Capitol 1 Contabilitate de gestiune

8/12/2019 Capitol 1 Contabilitate de gestiune

1/21

CONTABILITATE DE GESTIUNE A ORGANIZATIILORAGROALIMENTARE

CAP. I. OBIECTIVELE, FUNCIILE I ROLUL CONTABILITII DE GESTIUNE1.1. Definiia i obiectivele contabilitii de gestiune1.2. Funciile i rolul contabilitii de gestiune1.3. Legtura dintre contabilitatea de gestiune i contabilitatea financiar:

Asemnri i deosebiri

CAP. II. COSTUL PRODUCTIEI - CONTINUT, ARHITECTURA , ANALIZA2.1 Notiunea si continutul costului de roductie2.2 Formarea si ar!itectura costului de roductie2.3 "lasificarea c!eltuielilor de roductie2.# $volutia de ansamblu a costurilor de roductie

2.% "osturi medii si costuri marginale

CAP. III. ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE

3.1. Factorii organi&rii contabilitii de gestiune3.2. 'rinciiile de organi&are a contabilitii de gestiune3.3. 'urttorii de costuri i sectoarele de c!eltuieli (centre de costuri)3.#. *isteme de organi&are a contabilitii de gestiune

Cap IV PROCEDEELE CALCULATIEI COSTURILOR

#.1 'rocedee de calcul si colectarea a c!eltuielilor e urtatori si e sectoare#.2 'rocedee de rearti&are a c!eltuielilor indirecte (comune)#.3 'rocedee de searare a c!eltuielilor in variabile si fi+e,#.# 'rocedee de calcul a costurilor roductiei de fabricatie interdeendenta#.% 'rocedee de calcul a costului unitar

CAP. V. SISTEMUL METODELOR DE CALCULATIE A COSTURILOR

%.1. -etode de calculatie a costurilor: notiune clasificari si trasaturi generale%.2. -etoda de calculatie globala%.3 -etoda de calculatie e comen&i

%.# -etoda de calculatie e fa&e%./ -etoda standard cost%.0 -etoda direct costing


2/21

Con. Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+ Cap!o(( + O/!'0!"'(', n0!!(' 1! #o(( 0ona/!(!a!! &' $'1!n'

CAPITOLUL I

OBIECTIVELE FUNCTIILE SI ROLUL

CONTABILITATII DE GESTIUNE

+.+ D'!n!!a 1! o/!'0!"'(' 0ona/!(!a!! &' $'1!n'

'rimele definiii ale contabilitii se ba&au n general e funcia tradiional de inere a

registrelor adic evidena documentar e care o ndelinea contabilul te!nocrat. n 1#1

4nstitutul American al "ontabililor 'ublici Autori&ai (A4"'A 5American 4nstitute of "ertified'ublic Accountants) a definit contabilitatea ca fiind 6arta nregistrrii, clasificrii i

re!"#rii ntr$% #anier se#nificati& i n e'(ri#are )neasc a tran!ac*il%r,

%(era*i"nil%r, e&eni#entel%r, fa(tel%r care a", c+iar i (ar*ial, caracter financiar, (rec"# i

inter(retarea re!"ltatel%r acest%r ac*i"ni7.

n 108 A.4.".'.A. a statuat c rolul contabilitii const n a 9 #n!2a !no#3a4!!

0an!a!"', p#'pon&'#'n &' na#% !nan0!a#%, #''#!oa#' (a 'n!%4! '0ono3!0'5. 4n acest

sens contabilitatea rere&int "n siste# inf%r#a*i%nal care c"antific, (rel"crea! i

trans#ite inf%r#a*ii financiare es(re % entitate ec%n%#ic- Aceste inf%r#a*ii (er#it

"tili!at%ril%r s %(te!e n #% ra*i%nal ntre c%ns"#"rile alternati&e ale res"rsel%r rare n

(r%ces"l esf"rrii acti&it*il%r e (r%"c*ie i c%#erciale7.

"onform acestei definiii contabilitatea face legtura dintre activitile economice i

factorii deci&ionali. ntro rim eta contabilitatea msoar activitile economice

nregistr;nd datele ce o rivesc entru o utili&are viitoare. n a doua eta datele sunt stocate

c;t tim este necesar iar aoi relucrate entru a deveni informaii utile. n a treia eta

informaiile sunt comunicate rin intermediul raortrilor factorilor de deci&ie. *ar utea

sune c datele brute ce rivesc activitile economice rere&int un inut n sistemul contabil

iar informaia relucrat util entru factorii de deci&ie rere&int oututul.

2


3/21


F!$#a +. F(6( &a'(o# 1! !no#3a!!(o# !n#-n 1!1'3 0ona/!( &' $'1!n'

Furni&area de informaii managementului se reali&ea& cu a


4/21


sau obligat rin lege s o de&vluie s% #%37n% !n'$#adic s evite conflictele de interese i

s transmit informaiile o/!'0!" i fr nuanri1.

"ontabilitatea de gestiune trebuie si a. Anderson Bames ". "aldellP#!n0!p!!(' &'/a2a a(' 0ona/!(!a!!,$ditia a cincea $ditura Arc 2888 ag E00E0.

#


5/21


instrumentul su privilegiat, contabilitatea analitic, de care nu s-ar putea lipsi, astzi, nici o

ntreprindere mai important7.

n evoluia te!nic a acestei disciline modalitile de imutare a costurilor asura

roduselor i serviciilor au fost eriodic contestate. nsi ideea otrivit creia cunoaterea

costurilor roduselor ar fi obiectivul rincial al contabilitii analitice este e bun dretate

tgduit. *coul anali&ei costurilor nu mai este doar cunoaterea costului roduselor ci i

$'1!ona#'a #'1#1'(o# '0ono3!0' a(' 8n#'p#!n&'#!!. A gestiona resursele i costurile nu

nseamn numai a ncerca reducerea lor ci obinerea celui mai bun ec!ilibru ntre c!eltuial i

utilitatea e care ea o creea&. Aceasta nseamn a lua deci&ii bune n toate domeniile care au

consecine asura resurselor i costurilor ntrerinderii.

Definiia contabilitii de gestiune dat de NAA (6National Association ofAccountants7 5 *..A.) n 1E1 este semnificativ: 6C%nta)ilitatea e gesti"ne este (r%ces"l

e ientificare, e #s"rare, e ac"#"lare, e anali!, e (regtire, e inter(retare i e

c%#"nicare a inf%r#a*iei financiare "tili!at e #anage#ent (entr" a (lanifica, e&al"a i

c%ntr%la n s.n"l "nei %rgani!a*ii res(%nsa)ilitatea "tili!rii res"rsel%r n )a!a criteriil%r e

(erf%r#an*- C%nta)ilitatea e gesti"ne (res"("ne, e ase#enea, (regtirea ra(%rtril%r

financiare (entr" gr"("ri e'teri%are #anage#ent"l"i, (rec"# ac*i%narii, crean*ierii

%rganis#el%r e reg"lari!are i a"t%rit*ile fiscale5.

Din definiia de mai sus re&ult c scoul contabilitii de gestiune este mai uin de a

face cunoscut costul roduselor c.t e a ac*i%na as"(ra l%r. ntrun mediu n care rodusul

standard obinuit cedea& locul la ceea ce unii numesc rodusserviciu sunt necesare anali&e

de costuri mai rafinate un;nd accent e caracteristicile de serviciu de calitate asociate

roduselor. Noiunea de acti&itate definit ca un ansamblu articulat de sarcini efectuate de

entitile ntrerinderii a a


6/21


n oinia 'rof. @. !omas Bo!nson 6ntreprinderile cele mai performante din lume tiu

foarte bine c nu produsele sunt cele ce cauzeaz costuri ori produc venituri, ci persoanele

care prin consumul de resurse determin costuri, iar prin crearea valorii n cadrul activitii

lor produc venituri $n loc de a se focaliza asupra produsului, ntreprinderile performante se

concentreaz asupra procesului de modernizare % pentru a accelera viteza cu care acesta

permite ideilor noi s cucereasc piaa (&) 'entru a controla cuplul cost-valoare, n

economia mondial, organele de conducere trebuie s guverneze persoanele i s le

gestioneze activitile# acetia trebuie s cedeze tendinei de a ncerca s controleze costurile,

gestionnd producia7.

"ontabilitatea de gestiune furni&ea& o informaie e a crei ertinen i fiabilitate se

fundamentea& calitatea acesteia. Aceast informaie este ertinent dac este adatat deci&ieii este fiabil dac colectea& toate datele utile i le modelea& fidel. $+ist dou cau&e datorit

crora se oate devia n folosirea informaiei contabile n gestiune: utili&area unei informaii

nefiabile sau utili&area unei informaii fiabile dar neadatate deci&iei.

Dac ertinena contabilitii de gestiune deinde de diferii arametrii condiiile

fiabilitii sale sunt generale. "ontabilitatea de gestiune caut s lege resursele economice ale

ntrerinderii de finalitile entru care ele sunt reunite i consumate.

n mod rioritar i tradiional contabilitatea de gestiune tratea& consumul leg;nd

costurile sau c!eltuielile ntrerinderii de scoul final al consumului. Aceast cunoatere

urmrete s ermit o mai bun gestiune a activitilor din care re&ult rodusele: conceere

fabricaie cumrare arovi&ionare distribuie gestiune administrativ etc. $a vi&ea& de

asemenea o mai bun gestionare a mi


7/21


Con1#04!a n'! 0ona/!(!%4! &' $'1!n' 1' /a2'a2% p' #'! p#!n0!p!! : rinciii de

organi&are rinciii economice ale evoluiei costurilor i rinciii de anali& i cunoatere a

costurilor.

"unoaterea costurilor rere&int unul dintre imerativele de ba& ale oricrei deci&ii

luate n cadrul organi&aiilor indiferent dac se are n vedere o ntrerindere sau nu. ntr

adevr contabilitatea financiar denumit i contabilitate general furni&ea& o list a

c!eltuielilor fr a indica i cau&a aariiei lor indiferent de legile economice crora le sunt

suuse resectiv finalitile crora ar trebui s le fie raortate.

De&voltarea industrial marcat de o integrare vertical i de una ori&ontal sa tradus

n cele din urm rintro internali&are (trecerea n sarcina ntrerinderii) a oeraiilor ce

anterior fceau obiectul tran&aciilor ntre clieni i furni&ori. ran&aciile e+terne au fostnlocuite tretat de flu+urile interne ale cror costuri erau mult mai uor de cunoscut. 'entru a

diminua efectul lisei unei informaii anterior furni&at de ia i cderea flu+urilor interne

ntrun fel de cutie neagr care lear fi fcut invi&ibile a fost necesar determinarea costurilor

de cesiune intern i n consecin integrarea acestui calcul datorit comle+itii crescute a

flu+urilor n cadrul sistemului contabil al artidei duble n scoul asigurrii coerenei i

transarenei.

4ndustriali&area nu rere&int o condiie suficient entru aariia contabilitii

costurilor: n lus trebuie s se manifeste i resiunea concurenial. ns nu e suficient doar

evocarea concurenei ci trebuie secificat i domeniul n care aceasta acionea& recum i

strategiile utili&ate de ntrerinderi n scoul contracarrii efectelor sale. Noiunea de strategie

e insearabil de cea de concuren n msura n care aceast condiie de e+isten a

concurenei demonstrea& relaia ntre contabilitatea de gestiune i strategia ntrerinderii.

De reci&at c n satele raortului cerereofert al concurenei rin re se regsete n

mod indirect concurena rin cost. "unoaterea costurilor reci&ea& limitele ;n unde ot

merge negocierile generate de raortul cerereofert. Grice accetare de reuri de v;n&are sub

nivelul costurilor va genera ierderi. 'entru erioade scurte de tim sau entru cantiti

limitate de roduse ot fi accetate i reuri de v;n&are sub nivelul celor de roducie. 'entru

determinarea corect a costurilor de roducie se imune i un calcul corect al returilor de

cesiune intern.

0


8/21


'reurile de cesiune intern sunt reurile care evaluea& restaiile interne ntre

centrele de resonsabilitate 9v;n&tor7 i centrele de resonsabilitate 9cumrtor7. "entrele

de resonsabilitate ale unei ntrerinderi sunt rareori indeendente unele fa de altele. n

centru de rofit oate rimi o arte din arovi&ionri de la centrele aceleiai ntrerinderi. De

asemenea el oate ceda o arte din roducia sa altor centre din ntrerindere. Determinarea

rofitului la nivelul centrelor resuune o evaluare a acestor restaii interne care mai sunt

cunoscute in literatura de secialitate i 9roduse de fabricaie interdeendent 7. 'reurile fie

c sunt interne sau e+terne sunt fi+ate du dou metode clasice: fie rin referin la ia fie

rin referin la costurile roduselor sau serviciilor la care se adaug o mar


9/21


entru gestionarea la distan. n mod clar calculul costurilor roduselor i serviciilor nu mai

este de acum nainte dec;t un obiectiv rintre altele ale contabilitii de gestiune din ce n ce

mai mult ndretat ctre evaluarea centrelor de resonsabilitate devenite uniti de ba& ale

sistemului de calculaie.

Acest sistem se ba&a e o delegare limitat a uterii de deci&ie asociat la ceea ce ast&i

numim destul de des 6contract de gestiune7 subordonatul anga


10/21


O/!'0!"'(' 0ona/!(!%4!! &' $'1!n' 1' 0(a1!!0% 8n &o% $#p'9

e de o arte:

0noa:'#'a 0o1#!(o# &!'#!'(o# n04!n!asumate de ctre ntrerindere,

1a/!(!#'a /a2'(o# &' '"a(a#' a anumitor elemente ale bilanului

ntrerinderii,

'6p(!0a#'a #'2(a'(o#rin calcularea costurilor roduselor (bunuri i servicii)

entru a le comara cu reurile de v;n&are coresun&toare,

iar e de alt arte:

1a/!(!#'a p#'"!2!n!(o#n legtur cu c!eltuielile i rodusele curente (costuri

restabilite i bugetele de e+loatare),

1a/!(!#'a $#a&(! &' #'a(!2a#' a p#'"!2!n!(o# i e+licarea devierilor

nregistrate (controlul costurilor i bugetelor de e+emlu),

ntro manier general aceasta trebuie s furni&e&e toate elementele de natur s

lmureasc modul de luare a deci&iilor contribuind la alicarea unor metode matematice cum

ar fi de e+emlu cercetarea oeraional.

Astfel contabilitatea de gestiune devine un instrument veritabil n m;inile unei

conduceri resonsabile a ntrerinderii n ncercarea de a controla viitorul. Numai rin

ndelinirea acestei condiii n oinia noastr este osibil s se vorbeasc de o contabilitate degestiune.

+.). Fn04!!(' :! #o(( 0ona/!(!%4!! &' $'1!n'

e!nica determinarii costurilor indelineste in economia intrerinderilormai multe functiuni care re&ida in cerintele conduceri i moderne a activi tat i iacestora.

' ri ma s i cea mai i m or tant a d in tr e e le e st e functia de masurare aconsumurilor privind productia si desfacerea ei'rinciiul fundamental al eficientei economice cu minim de efort , ma"im der an da me nt 5 si necesitatea rote


11/21


12/21


Funct ia previzionala sau de prevedere re&ida in caracterul dinamic alindicatorului cost si se infatuieste sub doua forme: lanificarea sau bugetareacosturilor si rogno&a lor.

' lanific ar ea c osturilor se e fectue a&a cu re cadere la nive l

microeconomic, ea se concreti&ea&a in rinciiu rin antecalcularea niveluluisi s tructuri i cotului entru f iecare rodus in arte recum si entru intreagarouctie rogramata a se fabrica de catre intrerindere. ot o forma demanifestare a acestei functi ieste antecalculul indicatori lor derivati din costulroductiei. (e+emlu: c!eltuieli materiale 1888 lei roductie marfa costuri la1888 lei roductie marfa etc.)

'rin lanificare costurile devin arte integranta a sistemului general deindicatori e ba&a caruia este organi&ata si condusa activitatea intrerinderii.e!nologia fo los ita entru e+r imarea marimilor res tabi li te in mater ie decosturi este diferita: costuri si resectiv c!eltuieli de roductie si de desfacerelanificate (bugetare) costuri standard costuri lanificate (bugetare) la 1888

lei roductie marfa etc. 4mortant este ca aceste marimi sa fie stabilite corectnivelul lor trebuind sa reflecte influenta tuturor factori lor determinati s i caree+r ima condi t i i le reale in care se va desfasura roduct ia in in t rer inderei nc lu si v d es face rea acest ei a. 4 n acest s co ant ecal cu lu l cos tu ri lo r s efundamentea&a rin standarde cantitative sau norme de consum rin norme saus tandarde de t im r in normat ive sau s tandarde f inanciare recum s i r inreturi si tarife stabilite cat mai aroae de realitate. *e asigura astfel uncaracter realist indicatorilor de lancosturi.

"resterea ef icientei activ itati i in trer inderi i iml ica in tre al tele s ilanificarea unor costuri la un nivel mai redus fata de costurile anuluireceden, unii factori cu actiune con


13/21


in ersect iva evolutia valor ilor consumurilor roduct ive sub forma unormarimi de atins care trebuie sa fie otime.

Funct ia revi&ionala a calculat iei costuri lor nu oate f i searata defunctia de optimizare

G timi&ar ea costurilor vi& ea& a a locarea unor r es ur se l im it at e,distribuite in functie de prioritatile cerintei si competitivitatea e"ecutiei .

"ostul este factorul intern al rentabilitatii . -odelele de otimi&are a luise ba&ea&a in rincial e functi i matematice care evaluea&a re&ervele interneale intrerinderii, acestea odata indentificate si valorificate determina tocmaicresterea rofitului si a ratei rentabilitatii .

>educere costuri lor in general a c!el tuieli lor mater iale in secialconstituie o roblema esentiala a intrrinderilor romanesti in etaa actuala.Functia de otimi&are este legata in recadere de antecalcul ca mod de a gandimarimea costuri lor s i a re&ultatelor f inanciare: ea nu oate ignora totusi niciurmarirea costurilor deoarece e o asemenea ba&a se ot formula rationamente

in antecalcul.*tabilirea anticiata a unui raort otim intre c!eltuielile de roductie side desfacere si volumul fi&ic al roductiei are la ba&a o multitudine de factorisi efectele acestora asura costurilor.4n tr o as tfel de v i&iune es te e+aminat f iecare rodus fabr icat sub asectu lfunct iuni lo r sale corelate cu consumuri le roduct ive e care aces tea l edetermina.

Deosebit de imortanta mai este cunoasterea si anali&a te!nologiei defabr icat ie a roduselor s t i ind f i ind ca arametr i i aces t ia s i in r imul randconsumuri le t e!no logice au caracter d inamic ca mar ime s i valoare dacate!nologia se inbunatateste.

"os tu ri le in forma lor rimara nef iind numai a le roduselo r ce sefabr ica evo lu ti a aces to ra mai de inde s i de a lt i f ac to ri cu r e&onan ta in6 consumuri7 care se suun otimi&arii si anume: functiunile intrerinderii simodul de infatuire a lor rin intermediul factorului organi&atoric caacitateade roductie a unei unitati si gradul de utili&are a acesteia marimea factoruluidiso&itiv (aaratul de conducere organi&are lanificare evidenta si control)sarcinile actuale si de vii tor ale intrerinderi i s is temul informational s i dedeci&ie etc.

4n f inal costul unitar s i cel al intregii roducti i rogramate trebuie saaara dret mar ime obiect iv s tabi l i ta care nu oate f i deas i ta fara r i sculafectarii re&ultatelor finale si a altor indicatori de eficienta.

*unctia de urmarire, control si reglare a contabil i tat i i s i calculat ieicosturilor se infatuieste concomitent cu acea latura a functiei de masurare acostur ilor care priveste urmar irea s i inregis trarea anal it ica curenta ac+eltuielilor de productie si de desfacere pe perioade de gestiune in raort decerintele metodele de calculatie utili&ate.

'r in e+erc it a rea aces te i funct iuni se imrima in comortamentulintregului s is tem te!nic economic si social care este intrerinderea efectele

13


14/21


functiei revi&ionale si ale celei de otimi&are a costuri lor el iminanduse earcurs cau&ele care e+ercita influente negative asura marimilor restabili te."ontrolul ca functie a calculatiei costurilor urmareste reali&area obiectivelorrouse intro serie de domenii !otaratoare entru intrerindere si anume:

raor tu l costuri roductie f i&ica roduct ierof it rata rentabi l itati i e tc .>aortul s tabil i t rin control intre marimea rousa si cea efectiva a acestorindicatori ramane o ura constatare daca nu intervine reglarea ca roces ce sedesfasoara in cadrul 6centrali&arii7 si autonomiei sistemelor de conducere.

'otr ivi t acestui rinciiu 6conducatorul sectorului de activi tate rinactiunile sale trebuie sa asigure mentinerea arametrilor resectiv a factorilorde influenta rivind costurile la nivel dat7. Deci&iile de reglare se reali&ea&a incadrul autonomiei conduceri i : cr i ter i i le de areciere in luarea deci&i i lor suntstabilite insa de catre nivelul ierar!ic suerior de conducere.

4n srieali&area obiectivelor fi+ate de organi&area economica necesita atat cunoasterea siurmarirea situatiei atrimoniului si a re&ultatului financiar globalca sinte&a a activitatii roriidesfasurate si a relatiilor lor e+terne cu alte unitati atrimoniale cu diferite institutii ublicecatsi cunoasterea controlul si anali&a activitatii interne a activitatii de e+loatare ca urmare anumeroaselor oeratii de miscare si transformare la care sunt suuse elementele atrimonialein interiorul unitatii resective. "oresun&ator acestor doua comonente ale activitatiieconomicofinanciare ale intrerinderii sau conturat si de&voltat si in cadrul contabilitatii douacategorii de reocuari: contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si calculatiacosturilor

Contabilitatea financiara (contabilitatea generala) curinde in camul sau de actiunecunoasterea si re&entarea situatiei atrimoniale si a re&ultatului obtinut atat fata de

rorietarii unitatii economice resective cat si fata de autoritatile ublice fata de terteersoane cu care a


15/21


Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor (contabilitatea e+loatarii)inregistrea&a informatiile necesare arecierii mersului activitatii interne de e+loatarecontrolului riguros si sistematic asura modului de utili&are a factorilor de roductie in diversecomartimente: sectii ateliere sectoare ale unitatii in cau&a furni&ea&a oerativ ondicerii

informatiile informatiile necesare entru adotarea deci&iilor e linia conducerii laturii valoricea rocesului de roductie.

"ontabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se organi&ea&a diferit de la o unitateatrimoniala la alta in functie de articularitatile te!nologice si organi&arii roductiei si deinteresul informational al organelor de conducere.

Din comararea obiectivelor rinciale si a limitelor celor doua contabilitati reiesasemenarile si deosebirile dintre ele. Astfel in ceea ce riveste contabilitatea financiararincialele ei obiective sunt: stabilirea situatiei atrimoniale a intrerinderii la un moment dat de obicei inc!idereae+ercitiului financiar dar si e arcursul acestuia daca necesitatile o imun astfel incatcontabilitatea financiara devine un instrument indisensabil de marturie si dovada in


16/21


abaterilor costurilor efective de la cele restabilite e sectii ateliere centre de resonsabilitatesi e cau&e. "ontabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este un instrument indisensabil in definireaunor strategii de de&voltare si a unei olitici comerciale. "ontabilitatea financiara furni&ea&a

informatii desre intrerindere in afara ei.

Deosebirile dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara constau inurmatoarele:- din punctul de vedere al necesitatii%in tim ce contabilitatea financiara este obligatorie dinunctul de vedere al legislatiei


17/21


-din punctul de vedere al principiilor de respectat % in tim ce informatiile furni&ate decontabilitatea financiara trebuie sa fie in concordanta cu reglementarile financiarcontabile inviguare entru ca utili&atorii e+terni sa fie siguri de realitatea si e+actitatea informatiilorresective informatiile furni&ate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor ot sa

difere de la o intrerindere la alta atat din unctul de vedere al continutului cat si din unctulde vedere al formei de re&entare intrucat contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor seoate organi&a in raort de cerintele fiecarui manager avand caracter ragmatic.

-din punctul de vedere al perioadei de timp la care se refera % in tim ce contabilitateafinanciara inregistrea&a fenomene care au avut loc (contabilitate istorica) contabilitatea degestiune si calculatia costurilor este atat revi&ionara cat si istorica furni&and informatii inlegatura cu indicatori care rere&inta estimari enrtu viitor dar si informatii legate de trecut.Gbiectul contabilitatii financiare este de a sune desre ce a fost nu desre ce va fi.

-din punctul de vedere al frecventei raportarii % in tim ce raortarile din contabilitatea

financiara se fac la erioade mai indelungate de tim (anual) cele din contabilitatea degestiune si calculatia costurilor se fac la erioade mai scurte (luna decada satamana sau c!iar&ilnic).

-din punctul de vedere al sferei de cuprindere a raportarilor % in tim ce raortarilecontabilitatii financiare se refera la intreaga intrerindere in ansamblul ei raortarilecontabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor se refera la artile comonente aleintrerinderii: sectii centre de resonsabilitate activitati roduse etc.

-din punctul de vedere al raportului juridic % in tim ce informatiile gresite furni&ate decontabilitatea financiara ot fi atatcate din unct de vedere


18/21


19/21


stadiu de dezvoltare de contabilitatea de gestiune iar in contabilitatea financiara sedelimiteaza dupa natura lor

Cele mai stranse legaturi in ceea ce priveste metoda de cercetare folosita,contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor le are cu matematica, atat cu cea clasica

(calcule aritmetice elementare, calcule algebrice, calcule matriciale) cat si cu cea moderna dela care a preluat programarea si modelarea matematica, teoria graficelor, algebra logicii etc

eosebit de importante sunt legaturile, atat sub aspect stiintific, organizational sifunctional cu o serie de stiinte moderne ca informatica, cibernetica economica, iar pe un planmai larg cu teorie generala a sistemelor 0stfel pentru partea sa aplicativa, studiul contabilitatii de gestiune si calculatieicosturilor trebuie sa tinde consecvent spre teoretizarea folosirii calculatoarelor electronice,care devin o conditie incontestabila pentru prelucrarea datelor furnizate de contabilitatea degestiune si calculatia costurilor, ceea ce impune acesteia luarea in considerare a principiilorinformatice in calitatea sa de stiinta a culegerii informatiilor, prelucrarii, stocarii si regasiriiacestora

0vand ca obiect de studiu costurile de productie in corelatie cu factorii lordeterminanti si propunandu-si stabilirea parametrilor de reglare a procesului de productiesub aspect economic, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se interconditioneazacu teoria generala a conducerii sistemelor economice, adica cu cibernetica economica ecicontabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este o disciplina cibernetica'rin metodele sale si prin instrumentarul de te+nici folosite in cercetare, contabilitatea degestiune si calculatia costurilor este un comple" de elemente in interactiune, care luand formaunui ansamblu organizat, pe bza caruia se asigura constant obtinerea unor parametrii cuvalori de comanda in conditiile unui mediu cu influente variabile 1n acest mod contabilitateade gestiune si calculatia costurilor intre in interactiune cu teoria generala a sistemelor

ermenul de 6contabilitate7 nu trebuie s masc!e&e secificul contabilitii de gestiune

n raort cu contabilitatea financiar sau general. Aceast originalitate reiese mai ales dincomararea obiectivelor rorii fiecreia din aceste contabiliti.n sens larg contabilitatea financiar trebuie s:

furni&e&e dimensiuni ale atrimoniului ntrerinderii la anumite erioade de tim devenindastfel un instrument indisensabil n relaiile


20/21


U!(!a'a 0ona/!(!%4!! &' $'1!n'se regsete e de o arte n suleea n utili&are(raiditatea relucrrii informaiilor ) iar e de alt arte n o autonomie aroae total nraort cu legislaia mai ales n raort cu legislaia fiscal autonomie care favori&ea&rinciiul vi&iunii economice asura vi&iunii


21/21


8 *recvena raportrii 'eriodic n mod regulat. Gri de c;te ori este nevoie, nu are

caracter regulat.9 :radul de obiectivitate 4mune obiectivitate de

natur istoric.

Foarte subiectiv n scoul

lanificrii.

B!/(!o$#a!' 1'('0!"%9

Grea "lin"!irata "araiani

E('3'n' &' 0ona/!(!a' &' $'1!n' 1! 0a(0(a!a 0o1#!(o#,$d. Gmia ni sast Crasov 1

=!eorg!e ";rstea Grea"Plin

Q"ontabilitatea de gestiune si calculatiaCa(0(a!a 0o1#!(o#9 $ditura =$N4"GD Cucuresti 2882

"onstanta 4acob QCona/!(!a'a $'1!n!! !n'#n' a n!;!(o# '0ono3!0'Q"raiova 1#.

Didier L$"L$> QL ana(?!=' ' $'1!onQ $ditura *ire? 'aris 18.

=eorges Langlois 9 Con#@(' &' $'1!on9$ditions Fouc!er 'aris 1/

'. -?Jita B. us&?nsJi Co3pa/!(!> ana(!!='5 $ditions Fouc!er 'aris 1%

Slaus $bbeJenLadislau 'osller-i!ai >istea

Ca(0(a!a 1! 3ana$'3'n( 0o1#!(o#Q$ditura eora Cucuresti 2888

Florin *grdea Cona/!(!a' 1! 0on#o( &' $'1!n' , B0#'1!, E&!#a ASE )**

Florin *grdea Cona/!(!a' 3ana$'#!a(% ap#on&a%, B0#'1!, E&. ASE, )*++

TTT P#'0!2a#! a(' MF p#!"!n& o#$an!2a#'a 0ona/!(!%4!! &' $'1!n'MO ) &!n +) !an )**

Capitol 1 Contabilitate de gestiune

Documents

Transcript of Capitol 1 Contabilitate de gestiune