC DE PENSII, ASIGURAłII, COTELE DE CONTRIBUłII, SISTEMUL PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE, CONCEDIILE ŞI INDEMNIZAłIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

3

CAPITOLUL 3 3. CONTRIBUłIILE DE ASIGUR ĂRI SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE 3.1 SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE 1 (CONTRIBUłIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT - Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale) 2 Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiŃiile legii, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. În raport de salarii, asigurările sociale de stat sunt susŃinute de către asiguraŃi (salariaŃi în principal) şi angajatori. 3.1.1 ASIGURAłII AsiguraŃii sunt persoane fizice asigurate în sistemul public de asigurări sociale (pensii) şi alte drepturi de asigurări sociale, în condiŃiile legii. AsiguraŃii pot fi cetăŃeni români, cetăŃeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinŃa în România. AsiguraŃii au obligaŃia să plătească contribuŃii de asigurări sociale şi au dreptul să beneficieze de prestaŃiile de asigurări sociale, conform legii. 3.1.1.1 ASIGURAłII OBLIGATORIU 3.1.1.1.1 ASIGURAłII CU DECLARA łIE PRIVIND EVIDEN łA NOMINAL Ă A

ASIGURAłILOR ŞI A OBLIGA łIILOR DE PLAT Ă CĂTRE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE

STAT În sistemul public de asigurări sociale sunt asiguraŃi obligatoriu, prin efectul legii: a) persoanele care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă şi funcŃionarii publici; b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaŃii sunt asimilate, în condiŃiile legii, cu ale persoanelor care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă sau ale funcŃionarilor publici; c) persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiŃiile legii. Pentru aceste categorii de asiguraŃi, angajatorii sunt obligaŃi să întocmească şi să depună lunar DeclaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat (anexa nr.1.1 la Normele de aplicare 3 şi anexa nr.1.2 la Normele de aplicare), până la data stabilită de către Casa judeŃeană de pensii, dar nu mai târziu de data de 25 a fiecărei luni pentru luna anterioară. În cazul în care intervin modificări asupra sumelor declarate iniŃial, angajatorul are obligaŃia de a depune declaraŃii rectificative, indiferent la ce perioadă au apărut aceste modificări. De asemenea, eventuale erori privind datele personale de identificare ale asiguraŃilor vor fi corectate tot prin declaraŃii rectificative. 3.1.1.1.2 ASIGURAłII CU DECLARAłIE DE ASIGURARE SOCIAL Ă Persoanele care sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul public de pensii, pe bază de declaraŃie de asigurare proprie, sunt: - persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, (echivalent cu cel puŃin 3 salarii medii brute) 4, şi care se află în una dintre situaŃiile următoare:

a. asociat unic, asociaŃi, comanditari sau acŃionari;

4

b. administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management; c. membri ai asociaŃiei familiale; d. persoane autorizate să desfăşoare activităŃi independente; e. persoane angajate în instituŃii internaŃionale, dacă nu sunt asiguraŃii acestora; f. alte persoane care realizează venituri din activităŃi profesionale; g. persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel puŃin 3 salarii medii brute, şi care se regăsesc în două sau mai multe situaŃii prevăzute mai sus.

Aceste persoane trebuie să depună obligatoriu declaraŃia de asigurare socială. 3.1.1.1.3 DECLARA łIA DE ASIGURARE SOCIAL Ă Persoanele prevăzute în Legea nr.19/2000 la art. 5, alin. 1, pct. IV sau V (menŃionate anterior) sunt obligate să depună declaraŃia de asigurare (anexa nr.4 la Normele de aplicare) la Casa teritorială de pensii în raza căreia au domiciliul, în termen de 30 de zile de la încadrarea în una dintre situaŃiile menŃionate. Se exceptează de la obligativitatea depunerii declaraŃiei de asigurare persoanele care beneficiază de una dintre categoriile de pensii prevăzute de Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sau care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă, funcŃionari publici, persoane care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, membrii cooperatori dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti sau persoane care beneficiază de drepturi băneşti lunare, care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj. DeclaraŃia de asigurare cuprinde: datele de identificare ale asiguratului, adresa, nr. de telefon, data de la care asiguratul se încadrează în prevederile Legii nr.19/2000, categoria (iile) în care se încadrează asiguratul, venitul asigurat, cota şi cuantumul contribuŃiei de asigurări sociale, termenul de plată, contul în care se plăteşte contribuŃia de asigurări sociale şi declaraŃia pe proprie răspundere a asiguratului. Termenul de plată a contribuŃiei de asigurări sociale este lunar, dar nu mai târziu de ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se face plata. Nedepunerea la termen a declaraŃiei de asigurare constituie contravenŃie şi se sancŃionează conform legii. Neplata contribuŃiei de asigurări sociale până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, dă naştere la dobânzi pentru fiecare zi calendaristică de întârziere şi penalităŃi de întârziere pentru fiecare lună sau fracŃiune de lună, până la data plăŃii inclusiv. În cazul în care intervin modificări asupra elementelor din declaraŃia de asigurare (nume, venit asigurat, adresă, act identitate) este obligatorie încheierea unei Comunicări de modificare (anexa nr.5 la Normele de aplicare). Comunicarea de modificare cuprinde: numele şi prenumele asiguratului, codul numeric personal, data de la care au survenit modificări în declaraŃia de asigurare. Dacă persoana asigurată nu se mai încadrează în una din situaŃiile prevăzute pentru asigurarea obligatorie, trebuie să depună Solicitarea de retragere (anexa nr.7 la Normele de aplicare) în termen de 30 de zile, însoŃită de unul din documentele justificative:

• radiere din Registrul Oficiului ComerŃului; • contract de administrare sau management expirat; • încetarea calităŃii de membru a asociaŃiei familiale; • acte emise de AdministraŃia Financiară sau Primărie; • expirarea autorizaŃiei de desfăşurare a unei activităŃi independente; • faliment; • contract individual de muncă, etc.

5

Nedepunerea formularului-tip de retragere nu exonerează asiguratul de obligaŃiile asumate prin declaraŃia de asigurare. Formularul-tip de retragere cuprinde: datele de identificare ale asiguratului, adresa, declaraŃia pe propria răspundere a asiguratului că nu se mai încadrează în categoriile de persoane care au obligaŃia legală de a depune declaraŃia de asigurare, documentele cu care se dovedeşte neîncadrarea în aceste categorii. 3.1.1.2 ASIGURAłII FACULTATIV 3.1.1.2.1 CU CONTRACT DE ASIGURARE SOCIAL Ă Se pot asigura facultativ în sistemul public, pe bază de contract de asigurare socială (anexa nr.3 la Normele de aplicare), în condiŃiile legii 19/2000, persoanele care se regăsesc în situaŃiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) 5 din Legea pensiilor (redat în secŃiunea „Alte reglementări …..”), şi care doresc să îşi completeze venitul asigurat, precum şi alte persoane care nu se regăsesc în situaŃiile menŃionate anterior. Contractul de asigurare socială pentru persoanele care doresc să îşi completeze venitul asigurat se încheie între persoana interesată sau, după caz, mandatarul acesteia desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau reşedinŃă a persoanei interesate. Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii. Venitul asigurat înscris în declaraŃia sau contractul de asigurare socială poate fi modificat prin depunerea unei comunicări de modificare a declaraŃiei de asigurare sau, după caz, prin încheierea unui act adiŃional la contractul de asigurare socială. Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraŃie sau contract de asigurare nu au achitat contribuŃia de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităŃilor aferente. Contractul de asigurare poate fi reziliat la iniŃiativa oricăreia dintre părŃi, conform clauzelor prevăzute în contract. În cazul rezilierii contractului de asigurare, contribuŃiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie. Calitatea de asigurat se redobândeşte după încheierea unui nou contract de asigurare. Asigurarea facultativă, prin încheierea contractului de asigurare socială, se face în vederea îmbunătăŃirii punctajului la pensie, precum şi pentru beneficiul celorlalte drepturi de asigurări sociale prevăzute de lege. Asigurarea prin contractul de asigurare socială priveşte toate riscurile sociale prevăzute de lege, în ansamblul lor, neexistând posibilitatea încheierii a câte unui contract, distinct, pentru fiecare dintre riscurile sociale acoperite de sistemul public. Contractul de asigurare socială cuprinde: datele de identificare ale asiguratorului şi ale persoanei asigurate, adresa asiguratului, condiŃiile de asigurare (venit asigurat, cota de contribuŃie, cuantumul contribuŃiei de asigurări sociale, contul în care se plăteşte contribuŃia de asigurări sociale, termenul de achitare), obligaŃiile asiguratorului şi ale asiguratului, precum şi clauzele contractuale. În cazul în care intervin modificări asupra elementelor din contractul de asigurare (nume, venit asigurat, adresă, act identitate) este obligatorie încheierea unui Act adiŃional (anexa nr.6 la Normele de aplicare). Actul adiŃional cuprinde: numele şi prenumele asiguratului, codul numeric personal, data de la care intervin modificări, precum şi felul acestor modificări survenite în contractul de asigurare socială. 3.1.1.3 ANGAJATORII Angajatorii sunt persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat sau asimilat acestuia sau cu care sunt în raporturi de serviciu pentru care contribuie în condiŃiile legii la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

6

Angajatorii, precum şi instituŃiile care efectuează plată drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuŃi la art. 5 alin.(1) pct. III sunt obligate să depună în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. DeclaraŃia se depune la casa teritorială de pensii în raza căreia se afla sediul angajatorului. În situaŃia în care se constata erori în cuprinsul declaraŃiilor, indiferent de motivele care au cauzat producerea acestora, şi/sau modificări ale datelor pe bază cărora se determina stagiul de cotizare şi punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute mai sus au obligaŃia să depună o declaraŃie rectificativă privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat la casa teritorială de pensii unde a fost depusă şi declaraŃia pe care o modifică. DeclaraŃia propriu zisă şi declaraŃia rectificativă au regimul juridic al unei declaraŃii pe propria răspundere. 3.1.1.3.1 CATEGORII DE ANGAJATORI Angajatorii participanŃi la sistemul public de asigurări sociale sunt:

• persoanele juridice care, potrivit legii, angajează personal salariat, pe bază de contract individual de muncă; • persoanele juridice cu care funcŃionarii publici au raporturi de serviciu; • persoanele fizice care, potrivit legii, angajează personal salariat pe bază de contract individual de muncă; • instituŃiile la care îşi desfăşoară activitatea persoanele care ocupă funcŃii elective; • instituŃiile la care îşi desfăşoară activitatea persoanele numite în cadrul autorităŃii executive, legislative sau judecătoreşti; • organizaŃii ale cooperaŃiei meşteşugăreşti; • AgenŃiile JudeŃene de Ocupare şi Formare Profesională. Sunt asimilaŃi angajatorilor: • organizaŃiile profesionale, sindicale, patronale, partidele politice, organizaŃiile de pensionari şi alte organizaŃii şi asociaŃii, cu sau fără personalitate juridică, în condiŃiile în care au personal care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă, cu norma întreagă sau contract individual de muncă cu timp de lucru parŃial.

3.1.1.3.2 OBLIGA łIILE ANGAJATORILOR Angajatorii participanŃi la sistemul public de asigurări sociale au următoarele obligaŃii:

• să reŃină din salariu şi să vireze lunar contribuŃia individuală de asigurări sociale; • să respecte termenele de plată a contribuŃiilor; • să depună în bancă contribuŃiile datorate odată cu documentaŃia pentru plata salariilor; • să calculeze, să evidenŃieze şi să urmărească plata dobânzilor şi a penalităŃilor; • să asigure evidenŃa contribuabililor şi a contribuŃiilor pe baza codului numeric

personal; • să calculeze şi să plătească indemnizaŃiile de asigurări sociale şi să le suporte din

fondurile proprii, în condiŃiile legii; • să depună DeclaraŃia lunară privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de

plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat; • să respecte termenele de depunere lunară a declaraŃiilor privind evidenŃa nominală a

asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat; • să stabilească locurile de muncă cu condiŃii deosebite şi/sau speciale; • să calculeze şi să plătească lunar contribuŃiile de asigurări sociale; • să reŃină sumele reprezentând prestaŃii de asigurări sociale plătite în contul asigurărilor

sociale, din contribuŃiile datorate;

7

• să depună cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare pentru persoanele prevăzute în Legea nr.19/2000 la art. 5, alin. (1), pct. I, II şi III, în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiŃiilor de pensionare, la Casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului.

3.1.1.4 COTELE DE CONTRIBU łII Cotele de contribuŃii de asigurări sociale sunt diferenŃiate în funcŃie de condiŃiile de muncă: normale, deosebite sau speciale şi se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat (a se vedea Tabelul nr.5.1 din Capitolul 5). În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000, cotele de contribuŃii de asigurări sociale confirmate prin art. 16 alin. (1 şi 2) din Legea nr. 387/2007 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008, sunt următoarele: - pentru condiŃii normale de muncă : 29 % - pentru condiŃii deosebite de muncă : 34 % - pentru condiŃii speciale de muncă : 39 % Începând cu data de 1 decembrie 2008 6: a) pentru condiŃii normale de muncă 27,5%; b) pentru condiŃii deosebite de muncă 32,5%; c) pentru condiŃii speciale de muncă 37,5%. 3.1.1.4.1 CONTRIBUłIA ASIGURATULUI Potrivit art.22 alin. (2) din Legea nr. 487/2006, a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2007, cota contribuŃiei individuale de asigurări sociale datorată potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este de 9,5%, indiferent de condiŃiile de muncă. ContribuŃia de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situaŃiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea pensiilor (Legea nr.19/2000) sau de la data încheierii contractului de asigurare socială. Cota contribuŃiei individuale de asigurări sociale se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. • Baza de calcul a contribuŃiei individuale de asigurări sociale a asiguraŃilor o constituie:

o salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraŃilor prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin.(1) pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asiguraŃii prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. II;

o venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraŃia sau în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut;

o nivelul minim al venitului asigurat lunar în cazul asiguraŃilor care depun declaraŃie de asigurare sau încheie contract de asigurare în anul 2007 este de 318 RON, iar nivelul maxim este de 6.350 RON. ContribuŃia de asigurări sociale datorată la un venit minim de 318 RON este de 92 RON;

o în conformitate cu prevederile articolelor 23 şi 24 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea plafonului maxim al bazei de calcul a contribuŃiei de asigurări sociale se are în vedere valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute, respectiv 6.350 RON.

� Obs: începând cu drepturile salariale ale lunii august 2007 limitarea contribuŃiei de asigurări sociale datorată de asiguraŃi a fost eliminată 7.

• ContribuŃia individuală de asigurări sociale, datorată de asiguraŃii prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art.5 alin.(1) pct.I şi II, se reŃine integral din veniturile care constituie, conform art. 23 alin.(1), baza de calcul şi/sau din cuantumul indemnizaŃiei de asigurări

8

sociale de sănătate şi se virează lunar de angajator, împreună cu contribuŃia pe care acesta o datorează.

• ContribuŃia datorată de asiguraŃii cu declaraŃii de asigurare sau contracte de asigurare reprezintă 29 % din venitul asigurat şi se virează lunar la casa teritorială de pensii în raza căreia îşi află domiciliul sau reşedinŃă asiguratul.

Pentru anul 2008 au fost operate următoarele modificări 1: Bază lunară de calcul a contribuŃiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraŃilor o constituie: a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraŃilor prevăzuŃi la art. 5 alin.(1) pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asiguraŃii prevăzuŃi la art. 5 alin.(1) pct. II; b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraŃia sau în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut. Bază lunară de calcul a contribuŃiei individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcŃiei în care persoana respectivă este încadrată în Ńară, inclusiv sporurile şi celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii. 3.1.1.4.2 CONTRIBUłIA ANGAJATORULUI • Cotele de contribuŃii de asigurări sociale sunt diferenŃiate în funcŃie de condiŃiile de

muncă: normale, deosebite sau speciale. • ContribuŃia de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferenŃa dintre

nivelul cotelor de contribuŃii de asigurări sociale stabilite diferenŃiat, în funcŃie de condiŃiile de muncă, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat şi nivelul cotei de contribuŃie individuală de asigurări sociale conform art. 24. - (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

• Pentru anul 2007, se stabilesc următoarele cote procentuale de contribuŃii diferenŃiate, valabile până la 1 decembrie 2008:

� - pentru condiŃii normale de muncă : 19,5 % � - pentru condiŃii deosebite de muncă : 24,5 % � - pentru condiŃii speciale de muncă : 29,5 %

• Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuŃia de asigurări sociale, în anul 2007, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraŃii prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. I şi II. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraŃilor din luna pentru care se calculează contribuŃia şi valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute 8. În fondul total de salarii brute lunare nu se includ prestaŃiile de asigurări sociale.

Pentru anul 2008, Legea bugetului de stat pe anul 2008 a adoptat următoarele modificări esenŃiale: Bază lunară de calcul a contribuŃiei de asigurări sociale datorate de către angajator o constituie suma veniturilor care constituie bază de calcul a contribuŃiei individuale de asigurări sociale. În cazul angajatorilor care datorează contribuŃie asupra veniturilor brute realizate lunar în condiŃii diferite de muncă, bază de calcul la care se datorează contribuŃia de asigurări

1 OrdonanŃa de urgenŃă nr. 91/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecŃiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671/2007 cu intrare în vigoare la data de 01.01.2008..

9

sociale corespunzătoare fiecărei condiŃii de muncă o constituie suma veniturilor brute realizate în fiecare dintre aceste condiŃii. 3.1.1.4.3 SUME ASUPRA CĂRORA NU SE DATOREAZĂ CONTRIBUłIA DE ASIGURĂRI

SOCIALE • PrestaŃii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale de stat,

inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale; • Diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaŃiile de delegare, detaşare şi transfer,

precum şi drepturile de autor. • Sumele reprezentând participarea salariaŃilor la profit.

Sumele asupra cărora nu se datorează contribuŃia de asigurări sociale, prevăzute anterior, nu se iau în considerare la stabilirea prestaŃiilor din sistemul public de pensii. 3.1.2 DECLARA łIA PRIVIND EVIDEN łA NOMINAL Ă A ASIGURAłILOR ŞI A

OBLIGA łIILOR DE PLAT Ă CĂTRE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Asigurarea evidenŃei nominale a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează pe baza DeclaraŃiei privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat (anexa nr.1.1. la Normele de aplicare şi anexa nr.1.2. la Normele de aplicare). Persoanele prevăzute la art. 5 alin.(1) pct. IV şi V din lege, care au cel puŃin vârsta de 18 ani sunt obligate să se asigure pe bază declaraŃiei de asigurare. DeclaraŃia de asigurare se depune în termen de 30 de zile de la data încadrării în situaŃia respectivă la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinŃă. Venitul lunar asigurat este cel stabilit prin declaraŃia de asigurare. Se exceptează de la obligativitatea depunerii declaraŃiei de asigurare persoanele prevăzute la art. 5 alin.(1) pct. IV şi V, dacă beneficiază de una dintre categoriile de pensii prevăzute de lege sau dacă se regăsesc în situaŃiile prevăzute la art. 5 alin.(1) pct. I, II şi III. DeclaraŃia şi contractul de asigurare socială constituie titluri de creanŃă şi devin titluri executorii la data la care creanŃa bugetară este scadentă conform legii. 3.1.3 DEPUNEREA DECLARAłIILOR 3.1.3.1 DEPUNEREA DECLARAłIEI PRIVIND EVIDEN łA NOMINAL Ă A ASIGURAłILOR ŞI

A OBLIGA łIILOR DE PLAT Ă CĂTRE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraŃii prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, precum şi instituŃiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. III sunt obligate să întocmească şi să depună lunar la Casa judeŃeană de pensii până la data de 25 a fiecărei luni, DeclaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Începând cu luna Ianuarie 2004, angajatorii au obligaŃia de a depune DeclaraŃia nominală în format electronic pe suport magnetic (realizată pe baza unui program pentru angajatori), însoŃită de suportul pe hârtie, indiferent de numărul de asiguraŃi. În cazul în care intervin modificări asupra sumelor declarate iniŃial, angajatorul are obligaŃia de a depune declaraŃii rectificative, indiferent la ce perioadă au apărut aceste modificări. Potrivit legii, DeclaraŃia nominală se depune lunar, la data stabilită de casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are sediul angajatorul, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuŃia de asigurări sociale. Nedepunerea la termenele stabilite a declaraŃiilor nominale a asiguraŃilor se sancŃionează cu amendă de la 1.500 lei (RON) la 5.000 lei (RON), conform art. 148 şi art. 149, lit. b din Legea nr.19/2000.

10

3.1.3.2 DEPUNEREA DECLARAłIEI DE ASIGURARE SOCIAL Ă Persoanele prevăzute în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V, care au împlinit vârsta de 18 ani, sunt obligate să depună declaraŃia de asigurare la casă teritorială de pensii în termen de 30 de zile de la încadrarea în situaŃiile menŃionate în lege. Nedepunerea declaraŃiei de asigurare se sancŃionează cu amendă de la 300 RON la 600 RON, conform art. 149, lit. a din Legea nr.19/2000. 3.1.3.3 PLATA CONTRIBU łIEI DE ASIGUR ĂRI SOCIALE Termenele de plata a contribuŃiei de asigurări sociale sunt:

• Până la data de 25 ale lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale, în cazul angajatorilor,

• Până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraŃilor prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin.(1) pct. IV şi V şi alin.(2),

• Până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul asiguraŃilor prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. III.

3.1.4 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ 3.1.4.1 CONTRAVENłII

Constituie contravenŃie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiŃii încât, potrivit legii penale, să constituie infracŃiuni:

• nedepunerea la termen a DeclaraŃiei privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat;

• nedepunerea la termen a declaraŃiei de asigurare; • nerespectarea cotelor de contribuŃie de asigurări sociale stabilite conform art. 18 alin.

(3) şi art. 21 din Legea nr.19/2000; • nerespectarea metodologiei de încadrare în condiŃii deosebite de muncă, conform art.

19 alin. (2)-(5) din Legea nr.19/2000; • nerespectarea prevederilor art. 23, 24 şi 25 din Legea nr.19/2000, privind baza de

calcul a contribuŃiei de asigurări sociale; • nerespectarea prevederilor art. 31 din Legea nr.19/2000, privind dobânzile la plata

contribuŃiei de asigurări sociale; • neachitarea de către angajator a indemnizaŃiilor de asigurări sociale care se suportă din

fonduri proprii, conform prevederilor art. 101 şi 102 din Legea nr.19/2000; • calculul şi plata eronată ale indemnizaŃiilor şi ajutoarelor de asigurări sociale de către

angajator; • nerespectarea prevederilor art. 189 din Legea nr.19/2000; • nevirarea, în condiŃiile legii, la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuŃiei de

asigurări sociale la termenele prevăzute la art. 29 din Legea nr.19/2000; ContravenŃiile se pedepsesc cu amendă conform art. 149 din Legea pensiilor (Legea nr.19/2000). Nivelul amenzilor va fi actualizat prin Hotărâre de Guvern (art. 150 din Legea 19/2000). DispoziŃiile legii se completează cu prevederile OrdonanŃei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

11

3.1.4.2 INFRACłIUNI Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri şi nevirarea la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuŃiei de asigurări sociale, reŃinută de la asigurat, constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Completarea formularelor tip privind contribuŃia de asigurări sociale de către funcŃionar cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenŃelor privind asiguraŃii, stagiul de cotizare sau contribuŃia de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat constituie infracŃiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului penal. 3.1.4.3 MAJORĂRI DE ÎNTÂRZIERE Pentru neplata la termenul scadent a obligaŃiilor bugetare, debitorii datorează majorări de întârziere. Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenŃă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Nivelul majorării de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legea bugetară anuală. 3.1.5 ALTE REGLEMENT ĂRI REFERITOARE LA ASIGUR ĂRI SOCIALE ŞI PENSII , ÎN VIGOARE DE LA DATA DE 1 IANUARIE 2007 Modificarea consecutivă şi repetată a legii pensiilor a condus la următoarea redactare a celui mai important articol (art.5 - Legea 19/2000): "Art. 5. - (1) În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. persoanele care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă şi funcŃionarii publici; II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaŃii sunt asimilate, în condiŃiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I; III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se suporta din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiŃiile legii, denumite în continuare şomeri; IV. persoanele care se afla în una dintre situaŃiile următoare: a) asociat unic, asociaŃi, comanditari sau acŃionari; b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management; c) membri ai asociaŃiei familiale; d) persoane autorizate să desfăşoare activităŃi independente; e) persoane angajate în instituŃii internaŃionale, dacă nu sunt asiguraŃii acestora; f) alte persoane care realizează venituri din activităŃi profesionale; V. persoanele care se regăsesc în două sau mai multe situaŃii prevăzute la pct. IV. (2) Se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de asigurare socială, în condiŃiile prezentei legi, persoanele care se regăsesc în situaŃiile prevăzute la alin.(1) şi care doresc să îşi completeze venitul asigurat, precum şi persoanele care nu se regăsesc în situaŃiile prevăzute la alin.(1). (3) Salariul mediu brut este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat." AsiguraŃii prevăzuŃi la art. 5 alin.(1) pct. IV şi V care fac dovada ca în anul fiscal precedent nu au realizat venituri nu datorează contribuŃie de asigurări sociale pentru perioada respectivă. În cazul în care asiguraŃii prevăzuŃi mai sus au achitat contribuŃia de asigurări

12

sociale, aceasta nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifica la stabilirea prestaŃiilor de asigurări sociale. În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, potrivit art. 20 alin.(2) din Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, este de 1.270 lei (RON). Conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 487/2006, a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2007, cuantumul ajutorului de deces prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte astfel: a) în cazul decesului asiguratului sau pensionarului: 1.270 lei (RON); b) în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului: 635 lei (RON).

Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 487/2006, a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2007, cuantumul fix al indemnizaŃiei pentru însoŃitor în cazul pensionarilor de invaliditate încadraŃi în gradul I de invaliditate, drept ce se acordă potrivit prevederilor art. 61 alin.(1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în anul 2007 la nivelul salariului de bază minim brut pe Ńară garantat în plată (390 lei - RON – HGR nr. 1825/2006). Potrivit art. 20 alin.(1) din Legea nr. 487/2006, a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2007, valoarea punctului de pensie, stabilită potrivit prevederilor art. 80 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2007 este de 396,2 lei (RON) şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007 (416 lei - RON de la 1 septembrie 2007). Conform legii 250/2007 articolul 80, alineatul (3) din Legea pensiilor (Legea nr.19/2000) se modifică şi va avea următorul cuprins: "Valoarea punctului de pensie, determinată conform prevederilor alin. (1) sau (2), nu poate fi mai mică de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2009." Pentru anul 2008 au fost operate următoarele modificări 9: "Valoare punctului de pensie, stabilită potrivit prevederilor art.80 din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2008, este de 581,3 lei şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 este de 1.550 lei. Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiŃiile legii, în cazul: a) asiguratului sau pensionarului. la 1.550 lei; b) unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 775 lei. Cuantumul fix al indemnizaŃiei pentru însoŃitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadraŃi în gradul 1 de invaliditate, va fi în sumă fixă de 500 lei, ce se indexează odată cu inflaŃia." Calculul numărului mediu de asiguraŃi (salariaŃi) în vederea determinării bazei de calcul a contribuŃiei de asigurări sociale a angajatorului în anul 2007 10 ContribuŃia de asigurări sociale a angajatorului, în anul 2007, s-a calculat relativ la o Bază de calcul care nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraŃilor din luna pentru care se calculează contribuŃia şi valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute pe economie (Legea nr. 19/2000 - art.24 alin.(3)).

13

Se defineşte salariatul standard drept salariatul care efectuează integral timpul de lucru dintr-o lună calendaristică. Timpul lunar standard TS al acestuia va fi egal cu numărul de ore standard (8 ore) înmulŃit cu numărul de zile lucrătoare NL ale lunii respective (8 × NL). Numărul mediu de salariaŃi NMS va fi egal cu numărul total de ore efectuate de salariaŃi (∑ ×× LOS NNN ) raportat la timpul standard al lunii TS, în care: NS = numărul de salariaŃi, NO = numărul de ore lucrate zilnic, NL = numărul de zile lucrătoare ale lunii. Exemplu: într-o întreprindere, în cursul unei luni au desfăşurat activitate completă un număr de 30 de salariaŃi după cum urmează: - 15 salariaŃi cu contract de muncă şi normă întreagă (8 ore/zilnic), - 10 salariaŃi cu contract de muncă şi timp parŃial (5 ore/zilnic), - 5 salariaŃi cu contract de muncă şi timp parŃial (6 ore/zilnic). În aceste condiŃii numărul mediu de salariaŃi la care se calculează (plafonează) contribuŃia unităŃii la asigurările sociale de stat, va fi:

258

65510815=

×××+××+××

=L

LLLMS N

NNNN

Se observa diferenŃa faŃă de numărul fizic al salariaŃilor de 30. 3.1.6 ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZ Ă SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGUR ĂRI SOCIALE PRECUM ŞI LEGISLA łIA AUXILIAR Ă A ACESTUI DOMENIU

ACTUL M ONITOR OFICIAL

Titlu Num ăr Număr Dată

1 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecŃiei sociale

91 671 01.10.2007

2 OrdonanŃa cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 40 584 24.08.2007

3

Ordin pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităŃii sociale nr. 340/2001, cu modificările şi completările ulterioare

680 575 22.08.2007

4 Lege pentru modificarea Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soŃul supravieŃuitor 255 498 25.07.2007

5 Lege pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

250 486 19.07.2007

6 Lege privind fondurile de pensii administrate privat 411 482 18.07.2007

7 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

19 208 28.03.2007

8 Ordin privind aprobarea Procedurilor de predare- 207 205 27.03.2007

14

primire la casele teritoriale de pensii a carnetelor de muncă aflate în păstrarea titularilor, în vederea aplicării prevederilor art. 160 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

9 Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007

487 1047 29.12.2006

10 Hotărârea Guvernului privind acordarea unui ajutor bănesc unor categorii de pensionari care beneficiază de pensie din sistemul public de pensii

1612 951 24.11.2006

11

Ordin pentru aprobarea Procedurii privind modul de eliberare a actelor doveditoare ale sporului pentru muncă prestată în timpul nopŃii şi de valorificare a acestuia în procesul de stabilire si/sau de recalculare a drepturilor de pensie

687 801 25.09.2006

12

Hotărârea Guvernului privind indexarea indemnizaŃiei acordate în baza Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul DirecŃiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961

1253 791 19.09.2006

13 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

69 788 18.09.2006

14 OrdonanŃa cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 42 723 23.08.2006

15 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

46 565 29.06.2006

16

OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 148/2005 privind susŃinerea familiei în vederea creşterii copilului şi a Legii nr. 61/1993 privind alocaŃia de stat pentru copii

44 545 23.06.2006

17 Lege privind încadrarea unor locuri de muncă în condiŃii speciale 226 509 13.06.2006

18 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor NaŃionale nr. 16/1996 39 486 05.06.2006

19 Lege privind pensiile facultative 204 470 31.05.2006

20

Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

186 440 22.05.2006

21 Hotărârea Guvernului privind acordarea unui ajutor bănesc unor categorii de pensionari care beneficiază de pensie din bugetul asigurărilor sociale de stat

430 309 05.04.2006

15

22

OrdonanŃa de urgenŃă pentru prelungirea aplicării prevederilor art. 167^1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

24 287 30.03.2006

23 Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

44 220 10.03.2006

24

Ordin pentru aprobarea procedurilor de predare/primire a carnetelor de muncă la Casele teritoriale de pensii, în vederea aplicării prevederilor art. 160 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

98 190 28.02.2006

25

Lege privind instituirea indemnizaŃiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică

8 39 17.01.2006

26

Hotărârea Guvernului privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizate în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001

1768 1183 28.12.2005

27 Hotărârea Guvernului privind indexarea unor venituri ale populaŃiei începând cu luna ianuarie 2006

1765 1182 28.12.2005

28 Lege privind acordarea unui ajutor lunar pentru soŃul supravieŃuitor 578 1223 20.12.2005

29 OrdonanŃa de urgenŃă privind concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate 158 1074 29.11.2005

30 OrdonanŃa de urgenŃă privind susŃinerea familiei în vederea creşterii copilului 148 1008 14.11.2005

31

Hotărârea Guvernului pentru indexarea indemnizaŃiei acordate în baza Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul DirecŃiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961

1049 831 14.09.2005

32 Hotărârea Guvernului privind majorarea pensiilor agricultorilor începând cu luna septembrie 2005 777 678 28.07.2005

33 Lege recunoştinŃei faŃă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria RevoluŃiei române din decembrie 1989

341 645 20.07.2005

34 Hotărârea Guvernului privind unele măsuri referitoare la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

733 632 19.07.2005

35

Lege pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

323 635 13.07.2005

16

36 Hotărârea Guvernului privind unele măsuri referitoare la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

550 517 17.06.2005

37 OrdonanŃa de urgenŃă privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

50 509 15.06.2005

38

Lege pentru modificarea art. 7 alin. (2) din OrdonanŃa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

148 430 20.05.2005

39 Lege privind instituirea indemnizaŃiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreŃi sau executanŃi din România

109 401 12.05.2005

40 OrdonanŃa de urgenŃă privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

4 119 07.02.2005

41

Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare

848 22 07.01.2005

42 Hotărârea Guvernului privind aprobarea Normelor metodologice de calcul al contribuŃiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

2269 5 04.01.2005

43 Lege a contenciosului administrativ 554 1154 07.12.2004

44 Lege privind fondurile de pensii administrate privat 411 1033 09.11.2004

45

Hotărârea Guvernului privind efectuarea operaŃiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaŃiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000

1550 897 01.10.2004

46 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea art. 80 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

67 855 17.09.2004

47

Hotărârea Guvernului pentru indexarea indemnizaŃiei acordate în baza Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul DirecŃiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961

1427 840 14.09.2004

48 Hotărârea Guvernului privind majorarea în luna septembrie 2004 a pensiilor din sistemul public, stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001

1346 807 01.09.2004

49 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

59 804 31.08.2004

50 Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii şi a unor venituri ale

1297 792 27.08.2004

17

populaŃiei începând cu luna septembrie 2004

51

Ordin pentru aprobarea instrucŃiunilor privind completarea şi eliberarea certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaŃii asiguraŃilor din sistemul asigurărilor sociale de stat

399 714 06.08.2004

52 Lege pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

352 683 29.07.2004

53 Lege privind denominarea monedei naŃionale 348 664 23.07.2004

54 Lege privind pensiile ocupaŃionale 249 600 05.07.2004

55 Lege pentru completarea art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

276 574 29.06.2004

56 OrdonanŃa de urgenŃă privind Codul de procedura fiscală 92 560 24.06.2004

57 Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a unor venituri ale populaŃiei începând cu luna iunie 2004

808 480 28.05.2004

58

Hotărârea Guvernului privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, în cadrul prefecturilor

499 338 19.04.2004

59

Lege privind unele măsuri de protecŃie socială acordate, ca urmare a restructurării SocietăŃii Comerciale "Compania NaŃională de Transporturi Aeriene Romane - TAROM" - S.A., personalului aeronautic civil

89 305 06.04.2004

60

Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a unor venituri ale populaŃiei începând cu luna martie 2004

263 205 09.03.2004

61 Hotărârea Guvernului privind aprobarea Statutului Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale

13 56 23.01.2004

62

Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

577 1 05.01.2004

63 Hotărârea Guvernului pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata 1515 920 22.12.2003

64 Lege pentru scutirea de la plată a unor debite către bugetul asigurărilor sociale de stat 544 917 20.12.2003

65

Ordin privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei nr. 417/2003 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a prevederilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări

660 888 12.12.2003

18

sociale al agricultorilor

66 Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 519 864 04.12.2003

67

Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a unor venituri ale populaŃiei începând cu luna decembrie 2003

1383 856 02.12.2003

68 OrdonanŃa de urgenŃă privind protecŃia maternităŃii la locurile de muncă

96 750 27.10.2003

69 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

107 747 26.10.2003

70

Ordin pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a prevederilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor

417 648 11.09.2003

71 Hotărârea Guvernului privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiŃii speciale

1025 645 10.09.2003

72

Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a unor venituri ale populaŃiei începând cu luna septembrie 2003

1006 618 30.08.2003

73 OrdonanŃa de urgenŃă privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor

67 507 15.07.2003

74 Hotărârea Guvernului privind aprobarea Statutului Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale

771 492 08.07.2003

75 Hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcŃionarea Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei

737 483 07.07.2003

76 Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a unor venituri ale populaŃiei începând cu luna iunie 2003

614 392 06.06.2003

77 Lege pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române

210 352 22.05.2003

78

OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art. II şi III din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 9/2003

23 259 14.04.2003

79 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

9 167 17.03.2003

19

80

Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a unor venituri ale populaŃiei începând cu luna martie 2003

218 144 05.03.2003

81 Lege privind CODUL MUNCII 53 72 05.02.2003

82 Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 632 871 03.12.2002

83

Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a unor venituri ale populaŃiei începând cu luna decembrie 2002

1301 864 29.11.2002

84 OrdonanŃa de urgenŃă privind organizarea şi funcŃionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate 150 838 20.11.2002

85 Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 65/2002 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R.

579 787 30.10.2002

86

Hotărârea Guvernului privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul DirecŃiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961

1114 763 18.10.2002

87

Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a unor venituri ale populaŃiei, începând cu luna septembrie 2002

920 647 31.08.2002

88 OrdonanŃa de urgenŃă privind colectarea creanŃelor bugetare 61 644 30.08.2002

89

Lege pentru respingerea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 26/1999 privind unele facilităŃi care se acordă Companiei NaŃionale "Poşta Română" - S.A. pentru plata drepturilor de protecŃie socială la domiciliul beneficiarilor

516 522 18.07.2002

90 Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă nr. 40/2002, pentru recuperarea arieratelor bugetare

491 522 18.07.2002

91 Hotărârea Guvernului privind aplicarea în luna iulie 2002 a celei de-a doua etape de recorelare a pensiilor din sistemul public

642 463 28.06.2002

92 Lege privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale 346 454 27.06.2002

93

Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

338 446 25.06.2002

94 Lege privind respingerea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public

341 446 25.06.2002

20

de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

95

Lege privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul DirecŃiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961

309 385 06.06.2002

96 Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a unor venituri ale populaŃiei începând cu luna iunie 2002

518 367 31.05.2002

97

Ordin pentru aprobarea Procedurii şi competentelor de acordare a înlesnirilor la plata creanŃelor bugetare administrate de Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale

216 337 21.05.2002

98 Lege pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităŃii de soluŃionare a petiŃiilor

233 296 30.04.2002

99 Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război

167 254 16.04.2002

100

Lege privind respingerea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 171/2000 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

16 48 24.01.2002

101

Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

22 50 24.01.2002

102

Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 215/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război şi a Legii nr. 49/1991 privind acordarea de

770 14 11.01.2002

103 Hotărârea Guvernului privind măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public de pensii 1315 11 10.01.2002

104

Hotărârea Guvernului privind stabilirea locurilor de muncă şi activităŃilor cu condiŃii deosebite, condiŃii speciale şi alte condiŃii, specifice pentru cadrele militare în activitate

1294 849 29.12.2001

105

Ordin privind modificarea Ordinului ministrului muncii şi solidarităŃii sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

718 834 27.12.2001

106 Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 744 785 11.12.2001

107 Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din 1169 759 28.11.2001

21

sistemul public de pensii şi a unor venituri ale populaŃiei, începând cu luna decembrie 2001

108 Instruc Ńiune privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acorda indemnizaŃiile de asigurări sociale

732 19.11.2001

109 Ordin pentru aprobarea InstrucŃiunilor privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acorda indemnizaŃiile de asigurări sociale

343 732 19.11.2001

110 Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii şi a unor venituri ale populaŃiei pentru trimestrul III al anului 2001

781 502 27.08.2001

111

Ordin privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului muncii şi solidarităŃii sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

518 464 14.08.2001

112

Hotărârea Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiŃii deosebite

676 424 30.07.2001

113 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

107 352 30.06.2001

114

Ordin pentru aprobarea Normelor de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiŃii deosebite

352 300 07.06.2001

115

Ordin pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

340 257 18.05.2001

116

Ordin pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi privind modificarea Ordinului ministrului muncii şi solidarităŃii alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

364 257 18.05.2001

117

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcŃional şi de evaluare a capacităŃii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate

400 251 16.05.2001

118 Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor articolului 183 din Legea nr. 19/2000

403 209 25.04.2001

119 Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 191 194 18.04.2001

120 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi 49 161 30.03.2001

22

completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

121

Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor de asigurări sociale de stat, militare, ale agricultorilor şi a altor venituri ale populaŃiei pentru trimestrul I al anului 2001

294 124 13.03.2001

122 Hotărârea Guvernului privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiŃii deosebite 261 114 06.03.2001

123 Hotărârea Guvernului privind aprobarea statutului Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale

258 110 05.03.2001

124

Hotărârea Guvernului pentru modificarea art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 845/2000 privind unele măsuri de protecŃie socială referitoare la pensiile de asigurări sociale de stat, în lunile septembrie-decembrie 2000

1286 675 18.12.2000

125 OrdonanŃa de urgenŃă privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000 261 656 14.12.2000

126

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Listei cuprinzând urgenŃele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguraŃii beneficiază de indemnizaŃie pentru incapacitate temporara de muncă fără condiŃii de stagiu de cotizare

1186 631 05.12.2000

127

OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război şi a Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaŃii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război

215 606 25.11.2000

128 Hotărârea Guvernului privind aprobarea statutului Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale

1065 576 17.11.2000

129

Lege privind aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare

189 553 08.11.2000

130 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

171 531 27.10.2000

131 Hotărârea Guvernului privind unele măsuri de protecŃie socială referitoare la pensiile de asigurări sociale de stat, în lunile septembrie-decembrie 2000

845 475 29.09.2000

132 Hotărârea Guvernului privind corectarea, în luna septembrie 2000, a pensiilor agricultorilor şi a

753 442 05.09.2000

23

ajutoarelor sociale acordate conform legislaŃiei de pensii

133 Lege privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern 147 354 28.07.2000

134

Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor art. II din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

315 223 22.05.2000

135 Hotărârea Guvernului privind recorelarea pensiilor de asigurări sociale de stat 332 183 27.04.2000

136 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

41 183 27.04.2000

137 Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

19 140 01.04.2000

138

Lege [Decret-lege] privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri

118 50 09.04.1999

3.2 SISTEMUL PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE (CONTRIBUłIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE DE S ĂNĂTATE - Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii) 11 3.2.1 FONDUL NAłIONAL SPECIAL UNIC Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanŃare a ocrotirii sănătăŃii populaŃiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraŃi. Pentru aceasta, se constituie Fondul naŃional special unic care se formează din contribuŃia pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asiguraŃi, de persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat sau asimilat, din subvenŃii de la bugetul de stat, precum şi din alte surse - donaŃii, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului Casei NaŃionale de Asigurări de Sănătate şi al Caselor de asigurări de sănătate potrivit legii. 3.2.2 CATEGORII DE ASIGURA łI Sunt asiguraŃi, potrivit Legii sănătăŃii, toŃi cetăŃenii români cu domiciliul în Ńară, precum şi cetăŃenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obŃinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăŃii contribuŃiei la fond, în condiŃiile legii. În această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, al cărui model se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNAS cu avizul consiliului de administraŃie. Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de şedere în România. Calitatea de asigurat se dovedeşte cu un document justificativ - adeverinŃă sau carnet de asigurat - eliberat prin grija Casei de asigurări la care este înscris asiguratul. Ulterior aceste documente justificative vor fi înlocuite cu cardul electronic de asigurat, care se suportă din fond.

24

3.2.2.1 ASIGURAłII FĂRĂ PLATA CONTRIBU łIEI Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuŃiei: a) toŃi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenŃii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenŃi şi dacă nu realizează venituri din muncă; b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani, în condiŃiile legii, precum şi soŃul, soŃia şi părinŃii f ără venituri proprii, aflaŃi în întreŃinerea unei persoane asigurate; c) persoanele cu drepturi stabilite prin reglementări speciale 12, persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse 13, bolnavii cu afecŃiuni incluse în programele naŃionale de sănătate stabilite de Ministerul SănătăŃii Publice, până la vindecarea respectivei afecŃiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse, femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe Ńară. 3.2.2.2 ASIGURAłII CU PLATA CONTRIBU łIEI Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaŃii, pe durata acesteia, cu plata contribuŃiei din alte surse, în condiŃiile legii care: a) satisfac serviciul militar în termen; b) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale; c) se află în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani; d) execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv; e) persoanele care beneficiază de indemnizaŃie de şomaj; f) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane şi se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităŃii; g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare; h) pensionarii, pentru veniturile din pensii până la limita supusă impozitului pe venit; i) persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 105, 113, 114 din Codul penal; persoanele care se află în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri. ObligaŃia virării contribuŃiei pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege, precum şi persoanelor fizice, după caz. Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraŃii sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asiguraŃi declaraŃii nominale privind obligaŃiile ce le revin faŃă de fond şi dovada plăŃii contribuŃiilor. Prevederile anterioare se aplică şi persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfăşoare activităŃi independente. AsiguraŃii au dreptul la un pachet de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiŃiile stabilite de legea sănătăŃii. 3.2.2.2.1 OBLIGA łIILE ASIGURA łILOR ObligaŃiile asiguraŃilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute anterior sunt următoarele: a) să se înscrie pe lista unui medic de familie; b) să anunŃe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate; c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru;

25

d) să anunŃe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraŃi; e) să respecte cu stricteŃe tratamentul şi indicaŃiile medicului; f) să aibă o conduită civilizată faŃă de personalul medico-sanitar; g) să achite contribuŃia datorată fondului şi suma reprezentând coplata, în condiŃiile stabilite prin contractul cadru; h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de asigurat. Persoana asigurată are obligaŃia plăŃii unei contribuŃii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepŃia persoanelor prevăzute de lege la art. 213 alin. (1) din Legea sănătăŃii. 3.2.3 CONTRIBUłIA ŞI BAZA DE CALCUL A CONTRIBU łIEI PERSOANEI ASIGURATE ContribuŃia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităŃi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuŃia, aceasta nu poate fi mai mică decât contribuŃia calculată la un salariu de bază minim brut pe Ńară, lunar; c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b); d) indemnizaŃiilor de şomaj; e) veniturilor din cedarea folosinŃei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai puŃin de un salariu de bază minim brut pe Ńară, lunar; f) veniturilor realizate din pensii. În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. c) sub nivelul salariului de bază minim brut pe Ńară şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuŃia lunară de 6,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de bază minim brut pe Ńară. ContribuŃia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate în momentul disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăŃilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii, precum şi asupra indemnizaŃiilor reglementate de OUG nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare. ObligaŃia virării contribuŃiei de asigurări sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care plăteşte asiguraŃilor veniturile prevăzute la lit. a), d) şi f), respectiv asiguraŃilor pentru veniturile prevăzute la lit. b), c) şi e). 3.2.4 CONTRIBUłIA ŞI BAZA DE CALCUL A CONTRIBU łIEI ANGAJATORULUI Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraŃii (angajatorii) au obligaŃia să calculeze şi să vireze la fond, în anul 2006, o contribuŃie de 7% asupra fondului de salarii, datorată pentru asigurarea sănătăŃii personalului din unitatea respectivă. Prin fond de salarii realizat, în sensul legii sănătăŃii, se înŃelege totalitatea sumelor utilizate de o persoană fizică şi juridică pentru plata drepturilor salariale sau asimilate salariilor. Pentru perioada în care angajatorii suportă indemnizaŃia pentru incapacitate

26

temporară de muncă, aceştia au obligaŃia de a plăti contribuŃia de 7% raportată la fondul de salarii, pentru salariaŃii aflaŃi în această situaŃie. Cotele de contribuŃii prevăzute la art. 257 şi 258 din Legea sănătăŃii se pot modifica prin legea bugetului de stat. "Cota de contribuŃie a angajatorului se stabileşte pentru anul 2007 la 6% şi se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007" (art. 2581 - OUG nr 88/2006 - M.Of. nr. 941/2006). Pentru beneficiarii indemnizaŃiei de şomaj contribuŃia se calculează şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Pentru pensionari contribuŃia datorată de aceştia se aplică numai la veniturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit; se calculează pentru diferenŃa între cuantumul pensiei şi această limită şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. "ContribuŃia pentru veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile din pensii prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se datorează şi se calculează începând cu 1 ianuarie 2008" (art. 2581 - OUG nr 88/2006 - M.Of. nr. 941/2006). Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaŃia să îşi asigure sănătatea potrivit prevederilor Legii sănătăŃii, sunt obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, în vederea stabilirii şi achitării contribuŃiei de 6,5%. Pentru persoanele care se asigură facultativ enumerate la art. 214 alin. (2) din Legea sănătăŃii (membrii misiunilor diplomatice, cetăŃenii străini şi apatrizii care se află temporar în Ńară fără a solicita viză de lungă şedere, cetăŃenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în Ńară), contribuŃia lunară la fond se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe Ńară, pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru. 3.2.5 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ 3.2.5.1 CONTRAVENłII Constituie contravenŃii următoarele fapte: a) nedepunerea la termen a declaraŃiei obligatorii pentru persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraŃii; b) nevirarea contribuŃiei datorată pentru asigurarea sănătăŃii personalului din unitatea respectivă de către persoanele fizice şi juridice angajatoare; c) refuzul de a pune la dispoziŃia organelor de control ale ANAF şi ale Caselor de asigurări a documentelor justificative şi a actelor de evidenŃă necesare în vederea stabilirii obligaŃiilor la fond; d) refuzul de a pune la dispoziŃia organelor de control ale caselor de asigurări documentele justificative şi actele de evidenŃă financiar-contabilă privind sumele decontate din fond. ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează după cum urmează: 1) cele prevăzute la lit. a) şi c), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON); 2) cele prevăzute la lit. b şi d), cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON). 3.2.5.2 INFRACłIUNI Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuŃiei reŃinute de la asiguraŃi constituie infracŃiunea de deturnare de fonduri şi se pedepseşte conform prevederilor din Codul penal. Completarea declaraŃiei de către persoanele juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege,

27

precum şi de persoanele fizice cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenŃelor privind asiguraŃii, stadiul de cotizare sau contribuŃiile faŃă de fond, constituie infracŃiunea de fals intelectual şi se pedepseşte conform prevederilor din Codul penal. 3.3 CONCEDIILE ŞI INDEMNIZA łIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE (CONTRIBUłIA LA FONDUL PENTRU CONCEDII ŞI INDEMNIZA łII DE ASIGUR ĂRI SOCIALE DE

SĂNĂTATE - OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate) 14 3.3.1 CATEGORII DE ASIGURA łI Persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaŃii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asiguraŃi, au dreptul, în condiŃiile legii, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinŃa pe teritoriul României, la concedii medicale şi indemnizaŃii de asigurări sociale de sănătate, dacă: a) desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu; b) desfăşoară activităŃi în funcŃii elective sau sunt numite în cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaŃii sunt asimilate, în condiŃiile ordonanŃei de urgenŃă, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a); c) beneficiază de drepturi băneşti lunare care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiŃiile legii. De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care nu se află în una dintre situaŃiile prevăzute mai sus, dar sunt: 1) asociaŃi, comanditari sau acŃionari; 2) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management; 3) membri ai asociaŃiei familiale; 4) autorizate să desfăşoare activităŃi independente; 5) persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii şi indemnizaŃii pentru maternitate şi concedii şi indemnizaŃii pentru îngrijirea copilului bolnav, în condiŃiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006. Persoanele prevăzute mai sus, care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform OrdonanŃei de urgenŃă, cu excepŃia pensionarilor de invaliditate gradul III şi a pensionarilor nevăzători, care se află în una dintre situaŃiile prevăzute la lit. 3) şi 4). Concediile medicale şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraŃii, în condiŃiile OrdonanŃei de urgenŃă nr. 158/2005, sunt:

• concedii medicale şi indemnizaŃii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;

• concedii medicale şi indemnizaŃii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităŃii de muncă, exclusiv pentru situaŃiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;

• concedii medicale şi indemnizaŃii pentru maternitate; • concedii medicale şi indemnizaŃii pentru îngrijirea copilului bolnav; • concedii medicale şi indemnizaŃii de risc maternal.

Concediile medicale şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute mai sus sunt denumite în continuare concedii şi indemnizaŃii.

28

3.3.2 CONTRIBUłIA PENTRU CONCEDII ŞI INDEMNIZA łII MEDICALE Dreptul la concediile şi indemnizaŃiile prevăzute mai sus este condiŃionat de plata contribuŃiei de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizaŃii, denumită în continuare contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii. La data intrării în vigoare a OrdonanŃei de urgenŃă nr. 158/2005, cotele de contribuŃii de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează cu cota de contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii, prin deducere din: d) cota de contribuŃie de asigurări sociale datorată de angajator, în cazul persoanelor prevăzute la lit. a) şi b); e) cota de contribuŃie de asigurări sociale datorată de instituŃia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul persoanelor prevăzute la lit. c); f) cota de contribuŃie de asigurări sociale datorată de persoanele prevăzute la lit. 1 - 5. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cota de contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii, destinată exclusiv finanŃării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de OrdonanŃa de urgenŃă nr. 158/2005, este de 0,85%, aplicată la fondul de salarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizaŃia de şomaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele prevăzute la lit. 5), şi se achită la bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. Cota de contribuŃie prevăzută anterior (art. 4 alin. (2) din OrdonanŃă) se datorează şi se achită de către: A) angajatori pentru asiguraŃii prevăzuŃi anterior la lit. a) şi b); B) instituŃia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru asiguraŃii prevăzuŃi la lit. c); C) persoanele prevăzute la lit. 1 - 5. Persoanele juridice sau fizice prevăzute mai sus la lit. A) au obligaŃia plăŃii cotei de contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii de 0,85%, aplicată la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislaŃiei financiar-fiscale în materie. Persoanele respective au obligaŃia de a depune lunar la Casele de asigurări de sănătate declaraŃii privind evidenŃa obligaŃiilor de plată către Fondul naŃional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaŃii şi privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor care au beneficiat de concedii şi indemnizaŃii, după caz, precum şi de a pune la dispoziŃia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate documentele justificative şi actele de evidenŃă necesare în vederea stabilirii obligaŃiilor la Fondul naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. În situaŃia persoanelor prevăzute la lit. c), cota de contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii de 0,85% se datorează asupra drepturilor reprezentând indemnizaŃie de şomaj. În situaŃia persoanelor prevăzute la lit. 1) – 4), cota de contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii de 0,85% se datorează asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sau asupra veniturilor declarate în contractele de asigurare socială pentru persoanele prevăzute la lit. 5). ContribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii se aplică şi asupra indemnizaŃiei pentru incapacitate temporară de muncă urmare a unui accident de muncă sau boală profesională şi se suportă de către angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale constituit în condiŃiile legii, după caz.

29

3.3.2.1 BAZA LUNAR Ă DE CALCUL ŞI STAGIUL DE COTIZARE Baza lunară de calcul a contribuŃiei pentru concedii şi indemnizaŃii pentru persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaŃii prevăzute la lit. a)-b) nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraŃilor din luna pentru care se calculează contribuŃia şi valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe Ńară. Baza de calcul a contribuŃiei pentru concedii şi indemnizaŃii pentru persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaŃii prevăzute la lit. c) şi pct. 1)-5) nu poate depăşi plafonul a 12 salarii minime brute pe Ńară (încadrarea în această categorie a beneficiarilor de drepturi băneşti lunare care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, ne aparŃine). Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de concedii şi indemnizaŃii este de o lună realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical. Stagiul minim de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, prevăzut anterior, se constituie din însumarea perioadelor:

• pentru care s-a achitat contribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii de către angajator sau, după caz, de către asigurat, respectiv de către fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sau bugetul asigurărilor pentru şomaj;

• pentru care plata contribuŃiei de asigurări sociale de sănătate se suportă din alte surse, în condiŃiile prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcŃionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare 15;

• pentru care, până la data intrării în vigoare a OrdonanŃei de urgenŃă, plata contribuŃiei de asigurări sociale de sănătate s-a făcut din alte surse, potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) lit. b) şi d) din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate perioadele în care asiguratul beneficiază de concediile şi indemnizaŃiile prevăzute de OrdonanŃa de urgenŃă nr. 158/2005. Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi perioadele în care asiguratul:

• a beneficiat de pensie de invaliditate; • a urmat cursurile de zi ale învăŃământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata

normală a studiilor respective, cu condiŃia absolvirii acestora. Perioadele menŃionate se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare în înŃelesul prevederilor OrdonanŃei de urgenŃă. AsiguraŃii au dreptul la concediu şi indemnizaŃie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiŃii de stagiu de cotizare, în cazul urgenŃelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA. Lista cuprinzând urgenŃele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A este stabilită prin Hotărâre a Guvernului. Baza de calcul a concediilor medicale şi a indemnizaŃiilor de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraŃii se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe Ńară lunar, pe baza cărora se calculează contribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii (art. 10 alin.1 din OrdonanŃa de urgenŃă nr. 158/2005). În situaŃia în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor anterioare, se constituie baza de calcul a indemnizaŃiilor, se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare veniturile care se iau în considerare sunt prevăzute la art. 10 din OrdonanŃă.

30

AsiguraŃii beneficiază de concedii şi de indemnizaŃii, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare. În înŃelesul ordonanŃei de urgenŃă, medic curant este orice medic aflat în relaŃie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum şi orice alt medic cu autorizaŃie de liberă practică valabilă şi care încheie o convenŃie în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, în condiŃiile ordonanŃei de urgenŃă. 3.3.3 CONCEDIUL ŞI INDEMNIZA łIA PENTRU INCAPACITATE TEMPORAR Ă DE MUNCĂ IndemnizaŃia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează: A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă; B. din bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu: a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităŃii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionarii acestuia; b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul şomerilor şi a persoanelor asigurate prevăzute la lit. 1)-5). Durata de acordare a indemnizaŃiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire. Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale. Durata de acordare a concediului şi a indemnizaŃiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenŃiază conform legii. AsiguraŃii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaŃie pentru incapacitate temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate. Beneficiază de indemnizaŃii pentru incapacitate temporară de muncă, în aceleaşi condiŃii ca şi ceilalŃi asiguraŃi, pensionarii, precum şi pensionarii de invaliditate gradul III sau, după caz, pensionarii nevăzători, care se regăsesc în situaŃiile prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă. Cuantumul brut lunar al indemnizaŃiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul precizată anterior (art.10). 3.3.4 CONCEDIILE ŞI INDEMNIZA łIILE PENTRU PREVENIREA ÎMBOLN ĂVIRILOR ŞI

RECUPERAREA CAPACIT ĂłII DE MUNC Ă În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităŃii de muncă, asiguraŃii pot beneficia de: a) indemnizaŃie pentru reducerea timpului de muncă; b) concediu şi indemnizaŃie pentru carantină; c) tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare. AsiguraŃii aflaŃi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităŃii de muncă, pe baza biletului de trimitere, în condiŃiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiŃiile acordării asistenŃei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Tratamentul balnear şi de recuperare a capacităŃii de muncă se desfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, în funcŃie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape. În funcŃie de tipul afecŃiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15 – 21 de zile şi se stabileşte de medicul curant.

31

3.3.5 CONCEDIUL ŞI INDEMNIZA łIA DE MATERNITATE Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaŃie de maternitate. De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităŃii de asigurat. Faptul că pierderea calităŃii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaŃii acestora. Cuantumul brut lunar al indemnizaŃiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10 din OUG nr.158/2005. IndemnizaŃia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. 3.3.6 CONCEDIUL ŞI INDEMNIZA łIA PENTRU ÎNGRIJIREA COPILULUI BOLNAV AsiguraŃii au dreptul la concediu şi indemnizaŃie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecŃiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani. IndemnizaŃia prevăzută mai sus se suportă integral din bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. Beneficiază de indemnizaŃia pentru îngrijirea copilului bolnav, opŃional, unul dintre părinŃi, dacă solicitantul îndeplineşte condiŃiile de stagiu de cotizare prevăzute la art. 7 din OUG nr.158/2005. Cuantumul brut lunar al indemnizaŃiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10 din OUG nr.158/2005. 3.3.7 CONCEDIUL ŞI INDEMNIZA łIA DE RISC MATERNAL Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condiŃiile prevăzute de OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecŃia maternităŃii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004. Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizaŃie de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. Concediul şi indemnizaŃia de risc maternal se acordă fără condiŃie de stagiu de cotizare. Cuantumul indemnizaŃiei reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 10. Calculul şi plata indemnizaŃiilor prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiŃiile legii, care constituie document justificativ pentru plată. Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul. Plata indemnizaŃiilor se face lunar de către: a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraŃii care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă, în baza raportului de serviciu sau asimilaŃi acestora; b) instituŃia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical; c) casa de asigurări de sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguraŃii prevăzuŃi la art. 1 alin. (2) şi pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din OUG nr.158/2005.

32

IndemnizaŃiile cuvenite şi neachitate asiguratului decedat se plătesc soŃului supravieŃuitor, copiilor, părinŃilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că l-a îngrijit până la data decesului. 3.3.8 ALTE DISPOZI łII PRIVIND INDEMNIZA łIILE DE ASIGUR ĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE Plata indemnizaŃiilor încetează începând cu ziua următoare celei în care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiŃiile legale pentru acordarea indemnizaŃiilor; c) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată convenŃie de asigurări sociale; d) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenŃie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede ca indemnizaŃiile se plătesc de către celălalt stat. ContribuŃia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra indemnizaŃiilor reglementate de OrdonanŃa de urgenŃă, cu excepŃia contribuŃiei de asigurări sociale de sănătate, datorată de angajatori pentru indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate suportate din fondurile proprii ale acestora. ContribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii nu se datorează asupra indemnizaŃiilor reglementate de ordonanŃa de urgenŃă, cu excepŃia contribuŃiei pentru concedii şi indemnizaŃii, datorată de angajatori pentru indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate suportate din fondurile proprii ale acestora şi, respectiv, a indemnizaŃiilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. 3.3.9 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ 3.5.9.1 CONTRAVENłII Constituie contravenŃii: - nedepunerea lunară la casele de asigurări de sănătate a declaraŃiilor privind evidenŃa obligaŃiilor de plată către Fondul naŃional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaŃii şi a declaraŃiilor privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor care au beneficiat de concedii şi indemnizaŃii, după caz; - refuzul de a pune la dispoziŃia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate a documentelor justificative şi actelor de evidenŃă necesare în vederea stabilirii obligaŃiilor la Fondul naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. Constituie contravenŃii şi următoarele fapte: a) refuzul nejustificat de plată a indemnizaŃiilor lunare de către cei care au această obligaŃie; b) calculul şi plata eronată a indemnizaŃiilor; c) eliberarea certificatelor de concedii medicale, cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare. ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 2.500 lei (RON) şi constituie venituri la Fondul naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea amenzilor corespunzătoare se fac de către organele de control ale CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate. 3.3.9.2 DISPOZIłII FINALE Prevederile OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate sunt aplicabile şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în ministerele şi instituŃiile din sectorul de apărare, ordine publică şi

33

siguranŃă naŃională, cu excepŃia cadrelor militare în activitate şi a funcŃionarilor publici cu statut special. 1 OrdonanŃa de urgenŃă nr. 91/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecŃiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671/2007 cu intrare în vigoare la data de 01.01.2008. 2 Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140/2000, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183/2000, şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580/2002, cea mai recentă modificare prin OrdonanŃa de urgenŃă nr. 91 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecŃiei sociale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671/2007, numită în acest material Legea pensiilor. 3 Ordinul MMSS nr.340/2001 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237/2001 cu modificările şi completările ulterioare. 4 Plafon eliminat începând cu 1 august 2007 prin Legea 250/2007; 5 Articol modificat începând cu 1 august 2007 prin Legea 250/2007 şi de la 1 ianuarie 2008 prin OG 91/2007. 6 Legea nr. 387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 901/2007, art.16. 7 Legea nr. 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486/2007 - art. nr. 3.

8 Conform Legii 19/2000 alin.(3) astfel cum a fost el modificat de către art. I pct. 8 din OUG nr. 9/2003. 9 Legea nr. 387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 901/2007, art.13-15. 10 A se vedea şi lucrarea „LegislaŃia de asigurări sociale – Ghid practic pentru angajatori”, autor Ştefana Aghergheloaei, distribuitor SC DAT InternaŃional SRL, ediŃia a II-a revizuită – 2004. 11 Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.372/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ultima modificare prin Legea nr.120/2007, privind aprobarea OUG nr. 88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal, publicată în Monitorul Oficial al României partea I-a, nr.299/2007, numită în continuare Legea sănătăŃii. 12 Stabilite prin Decretul-lege nr.118/1990, prin OrdonanŃa Guvernului nr.105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, prin Legea nr. 309/2002, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr.341/2004 a recunoştinŃei faŃă de eroii din decembrie 1989, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti acordate de aceste legi, precum şi cele provenite din pensii; 13 cu excepŃia celor obŃinute în baza OUG nr.102/1999 privind protecŃia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; 14 OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 1074/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 15 OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 150/2002 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 95/2006.

1

4. CONTRIBUłIILE PRIVIND PROTEC łIA SOCIAL Ă ŞI DE ASIGURARE

ÎMPOTRIVA ALTOR RISCURI PRIVIND MUNCA

4.1 SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ ŞI STIMULAREA OCUPĂRII

FORłEI DE MUNCĂ (CONTRIBUłIA DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA RISCULUI DE ŞOMAJ - Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă)

4.1.1 Concepte privind piaŃa muncii 4.1.1.1 Beneficiarii indemnizaŃie de şomaj 4.1.2 Categorii de asiguraŃi 4.1.3 ContribuŃia de asigurare la bugetul asigurărilor pentru şomaj 4.1.4 FinanŃări din bugetul asigurărilor pentru şomaj 4.1.5 IndemnizaŃia de şomaj 4.1.5.1 Acordarea indemnizaŃiei de şomaj 4.1.5.2 ObligaŃiile beneficiarilor de indemnizaŃie de şomaj 4.1.6 Reintegrarea profesională 4.1.7 Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor 4.1.8 Răspunderea juridică 4.1.8.1 ContravenŃii 4.1.8.2 InfracŃiuni 4.2 SISTEMUL DE GARANTARE LA PLATĂ A CREANłELOR SALARIALE

(CONTRIBUłIA LA FONDUL DE GARANTARE A CREAN łELOR SALARIALE - Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale)

4.2.1 Constituirea Fondului de garantare 4.2.2 Resursele Fondului de garantare 4.2.2.1 Gestionarea şi utilizarea Fondului de garantare 4.2.3 Răspunderea juridică 4.2.3.1 ContravenŃii 4.2.4 Răspunderea juridică 4.2.4.1 ContravenŃii 4.2.4.2 InfracŃiuni 4.3 SISTEMUL DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ACCIDENTELOR DE

MUNCĂ ŞI BOLILOR PROFESIONALE (CONTRIBUłIA DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ACCIDENTELOR DE MUNC Ă ŞI

BOLILOR PROFESIONALE - Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale)

4.3.1 Categorii de asiguraŃi 4.3.1.1 DeclaraŃia de asigurare 4.3.2 PrestaŃii şi servicii de asigurare pentru accidente de munca şi boli

profesionale

4.3.3 Baza de calcul a indemnizaŃiilor 4.3.4 Drepturile asiguraŃilor 4.3.5 Reabilitarea şi recuperarea medicală 4.3.6 IndemnizaŃii, compensaŃii şi despăgubiri 4.3.7 ContribuŃiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

2

4.3.7.1 Baza lunară de calcul a contribuŃiei 4.3.8 Majorări sau reduceri ale cotelor contribuŃiilor de asigurare 4.3.9 Răspunderea juridică 4.3.9.1 ContravenŃii 4.3.9.2 InfracŃiuni 4.4 SISTEMUL DE PROTECłIE ŞI PROMOVARE A DREPTURILOR

PERSOANELOR CU HANDICAP (CONTRIBUłIA PENTRU PROTECłIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR

PERSOANELOR CU HANDICAP - Legea nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap)

4.4.1 Drepturile persoanelor cu handicap 4.4.1.1 FacilităŃi fiscale 4.4.1.2 Asistentul personal 4.4.2 PrestaŃii sociale 4.4.3 Drepturile părinŃilor copiilor cu handicap 4.4.4 ObligaŃiile persoanelor cu handicap 4.4.5 ObligaŃiile autorităŃilor administraŃiei publice locale 4.4.6 ObligaŃiile proprietarilor de spaŃii hoteliere 4.4.7 ContribuŃia pentru sprijinul persoanelor cu handicap 4.4.8 Drepturile unităŃilor protejate şi ale angajatorilor persoanelor cu handicap 4.4.9 Răspunderea juridică 4.4.9.1 ContravenŃii 4.5 SISTEMUL DE PROTECłIE A PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNC Ă

(COMISIONUL DATORAT INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNC Ă - Legea nr. 130/1999 privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă)

4.5.1 Măsuri de protecŃie a persoanelor încadrate în muncă 4.5.2 ObligaŃiile angajatorilor 4.5.3 Comisionul Inspectoratului teritorial de muncă 4.5.4 DeclaraŃia fiscală 4.5.5 Răspunderea juridică 4.5.5.1 ContravenŃii 4.5.5.2 InfracŃiuni Cuvinte cheie: SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ ŞI STIMULAREA

OCUPĂRII FORłEI DE MUNCĂ, SISTEMUL DE GARANTARE LA PLATĂ A

CREANłELOR SALARIALE, SISTEMUL DE PROTECłIE ŞI PROMOVARE A

DREPTURILOR PERSOANELOR CU HANDICAP, SISTEMUL DE PROTECłIE A

PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ.

3

4. CONTRIBUłIILE PRIVIND PROTEC łIA SOCIAL Ă ŞI DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ALTOR RISCURI PRIVIND MUNCA 4.1 SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ ŞI STIMULAREA OCUPĂRII

FORłEI DE MUNCĂ (CONTRIBUłIA DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA RISCULUI DE ŞOMAJ - Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă) 1 4.1.1 CONCEPTE PRIVIND PIA łA MUNCII În România fiecărei persoane îi sunt garantate dreptul de a-şi alege liber profesia şi locul de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj. În sensul prevederilor legii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaŃii:

•••• Şomer - persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii: a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiŃiilor de pensionare; b) starea de sănătate şi capacităŃile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităŃi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare; d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă şi-ar găsi un loc de muncă.

•••• Şomer înregistrat - persoana care îndeplineşte cumulativ condiŃiile prevăzute anterior şi se înregistrează la AgenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinŃa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcŃionează în condiŃiile prevăzute de lege, în vederea obŃinerii unui loc de muncă.

•••• Stagiu de cotizare - perioada în care s-a plătit contribuŃia de asigurări pentru şomaj atât de către asigurat, cât şi de angajator sau, după caz, numai de către asigurat.

•••• Asigurat - persoana fizică care realizează venituri, potrivit legii, şi este asigurată pentru riscul pierderii locului de muncă, prin plata contribuŃiei de asigurări pentru şomaj.

•••• IndemnizaŃie de şomaj - o compensaŃie parŃială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenŃilor instituŃiilor de învăŃământ şi militarilor care au efectuat stagiul militar şi care nu s-au putut încadra în muncă.

4.1.1.1 BENEFICIARII INDEMNIZA łIE DE ŞOMAJ În vederea stabilirii dreptului de indemnizaŃie de şomaj, şomerii sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situaŃii: a) le-a încetat contractul individual de muncă sau contractul de muncă temporară din motive neimputabile lor; b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor; c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiŃi sau aleşi, dacă anterior nu au fost încadraŃi în muncă sau dacă reluarea activităŃii nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activităŃii angajatorului; d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajaŃi pe bază de contract sau li s-a desfăcut contractul din motive neimputabile lor;

4

e) le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor; f) au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează venituri sau realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii; g) au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze în muncă; h) le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora, potrivit legii; i) reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unităŃile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activităŃii, sau la unităŃile care au preluat patrimoniul acestora; j) le-a încetat activitatea desfăşurată exclusiv pe baza convenŃiei civile. 4.1.2 CATEGORII DE ASIGURA łI În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate, în condiŃiile legii, persoanele fizice, denumite în continuare asiguraŃi. AsiguraŃii pot fi: a) cetăŃenii români care sunt încadraŃi în muncă sau realizează venituri în România, în condiŃiile legii, cu excepŃia persoanelor care au calitatea de pensionari; b) cetăŃeni români care lucrează în străinătate, în condiŃiile legii; c) cetăŃeni străini sau apatrizi care, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinŃa în România, sunt încadraŃi în muncă sau realizează venituri, în condiŃiile legii. AsiguraŃii au obligaŃia să plătească contribuŃiile de asigurări pentru şomaj şi au dreptul să beneficieze de indemnizaŃie de şomaj, conform prezentei legi. În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: a) persoanele care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de contract de muncă temporară, în condiŃiile legii, cu excepŃia persoanelor care au calitatea de pensionari; b) funcŃionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităŃi pe baza actului de numire; c) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului; d) militarii angajaŃi pe bază de contract; e) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator; f) alte persoane care realizează venituri din activităŃi desfăşurate potrivit legii şi care nu se regăsesc în una dintre situaŃiile prevăzute la lit. a)-e). Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiŃiile legii, următoarele persoane: a) asociat unic, asociaŃi; b) administratori care au încheiat contracte potrivit legii; c) persoane autorizate să desfăşoare activităŃi independente; d) membri ai asociaŃiei familiale; e) cetăŃeni români care lucrează în străinătate, conform legii; f) alte persoane care realizează venituri din activităŃi desfăşurate potrivit legii şi care nu se regăsesc în una dintre situaŃiile prevăzute la lit. a)-e). Persoanele respective pot încheia contract de asigurare pentru şomaj cu AgenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinŃa, dacă au cel puŃin vârsta de 18 ani şi sunt asigurate în sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

5

Venitul lunar pentru care se asigură aceste persoane nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată. Angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea persoanele asigurate obligatoriu sunt obligaŃi să depună, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura acestora, la AgenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă în a cărei raza teritorială îşi au sediul sau domiciliul, DeclaraŃia lunară privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj. 4.1.3 CONTRIBUłIA DE ASIGURARE LA BUGETUL ASIGUR ĂRILOR PENTRU ŞOMAJ În baza art. 23, alineatul (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, corelat cu art.7 din Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007 se stabilesc următoarele cote ale contribuŃiilor 2: a) contribuŃia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.26 din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 2 %, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraŃi; b) contribuŃia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.27 din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1 %, aplicată asupra salariului de bază lunar brut; c) contribuŃia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.28 din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj este de 3,25 %. Pentru anul 2008 au fost operate următoarele modificări 3: a) contribuŃia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.26 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1% în perioada ianuarie-noiembrie şi 0,5% începând cu luna decembrie; b) contribuŃia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.27 din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 0,5%; c) contribuŃia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.28 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj este de 1,5% în perioada ianuarie-noiembrie şi de 1% începând cu luna decembrie; Angajatorii au obligaŃia de a reŃine şi de a vira lunar contribuŃia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj, a cărei cotă se aplică asupra bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut realizat lunar, în situaŃia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii. De asemenea au obligaŃia de a plăti lunar o contribuŃie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, a cărei cotă se aplică asupra sumei veniturilor brute realizate lunar, în situaŃia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii. Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj, prevăzute la art. 20 din lege, au obligaŃia de a plăti lunar o contribuŃie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, a cărei cotă se aplică asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj. Cotele contribuŃiilor prevăzute anterior se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, în funcŃie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj. Prevederile anterioare nu se aplică pe perioada în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevăzute la art. 19, sunt suspendate potrivit legii, cu excepŃia perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăşeşte 30 de zile.

6

Termenul de depunere a DeclaraŃiei lunare privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj constituie şi termen de plată. În caz de neplată a contribuŃiilor datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, se aplică reglementările legale privind executarea creanŃelor bugetare. 4.1.4 FINANłĂRI DIN BUGETUL ASIGUR ĂRILOR PENTRU ŞOMAJ Din sursele financiare constituite în cadrul bugetului asigurărilor pentru şomaj se acoperă, în principal, următoarele cheltuieli privind: a) plata indemnizaŃiilor de şomaj; b) plata contribuŃiilor pentru asigurări sociale de stat şi a contribuŃiilor pentru asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizaŃiilor de şomaj, stabilite potrivit legii; c) plăŃile compensatorii acordate potrivit legii; d) taxe, comisioane şi alte cheltuieli ocazionate de efectuarea plăŃilor prevăzute la lit. a)-c); e) finanŃarea măsurilor pentru stimularea ocupării forŃei de muncă şi a măsurilor pentru prevenirea şomajului; f) finanŃarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele care, potrivit legii, beneficiază în mod gratuit de aceste servicii; h) alte cheltuieli prevăzute de legislaŃia în vigoare. Nivelul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj se fundamentează de Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, la propunerea AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de muncă, în funcŃie de indicatorii sociali stabiliŃi pe baza analizelor, studiilor şi prognozelor privind evoluŃiile de pe piaŃa muncii. 4.1.5 INDEMNIZA łIA DE ŞOMAJ Şomerii beneficiază de indemnizaŃie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii; b) nu realizează venituri sau realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată; c) nu îndeplinesc condiŃiile de pensionare, conform legii; d) sunt înregistraŃi la AgenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinŃa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate. La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută anterior, nu se iau în calcul: a) perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepŃia perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăşeşte 30 de zile; b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depăşeşte 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g) din Legea nr.76/2002; c) alte perioade menŃionate expres la art. 17 alin. (1) din Legea nr.76/2002. Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parŃial, stagiul de cotizare prevăzut la lit. a) se stabileşte proporŃional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parŃial. Pentru persoanele încadrate cu contract de muncă temporară, stagiul de cotizare prevăzut la lit. a) se stabileşte în funcŃie de durata fiecărei misiuni, respectiv de timpul cât persoanele se află la dispoziŃia agentului de muncă temporară, între misiuni. Constituie stagiu de cotizare şi perioadele în care angajatorul nu a plătit contribuŃia la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi se află în procedura de executare silită, reorganizare

7

judiciară, faliment, închidere operaŃională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau nu şi-a achitat contribuŃiile datorită unor situaŃii de forŃă majoră. 4.1.5.1 ACORDAREA INDEMNIZA łIEI DE ŞOMAJ Şomerii prevăzuŃi la art. 17 alin. (1) beneficiază de indemnizaŃie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii; b) nu realizează venituri sau realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată; c) nu îndeplinesc condiŃiile de pensionare, conform legii; d) sunt înregistraŃi la AgenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinŃa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate. La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută anterior, nu se iau în calcul: a) perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepŃia perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăşeşte 30 de zile; b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depăşeşte 12 luni, pentru persoanele care au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze în muncă, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g); c) perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu şi data încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentru persoanele cărora le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora, potrivit legii, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h); d) perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu şi data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu depăşeşte 12 luni, pentru persoanele pentru care reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unităŃile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activităŃii, sau la unităŃile care au preluat patrimoniul acestora, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. j). Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parŃial, stagiul de cotizare prevăzut la lit. a) se stabileşte proporŃional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parŃial. Pentru persoanele încadrate cu contract de muncă temporară, stagiul de cotizare prevăzut la a) se stabileşte în funcŃie de durata fiecărei misiuni, respectiv de timpul cât persoanele se află la dispoziŃia agentului de muncă temporară, între misiuni. Constituie stagiu de cotizare şi perioadele în care angajatorul nu a plătit contribuŃia la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi se află în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operaŃională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau nu şi-a achitat contribuŃiile datorită unor situaŃii de forŃă majoră. Persoanele asimilate şomerilor prevăzute la art. 17 alin. (2) beneficiază de indemnizaŃii de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: a) sunt înregistraŃi la AgenŃiile pentru ocuparea forŃei de munca în a căror rază teritorială îşi au domiciliul; b) nu realizează venituri sau realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaŃia de şomaj; c) nu îndeplinesc condiŃiile de pensionare, conform legii. IndemnizaŃia de şomaj se acordă şomerilor, la cerere, după caz, de la data: a) încetării contractului individual de muncă sau a contractului de muncă temporară;

8

b) încetării raporturilor de serviciu; c) încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese; d) expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajaŃi pe bază de contract; e) încetării calităŃii de membru cooperator; f) încetării contractului de asigurare pentru şomaj; g) încetării motivului pentru care au fost pensionate; h) încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu; i) rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti; j) încetării activităŃii desfăşurate exclusiv pe baza convenŃiei civile; l) expirării perioadei de 60 de zile, prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. a); l) absolvirii, pentru cazurile prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b); m) expirării perioadei de 30 de zile, prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. c). IndemnizaŃia de şomaj se acordă de la data prevăzută anterior, dacă cererea este înregistrată la AgenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă, în termen de 30 de zile de la această dată. Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data prevăzută anterior, indemnizaŃia de şomaj se acordă începând cu data înregistrării cererii. Termenul de maximum 12 luni prevăzut mai sus este termen de decădere din drepturi. IndemnizaŃia de şomaj se acordă şomerilor luaŃi în evidenŃă, pe perioade stabilite diferenŃiat, în funcŃie de stagiul de cotizare, după cum urmează: a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin un an; b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 5 ani; c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Cuantumul indemnizaŃiei de şomaj este o sumă acordată lunar şi în mod diferenŃiat, în funcŃie de stagiul de cotizare, după cum urmează: a) 75% din salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin un an; b) suma prevăzută la lit. a) la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenŃiate în funcŃie de stagiul de cotizare. Cotele procentuale diferenŃiate în funcŃie de stagiul de cotizare, sunt: a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 3 ani; b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 5 ani; c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 10 ani; d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 20 de ani. Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentru şomaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferenŃiate în funcŃie de stagiul de cotizare, se va avea în vedere venitul lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj. IndemnizaŃia de şomaj se acordă persoanelor asimilate şomerilor prevăzute la art. 17 alin. (2) din legea 76/2002 pe o perioadă de 6 luni şi este o sumă fixă, lunară, al cărei cuantum reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare la data stabilirii acesteia. IndemnizaŃia de şomaj pentru persoanele asimilate şomerilor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a) şi b), din legea 76/2002 se acordă o singură dată, pentru fiecare formă de învăŃământ absolvită. 4.1. 5.2 OBLIGA łIILE BENEFICIARILOR DE INDEMNIZA łIE DE ŞOMAJ Persoanele care beneficiază de indemnizaŃie de şomaj au următoarele obligaŃii:

9

a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă; b) să comunice în termen de 3 zile agenŃiei pentru ocuparea forŃei de muncă la care sunt înregistrate orice modificare a condiŃiilor care au condus la acordarea drepturilor; c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă la care sunt înregistrate; d) să caute activ un loc de muncă. Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul beneficiarilor de indemnizaŃii de şomaj au obligaŃia de a anunŃa în termen de 3 zile agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă la care aceştia au fost înregistraŃi. ObligaŃia revine şi caselor teritoriale de pensii care au stabilit şi au pus în plată pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizaŃie de şomaj. Nu beneficiază de indemnizaŃie de şomaj persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la o distanŃă de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă. Nu beneficiază de indemnizaŃie de şomaj absolvenŃii care, la data solicitării dreptului, urmează o formă de învăŃământ. IndemnizaŃia de şomaj se plăteşte lunar. Pentru fracŃiuni de luna indemnizaŃia de şomaj se calculează proporŃional cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă. Încetarea plăŃii indemnizaŃiilor de şomaj acordate beneficiarilor are loc după cum urmează: a) la data încadrării în muncă, conform legii, pentru o perioadă mai mare de 12 luni; b) la data când realizează, din activităŃi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată; c) la 90 de zile de la data emiterii autorizaŃiei de funcŃionare pentru a desfăşura activităŃi independente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă realizează venituri lunare mai mari decât salariul de baza minim brut pe Ńară garantat în plată; d) la data refuzului nejustificat de a se încadra conform pregătirii sau nivelului studiilor într-un loc de muncă situat la o distanŃă de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu; e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei; f) dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni; g) la data îndeplinirii condiŃiilor de pensionare pentru limita de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă; h) la data plecării în străinătate a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni; i) la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni; j) în cazul decesului beneficiarului; k) la expirarea termenelor prevăzute la art. 45 alin. (2) şi (3) din Legea 76/2002; l) la expirarea termenelor prevăzute la art. 39 alin. (1), respectiv la art. 40 alin. (1); m) la data admiterii într-o formă de învăŃământ, în cazul persoanelor asimilate şomerilor, prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea 76/2002. 4.1.6 REINTEGRAREA PROFESIONAL Ă Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă prevăzute la art. 16 lit. a), b), d), e) şi f), precum şi persoanele care desfăşoară activităŃi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în

10

plată şi care sunt înregistrate la agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă beneficiază, în mod gratuit, de servicii de formare profesională. Şomerii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaŃia de şomaj potrivit legii şi care se angajează pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale în vigoare, şi, ca urmare a angajării, le încetează plata indemnizaŃiei de şomaj beneficiază, din momentul angajării până la sfârşitul perioadei pentru care erau îndreptăŃite să primească indemnizaŃia de şomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizaŃiei de şomaj, stabilită şi, după caz, reactualizată conform legii. AbsolvenŃii instituŃiilor de învăŃământ şi absolvenŃii şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistraŃi la agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă, în situaŃia în care se angajează cu program normal de lucru, pentru o perioada mai mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă egală cu un salariu de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare la data încadrării. AbsolvenŃii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaŃie de şomaj şi se angajează în perioada de acordare a indemnizaŃiei, în condiŃiile de mai sus, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu indemnizaŃia de şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiŃiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi angajat. Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaŃie de şomaj se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanŃă mai mare de 50 km de localitatea în care îşi au domiciliul stabil, beneficiază de o primă de încadrare acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu nivelul a două salarii minime brute pe Ńară în vigoare la data acordării. Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaŃie de şomaj se încadrează, potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul primesc o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu nivelul a 7 salarii minime brute pe Ńară în vigoare la data instalării. AngajaŃii au obligaŃia de a restitui integral sumele primite, în situaŃia în care raporturile de muncă sau de serviciu încetează, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării în muncă, în temeiul Codului muncii sau Statutului funcŃionarilor publici. 4.1.7 STIMULAREA ANGAJATORILOR PENTRU ÎNCADRAREA ÎN MUNC Ă A ŞOMERILOR În scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor de muncă, angajatorilor care organizează, în baza planului anual de formare profesională, programe de formare profesională pentru proprii angajaŃi, derulate de furnizori de servicii de pregătire profesională, autorizaŃi în condiŃiile legii, li se acordă, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat. Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenŃi ai unor instituŃii de învăŃământ sunt scutiŃi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuŃiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă absolvenŃilor încadraŃi, şi primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent: a) 1 salariu de bază minim brut pe Ńară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenŃii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii; b) 1,2 salarii de bază minime brute pe Ńară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenŃii de învăŃământ secundar superior sau învăŃământ postliceal; c) 1,5 salarii de bază minime brute pe Ńară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenŃii de învăŃământ superior. Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenŃi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele prevăzute mai sus pe o perioadă de 18 luni.

11

Nu beneficiază de prevederile anterioare angajatorii care au obligaŃia, potrivit legii, de a încadra în muncă absolvenŃi ai instituŃiilor de învăŃământ, pentru absolvenŃii din aceasta categorie. Angajatorii care au angajat absolvenŃi în condiŃiile de mai sus (art. 80) sunt obligaŃi să menŃină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puŃin 3 ani de la data încheierii. Angajatorii care menŃin raporturile de muncă sau de serviciu cu absolvenŃii încadraŃi în condiŃiile art. 80 primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferentă contribuŃiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane şi virate, conform legii. Ajutorul financiar prevăzut anterior poate fi acordat pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data îndeplinirii obligaŃiei prevăzute la art. 83 alin. (1). Prin contribuŃii sociale datorate de angajatori se înŃelege contribuŃia de asigurări sociale, contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, contribuŃia pentru asigurări sociale de sănătate şi contribuŃia de asigurări pentru şomaj. Ajutorul financiar se virează, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, angajatorilor care nu înregistrează debite provenind din neplata contribuŃiilor sociale, prin plata acestei sume, în termen de 90 de zile de la data aprobării cererii. Angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinŃi unici susŃinători ai familiilor monoparentale sunt scutiŃi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuŃiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă persoanelor încadrate din aceste categorii, şi primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare, cu obligaŃia menŃinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puŃin 2 ani. De facilităŃile prevăzute mai sus, cu excepŃia contribuŃiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj, datorată de angajator pentru persoanele respective, beneficiază şi angajatorii care, în raport cu numărul de angajaŃi, nu au obligaŃia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menŃin raporturile de muncă sau de serviciu cel puŃin 2 ani. SubvenŃionarea locurilor de muncă vacante pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap nu poate depăşi 60% din costurile salariale ale angajatorului, pe o perioada de un an de la angajare, aferente persoanelor cu handicap încadrate în muncă. Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu anterior termenului de 2 ani, sunt obligaŃi să restituie, în totalitate, agenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncă sumele încasate pentru fiecare persoană, plus dobânda de referinŃa a Băncii NaŃionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2) din Legea 76/2002. Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care în termen de 3 ani de la data angajării îndeplinesc, conform legii, condiŃiile pentru a solicita pensia anticipată parŃială sau de acordare a pensiei pentru limita de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiŃiile de a solicita pensia anticipată parŃială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiŃiilor respective, de o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe Ńară în vigoare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Nu beneficiază de facilităŃile prevăzute angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din categoriile prevăzute la aceste alineate. Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înfiinŃarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, unităŃi cooperatiste, asociaŃii familiale, precum şi activităŃi independente desfăşurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, credite în condiŃii avantajoase.

12

Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporŃional cu numărul de locuri de muncă ce vor fi create, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pentru investiŃii, inclusiv perioada de graŃie de maximum 6 luni şi, respectiv, un an pentru asigurarea producŃiei, cu o dobândă de 50% din dobânda de referinŃă a Băncii NaŃionale a României. Şomerii care se obligă să înfiinŃeze întreprinderi mici şi mijlocii, unităŃi cooperatiste, asociaŃii familiale sau care desfăşoară în mod independent o activitate economică în calitate de persoane fizice autorizate au prioritate la obŃinerea creditelor în condiŃii avantajoase. Pentru crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri, se pot acorda, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de la capitolul "Împrumuturi", fonduri nerambursabile. Fondurile nerambursabile se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporŃional cu numărul de locuri de muncă ce vor fi create. Fondurile se acordă pentru înfiinŃarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, unităŃi cooperatiste, asociaŃii familiale, precum şi activităŃi independente desfăşurate de persoane fizice autorizate, care îşi desfăşoară activitatea în localităŃi confruntate cu fenomene de sărăcie şi excluziune socială din cauza nivelului ridicat al şomajului. Pentru acordarea creditelor în condiŃii avantajoase sau a fondurilor nerambursabile, contribuŃia beneficiarului trebuie să fie de cel puŃin 25% din valoarea proiectului de fezabilitate depus. Angajatorii care încadrează în muncă persoane din rândul şomerilor, pe care le menŃin în activitate pe o perioadă de cel puŃin 6 luni de la data angajării, beneficiază de reducerea sumei reprezentând contribuŃia unităŃii datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj. Reducerea contribuŃiei se acordă începând din anul fiscal următor, pentru o perioada de 6 luni, şi constă în diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat în condiŃiile prevăzute mai sus din numărul mediu scriptic de personal încadrat cu contract individual de muncă din anul respectiv. 4.1.8 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ 4.1.8.1 CONTRAVENłII Încălcarea prevederilor Legii atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenŃională sau penală. Constituie contravenŃii următoarele fapte prevăzute de Legea 76/2002 cu modificările şi completările ulterioare 4: a) necomunicarea lunară a locurilor de muncă vacante prevăzute la art. 10 din lege; b) neutilizarea Clasificării ocupaŃiilor din România prevăzute la art. 15 din lege; c) nedepunerea lunară a declaraŃiei privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute la art. 21 din lege; e) nerespectarea prevederilor ca angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul beneficiarilor de indemnizaŃii de şomaj au obligaŃia de a anunŃa în termen de 3 zile agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă la care aceştia au fost înregistraŃi. f) nerespectarea prevederilor privind acordarea preavizului, conform Codului muncii sau ale contractului colectiv de muncă, angajaŃilor care urmează să fie disponibilizaŃi g) nerespectarea prevederilor de a respecta confidenŃialitatea datelor personale ale clienŃilor de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă; h) necomunicarea datelor şi informaŃiilor solicitate în scris de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de muncă pentru îndeplinirea atribuŃiilor sale prevăzute de lege; i) furnizarea, fără acreditarea prevăzută de lege, a serviciilor pentru stimularea ocupării forŃei de muncă. ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează după cum urmează: 1) cele prevăzute la lit. a), b), f) şi h), cu amendă de la 1.500 lei (RON) la 2.500 lei (RON);

13

2) cele prevăzute la lit. c), e), g) şi i), cu amendă de la 2.500 lei (RON) la 5.000 lei (RON). Amenzile contravenŃionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice. Constatarea şi sancŃionarea contravenŃiilor se realizează de organele de control ale Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, InspecŃiei Muncii, AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de muncă şi de către alte organe care, potrivit legii, au dreptul să efectueze control. Organele de control măsuri active ale AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de muncă şi ale structurilor sale teritoriale vor constata şi vor sancŃiona contravenŃiile prevăzute la lit. a), c), e), h) şi i), precum şi contravenŃia prevăzută la lit. f), în ceea ce priveşte nerespectarea art. 50 alin. (3) privind înştiinŃarea AgenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncă cu cel puŃin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. 4.1.8.2 INFRACłIUNI Încălcarea de către angajator a obligaŃiilor prevăzute de Legea 76/2002 la art. 26 alin. (1) şi la art. 27, constând în sustragerea de la obligaŃia privind plata contribuŃiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă. ReŃinerea de către angajator de la salariaŃi a contribuŃiilor datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj şi nevirarea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă. 4.2 SISTEMUL DE GARANTARE LA PLATĂ A CREANłELOR SALARIALE (CONTRIBUłIA LA FONDUL DE GARANTARE A CREAN łELOR SALARIALE - Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale) 5 Privite din sistemul de referinŃă al angajatorului aceste sume sunt de fapt datorii salariale (în contabilitate datoriile se plătesc iar creanŃele se încasează – nota autorului), legea reglementând drepturile salariaŃilor izvorâte din neîncasarea salariilor, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenŃă financiară. Mai adecvată, în opinia noastră, ar fi sintagma „creanŃele salariaŃilor” ce-i drept, ceva mai greoaie, dar, după cum se observă, mai adecvată cu materia reglementată. Prin „procedură colectivă” se înŃelege procedura prin care creditorii recunoscuŃi participă solidar la urmărirea şi recuperarea creanŃelor, în condiŃiile prevăzute de lege. Potrivit art. 3 din Legea nr. 85/ 2006, insolvenŃa reprezintă starea patrimoniului angajatorului (debitorului) caracterizată prin insuficienŃa disponibilităŃilor băneşti pentru îndestularea datoriilor scadente. Declanşarea insolvenŃei, conform legii insolvenŃei 6, se poate face la nivelul minim de 10.000 lei (RON), numit de lege valoare de prag, iar în cazul creanŃelor salariaŃilor, la valoarea a şase salarii medii (brute) pe economie restante. 4.2.1 CONSTITUIREA FONDULUI DE GARANTARE Legea nr. 200/2006 reglementează condiŃiile de constituire, gestionare şi utilizare a Fondului de Garantare pentru plata drepturilor salariale în cazul angajatorilor în stare de insolvenŃă împotriva cărora au fost pronunŃate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenŃei şi faŃă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parŃiale a dreptului de administrare. CreanŃele salariale au fost caracterizate prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale (art. 4, lit. d), ca fiind

14

drepturile salariale şi alte drepturi băneşti neplătite salariatului, stabilite şi datorate conform contractului individual şi/sau colectiv de muncă. 4.2.2 RESURSELE FONDULUI DE GARANTARE Resursele financiare ale Fondului de garantare se constituie, în principal, din: • contribuŃia angajatorilor 7; • dobânzi, majorări de întârziere, alte sume prevăzute de lege. Din acest fond se sting datoriile către salariaŃii angajatorilor pentru care starea de insolvenŃă a fost declarată după data de 01.01.2007. Potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 200/2006, angajatorii au obligaŃia de a plăti şi declara lunar la Fondul de garantare, o contribuŃie lunară de 0,25 % aplicată asupra Fondului total de salarii brute lunare realizate de către salariaŃi. La data intrării în vigoare a prevederilor legii, cota contribuŃiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj de angajatorii prevăzuŃi anterior, stabilită potrivit legislaŃiei în vigoare, s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale. Pentru neplata contribuŃiei datorate în termenul legal, se aplică majorări de întârziere, în condiŃiile OrdonanŃei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare 8. Pentru anul 2008, Legea nr. 387/2007 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, la art.17 stabileşte că contribuŃia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanŃelor salariale în conformitate cu art.7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006, cu modificările ulterioare, este de 0,25%, aplicată asupra bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut realizat lunar, realizat de salariaŃii încadraŃi cu contract individual de muncă, potrivit legii. 4.2.2.1 GESTIONAREA ŞI UTILIZAREA FONDULUI DE GARANTARE Gestionarea Fondului de garantare se face de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, prin agenŃiile teritoriale pentru ocuparea forŃei de muncă judeŃene şi a municipiului Bucureşti. Din resursele Fondului de garantare se suportă, în limitele şi în condiŃiile legii, următoarele categorii de drepturi salariale: a) salariile restante; b) compensaŃiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaŃi, pentru maxim un an de muncă; c) plăŃile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă; d) compensaŃiile restante pe care angajatorii au obligaŃia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau bolilor profesionale; e) indemnizaŃiile restante, pe care angajatorii au obligaŃia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităŃii. Din Fondul de garantare nu se suportă contribuŃiile sociale datorate de angajatorii declaraŃi în stare de insolvenŃă. Suma maximă a creanŃelor salariale, suportate din Fondul de garantare nu poate depăşi trei salarii medii brute pe economie, pentru fiecare salariat, ceea ce reprezintă doar jumătate din nivelul acceptat de Legea nr. 85/2006, pentru declararea insolvenŃei. Salariul mediu brut pe economie utilizat la despăgubire este cel comunicat de Institutul NaŃional de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenŃei. Conform art. 16 din Legea 200/2006 creanŃele salariale stabilite cu ocazia falimentului (lichidării) se diminuează cu sumele achitate din Fondul de garantare.

15

În situaŃia în care se închide procedura de insolvenŃă, ca urmare a redresării angajatorilor, salariaŃii sunt obligaŃi să restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în termen de 6 luni de la pronunŃarea hotărârii de închidere. 4.2.3 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ 4.2.3.1 CONTRAVENłII Constituie contravenŃii următoarele fapte: a) necomunicarea datelor şi informaŃiilor solicitate în scris de agenŃiile teritoriale, pentru îndeplinirea atribuŃiilor prevăzute de Legea nr.200/2006; b) comunicarea de date şi informaŃii incomplete sau eronate. Prevederile anterioare se completează cu dispoziŃiile OrdonanŃei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează după cum urmează: 1) cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 3.000 lei (RON), cea prevăzută la lit. a); 2) cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), cea prevăzută la lit. b). Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea sancŃiunilor prevăzute anterior se realizează de către organele de control ale AgenŃiilor teritoriale. DispoziŃiile referitoare la stabilirea şi sancŃionarea contravenŃiilor se completează cu prevederile OrdonanŃei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

16

4.3 SISTEMUL DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ACCIDENTELOR DE MUN CĂ ŞI BOLILOR PROFESIONALE (CONTRIBUłIA DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ACCIDENTELOR DE MUNC Ă ŞI BOLILOR

PROFESIONALE - Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale) 9 Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecŃia socială a salariaŃilor împotriva diminuării sau pierderii capacităŃii de muncă şi decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. 4.3.1 CATEGORII DE ASIGURA łI Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii; a) persoanele care desfăşoară activităŃi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi funcŃionarii publici; b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaŃii sunt asimilate, în condiŃiile legii, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a); c) şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; d) ucenicii, elevii şi studenŃii, pe toată durata efectuării practicii profesionale. Prevederile legii nu se aplică personalului militar şi civil angajat pe bază de contract şi personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării NaŃionale, Ministerului AdministraŃiei şi Internelor, Serviciului Român de InformaŃii, Serviciului de InformaŃii Externe, Serviciului de ProtecŃie şi Pază, Serviciului de TelecomunicaŃii Speciale, precum şi în cel al Ministerului JustiŃiei - AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor şi DirecŃia Generală de ProtecŃie şi AnticorupŃie 10. Se pot asigura în condiŃiile Legii nr.346/2002, pe bază de contract individual de asigurare, persoanele care se află în una sau mai multe dintre următoarele situaŃii: a) asociat unic, asociaŃi, comanditari sau acŃionari; b) comanditaŃi, administratori sau manageri; c) membri ai asociaŃiei familiale; d) persoane autorizate să desfăşoare activităŃi independente; e) persoane angajate în instituŃii internaŃionale; f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeŃe agricole şi forestiere; g) persoane care desfăşoară activităŃi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităŃi private în domeniul forestier; h) membri ai societăŃilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură; i) alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menŃionate anterior. ConŃinutul contractului individual de asigurare se stabileşte în normele metodologice de aplicare a Legii nr.346/2002. 4.3.1.1 DECLARA łIA DE ASIGURARE În vederea încheierii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi a stabilirii cotei contribuŃiei datorate, angajatorul are obligaŃia de a comunica asiguratorului, printr-o declaraŃie pe propria răspundere, domeniul de activitate conform Clasificării ActivităŃilor din Economia NaŃională - CAEN, numărul de angajaŃi, fondul de salarii, precum şi orice alte informaŃii solicitate în acest scop.

17

Modelul şi conŃinutul declaraŃiei prevăzute la aliniatul anterior se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a Legii nr.346/2002. DeclaraŃia se depune la sediul asiguratorului, în termen de 30 de zile de la data dobândirii personalităŃii juridice sau a începerii raporturilor de muncă ori de serviciu între părŃi, după caz. În cazul modificării uneia sau mai multor informaŃii din declaraŃia prevăzută anterior, angajatorul are obligaŃia să anunŃe asiguratorul în termen de 15 zile. Dreptul la prestaŃiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi încetează odată cu aceste raporturi. Riscurile asigurate în condiŃiile prezentei legi sunt accidentele de muncă şi bolile profesionale definite în conformitate cu prevederile Legii protecŃiei muncii nr. 90/1996, republicată. 4.3.2 PRESTAłII ŞI SERVICII DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA ŞI BOLI

PROFESIONALE AsiguraŃii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au dreptul la următoarele prestaŃii şi servicii: a) reabilitare medicală şi recuperarea capacităŃii de muncă; b) reabilitare şi reconversie profesională; c) indemnizaŃie pentru incapacitate temporară de muncă; d) indemnizaŃie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaŃie pentru reducerea timpului de muncă; e) compensaŃii pentru atingerea integrităŃii; f) despăgubiri în caz de deces; g) rambursări de cheltuieli. 4.3.3 BAZA DE CALCUL A INDEMNIZA łIILOR Baza de calcul a indemnizaŃiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se calculează ca medie a veniturilor brute realizate lunar de către salariat în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului, respectiv a veniturilor stipulate în contractele individuale de asigurare, pe baza cărora s-a stabilit contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaŃiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă o constituie media veniturilor lunare brute, respectiv a veniturilor stipulate în contractul individual de asigurare, pe baza căruia s-a stabilit contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizaŃiilor o constituie venitul lunar brut din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuŃia. Pentru calculul indemnizaŃiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicită alte drepturi de asigurări sociale. La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se vor avea în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează.

18

4.3.4 DREPTURILE ASIGURA łILOR AsiguraŃii au dreptul la prestaŃii medicale pentru reabilitarea stării de sănătate şi recuperarea capacităŃii de muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. AsiguraŃii au dreptul la tratament medical corespunzător leziunilor şi afecŃiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează: a) asistenŃa medicală de urgenŃă la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate şi în unităŃile spitaliceşti; b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente, prescrise de medic; c) servicii medicale în spitale sau în unităŃi sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale; d) tratament de recuperare a capacităŃii de muncă în unităŃi de specialitate; e) servicii de chirurgie reparatorie; f) cure balneoclimaterice. Pentru bolile profesionale confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 şi pentru care se continuă reabilitarea medicală ulterior acestei date ca urmare exclusivă a cauzei profesionale, se decontează următoarele prestaŃii şi servicii: a) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente; b) servicii medicale în spitale, în secŃii sau unităŃi sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale; c) tratament de recuperare a capacităŃii de muncă în unităŃi de specialitate; d) servicii de chirurgie reparatorie; e) cure balneoclimaterice; f) dispozitive medicale în vederea corectării şi recuperării deficienŃelor organice, funcŃionale sau fizice. 4.3.5 REABILITAREA ŞI RECUPERAREA MEDICAL Ă Pentru reabilitarea medicală şi recuperarea capacităŃii de muncă asiguraŃii beneficiază de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, în funcŃie de natura şi de diagnosticul bolii. Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, în funcŃie de tipul bolii. Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul asiguratorului, în funcŃie de tipul afecŃiunii şi de natura tratamentului. Criteriile pe baza cărora se acordă biletele pentru tratament balnear se aprobă anual de CNPAS. PrestaŃiile şi serviciile pentru reabilitare şi reconversie profesională se acordă de către asigurator la solicitarea asiguraŃilor care, deşi nu şi-au pierdut complet capacitatea de muncă, nu mai pot desfăşura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. 4.3.6 INDEMNIZA łII , COMPENSAłII ŞI DESPĂGUBIRI IndemnizaŃia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordă lunar şi reprezintă 70% din salariul de bază brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de muncă sau a bolii profesionale. IndemnizaŃia se acordă numai dacă persoana asigurată nu beneficiază, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaŃie pentru incapacitate temporară de muncă sau de pensie de invaliditate gradul III, acordată potrivit legii. AsiguraŃii care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu îşi mai pot desfăşura activitatea la locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de muncă.

19

IndemnizaŃia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă în condiŃiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistării afecŃiunii. IndemnizaŃia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a unor afecŃiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraŃilor care, în aceste condiŃii, nu mai pot realiza durata normală de muncă. Au dreptul la o compensaŃie pentru atingerea integrităŃii asiguraŃii care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficienŃe şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%. CNPAS administrează, gestionează, coordonează şi controlează întreaga activitate de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Răspunderea pentru asigurarea condiŃiilor de securitate şi sănătate la locurile de muncă revine angajatorilor sau, după caz, persoanelor asigurate conform secŃiunii ”AsiguraŃii”. În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soŃul supravieŃuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiŃiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul NaŃional de Statistică. 4.3.7 CONTRIBUłIILE DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE MUNC Ă ŞI BOLI PROFESIONALE Datorează contribuŃii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale următorii: a) angajatorii, pentru asiguraŃii prevăzuŃi la art. 5 (asiguraŃii obligatoriu prin efectul Legii nr.346/2002) şi art. 7 (angajaŃii români care prestează muncă în străinătate din dispoziŃia angajatorilor români); b) asiguraŃii prevăzuŃi la art. 6 (asiguraŃii pe bază de contract individual de asigurare). ContribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în cazul şomerilor, se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii şi se stabileşte în cotă de 1% aplicată asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectivă. Prin excepŃie de la prevederile de la lit. a), angajatorii nu datorează contribuŃii pentru ucenicii, elevii şi studenŃii, pe toată durata efectuării practicii profesionale. ContribuŃia datorată de persoanele fizice prevăzute la art. 6 (asiguraŃii pe bază de contract individual de asigurare) este unică, în valoare de 1%, aplicată asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestată. Neplata contribuŃiei de asigurare de către asiguraŃii prevăzuŃi la art. 6 la termenul stabilit atrage neacordarea drepturilor la prestaŃii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. ContribuŃiile se stabilesc în funcŃie de tarife şi clase de risc. Tarifele şi clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuŃiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, elaborate de CNPAS şi aprobate prin Hotărâre a Guvernului. Încadrarea în clasele de risc se face de către asigurator, corespunzător activităŃii principale desfăşurate în fiecare unitate. În sensul prezentei legi se va considera activitate principală activitatea cu numărul cel mai mare de angajaŃi. ContribuŃiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, după calculare şi reŃinere, se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.

20

4.3.7.1 BAZA LUNAR Ă DE CALCUL A CONTRIBU łIEI Baza lunară de calcul la care persoanele prevăzute la art. 5 şi 7 datorează contribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale este reprezentată de fondul total de salarii brute lunare realizate. Baza lunară de calcul pentru contribuŃia asiguraŃilor pe bază de contract individual de asigurare o reprezintă venitul lunar prevăzut în contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe Ńară. Cotele de contribuŃie datorate de angajatori în funcŃie de clasa de risc, în anul 2007 au fost stabilite de la 0,4% la 3,6%, aplicate asupra fondului total de salarii brute lunare realizate. Pentru anul 2008 au fost operate următoarele modificări 11: - Cotele de contribuŃii datorate de angajatori în funcŃie de clasa de risc, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc de la 0,4% la 2% aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar. Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale o constituie: a) suma veniturilor brute realizate lunar; b) salariul de baza minim brut pe Ńară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepŃia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională. Cotele de contribuŃie datorate de angajatori în funcŃie de clasa de risc se stabilesc prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi se aplică asupra bazei lunare de calcul prevăzute mai sus. ContribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se aplică asupra sumelor reprezentând: a) prestaŃii suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale; b) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaŃiile de delegare, detaşare şi transfer, precum şi drepturile de autor; c) participarea salariaŃilor la profit. Sumele asupra cărora nu se datorează contribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale prevăzute mai sus nu se iau în considerare la stabilirea prestaŃiilor din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Clasa de risc şi cota de contribuŃie datorată se comunică de către asigurator angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie. ContribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se aplică asupra sumelor reprezentând: a) prestaŃii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii; b) drepturile plătite potrivit dispoziŃiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, al încetării calităŃii de funcŃionar public sau de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz; c) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaŃiile de delegare, detaşare şi transfer, precum şi drepturile de autor; d) sumele reprezentând participarea salariaŃilor la profit; e) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

21

4.3.8 M AJORĂRI SAU REDUCERI ALE COTELOR CONTRIBU łIILOR DE ASIGURARE Asiguratorul poate să aprobe anual majorări sau reduceri ale cotelor contribuŃiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Nivelul majorării sau al reducerii cotelor se stabileşte în principal după următoarele criterii: a) numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale pe o perioadă de referinŃă; b) gravitatea consecinŃelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; c) volumul cheltuielilor pentru prestaŃii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; d) existenŃa locurilor de muncă încadrate în condiŃii deosebite sau speciale. 4.3.9 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ 4.3.9.1 CONTRAVENłII Constituie contravenŃii următoarele fapte şi se sancŃionează cu amendă de la 200 lei (RON) la 500 lei (RON): a) nedepunerea la termen a declaraŃiei privind domeniul de activitate conform CAEN, numărul de angajaŃi, fondul de salarii precum şi declaraŃia de venituri; b) nerespectarea obligaŃiei de comunicare prevăzute la punctul anterior precum şi a comunicării privind accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraŃilor; c) refuzul de a pune la dispoziŃie toate informaŃiile solicitate de asigurator în legătură cu riscurile de la locurile de muncă; d) nerespectarea metodologiei de încadrare în tarifele şi clasele de risc prevăzute la art. 99 şi 100 din lege; e) nerespectarea prevederilor privind baza de calcul a contribuŃiilor prevăzute la art. 101 alin. (1) şi ale art. 102 alin. (2); f) nerespectarea prevederilor privind stabilirea contribuŃiei de asigurare şi a cotelor acestei contribuŃii prevăzute la art. 98, art. 101 alin. (2) şi ale art. 102 alin. (1); g) furnizarea de informaŃii eronate la stabilirea contribuŃiilor datorate sau a prestaŃiilor cuvenite, dacă fapta nu este săvârşită cu intenŃie; h) nerespectarea obligaŃiei de plată prevăzută la art. 14. Cuantumul amenzilor prevăzute anterior se actualizează în raport cu rata inflaŃiei, prin Hotărâre a Guvernului. 4.3.9.2 INFRACłIUNI Fapta persoanei care utilizează sumele destinate asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Furnizarea de informaŃii false la stabilirea contribuŃiilor datorate sau a prestaŃiilor cuvenite potrivit prezentei legi constituie infracŃiunea de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit dispoziŃiilor Codului penal.

22

4.4 SISTEMUL DE PROTECłIE ŞI PROMOVARE A DREPTURILOR PERSOANELOR CU HANDICAP (CONTRIBUłIA PENTRU PROTECłIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR PERSOANELOR CU

HANDICAP - Legea nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap) 12 Legea 448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap reglementează drepturile şi obligaŃiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării şi incluziunii sociale a acestora. Persoanele cu handicap, în înŃelesul legii, sunt acele persoane cărora, datorită unor afecŃiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităŃile de a desfăşura în mod normal activităŃi cotidiene, necesitând măsuri de protecŃie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale. Gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav. Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. De dispoziŃiile legii privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap beneficiază copiii şi adulŃii cu handicap, cetăŃeni români, cetăŃeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reşedinŃa în România. 4.4.1 DREPTURILE PERSOANELOR CU HANDICAP Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la: a) ocrotirea sănătăŃii - prevenire, tratament şi recuperare; b) educaŃie şi formare profesională; c) ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională; d) asistenŃă socială, respectiv servicii sociale şi prestaŃii sociale; e) locuinŃă, amenajarea mediului de viaŃă personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informaŃional şi comunicaŃional; f) petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism; g) asistenŃă juridică; h) facilităŃi fiscale; i) evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani. Persoanele cu handicap beneficiază de asistenŃă medicală gratuită, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiŃiile stabilite prin contractul-cadru. În vederea asigurării asistenŃei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la: 1) dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, conform listei şi în condiŃiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiŃiile acordării asistenŃei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi a normelor sale de aplicare; 2) servicii gratuite de cazare şi masă şi pentru însoŃitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în unităŃile sanitare cu paturi, sanatorii şi staŃiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, conform Contractului-cadru privind condiŃiile acordării asistenŃei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; 3) un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare şi integrare socială şi a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist. În termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaŃiei de către persoana cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia, casele de asigurări de sănătate au obligaŃia să

23

emită decizia ori aprobarea de plată pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat persoanelor cu handicap. Persoanele cu handicap au acces liber şi egal la orice formă de educaŃie, indiferent de vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap şi nevoile educaŃionale ale acestora. În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obŃinerea unei locuinŃe, autorităŃile publice au obligaŃia să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuinŃelor care aparŃin domeniului public al statului ori unităŃilor administrativ-teritoriale ale acestuia. AutorităŃile competente ale administraŃiei publice au obligaŃia să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive şi de petrecere a timpului liber. AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să ia măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap. Persoanele cu handicap grav şi accentuat precum şi însoŃitorii şi asistenŃii personali ai acestora beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaŃă şi cu metroul, în prezenŃa acestora. Persoanele cu handicap grav precum şi însoŃitorii şi asistenŃii personali beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic. Persoanele cu handicap beneficiază de protecŃie împotriva neglijării şi abuzului, indiferent de locul unde acestea se află. Judecarea cauzelor care au ca obiect obŃinerea de către persoanele cu handicap a drepturilor prevăzute de prezenta lege se face cu celeritate. 4.4.1.1 FACILIT ĂłI FISCALE Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de următoarele facilităŃi fiscale: a) scutire de impozit pe veniturile din salarii; b) scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren; c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi mototriciclurilor, adaptate handicapului; d) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaŃiei de funcŃionare pentru activităŃi economice şi viza anuală a acestora; e) scutire de la plata taxei hoteliere. Persoanele adulte cu handicap grav şi accentuat pot beneficia de credit pentru achiziŃionarea unui singur mijloc de transport şi pentru adaptarea unei locuinŃe conform nevoilor individuale de acces, cu condiŃia plăŃii la scadenŃă a ratelor creditului. Beneficiază de această prevedere şi familia sau persoana care are în îngrijire cel puŃin un copil cu handicap grav ori accentuat. Persoanele cu handicap fizic grav şi accentuat beneficiază de scutire de la plata taxelor vamale şi a accizelor, după caz, pentru introducerea în Ńară, o dată la 5 ani, la alegere, de motociclete, motorete sau autoturisme, adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap, pentru folosinŃă proprie. Persoanele cu handicap, deŃinătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum şi persoanele care le au în îngrijire beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reŃelelor de drumuri naŃionale, prevăzut în OrdonanŃa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

24

4.4.1.2 ASISTENTUL PERSONAL Persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării sociopsihomedicale, la un asistent personal. Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcŃia de asistent personal persoana care îndeplineşte următoarele condiŃii: a) are vârsta minimă de 18 ani împliniŃi; b) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracŃiuni care ar face-o incompatibilă cu exercitarea ocupaŃiei de asistent personal; c) are capacitate deplină de exerciŃiu; d) are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate; e) a absolvit cel puŃin cursurile învăŃământului general obligatoriu, cu excepŃia rudelor şi afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv, ale persoanei cu handicap grav, precum şi cu excepŃia soŃului sau soŃiei, după caz; în situaŃii excepŃionale, la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al consiliului local în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinŃa persoana care urmează să îndeplinească funcŃia de asistent personal, Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap poate aproba derogarea de la îndeplinirea condiŃiilor de studii şi în cazul altor persoane. Nu pot deŃine calitatea de asistent personal persoanele care beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 7 ani. Asistentul personal are următoarele obligaŃii principale: a) să participe, o dată la 2 ani, la instruirea organizată de angajator; b) să semneze un angajament, ca act adiŃional la contractul individual de muncă, prin care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav; c) să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activităŃile şi serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fişa postului şi în planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv în planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav; d) să trateze cu respect, bună-credinŃă şi înŃelegere persoana cu handicap grav şi să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia; e) să comunice direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinŃă, orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav şi alte situaŃii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege. Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizaŃie de însoŃitor. Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spaŃiu de locuit, nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de îngrijirea şi protecŃia unui asistent personal profesionist. 4.4.2 PRESTAłII SOCIALE Adultul cu handicap beneficiază, în condiŃiile prezentei legi, de următoarele prestaŃii sociale (art. 57 alin. (4)): a) indemnizaŃie lunară, indiferent de venituri: 1. în cuantum de 179 lei (RON), pentru adultul cu handicap grav; 2. în cuantum de 147 lei (RON), pentru adultul cu handicap accentuat; b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri: 1. în cuantum de 80 lei (RON), pentru adultul cu handicap grav; 2. în cuantum de 60 lei (RON), pentru adultul cu handicap accentuat; 3. în cuantum de 30 lei (RON), pentru adultul cu handicap mediu.

25

Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaŃii sociale de către persoana cu handicap sau familia acesteia se recuperează de la aceasta, inclusiv dobânzile aferente. Sumele stabilite în conformitate cu prevederile anterioare, nerecuperate din cauza decesului persoanei cu handicap, se recuperează, după caz, de la moştenitori, familie sau reprezentanŃi legali, în condiŃiile dreptului comun. 4.4.3 DREPTURILE PĂRINłILOR COPIILOR CU HANDICAP Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreŃinere un copil cu handicap beneficiază, după caz, de următoarele drepturi: A) concediu şi indemnizaŃie pentru creşterea copilului cu handicap sau, după caz, stimulent lunar, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, în condiŃiile de acordare prevăzute de OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 148/2005 privind susŃinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare; B) concediu şi o indemnizaŃie pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de 450 lei (RON), pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani; C) program de lucru redus la 4 ore pentru părintele care are în îngrijire copilul cu handicap grav sau accentuat, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani, la solicitarea părintelui; D) concedii medicale, acordate în condiŃiile legii, pentru îngrijirea copilului cu handicap care necesită internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afecŃiuni intercurente, precum şi pentru recuperare/reabilitare, până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani; E) indemnizaŃie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 450 lei (RON), acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. a) din lege (indemnizaŃie lunară, buget personal complementar lunar), până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani; F) indemnizaŃie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei (RON), acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. a) din lege, pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani; G) indemnizaŃie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei (RON), acordată persoanei care nu îndeplineşte condiŃiile prevăzute de OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 148/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, iar pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani un ajutor lunar în cuantum de 150 lei (RON); H) alocaŃie lunară de plasament, acordată în condiŃiile legii, în cuantum majorat cu 50%. Persoana cu handicap care are în îngrijire, supraveghere şi întreŃinere un copil şi care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. a) beneficiază de indemnizaŃie pentru creşterea copilului în cuantum de 450 lei (RON) până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani şi de un ajutor lunar pentru creşterea copilului în cuantum de 150 lei (RON) pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani. De drepturile prevăzute anterior beneficiază, la cerere, unul dintre părinŃi, persoana căreia i s-a încredinŃat copilul în vederea adopŃiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenŃă, cu excepŃia asistentului maternal profesionist, precum şi persoana care a fost numită tutore. 4.4.4 OBLIGA łIILE PERSOANELOR CU HANDICAP Persoanele cu handicap au următoarele obligaŃii:

26

a) să se prezinte, din oficiu sau la solicitare, pentru evaluare şi reevaluare, la comisiile cu competenŃă în domeniu; b) să depună diligenŃele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege; c) să urmeze activităŃile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap; d) să depună diligenŃe pentru încadrarea în muncă, în condiŃiile legii, în raport cu pregătirea, posibilităŃile fizice şi psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competenŃă în domeniu; e) să colaboreze cu asistenŃii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială; f) să aducă la cunoştinŃă direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinŃă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinŃă, starea materială şi alte situaŃii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege. 4.4.5 OBLIGA łIILE AUTORIT ĂłILOR ADMINISTRA łIEI PUBLICE LOCALE Pentru a facilita accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la transport şi călătorie, până la 31 decembrie 2010, autorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să ia măsuri pentru: a) adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate în circulaŃie; b) adaptarea tuturor staŃiilor mijloacelor de transport în comun conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spaŃiilor de acces spre uşa de intrare în mijlocul de transport; c) montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual şi auditiv în mijloacele de transport public; d) imprimarea cu caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de transport în comun. În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, toŃi operatorii de taxi au obligaŃia să asigure cel puŃin o maşină adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant. Până la data de 31 decembrie 2007, autorităŃile administraŃiei publice locale competente au obligaŃia să ia măsuri pentru: a) adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile şi drumurile publice conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil; b) montarea sistemelor de semnalizare sonoră şi vizuală la intersecŃiile cu trafic intens. Până la data de 31 decembrie 2010, administratorii infrastructurii feroviare şi operatorii de transport feroviar au următoarele obligaŃii: a) să adapteze cel puŃin un vagon şi staŃiile principale de tren, pentru a permite accesul persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant; b) să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre peroanele de îmbarcare, ghişee sau alte utilităŃi. În spaŃiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum şi în cele organizate vor fi adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn internaŃional cel puŃin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puŃin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap. 4.4.6 OBLIGA łIILE PROPRIETARILOR DE SPA łII HOTELIERE Până la data de 31 decembrie 2007, proprietarii de spaŃii hoteliere au următoarele obligaŃii:

27

a) să adapteze cel puŃin o cameră pentru găzduirea persoanei cu handicap care utilizează fotoliul rulant; b) să marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea, recepŃia şi să deŃină harta tactilă a clădirii; c) să monteze lifturi cu însemne tactile. Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităŃii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeŃean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti. 4.4.7 CONTRIBUłIA PENTRU SPRIJINUL PERSOANELOR CU HANDICAP AutorităŃile şi instituŃiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puŃin 50 de angajaŃi, au obligaŃia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puŃin 4% din numărul total de angajaŃi. AutorităŃile şi instituŃiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiŃiile de mai sus, pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaŃii: a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe Ńară înmulŃit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să achiziŃioneze produse sau servicii de la unităŃi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condiŃiile prevăzute la lit. a). Fac excepŃie de la aceste prevederi instituŃiile publice de apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională. Monitorizarea şi controlul respectării prevederilor se fac de către InspecŃia Muncii. 4.4.8 DREPTURILE UNIT ĂłILOR PROTEJATE ŞI ALE ANGAJATORILOR PERSOANELOR CU

HANDICAP UnităŃile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi: a) scutire de plata taxelor de autorizare la înfiinŃare şi de reautorizare; b) scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiŃia ca cel puŃin 75% din fondul obŃinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziŃionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaŃii de lucru şi/sau amenajarea locurilor de muncă protejate, în condiŃiile prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; c) alte drepturi acordate de autorităŃile administraŃiei publice locale finanŃate din fondurile proprii. Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi: a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate şi achiziŃionării utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producŃie de către persoana cu handicap; b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum şi a cheltuielilor cu transportul materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu; c) decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap;

28

d) o subvenŃie de la stat, în condiŃiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare. 4.4.9 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ 4.4.9.1 CONTRAVENłII (a) Următoarele fapte constituie contravenŃii şi se sancŃionează cu amendă de la 3.000 lei la 9.000 lei: - îngrădirea accesului liber şi egal la orice formă de educaŃie, conform art. 13 alin. (1); - neadoptarea măsurilor specifice pentru asigurarea accesului persoanelor cu handicap în unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ prevăzute de art. 16-18; - neacordarea de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive ş.a. conform art. 19 alin. (3) şi (4) ; - neadoptarea măsurilor specifice de către AutorităŃile administraŃiei publice locale în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap, conform art. 20; - neacordarea de gratuitate persoanelor cu handicap grav şi accentuat şi însoŃitorilor acestora pe liniile la transportul urban şi interurban cu mijloace de transport în comun de suprafaŃă şi cu metroul conform art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 22, 29, 30; - neacordarea accesului personalului AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap în spaŃiile care au legătură cu furnizarea de servicii sociale, la date şi informaŃii legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului respectiv conform art. 33 alin. (3); - neadmiterea unei persoane cu handicap într-un centru rezidenŃial conform art. 50 alin. (4); - nerespectarea obligaŃiei de a promova, facilita şi asigura personalului programe de formare profesională, precum şi programe de instruire specifică cu privire la problematica handicapului şi legislaŃia în domeniu conform art. 54 alin. (1); - neasigurarea accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaŃional şi comunicaŃional, de către autorităŃile publice conform art. 61-67; - neasigurarea de către AutorităŃile şi instituŃiile centrale şi locale, publice sau private, pentru relaŃiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, de interpreŃi autorizaŃi ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate conform art. 68 alin. (1); - nerespectarea obligaŃiei de a asigura servicii de informare şi documentare accesibile persoanelor cu handicap de către AutorităŃile centrale şi locale publice, precum şi instituŃiile centrale şi locale, publice sau de drept privat, conform art. 69-70; - neasigurarea confidenŃialităŃii datelor şi informaŃiilor personale colectate în cursul procesului de evaluare şi orientare profesională care pot fi utilizate numai în interesul şi cu acordul persoanei cu handicap în cauză, conform art. 71 alin. (3); - neplata contribuŃiei sau nerespectarea obligaŃiilor prevăzute de art. 77 şi art. 81 privind promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Următoarele fapte constituie contravenŃii şi se sancŃionează după cum urmează: (b) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn internaŃional pentru persoane cu handicap, cu amendă de la 200 lei (RON) la 1.000 lei (RON) şi ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv; (c) eliberarea de certificate de încadrare în grad de handicap cu încălcarea criteriilor prevăzute la art. 84 alin. (5) 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON). Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea amenzilor contravenŃionale prevăzute la lit. a) şi c) se fac de către personalul AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap, împuternicit prin ordin al preşedintelui acesteia.

29

Constatarea contravenŃiei şi aplicarea amenzii contravenŃionale prevăzute la lit. b) se fac de către agenŃii de circulaŃie sau de către personalul de control cu atribuŃii în acest sens. Sumele obŃinute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

30

4.5 SISTEMUL DE PROTECłIE A PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNC Ă (COMISIONUL DATORAT INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNC Ă - Legea nr. 130/1999 privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă) 13 4.5.1 MĂSURI DE PROTECłIE A PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNC Ă Pentru a asigura protecŃia persoanelor încadrate în muncă, contractele individuale de muncă încheiate de următoarele categorii de angajatori vor fi înregistrate, în termen de 20 de zile de la data încheierii lor, la inspectoratele teritoriale de muncă: a) persoanele fizice; b) societăŃile comerciale cu capital privat; c) asociaŃiile cooperatiste; d) asociaŃiile familiale; e) asociaŃiile, fundaŃiile, organizaŃiile sindicale şi patronale; f) orice alte organizaŃii care sunt constituite şi funcŃionează potrivit legislaŃiei române. Carnetele de muncă ale salariaŃilor încadraŃi la angajatorii prevăzuŃi anterior (art. 1) se păstrează şi se completează de către inspectoratele teritoriale de muncă în a căror rază teritorială îşi are sediul angajatorul. Angajatorii sunt obligaŃi să depună la inspectoratele teritoriale de muncă la care se păstrează şi se completează carnetele de muncă ale salariaŃilor: a) actele privind executarea, suspendarea, modificarea şi încetarea contractelor individuale de muncă, în termen de 5 zile de la perfectarea acestora; b) lunar, dovezile de calculare a drepturilor salariale, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata acestora. Angajatorii care au înfiinŃat sedii secundare în alte judeŃe decât în cel unde angajatorul îşi are sediul pot solicita ca păstrarea şi completarea carnetelor de muncă ale salariaŃilor care prestează munca în cadrul sediilor secundare să se facă de către inspectoratele teritoriale de muncă în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea acestea. În acest caz, angajatorii au obligaŃia de a înregistra contractele individuale de muncă ale salariaŃilor şi de a depune documentele menŃionate la aliniatul anterior la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sediul secundar şi de a deŃine la sediul secundar o copie a acestor documente. La solicitarea unor angajatori care au posibilitatea de a păstra şi completa carnetele de muncă ale salariaŃilor, inspectoratele teritoriale de muncă pot aproba ca aceste operaŃiuni să fie efectuate de către aceşti angajatori. 4.5.2 OBLIGA łIILE ANGAJATORILOR Aceşti angajatori au următoarele obligaŃii: a) să depună lunar la inspectoratul teritorial de muncă dovezile de calculare a drepturilor salariale, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata acestora; b) să prezinte carnetele de muncă ale salariaŃilor la inspectoratele teritoriale de muncă, la încetarea contractelor individuale de muncă ale acestora, în vederea certificării înscrierilor efectuate. Angajatorii care au înfiinŃat sedii secundare în alte judeŃe decât în cel unde angajatorul îşi are sediul pot solicita ca păstrarea şi completarea carnetelor de muncă ale salariaŃilor care prestează munca în cadrul sediilor secundare să se facă de către acestea. În acest caz, angajatorii au obligaŃia de a înregistra contractele individuale de muncă ale salariaŃilor şi de a depune documentele prevăzute anterior la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sediul secundar.

31

4.5.3 COMISIONUL INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNC Ă Pentru prestarea serviciilor prevăzute în lege, inspectoratele teritoriale de muncă vor percepe un comision stabilit după cum urmează: a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le păstrează şi le completează carnetele de muncă; b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le prestează serviciile de verificare şi certificare a legalităŃii înregistrărilor efectuate de către aceştia. 4.5.4 DECLARA łIA FISCAL Ă Angajatorii au obligaŃia să calculeze comisionul şi să depună lunar la inspectoratul teritorial de muncă o declaraŃie fiscală privind stabilirea comisionului (DeclaraŃie fiscală privind stabilirea comisionului stabilită prin Ordinele Ministrului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei nr. 99 din 10.02.2006 şi nr. 100 din 10.02.2006 ). Plata comisionului şi depunerea declaraŃiei se vor efectua până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care este datorat. Angajatorii au obligaŃia să calculeze comisionul şi să depună lunar la inspectoratul teritorial de muncă o declaraŃie fiscală privind stabilirea comisionului şi pentru sediile secundare în situaŃia în care păstrarea şi completarea carnetelor de muncă ale salariaŃilor, respectiv verificarea şi certificarea înscrierilor efectuate în carnetele de muncă, se fac de către alt inspectorat teritorial de muncă decât cel unde îşi are sediul angajatorul. Modelul declaraŃiei fiscale precum şi instrucŃiunile de depunere şi completare a acesteia se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. InspecŃia Muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă exercită controlul asupra modului în care sunt aplicate prevederile legii privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă. Angajatorii au obligaŃia de a permite efectuarea controlului şi de a pune la dispoziŃie organelor abilitate toate documentele şi actele solicitate. 4.5.5 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ 4.5.5.1 CONTRAVENłII Constituie contravenŃie şi se sancŃionează cu amendă de la 4.500 lei (RON) la 9.000 lei (RON) refuzul angajatorului de a permite intrarea în incinta unităŃii a organelor de control ori de a pune la dispoziŃie acestora documentele solicitate. Nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 1, 2, ale art. 3 alin. (2) şi ale art. 5 alin. (2) din Legea 130/1999 republicată constituie contravenŃie şi se sancŃionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON). 4.5.5.2 INFRACłIUNI Constituie, infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru angajaŃii încadraŃi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe Ńară garantat în plată, prevăzut de lege. Cu aceiaşi pedeapsă se sancŃionează şi infracŃiunea constând în refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de muncă în oricare dintre spaŃiile unităŃii sau de a pune la dispoziŃia acestora documentele solicitate, potrivit legii. Constituie, de asemenea, infracŃiune şi se sancŃionează cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat utilizează persoane care desfăşoară activităŃi salarizate, fără respectarea dispoziŃiilor legale ce reglementează încheierea contractului individual de muncă.

32

Neplata sumelor reprezentând comisionul prevăzut pentru gestionarea Carnetelor de muncă la termenul stabilit se sancŃionează potrivit prevederilor legale în materie de colectare a creanŃelor fiscale. 1 Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării for Ńei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.103/2002, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ultima modificare prin Legea nr.68/2006 (Monitorul Oficial al României partea I, nr.268/2006). 2 În funcŃie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, nivelul cotelor contribuŃiilor prevăzute la art. 26-28 din Legea nr.76/2002 se poate modifica prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat (art. 29). 3 Legea nr. 387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 901/2007, art.13-15. 4 Litera „d” din lege a fost abrogată. 5 Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.453/2006. 6 Legea insolvenŃei nr.85/2006 publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.359/2006. Legea abrogă prevederile legii reorganizării judiciare - Legea nr.64/1995 republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.1.066/2004 şi art.282 din Legea societăŃilor comerciale nr.31/1990 republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.1.066/2004. 7 persoane fizice sau persoane juridice, cu excepŃia instituŃiilor publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanŃele publice, cu modificările ulterioare, ce poate să angajeze forŃă de muncă pe bază de contract individual de muncă, în condiŃiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. 8 OrdonanŃa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863/2006 cu modificările şi completările ulterioare. 9 Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454/2002 cu modificările şi completările ulterioare – ultima modificare OUG nr.171/2005 şi Legea nr.186/2006 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1126/2005). 10 Conform alin. (5) al art. 60 din OUG nr. 158 din 17 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, pentru personalul civil care îndeplineşte funcŃii de demnitate publică, funcŃii publice sau este încadrat cu contract individual de muncă în instituŃiile publice prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prestaŃiile aferente accidentelor de muncă sau bolilor profesionale se calculează în condiŃiile prevăzute de această lege şi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele acestor instituŃii. 11 Legea nr. 387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 901/2007, art.18. 12 Legea nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1006/2006, şi OUG nr.14/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187/2007. 13 Legea nr. 130/1999 privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.190/2007.

1

5. CONTABILITATEA SALARIILOR ŞI EVIDEN łA PERSONALULUI

5.1 Contabilitatea salariilor 5.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul 5.3 Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecŃia socială 5.4 Contabilitatea decontărilor privind asigurarea altor riscuri privind munca 5.5 Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului 5.5.1 Contabilitatea impozitului pe salarii 5.5.2 Contabilitatea avantajelor în natură 5.6 Documente utilizate pentru evidenŃa salariilor şi altor drepturi de personal 5.6.1 Stat de salarii 5.6.2 Lista de avans chenzinal 5.6.3 Registrul general de evidenŃă a salariaŃilor 5.6.3.1 Procedura de completare şi transmitere a registrului general de

evidenŃă a salariaŃilor în format electronic

Cuvinte cheie: CONTABILITATEA SALARIILOR, DECONTĂRI CU PERSONALUL,

ASIGURĂRI ŞI PROTECłIE SOCIALĂ, IMPOZITUL PE SALARII, AVANTAJE ÎN

NATURĂ, STAT DE SALARII, LISTA DE AVANS CHENZINAL, REGISTRUL

GENERAL DE EVIDENłĂ A SALARIAłILOR.

2

5. CONTABILITATEA SALARIILOR ŞI EVIDEN łA PERSONALULUI 5.1 Contabilitatea salariilor Desfăşurarea procesului de producŃie a bunurilor materiale se sprijină pe folosirea productivă a celor trei factori fundamentali ai săi, şi anume: - natura care cuprinde solul, aerul, mineralele, apa, lemnul etc.; - capitalul, reprezentat prin capitalul fix, respectiv maşini, utilaje, instalaŃii de lucru, clădiri, mijloace de transport etc., adică mijloacele de muncă necesare procesului de producŃie, şi capitalul circulant, format din materii prime, materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb etc., în calitate, în general, de obiecte ale muncii; - munca omului. Munca, în calitate de factor primar de producŃie, are rolul de a combina şi utiliza eficient ceilalŃi doi factori de producŃie pentru a crea noi valori de întrebuinŃare şi dă astfel naştere la cheltuieli cu salariile. Remunerarea (salarizarea) reprezintă principala modalitate de recompensare a muncii prestate de către personal (forŃa de muncă). Costul factorului muncă sau cheltuielile de personal includ ansamblul remuneraŃiilor brute acordate personalului cât şi cheltuielile cu caracter social care sunt suportate de întreprindere sub forma contribuŃiilor la asigurările sociale, la asigurările pentru şomaj, la asigurarea unui regim complementar de pensii acordat personalului etc. Drepturile cuvenite personalului reprezintă drepturile băneşti şi în natură cuvenite salariaŃilor pentru munca prestată sau acordate acestora ca urmare a calităŃii de angajat sau în urma unor relaŃii de serviciu. Fiecare unitate patrimonială în raport de modalitatea de funcŃionare şi finanŃare a activităŃii îşi stabileşte un sistem de salarizare care cuprinde: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare, formele de premiere, alte elemente ale sistemului de salarizare. RemuneraŃia cuvenită salariaŃilor pentru munca prestată este calculată şi plătită lunar, ceea ce asigură o stabilitate a veniturilor personalului. O unitate patrimonială care foloseşte personal salarial poate practica următoarele forme de salarizare: acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect, salarizarea pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate salarizarea în regie sau după timpul efectiv lucrat, alte forme de salarizare. Forma de salarizare care se utilizează la fiecare loc de muncă este prevăzută în contractul individual sau/şi colectiv de muncă încheiat la nivelul fiecărei unităŃi sau în reglementările unor legi sau statute speciale. La nivel naŃional se stabilesc prin norme legale anumite aspecte privind salarizarea personalului şi care se referă la: stabilirea salariilor de bază minim brute pe Ńară pentru persoanele care au calitatea de salariaŃi; indexarea salariilor în condiŃiile creşterii preŃurilor şi tarifelor; stabilirea sistemului de impozitare respectiv de îngheŃare a salariilor pe anumite perioade de timp. În procesul desfăşurării activităŃii curente este necesară o evidenŃă tehnic-operativă şi primară a muncii prestate, a timpului de muncă utilizat etc. În acest scop se întocmesc pontaje, bonuri individuale sau colective de lucru, raportul zilnic de control şi salarizare, fişa individuală de salarizare etc. Datele sunt apoi prelucrate şi centralizate în ” Statul de plată”, în care se regăseşte fiecare angajat până la concurenŃa fondului total efectiv de salarizare, descompus individual, pe de o parte pe elementele ce formează totalul salariului brut (salariu de bază, adaosuri, sporuri, indemnizaŃii etc.) iar pe de altă parte reŃinerile legale din totalul brut. Salariile cuvenite personalului se pot compune din salariul de bază, indemnizaŃiile, sporurile, precum şi alte adaosuri:

3

• Salariul de bază stabilit în raport de forma de salarizare practicată de unitate şi prevăzut în contractul individual de muncă sau în alte acte normative;

• Sporurile acordate la salariul de bază cum ar fi: sporul pentru condiŃii deosebite; spor pentru vechime în muncă; spor pentru lucrul în timpul nopŃii; spor de şantier; sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru şi lucrul în zilele libere şi sărbători legale, alte sporuri în funcŃie de condiŃiile concrete de muncă;

• Adaosurile la salariului de bază care se referă la: premiile acordate din fondul de salarii, cota-parte din profit ce se cuvine salariaŃilor şi alte adaosuri.

• IndemnizaŃiile, după caz, precum indemnizaŃie de delegare, de detaşare, de neconcurenŃă, pentru întreruperea temporară a activităŃii angajatorului, de concediu, de formare profesională în cazul scoaterii integrale din activitate sau indemnizaŃie de conducere.

Totalitatea salariilor de bază, indemnizaŃiilor, sporurilor şi adaosurilor constituie fondul de salarizare al unităŃii, care reprezintă pentru acesta o cheltuială de exploatare. Sunt asimilate salariului (conform art.55 din OUG 138/2004 de modificarea şi completare a Legii nr.571/2003 - Codul fiscal) şi avantajele în natură distribuite personalului sub formă de: locuinŃe de serviciu, autoturism, telefon, servicii de transport, produse etc. Ca parte a remuneraŃiei, avantajele în natură sunt evaluate şi contabilizate ca orice salarii, fiind şi ele supuse impozitării. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile următoarele sume: ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile; ajutoare de naştere; cadouri oferite copiilor minori ai salariaŃilor şi salariatelor (conform limitelor impuse de lege); tichete de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaŃilor etc. Convenim să numim salariul brut impozabil ca fiind suma obŃinută prin însumarea salariului de bază, sporurilor acordate la salariul de bază şi adaosurilor la salariul de bază, respectiv ceea ce în Codul fiscal se consideră a fi venit brut din salariu. Salariul brut impozabil cuvenit personalului este diminuat cu o serie de reŃineri din salarii, dintre care amintim: impozitul pe venituri de natura salariilor (reŃineri fiscale); contribuŃia personalului pentru asigurări sociale şi de sănătate; contribuŃia angajatului pentru asigurările de şomaj (reŃineri sociale); avansurile băneşti şi avantajele în natură acordate salariaŃilor; reŃineri din salarii datorate terŃilor sub formă de chirii; cumpărări cu plata în rate; popriri, debite ale personalului; alte reŃineri. Nici o reŃinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiŃiilor prevăzute de lege (consimŃământul scris al salariatului, hotărâre judecătorească definitivă, decizia de imputare sau contract semnat de salariat). ReŃinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. În cazul pluralităŃii de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine: obligaŃii de întreŃinere, conform Codului Familiei; contribuŃiile şi impozitele datorate către stat; daune cauzate proprietăŃii publice prin fapte ilicite; acoperirea altor datorii. ReŃinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net. În urma diminuării salariului brut impozabil cu reŃinerile din salariu se obŃine salariul net de plată sau restul de plată. 5.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul Pentru reflectarea în contabilitate a drepturilor de personal se folosesc conturile din grupa 42 ”Personal şi conturi asimilate” din cadrul Planului general de conturi 1, astfel:

4

• Contul 421 ”Personal - salarii datorate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor şi premiilor achitate din fondul de salarii. În creditul contului se înregistrează: salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (641) iar în debitul acestuia se înregistrează: reŃinerile din salarii reprezentând avansuri (425), sume opozabile salariaŃilor datorate terŃilor (427), contribuŃia pentru asigurări sociale de stat şi sănătate (431), contribuŃia pentru ajutorul de şomaj (437), impozitul pe venituri de natura salariilor (444), precum şi alte reŃineri datorate unităŃii; valoarea la preŃ de înregistrare a produselor acordate salariaŃilor ca plată în natură (345); drepturile (salariile) de personal neridicate (426), salariile nete achitate personalului (512, 531). Soldul contului este creditor şi reprezintă drepturile salariale datorate.

• Contul 423 ”Personal - ajutoare materiale datorate” este un cont de pasiv şi Ńine evidenŃa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate. În creditul contului se înregistrează: ajutoarele materiale suportate din contribuŃia unităŃii pentru asigurări sociale, precum şi alte ajutoare acordate (431, 645) iar în debitul contului se înregistrează: ajutoarele materiale achitate (512, 531); reŃinerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unităŃii sau terŃilor, contribuŃia pentru asigurări de sănătate şi pentru ajutorul de şomaj şi impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444); ajutoare materiale neridicate (426). Soldul contului este creditor şi reprezintă ajutoarele materiale datorate.

• Contul 424 ”Prime reprezentând participarea personalului la profit” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. Acest cont se utilizează atunci când există bază legală pentru acordarea acestora, de regulă, după aprobarea situaŃiilor financiare anuale. În România, societăŃile naŃionale, companiile naŃionale şi societăŃile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome care s-au angajat şi au stabilit prin bugetele de venituri şi cheltuieli obligaŃia de participare a salariaŃilor la profit, pot acorda aceste drepturi în limita a 10% din profitul net dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat în exerciŃiul financiar de referinŃă.1 În creditul contului se înregistrează: sumele repartizate personalului din profitul realizat (117) iar în debitul contului se înregistrează: impozitul reŃinut (444); sumele achitate personalului (512, 531); sumele neridicate de personal (426). Soldul contului este creditor şi reprezintă stimulentele din profit, datorate.

• Contul 425 ”Avansuri acordate personalului” este un cont de activ cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa avansurilor acordate personalului. În debitul contului se înregistrează: avansurile achitate personalului (512, 531); avansurile neridicate (426) iar în creditul contului se înregistrează: sumele reŃinute pe statele de salarii sau ajutoarele materiale reprezentând avansuri acordate (421, 423). Soldul contului este creditor şi reprezintă avansurile acordate.

• Contul 426 ”Drepturi de personal neridicate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa drepturilor de personal neridicate în termenul legal. În creditul contului se înregistrează: sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală şi alte drepturi neridicate în termen (421, 423, 424, 425) iar în debitul contului se înregistrează: sumele achitate personalului (512, 531); drepturile de personal neridicate prescrise (758). Soldul contului este creditor şi reprezintă drepturi de personal neridicate.

1 Legea nr.414/2004 privind repartizarea profitului la societăŃile naŃionale, companiile naŃionale şi societăŃile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome.

5

• Contul 427 ”ReŃineri din salarii datorate terŃilor” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa reŃinerilor şi popririlor din salarii datorate terŃilor. În creditul contului se înregistrează: sumele reŃinute personalului, datorate terŃilor, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate şi alte obligaŃii faŃă de terŃi (421, 423) iar în debitul contului se înregistrează: sumele achitate terŃilor, reprezentând reŃineri sau popriri (512, 531). Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele reŃinute, datorate terŃilor.

• Contul 428 ”Alte datorii şi creanŃe în legătură cu personalul” este un cont bifuncŃional cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa altor datorii şi creanŃe în legătură cu personalul. În creditul contului se înregistrează: garanŃiile gestionare reŃinute personalului (421); sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exerciŃiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizaŃiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exerciŃiului financiar (641); sumele datorate personalului sub forma de ajutoare (438); sumele încasate sau reŃinute personalului (531, 421, 423) iar în debitul contului se înregistrează: sumele achitate personalului, evidenŃiate anterior în acest cont (531); cota-parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal (758, 4427); valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori acordate personalului (532); datoriile prescrise sau anulate (758). Soldul contului poate fi creditor şi reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor, sumele datorate de personal. OperaŃiunile privind decontările cu personalul sunt: Salarii şi alte drepturi datorate personalului:

641 = 421 ”Cheltuieli cu salariile personalului” ”Personal salarii datorate”

ReŃineri din salarii reprezentând avansuri, popriri, contribuŃia personalului la asigurările sociale şi ajutorul de şomaj, impozitul pe venituri de natura salariilor, imputaŃii şi contribuŃia la asigurările de sănătate care exced impozitul pe salarii:

421 = % ”Personal-salarii datorate” 425

”Avansuri acordate personalului” 427 ”ReŃineri din salarii datorate terŃilor” 4312 ”ContribuŃia personalului la asigurările

sociale” 4314 ”ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările

sociale de sănătate” 4372 ”ContribuŃia personalului la fondul de

şomaj” 444 ”Impozitul pe venituri de natura salariilor” 4282 ”Alte creanŃe în legătură cu personalul”

Plata avansurilor către salariaŃi:

6

425 = % ”Avansuri acordate personalului” 5121

”Conturi la bănci în lei” 531 ”Casa”

Achitarea salariilor nete datorate personalului:

421 = % ”Personal-salarii datorate” 531

”Casa” 5121 ”Conturi la bănci în lei”

EvidenŃierea ajutoarelor materiale:

4311 = 423 ”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale” ”Personal-ajutoare materiale datorate” ReŃineri din ajutoarele materiale şi din drepturile de protecŃie socială:

423 = % ”Personal-ajutoare materiale datorate” 425

”Avansuri acordate personalului” 427 ” ReŃineri din salarii datorate terŃilor” 4312 ”ContribuŃia personalului la asigurările

sociale” 4372 ”ContribuŃia personalului la fondul de

şomaj” 444 ”Impozitul pe venituri de natura salariilor” 4282 ”Alte creanŃe în legătură cu personalul” 4314 ”ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările

sociale de sănătate” Achitarea sumelor nete reprezentând ajutoarele materiale:

423 = 531 ”Personal-ajutoare materiale datorate” ”Casa”

EvidenŃierea avansurilor privind participarea salariaŃilor la profit:

129 = 424 ”Repartizarea profitului” ”Prime reprezentând participarea

personalului la profit” EvidenŃierea impozitului aferent participării salariaŃilor la profit:

424 = 444 ”Prime reprezentând participarea

personalului la profit” ”Impozitul pe venituri de natura salariilor”

7

Plata impozitului: 444 = 5121

”Impozitul pe venituri de natura salariilor ” ”Conturi la bănci în lei” Plata drepturilor cuvenite din participarea salariaŃilor la profit:

424 531 ”Prime reprezentând participarea

personalului la profit” ”Casa”

EvidenŃierea sumelor neridicate reprezentând salarii şi alte drepturi datorate, ajutoare materiale şi drepturi de protecŃie socială, drepturi privind participarea salariaŃilor la profit:

% = 426 421 ”Drepturi de personal neridicate”

”Personal-salarii datorate” 423

”Personal-ajutoare materiale datorate” 424

”Prime reprezentând participarea personalului la profit”

Achitarea drepturilor de personal neridicate:

426 = 531 ”Drepturi de personal neridicate” ”Casa”

Drepturi de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului sau înregistrate drept alte venituri de exploatare ale gestiunii curente:

426 = % ”Drepturi de personal neridicate” 448

”Alte datorii şi creanŃe cu bugetul statului” 7582 ”Venituri din donaŃii şi subvenŃii primite”

Virarea popririlor efectuate asupra drepturilor de personal:

427 = % ”ReŃineri din salarii datorate terŃilor” 5121

”Conturi la bănci în lei” 431 ”Asigurări sociale”

Alte sume datorate salariaŃilor determinate de activitatea exerciŃiului financiar încheiat:

641 = 4281 ”Cheltuieli cu salariile personalului” ”Alte datorii în legătură cu personalul”

Sume datorate de salariaŃi unităŃii patrimoniale:

4282 = % ”Alte creanŃe în legătură cu personalul” 758

”Alte venituri din exploatare” 4427 ”TVA colectată”

8

Achitarea altor sume datorate salariaŃilor 4281 = %

”Alte datorii în legătură cu personalul” 5121 ”Conturi la bănci în lei” 531 ”Casa”

Încasarea altor sume datorate de salariaŃi:

% = 4282 421 ”Alte creanŃe în legătură cu personalul”

”Personal-salarii datorate” 5121

”Conturi la bănci în lei” 531

”Casa” 5.3 Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecŃia socială UnităŃile patrimoniale care folosesc personal salariat au obligaŃia să contribuie lunar la asigurări pentru pensie şi protecŃie socială. Aceste asigurări se bazează pe de-o parte pe seama contribuŃiei personalului la asigurările sociale de stat şi de sănătate precum şi pentru ajutorul de şomaj iar pe de altă parte pe seama contribuŃiilor suportate de unitate pentru asigurările sociale de stat, constituirea asigurărilor pentru şomaj şi a altor contribuŃii pentru asigurarea riscurilor privind munca şi salarizarea, după cum se observă în Tabelul nr.5.1

Contribu Ńii de asigurări, protecŃie socială şi asigurarea altor riscuri privind munc ă în anul 2008

Tabelul nr.5.1

Nr. crt. Denumirea contribuŃiei Cota Temeiul legal

1

ContribuŃia individuală de asigurări sociale indiferent de condiŃiile de muncă, conform Legii nr. 19/2000 2;

9,5 % la salariul individual brut lunar,

inclusiv toate sporurile şi adaosurile

Art. 22 alin. (2) din Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 1047/2006.

2.

ContribuŃia de asigurări sociale, datorată de angajator, pentru condiŃii normale de muncă, conform Legii nr. 19/2000;

29 % la suma salariilor individuale brute lunare, cu toate

sporurile şi adaosurile incluse

(27,5 %) 3

Art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 1047/2006.

2 În cota de contribuŃie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 2 % aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 3 Începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2008, conform art. 16 alin. (1), lit. B) din Legea nr. 387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 901/2007.

9

3.

ContribuŃia de asigurări sociale, datorată de angajator, pentru condiŃii deosebite de muncă, conform Legii nr. 19/2000;

34 % la suma salariilor individuale brute lunare, cu toate

sporurile şi adaosurile incluse

(32,5 %) 4

Art. 22 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 1047/2006.

4.

ContribuŃia de asigurări sociale, datorată de angajator, pentru condiŃii speciale de muncă, conform Legii nr. 19/2000;

39 % la suma salariilor individuale brute lunare, cu toate

sporurile şi adaosurile incluse

(37,5 %) 5

Art. 22 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 1047/2006.

5. ContribuŃia datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, conform Legii nr. 76/2002;

1 % la suma veniturilor brute realizate lunar

(0,5 %) 6

Art. 17 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 387/2007 – legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 901/2007

6

ContribuŃia datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru persoane care desfăşoară activităŃi pe baza actului de numire, conform Legii nr. 76/2002;

2,25 % aplicat asupra venitului asigurat

Art. V alin. (3) din O.U.G. nr. 3/2007 privind unele masuri financiar-fiscale în domeniul asigurărilor sociale, publicată în M.Of. nr. 67/2007

7 ContribuŃia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform Legii nr. 76/2002;

0,5 % la venitul brut realizat lunar

Art. 17 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 387/2007 – legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 901/2007

8

ContribuŃia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj de către persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj conform Legii nr. 76/2002;

1,5 % asupra venitului asigurat

(1,0 %) 7

Art. 17 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 387/2007 – legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 901/2007.

9

ContribuŃia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanŃelor salariale, conform Legii nr. 200/2006;

0,25 % la venitul brut realizat lunar

Art. 17 alin. (1), lit. d) din Legea nr. 387/2007 – legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul

4 începând cu drepturile salariale ale lunii decembrie 2008. 5 începând cu drepturile salariale ale lunii decembrie 2008. 6 începând cu drepturile salariale ale lunii decembrie 2008. 7 începând cu drepturile salariale ale lunii decembrie 2008.

10

Oficial nr. 901/2007.

10

ContribuŃia datorată de angajator pentru accidente de muncă şi boli profesionale în funcŃie de clasa de risc, conform Legii nr. 346/2002;

0,4 % - 2,0 % asupra sumei veniturilor

brute realizate lunar

Art. 18 din Legea nr. 387/2007 – legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 901/2007.

11

ContribuŃia lunară la asigurările sociale de sănătate datorată de angajaŃi, conform Legii nr. 95/2006;

6,5 % la venitul salarial impozabil

O.U.G. nr. 72/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial nr. 803/2006.

12

ContribuŃia lunară la asigurările sociale de sănătate datorată de angajator, conform Legii nr. 95/2006;

6 % la fondul lunar de salarii

Art. 258 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2006, modificată prin O.U.G. nr. 88/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 941/2006.

13

ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate datorată de persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaŃia să îşi asigure sănătatea, conform Legii nr. 95/2006;

6,5 % la venitul impozabil realizat

Art. 259 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2006.

14

ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate datorată de lucrătorii migranŃi care îşi păstrează domiciliul sau reşedinŃa în România, conform Legii nr. 95/2006;

6,5 % la veniturile obŃinute în străinătate

Art. 259 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2006.

15

ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate datorată de persoanele care se asigură facultativ, conform Legii nr. 95/2006;

13,5 % la valoarea a două salarii minime

brute pe Ńară

Art. 259 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2006.

16

ContribuŃia lunară la asigurările sociale de sănătate datorată de persoanele care au obligaŃia să se asigure şi care nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuŃiei,

6,5 % la salariul de baza minim brut pe

Ńară.

Art. 259 alin. (9) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2006.

11

conform Legii nr. 95/2006;

17 ContribuŃia datorată de angajator pentru concedii şi indemnizaŃii, conform O.U.G. nr. 158/2005;

0,85 % la fondul lunar de salarii

Art. II din O.U.G. nr. 91/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 958/2006.

18

Comisionul datorat de angajator pentru păstrarea şi completarea carnetelor de muncă, conform Legii nr. 130/1999;

0,75 % la fondul lunar de salarii

Art. 5 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 130/1999 privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă, republicată în Monitorul Oficial nr. 190/2007.

19

Comisionul datorat de angajator pentru verificarea şi certificarea legalităŃii înregistrărilor efectuate în carnetele de muncă, conform Legii nr. 130/1999;

0,25 % la fondul lunar de salarii

Art. 5 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 130/1999 privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă, republicată în Monitorul Oficial nr. 190/2007.

20

ContribuŃia datorată de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, conform Legii nr. 448/2006;

50% din salariul de bază minim brut pe Ńară înmulŃit cu

numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu

handicap *

Art. 77 din Legea nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap publicată în Monitorul Oficial nr. 1006/2006 cu modificările ulterioare.

* obligaŃia este alternativă şi este condiŃionată de numărul angajaŃilor, a se vedea Capitolul 3, ”ContribuŃiile de asigurări .. ” - ”Sistemul de protecŃie şi promovare a drepturilor persoanelor cu handicap”. Notă: începând cu 01 ianuarie 2008 potrivit OrdonanŃei de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului României 2 bazele de calcul ale contribuŃiilor sociale au fost modificate iar cotele procentuale ale acestora vor fi stabilite prin Legea bugetului de stat.

12

Contribu Ńii privind asigur ările sociale, protecŃia socială şi împotriva altor riscuri în leg ătur ă cu munca în anul 2009

Tabelul nr. 5.2

Nr. crt.

Denumirea contribuŃiei Cota procentuală Temeiul legal

1

ContribuŃia individuală de asigurări sociale indiferent de condiŃiile de muncă, conform Legii nr. 19/2000 3 (art.18 alin.(2) şi (3));

10,5 % la salariul individual brut lunar,

inclusiv toate sporurile şi adaosurile

Art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 122, Partea I, din 27.02.2009.

2.

ContribuŃia de asigurări sociale, datorată de angajator, pentru condiŃii normale de muncă, conform Legii nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) şi (3));

20,8 % la suma salariilor individuale brute lunare, cu toate sporurile şi adaosurile

incluse

Art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 122, Partea I, din 27.02.2009.

3.

ContribuŃia de asigurări sociale, datorată de angajator, pentru condiŃii deosebite de muncă, conform Legii nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) şi (3));

25,8 % la suma salariilor individuale brute lunare, cu toate sporurile şi adaosurile

incluse

Art. 18 – alin. (1) lit. b) din Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 122, Partea I, din 27.02.2009.

4.

ContribuŃia de asigurări sociale, datorată de angajator, pentru condiŃii speciale de muncă, conform Legii nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) şi (3));

30,8 % la suma salariilor individuale brute lunare, cu toate sporurile şi adaosurile

incluse

Art. 18 – alin. (1) lit. c) din Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 122, Partea I, din 27.02.2009.

5.

ContribuŃia datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, conform Legii nr. 76/2002 (art.29);

0,5 % la suma veniturilor brute realizate lunar

Art. 19 – alin. (1) lit. a) din Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 122, Partea I, din 27.02.2009.

6

ContribuŃia datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru persoane care desfăşoară activităŃi pe baza actului de numire, conform Legii nr. 76/2002 (art.29);

2,25 % aplicat asupra venitului asigurat

Art. V alin. (3) din O.U.G. nr. 3/2007 privind unele masuri financiar-fiscale în domeniul asigurărilor sociale, publicată în M.Of. nr. 67/2007

7 ContribuŃia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj

0,5 % la venitul brut realizat lunar

Art. 19 – alin. (1) lit. b) din Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009

13

conform Legii nr. 76/2002 (art.29);

publicată în Monitorul Oficial al României nr. 122, Partea I, din 27.02.2009.

8

ContribuŃia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj de către persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj conform Legii nr. 76/2002 (art.29);

1,0 % asupra venitului asigurat

Art. 19 – alin. (1) lit. c) din Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 122, Partea I, din 27.02.2009.

9

ContribuŃia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanŃelor salariale, conform Legii nr. 200/2006 (art.7 alin.(1));

0,25 % la venitul brut realizat lunar

Art. 19 – alin. (1) lit. d) din Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 122, Partea I, din 27.02.2009.

10

ContribuŃia datorată de angajator pentru accidente de muncă şi boli profesionale în funcŃie de clasa de risc, conform Legii nr. 346/2002;

0,15 % - 0,85 % asupra sumei

veniturilor brute realizate lunar 4

Art. 20 – alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 122, Partea I, din 27.02.2009.

11

ContribuŃia lunară la asigurările sociale de sănătate datorată de asiguraŃii prevăzuŃi la art.257 din Legea nr. 95/2006 (angajaŃii şi asimilaŃii acestora ş.a., cu excepŃia persoanelor care beneficiază de asigurare, fără plata contribuŃiei);

5,5 % asupra veniturilor din salarii

sau asimilate salariilor care se supun

impozitului pe venit precum şi asupra celorlalte baze de calcul prevăzute la

art.257.

Art. 1. – alin. (1) lit. a) din OrdonanŃa de urgenŃă nr. 226/2008 din 30.12.2008, privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial Nr. 899, Partea I, din 30.12.2008.

12

ContribuŃia lunară la asigurările sociale de sănătate datorată de angajator, conform art. 258 al Legii nr. 95/2006;

5,2 % la fondul lunar de salarii.

Art. 1. – alin. (1) lit. b) din OrdonanŃa de urgenŃă nr. 226/2008 din 30.12.2008, privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial Nr. 899, Partea I, din 30.12.2008.

13

ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate datorată de persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaŃia să îşi asigure sănătatea, conform Legii nr. 95/2006;

6,5 % la venitul impozabil realizat

Art. 259 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2006.

14

14

ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate datorată de lucrătorii migranŃi care îşi păstrează domiciliul sau reşedinŃa în România, conform Legii nr. 95/2006;

6,5 % la veniturile obŃinute în străinătate

Art. 259 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2006.

15

ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate datorată de persoanele care se asigură facultativ, conform Legii nr. 95/2006 (art. 259 alin. (6));

10,7 % la valoarea a două salarii minime

brute pe Ńară

Art. 1. – alin. (1) lit. c) din OrdonanŃa de urgenŃă nr. 226/2008 din 30.12.2008, privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial Nr. 899, Partea I, din 30.12.2008.

16

ContribuŃia lunară la asigurările sociale de sănătate datorată de persoanele care au obligaŃia să se asigure şi care nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuŃiei, conform Legii nr. 95/2006;

6,5 % la salariul de baza minim brut pe

Ńară.

Art. 259 alin. (9) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2006.

17

ContribuŃia datorată de angajator pentru concedii şi indemnizaŃii, conform O.U.G. nr. 158/2005;

0,85 % la fondul lunar de salarii

Art. II din O.U.G. nr. 91/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 958/2006.

18

Comisionul datorat de angajator pentru păstrarea şi completarea carnetelor de muncă, conform Legii nr. 130/1999;

0,75 % la fondul lunar de salarii

Art. 5 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 130/1999 privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă, republicată în Monitorul Oficial nr. 190/2007.

19

Comisionul datorat de angajator pentru verificarea şi certificarea legalităŃii înregistrărilor efectuate în carnetele de muncă, conform Legii nr. 130/1999;

0,25 % la fondul lunar de salarii

Art. 5 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 130/1999 privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă, republicată în Monitorul Oficial nr. 190/2007.

20

ContribuŃia datorată de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, conform Legii nr. 448/2006;

50% din salariul de bază minim brut pe Ńară înmulŃit cu

numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu

handicap 5

Art. 77 din Legea nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap publicată în Monitorul Oficial nr. 1006/2006 cu modificările ulterioare.

15

Alte reglementări cu caracter social pentru anul 2009 Începând cu data de 1 ianuarie 2009, valoarea punctului de pensie reglementat de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este de 697,5 lei. Valoarea punctului de pensie prevăzută mai sus se va aplica până la data de 1 a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 6. Valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 şi de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 este de 1.693 lei 7. Pentru anul 2009, cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiŃiile legii, în cazul: a) asiguratului sau pensionarului, la 1.702 lei; b) unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 851 lei. 8 Cotele de contribuŃii de asigurări sociale sunt datorate atât de asigurat (angajat), cât şi de angajator, astfel:

• asiguratul, care este încadrat cu contract individual de muncă, ori în baza unui statut special prevăzut de lege sau este numit sau ales datorează şi suportă din veniturile realizate aproximativ o treime din cota de asigurări sociale, corespunzătoare condiŃiilor normale de muncă corespunzător bazei de calcul (salariul individual brut, realizat lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile legale) În conformitate cu prevederile articolelor 23 şi 24 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea plafonului maxim al bazei de calcul a contribuŃiei individuală de asigurări sociale, în anul 2007, se are în vedere valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute pe economie, respectiv 6.350 RON

9. • angajatorul datorează şi suportă prin includerea în cheltuielile de exploatare diferenŃa

până la nivelul stabilit al fiecăreia din cele trei cote aferente condiŃiilor efective de muncă corespunzător bazei de calcul (limitată la fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraŃi calculat pe baza numărului mediu de salariaŃi multiplicat cu valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute pe economie 10). ContribuŃia pentru asigurări şi protecŃie socială se datorează, de asemenea, în cotele prevăzute de legea bugetului de stat, de asigurat şi angajator, precum şi în cazul persoanelor care: desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului; desfăşoară activităŃi exclusiv pe bază de convenŃii civile de prestări servicii la unul sau mai mulŃi angajatori. Baza lunară de calcul pentru contribuŃia individuală aferentă acestor categorii de persoane o constituie veniturile brute din salarii sau asimilate drepturilor salariale realizate de către asiguraŃii în cauză. ContribuŃia datorată de asigurat este reŃinută integral din salariu sau, după caz, din venitul brut lunar realizat de acesta şi este plătită de către angajator, împreună cu contribuŃia sa la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia. Termenul de plată este stabilit la data când se plătesc drepturile salariale pentru luna în curs sau chenzina a 2-a, după caz, dar cel mai târziu până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuŃia respectivă. În cadrul aceloraşi termene se depune de către angajator, la instituŃia amintită, DeclaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către bugetul asigurărilor de stat. ContribuŃia la asigurările pentru şomaj, datorată de asiguraŃi şi angajatori, se virează, odată cu celelalte obligaŃii aferente drepturilor salariale, la agenŃiile judeŃene de orientare şi formare profesională.

16

ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate se datorează pe de o parte, de angajator, în cotă procentuală asupra sumei veniturilor în bani şi/sau în natură, inclusiv indemnizaŃiilor pentru plata concediilor medicale, iar pe de altă parte, îi revine asemenea obligaŃie asiguratului, în cotă procentuală aplicată la veniturile salariale brute realizate, indiferent dacă desfăşoară activitate cu contract individual de muncă sau convenŃie civilă ori în baza unui statut special prevăzut de lege. ContribuŃia se virează la casele de asigurări de sănătate judeŃene, organizate în subordinea Casei NaŃionale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.), la termenele stabilite pentru plata celorlalte obligaŃii datorate de angajator sau de persoana fizică, după caz. ContribuŃiile pentru constituirea fondurilor de asigurări sociale de stat, de sănătate şi de şomaj datorate de angajator se includ, în mod obişnuit, în cheltuielile de exploatare aferente lunii la care se referă, în baza statului de salarii pe care sunt calculate. Pentru organizarea contabilităŃii decontărilor privind asigurările şi protecŃia socială se folosesc conturile înscrise în grupa 43 ” Asigurări sociale, protecŃie socială şi conturi asimilate” din cadrul Planului general de conturi şi anume:

• Contul 431 ”Asigurări sociale” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa decontărilor privind contribuŃia angajatorului şi a personalului la asigurările sociale şi a contribuŃiei pentru asigurările sociale de sănătate 11. În creditul contului se înregistrează: contribuŃia angajatorului la asigurările sociale (645); contribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (645); contribuŃia personalului la asigurări sociale (421, 423); contribuŃia personalului pentru asigurări sociale de sănătate (421, 423) iar în debitul contului se înregistrează: sumele virate asigurărilor sociale de sănătate (512); sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale (423); datorii anulate (758). Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de sănătate.

• Contul 437 ”Ajutor de şomaj” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa decontărilor privind ajutorul de şomaj, datorat de angajator, precum şi de personal, potrivit legii. Deşi planul de conturi a fost elaborat recent şi armonizat cu directivele europene nu utilizează denumirile consacrate ale Legii 76/2002 actualizată, respectiv de ”bugetul asigurărilor pentru şomaj” şi ”sistemul asigurărilor pentru şomaj” în loc de ”ajutor de şomaj – cont 437” şi ”fond de şomaj – conturile 4371 şi 4372”. În creditul contului se înregistrează: sumele datorate de angajator pentru constituirea bugetul asigurărilor pentru şomaj (645); sumele datorate de personal pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj (421, 423) iar în debitul contului se înregistrează: sumele virate reprezentând contribuŃia unităŃii şi a personalului pentru constituirea bugetul asigurărilor pentru şomaj (512); datorii anulate (758). Soldul contului reprezintă ajutorul de şomaj datorat.

• Contul 438 ”Alte datorii şi creanŃe sociale” este un cont bifuncŃional cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa datoriilor de achitat sau a creanŃelor de încasat în contul asigurărilor sociale aferente exerciŃiului în curs, precum şi plata acestora. În creditul contului se înregistrează: sumele reprezentând ajutoare materiale achitate în plus personalului (428) iar în debitul contului se înregistrează: sumele datorate personalului sub formă de ajutoare materiale (428); sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii (512); datorii prescrise sau anulate (758). Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale. Sistematizând cele prezentate mai sus, operaŃiile privind asigurările şi protecŃia socială sunt următoarele:

17

ObligaŃia unităŃii privind contribuŃia pentru asigurările sociale: 6451 = 4311

”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale” ”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale” ObligaŃia unităŃii privind contribuŃia pentru constituirea bugetul asigurărilor pentru şomaj:

6452 4371 ”ContribuŃia unităŃii pentru ajutorul de

şomaj” = ”ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj”

EvidenŃierea contribuŃiei unităŃii la constituirea bugetul asigurărilor sociale pentru sănătate:

6453 = 4313 ”ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

”ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

Virarea sumelor reprezentând contribuŃiile la asigurările sociale de stat şi de sănătate precum şi la asigurările pentru şomaj:

% = 5121 4311 ”Conturi la bănci în lei”

”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale” 4312

”ContribuŃia personalului la asigurările sociale” 4313

”ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

4314 ”ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate”

4371 ”ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj”

4372 ”ContribuŃia personalului la fondul de şomaj”

Sume achitate în plus reprezentând ajutoare materiale:

4282 = 4381 ”Alte creanŃe în legătură cu personalul” ”Alte datorii sociale”

Sume datorate personalului aferente exerciŃiului achitate din asigurările sociale:

4382 = 4281 ”Alte creanŃe sociale” ”Alte datorii în legătură cu personalul”

Virarea sumelor datorate asigurărilor sociale reflectate anterior în creditul contului 438:

4381 = 5121 ”Alte datorii sociale” ”Conturi la bănci în lei”

Achitarea sumelor datorate personalului:

4281 = % ”Alte datorii în legătură cu personalul” ”531

Casa” 5121 ”Conturi la bănci în lei”

18

5.4 Contabilitatea decontărilor privind asigurarea altor riscuri privind munca ContribuŃia la fondul de garantare al creanŃelor salariale – FGCS:

6458 = 447.FGCS ”Alte cheltuieli privind asigurările şi

protecŃia socială” ”Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte

asimilate” ContribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale - CAMBP:

6451 = 4311.CAMBP ”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale” ”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale” ContribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii medicale - CCI:

6458 = 4381.CCI ”Alte cheltuieli privind asigurările şi

protecŃia socială” ”Alte datorii sociale”

Comisionul pentru servicii de gestionare a carnetelor de muncă - ITM:

635 = 447.ITM ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate” ”Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte

asimilate” ContribuŃia pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – CDPH:

6458 = 4381.CDPH ”Alte cheltuieli privind asigurările şi

protecŃia socială” ”Alte datorii sociale”

5.5 Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului OperaŃiile de decontare cu bugetul statului se creează în cadrul unităŃilor patrimoniale sub forma datoriilor şi într-o anumită măsură a creanŃelor provenite din subvenŃii de primit şi din vărsăminte efectuate în plus. Datoriile faŃă de bugetul statului sunt generate de impozitele şi taxele care, în baza reglementărilor fiscale, se cuvin bugetului de stat, cum sunt: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, pe dividende şi alte impozite şi taxe. Impozitul este o prelevare obligatorie şi gratuită efectuată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivităŃii şi plătită în bani. Impozitul pe venit este un impozit anual, perceput de stat asupra venitului persoanelor fizice. Subiectul impozitului sau plătitorul este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia. Obiectul impunerii este reprezentat de materia supusă impunerii (averea sau venitul). Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul: din venit sau din avere. Impozitul pe venituri de natura salariilor este suportat de orice persoană fizică română sau străină ce are calitatea de angajat pentru veniturile în bani şi în natură realizate pe teritoriul României (în conformitate O.G. nr.138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal). Impozitul pe venituri de natura salariilor este reŃinut şi virat (metoda de plată a impozitului este ”stopajul la sursă”) la buget de către persoanele fizice sau juridice care angajează personal salariat.

19

Impozitul pe venituri de natura salariilor se determină lunar, pe fiecare loc de muncă şi angajat în parte, având ca bază de calcul totalitatea veniturilor brute obŃinute sub formă de: drepturi salariale (salariul de bază, sporuri, recompense, indemnizaŃii, premii de orice fel), ajutoarele materiale plătite în caz de incapacitate temporară de muncă şi maternitate, sumele plătite pentru concediul de odihnă, sumele plătite salariaŃilor sub formă de indexare sau compensare ca urmare a creşterii preŃurilor şi tarifelor, orice alte câştiguri, în bani, şi în natură, primite pentru remunerarea muncii prestate. La impozitarea câştigurilor în natură se procedează la evaluarea produselor sau serviciilor acordate personalului ca plată în natură prin luarea în considerare a preŃurilor de vânzare practicate de unitate pentru produsele din producŃia internă şi la preŃul de aprovizionare pentru alte produse, iar în cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. PreŃurile şi tarifele sunt cele practicate la data efectuării plăŃii în natură. Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit de 16%, luându-se în calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la funcŃia de bază şi deducerea personală stabilită potrivit art.56 din Codul fiscal, după caz. Drepturile salariale acordate în natură, precum şi avantajele acordate angajaŃilor se evaluează conform Normelor de aplicare a Codului fiscal şi se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natură primite de angajat se vor anexa la statul de plată. ContribuŃiile obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt: contribuŃia individuală de asigurări sociale; contribuŃia individuală de asigurările sociale de sănătate, contribuŃia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj; alte contribuŃii individuale obligatorii stabilite prin lege. Impozitul lunar prevăzut anterior se determină pentru locul unde se află funcŃia de bază, prin aplicarea cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferenŃă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuŃiilor obligatorii aferente unei luni, la care se adaugă, după caz. deducerea personală acordată pentru luna respectivă, cotizaŃia sindicală plătită în luna respectivă precum şi contribuŃiile la fondurile de pensii facultative. Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaŃia de a calcula şi de a reŃine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăŃii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare. 5.5.1 Contabilitatea impozitului pe salarii Pentru reflectarea în contabilitate a impozitului pe salarii se foloseşte contul 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor ”, care este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează: sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor reŃinut din drepturile băneşti cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424); sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unităŃii pentru plăŃile efectuate către aceştia (401) iar în debitul contului se înregistrează: sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor şi alte drepturi similare (512); datorii anulate (758). Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului. OperaŃiuni privind decontările cu bugetul statului: Înregistrarea impozitului pe salarii reŃinut din drepturile băneşti cuvenite salariaŃilor:

% = 444 421 ”Impozitul pe venituri de natura salariilor ”

”Personal-salarii datorate” 423

20

”Personal-ajutoare materiale datorate” 424

”Prime reprezentând participarea personalului la profit”

Înregistrarea achitării către buget a impozitul pe venituri de natura salariilor datorat de unitate:

444 = % ”Impozitul pe venituri de natura salariilor” 5121

”Conturi la bănci în lei” 542 ”Avansuri de trezorerie”

Obs: în contul 542 ”Avansuri de trezorerie” vor fi evidenŃiate şi sumele acordate prin sistemul de card-uri. 5.5.2 Contabilitatea avantajelor în natură

Drepturile acordate salariaŃilor sub formă de avantaje în natură fac parte din salariul brut impozabil. Aceste drepturi în natură sunt şi ele supuse impozitării. Pentru contabilizarea avantajelor în natură datorate personalului, acestea trebuiesc evaluate şi incluse în contul 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" prin creditarea contului 421 "Personal - remuneraŃii datorate". Dacă este cazul, preŃul la care sunt evaluate aceste bunuri şi servicii include şi taxa pe valoarea adăugată, iar debitarea contului 421 "Personal - remuneraŃii datorate" va presupune şi creditarea contului 4427 “TVA colectată”, cu suma aferentă TVA).

Pentru contabilizarea acordării avantajelor în natură pot exista următoarele variante constând în debitarea contului 421 "Personal - remuneraŃii datorate" şi creditarea unuia din următoarele conturi:

- fie un cont de cheltuieli, în cazul acordării de avantaje în natură care provin din cumpărări (conturile de cheltuieli sunt utilizate în funcŃie de natura avantajului acordat ca, de exemplu, contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile”, 605 “Cheltuieli privind energia şi apa”):

421 = 607 ”Personal salarii datorate” “Cheltuieli privind mărfurile”

- fie un cont de venituri din exploatare, în cazul acordării de avantaje în natură, de regulă cele care provin din producŃie proprie (exemplu, contul 708 “Venituri din activităŃi diverse”):

421 = 708 ”Personal salarii datorate” “Venituri din activităŃi diverse”

O altă metodă de înregistrare a avantajelor acordate salariaŃilor în natură este aceea care presupune înregistrarea acordării avantajelor ca pe o vânzare către salariat. De exemplu în cazul în care se acordă avantaje în natură care provin din producŃie proprie (produse), paşii care trebuiesc parcurşii sunt următorii:

1. Includerea produselor acordate drept avantaje în natură în cheltuielile cu personalul alături de drepturile băneşti din salariu:

641 = 421 "Cheltuieli cu salariile personalului" ”Personal salarii datorate”

2. Calcularea şi înregistrarea reŃinerilor din salarii se face luând ca bază de calcul suma dintre drepturile în bani ale salariaŃilor şi valoarea bunurilor sau serviciilor acordate ca

21

avantaje în natură. Înregistrarea reŃinerilor din salarii şi plata acestora se face conform secŃiunilor anterioare.

3. Acordarea avantajelor în natură salariaŃilor: 421 = %

”Personal salarii datorate” 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”

4. Descărcarea din gestiune a produselor acordate drept avantaje în natură:

711 = 345 “VariaŃia stocurilor” “Produse finite”

5. Dacă produsele sunt purtătoare de TVA şi accize, înregistrarea va fi:

635 = % ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate” 4427 “TVA colectată”

446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate”

Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaŃilor sub forma avantajelor în natură este o cheltuială nedeductibilă dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reŃinere la sursă. Prezentăm, în Tabelul nr. 5.2, notele contabile aşa cum apar acestea în Registrul jurnal, precum şi cotele contribuŃiilor de asigurări şi protecŃie socială din câteva Ńări din estul Europei, în Tabelul nr. 5.3.

22

S.C. …………………………………… (Unitatea) Registrul Jurnal Tabelul nr. 5.2

Nr. Crt. Data ExplicaŃie Document

Conturi corespondente Sume (ron) Debitoare Creditoare

1. 29.05 Plata avansului chenzina1 Lista avans chenzinal 425 "Avansuri acordate

personalului"

5121.01 “Conturi curente la bănci”

2. 13.06 Înregistrarea salariilor cuvenite personalului

Centralizatoare state de plată

641 "Cheltuieli cu salariile

personalului"

421 "Personal – salarii datorate"

3. 13.06 Înregistrarea prestaŃiilor de asigurări sociale cuvenite personalului

Centralizatorul listelor de plată a ajutoarelor materiale

4311 "ContribuŃia unităŃii la

asigurările sociale"

423 "Personal – ajutoare materiale

datorate"

4. 13.06 Înregistrarea reŃinerilor din salarii: - contribuŃia personalului la asigurări sociale - contribuŃia personalului la fondul de şomaj - contribuŃia personalului la fondul de sănătate - impozitul pe salarii - reŃineri din salarii (chirii, rate etc.) - avans chenzinal

Centralizatorul statelor de plată

421 "Personal – salarii datorate"

% 4312

"ContribuŃia personalului la asigurările sociale"

4372 "ContribuŃia personalului la

fondul de şomaj" 4314

"ContribuŃia angajaŃilor la asigurări sociale de sănătate"

444 ” Impozitul pe venituri de

natura salariilor” 427

"ReŃineri din salarii datorate terŃilor"

425 "Avansuri acordate

personalului"

23

5. 13.06 Înregistrarea reŃinerilor din: - ajutoare materiale - contribuŃia personalului la fondul de şomaj - contribuŃia personalului la fondul de sănătate - impozitul pe salarii - reŃineri din salarii (chirii, rate etc.) - avans chenzinal

Centralizatorul listelor de plată a ajutoarelor materiale

423 "Personal - ajutoare materiale

datorate"

% 4372

"ContribuŃia personalului la fondul de şomaj"

4314 "ContribuŃia personalului la asigurări sociale de sănătate"

444 ”Impozitul pe venituri de

natura salariilor” 427

"ReŃineri din salarii datorate terŃilor"

425 "Avansuri acordate

personalului"

6. 13.06 Înregistrarea contribuŃiei unităŃii la asigurările sociale

Stat de salarii 6451 "ContribuŃia unităŃii la

asigurările sociale"

4311 "ContribuŃia unităŃii la

asigurările sociale"

6. 13.06 Înregistrarea contribuŃiei unităŃii la bugetul asigurărilor pentru şomaj

Stat de salarii 6452 "ContribuŃia unităŃii pentru

ajutorul de şomaj"

4371 "ContribuŃia unităŃii la fondul

de şomaj "

7. 13.06 Înregistrarea contribuŃiei unităŃii la fondul de sănătate

Stat de salarii 6453 "ContribuŃia angajatorului

pentru asigurările sociale de sănătate"

4313 "ContribuŃia angajatorului

pentru asigurările sociale de sănătate"

24

CONTRIBUłIILE DE ASIGUR ĂRI , PROTECłIE SOCIAL Ă ŞI ÎMPOTRIVA ALTOR RISCURI PRIVIND MUNCA , ÎN ROMÂNIA ,

COMPARATIV CU CÂTEVA łĂRI EST EUROPENE (%)

Tabelul nr.5.3

Denumirea Suportator Cehia Polonia Ungaria Slovacia România

2005 2006 2007 * ContribuŃia la asigurările sociale privind sistemul public – CAS

Angajat 8,00 9,76 0,50 4,00 9,50 9,50 9,50 ** Angajator 26,00 9,76 18,00 14,00 22,00 19,75 19,50 24,50 29,50 TOTAL 34,00 19,52 18,50 18,00 31,50 29,25 29,00 34,00 39,00

CAS(P) Privat Angajat - - 8,00 - - - -

ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate – CASS

Angajat 4,50 6,50 4,00 4,00 6,50 6,50 6,50 Angajator 9,00 6,50 11,00 10,00 7,00 7,00 6,00 TOTAL 13,50 13,00 15,00 14,00 13,50 13,50 12,50

ContribuŃia la asigurările sociale de şomaj – CASJ

Angajat - - - 1,00 1,00 1,00 1,00 Angajator - - 3,00 1,00 3,00 2,50 2,00 TOTAL - - 3,00 2,00 4,00 3,50 3,00

ContribuŃia la fondul de garantare a creanŃelor salariale – FGCS

Angajator - - - - - - 0,25

ContribuŃia la asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale - CAMBP

Angajat - 2,45 - 1,40 - - - Angajator - 1,93-3,26 - 1,40 0,50-4,00 0,50-4,00 0,40-3,60 TOTAL - 4,38-5,71 - 2,80 0,50-4,00 0,50-4,00 0,40-3,60

ContribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii medicale - CCI

Angajator - - - - - 0,75 0,85

Comision ITM Angajator - 4,50 - - 0,75 0,75 0,75

Alte contribuŃii şi asigurări Angajat - - - 3,10 - -

*** Angajator - 6,60 1,50 13,95 - - TOTAL - 6,60 1,50 17,05 - -

25

Total contribu Ńii

Angajat 12,50 18,71 12,50 13,50 17,00 17,00 17,00

Angajator 35,00 29,29-31,22

33,50 40,35 33,25-36,75

31,25-34,75

29,75-32,85

TOTAL 47,50 48,00-49,33

46,00 53,85 50,25-53,75

48,25-51,75

46,75-49,85 ****

Sursa: publicaŃiile Tribuna economică şi legislaŃia română în vigoare în trimestrul III 2007. Note: * Pentru anul 2008 a se vedea Tabelul nr.5.1 ** ContribuŃia salariatului este unică (9,5 %) indiferent de condiŃiile de muncă. În schimb, contribuŃia angajatorului (rândul următor) se diferenŃiază în funcŃie de condiŃiile de muncă, respectiv în normale, deosebite şi speciale (Legea 19/2000 – art. 21, alin. (2) actualizat prin Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat, pe anul 2007). Pentru anii anteriori diferenŃierea nu a mai fost pusă în evidenŃă. *** conform Legii nr. 448/2007 (art. 77 aliniatul (2)). **** pentru condiŃii normale de muncă; pentru condiŃiile de muncă deosebite şi speciale creşte corespunzător creşterii CAS – ului, până la 56,75 / 59,95. - Începând cu data de 01.01.2008 potrivit OrdonanŃei de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului României pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, protecŃiei sociale şi al asigurării împotriva unor riscuri privind munca 12 cotele procentuale ale contribuŃiilor sociale se stabilesc prin Legea anuală a bugetului consolidat al statului.

26

5.6 Documente utilizate pentru evidenŃa salariilor şi altor drepturi de personal

Pentru a obŃine informaŃiile necesare referitoare la munca prestată, rezultatele muncii şi remunerarea ei se organizează evidenŃa primară şi operativă a acestor aspecte deosebit de importante atât pentru unitate cât şi pentru fiecare salariat în parte. Documentele primare referitoare la prezenŃa la lucru, cantitatea de muncă prestată şi rezultatele muncii stau la baza calculării salariilor cuvenite fiecărui lucrător în parte, constituind în acelaşi timp fundamentul pentru analizarea modului de utilizare a timpului de muncă şi a obligaŃiilor contractuale.

Cunoaşterea acestor informaŃii se realizează cu ajutorul următoarelor documente, care, în funcŃie de conŃinutul lor, se pot grupa în două categorii, şi anume:

a) documente privind prezenŃa la lucru (A1), timpul de muncă prestat (A2) şi producŃia obŃinută (A3):

A1. – fi şa de ceas; – fi şa de pontaj; – condica de prezenŃă.

A2. – foaie colectivă de prezenŃă; – carnet de pontaj; – situaŃia prezenŃelor şi a absenŃelor.

A3. – bon de lucru individual; – bon de lucru colectiv; – raport de producŃie şi salarizare; – pontajul lucrărilor manuale; – pontajul lucrărilor mecanice.

B) documente privind calculul drepturilor de salariu cuvenite: – stat de plată a salariilor; – listă de avans chenzinal; – listă de indemnizaŃii pentru concediul de odihnă; – desfăşurătorul indemnizaŃiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat; – fi şă de evidenŃă a salariilor; – centralizatorul statelor de plată.

Prezentăm în continuare două dintre cele mai importante documente privind calculul drepturilor salariale:

Statul de plată serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti, cuvenite salariaŃilor, precum şi al contribuŃiilor privind protecŃia socială şi a altor datorii. Este un document justificativ de înregistrare în contabilitate (ANEXELE 5.1).

Listă de avans chenzinal – serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaŃilor ca avansuri chenzinale şi pentru reŃinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite (ANEXA 5.2).

27

5.6.1 Stat de salarii (Cod 14-5-1/a, Cod 14-5-1/b, Cod 14-5-1/c şi Cod 14-5-1/k)

1. Serveşte ca: - document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaŃilor, precum şi al contribuŃiilor şi al altor sume datorate; - document justificativ de înregistrare în contabilitate.

2. Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe secŃii, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de evidenŃă a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaŃi în acord etc., a evidenŃei şi a documentelor privind reŃinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale (în cazul statului de salarii cod 14-5-1/b şi cod 14-5-1/c) şi se semnează, pentru confirmarea exactităŃii calculelor, de către persoana care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii. Coloanele libere din partea de reŃineri a statelor de salarii urmează a fi completate cu alte feluri de reŃineri legale decât cele nominalizate în formular. Pentru centralizarea la nivelul unităŃii a salariilor şi a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reŃinerilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de salarii. PlăŃile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, indemnizaŃiile de concediu, lichidările etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate şi toate reŃinerile legale din perioada de decontare respectivă.

3. Circulă: - la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata (exemplarul 1); - la casieria unităŃii pentru efectuarea plăŃilor (exemplarul 1), după caz; - la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1); - la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate.

4. Se arhivează: - la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăŃi (exemplarul 1); - la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

5. ConŃinutul minimal obligatoriu de informaŃii al formularului este următorul: - denumirea unităŃii, secŃiei, serviciului etc.; - denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul; - numele şi prenumele; venitul brut; contribuŃia individuală de asigurări sociale; contribuŃia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj; contribuŃia pentru asigurări sociale de sănătate; venitul net; deducere personală de bază; deduceri suplimentare; venitul bază de calcul; impozitul calculat şi reŃinut; salariul net (rubrica cheltuieli profesionale nu se mai calculează); - semnături: conducătorul unităŃii, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmeşte.

28

ANEXA 5.2 5.6.2 Listă de avans chenzinal

(Cod 14-5-1/d) 1. Serveşte ca: - document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaŃilor ca avansuri chenzinale; - document pentru reŃinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite; - document justificativ de înregistrare în contabilitate. 2. Se întocmeşte lunar, pe baza documentelor de evidenŃă a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate şi se semnează pentru confirmarea exactităŃii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale şi a întocmit lista. 3. Circulă: - la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata (exemplarul 1); - la casieria unităŃii, pentru efectuarea plăŃii avansurilor cuvenite (exemplarul 1), după caz; - la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru înregistrare în contabilitate (exemplarul 1); - la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârşitul lunii (exemplarul 2). 4. Se arhivează: - la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă (exemplarul 1); - la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2). 5. ConŃinutul minimal obligatoriu de informaŃii al formularului este următorul: - denumirea unităŃii, secŃiei, serviciului etc.; - denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul; - numele şi prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avans de plată; - semnături: conducătorul unităŃii, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmeşte. 5.6.3 Registrul general de evidenŃă a salariaŃilor Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, numai prin încheierea unui contract individual de muncă, în temeiul căruia persoana fizică, în calitate de salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraŃii denumite salariu. Fiecare angajator are obligaŃia de a înfiinŃa un registru general de evidenŃă a salariaŃilor 13, şi de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora. Metodologia de întocmire şi completare a registrului general de evidenŃă a salariaŃilor, înregistrările care se efectuează, precum şi orice alte elemente în legătură cu acesta, sunt

29

elaborate în conformitate cu art. 34 alin. (7) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, Angajatorii care au înfiinŃat sucursale, agenŃii, reprezentanŃe sau alte asemenea unităŃi fără personalitate juridică, cărora le-au delegat competenŃa încadrării personalului prin încheierea de contracte individuale de muncă, pot delega acestora şi competenŃa înfiinŃării registrului. Nu au obligaŃia de a înfiinŃa registru misiunile diplomatice, oficiile consulare străine cu sediul în România, precum şi reprezentanŃele din România ale persoanelor juridice străine pentru perioadele în care contractele individuale de muncă încheiate cu cetăŃenii români se înregistrează la inspectoratul teritorial de muncă. Registrul se întocmeşte în formă electronică. Registrul se completează în ordinea angajării şi cuprinde următoarele elemente: a) elementele de identificare a tuturor salariaŃilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP); b) data angajării; c) funcŃia/ocupaŃia conform specificaŃiei Clasificării OcupaŃiilor din România (COR) sau altor acte normative; d) tipul contractului individual de muncă; e) data şi temeiul încetării contractului individual de muncă. Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în format electronic, prin utilizarea uneia dintre următoarele modalităŃi: a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul InspecŃiei Muncii; b) prin e-mail, pe bază de semnătură electronică; c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă în format electronic, însoŃit de o adresă de înaintare semnată de angajator. EvidenŃa registrelor, respectiv a datelor cuprinse în acestea, transmise de angajatori la inspectoratul teritorial de muncă, se Ńine într-o bază de date organizată la nivelul InspecŃiei Muncii. Procedura privind transmiterea registrului în format electronic se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei, după adoptarea soluŃiei tehnice a registrului în format electronic şi în funcŃie de aceasta. Angajatorii au obligaŃia de a transmite registrul în formă electronică la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, după caz, în termen de 20 de zile de la data angajării primului salariat. Angajatorii care la data intrării în vigoare a hotărârii privind registrului general de evidenŃă a salariaŃilor, au personal încadrat cu contract individual de muncă sunt obligaŃi să transmită inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, după caz, registrul în formă electronică, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia 14. După îndeplinirea obligaŃiei anterioare angajatorii vor transmite registrul la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, numai în cazul în care intervin modificări ale elementelor prevăzute la lit. a)-e). Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul angajatorul, în cazurile menŃionate în termen de 5 zile de la data la care au intervenit modificări ale elementelor menŃionate. UnităŃile fără personalitate juridică ce au competenŃa înfiinŃării registrului au obligaŃia de a transmite registrul, în termen la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, cu îndeplinirea obligaŃiilor prevăzute de hotărâre. Registrul se păstrează în formă electronică la sediul angajatorului şi, după caz, la sediul sucursalei, agenŃiei, reprezentanŃei sau al altor asemenea unităŃi fără personalitate juridică.

30

Angajatorul are obligaŃia de a întocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariaŃi şi de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora. Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puŃin: actele necesare angajării, contractul individual de muncă, actele adiŃionale şi celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă, precum şi orice alte documente care certifică legalitatea şi corectitudinea completării în registru. La solicitarea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să îi elibereze copii, certificate de reprezentantul legal al acestuia sau de persoana împuternicită de angajator pentru conformitate cu originalul, ale documentelor existente în dosarul personal, ale paginii/paginilor din registrul electronic, care cuprinde/cuprind înscrierile referitoare la persoana sa şi/sau un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate, astfel cum rezultă din registrul general de evidenŃă şi din dosarul personal. Registrul electronic şi dosarele personale ale fiecărui salariat se vor păstra în condiŃii care să asigure securitatea datelor, precum şi păstrarea lor îndelungată şi corespunzătoare. Constituie contravenŃii următoarele fapte săvârşite de angajatori, persoane fizice sau juridice: a) neînfiinŃarea registrului şi/sau netransmiterea acestuia în formă electronică la inspectoratul teritorial de muncă în termenele şi forma prevăzute de prezenta hotărâre; b) refuzul de a pune la dispoziŃie inspectorului de muncă registrul în formă electronică, precum şi dosarul personal al salariaŃilor; c) necompletarea registrului în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri. ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează cu amendă de la 2.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON). Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea sancŃiunilor se fac de către inspectorii de muncă. Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (2), inspectorul de muncă făcând menŃiune despre această posibilitate în procesul-verbal. Prevederile art. 8 se completează cu dispoziŃiile OrdonanŃei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. InspecŃia Muncii adoptă soluŃia tehnică privind registrul în formă electronică şi aplicaŃia informatică pentru completarea şi transmiterea registrului de către angajatori. AplicaŃia informatică este distribuită angajatorilor care au obligaŃia de a înfiinŃa registrul. Registrele înfiinŃate şi înregistrate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 247/2003 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor, cu modificările şi completările ulterioare, se păstrează şi se arhivează de către angajatori. Hotărârea privind registrul în formă electronică a intrat în vigoare la data de 31 decembrie 2006 15 şi a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 247/2003 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 14 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

31

5.6.3.1 Procedura de completare şi transmitere a registrului general de evidenŃă a salariaŃilor în format electronic Completarea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor în format electronic 16 1. Registrul în format electronic cuprinde contractele individuale de muncă în vigoare la data de 31 decembrie 2006, indiferent dacă acestea sunt suspendate sau nu la data de 31 decembrie 2006. Contractele individuale de muncă ale salariaŃilor care au încetat cu data de 31 decembrie 2006 nu se înregistrează în registrul în format electronic. 2. Registrul în format electronic se completează în ordinea încheierii, modificării sau încetării contractelor individuale de muncă. 3. Registrul în format electronic se înfiinŃează şi se completează de către angajatori cu ajutorul aplicaŃiei informatice distribuită gratuit de către InspecŃia Muncii sau cu ajutorul aplicaŃiilor informatice proprii ale angajatorilor. 4. Completarea registrului electronic prin utilizarea aplicaŃiei pusă la dispoziŃie de către InspecŃia Muncii se face în conformitate cu instrucŃiunile de utilizare obŃinute de pe pagina de internet a InspecŃiei Muncii www.inspectiamuncii.ro sau de la sediul inspectoratelor teritoriale de muncă. 5. În cazul în care, pentru înfiinŃarea şi completarea registrului, angajatorii folosesc aplicaŃii informatice proprii de gestiune a salariaŃilor, aceste aplicaŃii trebuie să cuprindă şi să furnizeze elemente obligatorii, similar aplicaŃiei informatice pusă la dispoziŃie de către InspecŃia Muncii. 6. Structura şi formatul de fişier aferent registrului în format electronic care trebuie transmis la inspectoratul teritorial de muncă, în cazul angajatorilor care utilizează aplicaŃii informatice proprii, se pune la dispoziŃie de către InspecŃia Muncii. Transmiterea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor în format electronic 1. Registrul în format electronic se transmite la inspectoratul teritorial de muncă prin una din modalităŃile prevăzute la art. 3 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 161/2006 şi în conformitate cu procedura stabilită în Ordinul nr. 20/2007 al Ministrului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei şi instrucŃiunile de utilizare a aplicaŃiilor. 2. Registrul în format electronic, completat pe baza aplicaŃiei informatice proprii sau distribuită de către InspecŃia Muncii, se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui raza teritorială angajatorul îşi are sediul sau domiciliul, după caz. 3. EntităŃile fără personalitate juridică ale angajatorilor au obligaŃia de a transmite registrul în format electronic la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială acestea îşi desfăşoară activitatea. 4. Registrul în format electronic se transmite prin una din următoarele modalităŃi: A. Transmiterea on-line prin intermediul portalului InspecŃiei Muncii 1. Transmiterea on-line se face după solicitarea şi obŃinerea de către angajator a activării accesului la portalul InspecŃiei Munci http://itmonline.inspectiamuncii.ro şi obŃinerea „numelui de utilizator” şi a „parolei”. 2. Activarea accesului şi obŃinerea „numelui de utilizator” şi a „parolei” se face la sediul inspectoratului teritorial de muncă, în a cărui rază teritorială angajatorul îşi are sediul sau domiciliul, în baza unei împuterniciri semnată şi ştampilată de reprezentatul legal al angajatorului, însoŃită de o copie a certificatului de înmatriculare sau o copie a actului de identitate, după caz. 3. Activarea accesului şi obŃinerea „numelui de utilizator” şi a „parolei” pentru entităŃile fără personalitate juridică ale angajatorilor se face la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială acestea îşi desfăşoară activitatea, în baza unei împuterniciri semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al entităŃii f ără personalitate juridică, însoŃită de o copie a următoarelor documente:

32

a. delegarea de competenŃă pentru încadrarea personalului prin încheierea de contracte individuale de muncă; b. delegarea de competenŃă pentru înfiinŃarea şi completarea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor în format electronic; c. certificatul de înmatriculare al angajatorului; d. certificatul fiscal al entităŃii f ără personalitate juridică. 4. Modelul de împuternicire poate fi obŃinut de pe pagina de internet a InspecŃiei Muncii www.inspectiamuncii.ro sau de la sediul inspectoratelor teritoriale de muncă. 5. La solicitarea activării contului de acces angajatorul poate opta pentru atribuirea aceloraşi „nume utilizator” şi „parolă” atât pentru depunerea on-line a declaraŃiilor fiscale privind stabilirea comisionului datorat, cât şi pentru transmiterea on-line a registrului în format electronic. Această opŃiune se va face în momentul solicitării activării accesului pentru depunerea/transmiterea on-line. B. Transmiterea prin e-mail pe bază de semnătură electronică 1. Angajatorii care deŃin semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, pot depune registrul în format electronic la adresa de e-mail pusă la dispoziŃie de InspecŃia Muncii. 2. Modalitatea de trimitere prin e-mail şi adresa de e-mail pot fi obŃinute de pe pagina de internet a InspecŃiei Muncii www.inspectiamuncii.ro. C. Depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă 1. Transmiterea registrului prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă se face în format electronic pe suport CD, discheta 3,5 inch/ 1,44 MB, sau medii de stocare USB cu sistem de fişiere FAT/FAT32. 2. Registrul în format electronic, însoŃit de o adresă de înaintare semnată şi ştampilată de către reprezentantul legal, se depune după cum urmează: a. la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială persoanele fizice sau juridice îşi au domiciliul, respectiv sediul; b. la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea entităŃile fără personalitate juridică. 3. Pentru prima depunere la sediul inspectoratului teritorial de muncă a registrului în format electronic, adresa de înaintare este însoŃită de o copie a certificatului de înmatriculare – în cazul angajatorului persoană juridică, respectiv o copie a actului de identitate – în cazul angajatorului persoană fizică. 4. Pentru prima depunere la sediul inspectoratului teritorial de muncă a registrului în format electronic de către entităŃile fără personalitate juridică ale angajatorilor, adresa de înaintare este însoŃită de o copie a următoarelor documente: a. delegarea de competenŃă pentru încadrarea personalului prin încheierea de contracte individuale de muncă; b. delegare de competenŃă pentru înfiinŃarea şi completarea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor în format electronic; c. certificatul de înmatriculare al angajatorului; d. certificatul fiscal al entităŃii f ără personalitate juridică. 5. În cazul modificării elementelor de identificare ale angajatorului sau ale entităŃilor fără personalitate juridică ale acestuia, depunerea ulterioară a registrului în format electronic trebuie însoŃită de o copie care să ateste efectuarea acestor modificări. 6. Completarea eronată a registrului în format electronic sau a datelor de identificare ale angajatorului dă dreptul inspectoratului teritorial de muncă de a refuza înregistrarea acestuia.

33

1 Ordin nr.1.752 din 17 noiembrie 2005 al ministrului finanŃelor publice pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene publicat în M.Of. nr. 1080 bis/2005. 2 OrdonanŃa de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului României pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecŃiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671/01.10.2007. 3 În cota de contribuŃie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 2,0 % aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 4 Începând cu data de 01 ianuarie 2008 potrivit OrdonanŃei de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671/2007, bazele de calcul ale principalelor contribuŃii sociale au fost modificate iar cotele procentuale ale acestora se vor stabili prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. 5 obligaŃia este alternativă şi este condiŃionată de numărul angajaŃilor, a se vedea art. 77 din Legea nr.448/2006. 6 OrdonanŃa de urgenŃă nr. 226/2008 din 30.12.2008, privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial Nr. 899, Partea I, din 30.12.2008 (art. 6, alin. 1) şi 2)). 7 Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 122, Partea I , din 27.02.2009 (art. 16, alin. 1) şi 2)). 8 OrdonanŃa de urgenŃă nr. 226/2008 din 30.12.2008, privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial Nr. 899, Partea I, din 30.12.2008 (art. 7) şi Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 122, Partea I , din 27.02.2009 (art. 17). 9 Conform Legii nr. 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486/2007, începând cu drepturile salariale ale lunii august 2007 limitarea plafonului de CAS datorat de asiguraŃi a fost eliminată. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 este de 1.550 lei. 10 Conform OrdonanŃei de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului României, citată mai sus, începând cu drepturile salariale ale lunii ianuarie 2008 limitarea plafoanelor menŃionate ale contribuŃiilor sociale datorate de angajatori a fost eliminată. 11 Există două conturi diferite, unul de activ (6451) şi unul de pasiv (4311) cu aceiaşi denumire: contribuŃia unităŃii la asigurările sociale. Idem conturile 6453 - ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate şi 4313 - ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate. 12 Idem OrdonanŃa de urgenŃă nr. 91/2007. 13 Hotărâre nr.161/2006 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor publicată în Monitorul Oficial al României partea I-a, nr.172/2006. 14 astfel cum a fost modificat de HG nr. 53 din 24 ianuarie 2007. 15 termenul a fost prorogat prin Hotărârea Guvernului nr. 1094/2006 de la data de 1 septembrie 2006 la data de 31 decembrie 2006 16 Ordinul nr. 20/2007 al Ministrului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei privind aprobarea Procedurii de transmitere a registrului general de evidenŃă a salariaŃilor în format electronic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.59/2007.

1

CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA FISCAL Ă A IMPOZITULUI PE

PROFIT ŞI PE DIVIDENDE – Amortizarea fiscală în calculul profitului

IMPOZITUL PE PROFIT (TITLUL II, COD FISCAL)

Gestiunea fiscală a impozitului pe profit

Impozitul pe profit - implicaŃii contabile

Calculul profitului impozabil

Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal

Gestiunea fiscală a impozitului pe profit

IMPOZITUL PE DIVIDENDE

APLICAłIE REZOLVATĂ

TRATAMENTUL CONTABIL ŞI FISCAL AL AMORTIZĂRII

CONCEPłII PRIVIND AMORTIZAREA

AMORTIZAREA CONTABILĂ

Reguli de amortizare contabilă

Valoarea de amortizare contabilă

Durata de amortizare contabilă

AMORTIZAREA FISCALĂ

Reguli de amortizare fiscală

Valoarea de amortizare fiscală

Regimuri de amortizare fiscală

Determinarea profitului impozabil

RelaŃiile impozitării profitului

Calculul amortizării fiscale

CALCULUL PROFITULUI

CONCLUZII:

InfluenŃa amortizării asupra performanŃei financiare a întreprinderii

AplicaŃii rezolvate

Cuvinte cheie: IMPOZITUL PE PROFIT, IMPOZITUL PE DIVIDENDE, AMORTIZAREA

CONTABILĂ, AMORTIZAREA FISCALĂ, PROFIT IMPOZABIL.

2

3

IMPOZITUL PE PROFIT (TITLUL II, COD FISCAL)

Scopul temei „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit” este de a prezenta impactul pe care îl au în contabilitatea şi gestiunea internă a firmelor principalele norme fiscale privind impozitul pe profit.

Obiectivele temei” Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit” sunt:

- cunoaşterea prevederilor principalelor acte normative fiscale cu impact în contabilitatea firmelor

- aprofundarea legislaŃiei fiscale pentru gestiunea şi aplicarea ei corectă şi creativă - înŃelegerea modului de organizare a contabilităŃii financiare şi de gestiune a

principalelor norme fiscale

- precizarea înregistrărilor contabile financiare şi de gestiune aferente fiecărui grup de reglementări fiscale

- stăpânirea fluxurilor informaŃionale modificate cu ocazia aplicării normelor fiscale privind impozitul pe profit

- stăpânirea mecanismelor de integrare a gestiunii contabile cu cea fiscală

- calcularea unor indicatori de venituri şi cheltuieli în funcŃie de parametri fiscali - identificarea şi utilizarea instrumentelor de analiză economică complexă fiscală şi

contabilă. Conceptele cheie utilizate în tema „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a

impozitului pe profit” sunt:

- profit - impozit pe profit

- profit impozabil

- profit brut - cheltuieli deductibile

- cheltuieli nedeductibile. Introducere pentru tema „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit”. Fiecare din impozitele datorate la bugetul public, inclusiv impozitul pe profit, generează înregistrări specifice în contabilitatea financiară şi în cea de gestiune a firmei. În urma acestora au loc mutaŃii în structura patrimoniului. Impactul pe care îl are în contabilitatea firmelor din România normele fiscale privind impozitul pe profit este abordat în tema „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit”.

Pentru parcurgerea temei sunt necesare noŃiuni de economie politică, economia firmei, fiscalitate, bazele contabilităŃii, contabilitate financiară.

După studierea temei “Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit” studenŃii vor cunoaşte modul de înregistrare a acestui impozit şi taxă, problemele de organizare a sistemului informaŃional intern pentru a răspunde nevoilor de realizare a gestiunii fiscale, modificările în structura patrimoniului şi în cea a calculaŃiei costurilor determinate de legislaŃia fiscală aplicabilă. De asemenea vor putea fi abordate specializat problemele specifice unei entităŃi patrimoniale. Cuprinsul temei „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit”

Impozitul pe profit - implicaŃii contabile

Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal

4

Gestiunea fiscală a impozitului pe profit Impozitul pe profit - implica Ńii contabile ImplicaŃiile contabile ale impozitului pe profit vizează sistemul informaŃional capabil să permită calcularea corectă a impozitului pe profit conform normelor fiscale şi posibilitatea efectuării de teste şi controale asupra algoritmilor utilizaŃi. Problema a apărut deoarece impozitul pe profit în sens fiscal nu se aplică la profitul contabil aşa cum este el definit în teoria şi doctrina economică. Cu cât abaterile de la profitul contabil sunt mai mari cu atât sistemul de gestiune fiscală şi implicaŃiile în contabilitate sunt mai complexe. Înregistrarea în contabilitatea financiară a impozitului pe profit se face prin nota contabilă: 691 = 441 În cazul în care din decontul privind impozitul pe profit rezultă la un termen de raportare un impozit pe profit datorat mai mic decât cel din perioada anterioară de raportare se întocmeşte aceeaşi notă contabilă în roşu. Această regulă se aplică numai în cursul aceluiaşi exerciŃiu financiar. Plata impozitului pe profit se face conform următoarei înregistrări contabile 441 = 5121 pentru plata prin bancă, sau 441 = 5311 în cazul plăŃii cu numerar. Plătitorii de impozit pe profit au dreptul la restituirea impozitului plătit în plus. Pentru aceasta se face o cerere la organul fiscal. Dacă în urma controlului nu rezultă alte obligaŃii neachitate se restituie impozitul plătit în plus. Într-o astfel de situaŃie se întocmeşte nota contabilă 5121 = 441 Calculul profitului impozabil Profitul impozabil se calculează ca diferenŃă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare (art. 19 – Cod fiscal - Reguli generale). Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal

CorelaŃia dintre rezultatul contabil şi cel fiscal poate fi pusă în evidenŃă foarte bine prin relaŃia de calcul a profitului impozabil şi a profitului net. Astfel profitul impozabil se calculează conform următoarei relaŃii:

PI = PB + CN - VN - AD

5

în care

PI = Profit impozabil PB = Profit brut CN = cheltuieli nedeductibile fiscal VN = venituri neimpozabile fiscal AD = alte deduceri legale.

Profitul net se calculează la rândul lui pe baza formulei: PN = PB - IP în care

PN = Profit net PB = Profit brut IP = Impozit pe profit. Impozitul pe profit, în cazul cel mai general, se stabileşte prin relaŃia: IP = PI1*c1 + PI2*c2 + ......... + Pin*cn (2.2.2.3) în care IP = impozit pe profit total PI1 = profit impozabil aferent cotei de impozitare c1 PI2 = profit impozabil aferent cotei de impozitare c2 PIn = profit impozabil aferent cotei de impozitare cn c1 = cotă de impozitare 1 conform legislaŃiei fiscale c2 = cotă de impozitare 2 conform legislaŃiei fiscale cn = cotă de impozitare n conform legislaŃiei fiscale. Nota: în prezent, Codul fiscal român stabileşte: o cota unică de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil de 16 %, cu excepŃiile prevăzute la art. 38 (art. 17, cotele de impozitare – Cod fiscal). În relaŃia anterioară s-a avut în vedere existenŃa mai multor cote de impozitare pentru diferite activităŃi care sunt derulate de aceeaşi întreprindere. În practica fiscală din România numărul cotelor de impozitare nu a depăşit 3 sau 4. Formula a fost prezentată pentru cazul general.

Din relaŃiile de calcul prezentate observăm că între rezultatul contabil şi cel fiscal există o interdependenŃă foarte strânsă. Nivelul rezultatului contabil depinde de nivelul rezultatului fiscal dar şi nivelul rezultatului fiscal depinde de nivelul rezultatului contabil. În plus există o dependenŃă structurală între cei doi indicatori. Rezultatul fiscal depinde de structura veniturilor şi a cheltuielilor care formează rezultatul contabil. Anumite venituri sau cheltuieli nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal. Din acest motiv relaŃia este proporŃională, dar nu direct proporŃională între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal. În principiu raportarea la nivelul critic (rezultat contabil sau fiscal zero) trebuie să fie de acelaşi tip (profitul contabil trebuie să aibă în corespondenŃă profit fiscal şi pierderea contabilă trebuie să corespundă la pierdere fiscală). În măsura în care nu există acest tip de corelaŃie cauzele sunt identificate în conŃinutul legislaŃiei fiscale şi în problemele de structură a indicatorilor de care am vorbit deja. În categoriile de raportări în care apare unul dintre indicatori interesează corelaŃia de nivel şi structură dintre rezultatul contabil şi cel fiscal.

6

InterdependenŃa dintre rezultatul fiscal şi cel contabil se manifestă şi prin intersectarea sau sincronizarea activităŃilor de gestiune şi calcul pentru cei doi indicatori. Din formulele de calcul se contată că nu se pot derula separat fluxurile de stabilire a rezultatului contabil şi acelui fiscal. Putem stabili etapele şi paşii activităŃilor interdependente desfăşurate pentru determinarea rezultatului contabil şi a celui fiscal.

Etapa 1 constă în colectarea cheltuielilor şi a veniturilor, etapă finalizată prin finalizarea balanŃei de verificare intermediare, inclusiv a profitului brut.

Etapa 2 se materializează în gruparea şi filtrarea posturilor care ajută la calcularea profitului impozabil şi a impozitului pe profit. Punctul final al etapei este calcularea profitului impozabil.

Etapa 3 preia profitul impozabil de la etapa 2 şi se încheie prin calcularea impozitului pe profit.

În etapa 4 se calculează profitul net pe baza profitului brut de la etapa 1 şi a impozitului pe profit de la etapa 3.

În etapa 5 se înscriu rezultatele calculelor anterioare în balanŃa de verificare finală. Pe baza informaŃiilor contabile finale se completează în etapa 6 registrele contabile

obligatorii şi cele utilizate de întreprindere. Etapa 7 este dedicată completării Registrului de evidenŃă fiscală. Etapa 8 este consacrată întocmirii raportărilor fiscale către autorităŃi publice, inclusiv

cea privind impozitul pe profit. Justificarea sau controlul rezultatului fiscal se face apelând la elemente din

contabilitate, respectiv venituri şi cheltuieli. Aceleaşi elemente determină şi rezultatul contabil dar pe baza unui algoritm diferit. În registrul de evidenŃă fiscală care stă la baza determinării impozitului pe profit sunt trecute ca referenŃiale elemente de venituri şi cheltuieli care trebuie să coincidă cu datele din balanŃa de verificare. Dacă am fi la disciplina chimie am avea următoarea situaŃie: aceleaşi elemente combinate în algoritmi diferiŃi dau două rezultate diferite (contabil şi fiscal) .

Analiza financiară a trecut la verificarea unor corelaŃii mai fine ale rezultatului contabil şi a celui fiscal. Are loc defalcarea şi dezagregarea celor doi indicatori la nivel de subunitate a entităŃii patrimoniale, la nivel de centru de cost, de venit sau de responsabilitate, până la nivelul grupului de active (centrul generator de numerar) sau al locului de muncă.

LegislaŃia din România a avut în vedere un element care uşurează sau mai exact nu îngreunează activitatea de gestiune fiscală: exerciŃiul fiscal coincide cu exerciŃiul financiar (contabil) fiind anul calendaristic. Trebuie reŃinut că în unele Ńări exerciŃiul fiscal începe în martie - aprilie sau septembrie - octombrie. Şi în România au existat exerciŃii bugetare în funcŃie de ciclul agricol (octombrie - septembrie) .

Asupra relaŃiei gestiune fiscală - contabilitate şi a celei dintre rezultatul contabil şi cel fiscal acŃionează şi pierderile fiscale din perioadele de scutire. Conform normelor fiscale orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare. Pierderea fiscală netă este diferenŃa dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire şi profitul impozabil total în aceeaşi perioadă. Gestiunea fiscală a impozitului pe profit

LegislaŃia fiscală nu recunoaşte toate cheltuielile efectuate de firmă ca fiind deductibile la calculul impozitului pe profit. Din acest motiv întreprinderile plătitoare de impozit pe profit trebuie să separe cheltuielile pe 3 categorii relevante din punct de vedere al impozitului pe profit:

- cheltuieli total deductibile

7

- cheltuieli cu deductibilitate limitată - cheltuieli nedeductibile fiscal.

Organizarea unei gestiuni fiscale adecvate pentru calculul impozitului pe profit poate consta din:

- deschidere analitice în cadrul conturilor sintetice pentru fiecare categorie de cheltuială din cele menŃionate ca fiind relevante din punct de vedere al calculului impozitului pe profit (deductibilitate totală, limitată sau nedeductibilitate)

- definire tranzacŃii specifice cu fiecare categorie de cheltuială din cele menŃionate ca fiind relevante din punct de vedere al calculului impozitului pe profit (deductibilitate totală, limitată sau nedeductibilitate)

- pregătire rapoarte speciale care să separe cele 3 categorii de cheltuială relevante pentru calculul impozitului pe profit

- identificarea unor centre de cost separate pentru cheltuielile cu regim fiscal special(deductibilitate limitată sau nedeductibile)

Atât pentru cheltuielile cu deductibilitate limitată cât şi pentru cele nedeductibile fiscal, întreprinderile trebuie să organizeze o gestiune fiscală adecvată care să permită organului fiscal să le identifice şi să le separe de cele integral deductibile cu uşurinŃă. În cazul în care o astfel de gestiune nu este adecvată complexităŃii sistemului informaŃional al întreprinderii apare riscul să se dea datelor o interpretare defavorabilă contribuabilului. Conform Codului fiscal următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicată asupra diferenŃei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizaŃia de deplasare acordată salariaŃilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituŃiile publice; c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2 %, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare. Intră sub incidenŃa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcŃionarea corespunzătoare a unor activităŃi sau unităŃi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniŃe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaŃilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaŃiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaŃii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaŃii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuŃia la fondurile de intervenŃie ale asociaŃiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament; d) perisabilităŃile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraŃiei centrale, împreună cu instituŃiile de specialitate, cu avizul Ministerului FinanŃelor Publice; e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii; f) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută în continuare; g) cheltuielile cu dobânda şi diferenŃele de curs valutar, în limita prevăzută mai jos; h) amortizarea, în limita prevăzută la gestiunea activelor corporale (art.24 – Cod fiscal); i) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

8

j) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; k) cheltuielile pentru funcŃionarea, întreŃinerea şi repararea locuinŃelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeŃelor construite prevăzute de legea locuinŃei, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10 %. DiferenŃa nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari; l) cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere şi reparaŃii aferente unui sediu aflat în locuinŃa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeŃelor puse la dispoziŃia societăŃii în baza contractelor încheiate între părŃi, în acest scop; m) cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere şi reparaŃii aferente autoturismelor folosite de angajaŃii cu funcŃii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuŃii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale(Foaie de parcurs, Ordin de deplasare, Aviz însoŃire marfă între gestiuni aflate în locaŃii diferite, etc.) . În plus faŃă de cheltuielile cu deductibilitate limitată există o serie de cheltuieli pe care legea fiscală nu le recunoaşte ca fiind deductibile la calculul impozitului pe profit. Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenŃe din anii precedenŃi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereŃinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităŃile de întârziere datorate către autorităŃile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalităŃile sau majorările datorate către autorităŃi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităŃi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepŃia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenŃiile de evitare a dublei impuneri. De reŃinut că dobânzile şi penalităŃile în cadrul contractelor comerciale sunt deductibile fiscal. c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor fiscale privind taxa pe valoarea adăugată; Dacă se stabileşte răspunderea unei persoane şi se iniŃiază procedura de recuperare lipsa din gestiune devine deductibilă la calculul impozitului pe profit. d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaŃilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reŃinere la sursă; e) cheltuielile făcute în favoarea acŃionarilor sau asociaŃilor, altele decât cele generate de plăŃi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preŃul de piaŃă pentru aceste bunuri sau servicii; f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii (dreptului contabil în materie), prin care să se facă dovada efectuării operaŃiunii sau intrării în gestiune, după caz;

9

g) cheltuielile înregistrate de societăŃile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinŃă al terenului agricol adus de membrii asociaŃi, peste cota de distribuŃie din producŃia realizată din folosinŃa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere; h) cheltuielile determinate de diferenŃele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deŃin participaŃii, precum şi de diferenŃele nefavorabile de valoare aferente obligaŃiunilor emise pe termen lung, cu excepŃia celor determinate de vânzarea - cesionarea acestora; i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepŃia celor prevăzute la articolul 20 lit. d) Cod fiscal, respectiv cele prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative; j) cheltuielile cu contribuŃiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform reglementărilor specifice impozitului pe venit; l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepŃia prevederilor specifice impozitului pe venit; m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanŃă, asistenŃă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităŃilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte; n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepŃia celor care privesc bunurile reprezentând garanŃie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităŃii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenŃă a creanŃelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenŃă a creanŃelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în situaŃiile prevăzute de legislaŃia în vigoare. Contribuabilii care scot din evidenŃă clienŃii neîncasaŃi sunt obligaŃi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenŃă a creanŃelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare; p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii. Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiŃii: 1. sunt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri; 2. nu depăşesc mai mult de 20 % din impozitul pe profit datorat. În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcŃiei de localuri, a dotărilor, achiziŃiilor de tehnologie a informaŃiei şi de documente specifice, finanŃării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaŃionale. s) cheltuielile înregistrate în evidenŃa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală. t) cheltuielile cu taxele şi cotizaŃiile către organizaŃiile neguvernamentale sau asociaŃiile profesionale, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m) care au legătură cu activitatea desfăşurată şi care depăşesc 4.000 euro anual.

10

LegislaŃia fiscală stabileşte restricŃii la calculul impozitului pe profit atât în ceea ce priveşte cheltuielile, conform celor menŃionate anterior, cât şi al veniturilor. O primă restricŃie este legată de calitatea plătitorului de impozit pe profit. OrganizaŃiile nonprofit, organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: a) cotizaŃiile şi taxele de înscriere ale membrilor; b) contribuŃiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanŃilor; c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaŃiei în vigoare; d) veniturile obŃinute din vize, taxe şi penalităŃi sportive sau din participarea la competiŃii şi demonstraŃii sportive; e) donaŃiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele şi dobânzile obŃinute din plasarea disponibilităŃilor rezultate din venituri scutite; g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole; h) resursele obŃinute din fonduri publice sau din finanŃări nerambursabile; i) veniturile realizate din acŃiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinŃe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile excepŃionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaŃiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică; k) veniturile obŃinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaŃiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcŃionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinŃifice, învăŃământului, sportului, sănătăŃii, precum şi de camerele de comerŃ şi industrie, organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile patronale. OrganizaŃiile nonprofit, organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităŃi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10 % din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. OrganizaŃiile nonprofit, organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile patronale datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele exceptate. A doua restricŃie în preluarea veniturilor la calculul impozitului pe profit este legată de natura acestora, indiferent de tipul contribuabilului. Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele ComunităŃii Europene, dacă persoana juridică română deŃine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puŃin 2 ani, care se încheie la data plăŃii dividendului; b) diferenŃele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deŃin titluri de participare, precum şi diferenŃele de evaluare a investiŃiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deŃin titlurile de participare; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

11

d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. Având în vedere dispoziŃiile fiscale privind veniturile, firmele vor organiza o gestiune adecvată a acestora similar cu cea a cheltuielilor. Complexitatea problemelor gestiunii fiscale a veniturilor este mult mai mică decât la cheltuieli. Pot fi suficiente rapoartele sau tipurile de tranzacŃii specifice pentru calculul profitului impozabil sau a impozitului pe profit. Exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea. Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 2 februarie 2005. La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezintă următoarele date financiare: Venituri din vânzarea mărfurilor = 1.000.000.000 lei Venituri din prestări de servicii = 2.000.000 lei Total cifră de afaceri 1.002.000.000 lei Cheltuieli privind mărfurile = 750.000.000 lei Cheltuieli cu personalul = 20.000.000 lei Alte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei din care: 15.000.000 lei sponsorizare Total cheltuieli 860.000.000 lei Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005: Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei. Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea: 157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei. Avându-se în vedere condiŃiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt: - 3‰ din cifra de afaceri reprezintă 3.006.000 lei; - 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 5.024.000 lei. Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei. Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de: 25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei. IMPOZITUL PE DIVIDENDE (TITLUL II, CAPITOLUL VI, COD FISCAL) Declararea şi reŃinerea impozitului pe dividende O persoană juridică română care plăteşte dividende către o persoană juridică română are obligaŃia să reŃină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende, reŃinut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol. (2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10 % asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română. (3) Impozitul pe dividende care trebuie reŃinut se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul, în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat

12

situaŃiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv. (4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deŃine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăŃii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniŃi până la data plăŃii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană. (5) Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică şi asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investiŃii (art. 36 – Cod fiscal). (la data 01-Jan-2007 Titlul II, Capitol VI, art. 36 modificat de art. l, punctul 24. din Legea 343/2006) Veniturile persoanelor fizice, sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deŃinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiŃii, se impun cu o cotă de 16 % din suma acestora. ObligaŃia calculării şi reŃinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acŃionari sau asociaŃi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata, în cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acŃionarilor sau asociaŃilor până la sfârşitul anului în care s-au aproba; situaŃiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv (art. 67 – Cod fiscal). APLICA łIE REZOLVAT Ă Să se calculeze impozitul pe profit pentru o societate comercială care prezintă veniturile şi cheltuielile de exploatare din tabelul următor:

Tabelul nr.1

ExplicaŃie Trimestrul 1

Trimestrul 2

Trimestrul 3

Trimestrul 4

Venituri de exploatare ale perioadei 1.000 2.000 1.000 2.000 Cheltuieli de exploatare curente ale perioadei (exclusiv cheltuiala cu impozitul pe profit)

600 1.000 3.000 1.200

Notă: - Între cheltuieli există amenzi şi penalităŃi faŃă de autorităŃile române: 300 - Între venituri există dividende de la persoane juridice române: 250 - Alte deduceri fiscale: 50

13

CALCULUL PROFITULUI Tabelul

nr.2 Nr. crt. ExplicaŃie

Trimestrul 1

Trimestrul 2

Trimestrul 3

Trimestrul 4

1 Venituri de exploatare ale perioadei (necumulate)

1.000 2.000 1.000 2.000

2

Cheltuieli de exploatare ale perioadei (necumulate) (exclusiv cheltuiala cu impozit pe profit)

600 1.000 3.000 1.200

3 Cheltuiala cu impozitul pe profit din perioada precedentă

0 64 224 0

4 Venituri neimpozabile inclusiv deduceri

0 0 0 300

5 Cheltuieli nedeductibile 0 0 0 300

6 Profitul impozabil (R1cml - R2

cml – R3 – R4 + R3 + R5) 400 1.400 - 600 200

7 Impozitul pe profit datorat (16 % × R6)

64 224 0 32

8 Impozitul pe profit plătit în perioadele precedente

0 64 224 224

9 Impozitul pe profit de plată (R7 – R8)

64 160 - 224 - 192

10 Impozitul pe profit plătit în perioada curentă

64 160 0 0

11 Profit net (R1 cml – R2 cml – R7) / Pierdere contabilă

335 1.176 - 600 168

ExplicaŃia Note contabile

Închiderea conturilor de venituri (provizorie - cumulat)

7xx =

121 1.000

7xx =

121 3.000

7xx =

121 4.000

7xx =

121 6.000

Închiderea conturilor de cheltuieli (provizorie - cumulat)

121 =

6xx 600

121 =

6xx 1.600

121 =

6xx 4.600

121 =

6xx 5.800

Cheltuiala cu impozitul pe profit (provizorie - cumulat)

691 =

441 64

691 =

441 224

691 =

441 0

691 =

441 32

Închiderea cheltuielilor cu impozitul pe profit (prv-cml)

121 =

691 64

121 =

691 224

121 =

691 0

121 =

691 32

Plata impozitului pe profit 441 =

512 64

441 =

512 160

14

BalanŃa de verificare (strict pentru aceste operaŃii)

Rulaj Sold final Debit Credit Debit Credit

121 – Profit şi pierdere 5.832 6.000 - 168 441 – Impozit pe profit 224 32 192 - 512 – Conturi la banci - 224 - 224

691 - Cheltuiala cu impozitul pe profit

- - - -

6xx - Cheltuieli - 5800 - 5800 7xx - Venituri 6000 - 6000 - Total 12.056 12.056 6.192 6.192

TRATAMENTUL CONTABIL ŞI FISCAL AL AMORTIZ ĂRII CONCEPłII PRIVIND AMORTIZAREA

Majoritatea activelor imobilizate se degradează în timp şi, ca atare, trebuie asigurată înlocuirea acestora. Acest fapt se realizează, de regulă, prin amortizare. Amortizarea este deci echivalentul valoric al deteriorării ireversibile a unei imobilizări ca urmare a funcŃionării, a acŃiunii factorilor naturali, a progresului tehnic sau a altor cauze. Nu se amortizează bunurile a căror utilizare este practic nelimitată în timp, precum terenurile sau investiŃiile financiare, o eventuală depreciere a acestora fiind acoperită prin intermediul provizioanelor (ajustărilor).

Există mai multe concepŃii privind amortizarea 1. Conform concepŃiei economice a amortizării, întreprinderile utilizează bunurile

achiziŃionate pentru a obŃine avantaje economice (beneficii) pe parcursul mai multor perioade. În virtutea contabilităŃii de angajamente şi a separării exerciŃiilor financiare, trebuie imputată valoarea de intrare (contabilă) a bunului astfel încât fiecare exerciŃiu să suporte o cheltuială corespunzătoare avantajelor obŃinute în urma utilizării bunului respectiv.

Conform concepŃiei financiare, amortizarea este o modalitate de recuperare a capitalului investit. În acest caz, ea devine o prelevare asupra beneficiilor şi, de aceea, constituie o resursă la dispoziŃia întreprinderii. Acumularea amortizărilor anuale trebuie să permită înlocuirea activului imobilizat care nu mai poate sau nu mai trebuie (din cauza deprecierii morale) să fie utilizat. Amortizarea devine, astfel, un element al autofinanŃării .

Conform concepŃiei juridico-contabile, amortizarea este legată de concepŃia patrimonial ă a bilanŃului . Potrivit Planului contabil general francez amortizarea este "o constatare contabilă a micşorării valorii unui element de activ, ce rezultă din utilizare, din trecerea timpului, din schimbarea de tehnică sau din orice altă cauză" .

IAS 16 „Imobilizări corporale” defineşte amortizarea ca fiind alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaŃă utilă. În contabilitatea românească, la ora actuală, se observă tendinŃa tot mai pregnantă de a separa contabilitatea de fiscalitate. De aceea, în ceea ce priveşte amortizarea, a început să se utilizeze două concepte sensibil diferite: 1) amortizarea contabilă (prevăzută de reglementările cu caracter contabil) 2) amortizarea fiscală (prevăzută de reglementările cu caracter fiscal) AMORTIZAREA CONTABIL Ă Amortizarea contabilă reprezintă amortizarea care se înscrie în contabilitate sub formă de cheltuieli determinate conform unor reglementări şi reguli contabile.

15

Ca să realizăm o amortizare contabilă avem nevoie, în principal, de reguli de amortizare contabilă, de o bază de amortizare (valoare amortizabilă), de regimuri de amortizare precum şi de durate de amortizare definite din punct de vedere contabil. LegislaŃia care reglementează amortizarea contabilă este formată în principal de o serie de acte normative (hotărâri de guvern, ordine ale ministrului finanŃelor publice) dintre care cel mai recent este OMFP nr. 1.752/2005 privind reglementările contabile conforme cu Directivele C.E.E. 2.

Reguli de amortizare contabilă Amortizarea contabilă rezidă din cuprinsul art. 33 alin. (1) şi (2) al OMFP 1.752/2005, astfel: „ajustările de valoare cuprind toate corecŃiile destinate să Ńină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanŃului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcŃie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.”

Valoarea de amortizare contabilă În ceea ce priveşte valoarea de amortizat (mărimea amortizabilă) această rezidă din art. 97, alin. (1) şi (2) din acelaşi Ordin, astfel: „amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare (valoare contabilă) a imobilizărilor corporale. Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcŃiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică şi condiŃiilor de utilizare a acestora”. Pentru imobilizările necorporale valoare de intrare şi duratele de utilizare economică, beneficiază de reglementări specifice după cum se va vedea în continuare.

Durata de amortizare contabilă Dacă facem referire la durata de amortizare, trebuie să amintim că în anii anteriori, atunci când armonizarea avea ca obiect standardele internaŃionale (reglementările actuale se amortizează la rândul lor continuu cu acestea – vezi OMFP 2001/2006 3) se menŃiona că perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de viaŃă utilă, sinonimă cu durata de viaŃă pe care se estimează că vor fi obŃinute beneficii economice. Din punct de vedere contabil, reglementările conforme cu directivele europene introduc, după cum am constatat, un concept nou, acela de durata de utilizare economică. În înŃelesul reglementărilor conforme cu directivele europene „prin durata de utilizare economică se înŃelege durata de viaŃă utilă, aceasta reprezentând (art.65): a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau b) numărul unităŃilor produse sau a unor unităŃi similare ce se estimează că vor fi obŃinute de entitate prin folosirea activului respectiv”. Reglementările armonizate instituie măsuri diferite pentru duratele de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale. Dacă pentru imobilizările corporale s-a consacrat noŃiunea de durată economică (ca mai sus) pentru imobilizările necorporale durata de amortizarea este prevăzută expres în actul normativ. Astfel, „o entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaŃie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani” - art. 72, alin. (1) din OMFP 1.752/2005.

Regimuri de amortizare contabilă 4 Regimurile de amortizare contabilă rezidă din cuprinsul articolelor 98 şi 99 din OMFP 1.752/2005: din punct de vedere contabil, entităŃile amortizează (toate s.n.) imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

16

a) amortizarea liniară; b) amortizarea degresivă; c) amortizarea accelerată. Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială. Terenurile nu se amortizează. „InvestiŃiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălŃilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării , prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraŃie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.” Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaŃie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate. AMORTIZAREA FISCAL Ă Amortizarea fiscală reprezintă amortizarea determinată conform unor reglementări şi reguli fiscale pentru a înlocui amortizarea contabilă la calculul impozitului pe profit. Şi pentru realiza o amortizare fiscală este nevoie, în principal, de reguli de amortizare, de o valoare (bază) de amortizare, precum şi de regimuri şi durate de amortizare. La toate acestea răspunde articolul 24, Cod fiscal 5 sau face trimitere, la alte acte normative, după cum vom observa atunci când vom analiza durata de amortizare.

Reguli de amortizare fiscală Amortizarea fiscală este reglementată de articolul omonim din Cod fiscal (art.24 - Amortizarea fiscală) dar prevederi în acest sens sunt cuprinse şi în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal 6 ca şi în Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcŃionare a activelor fixe (vezi III.4 - Durata de amortizare fiscală). Amortizarea fiscală se referă, în principal, la amortizarea mijloacelor fixe, o categorie mai restrânsă de imobilizări corporale, astfel: „cheltuielile aferente achiziŃionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăŃirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor art.24 (1)”. Mijlocul fix amortizabil – concept exclusiv fiscal - reprezintă orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii (2): a) este deŃinut şi utilizat în producŃia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terŃilor său în scopuri administrative; b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilit ă prin hotărâre a Guvernului; c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an. Din comparaŃia definiŃiilor imobilizărilor corporale şi a mijloacelor fixe rezultă existenŃa unor imobilizări corporale cu valoare de intrare mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului pentru care, conform alin. (17), contribuabilul poate opta fie la deducerea cheltuielilor aferente imobilizării fie pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor art.24”- Cod fiscal (Amortizarea fiscală). Notă: în opinia noastră, opŃiunea pentru deducerea cheltuielilor cu amortizarea aferente acestor imobilizări (obiecte de inventar) conduce la un tratament diferenŃiat al cheltuielilor cu amortizarea, respectiv divizarea acestora în cheltuieli deductibile la calculul profitului (de genul celor de mai sus - prevedere contabilă) şi cheltuieli nedeductibile la calculul profitului (prevedere fiscală) ceea ce ar dauna tratamentului unitar nedeductibil al amortizării contabile. Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.

17

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile (3): a) investiŃiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaŃie de gestiune sau altele asemenea; b) mijloacele fixe puse în funcŃiune parŃial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor; c) investiŃiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanŃe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracŃiei în subteran şi la suprafaŃă; d) investiŃiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăŃirii parametrilor tehnici iniŃiali şi care conduc la obŃinerea de beneficei economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; e) investiŃiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparŃinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică; f) amenajările de terenuri.

Nu reprezintă active amortizabile (fiscal - n.a.): a) terenurile, inclusiv cele împădurite; b) tablourile şi operele de artă; c) fondul comercial; d) lacurile, bălŃile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiŃii; e) bunurile din domeniul public finanŃate din surse bugetare; f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor; g) casele de odihnă proprii, locuinŃele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor (4).

Valoarea de amortizare fiscală Prin valoarea de intrare (amortizabilă) a mijloacelor fixe se înŃelege (5): a) costul de achiziŃie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; b) costul de producŃie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de către contribuabil; c) valoarea de piaŃă, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.

Regimuri de amortizare fiscală Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli: a) în cazul construcŃiilor, se aplică metoda de amortizare liniar ă; b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaŃiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar ă, degresivă sau accelerată; c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar ă sau degresivă. În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil (7). Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix. În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienŃii urm ători (8): a) 1,5 - dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;

18

b) 2,0 - dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani; c) 2,5 - dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani. În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează : a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix; b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia. Articolul 24 reglementează şi amortizarea fiscală a imobilizărilor necorporale similar reglementării amortizării contabile (cu excepŃia fondului comercial care nu se amortizează din punct de vedere fiscal), după cum urmează: Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează (11): a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcŃiune; b) pentru cheltuielile cu investiŃiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz; c) pentru cheltuielile cu investiŃiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaŃie de gestiune de cel care a efectuat investiŃia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz; d) pentru cheltuielile cu investiŃiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani; e) amortizarea clădirilor şi a construcŃiilor minelor, salinelor cu extracŃie în soluŃie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanŃe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiŃiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în funcŃie de rezerva exploatabilă de substanŃă minerală utilă. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează: 1) din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracŃii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiŃii pentru descopertă; 2) din 10 în 10 ani la saline; f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcŃie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcŃionare prevăzut în cărŃile tehnice, pentru cele achiziŃionate după data de l ianuarie 2004; g) pentru locuinŃele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeŃei construite prevăzute de legea locuinŃei; h) numai pentru autoturismele folosite în condiŃiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n), respectiv pentru autoturismele folosite de angajaŃii cu funcŃii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuŃii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcŃiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenŃiată în sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată (15).

19

Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi în înfiinŃarea şi funcŃionarea cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcŃiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor art. 24”- Cod fiscal (16). Cheltuielile aferente achiziŃionării sau producerii de containere sau ambalaje, care circulă între contribuabili şi clienŃi, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menŃine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor (18). În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaŃional, locatorul are această calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaŃional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 25(1): Contracte de leasing. Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale 7, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică la amortizarea fiscală, numai pentru a preciza că obiectul (sau complexul de obiecte care se utilizează ca atare) considerat mijloc fix trebuie să îndeplinească condiŃia de a avea o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. Această valoare poate fi actualizată anual, în funcŃie de indicele de inflaŃie (art. 3 alin. 2 lit. a); EXEMPLIFICARE : să se calculeze amortizarea fiscală a unui mijloc fix cu valoarea de intrare (V I) de 6.000 roni şi o durată de amortizare (DA) de catalog de 5 ani utilizând regimurile legale de amortizare fiscală (legislaŃia fiscală consacră regimurilor denumirea de metode).

Amortizarea liniar ă: Cota procentuală de amortizare liniară:

CA = 100

Durata normală de utilizare din catalog (ani)

Cota procentuală de amortizare: %205

100100 ===A

A DC

Amortizarea anuală (Anuitatea - An): 200.1000.6%20 =×=×= IA VCAn (V I = valoare de intrare) Amortizarea lunară se determină prin împărŃirea amortizării anuale la 12 luni.

Amortizarea lunară: 10012

200.1

12=== An

Al

Amortizarea accelerată: Pentru primul an de utilizare, valoarea de amortizat maximă (Vam):

000.3000.6%50 =×=×= Im VCVam (Cm = cota procentuală maximă pentru primul an)

Amortizarea lunară în primul an: 25012

000.3

12=== Vam

Al

Cota procentuală de amortizare pentru durata rămasă (DR): %254

100100 ===R

A DC

Amortizarea anuală pentru valoarea rămasă: ( ) 750000.3000.6%25 =−×=×= VRCAn A

Amortizarea lunară în anii următori: 50,6212

750

12=== An

Al

Amortizarea degresivă: În Tabelul nr.1 este redat algoritmul de calcul al acestei metode de amortizare. Acest

gen de amortizare se caracterizează prin aceea ca în primii ani prezintă o amortizare degresivă (descrescătoare - vezi graficul cu acelaşi nume) propriu zisă urmată de o amortizare liniară.

20

Pentru calculul amortizării conform metodei degresive se procedează astfel: - în primul an de funcŃionare se multiplică, valoarea de amortizare (anuitatea) obŃinută

în col. 3 a Tabelului nr.1, cu coeficientul de degresivitate; - pentru anii următori se aplică acelaşi tratament, dar de fiecare dată la valoarea

rămasă. Acest calcul se continuă exclusiv până în anul de funcŃionare în care amortizarea anuală degresivă rezultată (col.5) devine mai mică sau cel mult egală cu amortizarea anuală liniară, calculată pentru perioada de funcŃionare rămasă (col.8). Din acel an şi până la expirarea duratei normale de funcŃionare, se trece la amortizarea anuală liniară. Importantă este sesizarea momentului (anului) de trecere de la amortizarea degresivă la amortizarea liniară. Dacă acest moment nu este stabilit corect variaŃia are de suferit în sensul ca poate prezenta salturi care schimba caracterul de degresivitate. Un mod de calcul simplu şi exact al acestui moment, mai precis al duratelor de amortizare liniară şi degresivă este prezentat în cele ce urmează. Pentru amortizarea degresivă, conform figurii omonime, se definesc: DA = Durata de amortizare (întreagă); DD = Durata de amortizare degresivă; DL = Durata de amortizare liniară; Între acestea există relaŃia evidentă: DA = DD + DL Se poate demonstra că durata de amortizare liniară (în ani) este dată de partea întreagă a rezultatului relaŃie 8:

K

D D A

L = . De exemplu, pentru un mijloc fix cu durata de amortizare de 5 ani (cazul

analizat mai sus) pentru care k = 1,5 rezultă: 33,35,1

5

K

D D A

L === ;

Parte întreagă este 3 ca atare durata de amortizare liniară este 3 ani şi prin diferenŃă durata de amortizare degresivă este de 2 ani. Pentru un mijloc fix cu durata de amortizare de 9 ani pentru care k = 2,0 rezultă:

5,42

9

K

D D A

L === ;

Parte întreagă este 4 ca atare durata de amortizare liniară este 4 ani şi prin diferenŃă durata de amortizare degresivă este de 5 ani. Pentru un mijloc fix cu durata de amortizare de 14 ani pentru care k = 2,5 rezultă:

6,55,2

14

K

D D A

L === ;

Parte întreagă este 5 ca atare durata de amortizare liniară este 5 ani şi prin diferenŃă durata de amortizare degresivă este de 9 ani.

Tabelul nr.1

An Valoarea de amortizat Durata Anuitatea

liniar ă „K” Anuitatea degresivă

Valoarea rămasă

Nr. ani rămaşi

Anuitatea rămasă

0 1 2 3 = 1 : 2 4 5 = 3 × 4 6 = 1 - 5 7 = 2 - 0 8 = 6 : 7

1 6.000,00 5 1.200,00 1,50 1.800,00 4.200,00 4 1.050,00 2 4.200,00 5 840,00 1,50 1.260,00 2.940,00 3 980,00

3 2.940,00 5 588,00 1,50 882,00 2.058,00 2 1.029,00

980,00 4 980,00 5 980,00 TOTAL de control: 6.000,00

21

Rezultatele obŃinute sunt prezentate în Tabelul nr.2 iar reprezentările grafice efectuate pe baza acestor date sunt redate în figurile omonime:

Tabelul nr.2

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Amortizarea liniar ă

1.200 1.200 1.200 1.200 1.200

Amortizarea accelerată

3.000 750 750 750 750

Amortizarea degresivă

1.800 1.260 980 980 980

Durata de amortizare fiscală „Ministerul FinanŃelor Publice elaborează normele (fiscale - n.a.) privind clasificaŃia şi duratele normale de funcŃionare a mijloacelor fixe” (art.24, alin.19 – Cod fiscal) 9. „Duratele normale de funcŃionare, precum şi clasificaŃia mijloacelor fixe se aprobă prin hotărâre a Guvernului. La determinarea lor se va Ńine seama de parametrii tehnico-economici stabiliŃi de proiectanŃi şi producători prin cărŃile sau documentaŃiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum şi de efectele uzurii morale. Aceste durate vor fi revizuite periodic, dar nu mai târziu de 5 ani” (Legea amortizării , republicată - art. 8). Durata normală de funcŃionare, conform Catalogului 10 „reprezintă durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a activelor fixe pe calea amortizării. În consecinŃă (! n.a.), durata normală de funcŃionare este mai redusă decât durata de viaŃă fizică a activului fix respectiv” (2). Notă: Introducerea conceptului de amortizare fiscală generează dificultăŃi în privinŃa stabilirii momentului scoaterii fizice din funcŃiune. Astfel, în cazul unor durate diferite, dacă activul este casat după epuizarea duratei economice (contabile) este posibil să fie amortizat, în continuare, fiscal, iar dacă se are în vedere durata normală (fiscală) există riscul să fie amortizat, în continuare, contabil. În opinia noastră, reglementările fiscale trebuie să fie utilizate numai în scop fiscal, extracontabil, durata de viaŃă după care se poate face casarea, cu adevărat normală, fiind durata de utilizare economică, sinonimă cu durata de viaŃă util ă (art.65 din OMFP 1752/2005). Incontestabil, mai trebuie lucrat asupra acestor prevederi.

AMORTIZAREA LINIARĂ

0,00

500,00

1.000,00

1.500,00

2.000,00

2.500,00

3.000,00

1 2 3 4 5Durata (ani)

An

uit

atea

(ro

ni)

AMORTIZAREA ACCELERATĂ

0,00

500,00

1.000,00

1.500,00

2.000,00

2.500,00

3.000,00

1 2 3 4 5Durata (ani)

An

uit

ate

(ro

ni)

AMORTIZAREA DEGRESIVĂ

0,00

500,00

1.000,00

1.500,00

2.000,00

2.500,00

3.000,00

1 2 3 4 5Durata (ani)

An

uit

atea

(ro

ni)

DD DL

DA

22

În contextul acestor reglementări propunem ca durata reglementată prin Catalog să se numească durată de funcŃionare fiscală iar în normele prin care din raŃiuni de uniformitate este impusă şi în scopuri contabile să fie numită durată de funcŃionare normată. Apreciem că astfel pot fi evitate o serie întreagă de confuzii datorită inadecvării termenilor şi a multitudinilor de sinonime utilizate în actele normative 11. Catalogul cuprinde „clasificarea activelor fixe utilizate în economie şi duratele normale de funcŃionare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare în ani, aferente regimului de amortizare liniar” (1) şi, în opinia noastră, ar trebui să se aplice activelor recent fabricate sau puse în funcŃiune în raport cu data intrării în gestiune. Deşi durata de funcŃionare normală este introdusă prin noul catalog în scop mărturisit fiscal, aceasta se cere aplicată „în mod unitar de către agenŃii economici, persoanele juridice fără scop patrimonial cât şi de către institu Ńiile publice 12, asigurând determinarea uniformă a amortizării capitalului imobilizat în active corporale” (3). Notă: apreciem că fiind vorba de o extrapolare legislativă în contabilitate, fără scop fiscal, aceasta se poate face numai în măsura în care nu contravine regulilor contabile europene aplicabile iar uniformitatea se poate asigura şi prin norme contabile. În noul catalog pentru fiecare activ fix nou achiziŃionat se utilizează sistemul unor intervale de ani cuprinse între o valoare minimă şi una maximă, existând posibilitatea alegerii duratei normale de funcŃionare cuprinsă între aceste limite. Astfel stabilită, durata normală de funcŃionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia sau până la scoaterea sa din funcŃiune (4). Pentru activele fixe noi achiziŃionate după data de 1 ianuarie 2005 se vor înscrie duratele normale de funcŃionare conform prevederilor din noul Catalog. Separarea contabilităŃii de fiscalitate în privinŃa amortizării reprezintă un pas important în eliminarea fiscalităŃii din contabilitate dar se atrage atenŃia asupra faptului că, de data aceasta, există pericolul, ca însuşi contabilii, din comoditate, să introducă şi în contabilitate normele fiscale.

Determinarea profitului impozabil Pentru a justifica necesitatea introducerii conceptului de amortizarea fiscală, prezentăm succint modul de calcul al profitului impozabil şi al impozitului pe profit . Profitul impozabil obŃinut de întreprinderile române, atât din România, cât şi din străinătate se calculează ca diferenŃă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri , dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare (art. 19- Cod fiscal: Reguli generale). Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea asupra profitului impozabil a unei cote procentuale de 16 %. Există totuşi unele excepŃii, pentru care amortizarea fiscală este neutră, respectiv un impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportive (nu mai puŃin de 5 % aplicat veniturilor realizate - art. 18) ca şi cele prevăzute expres la art. 38 (DispoziŃii tranzitorii), Cod fiscal. Se are în vederea şi deducerea din impozitul pe profit a unui credit fiscal extern. Creditul fiscal reprezintă o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în străinătate, conform convenŃiilor de evitare a dublei impuneri sau aşa cum se stabileşte în Codul fiscal.

23

RelaŃiile impozitării profitului Din prevederile anterioare pot fi extrase relaŃiile de calcul ale profitului impozabil şi ale impozitului pe profit: PI = V – Ch – VNI + ChND; în care: PI = Profit impozabil; V = Venituri totale realizate; Ch = Cheltuieli totale efectuate VNI = Venituri neimpozabile; ChND = Cheltuieli nedeductibile Dacă se Ńine seama şi de alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor: PI = V – Ch – VNI + ChND – DF - PF; în care: DF = Deduceri fiscale Deduceri asemănătoare cheltuielilor deductibile); PF = Pierdere fiscală; Impozitul total pe profit (IP) se calculează, în principal: IP = 16 % PI; iar Impozitul total pe profit datorat (IPD) reprezintă: IPD = IP - CF; în care: CF = Credit fiscal Impozitul pe profit datorat cu caracter final poate fi: (IPDF): IPDF = IPD - SP; în care: SP = Sponsorizări Codul fiscal enumeră, la articolul 20, veniturile neimpozabile (deductibile fiscal), respectiv veniturile care se scad la determinarea profitului impozabil (fiscal) şi întrucât pe primul loc se află dividendele primite de la o persoană juridic ă română, un aliniat recent introdus reglementează şi regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene după aderare. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Codul fiscal, în Titlul II, la art. 21-24, instituie liste detaliate şi cuprinzătoare cu cheltuielile considerate deductibile, cu cheltuielile cu deductibilitate limitată precum şi cu cheltuielile care nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Să analizăm ceva mai atent următoarea prevedere a Codului fiscal, referitoare la calculul profitului supus impozitării: „urm ătoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: amortizarea, în limita prevăzută la art. 24” (art. 21: Cheltuieli - alin. (3), lit. i). NedeductibilităŃile la calculul profitului impozabil se referă, la cheltuielile înscrise în contabilitate deci şi la amortizarea contabilă care a devenit, de la introducerea Codului fiscal, deductibilă numai în limita amortizării fiscale. Ca atare, avem de a face cu două feluri de amortizări, o amortizare contabilă, înregistrată în contabilitatea drept cheltuială şi o amortizare fiscală, înregistrată extracontabil drept deducere, în conformitate cu reglementările fiscale. Din expunerea anterioară am constatat că ne confruntăm chiar cu o triplă evidenŃă a amortizării: o amortizare contabilă deductibilă, o amortizare contabilă nedeductibilă şi o amortizare fiscală (sub formă de deducere). În opinia noastră ar fi fost de dorit ca Reglementările fiscale să separe în totalitate, amortizarea contabilă (fără deosebirea de structura sa, deductibilă / nedeductibilă) aşa cum corect a fost prevăzută în rândul 29 din DeclaraŃia 101 – „Cheltuiala cu amortizarea contabilă” (nedeductibilă), de amortizarea fiscală, de asemenea, corect prevăzută în rândul 14 din DeclaraŃia 101 – „Amortizarea fiscală” (deductibilă) 13. Din păcate, acest fapt nu rezultă clar nici din Codul fiscal şi nici din Normele de aplicare deşi „DeclaraŃia de impunere” realizează înlocuirea extracontabilă în totalitate a amortizării contabile cu deducerile de amortizare fiscală. Să observăm câteva deosebiri majore între amortizarea contabilă şi cea fiscală. Spre exemplu, fondul comercial se amortizează din punct de vedere contabil (de regulă în maxim 5 ani) şi nu se amortizează din punct de vedere fiscal. Aceasta înseamnă că extracontabil, în

24

declaraŃia de impunerea a profitului amortizarea contabilă a acestuia va fi considerată o cheltuiala nedeductibilă fiscal (care se adună în relaŃia profitului având drept efect anularea amortizării contabile care figurează cu semnul minus printre cheltuielile deductibile) şi se va deduce amortizarea fiscală a acestuia care de fapt este „zero”. Observam ca în cazul amortizării fiscale nu se admite deducerea pentru surplusul de valoare rezultat din reevaluare, ca atare fiscal este deductibilă doar amortizarea aferentă valorii de intrare în patrimoniu din momentul dobândirii mijlocului fix. O altă situaŃie care poate face ca între amortizarea contabilă şi cea fiscală să existe diferenŃe este dată de cazul în care se acordă facilităŃi fiscale pentru investiŃii, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori, când agenŃii economici puteau deduce fiscal 20 % din valoarea mijloacelor fixe în luna punerii în funcŃiune, urmând ca diferenŃa de 80 % rămasă să fie amortizată liniar pe durata normală de utilizare a mijlocului fix. Cea mai importantă deosebire rezidă însă din faptul că duratele de amortizare pentru amortizarea fiscală sunt prevăzute de catalog, pentru amortizarea contabilă, rămânând în principiu la latitudinea consiliilor de administraŃie. De asemenea, este posibil ca din punct de vedere contabil, pentru un activ, să fie adoptat un anumit regim de amortizare iar din punct de vedere fiscal un cu totul alt regim (metodă) permis de lege, iar metoda fiscală de amortizare accelerată are o competenŃă relativ restrânsă de aplicare (art.24., alin.(6)). Înainte de a trece la un exemplu concret reamintim că şi „persoanele juridice plătitoare de impozit pe venit” (microîntreprinderi) sunt obligate să evidenŃieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil plătitorilor de impozit pe profit” (art. 112 - Cod fiscal: prevederi fiscale referitoare la amortizare).

Calculul amortizării fiscale În vederea determinării impozitului pe profit entităŃile sunt obligate să întocmească un registru de evidenŃă fiscală, într-un singur exemplar, compus din cel puŃin 100 de file, Ńinut în formă scrisă sau electronică. Completarea se va face în ordine cronologică, iar informaŃiile înregistrate trebuie să corespundă cu operaŃiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraŃiile de impunere. Registrul de evidenŃă fiscală se va completa în toate situaŃiile în care informaŃiile cuprinse în declaraŃia fiscală sunt obŃinute în urma unor prelucrări ale datelor furnizate din înregistrările contabile. Modul de completare a registrului de evidenŃă fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, în funcŃie de specificul activităŃii şi de necesităŃile proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobânzilor şi al diferenŃelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenŃa fiscală a vânzărilor cu plata în rate, valoarea fiscală în cazul efectuării operaŃiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaŃiuni (punctul 15 din Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, H.G. nr. 44/2004, completate în M.O. Partea I, nr. 153/2007). EXEMPLIFICARE O societate comercială prezintă veniturile şi cheltuielile din tabelul următor:

Tabelul nr.3

ExplicaŃie Trimestrul 1

Trimestrul 2

Trimestrul 3

Trimestrul 4

Venituri de exploatare ale perioadei 1.000 2.000 1.000 2.000 Cheltuieli de exploatare curente ale perioadei (exclusiv cheltuiala cu impozitul pe profit)

600 1.000 3.000 1.200

În luna septembrie a fost achiziŃionat un brevet de invenŃie la costul de achiziŃie de 6.000 RON. Cheltuielile, înscrise în contabilitate cu amortizarea acestuia, sunt incluse în

25

cheltuielile perioadei şi au fost determinate, pentru o durata de utilizare de 5 ani, în conformitate cu regimul de amortizare liniar. a) Să se calculeze impozitul pe profit şi să se completeze declaraŃia privind impozitarea profitului. b) Să se compare rezultatul cu cel obŃinut în situaŃia aplicării metodei degresive de amortizare fiscală. Notă: nu există alte cheltuieli nedeductibile fiscal.

Amortizarea liniar ă: Anuală 6.000 : 5 = 1.200 Lunară 1.200 : 12 = 100 Trimestrială 100 × 3 = 300 (octombrie, noiembrie, decembrie) Amortizarea degresivă:

Anul 1 - cota anuală liniară 6.000 : 5 = 1.200 Anul 1 - cota anuală degresivă 1.200 × 1,5 = 1.800 Lunară 1.800 : 12 = 150 Trimestrială 150 × 3 = 450 (octombrie, noiembrie, decembrie) A se vedea exemplele de la „III.3.1,2,3 - Regimuri de amortizare fiscală” Calculele privind impozitarea profitului sunt prezentate în Tabelul nr.4. DeclaraŃia privind impozitul pe profit, în exemplul nostru, a fost completată numai în situaŃia amortizării fiscale degresive. Exemplul ilustrează cazul, ce-i drept, mai rar, când deducerea de amortizare fiscală este mai mare decât deducerea de amortizare contabilă. DeclaraŃia privind impozitul pe profit se depune în format electronic, la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială plătitorul îşi are domiciliul fiscal sau acesta este luat în evidenŃa fiscală, după caz. Formularul declaraŃiei se editează în 2 exemplare: -1 exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic; -1 exemplar se păstrează de plătitor. În cazul în care plătitorul corectează declaraŃia depusă iniŃial, declaraŃia rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriind "×" în spaŃiul special prevăzut în acest scop.

26

CALCULUL PROFITULUI Tabelul nr.4

Nr. crt. ExplicaŃie Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4

a) b) 1 Venituri de exploatare ale perioadei (necumulate) 1.000 2.000 1.000 2.000

2 Cheltuieli de exploatare ale perioadei (necumulate) (exclusiv cheltuiala cu impozit pe profit)

600 1.000 3.000 1.200

3 Cheltuiala cu impozitul pe profit din perioada precedentă 0 64 224 0 4 Alte deduceri (amortizarea fiscală) 0 0 0 300 450 5 Alte cheltuieli nedeductibile (amortizarea contabilă) 0 0 0 300 300 6 Profitul impozabil (R1cml – R2 cml – R3 – R4 + R3 + R5) 400 1.400 - 600 200 50 7 Impozitul pe profit datorat (16 % × R6) 64 224 0 32 8 8 Impozitul pe profit plătit în perioadele precedente 0 64 224 224 224 9 Impozitul pe profit de plată (R7 – R8) / de recuperat 64 160 - 224 - 192 - 216 10 Impozitul pe profit plătit în perioada curentă 64 160 0 0 0 11 Profit net (R1 cml – R2 cml – R7) / Pierdere contabilă 335 1.176 - 600 168 192

ExplicaŃia Note contabile (sume pentru amortizarea liniară – a)) Închiderea conturilor de venituri (provizorie - cumulat) 7xx = 121 1.000 7xx = 121 3.000 7xx = 121 4.000 7xx = 121 6.000 Închiderea conturilor de cheltuieli (provizorie - cumulat) 121 = 6xx 600 121 = 6xx 1.600 121 = 6xx 4.600 121 = 6xx 5.800 Cheltuiala cu impozitul pe profit (provizorie - cumulat) 691 = 441 64 691 = 441 224 691 = 441 0 691 = 441 32 Închiderea cheltuielilor cu impozitul pe profit (prv-cml) 121 = 691 64 121 = 691 224 121 = 691 0 121 = 691 32 Plata impozitului pe profit 441 = 512 64 441 = 512 160

BalanŃa de verificare (strict pentru aceste operaŃii) Rulaj Sold final Debit Credit Debit Credit

121 – Profit şi pierdere (profit net) 5.832 6.000 - 168 441 – Impozit pe profit 224 32 192 - 512 – Conturi la bănci -nu s-a Ńinut cont de soldul debitor - 224 - 224 691 – Cheltuiala cu impozitul pe profit - - - - 6xx – Cheltuieli (nu s-a Ńinut cont de soldul debitor) - 5800 - 5800 7xx – Venituri (nu s-a Ńinut cont de soldul creditor) 6000 - 6000 - Total 12.056 12.056 6.192 6.192

27

101 DECLARA łIE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT 1

Anul |_|_|_|_|

Ministerul FinanŃelor Publice AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală

DeclaraŃie rectificativă |_| Se completează cu X în cazul declaraŃiilor rectificative

A. Date de identificare ale plătitorului Cod de identificare fiscală: ................................ Denumire ......................................................... JudeŃ ................... Localitate ............................ Strada ................ Număr ...... Bloc ..... Scara ..... Ap. ...... Cod poştal ....... Sector ...... Tel. ...... Fax ...... E-mail ....... B. Date privind impozitul pe profit - Lei -

Nr. crt.

DENUMIRE INDICATORI SUME

1 Venituri din exploatare 1 6.000,00 2 Cheltuieli de exploatare 2 5.808,00 3 Rezultat din exploatare (rd. 1 – rd. 2) 3 192,00 4 Venituri financiare 4 - 5 Cheltuieli financiare 5 - 6 Rezultat financiar (rd. 4 - rd. 5) 6 - 7 Venituri extraordinare 7 - 8 Cheltuieli extraordinare 8 - 9 Rezultat extraordinar (rd. 7 - rd. 8) 9 - 10 Rezultat brut (rd. 3 + rd. 6 + rd. 9) 10 192,00 11 Elemente similare veniturilor 11 - 12 Elemente similare cheltuielilor 12 - 13 Rezultat după includerea elementelor similare veniturilor/cheltuielilor

(rd. 10 + rd. 11 - rd. 12) 13 192,00

14 Amortizare fiscală 14 450,00 15 Cheltuieli cu dobânzile şi diferenŃele de curs valutar reportate din

perioada precedentă 15 -

16 Rezerva legală deductibilă 16 - 17 Rezerve deductibile constituite de: bănci, fonduri de garantare, societăŃi

de credit ipotecar şi cooperative de credit 17 -

18 Alte sume deductibile 18 - 19 Total deduceri (rd. 14 la rd. 18) 19 450,00 20 Dividende primite de la altă persoană juridică română 20 - 21 Alte venituri neimpozabile 21 - 22 Total venituri neimpozabile (rd. 20+ rd. 21) 22 - 23 Profit/pierdere (rd. 13 - rd. 19 - rd. 22) 23 - 258,00 24 Cheltuieli cu impozitul pe profit 24 8,00 25 Cheltuieli cu impozitul pe profitul/venitul realizat în străinătate 25 - 26 Amenzi, confiscări, dobânzi pentru plata cu întârziere şi penalităŃi de

întârziere datorate către autorităŃile române sau străine, altele decât cele prevăzute în contractele comerciale încheiate între persoane rezidente

26 -

27 Cheltuieli de protocol care depăşesc limita prevăzută de lege 27 - 28 Cheltuieli de sponsorizare şi/sau mecenat, burse private, efectuate 28 -

28

potrivit legii 29 Cheltuieli cu amortizarea contabilă 29 300,00 30 Cheltuieli cu provizioanele şi cu rezervele care depăşesc limita legală 30 - 31 Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile, care nu sunt reportate pentru

perioada următoare 31 -

32 Cheltuieli cu dobânzi şi diferenŃe de curs valutar reportate pentru perioada următoare

32 -

33 Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 33 - 34 Al te cheltuieli nedeductibile 34 - 35 Total cheltuieli nedeductibile (rd. 24 la rd. 34) 35 308,00 36 Total profit impozabil/pierdere fiscală pentru anul de raportare, înainte

de reportarea pierderii (rd. 23 + rd. 35) 36 50,00

37 Pierdere fiscală în perioada curentă, de reportat pentru perioada următoare

37 -

38 Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenŃi 38 - 39 Profit impozabil/Pierdere fiscală, de recuperat în anii următori

(rd. 36 - rd. 37 + rd. 38) 39 -

40 Total impozit pe profit (rd. 40.1 la rd. 40.3), din care: 40 8,00 40.1 Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 16% 40.1 8,00 40.2 Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 10% 40.2 - 40.3 Impozit de 5% aplicat veniturilor din activităŃi de natura barurilor de

noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor sau pariurilor sportive

40.3 -

41 Total credit fiscal (rd. 41.1 la rd. 41.3) 41 - 41.1 Credit fiscal extern 41.1 - 41.2 Impozit pe profit scutit 41.2 - 41.3 Reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislaŃiei în vigoare 41.3 - 42 Impozit pe profit datorat (rd. 40 - rd. 41) 42 8,00 43 Sume reprezentând sponsorizare şi/sau mecenat, burse private, în limita

prevăzută de lege 43 -

44 Impozit pe profit datorat final (rd. 42 - rd. 43) 44 8,00 45 Impozit pe profit stabilit în urma inspecŃiei fiscale pentru anul fiscal de

raportare şi care se regăseşte în indicatorii din formular 45 -

46 Impozit pe profit declarat pentru anul de raportare prin DeclaraŃiile privind obligaŃiile de plată la bugetul general consolidat

46 -

47 DiferenŃa de impozit pe profit datorat [(rd. 44 - (rd. 45 + rd. 46)] 47 8,00

Cod MFP 14.13.01.04 Nr. de evidenŃă a plăŃii*) ........................ Cod bugetar ..........................................

Prezenta declaraŃie reprezintă titlu de creanŃă şi produce efectele juridice ale înştiinŃării de plată de la data depunerii acesteia, în condiŃiile legii. Sub sancŃiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din această declaraŃie sunt corecte şi complete.

Nume, prenume ................................... Semnătura şi ştampila FuncŃia .................................................

Loc rezervat organului fiscal Nr. înregistrare: ....................... Data: .......................................

29

*)Se generează automat cu ajutorul programului de asistenŃă. 1 OMFP nr. 2016 din 29 decembrie 2005 (MO nr.49/2006) - Formularul 101 "DeclaraŃie privind impozitul pe profit", – în prezent modificată nesemnificativ prin OMFP 79/2007 – MO nr.66/29.01.2007. Se completează anual de către plătitorii de impozit pe profit, după definitivarea impozitului pe profit. DeclaraŃia se depune în format electronic, sau pe hârtie prin codificarea informaŃiilor sub formă de cod de bare (vezi OMFP 409/2006), prin folosirea programelor informatice respective, puse la dispoziŃie gratuit de Ministerul FinanŃelor Publice. Obs: formularul 101 "DeclaraŃie privind impozitul pe profit" slujeşte la calculul treptat al profitului impozabil şi al impozitului pe profit punând în practică relaŃiile de impozitare a profitului redate anterior (III.5 - Determinarea profitului impozabil). Astfel, cu notaŃiile utilizate la „III.5.1 - RelaŃiile impozitării profitului ”, se regăsesc: Venituri totale (V): rând (1 + 4 + 7) - clasificate după natură; Cheltuieli totale (Ch): rând (2 + 5 + 8) - clasificate după natură; Total deduceri (DF): rând (14 ÷ 18); Total venituri neimpozabile (VNI): rând (20 ÷ 21) - se observă cât de puŃine sunt; Total cheltuieli nedeductibile (ChND): rând (24 ÷ 34) - se observă cât de multe sunt; Pierdere fiscală de recuperat/reportat din(în) anii anteriori/următori (PF): rând (37, 38); Profit impozabil (PI): rând (39); Total credit fiscal (CF): rând 41(1, 2, 3); Impozit pe profit total (IP): rând (40); Impozit pe profit datorat (IPD): rând (42); Sponsorizări (SP): rând (43); Impozit pe profit datorat final (IPDF): rând (44); Notă: datorită faptului că cheltuielile cu amortizarea înscrise în contabilitate sunt, de regulă, nedeductibile iar amortizarea fiscală este deductibilă are loc practic o înlocuire a amortizării contabile cu amortizarea fiscală la calculul profitului impozabil. Obs: în rândul 10 figurează „Rezultatul brut”. Acesta este un rezultat brut din punct de vedere fiscal, fapt care în opinia noastră ar fi trebuit menŃionat (a nu se confunda cu rezultatul brut contabil dinaintea impozitării). Din punct de vedere contabil reprezintă „Rezultat net” (profit net) respectiv soldul (creditor) al contului 121 după impozitare (între cheltuieli există şi cheltuielile cu impozitul cu profit). Caracterul de brut a fost atribuit probabil faptului că este obŃinut înainte de prelucrare fiscală respectiv de aplicarea deducerilor şi nededucerilor fiscale. Pentru completarea declaraŃiei sunt emise odată cu formularul şi instrucŃiuni de utilizare. Exemplu: - Rândul 38 (Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenŃi) se completează (înscrie) cu semnul minus; - Rândul 40.2 (Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 10%) nu se mai completează începând cu anul 2007; - Rândul 40.1 (Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 16%) se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra rezultatului din rândul 39 (indicaŃie, din păcate, nespecificată). CONCLUZII: Influen Ńa amortizării asupra performan Ńei financiare a întreprinderii 1) Aplicarea unuia sau altuia din regimurile (metodele) de amortizare legale are ca efect recuperarea în timp a valorii de intrare în patrimoniu a mijlocului fix. Deosebirea dintre regimuri este data de valoarea care este trecută pe cheltuieli cu amortizarea în contabilitate în fiecare an de funcŃionare. Astfel, prin practicarea amortizării liniare are loc o trecere constantă

30

şi uniformă pe cheltuieli a valorii mijlocului fix, pe întreaga durata normală de funcŃionare a acestuia. Prin aplicarea regimului de amortizare degresiv, cheltuielile cu amortizarea sunt descrescătoare an de an, iar de la un anumit timp, odată cu trecerea la amortizarea liniară, devin egale. În cazul amortizării accelerate, în primul an de amortizare se pot trece pe cheltuieli până la 50 % din valoarea mijlocului fix, iar diferenŃa se amortizează liniar în perioada de amortizare rămasă.

Conform graficelor omonime din secŃiunea III.3 Regimuri de amortizare fiscală: � în primul an de funcŃionare, dacă se aplică regimul de amortizare accelerat are loc cea

mai mare diminuare a rezultatului de exploatare, urmând apoi în sensul diminuării, regimul de amortizare degresiv şi apoi regimul liniar;

� începând cu anul al doilea, impactul dat de amortizarea accelerată este cel mai redus dintre regimurile de amortizare, urmând regimul liniar secondat de regimul degresiv;

� impactul cel mai mare asupra rezultatului de exploatare este dat, în ultimii ani de amortizare, de regimul de amortizare liniar;

Deoarece cheltuiala cu amortizarea contabilă este o cheltuială suportată de întreprindere în momentul înregistrării în contabilitate (practic a fost suportată integral în momentul plăŃii furnizorului mijlocului fix) se observă ca regimul de amortizare ales are ca efect doar o repartizare diferită în timp a cheltuielilor cu amortizare şi, deci, o repartizare în timp a impactului asupra rezultatului de exploatare (şi a rezultatului brut şi net) aferent.

2) Impactul dat de regimul de amortizare se manifestă în momentul calculării impozitului pe profit, această afectând profitul impozabil şi, deci şi impozitul de plată. La determinarea impozitului pe profit cheltuiala cu amortizarea contabilă este considerată cheltuială nedeductibilă şi înlocuită cu o amortizare fiscală pentru care se admite deducerea fiscală. Ca atare doar în acest caz se poate vorbi de o economie de impozit pe profit. Economia fiscală este dată de diferenŃa între cele două tipuri de amortizări multiplicată cu cota de impozitare a profitului Şi economia fiscală care rezultă în urma utilizării amortizării fiscale este aceiaşi, indiferent de metoda de amortizare aleasă dacă este avută în vedere însumat pe întreaga perioadă. Se constată o economie fiscală mai mare în primul an de funcŃionare dacă se foloseşte amortizarea accelerată, urmând ca în anii următori (perioada mediană) economia fiscală cea mai mare să se înregistreze în cazul amortizării degresive ca pentru perioada finală să fie recomandată amortizarea liniară

3) Dacă se Ńine cont de inflaŃie, metoda de amortizare fiscală recomandată este metoda accelerat, urmând apoi metoda de amortizare degresivă şi pe ultimul loc metoda de amortizare liniară. Acest lucru se datorează faptului ca prin metoda de amortizare accelerată are loc transferarea pe cheltuieli (deductibile) a unei sume mai mari în primul an, comparativ cu celelalte metode de amortizare. Şi pentru că aceste cheltuieli nu generează o ieşire de numerar, suma de bani aferentă rămâne la dispoziŃia entităŃii îmbunătăŃind trezorerie fără costuri suplimentare privind îndatorarea.

4) Conform noului catalog privind clasificarea şi stabilirea duratelor normale de utilizare, pentru fiecare categorie de mijloace fixe, durata normală de utilizare poate fi selectată dintr-o plaje de valori, delimitate de o durata minimă şi una maximă. Pentru a obŃine o economie fiscală actualizată cât mai ridicată prin amortizarea mijlocului fix, indiferent de metoda de amortizare aleasă se recomandă alegerea duratei normale minime de utilizare. Acest fapt se explică prin aceea că cu cât intervalul de amortizare este mai mic cu atât cheltuielile cu amortizarea sunt mai mari, sunt recuperate mai rapid şi profitul mai mic. Impactul asupra economie fiscale actualizate în funcŃie de durata de amortizare aleasă se manifestă cel mai pregnant în cazul metodei de amortizare liniară.

31

5) În ceea ce priveşte influenŃa modificării cotei procentuale de impozitare a profitului, pe parcursul amortizării, în funcŃie de metoda de amortizare se poate constata: � Dacă se anticipează o majorare a cotei de impozitare a profitului atunci sunt

dezavantajate metodele accelerate şi degresive pentru că se aplică o cotă majorată la profituri mai mari (datorate cheltuielilor mai mici);

� Dacă se aşteaptă o micşorare a cotei de impozitare a profitului atunci sunt avantajate metodele accelerate şi degresive pentru că se aplică o cotă micşorată la profituri mai mari (cazul concret al României, când, ca urmare a diminuării cotei de impozit pe profit de la 25 % la 16 % au fost avantajate firmele care au recurs, pentru mijloacele fixe puse în funcŃiune dinainte de anul 2004, la metoda de amortizare accelerată);

În concluzie, amortizarea contabilă acŃionează asupra profitabilităŃii întreprinderii în sensul micşorării valorii rezultatului din exploatare şi indirect a valorii rezultatului net iar amortizarea fiscală asupra trezoreriei prin intermediul impozitului pe profit de plată. AplicaŃii rezolvate 1. Dacă folosim notaŃiile: PI = Profit impozabil, PB = Profit brut, CN = cheltuieli nedeductibile fiscal VN = venituri neimpozabile fiscal, AD = alte deduceri legale atunci profitul impozabil se stabileşte prin relaŃia:

a) PI = PB + CN + VN - AD b) PI = PB + CN - VN + AD c) PI = PB + CN + VN + AD d) PI = PB + CN - VN + AD e) PI = PB + CN - VN - AD răspuns e

2. Nota contabilă: 691 = 441 se foloseşte pentru înregistrarea:

a) plăŃii impozitului pe profit datorat b) impozitului pe profit datorat c) deducerii cheltuielilor cu impozitul pe profit din profitul impozabil d) stornării impozitului pe profit declarat eronat e) nici una dintre afirmaŃii nu este adevărată răspuns b

3. Nota contabilă: 441 = 5311, se foloseşte pentru înregistrarea a) plăŃii prin bancă a impozitului pe profit b) plăŃii prin bancă sau casierie a impozitului pe profit c) plăŃii prin casierie a impozitului pe profit d) stornării impozitului pe profit înregistrat eronat e) nici o afirmaŃie nu este adevărată, impozitul pe profit nu se plăteşte cu numerar răspuns c

4. Între profitul impozabil şi profitul contabil există următoarea relaŃie:

a) profitul contabil este mai mare decât profitul fiscal b) profitul contabil este egal cu profitul fiscal c) profitul contabil este mai mic decât profitul fiscal

32

d) nu există nici o relaŃie între profitul contabil şi profitul impozabil e) nici una dintre afirmaŃii nu este adevărată răspuns e

5. Unul din paşii activităŃilor desfăşurate pentru determinarea rezultatului contabil şi a celui fiscal este – indicaŃi varianta greşită:

a) colectarea cheltuielilor şi a veniturilor, etapă finalizată prin finalizarea balanŃei de verificare intermediare, inclusiv a profitului brut. b) gruparea şi filtrarea posturilor care ajută la calcularea profitului impozabil şi a impozitului pe profit. c) calcularea impozitului pe profit. d) se calculează profitul net pe baza profitului brut şi a impozitului pe profit e) determinarea fluxului de încasări şi plăŃi răspuns e

6. Unul din paşii activităŃilor desfăşurate pentru determinarea rezultatului contabil şi a celui fiscal este – indicaŃi varianta greşită:

a) se înscriu rezultatele calculelor privind impozitul pe profit în balanŃa de verificare finală. b) se completează registrele contabile obligatorii şi cele utilizate de întreprindere c) se completează Registrul de evidenŃă fiscală d) întocmirea raportărilor fiscale către autorităŃi publice, inclusiv impozitul pe profit e) efectuarea inventarierii conturilor bancare răspuns e

7. Reprezintă o categorie relevantă din punct de vedere al impozitului pe profit:

a) cheltuielile total deductibile b) cheltuielile directe c) cheltuielile indirecte d) cheltuielile fixe e) cheltuielile variabile răspuns a

8. Reprezintă o categorie relevantă din punct de vedere al impozitului pe profit: a) cheltuielile indirecte b) cheltuielile fixe c) cheltuielile variabile d) cheltuielile cu munca vie e) cheltuieli cu deductibilitate limitată răspuns e

7. Reprezintă o categorie relevantă din punct de vedere al impozitului pe profit:

a) cheltuielile materiale b) cheltuieli nedeductibile fiscal c) cheltuielile variabile d) cheltuielile cu munca vie e) cheltuielile variabile răspuns b

9. Organizarea unei gestiuni fiscale adecvate pentru calculul impozitului pe profit poate consta din - indicaŃi varianta greşită:

33

a) deschidere analitice în cadrul conturilor sintetice pentru fiecare categorie de cheltuială din cele menŃionate ca fiind relevante din punct de vedere al calculului impozitului pe profit (deductibilitate totală, limitată sau nedeductibilitate) b) definire tranzacŃii specifice cu fiecare categorie de cheltuială din cele menŃionate ca fiind relevante din punct de vedere al calculului impozitului pe profit (deductibilitate totală, limitată sau nedeductibilitate) c) pregătire rapoarte speciale care să separe cele 3 categorii de cheltuială relevante pentru calculul impozitului pe profit d) identificarea unor centre de cost separate pentru cheltuielile cu regim fiscal special(deductibilitate limitată sau nedeductibile) e) stabilirea exactă a bugetului de venituri şi cheltuieli al firmei răspuns e

10. Întreprinderile trebuie să organizeze o gestiune fiscală adecvată care să permită:

a) mascarea minusurilor din gestiune b) calculul corect al fluxului de trezorerie c) organului fiscal să identifice cheltuielile cu deductibilitate limitată şi cele nedeductibile, să le separe de cele integral deductibile cu uşurinŃă d) să reducă durata ciclului afacerilor e) să uşureze colaborarea informaŃională patronat - management răspuns c

1 Feleagă N., Ionaşcu I. Tratat de contabilitate financiară, vol. II, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 236 (citat prelucrat); 2 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 30 noiembrie 2005. 3 Ordinului ministrului finanŃelor publice nr. 2.001/2006 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanŃelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene - Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din data de 13.12.2006. 4 După cum constatăm, reglementările contabile nu menŃionează un anume regim de amortizare pentru imobilizările necorporale; în schimb, după cum vom observa, reglementările fiscale impun, pentru acestea, cu excepŃia brevetelor de invenŃie, regimul liniar. 5 Legea nr.571/2003 privind aprobarea Codului fiscal (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23/12/2003) cu modificările şi completările ulterioare cea mai recentă fiind Legea 343/2006 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.662/01.08.2006). 6 H.G. nr. 44 din 22 ianuarie 2004, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575/04.07.2005 cu

modificările ulterioare: H.G. nr. 213 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153/02.03.2007. 7 Legea Nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată în Monitorul Oficial nr. 242 din 31 mai 1999. 8 A se vedea articolul „Gestiunea şi contabilitatea amortizării degresive” autor Popescu Lucian în Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 3 / martie, pag. 2 ÷ 23, Editura Tribuna Economică – 2005. 9 H.G. nr.2139 din 30/11/2004 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 46 din 13/01/2005 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcŃionare a activelor fixe. 10 Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcŃionare a activelor fixe aprobat prin H.G. nr.2139 din 30/11/2004 (M.O. nr.46/2005) 11 Spre exemplu, a se vedea şi observaŃia de la rândul 10 din DeclaraŃia privind impozitul pe profit. 12 În baza art. 25 din OrdonanŃa Guvernului nr. 81 /31 august 2003 s-a emis Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 1487 / 30 octombrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituŃiilor publice şi al persoanelor juridice fără scop patrimonial. 13 DeclaraŃie privind impozitul pe profit – Formularul 101, recent modificată prin OMFP 79/2007 – MO nr.66/29.01.2007.

1

7. FISCALITATEA, CONTABILITATEA ŞI REGULARIZAREA TAXEI PE VALOAREA AD ĂUGATĂ

Reglementări fiscale privind Taxa pe valoarea adăugată (TITLUL VI - Cod fiscal) Definitia taxei pe valoarea adaugata Aplicare teritoriala Operatiuni impozabile Persoane impozabile Operatiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei Prestarea de servicii Schimbul de bunuri sau servicii Achizitiile intracomunitare de bunuri Importul de bunuri Locul operatiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei Locul achizitiei intracomunitare de bunuri Locul importului de bunuri Locul prestarii de servicii Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata Faptul generator pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii Exigibilitatea pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa Faptul generator şi exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri Faptul generator şi exigibilitatea pentru importul de bunuri Baza de impozitare Ajustarea bazei de impozitare Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare Baza de impozitare pentru import Cotele de taxa Operatiuni scutite de taxa Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achizitii intracomunitare Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare, pentru livrari intracomunitare şi pentru transportul international şi intracomunitar Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri Scutiri pentru intermediari Regimul deducerilor Conditii de exercitare a dreptului de deducere Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa Rambursarile de taxa catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA Regimuri speciale Perioada fiscala Decontul de taxa Plata taxei la buget Exemple Regularizarea TVA Sistem informaŃional aferent centralizării datelor pentru Decontul de TVA Cuvinte cheie: PERSOANE IMPOZABILE, BAZA DE IMPOZITARE, COTELE DE TAXA, REGIMUL DEDUCERILOR, REGIMURI SPECIALE, REGIMURI SPECIALE, PERIOADA FISCALĂ, DECONTUL DE TAXA, REGULARIZAREA TVA.

2

Una dintre cele mai moderne şi eficiente taxe, care se generalizează în Ńările europene, o reprezintă TVA.

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă o taxare a consumului cu caracter general care se aplică o singură dată produselor indiferent dacă acestea reprezintă bunuri de consum, servicii sau mijloace de producŃie.

Sub incidenŃa acestui impozit, de regulă, intră livrările de bunuri atât către terŃi cât şi consumul propriu, achiziŃiile de bunuri, prestările de servicii, bunurile importate. De asemenea, sunt impozabile şi unele operaŃiuni asimilabile din punct de vedere fiscal vânzării sau cumpărării. Este cazul schimbului (fiecare produs este taxat la rândul său), cel al cesiunii de mărfuri şi în general al oricărei tranzacŃii referitoare la transferul de proprietate asupra unui bun material sau imaterial.

Datorează T.V.A. toŃi cei care îndeplinesc o activitate economică indiferent de locul, scopul sau rezultatele economice. Prin activitatea economică se înŃelege desfăşurarea acŃiunilor în domeniul industriei, agriculturii, prestării de servicii, comerŃ care comportă exploatarea unui bun corporal sau necorporal în vederea obŃinerii de venituri.

În principiu, nu sunt impozabile exporturile, prestaŃiile cu caracter cultural şi social efectuate de şcoli, teatre, muzee, spitale, organisme sportive, emisiunile, spectacole de artă şi manifestări sportive, emisiunile radio-tv, editarea unor ziare sau periodice, manuale, transporturile publice de călători etc.

Taxa pe valoarea adăugată o suportă consumatorul dar obligaŃia colectării şi virării la bugetul de stat revine agenŃilor economici care, din acest punct de vedere sunt adevăraŃi perceptori ai statului.

Această taxă se aplică numai valorii adăugate de către fiecare participant în procesul de producŃie şi circulaŃie, respectiv asupra diferenŃei dintre preŃul de vânzare şi cel de cumpărare şi reprezintă valoarea propriei prelucrări (valori încorporate). Considerăm un exemplu: O societate comercială (”X”), cu profil de comerŃ „en gross” (situaŃia este similară oricărei alte activităŃi) cumpără mărfuri în valoare de 1.000 ron. În factura furnizorului (cel care livrează marfa) vor fi înscrise: Mărfuri: 1.000 TVA (Deductibilă) 19 % 1.000 190 Total factură 1.190 Ca atare, societatea comercială (”X”), va plăti furnizorului suma de 1.190 (cu TVA inclus). Să reŃinem, că din motive de metodologie de aplicare a TVA, aceasta se numeşte TVA deductibilă şi în contabilitate se înregistreză în contul cu acelaşi nume, respectiv 4426. Să presupunem ca societatea comercială (”X”), la randul ei, vinde integral marfurile achiziŃionate, cu un adaos comercial de 50 %, respectiv: Adaos comercial = 50 % 1.000 = 500 ron Societatea comercială (”X”) va înscrie în factura către clientul său următoarele: Mărfuri: 1.500 TVA (Colectată) 19 % 1.500 285 Total factură 1.785 Ca să recapitulăm, la toate vânzările se înregistrează TVA colectat de la clienŃi (simbol 4427) şi se înscrie într-un jurnal al vânzărilor şi la toate cumpărările se înregistrează TVA deductibil (care se deduce adică se scade) şi se înscrie într-un jurnal al cumpărărilor.

3

Reglementări fiscale privind Taxa pe valoarea adăugată (TITLUL VI - Cod fiscal)

Definitia taxei pe valoarea adaugata Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.

Semnificatia unor termeni şi expresii 1251. - (1) în sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: 1. achizitie reprezinta bunurile şi serviciile obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de o persoana impozabila, prin urmatoarele operatiuni: livrari de bunuri şi/sau prestari de servicii, efectuate sau care urmeaza a fi efectuate de alta persoana catre aceasta persoana impozabila, achizitii intracomunitare şi importuri de bunuri; 2. achizitie intracomunitara are intelesul 1301; 3. active corporale fixe reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat în productia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest activ are durata normala de utilizare mai mare de un an şi valoare mai mare decat limita prevazuta prin hotarare a Guvernului sau prin prezentul titlu; 4. activitate economica are intelesul prevazut la 127 alin. (2). Atunci cand o persoana desfasoara mai multe activitati economice, prin activitate economica se intelege toate activitatile economice desfasurate de aceasta; 5. baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile, stabilita conform cap. VII; 6. bunuri reprezinta bunuri corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de aceasta natura se considera bunuri corporale mobile; 7. produse accizabile sunt produsele energetice, alcoolul şi bauturile alcoolice şi tutunul prelucrat, astfel cum sunt definite de legislatia în vigoare, cu exceptia gazului distribuit prin sistemul de distributie a gazelor naturale şi a energiei electrice; 8. codul de inregistrare în scopuri de TVA reprezinta codul prevazut la 154 alin. (1), atribuit de catre autoritatile competente din Romania persoanelor care au obligatia sa se inregistreze conform 153 sau 1531, sau un cod de inregistrare similar, atribuit de autoritatile competente dintr-un alt stat membru; 9. data aderarii este data la care Romania adera la Uniunea Europeana; 10. decont de taxa reprezinta decontul care se intocmeste şi se depune conform 1562; 11. Directiva 112 este Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 347 din 11 decembrie 2006, cu modificarile şi completarile ulterioare. Referirile din facturile transmise de furnizori/prestatori din alte state membre la articolele din Directiva a 6-a, respectiv Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de stabilire, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 3 iunie 1977, vor fi considerate referiri la articolele corespunzatoare din Directiva 112, conform tabelului de corelari din anexa XII la aceasta directiva; 12. factura reprezinta documentul prevazut la 155; 13. importator reprezinta persoana pe numele careia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibila, conform 136;

4

14. intreprindere mica reprezinta o persoana impozabila care aplica regimul special de scutire prevazut la 152 sau, dupa caz, un regim de scutire echivalent, în conformitate cu prevederile legale ale statului membru în care persoana este stabilita, conform 24 şi 24 (a) ale Directivei a 6-a; 15. livrare intracomunitara are intelesul prevazut la 128 alin. (9); 16. livrare catre sine are intelesul prevazut la 128 alin. (4); 17. perioada fiscala este perioada prevazuta la 1561; 18. persoana impozabila are intelesul 127 alin. (1) şi reprezinta persoana fizica, grupul de persoane, institutia publica, persoana juridica, precum şi orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica; 19. persoana juridica neimpozabila reprezinta persoana, alta decat persoana fizica, care nu este persoana impozabila, în sensul 127 alin. (1); 20. persoana neimpozabila reprezinta persoana care nu indeplineste conditiile 127 alin. (1) pentru a fi considerata persoana impozabila; 21. persoana reprezinta o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila sau o persoana neimpozabila; 22. plafon pentru achizitii intracomunitare reprezinta plafonul stabilit conform 126 alin. (4) lit. b); 23. plafon pentru vanzari la distanta reprezinta plafonul stabilit conform 132 alin. (2) lit. a); 24. prestarea catre sine are intelesul prevazut la 129 alin. (4); 25. regim vamal suspensiv reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, regimurile şi destinatiile vamale prevazute la 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7; 26. servicii furnizate pe cale electronica sunt: furnizarea şi conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor şi echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - şi actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte şi de informatii şi punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme şi de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea şi difuzarea de emisiuni şi evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment şi furnizarea de servicii de invatamant la distanta. Atunci cand furnizorul de servicii şi clientul sau comunica prin curier electronic, aceasta nu inseamna în sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic; 27. taxa inseamna taxa pe valoarea adaugata, aplicabila conform prezentului titlu; 28. taxa colectata reprezinta taxa aferenta livrarilor de bunuri şi/sau prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabila, precum şi taxa aferenta operatiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, conform 150-1511; 29. taxa deductibila reprezinta suma totala a taxei datorate sau achitate de catre o persoana impozabila pentru achizitiile efectuate; 30. taxa de dedus reprezinta taxa aferenta achizitiilor, care poate fi dedusa conform 145 alin. (2)-(4); 31. taxa dedusa reprezinta taxa deductibila, care a fost efectiv dedusa; 32. vanzarea la distanta reprezinta o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana în numele acestuia. (2) în intelesul prezentului titlu: a) o persoana impozabila are un sediu fix în Romania daca dispune în Romania de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri şi/sau prestari de servicii impozabile; b) o persoana impozabila este stabilita în Romania în cazul în care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

5

1. persoana impozabila are în Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agentie, un birou, un birou de vanzari sau cumparari, un depozit sau orice alta structura fixa, cu exceptia santierelor de constructii; 2. structura este condusa de o persoana imputernicita sa angajeze persoana impozabila în relatiile cu clientii şi furnizorii; 3. persoana care angajeaza persoana impozabila în relatiile cu clientii şi furnizorii sa fie imputernicita sa efectueze achizitii, importuri, livrari de bunuri şi prestari pentru persoana impozabila; 4. obiectul de activitate al structurii respective sa fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform prezentului titlu. (3) în intelesul prezentului titlu, mijloacele de transport noi sunt cele definite potrivit lit. a) şi care indeplinesc conditiile de la lit. b), respectiv: a) mijloacele de transport reprezinta o nava care depaseste 7,5 m lungime, o aeronava a carei greutate la decolare depaseste 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a carui capacitate depaseste 48 cm3 sau a carui putere depaseste 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu exceptia: 1. navelor maritime folosite pentru navigatie în apele internationale şi care transporta calatori cu plata sau pentru desfasurarea de activitati comerciale, industriale sau de pescuit ori pentru operatiuni de salvare sau asistenta în larg ori pentru pescuitul de coasta; şi 2. aeronavelor folosite pe liniile aeriene care opereaza cu plata, în principal, pe rute internationale; b) conditiile care trebuie indeplinite sunt: 1. în cazul unui vehicul terestru, acesta sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrarii în functiune sau sa nu fi efectuat deplasari care depasesc 6.000 km; 2. în cazul unei nave maritime, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii în functiune sau sa nu fi efectuat deplasari a caror durata totala depaseste 100 de ore; 3. în cazul unei aeronave, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii în functiune sau sa nu fi efectuat zboruri a caror durata totala depaseste 40 de ore.

Aplicare teritoriala 1252. - (1) în sensul prezentului titlu: a) Comunitate şi teritoriu comunitar inseamna teritoriile statelor membre, astfel cum sunt definite în prezentul articol; b) stat membru şi teritoriul statului membru inseamna teritoriul fiecarui stat membru al Comunitatii pentru care se aplica Tratatul de infiintare a Comunitatii Europene, în conformitate cu 299 din acesta, cu exceptia teritoriilor prevazute la alin. (2) şi (3); c) teritorii terte sunt teritoriile prevazute la alin. (2) şi (3); d) tara terta inseamna orice stat sau teritoriu pentru care nu se aplica prevederile Tratatului de infiintare a Comunitatii Europene. (2) Urmatoarele teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii se exclud din teritoriul comunitar din punct de vedere al taxei: a) Republica Federala Germania: 1. Insula Heligoland; 2. teritoriul Busingen; b) Regatul Spaniei: 1. Ceuta; 2. Melilla; c) Republica Italiana: 1. Livigno;

6

2. Campione d'Italia; 3. apele italiene ale Lacului Lugano. (3) Urmatoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii se exclud din teritoriul comunitar din punct de vedere al taxei: a) Insulele Canare; b) Republica Franceza: teritoriile din strainatate; c) Muntele Athos; d) Insulele Aland; e) Insulele Channel. (4) Se considera ca fiind incluse în teritoriile urmatoarelor state membre teritoriile mentionate mai jos: a) Republica Franceza: Principatul Monaco; b) Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: Insula Man; c) Republica Cipru: zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Operatiuni impozabile 126. - (1) Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile în Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) operatiunile care, în sensul 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plata; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în Romania, în conformitate cu prevederile 132 şi 133; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la 127 alin. (1), actionand ca atare; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la 127 alin. (2); (2) Este, de asemenea, operatiune impozabila şi importul de bunuri efectuat în Romania de orice persoana, daca locul importului este în Romania, potrivit 1322. (3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile şi urmatoarele operatiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi în Romania, potrivit 1321: a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate în afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare şi care nu este considerata intreprindere mica în statul sau membru, şi careia nu i se aplica prevederile 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta; b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana; c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile în Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii: a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;

7

b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent în lei este stabilit prin norme. (5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata în statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor. (6) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevazuta la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevazut la alin. (3) lit. a). Optiunea se aplica pentru cel putin doi ani calendaristici. (7) Regulile aplicabile în cazul depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, prevazut la alin. (4) lit. b), sau al exercitarii optiunii sunt stabilite prin norme. (8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile în Romania: a) achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare în Romania ar fi scutita conform 143 alin. (1) lit. h)-m); b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata în cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata în scopuri de TVA în alt stat membru, dar nu este stabilita în Romania, în cazul în care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1. achizitia sa fie efectuata în vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita în Romania; 2. bunurile achizitionate de cumparatorul revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de alta persoana, în contul unuia din acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel în care cumparatorul revanzator este inregistrat în scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate în Romania; 3. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata în scopuri de TVA în Romania, conform 153 sau 1531; 4. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita în Romania; c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi de antichitati, în sensul prevederilor 1522, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, în sensul 313 şi 326 din Directiva 112, sau vanzatorul este organizator de vanzari prin licitatie publica, care actioneaza în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru furnizor, conform regimului special, în sensul 333 din Directiva 112; d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate în regim vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri. (9) Operatiunile impozabile pot fi: a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la 140; b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. în prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la 143-1441; c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa şi nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. în prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la 141; d) importuri şi achizitii intracomunitare, scutite de taxa, conform 142;

8

e) operatiuni prevazute la lit. a)-c), care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevazut la 152, pentru care nu se datoreaza taxa şi nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

Persoane impozabile

Persoane impozabile şi activitatea economica 127. - (1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta şi indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati. (2) în sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole şi activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate. (3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat în ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului. (4) Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate în calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum şi a celor prevazute la alin. (5) şi (6). (5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate în calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa, conform 141. (6) Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati: a) telecomunicatii; b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific şi altele de aceeasi natura; c) transport de bunuri şi de persoane; d) servicii prestate în porturi şi aeroporturi; e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare; f) activitatea targurilor şi expozitiilor comerciale; g) depozitarea; h) activitatile organismelor de publicitate comerciala; i) activitatile agentiilor de calatorie; j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemanatoare; k) operatiunile posturilor publice de radio şi televiziune. (7) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), orice persoana care efectueaza ocazional o livrare intracomunitara de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare. (8) în conditiile şi în limitele prevazute în norme, este considerat ca persoana impozabila unica un grup de persoane impozabile stabilite în Romania, care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relatii stranse una cu alta din punct de vedere organizatoric, financiar şi economic. (9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este considerat persoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu sunt desfasurate în numele asocierii sau organizatiei respective.

9

(10) Asocierile în participatiune nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica şi sunt constituite în temeiul legii, sunt tratate drept asocieri în participatiune.

Operatiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei

Livrarea de bunuri 128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. (2) Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat şi livrat bunurile respective ea insasi, în conditiile stabilite prin norme. (3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, în sensul alin. (1): a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza în rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu în momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing; b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executarii silite; c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despagubiri. (4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni: a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial; b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane în mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial; c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei; d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c). (5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. (6) în cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este transportat direct beneficiarului final. (7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, dupa caz, şi de pasive, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport în natura la capitalul unei

10

societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege. (8) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, precum şi bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevazute prin norme; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în conditiile stabilite prin norme; c) perisabilitatile, în limitele prevazute prin lege; d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate în scopul stimularii vanzarilor; f) acordarea de bunuri de mica valoare, în mod gratuit, în cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinatii prevazute de lege, în conditiile stabilite prin norme. (9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, în intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana în contul acestora. (10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12). (11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana în contul sau, pentru a fi utilizate în scopul desfasurarii activitatii sale economice. (12) în sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din Romania în alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana în contul sau, pentru a fi utilizat în scopul uneia din urmatoarele operatiuni: a) livrarea bunului respectiv realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat în conditiile prevazute la 132 alin. (5) şi (6) privind vanzarea la distanta; b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, în conditiile prevazute la 132 alin. (1) lit. b) privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau în numele acestuia; c) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunitatii, în conditiile prevazute la 132 alin. (1) lit. d); d) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila, în conditiile prevazute la 143 alin. (2) cu privire la livrarile intracomunitare scutite, la 143 alin. (1) lit. a) şi b) cu privire la scutirile pentru livrarile la export şi la 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) şi m) cu privire la scutirile pentru livrarile destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizatiilor internationale şi fortelor NATO; e) livrarea de gaz prin reteaua de distributie a gazelor naturale sau de electricitate, în conditiile prevazute la 132 alin. (1) lit. e) şi f) privind locul livrarii acestor bunuri; f) prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termina expedierea sau transportul bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial;

11

g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, în scopul prestarii de servicii în statul membru de destinatie, de catre persoana impozabila stabilita în Romania; h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în conditiile în care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, în vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire integrala de drepturi de import. (13) în cazul în care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania în alt stat membru. în acest caz, transferul se considera efectuat în momentul în care conditia nu mai este indeplinita. (14) Prin ordin al ministrului finantelor publice, se pot introduce masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13).

Prestarea de servicii 129. - (1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definita la 128. (2) O persoana impozabila, care actioneaza în nume propriu, dar în contul altei persoane, ca intermediar în prestarea de servicii, se considera ca a primit şi a prestat ea insasi aceste servicii, în conditiile stabilite prin norme. (3) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt: a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor în cadrul unui contract de leasing; b) transferul şi/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale şi a altor drepturi similare; c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie; d) prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autoritati publice sau potrivit legii; e) servicii de intermediere efectuate de persoane care actioneaza în numele şi în contul altei persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. (4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele: a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, în vederea utilizarii în mod gratuit, altor persoane, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial; b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altor persoane. (5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata: a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata în mod gratuit, în cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum şi pentru alte destinatii prevazute de lege, în conditiile stabilite prin norme; b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit în scop de reclama sau în scopul stimularii vanzarilor; c) servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

12

(6) în cazul în care mai multe persoane impozabile, care actioneaza în nume propriu, intervin prin tranzactii succesive în cadrul unei prestari de servicii, se considera ca fiecare persoana a primit şi a prestat în nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata şi se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final. (7) Prevederile 128 alin. (5) şi (7) se aplica în mod corespunzator şi prestarilor de servicii.

Schimbul de bunuri sau servicii 130. - în cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrari de bunuri şi/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plata.

Achizitiile intracomunitare de bunuri 1301. - (1) Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, în contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. (2) Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele: a) utilizarea în Romania, de catre o persoana impozabila, în scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, în scopul desfasurarii activitatii economice proprii, daca transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din Romania în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile 128 alin. (10) şi (11); b) preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi la a caror achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situatia în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevazuta la 142 alin. (1) lit. g). (3) Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare, daca ar fi fost realizata în Romania, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuata cu plata. (4) Este asimilata unei achizitii intracomunitare şi achizitionarea de catre o persoana juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana în Comunitate şi transportate sau expediate intr-un alt stat membru decat cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite în Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei în statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate. (5) Prin ordin al ministrului finantelor publice se pot reglementa masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a).

Importul de bunuri

13

131. - Importul de bunuri reprezinta: a) intrarea pe teritoriul Comunitatii de bunuri care nu se afla în libera circulatie în intelesul 24 din Tratatul de infiintare a Comunitatii Europene; b) pe langa operatiunile prevazute la lit. a), intrarea în Comunitate a bunurilor care se afla în libera circulatie, provenite dintr-un teritoriu tert, care face parte din teritoriul vamal al Comunitatii.

Locul operatiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei

Locul livrarii de bunuri 132. - (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri: a) locul unde se gasesc bunurile în momentul cand incepe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert. Daca locul livrarii, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza în afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de catre importator şi locul oricarei livrari ulterioare se considera în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import; b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj; c) locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate; d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata în interiorul Comunitatii, daca: 1. partea transportului de pasageri efectuata în interiorul Comunitatii reprezinta partea transportului, efectuata fara nici o oprire în afara Comunitatii, intre locul de plecare şi locul de sosire ale transportului de pasageri; 2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a pasagerilor în interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire în afara Comunitatii; 3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut în interiorul Comunitatii pentru pasagerii care s-au imbarcat în interiorul Comunitatii, eventual inainte de o oprire în afara Comunitatii; e) în cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau al livrarii de energie electrica, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, în absenta unui astfel de sediu, locul în care acesta are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita. Comerciantul persoana impozabila reprezinta persoana impozabila a carei activitate principala în ceea ce priveste cumpararile de gaz şi energie electrica o reprezinta revanzarea de astfel de produse şi al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil; f) în cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau de energie electrica, în situatia în care o astfel de livrare nu se regaseste la lit. e), locul livrarii reprezinta locul în care cumparatorul utilizeaza şi consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. în situatia în care bunurile nu sunt consumate de cumparator, ci sunt livrate unei alte persoane, partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata şi consumata la locul în care noul cumparator este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile.

14

în absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat şi a consumat bunurile în locul în care isi are domiciliul sau resedinta sa obisnuita. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vanzari la distanta care se efectueaza dintr-un stat membru spre Romania, locul livrarii se considera în Romania daca livrarea este efectuata catre un cumparator persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la 126 alin. (4), sau catre orice alta persoana neimpozabila şi daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere în Romania se realizeaza de catre un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau în anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al carui echivalent în lei se stabileste prin norme; sau b) furnizorul a optat în statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în Romania, ca avand loc în Romania. (3) Locul livrarii este intotdeauna în Romania, în cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, fara sa se aplice plafonul prevazut la alin. (2) lit. a). (4) Derogarea prevazuta la alin. (2) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din alt stat membru în Romania: a) de mijloace de transport noi; b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau în numele acestuia; c) de bunuri taxate în statul membru de plecare, conform regimului special prevazut la 313, 326 sau 333 din Directiva 112, privind bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de colectie şi antichitatile, astfel cum sunt definite la 1522 alin. (1); d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural şi de electricitate; e) de produse accizabile, livrate catre persoane impozabile şi persoane juridice neimpozabile. (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrarii pentru vanzarile la distanta efectuate din Romania catre alt stat membru se considera în acest alt stat membru, în cazul în care livrarea este efectuata catre o persoana care nu ii comunica furnizorului un cod de inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de statul membru în care se incheie transportul sau expedierea, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) valoarea totala a vanzarilor la distanta, efectuate de furnizor şi care presupun transportul sau expedierea bunurilor din Romania catre un anumit stat membru, în anul calendaristic în care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau în anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta, stabilit conform legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata din statul membru respectiv, astfel de vanzari avand locul livrarii în statul respectiv; sau b) furnizorul a optat în Romania pentru considerarea tuturor vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din Romania intr-un anumit stat membru, ca avand loc în respectivul stat membru. Optiunea se exercita în conditiile stabilite prin norme şi se aplica tuturor vanzarilor la distanta, efectuate catre respectivul stat membru, în anul calendaristic în care se exercita optiunea şi în urmatorii doi ani calendaristici. (6) în cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile efectuate din Romania catre persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile, locul livrarii este intotdeauna în celalalt stat membru. (7) Derogarea prevazuta la alin. (5) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din Romania catre un alt stat membru: a) de mijloace de transport noi; b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de alta persoana în numele acestuia;

15

c) de bunuri taxate în Romania, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, prevazut la 1522; d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural şi de electricitate; e) de produse accizabile, livrate catre persoane juridice neimpozabile şi persoane impozabile. (8) în aplicarea alin. (2)-(7), atunci cand o vanzare la distanta presupune expedierea sau transportul bunurilor vandute dintr-un teritoriu tert şi importul de catre furnizor intr-un stat membru, altul decat statul membru în care se expediaza sau se transporta în vederea livrarii acestora catre client, se va considera ca bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru în care se efectueaza importul.

Locul achizitiei intracomunitare de bunuri 1321. - (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile în momentul în care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. (2) în cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la 126 alin. (3) lit. a), daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel în care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera în statul membru care a emis codul de inregistrare în scopuri de TVA. (3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei în alt stat membru, conform alin. (1), şi în Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzator în Romania. (4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata în statul membru în care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1). (5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata conform alin. (1), în cadrul unei operatiuni triunghiulare în alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul revanzator inregistrat în scopuri de TVA în Romania, în conformitate cu 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata în acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii: a) cumparatorul revanzator inregistrat în scopuri de TVA în Romania în conformitate cu 153 face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara în vederea efectuarii unei livrari ulterioare în acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul care este inregistrat în scopuri de TVA în statul membru respectiv a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente; b) obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul revanzator inregistrat în scopuri de TVA în Romania în conformitate cu 153.

Locul importului de bunuri 1322. - (1) Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru în care se afla bunurile cand intra pe teritoriul comunitar. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), atunci cand bunurile la care se face referire la 131 lit. a), care nu se afla în libera circulatie, sunt plasate, la intrarea în Comunitate, în unul dintre regimurile sau situatiile la care se face referire la 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7, locul importului pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru în care bunurile inceteaza sa mai fie plasate în astfel de regimuri sau situatii. (3) Atunci cand bunurile la care se face referire în 131 lit. b), care se afla în libera circulatie la intrarea în Comunitate, sunt în una dintre situatiile care le-ar permite, daca ar fi fost

16

importate în Comunitate, în sensul 131 lit. a), sa beneficieze de unul dintre regimurile prevazute la 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau sunt sub o procedura de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul caruia se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura.

Locul prestarii de servicii 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi: a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate în legatura cu bunurile imobile; b) locul unde se efectueaza transportul, în functie de distantele parcurse, în cazul serviciilor de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri; c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin exceptie, în cazul în care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA. Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui: 1. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în doua state membre diferite; sau 2. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în acelasi stat membru, dar transportul este efectuat în legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri; d) locul în care se presteaza serviciile, în cazul unei prestari de servicii constand în activitati accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea şi servicii similare acestora. Prin exceptie, în cazul în care astfel de servicii implica activitati accesorii unui transport intracomunitar de bunuri şi sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru prestatia respectiva un cod de inregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel în care se presteaza efectiv serviciile, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA; e) în statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate în legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza în numele şi în contul altor persoane. Prin exceptie, în cazul în care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod valabil de inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA; f) locul în care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate în legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza în numele şi în contul altor persoane. Prin exceptie, în cazul în care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod de inregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel în care au fost prestate serviciile, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA; g) locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix în afara Comunitatii ori sa fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix în Comunitate, dar nu în acelasi stat cu prestatorul, în cazul urmatoarelor servicii:

17

1. inchirierea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport; 2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport; 3. transferul şi/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale şi a altor drepturi similare; 4. serviciile de publicitate şi marketing; 5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor şi avocatilor, contabililor şi expertilor contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare; 6. prelucrarea de date şi furnizarea de informatii; 7. operatiunile bancare, financiare şi de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii de seifuri; 8. punerea la dispozitie de personal; 9. acordarea accesului la sistemele de distributie a gazelor naturale şi a energiei electrice, inclusiv serviciile de transport şi transmitere prin intermediul acestor retele, precum şi alte prestari de servicii legate direct de acestea; 10. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea şi receptia de semnale, inscrisuri, imagini şi sunete sau informatii de orice natura, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii. în cazul în care serviciile de telecomunicatii sunt prestate de catre o persoana stabilita în afara Comunitatii sau care are un sediu fix în afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita în Comunitate, se considera ca prestarea are loc în Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate în Romania; 11. serviciile de radiodifuziune şi televiziune. în cazul în care serviciile de radiodifuziune şi de televiziune sunt prestate de catre o persoana stabilita în afara Comunitatii sau care are un sediu fix în afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita în Comunitate, se considera ca locul prestarii este în Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate în Romania; 12. serviciile furnizate pe cale electronica. în cazul în care serviciile furnizate pe cale electronica sunt prestate de o persoana stabilita în afara Comunitatii sau care are un sediu fix în afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita în Romania, se considera ca locul prestarii este în Romania; 13. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice sau a unui drept prevazut la prezenta litera; 14. prestarile de servicii de intermediere, efectuate de persoane care actioneaza în numele şi contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate în legatura cu serviciile prevazute la prezenta litera; h) locul unde sunt prestate serviciile, în cazul urmatoarelor servicii: 1. servicii culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activitati; 2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum şi lucrarile efectuate asupra acestora. Prin exceptie, se considera ca aceste servicii au loc: - în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care aceste servicii sunt prestate unui client care ii comunica prestatorului un cod de inregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel în care se presteaza efectiv serviciile, şi se refera la bunuri transportate în afara statului membru în care serviciile sunt prestate;

18

- în Romania, daca o persoana impozabila stabilita în Romania exporta temporar bunuri în afara Comunitatii, în scopul expertizarii sau pentru alte lucrari efectuate asupra acestora, şi ulterior le reimporta, iar serviciile respective sunt tranzactionate altor persoane, potrivit 129 alin. (6); i) locul operatiunii de baza pentru serviciile de intermediere aferente acestei operatiuni, prestate de intermediari care actioneaza în numele şi în contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate în legatura cu alte operatiuni decat cele prevazute la lit. e), f) şi g). Prin operatiune de baza se intelege livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achizitia intracomunitara sau importul de bunuri efectuate de persoana în numele şi în contul careia actioneaza intermediarul. Prin exceptie, în cazul în care, pentru serviciile prestate, clientul a furnizat un cod de inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel în care se realizeaza operatiunile, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), inchirierea sau leasingul de mijloace de transport se considera ca are locul prestarii: a) în Romania, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau care are un sediu fix în afara Comunitatii, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate în Romania de beneficiar; b) în afara Comunitatii, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau avand sediul fix în Romania, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate în afara Comunitatii de beneficiar.

Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Faptul generator şi exigibilitatea - definitii 134. - (1) Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. (2) Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, în baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amanata. (3) Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului, conform prevederilor 157 alin. (1). Aceasta data determina şi momentul de la care se datoreaza majorari de intarziere pentru neplata taxei.

Faptul generator pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii 1341. - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute în prezentul capitol. (2) Pentru livrarile de bunuri în baza unui contract de consignatie sau în cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri în vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor. (3) Pentru livrarile de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator. (4) Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza şi alte servicii similare, faptul generator ia

19

nastere la data emiterii situatiilor de lucrari sau, dupa caz, la data la care aceste situatii sunt acceptate de beneficiar. (5) Prin derogare de la alin. (1), faptul generator intervine: a) în cazul livrarilor de bunuri şi/sau al prestarilor de servicii, altele decat operatiunile prevazute la lit. b), care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt: livrarile de gaze naturale, de apa, serviciile telefonice, livrarile de energie electrica şi altele asemenea, în ultima zi a perioadei specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depasi un an; b) în cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare şi arendare de bunuri, la data specificata în contract pentru efectuarea platii.

Exigibilitatea pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii 1342. - (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine: a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator; b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile în avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor şi a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum şi orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora; c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.

Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de b unuri, scutite de taxa 1343. - (1) Prin exceptie de la prevederile 1342, în cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa conform 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul generator. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii prevazute la 155 alin. (1), daca factura este emisa inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul generator.

Faptul generator şi exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri

135. - (1) în cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, în statul membru în care se face achizitia. (2) în cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul generator. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazute în legislatia altui stat membru la articolul echivalent 155 alin. (1), daca aceasta este emisa inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul generator.

20

Faptul generator şi exigibilitatea pentru importul de bunuri 136. - (1) în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare. (2) în cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la alin. (1), faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare daca bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. (3) în cazul în care, la import, bunurile sunt plasate intr-un regim vamal special, prevazut la 144 alin. (1) lit. a) şi d), faptul generator şi exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea inceteaza a mai fi plasate intr-un astfel de regim.

Baza de impozitare

Baza de impozitare pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii efectuate în interiorul tarii

137. - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din: a) pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni; b) pentru operatiunile prevazute la 128 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta; c) pentru operatiunile prevazute la 128 alin. (4) şi (5), pentru transferul prevazut la 128 alin. (10) şi pentru achizitiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata şi prevazute la 1301 alin. (2) şi (3), pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii. în cazul în care bunurile reprezinta active corporale fixe, baza de impozitare se stabileste conform procedurii stabilite prin norme; d) pentru operatiunile prevazute la 129 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru realizarea prestarii de servicii; e) în cazul schimbului prevazut la 130 si, în general, atunci cand plata se face partial ori integral în natura sau atunci cand valoarea platii pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii nu a fost stabilita de parti sau nu poate fi usor stabilita, baza de impozitare se considera ca fiind valoarea normala pentru respectiva livrare/prestare. Este considerata ca valoare normala a unui bun/serviciu tot ceea ce un cumparator, care se afla în stadiul de comercializare unde este efectuata operatiunea, trebuie sa plateasca unui furnizor/prestator independent în interiorul tarii, în momentul în care se realizeaza operatiunea, în conditii de concurenta, pentru a obtine acelasi bun/serviciu. (2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele: a) impozitele şi taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata; b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de servicii în cauza, se considera cheltuieli accesorii.

21

(3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei; b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva şi irevocabila, penalizarile şi orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c) dobanzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere; d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa şi clienti, prin schimb, fara facturare; e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se deconteaza acestuia, precum şi sumele incasate în numele şi în contul unei alte persoane.

Ajustarea bazei de impozitare 138. - Baza de impozitare se reduce în urmatoarele situatii: a) daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor; b) în cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, în conditiile anularii totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauza, declarata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva şi irevocabila, sau în urma unui arbitraj, ori în cazul în care exista un acord scris intre parti; c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de pret prevazute la 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva şi irevocabila; e) în cazul în care cumparatorii returneaza ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare 1381. - (1) Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileste pe baza acelorasi elemente utilizate conform 137 pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrarii acelorasi bunuri în interiorul tarii. în cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, conform 1301 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determina în conformitate cu prevederile 137 alin. (1) lit. c) şi ale 137 alin. (2). (2) Baza de impozitare cuprinde şi accizele platite sau datorate în alt stat membru decat Romania de persoana care efectueaza achizitia intracomunitara, pentru bunurile achizitionate. în cazul în care accizele sunt rambursate persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara în statul membru în care a inceput expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare efectuate în Romania se reduce corespunzator.

Baza de impozitare pentru import

22

139. - (1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale în vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate în afara Romaniei, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în Romania, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata care urmeaza a fi perceputa. (2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor în Romania, în masura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilita conform alin. (1). Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia indicata în documentul de transport sau în orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra în Romania, sau, în absenta unor astfel de documente, primul loc de descarcare a bunurilor în Romania. (3) Baza de impozitare nu cuprinde elementele prevazute la 137 alin. (3) lit. a)-d).

Cursul de schimb valutar 1391. - (1) Daca elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprima în valuta, cursul de schimb valutar se stabileste conform prevederilor comunitare care reglementeaza calculul valorii în vama. (2) Daca elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operatiuni, alta decat importul de bunuri, se exprima în valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea în cauza.

Cotele de taxa

Cotele 140. - (1) Cota standard este de 19% şi se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse. (2) Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii şi/sau livrari de bunuri: a) serviciile constand în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura şi arheologice, gradini zoologice şi botanice, targuri, expozitii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite conform 141 alin. (1) lit. m); b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare şi reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau în principal publicitatii; c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare; d) livrarea de produse ortopedice; e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. (21) Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este

23

construita locuinta include şi amprenta la sol a locuintei. în sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege: a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani şi de pensionari; b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap; c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai în cazul locuintelor care în momentul vanzarii pot fi locuite ca atare şi daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuintei, în cazul caselor de locuit individuale. în cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv: 1. în cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut şi sa nu detina nicio locuinta în proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%; 2. în cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut şi sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta în proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%; d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii în vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta în proprietate sau inchirierea unei locuinte în conditiile pietei. (3) Cota aplicabila este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota în vigoare la data exigibilitatii taxei. (4) în cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la 1342 alin. (2). (5) Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun. (6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Operatiuni scutite de taxa

Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii 141. - (1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa: a) spitalizarea, ingrijirile medicale şi operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, statii de salvare şi alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;

24

b) prestarile de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de catre stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi şi de tehnicieni dentari; c) prestarile de ingrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie; d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de catre entitati autorizate în acest sens; e) livrarile de organe, sange şi lapte, de provenienta umana; f) activitatea de invatamant prevazuta în Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum şi prestarile de servicii şi livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate; g) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele şi cantinele organizate pe langa institutiile publice şi entitatile autorizate prevazute la lit. f), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activitatile scutite conform lit. f); h) meditatiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul invatamantului scolar, preuniversitar şi universitar; i) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta şi/sau protectia sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social, inclusiv cele livrate de caminele de batrani; j) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor şi a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; k) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în conditiile în care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica; m) prestarile de servicii culturale şi/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii şi Cultelor; n) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale; o) activitatile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decat activitatile de natura comerciala; p) serviciile publice postale, precum şi livrarea de bunuri aferenta acestora; q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror operatiuni sunt scutite sau nu intra în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, în cazul în care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli comune, în limitele şi în conditiile stabilite prin norme şi în conditiile în care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale; r) furnizarea de personal de catre institutiile religioase sau filozofice în scopul activitatilor prevazute la lit. a), f), i) şi j). (2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa: a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara:

25

1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de catre persoana care le acorda; 2. negocierea garantiilor de credit ori a altor garantii sau orice operatiuni cu astfel de garantii, precum şi administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul; 3. tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plati, viramente, creante, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptand recuperarea creantelor; 4. tranzactii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc legal de plata, cu exceptia obiectelor de colectie, şi anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plata sau monede de interes numismatic; 5. tranzactii, inclusiv negocierea, dar exceptand administrarea sau pastrarea în siguranta, cu actiuni, parti sociale în societati comerciale sau asociatii, obligatiuni garantate şi alte instrumente financiare, cu exceptia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor; 6. administrarea de fonduri speciale de investitii; b) operatiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestarile de servicii în legatura cu operatiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediaza astfel de operatiuni; c) pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati; d) livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale, de timbre fiscale şi alte timbre similare; e) arendarea, concesionarea, inchirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii: 1. operatiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor; 3. inchirierea utilajelor şi a masinilor fixate definitiv în bunuri imobile; 4. inchirierea seifurilor; f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia şi a terenului pe care este construita, precum şi a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. în sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: 1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei în vigoare; 2. constructie inseamna orice structura fixata în sau pe pamant; 3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, în urma transformarii; 4. o constructie noua cuprinde şi orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, în absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii; g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, în temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum şi livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform 145 alin. (5) lit. a) şi b). (3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) şi f), în conditiile stabilite prin norme.

Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achizitii intracomunitare

26

142. - (1) Sunt scutite de taxa: a) importul şi achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare în Romania este în orice situatie scutita de taxa în interiorul tarii; b) achizitia intracomunitara de bunuri al caror import în Romania este în orice situatie scutit de taxa, conform prezentului articol; c) achizitia intracomunitara de bunuri pentru care, în conformitate cu 145 alin. (2) lit. b)-d), persoana care cumpara bunurile în orice situatie ar avea dreptul la rambursarea integrala a taxei care s-ar datora, daca respectiva achizitie nu ar fi scutita; d) importul definitiv de bunuri care indeplinesc conditiile pentru scutire prevazute de: Directiva 83/181/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 ce determina domeniul 14 (1) (d) al Directivei 77/388/CEE privind scutirea de plata a taxei pe valoarea adaugata la importul final al anumitor marfuri, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 105 din 23 aprilie 1983, cu modificarile şi completarile ulterioare, Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoarea adaugata şi de accize pentru bunurile importate de catre persoanele care calatoresc din tari terte, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 346 din 29 decembrie 2007, şi Directiva 79/2006/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind exceptarea de la taxele de import a micului trafic de bunuri cu caracter necomercial din tarile terte, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 286 din 17 octombrie 2006; e) importul, în regim diplomatic sau consular, al bunurilor scutite de taxe vamale; f) importul de bunuri efectuat în Romania de organismele internationale recunoscute ca atare de autoritatile publice din Romania, precum şi de catre membrii acestora, în limitele şi în conformitate cu conditiile stabilite în conventiile de infiintare a acestor organizatii sau prin acorduri de sediu; g) importul de bunuri efectuat în Romania de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte iau parte la efortul comun de aparare. Acesta include importul realizat de fortele Marii Britanii şi ale Irlandei de Nord stabilite în insula Cipru, conform Tratatului de infiintare a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul fortelor armate sau al personalului civil care insoteste fortele armate ori pentru aprovizionarea cantinelor lor; h) reimportul de bunuri în Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Comunitatii, daca bunurile se afla în aceeasi stare în care se aflau la momentul exportului şi daca importul respectiv beneficiaza de scutire de taxe vamale; i) reimportul de bunuri în Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Comunitatii, pentru a fi supuse unor reparatii, transformari, adaptari, asamblari sau altor lucrari asupra bunurilor mobile corporale, cu conditia ca aceasta scutire sa fie limitata la valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afara Comunitatii; j) importul, efectuat în porturi de catre intreprinderi de pescuit maritim, de produse piscicole pescuite, neprelucrate sau dupa ce au fost conservate în vederea comercializarii, dar inainte de livrare; k) importul de gaze naturale prin sistemul de distributie a gazelor naturale şi importul de energie electrica; l) importul în Romania de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu tert sau o tara terta, atunci cand livrarea acestor bunuri de catre importator constituie o livrare scutita conform 143 alin. (2); m) importul de aur efectuat de Banca Nationala a Romaniei.

27

(2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operatiunile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura şi conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa.

Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare, pentru livrari intracomunitare şi pentru transportul international şi intracomunitar

143. - (1) Sunt scutite de taxa: a) livrarile de bunuri expediate sau transportate în afara Comunitatii de catre furnizor sau de alta persoana în contul sau; b) livrarile de bunuri expediate sau transportate în afara Comunitatii de catre cumparatorul care nu este stabilit în Romania sau de alta persoana în contul sau, cu exceptia bunurilor transportate de cumparatorul insusi şi care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcatiunilor şi a avioanelor de agrement sau a oricarui alt mijloc de transport de uz privat. Este scutita, de asemenea, şi livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al calatorilor care nu sunt stabiliti în Comunitate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - calatorul nu este stabilit în Comunitate, respectiv adresa sau domiciliul permanent nu este în interiorul Comunitatii. Adresa sau domiciliul permanent inseamna locul specificat astfel în pasaport, carte de identitate sau în alt document recunoscut ca document de identitate de catre Ministerul Internelor şi Reformei Administrative; - bunurile sunt transportate în afara Comunitatii inainte de sfarsitul celei de-a treia luni ce urmeaza lunii în care are loc livrarea; - valoarea totala a livrarii, plus TVA, este mai mare decat echivalentul în lei a 175 euro, stabilit anual prin aplicarea cursului de schimb obtinut în prima zi lucratoare din luna octombrie şi valabil de la data de 1 ianuarie a anului urmator; - dovada exportului se va face prin factura sau alt document care tine locul acesteia, purtand avizul biroului vamal la iesirea din Comunitate; c) prestarile de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele decat cele prevazute la 141, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimurile ori situatiile prevazute la 144 alin. (1) lit. a); d) prestarile de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele decat cele prevazute la 141, daca acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusa în baza de impozitare a bunurilor importate potrivit 139; e) prestarile de servicii efectuate în Romania asupra bunurilor mobile achizitionate sau importate în vederea prelucrarii în Romania şi care ulterior sunt transportate în afara Comunitatii de catre prestatorul serviciilor sau de catre client, daca acesta nu este stabilit în Romania, ori de alta persoana în numele oricaruia dintre acestia; f) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din şi în insulele care formeaza regiunile autonome Azore şi Madeira, precum şi serviciile accesorii acestuia; g) transportul international de persoane; h) în cazul navelor destinate navigatiei maritime, utilizate pentru transportul international de persoane şi/sau de bunuri, pentru pescuit ori alta activitate economica sau pentru salvare ori asistenta pe mare, urmatoarele operatiuni: 1. livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, navlosirea, leasingul şi inchirierea de nave, precum şi livrarea, leasingul, inchirierea, repararea şi intretinerea de echipamente incorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit; 2. livrarea de carburanti şi provizii destinate a fi utilizate pe nave, dar inclusiv pentru navele de razboi incadrate în Nomenclatura Combinata (NC) cod 8906 10 00, care parasesc tara şi se

28

indreapta spre porturi straine unde vor fi ancorate, cu exceptia, în cazul navelor folosite pentru pescuitul de coasta, a proviziilor; 3. prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1, efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru incarcatura acestora; i) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, în principal pentru transportul international de persoane şi/sau de marfuri, efectuat cu plata, urmatoarele operatiuni: 1. livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, leasingul şi inchirierea aeronavelor, precum şi livrarea, leasingul, inchirierea, repararea şi intretinerea echipamentelor incorporate sau utilizate pe aeronave; 2. livrarea de carburanti şi provizii destinate utilizarii pe aeronave; 3. prestarea de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la 1441, efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor şi/sau pentru incarcatura acestora; j) livrarile de bunuri şi prestarile de servicii în favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, a personalului acestora, precum şi a cetatenilor straini cu statut diplomatic sau consular în Romania ori intr-un alt stat membru, în conditii de reciprocitate; k) livrarile de bunuri şi prestarile de servicii în favoarea organismelor internationale recunoscute ca atare de autoritatile publice din Romania, precum şi a membrilor acestora, în limitele şi în conformitate cu conditiile precizate în conventiile de infiintare a acestor organisme sau prin acorduri de sediu; l) livrarile de bunuri netransportate în afara Romaniei şi/sau prestarile de servicii efectuate în Romania, destinate uzului oficial al fortelor armate ale statelor straine membre NATO sau al personalului civil care insoteste fortele armate ori aprovizionarii popotelor sau cantinelor, daca fortele iau parte la efortul de aparare comun; m) livrarile de bunuri sau prestarea serviciilor intr-un alt stat membru decat Romania, în scopul utilizarii de catre fortele armate ale oricarui stat membru NATO, altul decat statul membru de destinatie, sau de catre personalul civil care le insoteste sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor, daca aceste forte iau parte la efortul de aparare comun; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor catre fortele armate ale Regatului Unit stationate în insula Cipru ca urmare a Tratatului de infiintare a Republicii Cipru, datat 16 august 1960, care sunt destinate utilizarii de catre aceste forte sau personalului civil care le insoteste ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor; n) livrarile de aur catre Banca Nationala a Romaniei; o) livrarile de bunuri catre organismele recunoscute care transporta sau expediaza aceste bunuri în afara Comunitatii, ca parte a activitatilor umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea se acorda prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. (2) Sunt, de asemenea, scutite de taxa urmatoarele: a) livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru, cu exceptia: 1. livrarilor intracomunitare efectuate de o intreprindere mica, altele decat livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi; 2. livrarilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor 1522; b) livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare în scopuri de TVA; c) livrarile intracomunitare de produse accizabile catre o persoana impozabila sau catre o persoana juridica neimpozabila care nu ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care transportul de bunuri este efectuat conform 7 alin. (4) şi (5) sau 16 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul

29

general, depozitarea, circulatia şi controlul produselor supuse accizelor, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificarile şi completarile ulterioare, cu exceptia: 1. livrarilor intracomunitare efectuate de o intreprindere mica; 2. livrarilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor 1522; d) livrarile intracomunitare de bunuri, prevazute la 128 alin. (10), care ar beneficia de scutirea prevazuta la lit. a) daca ar fi efectuate catre alta persoana impozabila, cu exceptia livrarilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor 1522. (3) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operatiunile prevazute la alin. (1) şi (2) si, dupa caz, procedura şi conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa.

Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri 144. - (1) Sunt scutite de taxa urmatoarele: a) livrarea de bunuri care urmeaza: 1. sa fie plasate în regim vamal de admitere temporara, cu exonerare totala de la plata drepturilor de import; 2. sa fie prezentate autoritatilor vamale în vederea vamuirii si, dupa caz, plasate în depozit necesar cu caracter temporar; 3. sa fie introduse intr-o zona libera sau intr-un antrepozit liber; 4. sa fie plasate în regim de antrepozit vamal; 5. sa fie plasate în regim de perfectionare activa, cu suspendare de la plata drepturilor de import; 6. sa fie plasate în regim de tranzit vamal extern; 7. sa fie admise în apele teritoriale: - pentru a fi incorporate pe platforme de forare sau de productie, în scopul construirii, repararii, intretinerii, modificarii sau reutilarii acestor platforme ori pentru conectarea acestor platforme de forare sau de productie la continent; - pentru alimentarea cu carburanti şi aprovizionarea platformelor de forare sau de productie; 8. sa fie plasate în regim de antrepozit de TVA, definit dupa cum urmeaza: - pentru produse accizabile, orice locatie situata în Romania, care este definita ca antrepozit fiscal, în sensul 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu modificarile şi completarile ulterioare; - pentru bunuri, altele decat produsele accizabile, o locatie situata în Romania şi definita prin norme; b) livrarea de bunuri efectuata în locatiile prevazute la lit. a), precum şi livrarea de bunuri care se afla în unul dintre regimurile sau situatiile precizate la lit. a); c) prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la 143 alin. (1) lit. c) şi la 1441, aferente livrarilor prevazute la lit. a) sau efectuate în locatiile prevazute la lit. a), pentru bunurile aflate în regimurile sau situatiile prevazute la lit. a); d) livrarile de bunuri care inca se afla în regim vamal de tranzit intern, precum şi prestarile de servicii aferente acestor livrari, altele decat cele prevazute la 1441; e) importul de bunuri care urmeaza sa fie plasate în regim de antrepozit de TVA. (2) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabilesc documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operatiunile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura şi conditiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de taxa.

30

Scutiri pentru intermediari

1441. - Sunt scutite de taxa serviciile prestate de intermediarii care actioneaza în numele şi în contul altei persoane, în cazul în care aceste servicii sunt prestate în legatura cu operatiunile scutite prevazute la 143 şi 144, cu exceptia operatiunilor prevazute la 143 alin. (1) lit. f) şi alin. (2), sau în legatura cu operatiunile desfasurate în afara Comunitatii.

Regimul deducerilor

Sfera de aplicare a dreptului de deducere 145. - (1) Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei. (2) Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii în folosul urmatoarelor operatiuni: a) operatiuni taxabile; b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind în strainatate, daca taxa ar fi deductibila, în cazul în care aceste operatiuni ar fi fost realizate în Romania; c) operatiuni scutite de taxa, conform 143, 144 şi 1441; d) operatiuni scutite de taxa, conform 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 şi lit. b), în cazul în care cumparatorul ori clientul este stabilit în afara Comunitatii sau în cazul în care aceste operatiuni sunt în legatura directa cu bunuri care vor fi exportate intr-un stat din afara Comunitatii, precum şi în cazul operatiunilor efectuate de intermediari care actioneaza în numele şi în contul altei persoane, atunci cand acestia intervin în derularea unor astfel de operatiuni; e) operatiunile prevazute la 128 alin. (7) şi la 129 alin. (7), daca taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv. (3) Daca nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabila are dreptul de deducere a taxei şi pentru cazurile prevazute la 128 alin. (8) şi la 129 alin. (5). (4) în conditiile stabilite prin norme se acorda dreptul de deducere a taxei pentru achizitiile efectuate de o persoana impozabila inainte de inregistrarea acesteia în scopuri de TVA, conform 153. (5) Nu sunt deductibile: a) taxa aferenta sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se deconteaza acestuia, precum şi taxa aferenta sumelor incasate în numele şi în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrarilor/prestarilor efectuate conform 137 alin. (3) lit. e); b) taxa datorata sau achitata pentru achizitiile de bauturi alcoolice şi produse din tutun, cu exceptia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate pentru prestari de servicii.

Conditii de exercitare a dreptului de deducere 146. - (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

31

a) pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate în beneficiul sau, sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la 155 alin. (5); b) pentru taxa aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate în beneficiul sau, dar pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei, conform 150 alin. (1) lit. b)-g): 1. sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la 155 alin. (5) sau documentele prevazute la 1551 alin. (1); şi 2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea taxei; c) pentru taxa achitata pentru importul de bunuri, altele decat cele prevazute la lit. d), sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum şi documente care sa ateste plata taxei de catre importator sau de catre alta persoana în contul sau. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru trebuie sa detina o declaratie de import pentru TVA şi accize; d) pentru taxa datorata pentru importul de bunuri efectuat conform 157 alin. (4) şi (5), sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor în scopuri de taxa, precum şi suma taxei datorate. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru trebuie sa detina o declaratie de import pentru TVA şi accize. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa inscrie taxa pe valoarea adaugata ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea; e) pentru taxa aferenta unei achizitii intracomunitare de bunuri: 1. sa detina o factura sau documentul prevazut la 1551 alin. (1); şi 2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea; f) pentru taxa aferenta unei operatiuni asimilate cu o achizitie intracomunitara de bunuri, prevazuta la 1301 alin. (2) lit. a), sa detina documentul prevazut la 155 alin. (4), emis în statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevazut la 1551 alin. (1) şi sa inregistreze aceasta taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea taxei. (2) Prin norme se vor preciza cazurile în care documentele sau obligatiile, altele decat cele prevazute la alin. (1), se vor prezenta sau indeplini pentru a justifica dreptul de deducere a taxei.

Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila

147. - (1) Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat şi operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita în continuare persoana impozabila cu regim mixt. Persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila, în conformitate cu prevederile 127, cat şi operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila este denumita persoana partial impozabila. (2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizitiilor efectuate de catre o persoana impozabila cu regim mixt se determina conform prezentului articol. Persoana partial impozabila nu are drept de deducere pentru achizitiile destinate activitatii pentru care nu are calitatea de persoana impozabila. Daca persoana partial impozabila desfasoara activitati în calitate de persoana impozabila, din care rezulta atat operatiuni cu drept de deducere, cat şi

32

operatiuni fara drept de deducere, este considerata persoana impozabila mixta pentru respectivele activitati şi aplica prevederile prezentului articol. în conditiile stabilite prin norme, persoana partial impozabila poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale în situatia în care nu poate tine evidente separate pentru activitatea desfasurata în calitate de persoana impozabila şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoana impozabila. (3) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestora se deduce integral. (4) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari pentru aceste operatiuni, iar taxa deductibila aferenta acestora nu se deduce. (5) Achizitiile pentru care nu se cunoaste destinatia, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proportia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere şi operatiuni care nu dau drept de deducere se evidentiaza intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata. (6) Pro-rata prevazuta la alin. (5) se determina ca raport intre: a) suma totala, fara taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operatiunilor constand în livrari de bunuri şi prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator; şi b) suma totala, fara taxa, a operatiunilor prevazute la lit. a) şi a operatiunilor constand în livrari de bunuri şi prestari de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla în sfera de aplicare a taxei. (7) Se exclud din calculul pro-rata urmatoarele: a) valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila în activitatea sa economica; b) valoarea oricaror livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine efectuate de persoana impozabila şi prevazute la 128 alin. (4) şi la 129 alin. (4), precum şi a transferului prevazut la 128 alin. (10); c) valoarea operatiunilor prevazute la 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operatiunilor imobiliare, altele decat cele prevazute la lit. a), în masura în care acestea sunt accesorii activitatii principale. (8) Pro-rata definitiva se determina anual, iar calculul acesteia include toate operatiunile prevazute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia nastere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitiva se determina procentual şi se rotunjeste pana la cifra unitatilor imediat urmatoare. La decontul de taxa prevazut la 1562, în care s-a efectuat ajustarea prevazuta la alin. (12), se anexeaza un document care prezinta metoda de calcul al pro-rata definitiva. (9) Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este pro-rata definitiva, prevazuta la alin. (8), determinata pentru anul precedent, sau pro-rata estimata pe baza operatiunilor prevazute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operatiunilor cu drept de deducere în totalul operatiunilor se modifica în anul curent fata de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal competent, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicata în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia. în

33

cazul unei persoane impozabile nou-inregistrate, pro-rata aplicabila provizoriu este pro-rata estimata pe baza operatiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicata cel mai tarziu pana la data la care persoana impozabila trebuie sa depuna primul sau decont de taxa, prevazut la 1562. (10) Taxa de dedus intr-un an calendaristic se determina provizoriu prin inmultirea valorii taxei deductibile prevazute la alin. (5) pentru fiecare perioada fiscala din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevazuta la alin. (9), determinata pentru anul respectiv. (11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaza definitiv prin inmultirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevazuta la alin. (5), cu pro-rata definitiva prevazuta la alin. (8), determinata pentru anul respectiv. (12) La sfarsitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie sa ajusteze taxa dedusa provizoriu astfel: a) din taxa de dedus determinata definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusa intr-un an determinata provizoriu, conform alin. (10); b) rezultatul diferentei de la lit. a), în plus sau în minus dupa caz, se inscrie în randul de regularizari din decontul de taxa, prevazut la 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în decontul de taxa aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anularii inregistrarii acesteia. (13) în ceea ce priveste taxa de dedus aferenta bunurilor de capital, definite conform 149 alin. (1), utilizate pentru operatiunile prevazute la alin. (5): a) prima deducere se determina în baza pro-rata provizorie prevazuta la alin. (9), pentru anul în care ia nastere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaza, conform alin. (12), în baza pro-rata definitiva prevazuta la alin. (8). Aceasta prima ajustare se efectueaza asupra valorii totale a taxei deduse initial; b) ajustarile ulterioare iau în considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douazecime, pentru bunurile imobile, dupa cum urmeaza: 1. taxa deductibila initiala se imparte la 5 sau la 20; 2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se inmulteste cu pro-rata definitiva prevazuta la alin. (8), aferenta fiecaruia dintre urmatorii 4 sau 19 ani; 3. taxa dedusa initial în primul an, conform pro-rata definitiva, se imparte la 5 sau la 20; 4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compara, iar diferenta în plus sau în minus reprezinta ajustarea de efectuat, care se inscrie în randul de regularizari din decontul de taxa prevazut la 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului. (14) în situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit prevederilor prezentului articol nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate, la solicitarea justificata a persoanelor impozabile: a) sa aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Daca aprobarea a fost acordata în timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa dedusa de la inceputul anului pe baza de pro-rata speciala aprobata. Persoana impozabila cu regim mixt poate renunta la aplicarea pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic şi este obligata sa anunte organul fiscal competent pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv; b) sa autorizeze persoana impozabila sa stabileasca o pro-rata speciala pentru fiecare sector al activitatii sale economice, cu conditia tinerii de evidente contabile distincte pentru fiecare sector. (15) în baza propunerilor facute de catre organul fiscal competent, Ministerul Finantelor Publice, prin directia sa de specialitate, poate sa impuna persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operatiunile viitoare ale acesteia, respectiv: a) sa aplice o pro-rata speciala; b) sa aplice o pro-rata speciala pentru fiecare sector al activitatii sale economice;

34

c) sa-si exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, în conformitate cu prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate operatiunile sau numai pentru o parte din operatiuni; d) sa tina evidente distincte pentru fiecare sector al activitatii sale economice. (16) Prevederile alin. (6)-(13) se aplica şi pentru pro-rata speciala prevazuta la alin. (14) şi (15). Prin exceptie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata speciala se vor lua în considerare: a) operatiunile specificate în decizia Ministerului Finantelor Publice, pentru cazurile prevazute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b); b) operatiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevazute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b).

Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa 1471. - (1) Orice persoana impozabila inregistrata în scopuri de TVA, conform 153, are dreptul sa scada din valoarea totala a taxei colectate, pentru o perioada fiscala, valoarea totala a taxei pentru care, în aceeasi perioada, a luat nastere şi poate fi exercitat dreptul de deducere, conform 145-147. (2) în situatia în care nu sunt indeplinite conditiile şi formalitatile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscala de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevazute la 146, persoana impozabila isi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt indeplinite aceste conditii şi formalitati sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, incepand cu data de 1 ianuarie a anului care urmeaza celui în care a luat nastere dreptul de deducere. (3) Prin norme se vor preciza conditiile necesare aplicarii prevederilor alin. (2), pentru situatia în care dreptul de deducere este exercitat dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa anul în care acest drept ia nastere. (4) Dreptul de deducere se exercita chiar daca nu exista o taxa colectata sau taxa de dedus este mai mare decat cea colectata pentru perioada fiscala prevazuta la alin. (1) şi (2).

Rambursarile de taxa catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, conform 153

1473. - (1) în situatia în care taxa aferenta achizitiilor efectuate de o persoana impozabila inregistrata în scopuri de TVA, conform 153, care este deductibila intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa colectata pentru operatiuni taxabile, rezulta un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare suma negativa a taxei. (2) Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute în prezentul articol, prin decontul de taxa prevazut la 1562. (3) Suma negativa a taxei, cumulata, se determina prin adaugarea la suma negativa a taxei, rezultata în perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu s-a solicitat a fi rambursat. (4) Taxa de plata cumulata se determina în perioada fiscala de raportare prin adaugarea la taxa de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, pana la data depunerii decontului de taxa prevazut la 1562, din soldul taxei de plata al perioadei fiscale anterioare. (5) Prin decontul de taxa prevazut la 1562, persoanele impozabile trebuie sa determine diferentele dintre sumele prevazute la alin. (2) şi (3), care reprezinta regularizarile de taxa şi

35

stabilirea soldului taxei de plata sau a soldului sumei negative a taxei. Daca taxa de plata cumulata este mai mare decat suma negativa a taxei cumulata, rezulta un sold de taxa de plata în perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa a taxei cumulata este mai mare decat taxa de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a taxei în perioada fiscala de raportare. (6) Persoanele impozabile, inregistrate conform 153, pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa din perioada fiscala de raportare, decontul fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale urmatoare. Daca persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reporteaza în perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscala de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale urmatoare. (7) în cazul persoanelor impozabile care sunt absorbite de alta persoana impozabila, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat în decontul de taxa al persoanei care a preluat activitatea. (8) în situatia în care doua sau mai multe persoane impozabile fuzioneaza, persoana impozabila care preia activitatea celorlalte preia şi soldul taxei de plata catre bugetul de stat, precum şi soldul sumei negative a taxei, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii. (9) Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectueaza de organele fiscale, în conditiile şi potrivit procedurilor stabilite prin normele în vigoare. (10) Pentru operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, prevazute la 143 alin. (1) lit. b), j), k), l) şi o), persoanele care nu sunt inregistrate în scopuri de TVA, conform 153, pot beneficia de rambursarea taxei, potrivit procedurii prevazute prin ordin al ministrului finantelor publice.

Regimuri speciale

Regimul special de scutire pentru intreprinderile mici 152. - (1) Persoana impozabila stabilita în Romania, a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent în lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii şi se rotunjeste la urmatoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita în continuare regim special de scutire, pentru operatiunile prevazute la 126 alin. (1), cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform 143 alin. (2) lit. b). (2) Cifra de afaceri care serveste drept referinta pentru aplicarea alin. (1) este constituita din valoarea totala a livrarilor de bunuri şi a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi desfasurate de o mica intreprindere, efectuate de persoana impozabila în cursul unui an calendaristic, incluzand şi operatiunile scutite cu drept de deducere şi pe cele scutite fara drept de deducere, prevazute la 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), daca acestea nu sunt accesorii activitatii principale, cu exceptia urmatoarelor: a) livrarile de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la 1251 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabila; b) livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform 143 alin. (2) lit. b). (3) Persoana impozabila care indeplineste conditiile prevazute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricand pentru aplicarea regimului normal de taxa. (4) O persoana impozabila nou-infiintata poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca la momentul inceperii activitatii economice declara o cifra de afaceri anuala

36

estimata, conform alin. (2), sub plafonul de scutire şi nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3). (5) în sensul alin. (4), pentru persoana impozabila care incepe o activitate economica în decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire prevazut la alin. (1) se determina proportional cu perioada ramasa de la infiintare şi pana la sfarsitul anului, fractiunea de luna considerandu-se o luna calendaristica intreaga. (6) Persoana impozabila care aplica regimul special de scutire şi a carei cifra de afaceri, prevazuta la alin. (2), este mai mare sau egala cu plafonul de scutire în decursul unui an calendaristic, trebuie sa solicite inregistrarea în scopuri de TVA, conform 153, în termen de 10 zile de la data atingerii sau depasirii plafonului. Data atingerii sau depasirii plafonului se considera a fi prima zi a lunii calendaristice urmatoare celei în care plafonul a fost atins sau depasit. Regimul special de scutire se aplica pana la data inregistrarii în scopuri de TVA, conform 153. Daca persoana impozabila respectiva nu solicita sau solicita inregistrarea cu intarziere, organele fiscale competente au dreptul sa stabileasca obligatii privind taxa de plata şi accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit sa fie inregistrat în scopuri de taxa, conform 153. (7) Dupa atingerea sau depasirea plafonului de scutire sau dupa exercitarea optiunii prevazute la alin. (3), persoana impozabila nu mai poate aplica din nou regimul special de scutire, chiar daca ulterior realizeaza o cifra de afaceri anuala inferioara plafonului de scutire. (8) Persoana impozabila care aplica regimul special de scutire: a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor, în conditiile 145 şi 146; b) nu are voie sa mentioneze taxa pe factura sau alt document; c) este obligata sa mentioneze pe orice factura o referire la prezentul articol, pe baza careia se aplica scutirea. (9) Prin norme se stabilesc regulile de inregistrare şi ajustarile de efectuat în cazul modificarii regimului de taxa.

Perioada fiscala 1561. - (1) Perioada fiscala este luna calendaristica. (2) Prin derogare de la alin. (1), perioada fiscala este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operatiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere care nu a depasit plafonul de 100.000 euro al carui echivalent în lei se calculeaza conform normelor. (3) Persoana impozabila care se inregistreaza în cursul anului trebuie sa declare, cu ocazia inregistrarii conform 153, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze în perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic. Daca cifra de afaceri estimata nu depaseste plafonul prevazut la alin. (2), recalculat corespunzator numarului de luni ramase pana la sfarsitul anului calendaristic, persoana impozabila va depune deconturi trimestriale în anul inregistrarii. (4) Intreprinderile mici care se inregistreaza în scopuri de TVA, conform 153, în cursul anului, trebuie sa declare cu ocazia inregistrarii cifra de afaceri obtinuta, recalculata în baza activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg. Daca aceasta cifra depaseste plafonul prevazut la alin. (2), în anul respectiv, perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin. (1). Daca aceasta cifra de afaceri recalculata nu depaseste plafonul prevazut la alin. (2), persoana impozabila va utiliza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala. (5) Daca cifra de afaceri efectiv obtinuta în anul inregistrarii, recalculata în baza activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg, depaseste plafonul prevazut la alin. (2), în anul urmator, perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin. (1). Daca aceasta cifra de

37

afaceri efectiva nu depaseste plafonul prevazut la alin. (2), persoana impozabila va utiliza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala. (6) Persoana impozabila care, potrivit alin. (2) şi (5), are obligatia depunerii deconturilor trimestriale trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare în care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent, obtinuta sau, dupa caz, recalculata. (7) Prin norme se stabilesc situatiile şi conditiile în care se poate folosi o alta perioada fiscala decat luna sau trimestrul calendaristic, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca un an calendaristic.

Decontul de taxa 1562. - (1) Persoanele inregistrate conform 153 trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pentru fiecare perioada fiscala, un decont de taxa, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se incheie perioada fiscala respectiva. (2) Decontul de taxa intocmit de persoanele inregistrate conform 153 va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere în perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei pentru care se exercita dreptul de deducere, în conditiile prevazute la 1471 alin. (2), suma taxei colectate a carei exigibilitate ia nastere în perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa în decontul perioadei fiscale în care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum şi alte informatii prevazute în modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice. (3) Datele inscrise incorect intr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se vor inscrie la randurile de regularizari.

Plata taxei la buget 157. - (1) Orice persoana trebuie sa achite taxa de plata organelor fiscale pana la data la care are obligatia depunerii unuia dintre deconturile sau declaratiile prevazute la 1562 şi 1563. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), persoana impozabila inregistrata conform 153 va evidentia în decontul prevazut la 1562, atat ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibila, în limitele şi în conditiile stabilite la 145-1471, taxa aferenta achizitiilor intracomunitare, bunurilor şi serviciilor achizitionate în beneficiul sau, pentru care respectiva persoana este obligata la plata taxei, în conditiile 150 alin. (1) lit. b)-g). (3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu exceptia importurilor scutite de taxa, se plateste la organul vamal, în conformitate cu reglementarile în vigoare privind plata drepturilor de import. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru trebuie sa plateasca taxa pe valoarea adaugata la organul vamal pana la data la care au obligatia depunerii declaratiei de import pentru TVA şi accize. (4) Prin exceptare de la prevederile alin. (3), în perioada 15 aprilie 2007-31 decembrie 2011 inclusiv nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate în scopuri de TVA conform 153, care au obtinut certificat de amanare de la plata, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului economiei şi finantelor. De la data de 1 ianuarie 2012, prin exceptare de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate în scopuri de TVA, conform 153. (5) Persoanele impozabile prevazute la alin. (4) evidentiaza taxa aferenta bunurilor importate în decontul prevazut la 1562, atat ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibila, în limitele şi în conditiile stabilite la 145-1471.

38

(6) în cazul în care persoana impozabila nu este stabilita în Romania şi este scutita, în conditiile 154 alin. (4), de la inregistrare, conform 153, organele fiscale competente trebuie sa emita o decizie în care sa precizeze modalitatea de plata a taxei pentru livrarile de bunuri şi/sau prestarile de servicii realizate ocazional, pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei. (7) Incepand cu data de 15 aprilie 2007 inclusiv, pentru importul de bunuri scutit de taxa în conditiile prevazute la 142 alin. (1) lit. l), taxa pe valoarea adaugata se garanteaza la organele vamale. Garantia privind taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor importuri se elibereaza la solicitarea importatorilor în conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. Exemple În data de 02.12 2008 societatea comercială TELECONSULT PROIECT SRL execută, pentru societatea comercială BIP TELECOM SRL prestare de servicii, conform contractului cu numărul 15 încheiat în data de 03.05 2008. În contabilitate s-a înregistrat astfel:

4111 = % 2.499 lei ClienŃi 704 2.100 lei

Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

4427 399 lei TVA colectată

Societatea comercială TELECONSULT PROIECT SRL a executat, în data de 02.12 2009 pentru clientul său principal societatea comercială BIP TELECOM SRL, în baza contractului cu numărul 15 încheiat în data de 03.05 2009, servicii privind cablare / instalare prize. În contabilitate s-a înregistrat astfel.

4111 = % 1535,10 lei

ClienŃi 704 1290 lei

Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

4427 245,10 lei

TVA colectată În conformitate cu contractul numărul 20 din data de 01.06 2008 societatea comercială TELECONSULT PROIECT SRL execută, la data de 08.12 2008, pentru clientul său principal SC BIP TELECOM SRL o reŃea şi o configurare de sistem. În contabilitate s-a înregistrat astfel:

4111 = % 2.463,30 lei

ClienŃi 704 2.070 lei

Venituri din lucrări executate

39

şi servicii prestate

4427 393,30 lei

TVA colectată

În data de 08.12 2006 se înregistrează o cheltuială de protocol însemnând contravaloarea unui prânz de afaceri servit în compania unui viitor client. La contul 4426 „TVA deductibilă” am creat un analitic distinct pentru a evidenŃia Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor de protocol. În contabilitate se oglindeşte astfel:

% = 401 149,94 lei

6232 Furnizori 126 lei

Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate

4426 03 23,94 lei

TVA deductibilă

În data de 09.12 2008 se face plata contravalorii facturii cu numărul 3031876 reprezentând plata Expresso coffe în sumă de 150 lei, aceasta fiind o cheltuială a firmei. În contabilitate s-a înregistrat astfel:

401 = 5311 150 lei

Furnizori Casa în lei

Se înregistrează în data de 12.12 2006 factura cu numărul 3009894 pentru Serv. Public pt. FinanŃe Locale, astfel:

4111 = % 5.558,73 lei

ClienŃi 707 4.671,20 lei

Venituri din vânzarea

mărfurilor

4427 887,53 lei

TVA colectată

În data de 14.12 2009 societatea comercială TELECONSULT PROIECT SRL achiziŃionează de la societatea comercială C&D INDUSTRIES SRL mărfuri (cabluri, dibluri, bandă izoler şi altele, care se consumă la prestarea de servicii). AchiziŃia s-a făcut în conformitate cu factura numărul 6969563 din aceiaşi dată. În contabilitate s-a înregistrat astfel:

% = 401 6.111,01 lei

371 Furnizori 5.135,30 lei

Mărfuri

40

44262 975,71 lei

TVA deductibilă

În data de 20.12 2008, în conformitate cu Contractul de service nr. 1080 din data de 01.12 2008 se înregistrează o prestare de servicii pentru DirecŃia generală de asistenŃă socială. În contabilitate se înregistrează astfel:

4111 = % 3.495,17 lei

ClienŃi 704 2.937,12 lei

Venituri din lucrări executate

şi servicii prestate

4427 558,05 lei

TVA colectată

În data de 23.12. 2008 se înregistrează o prestare de servicii către societatea comercială BIP TELECOM SRL, însemnând: programare, asamblare, conectare, tastaturi, conform actului adiŃional nr. 478 din data de 15.03 2007. În contabilitate s-a înregistrat astfel:

4111 = % 17.434,69 lei

ClienŃi 704 14.651 lei

Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

4427 2.783,69 lei

TVA colectată

În data de 29.12 2008 societatea comercială TELECONSULT PROIECT SRL înregistrează o prestare de servicii conform facturii cu numărul 7771608. Prestarea de servicii a constat în montarea unei centrale telefonice la societatea comercială Damai Production Consulting. În contabilitate s-a înregistrat astfel:

4111 = % 22.015 lei

ClienŃi 704 18.500 lei

Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

4427 3.515 lei

TVA colectată În data de 29.12 2008 societatea comercială TELECONSULT PROIECT SRL execută pentru societatea comercială BIP TELECOM SRL o cablare conform actului adiŃional cu numărul 201 încheiat în data de 01.11 2008. În contabilitate s-a înregistrat astfel:

41

4111 = % 5890,50 lei

ClienŃi 704 4.950 lei

Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

4427 940,50 lei

TVA colectată

În data de 30.12 2009 societatea comercială TELECONSULT PROIECT SRL achiziŃionează de la societatea comercială BIP TELECOM SRL mărfuri, în conformitate cu factura fiscală nr. 774179 din aceiaşi dată. În contabilitate s-a înregistrat astfel:

% = 401 309,40 lei

371 Furnizori 260 lei

Mărfuri

4426 02 49,40 lei

TVA deductibilă

Regularizarea TVA . Cu ocazia exigibilităŃii lunare, pe baza decontului privind operaŃiile realizate şi Taxa pe valoarea adăugată aferentă, se stabileşte TVA de plată sau TVA de recuperat. La societatea TELECONSULT PROIECT SRL, în luna decembrie 2008 s-a înregistrat TVA deductibilă în valoare de 9.756 lei şi TVA colectată în valoare de 10.950 lei. TVA colectată – TVA deductibilă =19.950 lei – 9.756 lei = 10.194 lei Din studiul efectuat a rezultat că societatea TELECONSULT PROIECT SRL a înregistrat în luna decembrie a anului 2008 TVA de plată. În acest caz se fac următoarele înregistrări contabile:

4427 = 4423 10.194 lei

TVA colectată TVA de plată

4423 = 5311 11.308 lei

TVA de plată Casa în lei

Sistem informaŃional

aferent centralizării datelor pentru Decontul de TVA Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat.1 FacilităŃile fiscale reprezintă o modalitate de aranjare a rezultatelor în condiŃiile în care sistemul contabil se bazează pe o trecere de la rezultatul contabil la rezultatul fiscal. O altă politică de aranjare a rezultatului poate fi considerată şi practicarea preŃurilor de transfer ajustate între întreprinderile componente ale grupului, sau în cazul circuitelor interne accelerând sau întârziind transferul cheltuielilor asupra rezultatului exerciŃiului. 1 Codul Fiscal adoptat prin Legea 571/2003 cu modificările ulterioare

42

În acest context adevărul trebuie căutat în funcŃie de interesele producătorilor sau a utilizatorilor de informaŃie. Documentele justificative de evidenŃă privind Taxa pe valoarea adăugată sunt: dispoziŃia de livrare, avizul de însoŃire a mărfii, factura fiscală, chitanŃa, borderoul de vânzare (încasare), jurnalul pentru cumpărări şi jurnalul pentru vânzări.2 Factura şi factura fiscală reprezintă documentul pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate. De asemenea, factura este folosită ca document de însoŃire pe timpul transportului, document de încărcare în gestiunea patrimoniului şi document de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului. ChitanŃa foloseşte ca document de deducere a Taxei pe valoare adăugată în cazul cumpărărilor de bunuri şi servicii pentru nevoile unităŃii. Când plata acestora se face în numerar, ca document, în cazul în care unii agenŃi economici sunt scutiŃi de obligaŃia emiterii unei facturi, potrivit legii ca document de înregistrare în contabilitate. Jurnalul pentru cumpărări serveşte ca registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii şi ca document de stabilire a Taxei pe valoarea adăugată deductibilă lunar. Serveşte ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea achiziŃiilor de bunuri şi servicii, document de stabilire lunară sau trimestrială, după caz, a TVA deductibilă, document de control al unor operaŃiuni înregistrate în contabilitate. Se întocmeşte într-un exemplar având paginile numerotate, în care se înregistrează fără ştersături şi spaŃii libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a TVA, deductibile. Jurnalul pentru cumpărări circulă la compartimentul financiar-contabil, pentru verificarea sumelor înscrise în conturi şi a respectării dispoziŃiilor legale referitoare la TVA. Se arhivează în cadrul compartimentului financiar –contabil. Jurnalul pentru vânzări este utilizat ca registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii şi ca document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată. La cumpărarea de materiale necesare efectuării lucrărilor contractate primul document de înregistrare a operaŃiunii îl reprezintă factura întocmită de către furnizor, pe baza căreia se întocmeşte de către gestionar Nota de recepŃie şi constatare de diferenŃe. Factura, după constatarea la recepŃia materialelor achiziŃionate, este înregistrată în Jurnalul de cumpărări, la Compartimentul financiar. Datele din Jurnalul de cumpărări sunt centralizate şi folosesc la întocmirea decontului de TVA. Figura nr. 7.1. Circuitul documentelor în cazul cumpărării/aprovizionării:

2 Marinică Dobrin „Bazele contabilităŃii”, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti 2005

Necesar

43

Figura 7.2. Circuitul documentelor în cazul vânzării de servicii, co acceptare Atunci când se face o vânzare – pentru prestări de servicii, după acceptarea comenzii, în urma analizei efectuată de către Compartimentul vânzări, circuitul documentelor se desfăşoară după cum urmează: Bonul de consum este întocmit de către gestionar şi serveşte ca document de descărcare a gestiunii. Acesta este apoi expediat la Compartimentul vânzări unde serveşte ca bază pentru întocmirea Facturii (atât pentru prestarea de servicii cât şi pentru materialele folosite pentru efectuarea lucrării contractate).

NIR gestionar

Factura furnizor

Comanda

Jurnal cumpărări Compartimentul

financiar

Decont TVA Compartimentul

financiar

Administra Ńia financiară de sector

Comanda / Contract

client

Registrul de evidenŃă comenzi

Departamentul relaŃii clienŃi

Jurnal vânzări Compartimentul

financiar

Notă de acceptare/ refuzare

Departamentul vânzări

Refuzare comandă

Bon de consum Gestionar

Decont TVA Compartimentul

financiar

Administra Ńia de sector

Factură Compartimentul

vânzări

44

Factura este înregistrată în Jurnalul pentru vânzări, la Compartimentul financiar (unde va fi şi arhivată). Jurnalul pentru vânzări reprezintă sursa de informaŃie pentru colectarea şi centralizarea datelor necesare întocmirii Decontului de TVA, care lunar sau trimestrial, după caz, este depus la AdministraŃia financiară a sectorului de care aparŃine societatea. Decontul de TVA este o declaraŃie privind valoarea TVA-ului datorat statului sau de încasat de la stat. Formularul de Decontul de TVA se prezintă sub formă de tabel, este conceput de Ministerul FinanŃelor Publice prin AdministraŃia NaŃională a FinanŃelor Publice şi conŃine următoarele capitole: date de identificare ale plătitorului, taxa pe valoare adăugată colectată, taxa pe valoarea adăugată deductibilă, regularizări. Decontul de TVA este întocmit pe baza datelor colectate şi centralizate la nivelul Compartimentului financiar-contabil, extrase din Jurnalul de vânzări şi Jurnalul de cumpărări după cum este prezentat mai jos. Figura 7.3. Etapele de întocmire a decontului de Taxă pe valoare adăugată

7. FISCALITATEA, CONTABILITATEA ŞI REGULARIZAREA TAXEI PE VALOAREA AD ĂUGATĂ

TVA de plată TVA de recuperat

Administra Ńia financiară de sector

Decontul de TVA

Jurnalul de cumpărări

Jurnalul de vânzări

Achitare TVA de plată

Regularizare TVA

Încasare TVA de recuperat

45

Una dintre cele mai moderne şi eficiente taxe, care se generalizează în Ńările europene, o reprezintă TVA.

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă o taxare a consumului cu caracter general care se aplică o singură dată produselor indiferent dacă acestea reprezintă bunuri de consum, servicii sau mijloace de producŃie.

Sub incidenŃa acestui impozit, de regulă, intră livrările de bunuri atât către terŃi cât şi consumul propriu, achiziŃiile de bunuri, prestările de servicii, bunurile importate. De asemenea, sunt impozabile şi unele operaŃiuni asimilabile din punct de vedere fiscal vânzării sau cumpărării. Este cazul schimbului (fiecare produs este taxat la rândul său), cel al cesiunii de mărfuri şi în general al oricărei tranzacŃii referitoare la transferul de proprietate asupra unui bun material sau imaterial.

Datorează T.V.A. toŃi cei care îndeplinesc o activitate economică indiferent de locul, scopul sau rezultatele economice. Prin activitatea economică se înŃelege desfăşurarea acŃiunilor în domeniul industriei, agriculturii, prestării de servicii, comerŃ care comportă exploatarea unui bun corporal sau necorporal în vederea obŃinerii de venituri.

În principiu, nu sunt impozabile exporturile, prestaŃiile cu caracter cultural şi social efectuate de şcoli, teatre, muzee, spitale, organisme sportive, emisiunile, spectacole de artă şi manifestări sportive, emisiunile radio-tv, editarea unor ziare sau periodice, manuale, transporturile publice de călători etc.

Taxa pe valoarea adăugată o suportă consumatorul dar obligaŃia colectării şi virării la bugetul de stat revine agenŃilor economici care, din acest punct de vedere sunt adevăraŃi perceptori ai statului.

Această taxă se aplică numai valorii adăugate de către fiecare participant în procesul de producŃie şi circulaŃie, respectiv asupra diferenŃei dintre preŃul de vânzare şi cel de cumpărare şi reprezintă valoarea propriei prelucrări (valori încorporate).