Constantin C. Giurescu - Istoria Românilor, Vol. 2, Partea 2

CONSTANTIN C. GIURESCUProfesor la Universitatea din Bucuresti

ISTORIAROMANILOR

PARTEA A DOUA

DELA MIRCEA CEL BATRANSI ALEXANDRU CEL BUNPANA LA MIHAI VITEAZULCu 177 de figuri In text si 4 hArti afarA din text

EDITIA A PATRA, REVAZUTA 51 ADAOGITA

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA 51 ARTABUCURESTI 1943

www.dacoromanica.ro

ORMELE SAU TARGURILE. SATELEPrimele orage de pe teritoriul rom/1-

nese s'au intemeiat aeum doud mi-lenii i jumdtate pe fdrmul mdrii.Forma de asezare tipied rorntineascd,n'a fost inset oragul, ci satul.

Un prim efect al nvlirilor barbare a fost desfiintarea vietiior6venevti din Dacia Traians. Coloniile vi municipiile atrgeau Inchip firesc atentia celor veniti dup prads, de oarece ele adA-posteau, in cuprinsul zidurilor, cele mai mari bogii, vesmintele,podoabele, obiectele de lux vi banii Asupra lor s'au nApustitdeci in primul rand cei ce veneau de dincolo de Nistru sau dinspremiagnoapte. Daca la noi distrugerea oravelor a avut un caracterradical, dac nu constaam Oda acum cel putin In tot cu-prinsul Daciei Traiane deck, o singur avezare mai insemnat cares-vi fi p6strat vechiul nume: Abrudul chiar asupra acesteiasunt discutii faptul se explic6, credem, prin urm'aloarele Im-prejur6ri: Dacia a fost prima provincie In calea rAufatilor ;aici au izbit Intai n'afalitorii; efectele sub raportul distrugerii

devastarilor aici au fost mai puternice. Apoi oravele dinDacia destul de numeroase nu par a fi fost prea bine Ina-rite ; e o intrebare cate au avut ziduri de piatr. La 247, coloniaRomula, deci un ora v de prima categorie, multumevte lmpra-tului Filip Arabul i fiului su pentrucl au Intrit-o printr'un zidcircular. Ceea ce Inseamns c'a" mai inainte nu avusese o asemeneaap6rare. Cu atat mai mult deci municipiile, crave de categoriaa doua.

Distrugerea oravelor din Dacia a fost atat de radical6, Incatn'am pAstrat, nu numai numele lor proprii, dar nici mcar numelegenerice. Toti termenii pe care li intrebuintgm astdzi pentru a

www.dacoromanica.ro

428 ORASELE SAU TARGTJRILE. SATELE

designa o aezare mai importanVA sunt de origine strin. Tclrge slaw (Tplirk), oraf e unguresc (\Taros) ca i Mau (bucsfi); iar-maroc vine din germanul Jahrmarkt. Nu s'a pstrat nici colonia,nici municipium; iar civitas a cptat un inteles special, militar,nu civil, acela de cetate. Nu i'au pstrat de asemenea niciunuldin termenii privind pe conducnorii sau dregdtorii municipali.Duumviri, quatuorviri, edili, questori, toti aceti termeni audisprut.

Oraele de pe trmul mrii. Singura regiune unde se constato continuitate de vie*" urban pe teritoriul actual al statului

Fig. 100. Ceramica bizantina gasita. la Cetatea AIM Insapiiturile [acute acolo.

roman, este trmul mrii. Era i normal sa se intmple aa. Aciau fost oraele cele mai vechi,i:Intemeiate de Greci In secolul alVII-lea i. al VI-lea inainte de Christos. Cnd au inceput nv-lirile puternice barbare, dup 250, aceste orae aveau deja vieafde opt-nou veacuri. Ziduri puternice le aprau: se vAd i astziruinele impuntoare ale celor dela Histria i. dela Mangalia. Incaz de asediu pe uscat, exista putinta de aprovizionare i deajutor pe mare. In sfrit aceste orae au avut i o intens vie*"comerciald, s'au aflat In calea marilor curente de negot, fie acelaorientat Nord-Sud dela Baltic6 spre Bizant, fie cellalt, dela Estla Vest, din Asia spre Europa Central. Vechiul Tyras dela gura

www.dacoromanica.ro

ORASELE DE PE TARMUL MARII 429

Nistrului, a existat in evul mediu, ca cetate bizantink sub nu-mele de Maurocastron (Mocup6xeccupov). SApturile M'elite aci audescoperit ceramic6 din extremul orient, ceramic persan dinsecolul al XIII-lea, precum si monete de argint i. de bronz aleregilor armeni dela sfAritul aceluiai secol. Aceste descoperirine dovedesc relaliile comerciale ce au existat filtre oraul delagura Nistrului i tinuturile asiatice (vezi fig. 96-99 i 101-102).Dup 1241, Maurocastron ajunge sub stpanirea Ttarilor,care-vi apazA aci vameii lor. Intre 1300 i 1322, se constatea' tarul Bulgar dela TArnovo, Svetoslav, avea anumite drepturi

Fig. 101. Fragmente de vase de [Manta pictati, gasite laCetatea Alba, In urma sapAturilor Ilcute acolo.

In acest ora; se pare cd hanul ttresc Toktai ii ing4duise s tieaci o garnizoan i. sd perceap el vama, ca rsplatd pentru ser-viciul pe care il adusese Svetoslav, ucizAnd pe Tciaka, fiul luiNogai, adversarul lui Toktai. Dar stpAnirea bulgreascg. la Ce-tatea Alb n'a fost deckt un simplu incident. Dup moartea luiSvetoslav, oraul reintr sub dominatia Ttarilor dela care-1vor lua, la sfritul veacului al XIV-lea, Moldovenii. Inc din1290, se constat raporturi comerciale cu Genovezii; acetiaaveau aici, la inceput, un depozit de mrfuri i cteva locuinte;treptat-treptat, cartierul lor s'a mrit li e foarte probabil ca eis fi avut i o fortreat, ale cArei ziduri au fost cuprinse apoi

www.dacoromanica.ro

430 ORA$ELE SAU TARGURILE. SATELE

In Intariturile mai noui, ridicate i prefacute In mai multe ran-duri, In cursul veacului al XV-lea de Moldoveni, lar mai tarziude Turci. Sub Roman Voevod (1391-1394), care se intitulacu mandrie domn al Moldovei dela mugi pang la mare , CetateaAlba era In mainile Moldovenilor ; aci a rezidat la inceput epis-copul Iosif din pricina cruia a avut loo cunoscutul conflict cuPatriarhia de Constantinopol (vezi vol. I, ed. 4-a, p. 450-451).In privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negus-torilor din Liov, in 1408, Cetatea Alba este mentionata ca punctde vama moldovenesc catre tinutul tataresc

50515253 tvifr

SS

54 4*--,);$SIti/4

55 A )

57 '

59

Fa.162

3

Fig. 102. Fragmente de faianta pictata, gasite la CetateaAlba, In urma sapaturilor Mute acolo.

Vechiul Tomis a avut, ca .1 Tyras, o existenta neintreruptaIn tot cursul evului mediu. Bine igeles, nu cu stralucirea de maiInainte; esegialul e insa ca aezarea s'a pastrat. Cu numele deastAzi, apare ea In opera lmparatului bizantin Constantin Porfi-rogenetul Despre administratia imperiului , Kris& pe la 950:printre porturile dela miazazi de gurile Dungrii e trecuta i Kon-stantia (et; Kcova-recvrtixv). Cu acest nume o gsim i pe hartile

portulanele de mai tarziu, din veacurile XIVXVI; Turciii-au zis Kiustendge. CAnd a avut loo schimbarea vechiului nume,nu se poate preciza ; fapt este ca, Inca In secolul IV, In timpullui Constantius, care a dat o deosebita atentie apararii coastei,

.

El;

i

www.dacoromanica.ro

exista, in imediata apropiere a orasului, un castru, numit, in cinsteaimparatului, Constantiana. -Cu vremea, numele a trecut asupraorasului.

Mai spre miazazi, izvoarele mentioneazd portul Mangalia: evechiul oras grecesc Callatis. Schimbarea numelui s'a produsinainte de secolul al XIII-lea; in harta zisa pisarla" (din Pisa!)dela sfarsitul acestui secol, afltoare azi la Biblioteca Nationaldin Paris, citim porto Pangalia .

Pe locul unde era in epoca greco-roman Tirizis, gsim la luce-putul veacului al XIV-lea Caliacra, al carei nume inseamn in

r- - -

t

Fig. 1'03. Fragment de (Manta oriental . pietata, gasa laCetatea Alba. In sapaturl.

greceste stanca cea huna de oarece inteadevar golful dela miaza-zi de capul Caliacra ofera un admirabil aditpos-t corbiilor, pe timpde furtung. Intre 1318 si 1323, Caliacra era posesiune a Patriar-hiei din Constantinopol ; mai trziu, in a doua jumtate a seco-lului al XIV-lea, ea ajunge resedinta despotului Dobrotici, delacare si-a luat numele si tara cuprins futre Dudare si Mare, Do-brogea. Un frate a lui Dobrotici, anume Balica asupra natio-nalitdtii lar istoricii n'au putut ajunge sa se inteleagd stpanea.In 1346 la Cavarna, care apare si ea, impreund cu Ekrene, ca po-sesiuni ale Patriarhiei, filtre anii artati mai sus. Pe locul por-tului Cavar, fusese in antichitate orasul Bizone, distrus inca

ORA$ELE DE PE TARMUL Ball= "31

www.dacoromanica.ro

432 ORASELE SAU TA.RGURILE. SATELE

secole inainte de Christos, de un cutremur; pe locul Inflori-torului Dionysopolis, gsim Balcicul.

Nu toate orasele dela mare, din epoca greco-roman, au pututs-si pstreze lug fiinta pn astzi. Vestita cetate a Histriei,care se specializase In comertul cu peste, a disprut, se crede, inveacul al VIII-lea dupd Christos. Se pare c numele ei s'a pstrattotusi pn in veacul al XVI-lea ; el e mentionat sub forma tur-.ceasc, strciaighi (= grdina sau via Histriei), in jurnalul cam-paniei din 1538 a lui Soliman Magnificul contra lui Petru Hares.N'ar fi exclus ca s fie cuprins i in numele localittii Stravico

Fig. 104. Ceramiel apusean5. (portelan), din Mainz gAsita laCetatea AIM In sApaturi.

(=-- Istra vico) al hrtilor medievale. SApturile, incepute lnaintede primul rzboi mondial, de Vasile Parvan, dau la iveald infiecare an resturile cldirilor de odinioarg, fac sa apar treptat-treptat orasul, cu strzile, locuintele, edificiile publice i cu puter-nicul zid, din blocuri mari de piatr cioplit, care-1 inconjura.Tot asa au disprut i Harpis, pe coasta basarabean, i Carrumportus, intre Callatis i Tirizis, probabil la capul sabla de astzi.

Prin urmare, cele mai vechi asezri urbane, le gsim pe coastamarii.Oraele de pe malurile Duniirii. Mai putin vechi, dar totusi

anterioare si ele intemeierii Principatelor sunt acelea de pe Dunre.In tot cursul evului mediu, Dunrea si-a pstrat Insemntatea

-cu

www.dacoromanica.ro

ei comercial. i militar. Corbille i flotele de rzboiu bizan-tine au urcat i au coborit adeseori pe acest lesnicios drum.Aproape de varsare, pe bratul din spre miazanoapte al Dunarii,a fost portul i cetatea Chiliei. Numele pare a fi de origine greac& ;el nu e tot una ins& cu XLX-h dela finele veacului al XIII-lea,aa cum s'a crezut, acest ultim designAnd in realitate o loca-litate de pe trmul asiatic al Bosforului. Intre 1318 i 1323, Chiliae trecut& i ea in lista amintit mai sus de posesiuni ale Patriar-hiei de Constantinopol (KOatoc). In 1359, Genovezii cari aveauacum i aici un contoar comercial impiedeca pe Venetieni

Fig. 105. Ceramicit Japoneza sau chineza, gasita laCetatea Alba, In sapaturi.

-cumpere gilt' din aceste pdrti. Ni s'a pAstrat plAngerea Venetie-nilor: ei Intrebuinteag numele, de origine greacii, Licostoma,care inseamnii o gura lupului (compari cu VAlcov care In ruseteare acelai inteles: ( bratul sau gura lupului ). Tot sub acestnume apare Chilia i inteo sumd de larti i portulane din vea-curile XIVXVI. La inceput, oraul i cetatea au fost pe maluldrept al bratului, acolo unde astzi se afl& Chilia veche; stefancel Mare, dup.& ce a pus stpAnire asupra acestui insemnat centrucomercial i militar, a ridicat ins& in 1479 o nou cetate pe malulstag, care putea fi apdrat mai uor de Moldoveni. Pe acest mal,este astazi Chilia noud.

ORA$ELE DE PE MALURILE DUNARII 433

www.dacoromanica.ro


Un ora disparut, ale &Ami urme s'au stins inteatata incatexista discutie chiar cu privire la afezarea lui, dar care in veacurileXIII vi XIV a cunoscut o deosebita inflorire, a fost V icina.Numele este, evident, latinesc. Prima mentiune o &ira in opera6 Alexiada a fiicei de imparat Anna Comnena, in care ni se spunecal in anul 1086, aceasta localitate era In stapanirea unui condu-cator barbar, Sestlav, a carui nationalitate a dat natere la multediscutii. Intre 1250 vi 1280, exista aci, la Vicina,'un episcop grec ;lui i se adreseaza, in 1300, un grup numeros de Alani de neamiranic, ca vi Sarmatii vi Scitii cari voiau s'a' intre in serviciul

Fig. 106. Ceramica. japoneza san chineza, Osad laCetatea Alba, In sapaturi.

impratului bizantin. In 1318, e citat un mitropolit de Vicina ;11 vom gasi luand parte, intre 1341-1348, la edintele sinoduluipatriarhicesc din Constantinopol. Pela 1320 ca vi in 1334, seconstata o manstire franciscana la Vicina ; unul dintre calugariva asista, in 1371, la consacrarea, la Cracovia, a episcopului ca-tole destinat noii eparhii dela Siret. Fiind un centru comer-cial insemnat numai inteo luna vi jumatate, dela 1. Iulie panala 16 August 1281 se incheie la Genova 27 de contracte de expe-ditie de marfuri, cu destinatia Vicina, in valoarea de 3241 hiper-peri i 18 carate vi jumatate, deci o suma considerabila eranatural ca Genovezii s aiba vi aici un antrepozit .1 o avezare: o.

www.dacoromanica.ro

ORA$ELE DE PE MALURILE DUNARII 435

constatam in 1351. Curand dupa aceasta data insA, incepe deca-denta. 'In 1.359, mitropolitul de Vicina este transferat, prin hot-rhea Patriarhiei de Constantinopol, in Tara Romaneasca; lupteledintre Tatari i puterile cretine ale Eurdpei orientale turburai 1ntrerup relatiile comerciale; negustorii incep A' se indreptespre alte porturi. In sfarit, cucerirea turceasca da ultima lovi-tura: Vicina ii pierde cu totul insemnatatea. Pomenita 'Megde cateva ori, intre 1442 i 1465, in socotelile infloritoarei coloniigenoveze dela Caffa, in Crimeia, ea nu va mai fi, in secolele urm-toare, cleat o amintire.

Stabilirea precisei a locului unde s'a inaltat Vicina nu se vaputea face deck, pe temeiu de sapaturi; un ajutor pretios poateda fotografia aeriand gratie careia s'au facut descoperiri importantede orae dis,parute in Siria, Libia i Algeria. Ultimile cercetriMelilla pentru regiunea Mahmudiei, pe bratul Sf. Gheorghe: aciar fi fost odinioar Vicina.

Portulanul genovezului Visconti, din 1318, mentioneaza, lagurile Dunarii, localitatile Sfeintul Gheorghe ( Scti Georgy ) iSulina ( Soline ). Ele existau de mai inainte: Sulina apare subforma Selina (ek 'Ow Eatvv) in opera De administrandoimperio a lui Constantin Porfirogenetul (circa 950 d. Christos).

Tulcea pare a avea i ea oarecare vechime; in harta SasuluiReichersdorf, dela jumatatea veacului al XVI-lea, e infatiata caora, prin doua turnuri i un cerc, asemenea Iailor ; la 1569,Polonul Andrei Taranewgki o numete insa orael ( amnStattlin mit Nammen Tulza ). In ce privete originea numelui,compara cu Tulcin, in Transnistria ; sufixul - cea arata maidegraba o influenta turca. (cf. Isaccea i).

Despre Isaccea tim ca a fost ocupata, pe la 1300, de unul dinfiii stpanitorului VA-tar Nogai, anume de Teki sau Tukulbug.Alezarea exista deci din secolul al XIII-lea, iar daca legaturace s'a fcut intre numele ei i acela al stapanitorului barbar,Satza (Zz-c7c), din 1086, este exacta, atunci vechimea Isacceie i mai mare. In 1331, geograful arab Abulfeda o considera ca un ora din Tara Valahilor . Forma de azi a numelui, cu iinitial, se datorete, foarte probabil, Turcilor ; acetia au schimbati numele Brailei in Ibrail. Breiila se constata ca port muntean inprivilegiul comercial din 1368,. acordat Braovenilor de catre

www.dacoromanica.ro


Vlaicu VodA. Aezarea, dup toate probabilittile, e anterioarintemeierii; numele ei vine, am spus-o i mai Inainte dela unnume de persoanA: Braild, format Intocmai ca i Chitil, Zmucil,Plesnil, etc;

Babadagul exista in prima jum6tate a secolului XIV. Indatdup 1333, cAldtorul arab Ibn Batutah spune cA" acest ora estecel din urmA pe care-1 stlpAnesc ntarii ; dela el On la hotarulimprdtiei bizantine sunt 18 zile de mers printr'o step In in-tregime lipsit de oameni .

Foarte vechi i cu o existent neintrerupt in tot cursul evuluimediu este oraul Silistra. Din numele antic, de origine celt,Durostorum, s'a format romAnescul DArstor. Sub aceast form,apare el In hrisoavele lui Mircea ce! BUrAn atre nanstirileCozia i Snagov. Numele actual se datorete Turcilor. Dintre men-tiunile bizantine despre acest ora, care a avut Intotdeaunaun insemnat rol militar, notra pe aceea referitoare la luptelepurtate cu Ruii lui Sviatoslav (972); apoi mentiunea despre AA-pAnirea conducRorului barbar Tatos zis i Halis In 1086-88(cu acest prilej, oraul e numit, in izvorul care povestete faptul,Dristra: Ap(a-cpccv); in sfArit, insemnarea dintre anii 1318-1323cuprinzAnd numele unor posesiuni ale Patriarhiei din Constan-tinopol: printre ele se afld i DArstorul (Apixrrpoc).

Turtucaia pare a fi i ea anterioara Intemeierii statului mun-tean ; numele cel dintAi, Tutrakan, este de origine veche turcA,poate peceneg sau cumanA. Mai in sus, pe DunAre, au existat,iari Inainte de Basarab Intemeietorul, aezArile dela Corabia.Calatat it Severin. Primul nume amintete x pcklilta bizantinA,insA nu direct, ei mai de graba prin intermediarul slay corabli(Kown ). Gel de al doilea recta" ins exact grecescul xcacccpkrIgcare inseamnA cel ce smolete vasele . Aci, la Calafat, trebuies" fi fost o escal, o schelg. pe romAnete unde se incrcau grAneleOlteniei i se cAlTtuiau adic6 se smoleau vasele. Pentru primadata, e amintia aceast localitate In documentul din 5 August1424, prin care Dan voevod IntArete mAnAstirii Tismana donatiileInaintailor sai satul Vadul Cumanilor cu Toporna i vamadela Calafat . Era prin urmare aici i un punct Insemnat de tre-cere ; se lua vam6., intocmai ca i la Slatina, la Giurgiu, la BrAila iIn alte orae. Severinul exista In secolul al XIII-lea; el &A numele

www.dacoromanica.ro

ORA*ELE DIN ARDEAL 437

banatului infiintat de Unguri pe la 1230. Se mai vd gi astaziruinele cetatii pentru stpanirea careia au avut loe atatea lupteintre Romani, Unguri i Turci. La 1330, Severinul era in stapa--nirea lui Basarab Intemeietorul; mai tarziu, Vlaicu i Mircea ce!Batran il vor avea i ei. La 1419 e cucerit de Unguri iar un secoldupa aceea, in 1524, cade in mainile Turcilor.

Oraple din Ardeal. Dintre celelalte orae de pe teritoriulactual al Romaniei, mentiunile documentare cele mai vechi le

Fig. 107. Biserica Neagri si ruinele unuia din turnurile de apirare ale Brasovului.

avem pentru oraele din Ardeal. Aci, in jurul cetatilor ridicatede Unguri si prin activitatea colonitilor Sai, constatara aezarimai importante inca din secolul al XII-lea. Castrul sau CetateaTurda e pomenita pentru intaia data la 1075, Oradea Mare pe la1091, Alba Iulia la 1097, cetatea Orod (Arad) in 1132, cetateaCluj in 1173, cetatea Kiikiil, pe Tarnava in 1197. Unele dinaceste cetati nu faceau insa decat sa continue pe cele vechiromano-slave, pe care navalitorii le gasisera cand au intrat inArdeal. Este cazul Beilgradului, Alba-Iulia de astazi, numitainteun text latin medieval, chiar aa, cu vechiul nume :.

1-".

.r.

www.dacoromanica.ro


Fig. 108. Colt din vechlui Sibiiu.

www.dacoromanica.ro

29

Bellegrata ( Vincurius comes Bellegratae ). In urma colo-nizrii se formeaz apoi o serie de Centre Insemnate ; eleapar ca rafe in timpul nvlirii Ttarilor, la 1241. Astf el erauRodna, cu nume vechiu, vestit prin minele ei, Brafovul, iari cunume vechiu romno-slav, Intemeiat la adapostul cettii ridi-cate de Cavalerii Teutoni, (vezi fig. 107), Sibiiul, (vezi fig. 108),numit de Sai. Hermannstadt ( oraul lui Hermann ), Sighi-para (Schssburg), Sebeful (Miihlbach), Ord ftie (Broos) i. Me-diacul Medwisch). Tot In momentul rivlirii ttreti,mai existau In partea de miaznoapte a Ardealului Dejul i Maui.

Oraele sseti i, dup ele, i celelalte, erau carmuite fiecarede un consiliu comunal alcdtuit din 12 cetteni, In limba germana* Biirger i de un primar numit Biirgermeister . Primul termena fost adoptat de noi sub forma de pdrgari; acest nume s'a datconsilierilor comunali att In Moldova ca i. In Tara Romneasc.

Oraele din Tara Romaneasc5. In ce privete vechimea targu-rilor i orwlor de dincoace de Carpati documentele cunoscuteazi ne dau rmuriri numai asupra cktorva din ele.

Cdmpulungul muntean exista la 1300; ni s'a pstrat piatrade mormant din acest an cu inscriptia latin a lui Laurentiu comitele de Longocampo . Oraul a fost Intemeiat In secolulal XIII-lea; unii istorici 11 atribuie Cavalerilor Teutoni care arfi adus aci coloniti din Ardeal i ar fi construit /Ang6 Rucr,pe dealul Ortii acel castru foarte Intrit de care aminteteun document din 1231. Cert este numai ata cd In Cmpulunga fost la Inceput, pe lng Romni i o populatie Insemnatdstrin, de Sai i. Unguri. In 1352, la curtea domneasca din acestora, a murit Basarab Intemeietorul. O alt curte domneascd afost la Argef ; aici pare s fi stat primul mitropolit al trii, Iachint,adus de Nicolae Alexandru dela Vicina. Ni s'au pstrat acte delaVlaicu Vod5 i dela Mircea cel Btrn date In reedinta noastr

-dela Arge . Tdrgovifte este de asemenea unul din oraele vechiale trii; numele dateaz din epoca de conlocuire Cu Slavii i.Inseamn: targ prin excelent dar i. locul unde a fost untarg . Prima mentiunea documentar.' sigurd este Ins abia din1396, de pe timpul lui Mircea cel Btrn. Mai veche este pome-nirea Slatinei, In privilegiul comercial din 1368 dat de VlaicuBrasovenilor. Se spune In acest act c.' exista acolo o vam

ORA$ELE DIN TARA ROMINEASCA 439

www.dacoromanica.ro

440 ORASELE SAU TARGURILE. SATELE

(cc tributum nostrum ). Numele este, ca i al Targovitei, slay: elvine dela Slatina 0 inseamna apa grata . 8i Mircea ce! Batranamintete acest targ, in documentul din 8 lanuarie 1394 princare intarete manastirii Cozia, intre altele, satul Cireovul,mai sus de Slatina . Tot din timpul lui Mircea sunt i primelementiuni despre Rdmnicul-Vdlcii, Giurgiu, Turnul, Tdrgul-Jiului0 Teirgforul. Ramnicul Valcii e pomenit pentru intaia ()era Indocumentul din 20 Mai 1388; peste putin timp, la 4 Septem-vrie 1389 se serie un act in oravil domniei mele numit Rdmnic .Impreuna Cu Giurgiu, apare el apoi in hrisovul amintit din 8 Ia-nuarie 1394. Printre posesiunile confirmate Coziei se an' o moarala Ramnic , o uliV la Minnie .1 moara la Cataluiu laGiurgiu . Originea numelui Ramnic am aratat-o mai inainte(vezi p. 401). Cat despre Giurgiu, acest nume reprezinta o va-rianta a lui Gheorghe; probabil ea p'e intemeietorul aezarii sa-1fi chemat aa. Mircea ce! Batran statea adeseori in Giurgiu, de-sigur spre a supraveghea micarile Turcilor. Din acest loe, trimiteel o scrisoare catre regele polon Vladislav Iagello prin care-1 asi-gur de lealitatea sa; tot de aci da i hrisoavele din 8 Ianuarie1394 i 1.1 Mai 1409 pentru manstirile Cozia i Strugalea. Turnule pomenit Cu prilejul campaniei din 1394 i 1395. Regele Sigis-mund al Ungariei, aliatul lui Mircea, spune, Inteun documentCa' Sultanul a ocupat, la inceputul campaniei, Turnul, dar ca el1-a reluat In 1395. Sub numele de Pirgos (Iltfproc: pe greceteinseamna turn ) apare aceasta localitate intr'un act din1432 dela Alexandru-Aldea. Despre Tdrgul-Jiului ne vorbetedocumentul din 23 Noemvrie 1.406 prin care Mircea cel Batranda. manastirii Tismana dreptul de pescuit In apa Tismenii i depaunat pe imaul dintre sat i munti. Hotarnic, sa fie jupanBratul, de oarece a fost i judet (adica primar!) al Jiului(c2RA(g)iv1t ;form). Nu e vorba aci de judetail Jiului, cum s'arputea crede, ci de targul respectiv. Cu numele de astazi ilgasim in d'etul ulterior, dela Dan al II-lea (1420-1431) princare se intaresc tot manastirii Tismana morile din Targul-Jiului (Ito,s,-ktiTio WT mtinciorA Tpkra). In vecinatate era oraul Tismana; Inteun document din 3 Septemvrie 1491, Vlad Calu-garul pomenete tuturor celor cari tin moii de ale manastiriiTismana sa se stranga in ora la Tismana (8 Kapow 8 THcmEnd)

www.dacoromanica.ro

Inaintea cinstitilor bani ai domniei mele . Spre Sud-Est deTargul-Jiu era Tdrgul Bengdi sau Tdrgul Gilortului, pe apa cuacelai nume. El dedazuse irisa i devenise un simplu sat lainceputul veacului al XVII-lea: in documentul dela GavrilMoghila, purtand data Ianuarie 161.9 aa i se spune satul TargulGilortului (8 CM Tp&ruunopTSnotc). Pentru Caracal exista' omentiune din 17 Noemvrie 1538: Radul Voda Paisie daruete luiRadul vel Clucer pentru slujba sa dreapt dou moii cumparatede domn dela jupanita Marga din Caracal. La 30 August 1587,Caracalul era inc sat. Din aceasta localitate, d Mihai Viteazul,In ziva de 9 Septemvrie 1598, un hrisov, intarind lui Blan maimulte parti de moie cumparate In satul Radineti.

Tdroorul este aratat ca punct de vam in privilegiul comer-cial al Braovenilor, din 1413: toate carele incarcate cu petecaro vor trece pe acolo, trebuie sa dea cate un pete. Acest targmic fusese intemeiat de curand; aa se explica.' numele latinde Novum Forum care i se da In unele acte latine din secolulal XV-lea. In confirmarea din 1424, dela Dan al II-lea, a privi-legiului comercial pe care-1 aveau Braovenii, gasim echivalenta: in Traxsor videlicet in Novo Foro . Aci spune cronica arfi perit de sabie Vladislav voevod, in anul 1456. Tot in aceastalocalitate a zidit i Vlad Tepe o biserica, azi in ruine, dar a darpisanie, frumos sapata in piatra, ni s'a pastrat.

In apropierea Targorului se afla Gherghita; ea este trecutaprintre targurile i vdmile din Tara Romaneasca, in circularadin 1.431 pe care o da Dan al II-lea in urma reconfirmarii privi-legiului comercial al Braovenilor. In aceeai circular, domnulse adreseaza li Sacuienilor... i Buzilenilor i Flocenilor . Ceidintai erau locuitorii unui targ Seicuieni, a crui aezare nu secunoate, dar se banuiete ea se afla pe raul Teleajen, poate laBucovul de astazi. Buzaenii erau locuitorii oraului Buzau: eprima mentiune despre aceast localitate in actele muntene. Flo-cenii sunt locuitorii cetatii sau oraului de Floci, dela vrsareaIalomitei in Dudare, numit astf el dupa lana care constituia arti-colul de capetenie al negotului din acest loc. Pe aci era i punctulde trecere al numeroaselor turme de oi care mergeau su veneaudin Dobrogea. Dlugosz, cronicarul polon, 11 amintete sub numele# Laillocze (la Flocil; aci a ajuns Iancu de Huniedoara in 1444,

29*

ORA$ELE DIN TARA ROMANEASCk 441

www.dacoromanica.ro


dup infrangerea dela Varna si a trecut In Tara Romaneasc.Astzi orasul nu mai exist., ca i Targsorul, ca i Vicina; doarun camp Intins de ruine lanai satul Piva Petrii arat locul undeel se ridica Infloritor in veacul al XV-lea.

Pe vremea lui Mircea ce! Baran sunt mentionatiLa 20 Mai 1388, domnul druieste mnstirii Cozia, Intre altele,si o moar in hotarul Pitestilor ; asezarea intemeiat de unPitu sau Pitea se pare &A ajunsese, la sfarsitul veacului al XIV-lea,targ; un indiciu in sensul acesta ar fi si cuvantul hotar care seintrebuinteazd de obiceiu, In asemenea imprejurri, pentru targurisau orase. Cred c aceeasi situatie o avea i Reimnicul-Sdrat, rese-dinta judetului Ramnic. Pe vremea lui Radu cel Mare (1495-1508)e pomenit un negustor feciorul lui Hacicu dela Ramnic careavea de primit o datorie dela un Brasovean: pare s fie vorbamai curand de Ramnicul din rsritul Munteniei, regiunea cerce-tat in special de Brasoveni, decat de cel al Valcii.

Bucurestii apar pe vremea lui Radu cel Frumos ca resedintddomneascs. Din cetatea Bucuresti (or rpo, fiSKSpetp) &A elscrisoarea cu data 6 Martie 1470, adresat Brasovenilor. Aciii este surprins familia si luat prizonier impreun cu vistieria,de care stefan ce! Mare, In urma luptei dela Ramnic. Tot din

cetatea Bucuresti serie Brasovenilor i Basarab cel TanrIn 1481. Dad. expresia cetatea Dambovitei sau 4 cetatearaului Dambovita este tot una cu Bucurestii, asa cum au afirmatunii istorici, atunci primele mentiuni despre acest oras suntmai vechi. Intr'un atare caz, cetatea Bucuresti exista pe vremealui Vlaicu Vod, in timpul rzboiului cu Ungurii, din 1369; cu-noastem i numele parclabului de atunci: e castelanul Dra-gomir , biruitorul celei de a doua armate unguresti, condusede voevodul Ardealului. Tot la Bucuresti s'ar referi inteun ase-menea caz si mentiunile despre Dambovita sau cetateaDambovitei din privilegiul comercial acordat Brasovenilor deatre Mircea In 1413 si dintr'o serie de acte ulterioare. Pdrereanoastr este ins c toate aceste mentiuni se refer mai curndla cetatea de pe cursul superior al Dambovitei, aceea dela DealulOrtii. In sprijinul acestei p'reri vine documentul dela Mihailvoevod, fiul i asociatul la domnie al lui Mircea ce! Bdtran, princare el porunceste slugilor domniei mele dela cetatea Dambovit,ei

www.dacoromanica.ro

ORA$ELE MOLDOVENE 443

vamesilor dela Rucdr si dela Bran s nu se atingd cumvade negustorii biasoveni i s nu le ja vamd mai mare cleat, ceastabilit. E vorba de punctele unde se face cercetatera Brasove-nilor care intrd cu marfd In lard; ele trebuiau sd fie toate la hotarulde miazdnoapte sau In apropierea lui ; acesta e cazul Branului

Rucrului ; logic e sd fie si al cetdtii Dmbovitei o mergiunea Bucurestilor, asa de indepdrtati, n'ar avea sens. In schimb insd,cred cd acel castrum fluvii Dombovicha din care dd VladTepes doud scrisori ale lui, cu data 4 si 10 August 1460, s serefere la Bucuresti. Rdindne ca material nou documentar sdlmureascd definitiv problema.

Acestea sunt asezdrile mai insemnate din Tara RomaneascdIn veacul al XIV-lea si al XV-lea. Pe vremea lui Mircea cel Bdtranexistau prin urmare foarte multe dintre resedintele de judatede astdzi si pe deasupra, cateva orase sau targuri care acum audispdrut. Doar ruinele de biserici care se inaltd singuratice maiaratd astdzi, unde a fost rargsorul cel infloritor al secolului alXV-lea si Orasul de Floci ; nici atat mdcar nu s'a pdstrat la Vicina.

Orasele moldovene. In Moldova, au existat asezdri mai insem-nate i inainte de intemeierea Statului. Ar fi si greu de altfel sdne inchipuim un tinut asa de intins si de bogat, strAbdtut de atateaape care curg spre Dundre si Mare si In raza de activitate a cen-trelor germane din Ardeal si din Galitia, fr cateva targurimdcar. Sasi din regiunea Bistritei i Unguri au trecut Carpatiiau intemeiat, poate chiar In veacul al XIII-lea, Baia. Numeleeste de origine ungureascd ; vine din banya care inseamndmind (compard Cu Baia de Aramd, Baia de Cris, Baia de Aries I).Colonistii germani frig nu i-au spus asa, ci In limba lor StadtMolde iar In latineste: Moldavia . S'a pdstrat vechea pecetea orasului, din veacul al XIV-lea, avAnd urmdtoarea inscriptde:Sigillum capitalis civitatis Moldavie Terre Moldaviensis adic

Pecetea cea mare a orasului Moldova din Tara Moldoveneasc .Aci se pare c a fost prima resedintd a domnilor moldoveni ;n'a pdstrat Ins mult timp aceasta situatie, deoarece pe vremealui Petru al Musatei, Suceava Ii luase locul. Baia a avut multde suferit cu prilejul rdzboiului din 1.467, dintre stefan cel Mare

Mateias, regele Ungariei ; atunci s'a dat fac orasului chiar deai nostri pentru a se produce panicd In rAndurile dusmanilor.

www.dacoromanica.ro

444 ORASELE SALT TARGURILE. SATELE

In secolul al XVI-lea, mai erau aici cam 6000 de Sasi si Unguri;In secolul al XVII-lea, nu mai ramasesera Sing cleat vreo 600,locul lor fiind luat de Romani. Unul din documentele vechi pri-vitoare la acest ora e acela din 26 Ianuarie 1453, prin care Ale-xandru voevod druete manastirii Pobrata un mertic anual dedouasprezece coloade (masuri) de orz si patru coloade de gilt'din morile Sasilor din Baia cu voia soltuzului si pargarilor deacolo. Daca vreodata Saii din Baia vor calca aceasta toc-meala, atunci ei sa aiba a plati Domnului 60 de ruble de argint.

7

.

,;..

,E,'"

4 .

.

e Gn 113

..,.... er, .e4 . . ,

_

d

.

10.4 r; 1

,;k3

'

Fig. 109. Ruinele CetAtil Suceava, la marginca oragulul Suceava.

targul Siret, pomenit pentru Intaia card la 1 Mai 1384,Intr'un document latin dela Petru al Musatei, avea locuitori deorigine germana, veniti filed poate mai curand din Galitia cleatdin Ardeal. Aci se Intemeiaza In 1371 un episcopat catolic, celdintai episcop fiind Andrei din Cracovia. Era si punct de vama.atat pentru marfurile care se importau cat si pentru cele careieseau din tara. Privilegiul comercial din 1408 acordat de Ale-xandru cel Bun Liovenilor specified ce se va plati aici pentrudiferitele categorii de marfuri. In 1421, targul Siret cu tot ce setine de el i cu toate veniturile a fost dat de Alexandru cel Bun

www.dacoromanica.ro

fostei sale so%ii Rimgaila, cat va trai ea. Dupa toate probabili-tatile, si acest arg este anterior lntemeierii Moldovei. In aceeasicategorie intra, dupa credinIa noastra, i Suceava i Nearnful.Constatam In amndou5., o populatie straind, saseasca si ungu-reasca, venita, ca si la Baia, de peste munti, din coltul nord-estical Ardealului. Prima mentiune documentara despre Suceavase afla In actul din 10 Fevruarie 1388, prin care Petru al Mu-atei comunica din cetatea Sucevei regelui polon VladislavIagello ca-1 imprumuta numai cu 3000 de ruble de argint, nu cu4000 cum fusese vorba la Inceput. Tot in Suceava i RomanVoevod, la 5 Ianuarie 1393, actul prin care fgaduieste credintaaceluiasi yladislav Iagello. Etimologia care se gaseste in Cronicalui Grigore Ureche si Simion Dascalul din ungurescul sues :cojocar este fantezist; in realitate numele vine din slavoneste,asa cum am aratat alai sus (vezi p. 411). Suceava era i punctulunde s platea vama principala (rOAOKHOE AMilTO COURCK0i)atat pentru marfurile importante cat si pentru cele exportate:ne-o spune lamurit acelasi privilegiu comercial din 1408 acordatLiovenilor (vezi si fig. 109).

Tot acest privilegiu aminteste pentru prima data si trgulNeamt. Aci poposeau uneori Domnii in drumurile lor prinDocumentul din 9 Iunie 1436, dela Ilias Voevod este dat inNeamt ( in Nempch ). Tot asa documentul din 1443 prin care. tefan Voevod intareste lui Mihul pisarul mai multe proprietati,(oy HEAA11,1A ). In acelasi an, un calugar Saya cumpara dela Andrica dela Neamt o vie mai sus de Cetatea Neangului .lar In 1452, la 7 Septemvrie, Tizoane, fiica lui Conatas dinNeamI i cu fiul sau Leurin vnd manastirii NearnOlui o bu-cata de pamant. De fapt, asezarea e anterioara intemeierii itrebuie pusa In legatura cu Cetatea Neamtului. Nu s'a stabilitInca, nefacandu-se cercetari speciale si spaturi, vechimea acesteiadin urm; ea pare a fi Insa din secolul al XIII-lea sau inceputulcelui de al XIV-lea. La adapostul cetlii s'a ridicat targul, avandla inceput mai ales populalde nemteasca si ungureasca, apoilnsa din ce In ce mai mult, romneasca. Multe din numeletArgove-tilor din Neamt mentionate In documentele secolelorXVXVII, sun strain. Vanzatorii bucalii de pamnt din 7 Sep-temvrie 1452, amint4i mai sus, au toti astfel de nume: Leurint


www.dacoromanica.ro

446 0 RASELE SAIJ TARG URILE. SATELE

ar putea fi i ssescul Lorenz. La 13 Iunie 1661, alaturi de Du-mitru oltuzul de targ de Neamtu , e pomenit i Arpentie, par-gariul cel mare ; printre targoveti se afla. i Fialtin a Giurgeiiar intre martori Hanos vatavul de pucari . In sfarit, la 6August 1672, se vinde o cash', intre casa lui Hano i besea-rica a sOseasca. , la vanzare asistand oltuzul Dumitru i pargarSimion i Fealtin .

Pe baza documentelor cunoscute azi, nu se poate precizavechimea Bacaului, Sascutului i Agiudului. Se pare lush' ea iaceste aezari sunt anterioare descalecatului sau, cel mai tarziu,contemporane lui. Bacau i Sascut se pot explica din ungurete:am aratat mai inainte (vezi p. 410) intelesul primului nume ;Sascut inseamna fntana Sasului . Agiudul pare a avea unnume de aceeei origine. Gaud au devenit targuri Bacaul iAgiudul? Prima mentiune despre cel dintai e in privilegiul co-mercial acordat Liovenilor de Alexandru cel Bun In 1408: Baculeste ardtat ca punct de vama la margine (Ha Kon, y BaKork)pentru marfurile care se exporta sau se importa din Tara Ro-maneasca. La aceasta data, se poate vorbi de ta'rgul Bacului.De altf el, in acelai privilegiu comercial, ceva mai departe, exista odispozitie din care faptul rezult cu certitudine: Se spune: larcine va cumpara vite cornute sau berbeci, in Bacau sau in Roman,In targ, sau in Baia sau In Neamt sau In alte targuri ale noastre,nu va avea sa dea vama in alt loc, deck, acolo unde a cumparati s ja pecete dela vame... . Aa dar, i Bacaul era targ ca iRomanul, Baia, Neamtul i celelalte. In ce privete Agiudnl,gases pomenit pentru intaia data in privilegiul comercial din9 Aprilie 1433, dat de Ilia Voevod Sailor din cele apte scauneale Ardealului (Sibiiu, Sighioara, Nocrich, Sebe, Cincul, Ora-tie .1 Miercurea). Se specified anume ea la intrarea negustorilorsai in Moldova, sa se socoteasca toate marfurile in oraul nostruAgiud ( in oppido nostro Egydhalma ) i sa se plateasca, dreptIrma, de fiecare mama, patru groi. Ca punct vamal apareAgiudul i in privilegiul comercial acordat de stefan cel Mare Lio-venilor, la 3 Iulie 1460: cei cari duc postavuri in Tara Roma-'leased' vor avea sa dea, in afara de vama dela Suceava, i cate doizloti de car In targul Romanului, in Bacu, In Agiud i in Putna ,daca scoboara pe valea Siretului. i 'And astazi exista in Agiud,

www.dacoromanica.ro


I ocuitori cu nume ungureti (de ex. Hothz), urmai ai vechilorcoloniti veniti de dincolo de munti. Din lnirarea care se faceIn privilegiul dela 1460: Roman, Back', Agiud i Putna,rezult cA a existat pe vremea lui stefan, un trg numitdupg. raul Putna. El era situat, se pare, pe teritoriul satului ac-tual Bolotetii. La jumtatea veacului al XVI-lea, nu mai exista:dovad documentul din 16 Aprilie 1559, dela Alexandru L-puneanu in care se vorbete de o 4 jumatate de sat din partede sus pre Putna, unde au fost kirgul Putnei. Focfanii sunt po-meniIi pentru Intaia dat intr'un hrisov muntean, din 30 Ianuarie1575, In care se povestete cum Ion Vod cel Viteaz a lovit Cu Inelciune, pe la Focani pe Alexandru Vod al frii Ro-mneti i pe fratele acestuia Petru care voia s apuce domniaMoldovei. A doua mentiune se afl inteun catastif din 15 Mai1591 cuprinznd numrul de oi cumprate de casapi i gelepi i trecute prin chelea din Isaccea i pe la Focani .

Trotupl, dupd apa cu acelai nume, e amintit pentru Intaiadat In 1408, In privilegiul comercial al Liovenilor. Negustoriicari duc postav la Braov trebuie s plteasc aici aceeai vam()a i la Bacu, adic6 trei groi de fiecare grivn. Dat fiind drumulprin pasul Oituzului pe care-1 urmau atunci i-1 urmeaz6 i azitoti cei care din valea Siretului vor s ajung la Braov, dat fiind,pe de alt parte, i numele de Trotu, e foarte probabil ca primavatrei a acestui trg A se fi aflat la varsarea Oituzului in Trotu,ceva mai spre rsdrit de Tg.-Ocna. Spunem prima vatrii, deoarecepe vremea lui Vasile Lupu, el lsi mutase aezarea cu o jumtate demin.' ungar, dup afirmatiia clugrului misionar Bandini maispre apus. Cnd In 1467, armatele lui Mateia, regele Ungariei, vinprin pasul Oituzului impotriva lui stefan, cel dintAi trg pe care-1cuprind este Trotuul. Astzi, trgul a deczut, ajungand un simplusat ca i atatea alte foste aezri urbane de pe parnntul nostru. Nis'au pstrat lug o serie de documente din veacurile XVIXVIIdin care putem scoate unele lmuriri asupra lui. La 17 Noemvrie1502, stefan druete mnstirii Putna un mertic anual de 150.de drobi de sare din ocna noastr dela Totru (WT HAWMI WK HitWT ToTpSwa). Ocna era MO targ; aa se explic i peceteaacestuia, reprezentnd un brat Incovoiat care tine ciocanulridicat . La 4 Octomvrie 1591, Tama oltuzul cu 12 pArgari i

www.dacoromanica.ro


cu alti oreani btrani din tArg din Totru Int6resc o vAnzarea unuia Sandru din Rusi . E unul din cele dintAi documentescrise In romAnete care ni s'au p6strat ; i pecetea tArgului, aplicat5pe acest document ca s5."-i fie de credint are inscriptiatot In romnete: pecete Totruplui . La 6 Noemvrie 1.656,e amintit un MiclAu oltuzul cu nume ca i al predece-sorului s'u Tama de origine ungureasc. i aici au fost co-loniti Scui i Ungureni veniti de peste munti.

Oraul Piatra din tinutul Neamtului s'a nurnit la Inceput,Piatra lui Crdciun, dup." Intemeietorul acestei aezdri. Casa In care locuise Cr6ciun (miwk KpatiStiouk wp KAMM%) este druitla 31 Iulie 1431 de ctre Alexandru ce! Bun mnstirii Bistrita.Intalnim numele de Piatra lui CrAciun (Kpaqvuou Kamm),pentru Intaia oar intr'un act din 25 Ianuarie 1.446 dela stefanVoievod. CAtiva ani mal tArziu, i anume In 1453, i se adaog6 ae-arii i calificativul de tArg (ropry). Se poate ca s* fi avutaceast5. situatie Inc6 din vremea lui Alexandru cel Bun ; in oncecaz, aezarea nu e mult anterioar acestui voevod. Pe vremealui Stefan ce! Mare, i anume In documentele din 7 Mal 1475 i20 Aprilie 1491, se vorbete de hotarul sau ocolul curtilordomneti din Piatra; el cuprindea satele Tnetii, Stolnicii iFaurii care apoi sunt d5.ruite m6n5stirii Tazrul i Tortoretii.

In partea de raiaz5noapte a tinutului, aproape de cetate, seafl Tdrgul Neamplui. Misionarul Bandini ii da la 1646 titlul deoppidum adicA targ sau ora'. Aezarea avusese mai lnainte onumeroas6 populatie catolia o mie de suflete zice BandiniSai veniti din Ardeal, de unde i numele tArgului. Ea fuseseasimilat ing de btinai: pe vremea lui Vasile Lupu mai 1.6-m4seser numai 94 de catolici.

Si mal precis cleat pentru Piatra se poate stabili data inte-meierii Romanului. Acest ora se datorete lui Roman Voevod(1391-1394), al c5.rui nume 11 i poart de altfel. Ne-o spunei documentul din 30 Martie 1392 dat de intemeietor In oraulnostru al lui Roman Voevod (Olf HilWfMk ropoAt oy P OMAHAKoggoA-k). Fiind situat mult mai jos pe Siret, fat de Suceava, is'a spus Romanului, in secolul al XV-lea, i Thrgul de jos *.Iar din cauza cetdtii noui zidite de Stefan In locul celei vechi, el enumit, In documentele acestui voevod Novograd , Cetatea Nou5.

www.dacoromanica.ro

La inceputul veacului al XVII-lea data exact. e 13 Apri/ie1.606 apare in documente, ceea ce inseamn cA exista Inca dinveacul al XVI-lea, trgul in tinutul Romanului. SA fiexistat el i la sfritul domniei lui Stefan cel Mare? Hrisoaveleacestui voevod nu-1 mentioneaz; rmne ca material docu-mentar nou s ne lmureasc. O situatie asemntoare are iCtimpulungul. Dimitrie Cantemir ne spune a a existat o repu-blia a Campulungului, adich un strvechiu tinut, care in urmacontopirii in statul Moldovei vi-ar fi pstrat anumite drepturispeciale. De unde rezult cA .1 trgul cu acest nume trebuie sd fifost foarte vechiu. In realitate, constatIm c6 sub Alexandru celBun, el era un simplu sat. Aa i se i spune in documentul din 14Aprilie 1411 prin care acest voevod d.'ruete mnstirii Moldovitasatul Vama Moldovitei, vecin cu satul Campulung (Hume MAAn-kronoirk). In timpul lui stefan nu e pomenit de loc. E putinprobabil prin urmare ca el s fi fost transformat in targ in secolulal XV-lea. Tot aa s'a intmpiat i cu Fdlticenii, numit mai inaintecorect, Folticenii. Numele ii vine dela proprietarul Oan PAntece,poreclit i FolticA, Fultica (dela foale, pntece) care se constatdocumentar pe vremea urmailor lui Alexandru cel Bun, prinanii 1449-1456. In 1490, Folticenii erau tot sat i in posesiunealui Isac vistiernicul. In sfrit, se pare ca nici Rd n'au fosttarg in veacul al XV-lea. Devi loe de ingropare al Domniloravnd cel putin dou biserici documentul din c. 1415 al luiAlexandru ce! Bun vorbete de bisericile dela Rdu%i (111,p1CgliWT PrIA0glkH) totui pe vremea lui stefan cel Mare, Rdautiierau tot sat. La 30 August 1479, domnul hotr4te ca niciunboier al nostru, nici starotii, nici oltuzii i prgarii din Suceava,nici oltuzii i pargarii din trgul Seretului, nici vornicii din acestedou trguri, nici globnicii din tinutul Sucevei, s nu ailA treabcu oamenii notri din RduO, din satul mitro poliei noastre (WTcoIA HAWEMS Aiwriionomoo), nici a-i judeca, nici &al:4 a luadela dnii, nici pentru lucru mare, nici pentru lucru mic, nicipentru moarte de om, nici pentru rpire de fat ce se va faceacolo In acel sat al Rddliutilor (8 TOPO MA SPdAottikeX).

TrecAnd acum la tinutul dintre Siret i Prut, constatm inpartea de miaznoapte a lui cloud vechi aezri, la Cerndutila Dorohoi. Amandou6 Bunt mentionate, pentru prima oar, in


www.dacoromanica.ro


privilegiul comercial acordat Liovenilor de Alexandru cel BunIn 1408. Cernutii Bunt un punct de vama insemnat ; aci se faceoontrolul carelor cu marfa de export, pentru a nu se scoate dintara produsele si marfurile prohibite. In 1490 se amintesc doubiserici cu popii lor in td.rg in Cernauti . La Dorohoi plateauvarna aceia cari exportau cai la Camenita. Un Mihail dela Do-rohoi (nail liliocalino Aoportr(H)ciihni) apare ca boier insemnatIn hrisovul din 13 Dechemvrie 1421; el era sau pArcalab al tinu-tului cu acelasi nume, sau mare proprietar, avndu-si curtea intargul Dorohoi. Intre 1452 si 1.455, gsim in lista de martori ahrisoavelor domnesti pe Sandru (sau Sendrica) dela Dorohoi ,si el boier insemnat. In Dorohoi erau judecatori (corAum WTAoporSirk); la 16 Fevruarie 1459, Stefan cel Mare acorda locui-torilor din satele Poiana si Onicenii ale manastirii Pobrata dreptulde a nu fi judecati de acestia, nici de altcineva, ci numai de egu-menul manastirii sau de ornduitul lui.

Botopnii apar ca targ la inceputul domniei lui Petru Rares.0 scrisoare a acestui voevod e datatd: 8 Mai 1.528 in opid(o)Batusan . Veniturile tArgului reveneau sotiilor de domni. La sfar-situl veacului al XV-lea, se pare ca Botosanii erau inch' un simplu sat.

La rasarit de Botosani, lnga Prut, se gaseau ,,S'tefeineftii, targinfloritor in veacul al XVI-lea. Pela 1620-1625, el numara, dupdspusa unui clator strain, cloud" mii de case.

Iafii sunt o avezare straveche, anterioara intemeierii Mol-dovei. Numele vine probabil dela acela de Iasi pe care 11 dadeauRusii Alanilor. Pe la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputulcelui de al XIV-lea, Alanii sau Iasii iranieni ca si precedesoriilor Sarmatii si Scitii se gaseau in Moldova ; pe unele hrtirAul Prut apare chiar cu numele de Alanus fluvius ; harta luiGiovanni di Carignano din Genova, alcatuita pela 1.320, men-tioneaza la nord de Dunare Alania . Pentru intaia data aparIasii in documentele moldovene la 1408, in privilegiul comercialal lui Alexandru cel Bun: ei sunt aratati ca punct de vama se-cundar pe drumul catre tinutul tataresc . La 25 Mai 1434,un document dela Stefan Voevod e scris in targul Iasilor (orlacKont-k TkiprS) iar la 8 Octomvrie acelasi an, este pomenit, totintr'un document dela Stefan, curtea noastrd din Iasi (1-14WEPOAKopa WT Mc-11). Cronicarul polon Dlugosz 11 numeste: Tdrgul

www.dacoromanica.ro


Iailor sau al Filistenilor (Jasky torg alias Philistinorum forum),gandindu-se desigur la Alanii sau Iaii al caror nume 11 poarta.

Heirlul apare ca targ chiar In cel dintai document internmoldovean care ni s'a pstrat, anume in acela, scris latinete,dela Petru al Muatei, avand data 1. Maiu 1384. La sfarit, sespune ca document& a fost scris in targul Harlau, la curteamamei noastre prea iubite . Numele Buda ungurete (comparacu Bacau I); sufixul -au este imprumutat dela Unguri; se con-stata', in timpul lui stefan ceI Mare, o populatie ungureasca inHarlau, ocupandu-se cu lucrarea viilor, totui nu e exclus saavem de a face i cu un nume romanesc, format in limba noastra,ca i Chiinu. In unele documente latineti din timpul lui *tef ancel Mare, i se mai spune i. Bahlovia ( Bohlovia ), dela raulBahluiului, pe ale cdrui maluri era aezat. La inceputul domnieilui Alexandru cel Bun, (1400-1404), gsim adeseori printremartori pe Barra' din Harlau , boier insemnat. ImprejurulHarlaului erau i. in secolul al XV-lea vii intinse: in 1448, PetruVoevod daruiete manastirii din Poiana un mertic anual de 6vase de vin din desetina noastra sau dela Harlau sau dela Cot-nari sau iarai ori din care parte . Aceasta e i prima mentiunea Cotnarilor. A doua oara il intalnim in hrisovul din 26 Ianuarie1453 prin care Alexandru Voevod confirm' dania predecesoruluisau. Acest insemnat centru viticol era se pare targ pe vre-mea lui stefan cel Mare; la sfaritul veacului al XVI-lea, con-statam c avea, asemenea celorlalte targuri i orae, un ocol de care depindea satul Ulmi, pe Bahlui. Numele Cotnarilor n'afost Inca' lamurit. Teirgul Frumos e pomenit pentru intaia data in1448, cu prilejul actului de danie mentionat mai sus, al lui PetruVoevod care manastirea din Poian (Pobrata). Pe Inga celease vase de vin, Domnul li mai druete i toata ceara dinTargul-Frumos (KOCK% WT Kocuaro Tpltril OVIIEC) adica dese-tina sau dijma din acest produs. Confirrnarea din 26 Ianuarie1453 ca i. aceea din 9 Iulie 1466, dela stefan cel Mare care-i dainsa numai o jumatate de piatra de ceara 11 amintete iarai. La25 August 1454, acest targ este artat ca punct de vama, alaturide Iai, Vaslui, Roman i altele, pentru carele care transporta.'pete dela Dunare sau dela Nistru. Numele lui se datorete f ap-tului c era aezat inteun loo frumos, inconjurat cu paduri.

www.dacoromanica.ro


Anterioare intemeierii Moldovii, par s'd fie asez6rile delaVaslui i &triad; regretatul Al. Philippide considera aceste dou.nume ca pecenege sau cumane (vezi i mai lnainte, p. 409-1.0); odovad'd peremptorie fins6 nu se poate aduce. Vasluiul apare docu-mentar pentru prima data' In scrisoarea din 1 Septemvrie 1435.a lui I1ia Voevod prin care acesta comunic6 lui Vladislav, regelePoloniei, Ca' s'a impicat cu frate-gu stefan Voevod dndu-i s6stApAneasc, intre altele, i orasul Vaslui i ocolul ce ascultde acest oras (MHCTO RACASH H KOOCT ipo K TOMS MHCTS.cararm: termenul AUICTO e tradus In redaqia latina a unuidocument scris si In slavoneste prin oppidum ). i inteadevAr,multe din actele lui stefan sunt date In Vaslui sau in targulVaslui . In 1491, stefan cel Mare alipeste la hotarul acestui tArg-16 sate si selisti pe care le cump6rase dela diferiIi proprietari cu1490 de zloti tfresti, constituindu-si-le siesi i urmasilor uric cu tot venitul . IntAreste In acelasi timp obiceiul ce! ve-chiu ca locuitorii acestui targ sd nu prteasc6 cuprinsultArgului niciun fel de vaml pentru mArfurile aduse acolo sprevnzare, dal% de cei care vor aduce peste, acestia trebuind BA' deadela o majd sau dela o cgruI6 cAte un peste, iar mai mult nimic .

Beirladul este pomenit pentru intaia dat In privilegiul co-mercial din 1408 acordat negustorilor din Liov de Alexandru celBun. Se specifia. anume A' Liovenii cari vor merge la Beila,dup peste vor trebui s plteasc6 la vama de margine,fie la Bacu, fie la Barlad (HAH y BepaA-k), ate un grosjunatate pentru fiecare grivn. Acelasi voevod d'ruieste, la 20August 1422, mlnAstirii Bistrita vania din tArgul BArladului (Alk1TO WT sploaAcKoro Tp-hr4). Era un centru Insemnat, Inch'din aceiast5. vreme; In tratatul dela Lublin, incheiat in 1412, incare se vorbeste de o eventuald Imprtire a Moldovei Intre Po-lonia i Ungaria, se menIioneaz c intr'un atare caz, IasiiCetatea Alb vor reveni celei dinti, iar Beirladul i. Chilia, celei-lalte. De asemenea, In scrisoarea din 1. Septemvrie 1.435 a luiIlia Voevod prin care anunta regelui Vladislav al Poloniei Imp-carea sa cu tef an, targul Barladului cu tot ocolul este trecutprintre posesiunile acestuia din urmA.

In aceeasi scrisoare, gAsim si prima meqiune despre Tecuciu.. Orasul Tecuciu, cu tot ocolul este pus si el printre posesiu-

www.dacoromanica.ro

ORA$ELE MOLD OVENE 453

nile lui stefan. Faptul ea in 1435 1i avea ocolul sa'u consti-tuit, e un indiciu c targul exista de mai inainte, poate chiardinainte de Alexandru cel Bun. Era vi punct de vama. In confir-marea pe care o da' in 1460 stefan cel Mare Liovenilor pentruprivilegiul lor comercial se spune c negustorii care vor duce posta-vuri in Tara Romaneasca vor avea de plait in gall de vamacea mare din Suceava, cate 2 zloti de car, la Vaslui, la Barladvi la Tecuciu.

Galata sunt de asemenea o veche avezare. Prima mentiune oavem In documentul din 23 Septemvrie 1445 pastrat numaiintr'un suret romanesc prin care stefan voevod scutevte doucare ale man'astirii Homorului care vor aduce pevte dela Galatisau ori de unde, in toat tara de vam domneasc6. Acelavi privi-legiu 11 Intrevte, la 8 Octomvrie 1454, vi Petru voevod. Hrisovul,pstrat vi el tot numai sub forma' de suret romneasc, In condicamAn6stirii Homorului, prevede ca atunci &and vor trimite clu-garii 2 call, s'a* aduc6 pevte dela Galati, i dela iazere, dela bltisau ori de unde ar sa nu plateasca vama in toat tara, nicila vaduri, nici brudina i mcar de ar i vinde acel pevte pe la tar-guri, ci nici atunci &a nu plateasca nicaiuri nicio vam6 . Intr'ohotarnica dela Petru Rarev, din 15 Mai 1546, este pomenit dru-mul Galatilor ceca ce ar constitui un indiciu c'd avezarea delaDudre ajunsese la o oarecare Insemntate. Daca era sau nutarg la sfarvitul domniei lui *tefan cel Mare, nu se poate Ins pre-ciza, cu documentele cunoscute asfazi. Numele ar fi, dupa Al.Philippide, de origine pecenega sau cumana; nici In privintaaceasta insa, nu exist certitudine. Sate cu acelavi nume Galatise Oa vi In judetele Huniedoara, Alba, Nsud i Fag6rav.

Pe Nistru, a existat, dinainte de Intemeiere, avezarea delaHotin, din jurul cetatii ; tot anterioara descalecatului pare a fi

aceea dela vadul Tighinei. Ambele sunt mentionate ca punctede vama In 1408; un andru dela Hotin apare mai Inainteca martor In hrisovul asupra autenticitalii eruia exist dis-cutie Inca din 11 Fevruarie 1401; un Horaet, dela Hotin inhrisovul din 7 Ianuarie 1403. Aceste dou avezari erau probabiltarguri Inca' de pe vremea lui Bogdan vi Lateo ; in once caz Inaintede Alexandru cel Bun. Turcii i-au spus Tighinei Bender careinseamni, In romanevte port, nu poarta, ava cum s'a afirmat

www.dacoromanica.ro

454 ORA*ELE SAU TARGURILE. SATELE

(compara Cu Bender Abbas i Bender Schachpur, ambele la golfulPersic 1). Soroca, tot pe Nistru, nu e pomenita decat spre sf&r-itul lui stefan cel Mare: In tratatul de pace cu Ioan

Albert, regele Poloniei, din 12 Iulie 1499, vi In acela, de alianta,cu Alexandru, marele duce al Litvaniei, din 14 Septemvrie, acelavian, apare, ca ultimul dintre parcalabi, Coste parcalab de Soroca (In cel de al doilea tratat i se spune staroste ). Tot din timpullui stefan ce! Mare avem i primele mentiuni despre Orhei. Intr'undocument din 1. Aprilie 1470, gsim Intre martori pe o Gangur,al Orheiului (sublateles parcalab). De aci Mainte i pana spresrarvitul domniei parcalabii de Orhei apar obivnuit In hrisoave ;Intalnim chiar boieri Insemnati ca Vlaicul i fiul sau Dumaunchiul i varul voevodului care ocupa aceasta dregatorie. La20 Ianuarie 1497, stefan intarevte lui Neagul Calmatuiul stapa-nirea peste o jumatate din satul Molevti subt Orheiu (no,CAirgem). Nu vtiu sigur de unde va fi venind numele acestui targ,poate din slavul oreh = nuca ; pentru comparatie citez OrheiulBistritei In Ardeal, apoi Odorhei, Oforhei, precum i Celei, pe Du-dare vi In Gorj, i Ciudei, In jud. Storojinet. Oravul de astazi nucoincide, ca avezare, cu acela din veacul al XV-lea. Schimbareavetrii a avut loc probabil In cursul veacului al XVI-lea, deoareceIntr'un document din 28 Ianuarie 1618 se vorbevte deja de Or-heiul cel Vechiu .

Revedinta Lei pupa a fost In veacul al XV-lea Intargul cu acelavi nume. La 25 August 1454, gsim pentru Intaiadata In documente aceasta avezare, alaturi de Targul Frumos,targul Iailor, Vasluiul, Romanul i altele care nu sunt targuri.In confirmarea pe care o da, la 29 Iunie 1456, Petru VoevodLiovenilor, pentru vechiul lor privilegiu de comert, e trecuta,ca punct de vama pe drumul catre tinutul tatdresc i La-pupa. Ea Inlocuevte vama dela Tighina despre care Domnulspune explicit ca a desfiintat-o. Peste patru ani ins, 'lute altaconfirmare, dela stefan, vor fi mentionate amandoud acestevami, i cea dela Tighina i cea dela LApuvna. Crearea targuluiLapuvna a fost deci o consecinV a negotului, intocmai cum s'aIntamplat i cu alte centre, desvoltate In jurul locurilor de popasale negustorilor, de vama ale domniei. Intr'un document din 15 Fe-vruarie 1.606 e amintit un Dumitru diiac, chihaie ot trg Lapuvna

www.dacoromanica.ro

Un targ care nu mai exista in 1489 era Teirgul-Seirata. In acestan la 13 Martie, Stefan cel Mare intarete lui Lupe armasul, intrealtele, i. o selite la Prut, unde a fost TArgul Saratii, mai susde gura S6ratii . (rAo MIA Timm& GlIprITH, flOgIll Ulf OVreTTE (-hp4TH)E vorba de afluentul de pe partea stiingd a Prutului, dinactualul judet Cahul. Din ce pricin6 anume se desfiintase targul,documentele nu precizeaz6; poate va fi fost din pricina rava-lirilor tatareti.

Tot aa a disp6rut tArgul Oltenii care figureaz6 ca asezare in-semnatil in cele mai vechi harti ale Moldovei. Pe vremea lui Bogdan cel Orb el se pustiise, era silifte i isi schimbase si numele inLungociul: asa ne spune un document din 17 Dechemvrie 1514.

Acestea aunt orasele sau targurile pe care le constatam inMoldova pan& la moartea lui Stefan cel Mare. Si aici, ca i inTara RomaneascA, unele din ele preced intemeierea Statului;altele sunt tocmai consecinta acestei intemeieri, a miscrii co-merciale mai intense ce i-a urmat, a ridiarii de ceati pentruapararea noului stat.

Populatia oraelor noastre, in veacurile al XIV-lea i al XV-lea,a fost amestecata. In Tara Romneasc6 i In Moldova noi aka-tuiam majoritatea ordenilor. Multi dintre acetia duceau deaitfel o vie*" de rurali, cultivAnd ramntul i cresand vite cai. cei din sate. Si astazi o sum' dintre locuitorii dela margineatargurilor i oraselor noastre au aceleai ocupatiuni. Sa,si se in-tAlneau inteo serie de centre; ei venisea in urma unei mic6ride colonizare, facut sau sub auspiciile Cavalerilor Teutoni ecazul cu Tara Romneasa sau din proprie initiativg, cum seintampl. in Moldova. Ii constatdm la ampulung unde s'aup6strat in numgr insemnat pAri in a doua jum6tate a veaculuial XVIII-lea, judetul alegandu-se, potrivit unei intelegeri, alter-nativ din rAndul lor si din acela al RomAnilor. Erau i. la Thr-goviste, iar In numr mai mic si la Ramnicul-Nalcei i la Baiade Arana. In Moldova, ii gdsim la Baia, unde ei constituiau,la jumAtatea secolului al XV-lea, o parte insemnat a popula-tiei, poate majoritatea. Aa rezult cel putin din documentulcu data 26 Ianuarie 1453 prin care Alexandru Voevod d6ruestemngstirii Pobrata un mertic anual de dou6sprezece coloade deorz i patru de grAu, dela morile din Baia, cu voia oltuzilor i

30

POPULATIA ORA$ELOR NOASTRE 455

www.dacoromanica.ro


pargarilor de acolo. Si oricand Sasii din Baia adaoga Dom-nul vor &Aka aceasta tocmeala, ei ne vor plati 60 ruble deargint . Pin urmare ei constituiau elementul de capetenie, deoa-rece ei si nu altii Bunt citati. Colonii insemnate de Sasi mai erausi In Siret, In Suceava .1 In Thrgul Neamtului. Pe la 1380 gasirnIn socotelile orasului Lwaw Moldoveni din Siret purtand numegermane, caracteristice: Bertold, Friedmann, loan Zimmermann,Henric, Anselm, loan Leffel, Schonebeck , iar In 1402 suntcitati Laurentiu Springer si Petru Conrad. In Targul Neamtului besearica 6a saseasca este pomenita In 1672; la aceasta dataasadar mai erau Inca urmasi de ai vechilor colonisti (vezi si p. 448).E probabil sa fi fost elemente sasesti si la Agiud unde si astaziIntalnim nume de origine germana si la Sascut care inseamna Inungureste: Fntana Sasului . Alte urme in toponimia moldo-veana Bunt: Sasea, parau in partile Neamtului si sat in judetulBaia, Safii, numiti uneori i. Seisciorii, sat in judetul Sucevei ;numirile topice Sasul (o poian in lunca Siretului inferior, amin-tita in documentul din 7 Aprilie 1548 dela Ilia Voevod ; uncatun In judetul Putna, etc.) pot sa vie dela vreun Sas, dar sidela vreun Roman care a avut aceasta porecla (compara cuRomani numiti Tatarul, Rusul, Sarbul, etc.1).

Numeroi au fost i Ungurii, cei mai multi Sacui, aezati Intargurile noastre. li Intalnim la Umpulung, In Tara Roma/leased,la Agiud, la Trotu, unde se pomenete, la 6 Noemvrie 1656, deun Miclau oltuzul , la Bacau, la Roman, la Neamt, la Baia,la Suceava, in genere In mai toate targurile cuprinse Intre Car-pati i Siret. E interesant ca cea dintai traducere in unguretea Bibliei s'a facut In Moldova si anume In Vargul Trotuului, Inanul 1416. Un numr apreciabil de proprietari de moii i de dre-gatori din secolul al XV-lea poarta nume ungureti, unii dintre eifiind probabil la origine Unguri sau Sacui. La 15 Martie 1410,Alexandru cel Bun daruete (sau mai degraba, inteirefte: documentuls'a pastrat numai inteo traducere tarziel) lui Domocuf stolniculi fratilor sai Blaj i lacobu, fiii lui Ghelebi Mielouf, ase sate, Inregiunea Cainului si a Oituzului. Tot pe timpul lui Alexandruce! Bun, intalnim In documente pe boierii Iftinei, Tanza4, Korlat,Hodco 'tibor. Mai tarziu, pe timpul fiilor lui, este citat Dienifspatarul, care apoi ajunge si logofat. Sub Stefan cel Mare gasim

www.dacoromanica.ro

pe Bora qandra, parcAlabul de Chilia, pe un Tador Urdiugaf al&Ann nume, din rdngs, inseamia indracitul (rdg --= dracul).pe un Latco Leghetif i pe altii. In afar de cei din tArguri, auexistat Unguri i In sate, In judetul Bacaului cei din Luc-ceti apar Intr'un act din 20 Mai 1459 dela stefan cel Mare ial Romanului: Bunt predecesorii Ciangailor de astzi. i In ju-detul Putna, In Vizantea, s'au jastrat pAn6 in zilele noastre ungrup de Unguri, catolici, vorbind 11166 unii dintre ei ungu-rete. Peste Siret, Osim colonii ungureti In Iai, unde existala 1620, i o ulit5 ungureascA , la Cotnari, unde un documentMil data amintete pe oltuzul i pArgarii Iocu i Iucman >>la Hui, la HArl6u. In acest din urna tArg g6sim pe locuitoriiCarlac Laslu, Tot Itfan, Staco, Sebitian, Fasechi i Im-briv (Imbrea) care vnd la 28 Mai 1470 lu stefan cel Mare ovie de peste noia f glci, cu pretul de 544 de zloti ttreti. Cincidin aceste ase nume sunt curat ungureti.

Bandini, misionarul catolic care a strAlatut Moldova, pevremea lui Vasile Lupu (1646), afirm ca ar fi fost mai InainteIn nunar apreciabil 200 de case, cu bisericd i cu invAt`tori In Tecuciu, dar c.a. In momentul acela nu mai existau. Numeca al lui Anton Boa*, oltuzul de Tecu6 , pomenit Impreungcu cei doisprke pargari i cu toti tArgovetii cei MtrAni .1 cutineri Inteun act din 24 Septemvrie 1661, e un indiciu despreexistenta odinioar a unei populatiuni ungureti in acest tArgdin tara de jos.

Inca din a doua junatate a secolului al XIV-lea existau Intargurile Moldovei un numr Insemnat de Armeni. Ei veniserpe la Nordul Mdrii Negre, aez'andu-se i In Crimeia i In oraelePoloniei, In Lw6w, in Camenita, etc. In Suceava, la jumAtateasecolului al XV-lea, erau aa de numeroi Incat aveau i un voit adic6 un oltuz al lor, cum e acel Serchiz voit armean carefigureaza printre martorii hrisoavelor domneti din 5 Iunie 1449i 13 Iunie 1456. La 10 Ianuarie 1451, Bogdan Voevod acordmngstirii Moldovita mai multe scutiri pentru casele sale dinSuceava, unde este locuinta Armencii Stana . Aceste case fuse-seed &Amite mkastirii In 1448 de un anume Ckrarzan, sotulStanei, tot Armean i el, dup cum rezult i din actul posterior,cu data 6 Octomvrie 1454. Printre martorii hrisovului din 13

30'


www.dacoromanica.ro


Iunie 1456 i Indat dup voitul Serchiz, figureazA pan IvacoArmeanul . Colonii de Armeni erau In toate centrele mai In-semnate ale Moldovei, mai ales In acelea prin care treceau ma-rile di de comert ; negustori priceputi, ei fAceau transporturide marf6 la distante considerabile cu carele lor armeneti po-menite, arturi de cele nemteti , In privilegiul comercial acordatLiovenilor de Alexandru cel Bun. li IntAlnim in numar apreciabilla Cetatea Alb6 unde s'au gdsit i monezi de argint i de bronzdela sUritul secolului al XIII-lea, apartinnd regilor din Ar-menia. Din Moldova, au trecut i In Tara Romneasc4. Feciorulunui Hacicu dela Rmnic , negustor, e amintit inteun documentdela Radu cel Mare. Alti doi negustori, Kyrka i Avedik

din Thrgovite, dup cAte se pare sunt citati ca martoriinteun proces comercial, tot in timpul lui Radu (12 Aprilie 1500).

Alhturi de Armeni i tot negustori ca i acetia, dar In numrmai mic, erau Grecii. Se &eau mai ales in Cetatea Alba, in Chilia,In BrAila ; nu lipseau ins nici in oraele din interior. In timpullui Mircea eel Batran e amintit In Targovite un locuitor NicolaMetaxar care, judecAnd dup nume, pare a fi Grec. Un GheorgheGrecul apare ca martor la Thrgovite In procesul comercialamintit mai sus, In timpul lui Radu ce! Mare. Un Arghiropol seImboglise aa de mult In Vlahia , !neat pe la 1.415 i altii sehotArIserd de a veni la Nord de Dunre, incerce norocul.unii dintre boieri, atAt In Muntenia cat i In Moldova, par a fi,judecand dupe nume, Greci. CitAm cazul lui Filos logofdtul, dintimpul lui Mircea cel Bark', al lui Sarandino logofltul, amintitintioun document din 16 Sep temvrie 1430, al lui Duca, pe vremea luiRadu cel Frumos. In Moldova, &in' pe Manoil Grecul boier Insem-nat al lui tefan cel Mare i pe Kirakola, vistier al aceluiai voevod.

Evrei n'am constatat documentar in -trgurile Moldovei panala 1504. Moise Filosoful care tr'ete pe vremea lui Alexandrucel Bun i al cdrui nume ar putea induce In eroare, era In rea-litate un boier moldovean, frate cu Van6 (Oan6) Popa i pro-babil i cu Mihail Popa. Avea moie pe Rebricea In judetulVaslui, satul lui Moi6 Filosoful , pe care copiii lui, anumeDanciul i Maruca, 11 vnd, la 8 Octomvrie 1462, lui Nicoar4garbescul Cu 60 de zlati ttreti. Pentru Tara RomneascA n'amcleat o singur mentiune, i aceea frig discutabil. E vorba anume

www.dacoromanica.ro


de procesul pe care 11 are feciorul lui Hacicu dela Minnie cuurmasii unui Hana's Bliume din Brasov caruia ii revandusemarfa cumprata de el dela un Evreu. Domnul din acea vreme,Radu ce! Mare (1495-1508), roaga pe Brasoveni 85 fac drep-tate supusului sal, deoarece acesta a plait Evreului dela careluase marfa. Avut-a sau n'a avut continua Domnul el si-avndut si casele si viile si tot, cum a putut, si s'a plait Evreului.Caci la noi e obiceiul: nu plateste bogatul ci plateste datornicul .Prin urmare, s'a faca si Brasovenii, la randul lor, dreptate, silindpe urmasii lui Bliume sa plateasca feciorului lui Hacicu. Evreulcitat in acest document pare a fi dintre acei negustori din im-periul turcesc care veneau la Dunare cu mara lor si o vindeaula ai nostri, acestia revanzand-o mai departe Brasovenilor siSibienilor. Se poate sa fie frig si vreun Evreu stabilit inteunuldin (maple dela Dudre sau in Capitala.

In Ardeal, Sasii formau, evident, majoritatea in orasele inte-meiate de ei. Brasovul, Sibiiul, Sighisoara, Bistrita, Sebesul,Mediasul mtrau in aceast categorie. In numar apreciabil se ga-seau colonisti germani si la Cluj, la Dej privilegiile acestoradin urinal sunt confirmate de regele Bela al IV-lea la 1236 laSamar.

In suburbia Brasovului, in chei, gasim pe Romani in veaculal XV-lea. Acolo fusese stabilita mai inainte o colonie de Bul-gari care insa a fost asimilaa de Romani in decursul vremii.Radu cel Mare se adreseaza inteo scrisoare you'd' Bulgarilor dinBrasov care v'ati am6git si ati iesit si ati umblat cu Tagoreanu se vede vreun hot sau contrabandist vestit spunandu-lea a intervenit pentru ei jupan Semca sulgerul si ca prin armarele ingaduie BA vie iarasi si sa se hraneasca adica sa faca negotin Tara Romaneasc6. In 1477 este pomenit si un Costea pres-byterum adic6 popa Costea care locuia in platea Bulgarorum ,prin urmare in strada sau ulita Bulgarilor din Brasov. Pevremea lui Radu ce! Mare, procesul de romanizare al Bulgarilordin chei era in curs; in 1564, intalnim, inteun proces o seriede nume caracteristice ale celor cari asimilau pe Bulgari: Cristea,Neagul, Petru Grecul, Oprea Surdul, erban Dancul, Burn.",Vlaicul, Oprea Strambul, Radul Porcan, Cfaciun Stan, IoanPorcarul, Radul Oprea Displetitul, etc.

www.dacoromanica.ro


Ormuirea oraelor. In ce priveste earmuirea oraselor, consta-tam c ea se face, i de o parte si de alta a Carpatilor, prin consiliicomunale, alese de cetteni, avnd in frunte un primar i unajutor. In Ardeal, consilierii comunali, in numr de doisprezece,se numeau Biirger adica cetteni, iar primarul Biirgermeister .Numele consilierilor a fost adoptat atat in Muntenia cat si inMoldova sub forma usor modificata, de pargar . Erau tot catedoisprezece. Primarului i se spunea ins. in Tara Romneasc6

CARMUIREA ORASELOR 461

Noemvrie 1443, sunt mentionati pArgarii dela Baia care stA-pneau, impreun6 cu irandstirea Moldovita, cloud' mori. Despreacesti pargari stim c erau Sasi: ne-o spune documentul din 26Ianuarie 1453, care prevede ce surm vor plati Sasii din Baia dacA intelegerea fAcutd de Domn cu soltuzii i pargarii lornu va fi respectat. In Suceava, pe lArigl soltuzul obisnuit, maiera, din pricina marelui num6r de Armeni stabiliti acolo, si unsoltuz sau un voit armean, deosebit. II gdsim printre martoriihrisoavelor din 5 Iunie 1449 si 13 Iunie 1456; numele e caract-teristic: Serchiz voit armean .

Pentru Tara Romneasca In afar de documentul din 1406a/ lui Mircea cel BatrAn, pomenind pe jupan Bratul judetulJiului (c2AAK-K My*, ciarn scrisoarea din timpul lui VladDracul (anii circa 1433-1437) prin care boierii Stanciul vistierulsi fratele sdu Constandin comunic6 Brasovenilor eh' s'a fcut mr-turia pe care o cereau acestia lnaintea lui Han i inainteapdrgarilor din Tdrgovifte (H Ii1Yk1, rwitrapH WT Tirkrompa)prin urmare, s1 se elibereze avutul . In 1482, tot In leglturdcu Brasovenii, Vlad alug6rul trimite o porunc6 tuturor oame-nilor ce se gAsesc In tara noastrA: i paraabilor de prin toateorasele noastre qi pdrgarilor i vamesilor ce snt prin orase saula Durare, pe unde se vneaz6 pestele, i oricrui alt orn s"lase pe negustorii din Brasov svnza i sa cumpere nestingheriti,plgtindu-si bine inteles numai vama cea veche... dup asez-mntul de mai inainte .

Judetul sau soltuzul i pargarii reprezentau tArgul In rapor-turile cu Domnul i cu dregatorii si 11 administrau. Ei aveau grij"de hotarele tArgului, s nu fie Inclcate de vecini iar and aceastase IntAmpla, purtau judecatd pentru restabilirea lor. E cazulorasului Gherghita al crui judet, Gheorghe, i cei 12 pArgaripoart judecat, In 1560, cu satul Meletii. Acesta rdmne delege si Domnul intareste ordsenilor mosia din toate prile im-prejurul orasului, cum au tinut de mult, pentruc a fost latrAnA

dreaptd mosie a lor. Tot in sarcina soltuzului sau judetuluia pArgarilor era hotrnicirea proprietAtilor particulare din cu-prinsul targurilor i adeverirea tranzactiilor (vanz6ri, cump6r6ri,schimburi, danii) intre targoveti; acestea din urm6 erau trecuteIntr'un catastih care putea servi astfel, In caz de procese, drept

www.dacoromanica.ro

462 ORA$ELE SALT TARGURILE. SATELE

mrturie. Nu tira dac asemenea catastife erau In toate oraseleIn epoca veche; la Barlad 11 constatam In 1.632; la Iai, el existala Inceputul veacului al XVII-lea. Dup acest ultim catastih sedadea la 1.5 Martie 1.620 adevering ca Vitold logofdtul a vndutlui Nicorit mare vornic de Ora de sus # o cas cu tot locul im-prejuras in ulita ungureasc, lng Mihai , sub domnia lui GasparVod i In zilele lui Glegorcea Lapte-Acru, cu 12 prgari .

Pe actele eliberate, in afar de mentionarea numelui soltuzuluisau judetului si a prgarilor, care mai trziu, iscleau chiar, sepunea i pecetea thrgului. Ea era de obiceiu In legtur cu produsulcarcateristic al regiunei sau cu vreo Imprejurare special proprieorasului. Astfel pecetea Trotusului, o cunoastem de pe actedela sfrsitul veacului al XVI-lea avea reprezentat un brat,Incovoiat tinand ciocanul ridicat: aluzie la ocnele din apropiefe.Pecetea targului Scheia din Roman un peste ; a Botosanilor,un pun; a 136ii foarte veche, din veacul al XIV-lea uncerb fugind ; a Romanului, un cap de mistret ; a Pietrei, o c-prioar ; a Lpunei, o cruce; a Brladului, soarele si trei peti ;a Siretului, chipul Sfntului loan. In Tara Romaneasc, pecetea,cu legenda In latineste, a Campulungului, Inflieaz o pasre;aceea a Bucurestilor, pe fecioara Maria cu princul Isus In brate;a Pitestilor, o cruce.

O alt atributie a acestui organ comunal era repartizarea,prin cisl, a drilor si a muncilor pe care trebuiau s le prestezeorgenii i slenii de pe mosia sau din cuprinsul ocolului respectiv.In caz de judecat, soltuzul sau judetul i pArgarii puteau pro-nunta pedespe: lovituri de toiege sau gloabe adic6 amenzi. Vino-vatul avea lug drept de apel la judecata domneasc.

In afar 1ns de aceste organe comunale, judetul sau soltuzulsi pArgarii, mai erau in targuri si reprezentantii autorittii cen-trale, ai domnului.

In Tara Romneascd ei se numeau pa'rceilabi . In 1482,Vlad Glugrul se adreseaz, dup cum am vAzut mai sus, par-cAlabilor de prin toate orasele noastre *, poruncindu-le s nusupere pe negustorii brasoveni ; mai inainte, In 1476, Octomvrie7, Vlad Tepe dkluse o porunca similar; potrivit ei, nimeninu trebuia s 4 bntuie pe Brasoveni sau s le pun vmi maimari nici prclabii de orase, nici vornicii, nici vamesii dela

www.dacoromanica.ro

orae, nici vameii ce sAnt la vAmile plaiurilor sau la DunareErau tot una aceti pralabi de orae cu parceabii cari condu-ceau judetele i cari ii aveau evident reedinta In oraele-respective sau In cetAti ? Suntem inclinati s'o credem, deoarece-e putin probabil sa fi existat doi dregkori, numiti la fel, inacelai loc.

Pe 14110 parc6labi, documentele mai amintesc In orae, totca organe ale Domniei, pe vornici. Ei aunt citati In scrisoareapomenita mai sus, a lui Vlad Tepe; Ii vom gsi i mai tArziu, inveacul al XVII-lea, cum e de pild vornicul de Targul-Jiiu, in1630. Bnuesc c acetia erau subalternii marelui vornic i aveauca atributie judecarea pricinilor.

In Moldova, reprezentantii puterii centrale in targuri, se nu-meau de asemenea vornici. Ii amintete pentru intaia dat teffiul lui Alexandru cel Bun, in scrisoarea sa din c. 1435 in carearata tuturor boierilor */ vornicilor i oltuzilor .1 pargarilor ijuzilor i v4t6manilor , deci tuturor dregnorilor: dela curteadomneascA, din tArguri i din sate, cum trebuie s procedeze inprivinta datoriilor de bani pe care le au fag de localnici unii dintreBraoveni. Mai multe 16muriri ne d asupra lor undocument dela stefan cel Mare. La 30 August 1479, acesta hot-rte ca pe locuitorii satului 115.d6uti, atardtor de mitropolia -de acolo, sa nu-i poat6 judeca nici un boier al nostru, nici sta-rotii, nici oltuzii i pArgarii din Suceava, niel oltuzii i pargariidin tArgul Siretului, nici vornicii din aceste cloud arguri, nici glob-nicii din tinutul Sucevii, ci numai episcopul de acolo sau delegatulacestuia. Se face o singur exceptie: numai pentru sfadd in Virgci pentru furtiogurile ce s'ar dovedi lz lata locului in tlirg, ludece.pe oamenii din RI ddigi vornicii kirgului . (AKOPHHRH T1VOESCK11).Prin urmare, vornicii din targurile moldovene erau cei cari ju-decau aa zisele delicte flagrante; ei puteau pronunta deci sen-tinte: lovituri de toiege i gloabe. Un asemenea vornic este

Vlad Tuceaiski, vornicul din TArgul Romanului care apareca martor In documentul din 7 Ianuarie 1403, dela Alexandru celBun, ocupAnd locul al 16-lea, aa dar spre sfarittul listei. Tot vor-nici de tArg par a fi unii dintre acei Vornici de Suceava earl.apar In eateva documente dela Alexandru cel Bun, impreuna cualti vornici cei mari i in urma acestora In lista de martori.

CARMTJIREA ORA$ELOR 463.

www.dacoromanica.ro


TArgurile, intocmai ca si satele cle mai multe din ele fu-seserd doar la inceput simple sate --isi aveau fiecare hotarul lor, pe care tArgovetii fceau agricultur, cresteau vite, aveaumori, etc. Aceste hotare sau rndcar portiuni din ele apartineauuneori ca la Curtea de Arge si la Gherghita ordenilor;acetia pot vorbi prin urmare de ocina lor ; in genere insd,hotarele erau proprietate domneascd; unele targuri mai nouis'au desvoltat chiar si pe proprietdti boieresti. Targovetii aveauasa dar numai folosinta pdmntului, pentru care pldteau ddrisi prestau munci voevodului, proprietatea rdmnea a acestuia-din urmd. De aceia, Domnul poate dispune de hotarele gurilor ; le poate mdri, alipind la ele mosii cumpdrate, dupd.cum le poate si micsora, druind boierilor sau mnstirilor pdrtidin ele. Afldm astfel dintr'un hrisov dela Vlad Cdlugdrul (1493)c fratele &du Radu ce! Frumos luase mai multe sate dela niteboieri si le ddruise mndstirii Tismana i cettii adicd targuluide acolo. Tot asa stefan cel Mare, in 1495, cumpArd cu100 de zloti tltresti selistea Ivancea sit o alipeste de hotarultrgului BArlad, dupd cum in 1475 alipise de hotarul targuluiMatra jumdtate din satul Tortoresti. Cu deosebire importantd.este sporirea hotarului tArgului Vaslui, in 1491, cnd stefanii adaogd. 16 sate si selisti cumpdrate de el dela diferiti proprie-tari cu insemnata sumd de 1490 de zloti tdtdresti. DimpotrivdNeagoe Vodd Basarab ja mosia Fldmnzesti a orasului Curteade Arge, si zideste pe ea vestita sa mdndstire. La fel, MironBarnowski druieste boierului sdu Buhu o mosie in hotarulTargului Frumos. Evident, targovetii puteau avea, ca silocuitori, proprietdtile lor prin cumpdrdtoare. De asemenea erau-considerate ca propriettile lor plantatiile vii,*livezi precum

constructiile pe care le Mceau in hotarele tArgurilor. La 28 Mai1470, sase locuitori din 1-1Arldu vnd lui *tefan cel Mare o vie

-de noud fdlci i patru corocini (probabil pasi cu pretul de 544de zloti tdtdresti. In genere lug, hotarele tArgurilor erau destul-de intinse ca fiecare sd aibd in deajuns loc de ardturd si imas.

In Moldova, constatdm, in afard de hotarele tArgurilor, i ocoalele lor. Prin acest termen se intelegeau un numdr de sate-dimprejurul fiecdrui targ, care depindeau de acesta sub raportuladministrativ, erau sub ascultarea lui. Numdrul satelor nu era

www.dacoromanica.ro

fix, ci varia; el putea fi sporit sau micvorat, dup cum cereauinteresele Domniei. In 1435, In scrisoarea lui Ilia ctre regeleVladislav al Poloniei, sunt mentionate pentru intia dat6 ocoa-lele (In slavonete: onorriL; mai trziu acest termen ajunges. Insemne vi tinut) trgurilor Vaslui, BArlad vi Tecuciu. Din do-cumentu1 cu data 12 Aprilie 1458 prin care stefan cel Mare con-firm mitropoliei de Roman satele Leucuanii vi Dragomirevtii,.specificand c6 locuitorii lor nu vor avea niciun fel de Indatorire6tre targ, rezult c aceste sate tineau de ocolul Romanului.Tot in timpul lui stefan sunt amintite i ocoalele targurilor Piatravi BacAul. De cel dinti ineau satele Znevtii, Stolnicii vi Faurii,pe care domnul le dsuevte la 20 Aprilie 1491 mnstirii Taz-lului; de cel de al doilea, satul Buretii de pe Siret, numit viFundul, pe care stefan 41 druevte de asemenea mnstirii Taz-Mului, la aceeai data. Tot de ocolul Pietrei tinea vi selitea depe prul Almavul mic pe care Petru chiopul o druevte in 1577mnstirii Pangratilor.

In Ardeal, oravele aveau hotarele lor ; la inceput, In epocaarpadian, aceste hotare erau de drept proprietatea regelui careputea s le druiascA, Intocmai ca vi dincoace de Carpati. Ulteriorbig, ele devin proprietatea oravelor i nu mai pot fi Instrinate.

Satele au constituit lntotdeauna forma de avezare tipicd anoastr. Cuvantul e de origine latin, vine din fossatum adic loe Inconjurat cu van (fossa), deoarece vantul alctuia limitasau hotarul satelor In epoca stpAnirii romane. Din fossatum s'afcut fsat : in aunt:A forma gsim cuvntul in Psaltirea Sche-ian ; de aci, apoi, s'a ajuns la forma de astzi. In secolele XIVvi XV, satele erau mult mai mici cleat cele de astzi; sateleintinse, cu populatie numeroash, constituiau o exceptie. Se lm-pruleau in trei categorii: sate domnefti, avezate pe propriettiledomniei, sate boierefti sau mnstireti care erau proprietateaboierilor vi mnstirilor vi satele de momeni sau reizcifi, formatedin coproprietari, descendenti dintr'un strmov comun. Sateledomnevti erau administrate, In Moldova, In secolul al XV-lea, decnezi, juzi sau Qtmani. Sunt numeroase documentele careamintesc pe acevti reprezentanti ai autoriatii centrale. La 30Ianuarie 1425, Alexandru cel Bun druevte lui stefan zugravul,pentru a lui dreapt vi credincioas slujbg patru sate pe

SATELE 465

www.dacoromanica.ro


Miletin, dintre care unul designat prin expresia unde este judePa,sco . Acelai domn druiete la 24 Julie 1.428 boierului Sinati fratilor si trei sate; in unul din ele, pe Tutova este eneaz-Ciorsac. In sfttrit, tot Alexandru druete, la 25 Dechemvrie1422, boierului Bogu i tatalui Eau Nesteac satul Cuciurul undea fost vataman Gherman. In secolul al XVI-lea termenii judei cneaz dispar, rmnnd acela de vataman imprumut delaRuii vecini unde el avea i intelesul de judecdtor sates ;mai trziu, reprezentantul Domnului se mai nurnete i vornic..

In Tara Romneasca el poarta numele de parcalab, intocmaicum se numeau i reprezentantii Domnului in targuri.

Satele boiereti i mdrastireti erau administrate in Mol-dova de uriadnici i veiteimani, cari reprezentau pe proprietari..Ei aveau grij &I se strang6 dijmele datorite de locuitori; tot eimAnau pe acetia la lucru, unde cereau stapAnii satelor. In TaraRomneasc, administratorii satelor boiereti i mAnstiretise numeau peirceilabi. La 18 Aprilie 1599, Mihai Viteazul po-runcete pArc6labului din Albeti al lui iladu Postelnicul BAlase in pace satul Poenarii asupra cAruia ridicase pretentiunist6pAnul su, deoarece el apartine mAndstirii Vieroul. S6 Jaisatul sfintei mdstiri spune Domnul ...s6 nu-1 zAtigneti,.nici cu dnsul s lucrezi... (sa fie) pentru ajutorul Orinteluiegumenul la once va voi sd porunceasca, i s lucreze unde va fi.lucrul sfintei mngstiri .

In satele de moneni sau rzi nu constatam un reprezentantanumit al Domnului. Ele se administrau singure, fruntaii satuluirepartizAnd, prin cisl aceasta inseamnd potrivit aprecieriilor comune, intemeiate pe o cunoatere exacta a averii fiecruiasarcinile adic6 birurile i eventualele gloabe sau npti. Moneniisau rzii dintr'un sat se impgrt,eau pe cete dupsau grupuri de familii, fiecare ceata a-valid un conducAtor al ei-Gsim astfel inteun document din 1525, privitor la satul Peti-anii de sus din Gorj pe VAlcul cu ceata lui , si pe Dragomircu ceata lui . De buri seam6 aceti conductori de ceata alegeau,pentru a-i reprezenta fat de domnie i fat de pArc6labul jude-tului, pe unul dintre ei, lar acesta, impreuna cu sfatul fruntailor,adica a conductorilor de ceat, asigura executarea poruncilordomneti. Credem deci ca satele de rdzi sau moneni au_ javut,

www.dacoromanica.ro

sub raportul administrativ, o organizare similar cu aceea a tdr-gurilor unde in frunte era judeiiul sau oltuzul i. cei 12 pArgari.Trebuie sd addogdm c in aceste sate se aflau mu4i dintre sub-alternii marilor dregAtori, dintre vistierniceii, spdtdreii, pdh'rni-ceii, etc. pe care-i amintesc documentele secolelor XV i XVI.Printre cei cari iau parte, in 1520, la aezarea hotarului dintreTara Romdneascd i Ardeal, gdsim i pe un Radu logort dinBoreti 0 un Socol logofdt din Baia .

BIBLIOGRAFIEOrasele sau Tirgurile : I. Dobrogea: 1. G. POPA-LISSEANU, Incercare

de monografie asupra cetalii Ddrstorul-Silistra, Bucuresti, 1913, IV -I- 244p. in 80; 2. C. BRATE SCU, Contribuguni la studiul Deltei Dundrene, In Bul.Soc. Geogr., XL (1921), p. 194-215; 3. 0. TAFRALI, La cit pontique deDionysopolis, Kali-Akra, Cavarna, Tk et Ekrn, Paris, 1927, 80 p. in 8;4. COL. M. IONESCU-DOBROGEANU, Tomi-Constanja, monografte, Constanta1931, XII + 136 p. in 8; 5. GHEORGHE I. BRILTLANU, Recherches sur Vicinaet Cetatea Alba, Bucuresti, 1935, 200 p. in 8; 6. OCTAVIAN S. MXRCULESCUCavarna medievala f i moderna (monografie istorica), Cernuti, 1936, 31 p.in 8 (Extras din Analele Dobrogei, XVII); 7. FR. BASINGER, Histria (Istros)au XVI-e siecle, in Rep. Hist. Sud-Est, XVIII (1941), p. 137-139; CONST.C. GIURESCU, Pentru descoperirea Vicinei, in Rev. Ist. Rom., XIXII(1.41-1942), p. 530-531.

Ardealul: 7. G. D. TEUTSCH, Geschichte der Siebenbiirger Sachsenflir das siichsische Volk, vol. I, ed. 4-a Sibiiu, 1925, XIX + 611 p. in 80;8. PETRE DEIEU, Monografia municipiului Oradea f i judefului Bihor, vol. I.Asezamintele culturale din municipiul Oradea si judeful Bihar, Oradea, 1926,335 p. in 8; 9. HENRICH ZILLICH, Kronstadt, Brasov, 1927, 51 p. in 4; 10.OSKAR KISCH, Die wichtigsten Ereignisse aus der Geschichte von Bistritz unddes Nsnergaues con der Zeit der Kolonisten-Einwanderung bis zur Gegenwart,vol. I (1141-1699) 4 Bistrita*, 1926, 143 p. in 80; 11. 0. FR. KRASSER,Hermannstadt, Brasov, 1927, 62 p. in 4; 12. IOAN MEDREA, Sighisoara,1928, 32 p. in 80; 13. EMIL SIGERIUS, Vom alten Hermannstadt, Sibiu. 1928,192 p. in 80; 14. OCTAV *ULUTIU, Brasov, Bucuresti, 1937, 228 p. in 8.

Tara Romdneasca : 15. G. I. IONESCU-GION, Istoria Bucurescilor,Bucuresti, 1899, 818 p. in f; 16. N. IORGA, Introducere la vol. I de Stucliisi documente, Bucuresti, 1901, XLIX p. in 8; 17. AL. STEFANESCU, IstoriaTdrgu-Jiului, Targu Jiului, 1906, IV + 487 p. in 8; 18. G. POBORAN, Istoriaorasului Slatina, ed. 2-a, Slatina, 1909, 507 p. in 40; 19. GH. ZAGORITZ,Tdrguri gi orase lntre Buzau, Tdrgoviste f i Bucuresti, Bucuresti, 1915, 111p. in 8; 20. STOICA THEODORESCU, Monografia orasului Cdmpina, istoric f idocumente, Cmpina, 1924, 208 p. in 81; 21. C. RADULESCU CODIN, Cam-pulungul Muscelului, C-Lung, 1925, 288 p. in 8; 22. DAN M. ILIE SCU, Un

BIBLIO GRAFIE 467

www.dacoromanica.ro

468 ORMELE SAU TARGURILE. SATELE

vechiu ora y dispirut: Cetatea de Floci (incercare de monografie), Bucuresti,1930, 43 p. in 8; 24. ING. GH. T. MARINESCU, Braila vecke (Schipi a evo-luyiei istorice), Brdila, 1930, 32 p. in 8 (Extras din Analele Brdilei); 25.DR. SAMARIAN GH. PomPEI, Istoria orayului Cei/iirasi (Ialomiya) delaorigine pcInd la anul 1852, Bucuresti, 1931, 292 p. in 80; 26. ANASTASEGEORGESCU, Craiova, Cercetdri istorice, I. Tdrgul Craiovei, Craiova, 1936,113 p. in 80; 27. N. IORGA, Istoria Bucureytilor, Bucuresti, 1939, 398 p.in 8.

Moldova: 28. EPISCOPUL MELCHISEDEK, Chronica Husilor f i a Epi-scopiei cu aseminea numire, Bucuresti, 1869, IX + 463 + 175 p. in 80;29. ENSCOPuL MELCHISEDEK, Chronica Romanului yi a Episcopiei de Ro-mano, Bucuresti, 1874, IV + 353 p. in 8; 30. V. A. URECHIA, Signortcirgului Petrei (judeyu Neamyu) in An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., t. X(1887-1888), p. 235-243; 31. N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei f iCetclyii-Albe, Bucuresti, 1899, 419 p. in 80; 32. D. F. CAIAN, Istoricul ora-sului Foc.,sani, Focsani, 1906, IV + 281 -F 283 p. in 8; 33. AL. LAPEDATUO nouti narayiune a luptelor din,tre Movileyti 1606-1607 f i Sigiliile Roma-nului f i Cdmpulungului muntean. Comunicare, Bucuresti, 1907, 13 p.in 8. (Extras din Conv. Lit., XL); 34. AL. LAPEDATU, Antichitclyile delaBaia, I. Note istorice, in Bur. Com. Mon. Ist., II (1909), p. 53-64; 35.N. A. BOGDAN, Orayul lui. Monografie istoricd f i sociald, ilustratcl,1913-1915, 522 p. in P; 36. ARTUR GOROVEI, Monografia orayului Boto-yani, Fdlticeni, 1926, 460 p. in 4; 37. GH. OHIBANESCU, Yasluiul, studiu f idocumente, Iasi, 1926, LI + 342 p. in 8; 38. GH. N. MUNTEANU-BARLAD,Galata, Galati, 1927, 202 p. in 80; 39. DimiTRIE URZICA, Sate fi tdrguride pe Enaltul podis al Dorohoiului, Bucuresti, 1928, 70 p. in 80; 40. N. BA-NESCU, Chilia (Licostomo) und das bithynische in Byz. Zeitschr.,XXVIII (1928), p. 68-72; 41. AL. BOCANETU, Istoria ora.yului Cerndulipe timpul Moldovei, Cernduti, 1929, 102 p. in 80; 42. AUREL SAVA,Documente privitoare la tclrgul f i yinutul Lit pusnei, Bucuresti, 1937, 224p. in 80; T. HOTNOG, Numele topic Bender din Basarabia, In Rev. Ist. Rom.,VIII (1938), p. 241-242.

Populayia strilind a orayelor: 43. D. RUSSO, Elenismul in Romania.Epoca bizantind i fanariotd, Bucuresti, 1912, 70 p. in 80; 44. N. IORGA,Armenii i Romdnii: o paraleld istoric, in An. Acad. Rom. Mem. Secy.Ise., t. XXXVI (1913-1914), p. 1-38; 45. N. IORGA, Istoria Evreiloryerile noastre, in An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., t. XXXVI (1913-1914),p. 165-205; 46. C. BRATEscU, Populayia Dobrogei, in 1878-1928 Dobrogea,Cincizeci de ani de viald romdneascd, Bucuresti, 1928, p. 201-257; 47.C. BRATESCU, Ibn Batutah. Un cdliltor arah prin Dobrogea In sec. XIII,In Analele Dobrogei, IV (1923), 2, p. 138-156.

V. si p. 235, nr. 13; p. 335, nr. 3; p. 579, nr. 11.

www.dacoromanica.ro

CLASELE SOCIALEIn epoca veche, tott proprietarti

pdmdnt, indiferent de supra fata stdpd-nitd, mii de fdlci sau cdfiva stdnjeni,erau boieri, adicd nobiti. Ei au consti-tuit pdtura conducdtoare i armata sta-telor noastre.

Problema vechii noastre organizri sociale a fost mult discu-tat in ultimile decenii ; s'au formulat Oreri cu totul deosebitei asupra originii categoriilor sociale i asupra evolutiei lor. Uniidintre istorici au sustinut a a existat la inceput, constituindtemeiul natiunii noastre, o trdnime liber i stp'and pe ogorulei, care apoi a fost treptat-treptat aservit de catre boieri iacetia din urmA. 1i datoresc puterea i averea unui act de usur-pare; aiii istorici au pus accentul dimpotriv pe boieri, adic4pe proprietari, acetia formnd elementul esential al statuluitaranii avnd la inceput o situatie de dependentd, de iobgie.Dac s'au exprimat Oreri atAt de categoric opuse, cauza trebuiecdutatd nu numai In dificultatea de a deosebi, din multimeatirilor pe care ni le ofer materia

Constantin C. Giurescu - Istoria Românilor, Vol. 2, Partea 2

Documents

Transcript of Constantin C. Giurescu - Istoria Românilor, Vol. 2, Partea 2