Constantin C. Giurescu - Istoria românilor. Volumul 2.pdf

CONSTANTIN C. GIURESCUProfesor la Universitatea din Bucuresti

ISTORIAROMANILOR

PARTEA A DOUA

DELA MIRCEA CEL BATRANSI ALEXANDRU CEL BUNPANA LA MIHAI VITEAZUL

Cu 177 de figuri In text si 4 hArti afarA din text

EDITIA A PATRA, REVAZUTA 51 ADAOGITA

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA 51 ARTABUCURESTI 1943

www.dacoromanica.ro

ORMELE SAU TARGURILE. SATELE

Primele orage de pe teritoriul rom/1-nese s'au intemeiat aeum doud mi-lenii i jumdtate pe fdrmul mdrii.Forma de asezare tipied rorntineascd,n'a fost inset oragul, ci satul.

Un prim efect al nävälirilor barbare a fost desfiintarea vietiior6venevti din Dacia Traiansä. Coloniile vi municipiile atràgeau Inchip firesc atentia celor veniti dupà pradsá, de oarece ele adA-posteau, in cuprinsul zidurilor, cele mai mari bogàii, vesmintele,podoabele, obiectele de lux vi banii Asupra lor s'au nApustitdeci in primul rand cei ce veneau de dincolo de Nistru sau dinspremiagnoapte. Daca la noi distrugerea oravelor a avut un caracterradical, dacà nu constaam Oda acum cel putin In tot cu-prinsul Daciei Traiane deck, o singurà avezare mai insemnatà caresà-vi fi p6strat vechiul nume: Abrudul chiar asupra acesteiasunt discutii faptul se explic6, credem, prin urm'aloarele Im-prejur6ri: Dacia a fost prima provincie «In calea rAufatilor »;aici au izbit Intai n'afalitorii; efectele sub raportul distrugerii

devastarilor aici au fost mai puternice. Apoi oravele dinDacia destul de numeroase nu par a fi fost prea bine Ina-rite ; e o intrebare cate au avut ziduri de piatrà. La 247, coloniaRomula, deci un ora v de prima categorie, multumevte lmpàra-tului Filip Arabul i fiului sàu pentrucäl au Intärit-o printr'un zidcircular. Ceea ce Inseamnsä c'a" mai inainte nu avusese o asemeneaap6rare. Cu atat mai mult deci municipiile, crave de categoriaa doua.

Distrugerea oravelor din Dacia a fost atat de radical6, Incatn'am pAstrat, nu numai numele lor proprii, dar nici mäcar numelegenerice. Toti termenii pe care li intrebuintgm astdzi pentru a

www.dacoromanica.ro

428 ORASELE SAU TARGTJRILE. SATELE

designa o a§ezare mai importanVA sunt de origine sträinä. Tclrge slaw (Tplirk), oraf e unguresc (\Taros) ca §i Mau (bucsfi); iar-maroc vine din germanul Jahrmarkt. Nu s'a pästrat nici colonia,nici municipium; iar civitas a cäpätat un inteles special, militar,nu civil, acela de cetate. Nu i'au pästrat de asemenea niciunuldin termenii privind pe conducnorii sau dregdtorii municipali.Duumviri, quatuorviri, edili, questori, toti ace§ti termeni audispärut.

Ora§ele de pe tärmul märii. Singura regiune unde se constatào continuitate de vie*" urbanä pe teritoriul actual al statului

Fig. 100. Ceramica bizantina gasita. la Cetatea AIM Insapiiturile [acute acolo.

roman, este tärmul märii. Era §i normal sa se intämple a§a. Aciau fost ora§ele cele mai vechi,i:Intemeiate de Greci In secolul alVII-lea §i. al VI-lea inainte de Christos. Când au inceput nävä-lirile puternice barbare, dupà 250, aceste ora§e aveau deja vieafáde opt-nouà veacuri. Ziduri puternice le apärau: se vAd §i astäziruinele impunätoare ale celor dela Histria §i. dela Mangalia. Incaz de asediu pe uscat, exista putinta de aprovizionare §i deajutor pe mare. In sfär§it aceste ora§e au avut §i o intensä vie*"comerciald, s'au aflat In calea marilor curente de negot, fie acelaorientat Nord-Sud dela Baltic6 spre Bizant, fie celälalt, dela Estla Vest, din Asia spre Europa Centralà. Vechiul Tyras dela gura

www.dacoromanica.ro

ORASELE DE PE TARMUL MARII 429

Nistrului, a existat in evul mediu, ca cetate bizantink sub nu-mele de Maurocastron (Mocup6xeccupov). SApäturile M'elite aci audescoperit ceramic6 din extremul orient, ceramicà persanä dinsecolul al XIII-lea, precum si monete de argint §i. de bronz aleregilor armeni dela sfAr§itul aceluia§i secol. Aceste descoperirine dovedesc relaliile comerciale ce au existat filtre ora§ul delagura Nistrului §i tinuturile asiatice (vezi fig. 96-99 §i 101-102).Dupà 1241, Maurocastron ajunge sub stäpanirea Tätarilor,care-vi apazA aci vame§ii lor. Intre 1300 §i 1322, se constatàea' tarul Bulgar dela TArnovo, Svetoslav, avea anumite drepturi

Fig. 101. Fragmente de vase de [Manta pictati, gasite laCetatea Alba, In urma sapAturilor Ilcute acolo.

In acest ora; se pare cd hanul tätäresc Toktai ii ing4duise sá tieaci o garnizoanä §i. sd perceapä el vama, ca räsplatd pentru ser-viciul pe care il adusese Svetoslav, ucizAnd pe Tciaka, fiul luiNogai, adversarul lui Toktai. Dar stäpAnirea bulgäreascg. la Ce-tatea Albä n'a fost deckt un simplu incident. Dupá moartea luiSvetoslav, ora§ul reinträ sub dominatia Tätarilor dela care-1vor lua, la sfär§itul veacului al XIV-lea, Moldovenii. Incä din1290, se constatà raporturi comerciale cu Genovezii; ace§tiaaveau aici, la inceput, un depozit de märfuri §i câteva locuinte;treptat-treptat, cartierul lor s'a märit li e foarte probabil ca eisä fi avut §i o fortäreatà, ale cArei ziduri au fost cuprinse apoi

www.dacoromanica.ro

430 ORA$ELE SAU TARGURILE. SATELE

In Intariturile mai noui, ridicate i prefacute In mai multe ran-duri, In cursul veacului al XV-lea de Moldoveni, lar mai tarziude Turci. Sub Roman Voevod (1391-1394), care se intitulacu mandrie domn al Moldovei « dela mugi pang la mare », CetateaAlba era In mainile Moldovenilor ; aci a rezidat la inceput epis-copul Iosif din pricina cäruia a avut loo cunoscutul conflict cuPatriarhia de Constantinopol (vezi vol. I, ed. 4-a, p. 450-451).In privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negus-torilor din Liov, in 1408, Cetatea Alba este mentionata ca punctde vama moldovenesc « catre tinutul tataresc

5051

5253 tvifr

SS

54 4*--,

);$SIti/455 A )

57 '

59

Fa.162

3

Fig. 102. Fragmente de faianta pictata, gasite la CetateaAlba, In urma sapaturilor Mute acolo.

Vechiul Tomis a avut, ca §.1 Tyras, o existenta neintreruptaIn tot cursul evului mediu. Bine igeles, nu cu stralucirea de maiInainte; esegialul e insa ca a§ezarea s'a pastrat. Cu numele deastAzi, apare ea In opera lmparatului bizantin Constantin Porfi-rogenetul « Despre administratia imperiului », Kris& pe la 950:printre porturile dela miazazi de gurile Dungrii e trecuta §i « Kon-stantia » (et; Kcova-recvrtixv). Cu acest nume o gäsim §i pe hartile

portulanele de mai tarziu, din veacurile XIVXVI; Turciii-au zis Kiustendge. CAnd a avut loo schimbarea vechiului nume,nu se poate preciza ; fapt este ca, Inca In secolul IV, In timpullui Constantius, care a dat o deosebita atentie apararii coastei,

».

El;

§i

www.dacoromanica.ro

exista, in imediata apropiere a orasului, un castru, numit, in cinsteaimparatului, Constantiana. -Cu vremea, numele a trecut asupraorasului.

Mai spre miazazi, izvoarele mentioneazd portul Mangalia: evechiul oras grecesc Callatis. Schimbarea numelui s'a produsinainte de secolul al XIII-lea; in harta zisa « pisarla"» (din Pisa!)dela sfarsitul acestui secol, aflätoare azi la Biblioteca Nationalädin Paris, citim « porto Pangalia ».

Pe locul unde era in epoca greco-romanä Tirizis, gäsim la luce-putul veacului al XIV-lea Caliacra, al carei nume inseamnä in

r- - -

t

Fig. 1'03. Fragment de (Manta oriental . pietata, gasa laCetatea Alba. In sapaturl.

greceste « stanca cea huna » de oarece inteadevar golful dela miaza-zi de capul Caliacra ofera un admirabil aditpos-t coräbiilor, pe timpde furtung. Intre 1318 si 1323, Caliacra era posesiune a Patriar-hiei din Constantinopol ; mai tärziu, in a doua jumätate a seco-lului al XIV-lea, ea ajunge resedinta despotului Dobrotici, delacare si-a luat numele si tara cuprinsä futre Dudare si Mare, Do-

brogea. Un frate a lui Dobrotici, anume Balica asupra natio-nalitdtii lar istoricii n'au putut ajunge sa se inteleagd stäpanea.In 1346 la Cavarna, care apare si ea, impreund cu Ekrene, ca po-sesiuni ale Patriarhiei, filtre anii arätati mai sus. Pe locul por-tului Cavar, fusese in antichitate orasul Bizone, distrus inca

ORA$ELE DE PE TARMUL Ball= "31

www.dacoromanica.ro

432 ORASELE SAU TA.RGURILE. SATELE

secole inainte de Christos, de un cutremur; pe locul Inflori-torului Dionysopolis, gäsim Balcicul.

Nu toate orasele dela mare, din epoca greco-romanä, au pututsä-si pästreze lug fiinta pânä astäzi. Vestita cetate a Histriei,care se specializase In comertul cu peste, a dispärut, se crede, inveacul al VIII-lea dupd Christos. Se pare cà numele ei s'a pästrattotusi pänä in veacul al XVI-lea ; el e mentionat sub forma tur-.ceascä, strciaighi (= grädina sau via Histriei), in jurnalul cam-paniei din 1538 a lui Soliman Magnificul contra lui Petru Hares.N'ar fi exclus ca sä fie cuprins i in numele localitätii Stravico

Fig. 104. Ceramiel apusean5. (portelan), din Mainz gAsita laCetatea AIM In sApaturi.

(=-- Istra vico) al härtilor medievale. SApäturile, incepute lnaintede primul räzboi mondial, de Vasile Parvan, dau la iveald infiecare an resturile clädirilor de odinioarg, fac sa aparà treptat-treptat orasul, cu sträzile, locuintele, edificiile publice i cu puter-nicul zid, din blocuri mari de piatrà cioplità, care-1 inconjura.Tot asa au dispärut i Harpis, pe coasta basarabeanä, i Carrumportus, intre Callatis i Tirizis, probabil la capul sabla de astäzi.

Prin urmare, cele mai vechi asezäri urbane, le gäsim pe coastamarii.Ora§ele de pe malurile Duniirii. Mai putin vechi, dar totusi

anterioare si ele intemeierii Principatelor sunt acelea de pe Dunäre.In tot cursul evului mediu, Dunärea si-a pästrat Insemnätatea

-cu

www.dacoromanica.ro

ei comercial. i militarà. Coräbille i flotele de räzboiu bizan-tine au urcat §i au coborit adeseori pe acest lesnicios drum.Aproape de varsare, pe bratul din spre miazanoapte al Dunarii,a fost portul i cetatea Chiliei. Numele pare a fi de origine greac& ;

el nu e tot una ins& cu XLX-h dela finele veacului al XIII-lea,a§a cum s'a crezut, acest ultim designAnd in realitate o loca-litate de pe tärmul asiatic al Bosforului. Intre 1318 §i 1323, Chiliae trecut& §i ea in lista amintitä mai sus de posesiuni ale Patriar-hiei de Constantinopol (KOatoc). In 1359, Genovezii cari aveauacum §i aici un contoar comercial impiedeca pe Venetieni

Fig. 105. Ceramicit Japoneza sau chineza, gasita laCetatea Alba, In sapaturi.

-cumpere gilt' din aceste pdrti. Ni s'a pAstrat plAngerea Venetie-nilor: ei Intrebuinteag numele, de origine greacii, Licostoma,care inseamnii o gura lupului » (compari cu VAlcov care In ruse§teare acela§i inteles: (« bratul sau gura lupului »). Tot sub acestnume apare Chilia §i inteo sumd de larti i portulane din vea-curile XIVXVI. La inceput, ora§ul i cetatea au fost pe maluldrept al bratului, acolo unde astäzi se afl& Chilia veche; stefancel Mare, dup.& ce a pus stäpAnire asupra acestui insemnat centrucomercial §i militar, a ridicat ins& in 1479 o nouà cetate pe malulstag, care putea fi apdrat mai u§or de Moldoveni. Pe acest mal,este astazi Chilia noud.

ORA$ELE DE PE MALURILE DUNARII 433

www.dacoromanica.ro


Un ora § disparut, ale &Ami urme s'au stins inteatata incatexista discutie chiar cu privire la afezarea lui, dar care in veacurileXIII vi XIV a cunoscut o deosebita inflorire, a fost V icina.Numele este, evident, latinesc. Prima mentiune o &ira in opera6 Alexiada » a fiicei de imparat Anna Comnena, in care ni se spunecal in anul 1086, aceasta localitate era In stapanirea unui condu-cator barbar, Sestlav, a carui nationalitate a dat na§tere la multediscutii. Intre 1250 vi 1280, exista aci, la Vicina,'un episcop grec ;lui i se adreseaza, in 1300, un grup numeros de Alani de neamiranic, ca vi Sarmatii vi Scitii cari voiau s'a' intre in serviciul

Fig. 106. Ceramica. japoneza san chineza, Osad laCetatea Alba, In sapaturi.

impäratului bizantin. In 1318, e citat un « mitropolit » de Vicina ;11 vom gasi luand parte, intre 1341-1348, la §edintele sinoduluipatriarhicesc din Constantinopol. Pela 1320 ca vi in 1334, seconstata o manästire franciscana la Vicina ; unul dintre calugariva asista, in 1371, la consacrarea, la Cracovia, a episcopului ca-tole destinat noii eparhii dela Siret. Fiind un centru comer-cial insemnat numai inteo luna vi jumatate, dela 1. Iulie panala 16 August 1281 se incheie la Genova 27 de contracte de expe-ditie de marfuri, cu destinatia Vicina, in valoarea de 3241 hiper-peri §i 18 carate vi jumatate, deci o suma considerabila eranatural ca Genovezii sä aiba vi aici un antrepozit §.1 o avezare: o.

www.dacoromanica.ro

ORA$ELE DE PE MALURILE DUNARII 435

constatam in 1351. Curand dupa aceasta data insA, incepe deca-denta. 'In 1.359, mitropolitul de Vicina este transferat, prin hotä-rhea Patriarhiei de Constantinopol, in Tara Romaneasca; lupteledintre Tatari §i puterile cre§tine ale Eurdpei orientale turbura§i 1ntrerup relatiile comerciale; negustorii incep A' se indreptespre alte porturi. In sfar§it, cucerirea turceasca da ultima lovi-tura: Vicina i§i pierde cu totul insemnatatea. Pomenita 'Megde cateva ori, intre 1442 §i 1465, in socotelile infloritoarei coloniigenoveze dela Caffa, in Crimeia, ea nu va mai fi, in secolele urmä-toare, cleat o amintire.

Stabilirea precisei a locului unde s'a inaltat Vicina nu se vaputea face deck, pe temeiu de sapaturi; un ajutor pretios poateda fotografia aeriand gratie careia s'au facut descoperiri importantede ora§e dis,parute in Siria, Libia §i Algeria. Ultimile cercetäriMelilla pentru regiunea Mahmudiei, pe bratul Sf. Gheorghe: aciar fi fost odinioarä Vicina.

Portulanul genovezului Visconti, din 1318, mentioneaza, lagurile Dunarii, localitatile Sfeintul Gheorghe (« Scti Georgy ») §i

Sulina (« Soline »). Ele existau de mai inainte: Sulina apare subforma « Selina » (ek 'Ow Eatváv) in opera « De administrandoimperio » a lui Constantin Porfirogenetul (circa 950 d. Christos).

Tulcea pare a avea §i ea oarecare vechime; in harta SasuluiReichersdorf, dela jumatatea veacului al XVI-lea, e infati§ata caora, prin doua turnuri §i un cerc, asemenea Ia§ilor ; la 1569,Polonul Andrei Taranewgki o nume§te insa « ora§el » (« amn

Stattlin mit Nammen Tulza »). In ce prive§te originea numelui,compara cu Tulcin, in Transnistria ; sufixul - cea arata maidegraba o influenta turca. (cf. Isaccea i).

Despre Isaccea §tim ca a fost ocupata, pe la 1300, de unul dinfiii stäpanitorului VA-tar Nogai, anume de Teki sau Tukulbug.Alezarea exista deci din secolul al XIII-lea, iar daca legaturace s'a fäcut intre numele ei §i acela al stapanitorului barbar,Satza (Zz-c7c), din 1086, este exacta, atunci vechimea Isacceie §i mai mare. In 1331, geograful arab Abulfeda o considera ca« un ora § din Tara Valahilor ». Forma de azi a numelui, cu i

initial, se datore§te, foarte probabil, Turcilor ; ace§tia au schimbat§i numele Brailei in Ibrail. Breiila se constata ca port muntean inprivilegiul comercial din 1368,. acordat Bra§ovenilor de catre

www.dacoromanica.ro


Vlaicu VodA. A§ezarea, dupà toate probabilitätile, e anterioaràintemeierii; numele ei vine, am spus-o §i mai Inainte dela unnume de persoanA: Braild, format Intocmai ca §i Chitilà, Zmucilà,Plesnilà, etc;

Babadagul exista in prima jum6tate a secolului XIV. Indatädupà 1333, cAldtorul arab Ibn Batutah spune cA" acest ora § « estecel din urmA pe care-1 stälpAnesc ntarii »; dela el Onà la hotarulimpàrdtiei bizantine sunt « 18 zile de mers printr'o stepà In in-tregime lipsità de oameni ».

Foarte vechi §i cu o existentà neintreruptà in tot cursul evuluimediu este ora§ul Silistra. Din numele antic, de origine celtà,Durostorum, s'a format romAnescul DArstor. Sub aceastà formä,apare el In hrisoavele lui Mircea ce! BUrAn atre naänästirileCozia §i Snagov. Numele actual se datore§te Turcilor. Dintre men-tiunile bizantine despre acest ora, care a avut Intotdeaunaun insemnat rol militar, notära pe aceea referitoare la luptelepurtate cu Ru§ii lui Sviatoslav (972); apoi mentiunea despre AA-pAnirea conducRorului barbar Tatos zis §i Halis In 1086-88(cu acest prilej, ora§ul e numit, in izvorul care poveste§te faptul,Dristra: Ap(a-cpccv); in sfAr§it, insemnarea dintre anii 1318-1323

cuprinzAnd numele unor posesiuni ale Patriarhiei din Constan-tinopol: printre ele se afld §i DArstorul (Apixrrpoc).

Turtucaia pare a fi §i ea anterioara Intemeierii statului mun-tean ; numele cel dintAi, Tutrakan, este de origine veche turcA,poate pecenegà sau cumanA. Mai in sus, pe DunAre, au existat,iarä§i Inainte de Basarab Intemeietorul, a§ezArile dela Corabia.Calatat §it Severin. Primul nume aminte§te x pcklilta bizantinA,insA nu direct, ei mai de graba prin intermediarul slay corabli(Kown ). Gel de al doilea recta" insä exact grecescul xcacccpkrIgcare inseamnA « cel ce smole§te vasele ». Aci, la Calafat, trebuiesà" fi fost o escalà, o « schelg. » pe romAne§te unde se incärcau grAneleOlteniei §i se cAläTätuiau adic6 se smoleau vasele. Pentru primadata, e amintia aceastà localitate In documentul din 5 August1424, prin care Dan voevod IntAre§te mAnAstirii Tismana donatiileInainta§ilor sai « satul Vadul Cumanilor cu Toporna §i vamadela Calafat ». Era prin urmare aici §i un punct Insemnat de tre-cere ; se lua vam6., intocmai ca §i la Slatina, la Giurgiu, la BrAila §iIn alte ora§e. Severinul exista In secolul al XIII-lea; el &A numele

www.dacoromanica.ro

ORA*ELE DIN ARDEAL 437

banatului infiintat de Unguri pe la 1230. Se mai väd gi astaziruinele cetatii pentru stäpanirea careia au avut loe atatea lupteintre Romani, Unguri §i Turci. La 1330, Severinul era in stapa--nirea lui Basarab Intemeietorul; mai tarziu, Vlaicu §i Mircea ce!Batran il vor avea §i ei. La 1419 e cucerit de Unguri iar un secoldupa aceea, in 1524, cade in mainile Turcilor.

Oraple din Ardeal. Dintre celelalte ora§e de pe teritoriulactual al Romaniei, mentiunile documentare cele mai vechi le

Fig. 107. Biserica Neagri si ruinele unuia din turnurile de apirare ale Brasovului.

avem pentru ora§ele din Ardeal. Aci, in jurul cetatilor ridicatede Unguri si prin activitatea coloni§tilor Sa§i, constatara a§ezarimai importante inca din secolul al XII-lea. Castrul sau CetateaTurda e pomenita pentru intaia data la 1075, Oradea Mare pe la1091, Alba Iulia la 1097, cetatea Orod (Arad) in 1132, cetateaCluj in 1173, cetatea Kiikiilö, pe Tarnava in 1197. Unele dinaceste cetati nu faceau insa decat sa continue pe cele vechiromano-slave, pe care navalitorii le gasisera cand au intrat inArdeal. Este cazul Beilgradului, Alba-Iulia de astazi, numitainteun text latin medieval, chiar a§a, cu vechiul nume :.

1-".

.r.

www.dacoromanica.ro


Fig. 108. Colt din vechlui Sibiiu.

www.dacoromanica.ro

29

« Bellegrata » (« Vincurius comes Bellegratae »). In urma colo-nizrii se formeazà apoi o serie de Centre Insemnate ; eleapar ca °rafe in timpul nàvàlirii Tätarilor, la 1241. Astf el erauRodna, cu nume vechiu, vestitä prin minele ei, Brafovul, iarà§i cunume vechiu româno-slav, Intemeiat la adapostul cetätii ridi-cate de Cavalerii Teutoni, (vezi fig. 107), Sibiiul, (vezi fig. 108),numit de Sa§i. Hermannstadt (« ora§ul lui Hermann »), Sighi-para (Schässburg), Sebeful (Miihlbach), Ord ftie (Broos) §i. Me-diacul Medwisch). Tot In momentul riàvlirii tätäre§ti,mai existau In partea de miazänoapte a Ardealului Dejul i Maui.

Ora§ele säse§ti §i, dupä ele, §i celelalte, erau carmuite fiecarede un consiliu comunal alcdtuit din 12 cetäteni, In limba germana*« Biirger §i de un primar numit » Biirgermeister ». Primul termena fost adoptat de noi sub forma de pdrgari; acest nume s'a datconsilierilor comunali atät In Moldova ca §i. In Tara Româneascä.

Ora§ele din Tara Romaneasc5. In ce prive§te vechimea targu-rilor i orwlor de dincoace de Carpati documentele cunoscuteazi ne dau rámuriri numai asupra cktorva din ele.

Cdmpulungul muntean exista la 1300; ni s'a pästrat piatrade mormant din acest an cu inscriptia latinä a lui Laurentiu« comitele de Longocampo ». Ora§ul a fost Intemeiat In secolulal XIII-lea; unii istorici 11 atribuie Cavalerilor Teutoni care arfi adus aci coloni§ti din Ardeal i ar fi construit /Ang6 Rucär,pe dealul Orätii acel « castru foarte Intärit » de care aminte§teun document din 1231. Cert este numai ata cd In Câmpulunga fost la Inceput, pe längä Români §i o populatie Insemnatdsträinä, de Sa§i §i. Unguri. In 1352, la curtea domneasca din acestora, a murit Basarab Intemeietorul. O altà curte domneascd afost la Argef ; aici pare sá fi stat primul mitropolit al tárii, Iachint,adus de Nicolae Alexandru dela Vicina. Ni s'au pästrat acte delaVlaicu Vod5 §i dela Mircea cel Bäträn date « In re§edinta noastrà

-dela Arge§ ». Tdrgovifte este de asemenea unul din ora§ele vechiale tärii; numele dateazà din epoca de conlocuire Cu Slavii §i.

Inseamnä: « targ prin excelentä » dar §i. « locul unde a fost untarg ». Prima mentiunea documentará.' sigurd este Insä abia din1396, de pe timpul lui Mircea cel Bäträn. Mai veche este pome-nirea Slatinei, In privilegiul comercial din 1368 dat de VlaicuBrasovenilor. Se spune In acest act cá.' exista acolo o vamä

ORA$ELE DIN TARA ROMINEASCA 439

www.dacoromanica.ro

440 ORASELE SAU TARGURILE. SATELE

(cc tributum nostrum »). Numele este, ca §i al Targovi§tei, slay: elvine dela Slatina 0 inseamna « apa grata ». 8i Mircea ce! Batranaminte§te acest targ, in documentul din 8 lanuarie 1394 princare intare§te manastirii Cozia, intre altele, « satul Cire§ovul,mai sus de Slatina ». Tot din timpul lui Mircea sunt §i primelementiuni despre Rdmnicul-Vdlcii, Giurgiu, Turnul, Tdrgul-Jiului0 Teirgforul. Ramnicul Valcii e pomenit pentru intaia ()era Indocumentul din 20 Mai 1388; peste putin timp, la 4 Septem-vrie 1389 se serie un act in « oravil domniei mele numit Rdmnic ».Impreuna Cu Giurgiu, apare el apoi in hrisovul amintit din 8 Ia-nuarie 1394. Printre posesiunile confirmate Coziei se an' «o moarala Ramnic », o « uliVä la Minnie » §.1 « moara la Cataluiu laGiurgiu ». Originea numelui Ramnic am aratat-o mai inainte(vezi p. 401). Cat despre Giurgiu, acest nume reprezinta o va-rianta a lui Gheorghe; probabil ea p'e intemeietorul a§ezarii sa-1fi chemat a§a. Mircea ce! Batran statea adeseori in Giurgiu, de-sigur spre a supraveghea mi§carile Turcilor. Din acest loe, trimiteel o scrisoare catre regele polon Vladislav Iagello prin care-1 asi-gurä de lealitatea sa; tot de aci da §i hrisoavele din 8 Ianuarie1394 §i 1.1 Mai 1409 pentru manästirile Cozia §i Strugalea. Turnule pomenit Cu prilejul campaniei din 1394 §i 1395. Regele Sigis-mund al Ungariei, aliatul lui Mircea, spune, Inteun documentCa' Sultanul a ocupat, la inceputul campaniei, Turnul, dar ca el1-a reluat In 1395. Sub numele de Pirgos (Iltfproc: pe grece§teinseamna « turn ») apare aceasta localitate intr'un act din1432 dela Alexandru-Aldea. Despre Tdrgul-Jiului ne vorbe§tedocumentul din 23 Noemvrie 1.406 prin care Mircea cel Batranda. manastirii Tismana dreptul de pescuit In apa Tismenii §i depa§unat pe ima§ul dintre sat §i munti. Hotarnic, « sa fie jupanBratul, de oarece a fost §i judet (adica primar!) al Jiului»(c2RA(g)iv1t ;form). Nu e vorba aci de judetail Jiului, cum s'arputea crede, ci de targul respectiv. Cu numele de astazi ilgasim in d'etul ulterior, dela Dan al II-lea (1420-1431) princare se intaresc tot manastirii Tismana « morile din Targul-Jiului »(Ito,s,-ktiTio WT mtinciorA Tpkra). In vecinatate era « ora§ul »Tismana; Inteun document din 3 Septemvrie 1491, Vlad Calu-garul pomene§te tuturor celor cari tin mo§ii de ale manastiriiTismana « sa se stranga in ora § la Tismana » (8 Kapow 8 THcmEnd)

www.dacoromanica.ro

Inaintea cinstitilor bani ai domniei mele ». Spre Sud-Est deTargul-Jiu era Tdrgul Bengdi sau Tdrgul Gilortului, pe apa cuacela§i nume. El dedazuse irisa §i devenise un simplu sat lainceputul veacului al XVII-lea: in documentul dela GavrilMoghila, purtand data Ianuarie 161.9 a§a i se spune « satul TargulGilortului » (8 CM« Tp&ruunopTSnotc). Pentru Caracal exista' omentiune din 17 Noemvrie 1538: Radul Voda Paisie darue§te luiRadul vel Clucer pentru slujba sa dreaptà douä mo§ii cumparatede domn dela jupanita Marga din Caracal. La 30 August 1587,Caracalul era incä sat. Din aceasta localitate, dä Mihai Viteazul,In ziva de 9 Septemvrie 1598, un hrisov, intarind lui Bälan maimulte parti de mo§ie cumparate In satul Radine§ti.

Tdroorul este aratat ca punct de vamä in privilegiul comer-cial al Bra§ovenilor, din 1413: toate carele incarcate cu pe§tecaro vor trece pe acolo, trebuie sa dea cate un pe§te. Acest « targmic » fusese intemeiat de curand; a§a se explica.' numele latinde « Novum Forum » care i se da In unele acte latine din secolulal XV-lea. In confirmarea din 1424, dela Dan al II-lea, a privi-legiului comercial pe care-1 aveau Bra§ovenii, gasim echivalenta:« in Traxsor videlicet in Novo Foro ». Aci spune cronica arfi « perit de sabie » Vladislav voevod, in anul 1456. Tot in aceastalocalitate a zidit §i Vlad Tepe § o biserica, azi in ruine, dar a darápisanie, frumos sapata in piatra, ni s'a pastrat.

In apropierea Targ§orului se afla Gherghita; ea este trecutaprintre « targurile §i vdmile » din Tara Romaneasca, in circularadin 1.431 pe care o da Dan al II-lea in urma reconfirmarii privi-legiului comercial al Bra§ovenilor. In aceea§i circulará, domnulse adreseaza li Sacuienilor... §i Buzilenilor §i Flocenilor ». Ceidintai erau locuitorii unui targ Seicuieni, a cärui a§ezare nu secunoa§te, dar se banuie§te ea se afla pe raul Teleajen, poate laBucovul de astazi. Buzaenii erau locuitorii ora§ului Buzau: eprima mentiune despre aceastà localitate in actele muntene. Flo-cenii sunt locuitorii cetatii sau ora§ului de Floci, dela värsareaIalomitei in Dudare, numit astf el dupa lana care constituia arti-colul de capetenie al negotului din acest loc. Pe aci era §i punctulde trecere al numeroaselor turme de oi care mergeau su veneaudin Dobrogea. Dlugosz, cronicarul polon, 11 aminte§te sub numele# Laillocze » (la Flocil; aci a ajuns Iancu de Huniedoara in 1444,

29*

ORA$ELE DIN TARA ROMANEASCk 441

www.dacoromanica.ro


dupà infrangerea dela Varna si a trecut In Tara Romaneascä.Astäzi orasul nu mai existä., ca i Targsorul, ca i Vicina; doarun camp Intins de ruine lanai satul Piva Petrii aratà locul undeel se ridica Infloritor in veacul al XV-lea.

Pe vremea lui Mircea ce! Baran sunt mentionatiLa 20 Mai 1388, domnul däruieste mänästirii Cozia, Intre altele,si o moarà « in hotarul Pitestilor »; asezarea intemeiatà de unPitu sau Pitea se pare &A ajunsese, la sfarsitul veacului al XIV-lea,targ; un indiciu in sensul acesta ar fi si cuvantul hotar care seintrebuinteazd de obiceiu, In asemenea imprejuräri, pentru targurisau orase. Cred cà aceeasi situatie o avea i Reimnicul-Sdrat, rese-dinta judetului Ramnic. Pe vremea lui Radu cel Mare (1495-1508)e pomenit un negustor « feciorul lui Hacicu dela Ramnic » careavea de primit o datorie dela un Brasovean: pare sä fie vorbamai curand de Ramnicul din räsäritul Munteniei, regiunea cerce-tatä in special de Brasoveni, decat de cel al Valcii.

Bucurestii apar pe vremea lui Radu cel Frumos ca resedintddomneascsá. Din « cetatea Bucuresti » (or rpo, fiSKSpetp) &A elscrisoarea cu data 6 Martie 1470, adresatä Brasovenilor. Aciii este surprinsà familia si luatà prizonierà impreunä cu vistieria,de care stefan ce! Mare, In urma luptei dela Ramnic. Tot din

cetatea Bucuresti » serie Brasovenilor i Basarab cel TanärIn 1481. Dad. expresia « cetatea Dambovitei » sau 4 cetatearaului Dambovita » este tot una cu Bucurestii, asa cum au afirmatunii istorici, atunci primele mentiuni despre acest oras suntmai vechi. Intr'un atare caz, cetatea Bucuresti exista pe vremealui Vlaicu Vodà, in timpul räzboiului cu Ungurii, din 1369; cu-noastem i numele parcälabului de atunci: e « castelanul Dra-gomir », biruitorul celei de a doua armate unguresti, condusede voevodul Ardealului. Tot la Bucuresti s'ar referi inteun ase-menea caz si mentiunile despre « Dambovita » sau « cetateaDambovitei » din privilegiul comercial acordat Brasovenilor deatre Mircea In 1413 si dintr'o serie de acte ulterioare. Pdrereanoastrà este insà cà toate aceste mentiuni se referà mai curändla cetatea de pe cursul superior al Dambovitei, aceea dela DealulOrätii. In sprijinul acestei pä'reri vine documentul dela Mihailvoevod, fiul i asociatul la domnie al lui Mircea ce! Bdtran, princare el porunceste « slugilor domniei mele dela cetatea Dambovit,ei

www.dacoromanica.ro

ORA$ELE MOLDOVENE 443

vamesilor dela Rucdr si dela Bran » sà nu se atingd cumvade negustorii biasoveni i sä nu le ja vamd mai mare cleat, ceastabilità. E vorba de punctele unde se face cercetatera Brasove-nilor care intrd cu marfd In lard; ele trebuiau sd fie toate la hotarulde miazdnoapte sau In apropierea lui ; acesta e cazul Branului

Rucärului ; logic e sd fie si al cetdtii Dâmbovitei » o mergiunea Bucurestilor, asa de indepdrtati, n'ar avea sens. In schimb insd,cred cd acel « castrum fluvii Dombovicha » din care dd VladTepes doud scrisori ale lui, cu data 4 si 10 August 1460, sä serefere la Bucuresti. Rdindne ca material nou documentar sdlämureascd definitiv problema.

Acestea sunt asezdrile mai insemnate din Tara RomaneascdIn veacul al XIV-lea si al XV-lea. Pe vremea lui Mircea cel Bdtranexistau prin urmare foarte multe dintre resedintele de judatede astdzi si pe deasupra, cateva orase sau targuri care acum audispdrut. Doar ruinele de biserici care se inaltd singuratice maiaratd astdzi, unde a fost rargsorul cel infloritor al secolului alXV-lea si Orasul de Floci ; nici atat mdcar nu s'a pdstrat la Vicina.

Orasele moldovene. In Moldova, au existat asezdri mai insem-nate i inainte de intemeierea Statului. Ar fi si greu de altfel sdne inchipuim un tinut asa de intins si de bogat, strAbdtut de atateaape care curg spre Dundre si Mare si In raza de activitate a cen-trelor germane din Ardeal si din Galitia, färä cateva targurimdcar. Sasi din regiunea Bistritei i Unguri au trecut Carpatiiau intemeiat, poate chiar In veacul al XIII-lea, Baia. Numeleeste de origine ungureascd ; vine din « banya » care inseamndmind (compard Cu Baia de Aramd, Baia de Cris, Baia de Aries I).Colonistii germani frig nu i-au spus asa, ci In limba lor « StadtMolde » iar In latineste: « Moldavia ». S'a pdstrat vechea pecetea orasului, din veacul al XIV-lea, avAnd urmdtoarea inscriptde:Sigillum capitalis civitatis Moldavie Terre Moldaviensis » adicä

Pecetea cea mare a orasului Moldova din Tara Moldoveneascä ».Aci se pare cä a fost prima resedintd a domnilor moldoveni ;n'a pdstrat Insä mult timp aceasta situatie, deoarece pe vremealui Petru al Musatei, Suceava Ii luase locul. Baia a avut multde suferit cu prilejul rdzboiului din 1.467, dintre stefan cel Mare

Mateias, regele Ungariei ; atunci s'a dat fac orasului chiar deai nostri pentru a se produce panicd In rAndurile dusmanilor.

www.dacoromanica.ro

444 ORASELE SALT TARGURILE. SATELE

In secolul al XVI-lea, mai erau aici cam 6000 de Sasi si Unguri;In secolul al XVII-lea, nu mai ramasesera Sing cleat vreo 600,locul lor fiind luat de Romani. Unul din documentele vechi pri-vitoare la acest ora § e acela din 26 Ianuarie 1453, prin care Ale-xandru voevod därue§te manastirii Pobrata un mertic anual dedouasprezece « coloade » (masuri) de orz si patru coloade de gilt'din morile Sasilor din Baia « cu voia soltuzului si pargarilor » deacolo. Daca vreodata « Sa§ii din Baia vor calca» aceasta toc-meala, atunci ei sa aiba a plati Domnului 60 de ruble de argint.

7

.

,;.. °

,E,'"

4 .

.e ° G

n113

..,.... er, .e4 . ¡. ,

_

d

.

10.4 r; 1

,;k3'

Fig. 109. Ruinele CetAtil Suceava, la marginca oragulul Suceava.

targul Siret, pomenit pentru Intaia card la 1 Mai 1384,Intr'un document latin dela Petru al Musatei, avea locuitori deorigine germana, veniti filed poate mai curand din Galitia cleatdin Ardeal. Aci se Intemeiaza In 1371 un episcopat catolic, celdintai episcop fiind Andrei din Cracovia. Era si punct de vama.atat pentru marfurile care se importau cat si pentru cele careieseau din tara. Privilegiul comercial din 1408 acordat de Ale-xandru cel Bun Liovenilor specified ce se va plati aici pentrudiferitele categorii de marfuri. In 1421, targul Siret cu tot ce setine de el §i cu toate veniturile a fost dat de Alexandru cel Bun

www.dacoromanica.ro

fostei sale so%ii Rimgaila, cat va trai ea. Dupa toate probabili-tatile, si acest arg este anterior lntemeierii Moldovei. In aceeasicategorie intra, dupa credinIa noastra, i Suceava i Nearnful.Constatam In amändou5., o populatie straind, saseasca si ungu-reasca, venita, ca si la Baia, de peste munti, din coltul nord-estical Ardealului. Prima mentiune documentara despre Suceavase afla In actul din 10 Fevruarie 1388, prin care Petru al Mu-§atei comunica din « cetatea Sucevei » regelui polon VladislavIagello ca-1 imprumuta numai cu 3000 de ruble de argint, nu cu4000 cum fusese vorba la Inceput. Tot « in Suceava §i RomanVoevod, la 5 Ianuarie 1393, actul prin care fägaduieste credintaaceluiasi yladislav Iagello. Etimologia care se gaseste in Cronicalui Grigore Ureche si Simion Dascalul din ungurescul « sues »:cojocar este fantezistä; in realitate numele vine din slavoneste,asa cum am aratat alai sus (vezi p. 411). Suceava era §i punctulunde sà platea « vama principala » (rOAOKHOE AMilTO COURCK0i)

atat pentru marfurile importante cat si pentru cele exportate:ne-o spune lamurit acelasi privilegiu comercial din 1408 acordatLiovenilor (vezi si fig. 109).

Tot acest privilegiu aminteste pentru prima data si tärgulNeamt. Aci poposeau uneori Domnii in drumurile lor prinDocumentul din 9 Iunie 1436, dela Ilias Voevod este dat « inNeamt » (« in Nempch »). Tot asa documentul din 1443 prin care. tefan Voevod intareste lui Mihul pisarul mai multe proprietati,(«oy HEAA11,1A »). In acelasi an, un calugar Saya cumpara dela« Andrica dela Neamt » o vie mai sus de Cetatea Neangului ».lar In 1452, la 7 Septemvrie, « Tizoane, fiica lui Conatas dinNeamI §i cu fiul sau Leurin » vänd manastirii NearnOlui o bu-cata de pamant. De fapt, asezarea e anterioara intemeierii §itrebuie pusa In legatura cu Cetatea Neamtului. Nu s'a stabilitInca, nefacandu-se cercetari speciale si säpaturi, vechimea acesteiadin urmä; ea pare a fi Insa din secolul al XIII-lea sau inceputulcelui de al XIV-lea. La adapostul cetälii s'a ridicat targul, avandla inceput mai ales populalde « nemteasca » si ungureasca, apoilnsa din ce In ce mai mult, romäneasca. Multe din numeletArgove-tilor din Neamt mentionate In documentele secolelorXVXVII, sunä strain. Vanzatorii bucalii de pamânt din 7 Sep-temvrie 1452, amint4i mai sus, au toti astfel de nume: Leurint


www.dacoromanica.ro

446 0 RASELE SAIJ TARG URILE. SATELE

ar putea fi §i säsescul Lorenz. La 13 Iunie 1661, alaturi de « Du-mitru §oltuzul de targ de Neamtu », e pomenit §i Arpentie, par-gariul cel mare »; printre targoveti se afla. §i «Fialtin a Giurgei»iar intre martori «Hanos vatavul de pu§cari ». In sfar§it, la 6August 1672, se vinde o cash', intre « casa lui Hano§ §i « besea-rica a sOseasca. », la vanzare asistand « §oltuzul Dumitru §i pargarSimion §i Fealtin ».

Pe baza documentelor cunoscute azi, nu se poate precizavechimea Bacaului, Sascutului i Agiudului. Se pare lush' ea §iaceste a§ezari sunt anterioare descalecatului sau, cel mai tarziu,contemporane lui. Bacau §i Sascut se pot explica din ungure§te:am aratat mai inainte (vezi p. 410) intelesul primului nume ;Sascut inseamna « fântana Sasului ». Agiudul pare a avea unnume de aceee§i origine. Gaud au devenit targuri Bacaul §iAgiudul? Prima mentiune despre cel dintai e in privilegiul co-mercial acordat Liovenilor de Alexandru cel Bun In 1408: Bacäuleste ardtat ca punct de vama « la margine » (Ha Kon, y BaKork)pentru marfurile care se exporta sau se importa din Tara Ro-maneasca. La aceasta data, se poate vorbi de ta'rgul Bacäului.De altf el, in acela§i privilegiu comercial, ceva mai departe, exista odispozitie din care faptul rezultä cu certitudine: Se spune: « larcine va cumpara vite cornute sau berbeci, in Bacau sau in Roman,In targ, sau in Baia sau In Neamt sau In alte targuri ale noastre,nu va avea sa dea vama in alt loc, deck, acolo unde a cumparat§i sà ja pecete dela vame§... ». A§a dar, §i Bacaul era targ ca §iRomanul, Baia, Neamtul §i celelalte. In ce prive§te Agiudnl,gases° pomenit pentru intaia data in privilegiul comercial din9 Aprilie 1433, dat de Ilia§ Voevod Sa§ilor din cele §apte scauneale Ardealului (Sibiiu, Sighi§oara, Nocrich, Sebe, Cincul, Ora-§tie §.1 Miercurea). Se specified anume ea la intrarea negustorilorsa§i in Moldova, sa se socoteasca toate marfurile « in ora§ul nostruAgiud » (« in oppido nostro Egydhalma ») §i sa se plateasca, dreptIrma, de fiecare mama, patru gro§i. Ca punct vamal apareAgiudul §i in privilegiul comercial acordat de stefan cel Mare Lio-venilor, la 3 Iulie 1460: cei cari duc postavuri in Tara Roma-'leased' vor avea sa dea, in afara de vama dela Suceava, §i cate doizloti de car « In targul Romanului, in Bacäu, In Agiud §i in Putna »,daca scoboara pe valea Siretului. i 'And astazi exista in Agiud,

www.dacoromanica.ro


I ocuitori cu nume ungure§ti (de ex. Hotház), urma§i ai vechilorcoloni§ti veniti de dincolo de munti. Din ln§irarea care se faceIn privilegiul dela 1460: Roman, Back', Agiud §i Putna,rezultà cA a existat pe vremea lui stefan, un tárg numitdupg. raul Putna. El era situat, se pare, pe teritoriul satului ac-tual Bolote§tii. La jumätatea veacului al XVI-lea, nu mai exista:dovadä documentul din 16 Aprilie 1559, dela Alexandru Là-pu§neanu in care se vorbe§te de o 4 jumatate de sat din partede sus pre Putna, unde au fost kirgul Putnei». Focfanii sunt po-meniIi pentru Intaia datä intr'un hrisov muntean, din 30 Ianuarie1575, In care se poveste§te cum Ion Vodä cel Viteaz a lovit« Cu In§eläciune, pe la Foc§ani » pe Alexandru Vodä al fárii Ro-máne§ti §i pe fratele acestuia Petru care voia sä apuce domniaMoldovei. A doua mentiune se aflä inteun catastif din 15 Mai1591 cuprinzänd numärul de oi cumpärate de « casapi §i gelepi »§i trecute « prin §chelea din Isaccea §i pe la Foc§ani ».

Trotupl, dupd apa cu acela§i nume, e amintit pentru Intaiadatà In 1408, In privilegiul comercial al Liovenilor. Negustoriicari duc postav la Bra§ov trebuie sä pläteascà aici aceea§i vamä()a §i la Bacäu, adic6 trei gro§i de fiecare grivnä. Dat fiind drumulprin pasul Oituzului pe care-1 urmau atunci §i-1 urmeaz6 §i azitoti cei care din valea Siretului vor sä ajungä la Bra§ov, dat fiind,pe de altà parte, §i numele de Trotu§, e foarte probabil ca primavatrei a acestui tárg A se fi aflat la varsarea Oituzului in Trotu§,ceva mai spre räsdrit de Tg.-Ocna. Spunem prima vatrii, deoarecepe vremea lui Vasile Lupu, el lsi mutase a§ezarea cu o jumätate demin.' ungarä, dupä afirmatiia cälugärului misionar Bandini maispre apus. Când In 1467, armatele lui Mateia§, regele Ungariei, vinprin pasul Oituzului impotriva lui stefan, cel dintAi tárg pe care-1cuprind este Trotu§ul. Astäzi, tärgul a decäzut, ajungand un simplusat ca §i atatea alte foste a§ezäri urbane de pe parnântul nostru. Nis'au pästrat lug o serie de documente din veacurile XVIXVIIdin care putem scoate unele lämuriri asupra lui. La 17 Noemvrie1502, stefan därue§te mänästirii Putna un mertic anual de 150.de drobi de sare « din ocna noasträ dela Totru§ » (WT HAWMI WK HitWT ToTpSwa). Ocna era MO targ; a§a se explicä §i peceteaacestuia, reprezentând « un brat Incovoiat care tine ciocanulridicat ». La 4 Octomvrie 1591, « Tama§ §oltuzul cu 12 pArgari §i

www.dacoromanica.ro


cu alti orà§eani bàtrani din tArg din Totru§ » Int6resc o vAnzarea unuia « Sandru din Rusi ». E unul din cele dintAi documentescrise In romAne§te care ni s'au p6strat ; §i pecetea tArgului, aplicat5pe acest document « ca s5."-i fie de credintà » are inscriptiatot In române§te: « pecete Totruplui ». La 6 Noemvrie 1.656,e amintit un « MiclAu§ §oltuzul » cu nume ca §i al predece-sorului sä'u Tama§ de origine ungureascà. i aici au fost co-loni§ti Sàcui §i « Ungureni » veniti de peste munti.

Ora§ul Piatra din tinutul Neamtului s'a nurnit la Inceput,Piatra lui Crdciun, dupä." Intemeietorul acestei a§ezdri. « Casa »In care locuise Cr6ciun (miwk KpatiStiouk wp KAMM%) este dàruitàla 31 Iulie 1431 de cätre Alexandru ce! Bun mànästirii Bistrita.Intalnim numele de « Piatra lui CrAciun » (Kpaqvuou Kamm),pentru Intaia oarà intr'un act din 25 Ianuarie 1.446 dela stefanVoievod. CAtiva ani mal tArziu, §i anume In 1453, i se adaog6 a§e-arii §i calificativul de « tArg » (ropry). Se poate ca sá* fi avutaceast5. situatie Inc6 din vremea lui Alexandru cel Bun ; in oncecaz, a§ezarea nu e mult anterioarà acestui voevod. Pe vremealui Stefan ce! Mare, §i anume In documentele din 7 Mal 1475 §i20 Aprilie 1491, se vorbe§te de « hotarul » sau « ocolul » curtilordomne§ti din Piatra; el cuprindea satele Täne§tii, Stolnicii §iFaurii care apoi sunt d5.ruite m6n5stirii Tazräul §i Tortoreátii.

In partea de raiaz5noapte a tinutului, aproape de cetate, seaflà Tdrgul Neamplui. Misionarul Bandini ii da la 1646 titlul deoppidum adicA targ sau ora'. A§ezarea avusese mai lnainte onumeroas6 populatie catolia o mie de suflete zice BandiniSa§i veniti din Ardeal, de unde §i numele tArgului. Ea fuseseasimilatà ing de bä§tina§i: pe vremea lui Vasile Lupu mai 1.6-m4seserà numai 94 de catolici.

Si mal precis cleat pentru Piatra se poate stabili data inte-meierii Romanului. Acest ora § se datore§te lui Roman Voevod(1391-1394), al c5.rui nume 11 §i poartà de altfel. Ne-o spune§i documentul din 30 Martie 1392 dat de intemeietor «In ora§ulnostru al lui Roman Voevod » (Olf HilWfMk ropoAt oy P OMAHAKoggoA-k). Fiind situat mult mai jos pe Siret, fatà de Suceava, is'a spus Romanului, in secolul al XV-lea, §i « Thrgul de jos *.Iar din cauza cetdtii noui zidite de Stefan In locul celei vechi, el enumit, In documentele acestui voevod « Novograd », Cetatea Nou5.

www.dacoromanica.ro

La inceputul veacului al XVII-lea data exactä. e 13 Apri/ie1.606 apare in documente, ceea ce inseamnä cA exista Inca dinveacul al XVI-lea, tärgul in tinutul Romanului. SA fiexistat el i la sfär§itul domniei lui Stefan cel Mare? Hrisoaveleacestui voevod nu-1 mentioneazà; rämäne ca material docu-mentar nou sä ne lämureascä. O situatie asemänätoare are §iCtimpulungul. Dimitrie Cantemir ne spune a a existat o « repu-blia » a Campulungului, adich un strävechiu tinut, care in urmacontopirii in statul Moldovei vi-ar fi pästrat anumite drepturispeciale. De unde rezultä cA .1 tärgul cu acest nume trebuie sd fifost foarte vechiu. In realitate, constatIm c6 sub Alexandru celBun, el era un simplu sat. A§a i se §i spune in documentul din 14Aprilie 1411 prin care acest voevod dä.'rue§te mänästirii Moldovitasatul Vama Moldovitei, vecin cu satul Campulung » (Hume MAAn-kronoirk). In timpul lui stefan nu e pomenit de loc. E putinprobabil prin urmare ca el sä fi fost transformat in targ in secolulal XV-lea. Tot a§a s'a intämpiat i cu Fdlticenii, numit mai inaintecorect, Folticenii. Numele ii vine dela proprietarul Oanä PAntece,poreclit i FolticA, Fultica (dela foale, päntece) care se constatàdocumentar pe vremea urma§ilor lui Alexandru cel Bun, prinanii 1449-1456. In 1490, Folticenii erau tot sat §i in posesiunealui Isac vistiernicul. In sfär§it, se pare ca nici Rd n'au fosttarg in veacul al XV-lea. Devi loe de ingropare al Domniloravänd cel putin douà biserici documentul din c. 1415 al luiAlexandru ce! Bun vorbe§te de bisericile dela Rädäu%i » (111,p1CgliWT PrIA0glkH) totu§i pe vremea lui stefan cel Mare, Rädautiierau tot sat. La 30 August 1479, domnul hotär4te ca « niciunboier al nostru, nici staro§tii, nici §oltuzii i pärgarii din Suceava,nici §oltuzii i pargarii din tärgul Seretului, nici vornicii din acestedouä tärguri, nici globnicii din tinutul Sucevei, sä nu ailA treabàcu oamenii no§tri din RädäuO, din satul mitro poliei noastre (WTcoIA HAWEMS Aiwriionomoo), nici a-i judeca, nici &al:4 a luadela dän§ii, nici pentru lucru mare, nici pentru lucru mic, nicipentru moarte de om, nici pentru räpire de fatà ce se va faceacolo In acel sat al Rddliutilor » (8 TOPO MA SPdAottikeX).

TrecAnd acum la tinutul dintre Siret i Prut, constatäm inpartea de miazänoapte a lui cloud vechi a§ezäri, la Cerndutila Dorohoi. Amandou6 Bunt mentionate, pentru prima oarà, in


www.dacoromanica.ro


privilegiul comercial acordat Liovenilor de Alexandru cel BunIn 1408. Cernäutii Bunt un punct de vama insemnat ; aci se faceoontrolul carelor cu marfa de export, pentru a nu se scoate dintara produsele si marfurile prohibite. In 1490 se amintesc « douàbiserici cu popii lor in td.rg in Cernauti ». La Dorohoi plateauvarna aceia cari exportau cai la Camenita. Un « Mihail dela Do-rohoi » (nail liliocalino Aoportr(H)ciihni) apare ca boier insemnatIn hrisovul din 13 Dechemvrie 1421; el era sau pArcalab al tinu-tului cu acelasi nume, sau mare proprietar, avându-si curtea intargul Dorohoi. Intre 1452 si 1.455, gäsim in lista de martori ahrisoavelor domnesti pe « Sandru (sau Sendrica) dela Dorohoi »,si el boier insemnat. In Dorohoi erau « judecatori » (corAum WTAoporSirk); la 16 Fevruarie 1459, Stefan cel Mare acorda locui-torilor din satele Poiana si Onicenii ale manastirii Pobrata dreptulde a nu fi judecati de acestia, nici de altcineva, ci numai de egu-menul manastirii sau de orânduitul lui.

Botopnii apar ca targ la inceputul domniei lui Petru Rares.0 scrisoare a acestui voevod e datatd: 8 Mai 1.528 «in opid(o)Batusan ». Veniturile tArgului reveneau sotiilor de domni. La sfar-situl veacului al XV-lea, se pare ca Botosanii erau inch' un simplu sat.

La rasarit de Botosani, lânga Prut, se gaseau ,,S'tefeineftii, targinfloritor in veacul al XVI-lea. Pela 1620-1625, el numara, dupdspusa unui cälator strain, cloud" mii de case.

Iafii sunt o avezare straveche, anterioara intemeierii Mol-dovei. Numele vine probabil dela acela de Iasi pe care 11 dadeauRusii Alanilor. Pe la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputulcelui de al XIV-lea, Alanii sau Iasii iranieni ca si precedesoriilor Sarmatii si Scitii se gaseau in Moldova ; pe unele härtirAul Prut apare chiar cu numele de « Alanus fluvius »; harta luiGiovanni di Carignano din Genova, alcatuita pela 1.320, men-tioneaza la nord de Dunare « Alania ». Pentru intaia data aparIasii in documentele moldovene la 1408, in privilegiul comercialal lui Alexandru cel Bun: ei sunt aratati ca punct de vama se-cundar pe drumul « catre tinutul tataresc ». La 25 Mai 1434,un document dela Stefan Voevod e scris « in targul Iasilor » (orlacKont-k TkiprS) iar la 8 Octomvrie acelasi an, este pomenitä, totintr'un document dela Stefan, « curtea noastrd din Iasi » (1-14WEPO

AKopa WT Mc-11). Cronicarul polon Dlugosz 11 numeste: « Tdrgul

www.dacoromanica.ro


Ia§ilor sau al Filistenilor » (Jasky torg alias Philistinorum forum),gandindu-se desigur la Alanii sau Ia§ii al caror nume 11 poarta.

Heirläul apare ca targ chiar In cel dintai document internmoldovean care ni s'a pästrat, anume in acela, scris latine§te,dela Petru al Mu§atei, avand data 1. Maiu 1384. La sfar§it, sespune ca document& a fost scris « in targul Harlau, la curteamamei noastre prea iubite ». Numele Buda ungure§te (comparacu Bacau I); sufixul -au este imprumutat dela Unguri; se con-stata', in timpul lui stefan ceI Mare, o populatie ungureasca inHarlau, ocupandu-se cu lucrarea viilor, totu§i nu e exclus saavem de a face §i cu un nume romanesc, format in limba noastra,ca §i Chi§inäu. In unele documente latine§ti din timpul lui *tef ancel Mare, i se mai spune §i. « Bahlovia » (« Bohlovia »), dela raulBahluiului, pe ale cdrui maluri era a§ezat. La inceputul domnieilui Alexandru cel Bun, (1400-1404), gäsim adeseori printremartori pe « Barra' din Harlau », boier insemnat. ImprejurulHarlaului erau §i. in secolul al XV-lea vii intinse: in 1448, PetruVoevod daruie§te manastirii din Poiana un mertic anual de 6vase de vin « din desetina noastra sau dela Harlau sau dela Cot-nari sau iara§i ori din care parte ». Aceasta e §i prima mentiunea Cotnarilor. A doua oara il intalnim in hrisovul din 26 Ianuarie1453 prin care Alexandru Voevod confirmä' dania predecesoruluisau. Acest insemnat centru viticol era se pare targ pe vre-mea lui stefan cel Mare; la sfar§itul veacului al XVI-lea, con-statam cà avea, asemenea celorlalte targuri §i ora§e, un « ocol »de care depindea satul Ulmi, pe Bahlui. Numele Cotnarilor n'afost Inca' lamurit. Teirgul Frumos e pomenit pentru intaia data in1448, cu prilejul actului de danie mentionat mai sus, al lui PetruVoevod care manastirea din Poianä (Pobrata). Pe Iânga cele§ase vase de vin, Domnul li mai därue§te §i « toata ceara dinTargul-Frumos » (KOCK% WT Kocuaro Tpltril OVIIEC) adica dese-tina sau dijma din acest produs. Confirrnarea din 26 Ianuarie1453 ca §i. aceea din 9 Iulie 1466, dela stefan cel Mare care-i dainsa numai o jumatate de piatra de ceara 11 aminte§te iara§i. La25 August 1454, acest targ este arätat ca punct de vama, alaturide Ia§i, Vaslui, Roman §i altele, pentru carele care transporta.'pe§te dela Dunare sau dela Nistru. Numele lui se datore§te f ap-tului cà era a§ezat inteun loo frumos, inconjurat cu paduri.

www.dacoromanica.ro


Anterioare intemeierii Moldovii, par s'd fie asez6rile delaVaslui i &triad; regretatul Al. Philippide considera aceste douä.nume ca pecenege sau cumane (vezi i mai lnainte, p. 409-1.0); odovad'd peremptorie fins6 nu se poate aduce. Vasluiul apare docu-mentar pentru prima data' In scrisoarea din 1 Septemvrie 1435.a lui I1ia Voevod prin care acesta comunic6 lui Vladislav, regelePoloniei, Ca' s'a impäicat cu frate-gu stefan Voevod dându-i s6stApAneascà, intre altele, i « orasul Vaslui i ocolul ce ascultàde acest oras » (MHCTO RACASH H KOOCT ipo K TOMS MHCTS.cararm: termenul AUICTO e tradus In redaqia latina a unuidocument scris si In slavoneste prin « oppidum »). i inteadevAr,multe din actele lui stefan sunt date « In Vaslui » sau « in targulVaslui ». In 1491, stefan cel Mare alipeste la hotarul acestui tArg-16 sate si selisti pe care le cump6rase dela diferiIi proprietari cu1490 de zloti tàfäresti, constituindu-si-le siesi i urmasilor« uric cu tot venitul ». IntAreste In acelasi timp « obiceiul ce! ve-chiu » ca locuitorii acestui targ sd nu präteasc6 cuprinsultArgului niciun fel de vamäl pentru mArfurile aduse acolo sprevânzare, dal% de cei care vor aduce peste, acestia trebuind BA' deadela o majd sau dela o cgruI6 cAte un peste, « iar mai mult nimicà ».

Beirladul este pomenit pentru intaia datà In privilegiul co-mercial din 1408 acordat negustorilor din Liov de Alexandru celBun. Se specifia. anume °A' « Liovenii cari vor merge la Beäila,dupà peste » vor trebui sá pläteasc6 « la vama de margine,fie la Bacäu, fie la Barlad » (HAH y BepaA-k), ate un grosjunatate pentru fiecare grivnä. Acelasi voevod d'äruieste, la 20August 1422, mälnAstirii Bistrita « vania din tArgul BArladului »(Alk1TO WT sploaAcKoro Tp-hr4). Era un centru Insemnat, Inch'din aceiast5. vreme; In tratatul dela Lublin, incheiat in 1412, incare se vorbeste de o eventuald Impàrtire a Moldovei Intre Po-lonia i Ungaria, se menIioneazä cà intr'un atare caz, IasiiCetatea Albà vor reveni celei dintâi, iar Beirladul §i. Chilia, celei-lalte. De asemenea, In scrisoarea din 1. Septemvrie 1.435 a luiIlia Voevod prin care anunta regelui Vladislav al Poloniei Impà-carea sa cu tef an, « targul Barladului cu tot ocolul » este trecutprintre posesiunile acestuia din urmA.

In aceeasi scrisoare, gAsim si prima meqiune despre Tecuciu..« Orasul Tecuciu, cu tot ocolul » este pus si el printre posesiu-

www.dacoromanica.ro

ORA$ELE MOLD OVENE 453

nile lui stefan. Faptul ea in 1435 1i avea « ocolul » sa'u consti-tuit, e un indiciu cà targul exista de mai inainte, poate chiardinainte de Alexandru cel Bun. Era vi punct de vama. In confir-marea pe care o da' in 1460 stefan cel Mare Liovenilor pentruprivilegiul lor comercial se spune cà negustorii care vor duce posta-vuri in Tara Romaneasca vor avea de plait in gall de vamacea mare din Suceava, cate 2 zloti de car, la Vaslui, la Barladvi la Tecuciu.

Galata sunt de asemenea o veche avezare. Prima mentiune oavem In documentul din 23 Septemvrie 1445 pastrat numaiintr'un suret romanesc prin care stefan voevod scutevte douàcare ale man'astirii Homorului care vor aduce « pevte dela Galatisau ori de unde, in toatà tara » de vamä domneasc6. Acelavi privi-legiu 11 Intärevte, la 8 Octomvrie 1454, vi Petru voevod. Hrisovul,pästrat vi el tot numai sub forma' de suret româneasc, In condicamAn6stirii Homorului, prevede ca atunci « &and vor trimite càlu-garii 2 call, s'a* aduc6 pevte dela Galati, i dela iazere, dela bältisau ori de unde ar sa nu plateasca vama in toatà tara, nicila vaduri, nici brudina i màcar de ar i vinde acel pevte pe la tar-guri, ci nici atunci &a nu plateasca nicaiuri nicio vam6 ». Intr'ohotarnica dela Petru Rarev, din 15 Mai 1546, este pomenit « dru-mul Galatilor ceca ce ar constitui un indiciu c'd avezarea delaDudäre ajunsese la o oarecare Insemnätate. Daca era sau nutarg la sfarvitul domniei lui *tefan cel Mare, nu se poate Insà pre-ciza, cu documentele cunoscute asfazi. Numele ar fi, dupa Al.Philippide, de origine pecenega sau cumana; nici In privintaaceasta insa, nu existà certitudine. Sate cu acelavi nume Galatise Oa vi In judetele Huniedoara, Alba, Näsàud i Fag6rav.

Pe Nistru, a existat, dinainte de Intemeiere, avezarea delaHotin, din jurul cetatii ; tot anterioara descalecatului pare a fi

aceea dela vadul Tighinei. Ambele sunt mentionate ca punctede vama In 1408; un « andru dela Hotin » apare mai Inainteca martor In hrisovul asupra autenticitalii eàruia existä dis-cutie Inca din 11 Fevruarie 1401; un « Horaet, dela Hotin » inhrisovul din 7 Ianuarie 1403. Aceste douà avezari erau probabiltarguri Inca' de pe vremea lui Bogdan vi Lateo ; in once caz Inaintede Alexandru cel Bun. Turcii i-au spus Tighinei Bender careinseamnäi, In romanevte port, nu poarta, ava cum s'a afirmat

www.dacoromanica.ro

454 ORA*ELE SAU TARGURILE. SATELE

(compara Cu Bender Abbas i Bender Schachpur, ambele la golfulPersic 1). Soroca, tot pe Nistru, nu e pomenita decat spre sf&r-itul lui stefan cel Mare: In tratatul de pace cu Ioan

Albert, regele Poloniei, din 12 Iulie 1499, vi In acela, de alianta,cu Alexandru, marele duce al Litvaniei, din 14 Septemvrie, acelavian, apare, ca ultimul dintre parcalabi, « Coste parcalab de Soroca »(In cel de al doilea tratat i se spune « staroste »). Tot din timpullui stefan ce! Mare avem i primele mentiuni despre Orhei. Intr'undocument din 1. Aprilie 1470, gäsim Intre martori pe o Gangur,al Orheiului » (sublateles parcalab). De aci Mainte i pana spresrarvitul domniei parcalabii de Orhei apar obivnuit In hrisoave ;Intalnim chiar boieri Insemnati ca Vlaicul i fiul sau Dumaunchiul i varul voevodului care ocupa aceasta dregatorie. La20 Ianuarie 1497, stefan intarevte lui Neagul Calmatuiul stapa-nirea peste o jumatate din satul Molevti « subt Orheiu » (no,CAirgem). Nu vtiu sigur de unde va fi venind numele acestui targ,poate din slavul oreh = nuca ; pentru comparatie citez OrheiulBistritei In Ardeal, apoi Odorhei, Oforhei, precum i Celei, pe Du-dare vi In Gorj, i Ciudei, In jud. Storojinet. Oravul de astazi nucoincide, ca avezare, cu acela din veacul al XV-lea. Schimbareavetrii a avut loc probabil In cursul veacului al XVI-lea, deoareceIntr'un document din 28 Ianuarie 1618 se vorbevte deja de Or-heiul cel Vechiu ».

Revedinta Lei pupa a fost In veacul al XV-lea Intargul cu acelavi nume. La 25 August 1454, gäsim pentru Intaiadata In documente aceasta avezare, alaturi de Targul Frumos,targul Iailor, Vasluiul, Romanul i altele care nu sunt targuri.In confirmarea pe care o da, la 29 Iunie 1456, Petru VoevodLiovenilor, pentru vechiul lor privilegiu de comert, e trecuta,ca punct de vama pe drumul « catre tinutul tatdresc » i La-pupa. Ea Inlocuevte vama dela Tighina despre care Domnulspune explicit ca a desfiintat-o. Peste patru ani insà, 'lute° altaconfirmare, dela stefan, vor fi mentionate amandoud acestevami, i cea dela Tighina i cea dela LApuvna. Crearea targuluiLapuvna a fost deci o consecinVä a negotului, intocmai cum s'aIntamplat i cu alte centre, desvoltate In jurul locurilor de popasale negustorilor, de vama ale domniei. Intr'un document din 15 Fe-vruarie 1.606 e amintit un « Dumitru diiac, chihaie ot târg Lapuvna »

www.dacoromanica.ro

Un targ care nu mai exista in 1489 era Teirgul-Seirata. In acestan la 13 Martie, Stefan cel Mare intare§te lui Lupe armasul, intrealtele, §i. « o seli§te la Prut, unde a fost TArgul Saratii, mai susde gura S6ratii ». (rAo MIA Timm& GlIprITH, flOgIll Ulf OVreTTE (-hp4TH)E vorba de afluentul de pe partea stiingd a Prutului, dinactualul judet Cahul. Din ce pricin6 anume se desfiintase targul,documentele nu precizeaz6; poate va fi fost din pricina rava-lirilor tatare§ti.

Tot a§a a disp6rut tArgul Oltenii care figureaz6 ca asezare in-semnatil in cele mai vechi harti ale Moldovei. Pe vremea lui Bogdan« cel Orb » el se pustiise, era silifte §i isi schimbase si numele inLungociul: asa ne spune un document din 17 Dechemvrie 1514.

Acestea aunt orasele sau targurile pe care le constatam inMoldova pan& la moartea lui Stefan cel Mare. Si aici, ca §i inTara RomaneascA, unele din ele preced intemeierea Statului;altele sunt tocmai consecinta acestei intemeieri, a miscàrii co-merciale mai intense ce i-a urmat, a ridiarii de ceati pentruapararea noului stat.

Populatia ora§elor noastre, in veacurile al XIV-lea §i al XV-lea,a fost amestecata. In Tara Româneasc6 §i In Moldova noi aka-tuiam majoritatea ord§enilor. Multi dintre ace§tia duceau deaitfel o vie*" de rurali, cultivAnd ramântul §i cresand vite ca§i. cei din sate. Si astazi o sum'à dintre locuitorii dela margineatargurilor §i oraselor noastre au acelea§i ocupatiuni. Sa,si se in-tAlneau inteo serie de centre; ei venisea in urma unei mi§c6ride colonizare, facutà sau sub auspiciile Cavalerilor Teutoni e

cazul cu Tara Româneasa sau din proprie initiativg, cum seintamplà. in Moldova. Ii constatdm la ampulung unde s'aup6strat in numgr insemnat pArià in a doua jum6tate a veaculuial XVIII-lea, judetul alegandu-se, potrivit unei intelegeri, alter-nativ din rAndul lor si din acela al RomAnilor. Erau §i. la Thr-goviste, iar In numär mai mic si la Ramnicul-Nalcei §i la Baiade Arana. In Moldova, ii gdsim la Baia, unde ei constituiau,la jumAtatea secolului al XV-lea, o parte insemnatà a popula-tiei, poate majoritatea. A§a rezultà cel putin din documentulcu data 26 Ianuarie 1453 prin care Alexandru Voevod d6ruestemàngstirii Pobrata un mertic anual de dou6sprezece coloade deorz §i patru de grAu, dela morile din Baia, « cu voia §oltuzilor §i

30

POPULATIA ORA$ELOR NOASTRE 455

www.dacoromanica.ro


pargarilor » de acolo. Si « oricand Sasii din Baia adaoga Dom-nul vor &Aka » aceasta tocmeala, ei « ne vor plati 60 ruble deargint ». Pin urmare ei constituiau elementul de capetenie, deoa-rece ei si nu altii Bunt citati. Colonii insemnate de Sasi mai erausi In Siret, In Suceava §.1 In Thrgul Neamtului. Pe la 1380 gasirnIn socotelile orasului Lwaw « Moldoveni » din Siret purtand numegermane, caracteristice: « Bertold, Friedmann, loan Zimmermann,Henric, Anselm, loan Leffel, Schonebeck », iar In 1402 suntcitati Laurentiu Springer si Petru Conrad. In Targul Neamtului« besearica 6a saseasca » este pomenita In 1672; la aceasta dataasadar mai erau Inca urmasi de ai vechilor colonisti (vezi si p. 448).E probabil sa fi fost elemente sasesti si la Agiud unde si astaziIntalnim nume de origine germana si la Sascut care inseamna Inungureste: « Fântana Sasului ». Alte urme in toponimia moldo-veana Bunt: Sasea, parau in partile Neamtului si sat in judetulBaia, Safii, numiti uneori §i. Seisciorii, sat in judetul Sucevei ;numirile topice Sasul (o poianà in lunca Siretului inferior, amin-tita in documentul din 7 Aprilie 1548 dela Ilia§ Voevod ; uncatun In judetul Putna, etc.) pot sa vie dela vreun Sas, dar sidela vreun Roman care a avut aceasta porecla (compara cuRomani numiti Tatarul, Rusul, Sarbul, etc.1).

Numero§i au fost §i Ungurii, cei mai multi Sacui, a§ezati Intargurile noastre. li Intalnim la Umpulung, In Tara Roma/leased,la Agiud, la Trotu§, unde se pomene§te, la 6 Noemvrie 1656, deun « Miclau§ §oltuzul », la Bacau, la Roman, la Neamt, la Baia,la Suceava, in genere In mai toate targurile cuprinse Intre Car-pati §i Siret. E interesant ca cea dintai traducere in ungure§tea Bibliei s'a facut In Moldova si anume In Vargul Trotu§ului, Inanul 1416. Un numär apreciabil de proprietari de mo§ii §i de dre-gatori din secolul al XV-lea poarta nume ungure§ti, unii dintre eifiind probabil la origine Unguri sau Sacui. La 15 Martie 1410,Alexandru cel Bun darue§te (sau mai degraba, inteirefte: documentuls'a pastrat numai inteo traducere tarziel) lui Domocuf stolnicul§i fratilor sai Blaj §i lacobu, fiii lui Ghelebi Mielouf, §ase sate, Inregiunea Ca§inului si a Oituzului. Tot pe timpul lui Alexandruce! Bun, intalnim In documente pe boierii Iftinei, Tanza4, Korlat,Hodco 'tibor. Mai tarziu, pe timpul fiilor lui, este citat Dienifspatarul, care apoi ajunge si logofat. Sub Stefan cel Mare gasim

www.dacoromanica.ro

pe Bora qandra, parcAlabul de Chilia, pe un Tador Urdiugaf al&Ann nume, din ördöngös, inseamia « indracitul » (ördög --= dracul).pe un Latco Leghetif §i pe altii. In afarà de cei din tArguri, auexistat Unguri §i In sate, In judetul Bacaului cei din Lucä-ce§ti apar Intr'un act din 20 Mai 1459 dela stefan cel Mare §ial Romanului: Bunt predecesorii Ciangailor de astäzi. i In ju-detul Putna, In Vizantea, s'au jastrat pAn6 in zilele noastre ungrup de Unguri, catolici, vorbind 11166 unii dintre ei ungu-re§te. Peste Siret, Osim colonii ungure§ti In Ia§i, unde existala 1620, §i o « ulit5 ungureascA », la Cotnari, unde un documentMil data aminte§te pe §oltuzul §i « pArgarii Iocu§ §i Iucman >>la Hui, la HArl6u. In acest din urna tArg g6sim pe locuitoriiCarlac Lasläu, Tot I§tfan, Sta§co, Sebi§tian, Fasechi§ §i Im-briv (Imbrea) care vând la 28 Mai 1470 luí stefan cel Mare ovie de peste noia f glci, cu pretul de 544 de zloti tätäre§ti. Cincidin aceste §ase nume sunt curat ungure§ti.

Bandini, misionarul catolic care a strAlatut Moldova, pevremea lui Vasile Lupu (1646), afirmä ca ar fi fost mai InainteIn nunar apreciabil 200 de case, cu bisericd §i cu invAt`átor§i In Tecuciu, dar c.a. In momentul acela nu mai existau. Numeca al lui « Anton Boa*, §oltuzul de Tecu6 », pomenit Impreungcu cei « doisprke pargari §i cu toti tArgovetii cei MtrAni §.1 cutineri » Inteun act din 24 Septemvrie 1661, e un indiciu despreexistenta odinioarà a unei populatiuni ungure§ti in acest tArgdin tara de jos.

Inca din a doua junatate a secolului al XIV-lea existau Intargurile Moldovei un numär Insemnat de Armeni. Ei veniseràpe la Nordul Mdrii Negre, a§ez'andu-se §i In Crimeia §i In ora§elePoloniei, In Lw6w, in Camenita, etc. In Suceava, la jumAtateasecolului al XV-lea, erau a§a de numero§i Incat aveau §i un « voit »adic6 un §oltuz al lor, cum e acel « Serchiz voit armean » carefigureaza printre martorii hrisoavelor domne§ti din 5 Iunie 1449§i 13 Iunie 1456. La 10 Ianuarie 1451, Bogdan Voevod acordàmängstirii Moldovita mai multe scutiri pentru « casele sale dinSuceava, unde este locuinta Armencii Stana ». Aceste case fuse-seed &Amite mkastirii In 1448 de un anume Ckrarzan, sotulStanei, tot Armean §i el, dupà cum rezultà §i din actul posterior,cu data 6 Octomvrie 1454. Printre martorii hrisovului din 13

30'


www.dacoromanica.ro


Iunie 1456 §i Indatà dupà voitul Serchiz, figureazA « pan Iva§coArmeanul ». Colonii de Armeni erau In toate centrele mai In-semnate ale Moldovei, mai ales In acelea prin care treceau ma-rile di de comert ; negustori priceputi, ei fAceau transporturide marf6 la distante considerabile cu carele lor « armene§ti po-menite, aräturi de cele « nemte§ti », In privilegiul comercial acordatLiovenilor de Alexandru cel Bun. li IntAlnim in numar apreciabilla Cetatea Alb6 unde s'au gdsit §i monezi de argint §i de bronzdela sUr§itul secolului al XIII-lea, apartinând regilor din Ar-menia. Din Moldova, au trecut §i In Tara Româneasc4. Feciorulunui Hacicu dela Râmnic », negustor, e amintit inteun documentdela Radu cel Mare. Alti doi negustori, Kyrka » §i « Avedik »

din Thrgovi§te, dupá cAte se pare sunt citati ca martoriinteun proces comercial, tot in timpul lui Radu (12 Aprilie 1500).

Alhturi de Armeni §i tot negustori ca §i ace§tia, dar In numärmai mic, erau Grecii. Se &eau mai ales in Cetatea Alba, in Chilia,In BrAila ; nu lipseau insà nici in ora§ele din interior. In timpullui Mircea eel Batran e amintit In Targovi§te un locuitor NicolaMetaxar care, judecAnd dupà nume, pare a fi Grec. Un « GheorgheGrecul » apare ca martor la Thrgovi§te In procesul comercialamintit mai sus, In timpul lui Radu ce! Mare. Un Arghiropol seImbogälise a§a de mult In « Vlahia », !neat pe la 1.415 §i altii sehotArIserd de a veni la Nord de Dunäre, incerce norocul.unii dintre boieri, atAt In Muntenia cat §i In Moldova, par a fi,judecand dupe nume, Greci. CitAm cazul lui Filos logofdtul, dintimpul lui Mircea cel Bark', al lui Sarandino logofältul, amintitintioun document din 16 Sep temvrie 1430, al lui Duca, pe vremea luiRadu cel Frumos. In Moldova, &in' pe Manoil Grecul boier Insem-nat al lui tefan cel Mare §i pe Kirakola, vistier al aceluia§i voevod.

Evrei n'am constatat documentar in -târgurile Moldovei panala 1504. Moise Filosoful care trä'e§te pe vremea lui Alexandrucel Bun §i al cdrui nume ar putea induce In eroare, era In rea-litate un boier moldovean, frate cu Van6 (Oan6) Popa §i pro-babil §i cu Mihail Popa. Avea mo§ie pe Rebricea In judetulVaslui, « satul lui Moi§6 Filosoful », pe care copiii lui, anumeDanciul §i Maru§ca, 11 vând, la 8 Octomvrie 1462, lui Nicoar4garbescul Cu 60 de zlati tätäre§ti. Pentru Tara RomâneascA n'amcleat o singurà mentiune, §i aceea frig discutabilä. E vorba anume

www.dacoromanica.ro


de procesul pe care 11 are « feciorul lui Hacicu dela Minnie » cuurmasii unui « Hana's Bliume » din Brasov caruia ii revandusemarfa cumpàrata de el dela un Evreu. Domnul din acea vreme,Radu ce! Mare (1495-1508), roaga pe Brasoveni 85 facà drep-tate supusului sal, deoarece acesta « a plait Evreului dela careluase marfa. Avut-a sau n'a avut continua Domnul el si-avândut si casele si viile si tot, cum a putut, si s'a plait Evreului.Caci la noi e obiceiul: nu plateste bogatul ci plateste datornicul ».Prin urmare, s'a faca si Brasovenii, la randul lor, dreptate, silindpe urmasii lui « Bliume » sa plateasca feciorului lui Hacicu. Evreulcitat in acest document pare a fi dintre acei negustori din im-periul turcesc care veneau la Dunare cu maría lor si o vindeaula ai nostri, acestia revanzand-o mai departe Brasovenilor siSibienilor. Se poate sa fie frig si vreun Evreu stabilit inteunuldin (maple dela Dudäre sau in Capitala.

In Ardeal, Sasii formau, evident, majoritatea in orasele inte-meiate de ei. Brasovul, Sibiiul, Sighisoara, Bistrita, Sebesul,Mediasul mtrau in aceastä categorie. In numar apreciabil se ga-seau colonisti germani si la Cluj, la Dej privilegiile acestoradin urinal sunt confirmate de regele Bela al IV-lea la 1236 laSamar.

In suburbia Brasovului, in chei, gasim pe Romani in veaculal XV-lea. Acolo fusese stabilita mai inainte o colonie de Bul-gari care insa a fost asimilaa de Romani in decursul vremii.Radu cel Mare se adreseaza inteo scrisoare « you'd' Bulgarilor dinBrasov care v'ati am6git si ati iesit si ati umblat cu Tagoreanu »se vede vreun hot sau contrabandist vestit spunandu-lea a intervenit pentru ei jupan Semca sulgerul si ca prin armarele ingaduie BA vie iarasi si sa se « hraneasca » adica sa faca negotin Tara Romaneasc6. In 1477 este pomenit si un Costea pres-byterum » adic6 popa Costea care locuia « in platea Bulgarorum »,prin urmare in « strada sau ulita Bulgarilor » din Brasov. Pevremea lui Radu ce! Mare, procesul de romanizare al Bulgarilordin chei era in curs; in 1564, intalnim, inteun proces o seriede nume caracteristice ale celor cari asimilau pe Bulgari: Cristea,Neagul, Petru Grecul, Oprea Surdul, erban Dancul, Burn.",Vlaicul, Oprea Strambul, Radul Porcan, Cfaciun Stan, IoanPorcarul, Radul Oprea Displetitul, etc.

www.dacoromanica.ro


Ormuirea ora§elor. In ce priveste earmuirea oraselor, consta-tam cà ea se face, i de o parte si de alta a Carpatilor, prin consiliicomunale, alese de cetäteni, având in frunte un primar i unajutor. In Ardeal, consilierii comunali, in numär de doisprezece,se numeau « Biirger » adica cetäteni, iar primarul « Biirgermeister ».Numele consilierilor a fost adoptat atat in Muntenia cat si inMoldova sub forma usor modificata, de pargar ». Erau tot catedoisprezece. Primarului i se spunea insä. in Tara Româneasc6<jade; *, iar in Moldova « pltuz », dupa germanul « Schultheiss »,ajuns la noi prin fillerà polonä. (szoltys); cateodatà se mai intre-buinta in unele orase din Moldova, de pildä in Hotin, in Fälciu,termenul « voit », care in Ucraina designa pe primarul satului.Soltuzul avea un ajutor, pe « pargariul cel mare », cum e acelArpentie din Targul Neamtului, pomenit inteun document din13 Iunie 1661 sau Giurge din Cotnari, martur inteun zapis färädata'. Cele mai vechi mentiuni despre acesti conduatori comu-nali le avem exceptie fäcandu-se de actul din 1 Noemvrie 1404al pargarului Ulrich din Suceava, pentru care s'a propus data1504 din timpul lui Alexandru cel Bun i al fiului säu StefanVoevod. In 1421, soltuzul i pargarii din Baia scriu in nemte§tede aceia ei îi zic « Grof und gesworn Burger der Stat Molde »voitului i judetilor din Lw6w pentru o mostenire läsatä deNidos Hecht din Baia orasului polen. Prin 1434, anul nu existäIn scrisoare, ei a fost dedus « soltuzul Harlea din Barlad » seadreseazä biräului din Brasov, cerandu-i sui. urmäreasc6 pe doioameni de acolo pentru suma de zece zloti pe care o plätise pentruei, fiindu-le chezas. Proba-bil din 1435, anul iaräsi nu esteardtat, dar rezultä din compararea cu alte acte similare, cu datacertä. Bunt cele douà circuläri ale lui Stefan Voevod cu privirela negustori_i brasoveni. In cea dint:Ai, din 5 Martie, domnul seadreseaz6 « tuturor boierilor i vornicilor i oltuzilor qi peirga-iilor i juzilor i vätämanilor... », interzicandu-le sä se despä-gubeasc6 dela negustorii brasoveni pentru datoriile ce au deprimit dela alte persoane din Brasov. In cea de a doua, din 19Dechemvrie, Stefan se adreseaz6 in mod special « tuturor soltu-zilor i pargarilor din toate targurile, ce sant in Tara Noastra »,pentru a rasa pe negustorii brasoveni « vandä. märfurile lormärunte, cum au vandut pe vremea phrintelui nostru ». La 29

www.dacoromanica.ro

CARMUIREA ORASELOR 461

Noemvrie 1443, sunt mentionati « pArgarii dela Baia » care stA-pâneau, impreun6 cu irandstirea Moldovita, cloud' mori. Despreacesti pargari stim c erau Sasi: ne-o spune documentul din 26Ianuarie 1453, care prevede ce surmà vor plati « Sasii din Baia »dacA intelegerea fAcutd de Domn cu « soltuzii i pargarii » lornu va fi respectatà. In Suceava, pe lArigäl soltuzul obisnuit, maiera, din pricina marelui num6r de Armeni stabiliti acolo, si unsoltuz sau un voit armean, deosebit. II gdsim printre martoriihrisoavelor din 5 Iunie 1449 si 13 Iunie 1456; numele e caract-teristic: Serchiz voit armean ».

Pentru Tara Româneasca In afarà de documentul din 1406a/ lui Mircea cel BatrAn, pomenind pe jupan Bratul judetulJiului » (c2AAK-K My*, ciarn scrisoarea din timpul lui VladDracul (anii circa 1433-1437) prin care boierii Stanciul vistierulsi fratele sdu Constandin comunic6 Brasovenilor eh' s'a fàcut mär-turia pe care o cereau acestia «lnaintea lui Hanà i inainteapdrgarilor din Tdrgovifte » (H Ii1Yk1, rwitrapH WT Tirkrompa)prin urmare, sà1 se elibereze « avutul ». In 1482, tot In legälturdcu Brasovenii, Vlad alug6rul trimite o porunc6 « tuturor oame-nilor ce se gAsesc In tara noastrA: i paraabilor de prin toateorasele noastre qi pdrgarilor i vamesilor ce sânt prin orase saula Durare, pe unde se vâneaz6 pestele, i oricàrui alt orn » sä"lase pe negustorii din Brasov sàvânza i sa cumpere nestingheriti,plgtindu-si bine inteles numai « vama cea veche... dupà asezà-mântul de mai inainte ».

Judetul sau soltuzul i pargarii reprezentau tArgul In rapor-turile cu Domnul i cu dregatorii si 11 administrau. Ei aveau grijä"de hotarele tArgului, sà nu fie Incàlcate de vecini iar and aceastase IntAmpla, purtau judecatd pentru restabilirea lor. E cazulorasului Gherghita al càrui judet, Gheorghe, i cei 12 pArgaripoartà judecatä, In 1560, cu satul Meletii. Acesta rdmâne delege si Domnul intareste ordsenilor « mosia din toate pàrile im-prejurul orasului, cum au tinut de mult, pentrucà a fost latrAnA

dreaptd mosie » a lor. Tot in sarcina soltuzului sau judetuluia pArgarilor era hotärnicirea proprietAtilor particulare din cu-prinsul targurilor i adeverirea tranzactiilor (vanz6ri, cump6r6ri,schimburi, danii) intre targoveti; acestea din urm6 erau trecuteIntr'un « catastih » care putea servi astfel, In caz de procese, drept

www.dacoromanica.ro

462 ORA$ELE SALT TARGURILE. SATELE

märturie. Nu tira dacä asemenea catastife erau In toate oraseleIn epoca veche; la Barlad 11 constatam In 1.632; la Ia§i, el existala Inceputul veacului al XVII-lea. Dupà acest ultim catastih sedadea la 1.5 Martie 1.620 adevering ca Vitold logofdtul a vändutlui Nicorità mare vornic de Ora de sus # o casà cu tot locul im-prejuras in ulita ungureascä, längä Mihai », sub domnia lui GasparVodä §i « In zilele lui Glegorcea Lapte-Acru, cu 12 pärgari ».

Pe actele eliberate, in afarà de mentionarea numelui soltuzuluisau judetului si a pärgarilor, care mai tärziu, iscàleau chiar, sepunea i pecetea thrgului. Ea era de obiceiu In legäturà cu produsulcarcateristic al regiunei sau cu vreo Imprejurare specialä proprieorasului. Astfel pecetea Trotusului, o cunoastem de pe actedela sfärsitul veacului al XVI-lea avea reprezentat un brat,Incovoiat tinand ciocanul ridicat: aluzie la ocnele din apropiefe.Pecetea targului Scheia din Roman un peste ; a Botosanilor,un päun; a 136ii foarte veche, din veacul al XIV-lea uncerb fugind ; a Romanului, un cap de mistret ; a Pietrei, o cä-prioarä ; a Läpu§nei, o cruce; a Bärladului, soarele si trei pe§ti ;a Siretului, chipul Sfäntului loan. In Tara Romaneascä, pecetea,cu legenda In latineste, a Campulungului, Infäli§eazà o pasäre;aceea a Bucurestilor, pe fecioara Maria cu princul Isus In brate;a Pitestilor, o cruce.

O altà atributie a acestui organ comunal era repartizarea,prin cislà, a därilor si a muncilor pe care trebuiau sà le prestezeorg§enii §i sälenii de pe mosia sau din cuprinsul ocolului respectiv.In caz de judecatà, soltuzul sau judetul §i pArgarii puteau pro-nunta pedespe: lovituri de toiege sau gloabe adic6 amenzi. Vino-vatul avea lug drept de apel la judecata domneascä.

In afarà 1nsä de aceste organe comunale, judetul sau soltuzulsi pArgarii, mai erau in targuri si reprezentantii autoritätii cen-trale, ai domnului.

In Tara Româneascd ei se numeau « pa'rceilabi ». In 1482,Vlad Gälugärul se adreseazà, dupà cum am vAzut mai sus, « par-cAlabilor de prin toate orasele noastre *, poruncindu-le sä nusupere pe negustorii brasoveni ; mai inainte, In 1476, Octomvrie7, Vlad Tepe § dkluse o porunca similarà; potrivit ei, nimeninu trebuia sä 4 bäntuie » pe Brasoveni sau sä le punä vämi maimari « nici pärcälabii de orase, nici vornicii, nici vamesii dela

www.dacoromanica.ro

ora§e, nici vame§ii ce sAnt la vAmile plaiurilor sau « la DunareErau tot una ace§ti « pâralabi de ora§e » cu parceabii cari condu-ceau judetele §i cari i§i aveau evident re§edinta In ora§ele-respective sau In cetAti ? Suntem inclinati s'o credem, deoarece-e putin probabil sa fi existat doi dregkori, numiti la fel, inacela§i loc.

Pe 14110 parc6labi, documentele mai amintesc In ora§e, totca organe ale Domniei, pe vornici. Ei aunt citati In scrisoareapomenita mai sus, a lui Vlad Tepe; Ii vom gàsi i mai tArziu, inveacul al XVII-lea, cum e de pildà vornicul de Targul-Jiiu, in1630. Bänuesc cà ace§tia erau subalternii marelui vornic §i aveauca atributie judecarea pricinilor.

In Moldova, reprezentantii puterii centrale in targuri, se nu-meau de asemenea vornici. Ii aminte§te pentru intaia datà teffiul lui Alexandru cel Bun, in scrisoarea sa din c. 1435 in carearata « tuturor boierilor §*/ vornicilor §i §oltuzilor §.1 pargarilor §ijuzilor §i v4t6manilor », deci tuturor dregnorilor: dela curteadomneascA, din tArguri §i din sate, cum trebuie sà procedeze inprivinta datoriilor de bani pe care le au fag de localnici unii dintreBra§oveni. Mai multe 16muriri ne dà asupra lor undocument dela stefan cel Mare. La 30 August 1479, acesta hotà-rà§te ca pe locuitorii satului 115.d6uti, atardätor de « mitropolia »-de acolo, sa nu-i poat6 judeca « nici un boier al nostru, nici sta-ro§tii, nici §oltuzii §i pArgarii din Suceava, niel §oltuzii §i pargariidin tArgul Siretului, nici vornicii din aceste cloud arguri, nici glob-nicii din tinutul Sucevii, ci numai episcopul de acolo sau delegatulacestuia. Se face o singurà exceptie: « numai pentru sfadd in Virgci pentru furtiogurile ce s'ar dovedi lz lata locului in tlirg, ludece.pe oamenii din RI ddigi vornicii kirgului ». (AKOPHHRH T1VOESCK11).Prin urmare, vornicii din targurile moldovene erau cei cari ju-decau a§a zisele delicte flagrante; ei puteau pronunta deci sen-tinte: lovituri de toiege §i gloabe. Un asemenea vornic este

Vlad Tuceaiski, vornicul din TArgul Romanului » care apareca martor In documentul din 7 Ianuarie 1403, dela Alexandru celBun, ocupAnd locul al 16-lea, a§a dar spre sfar§ittul listei. Tot vor-nici de tArg par a fi unii dintre acei Vornici de Suceava » earl.apar In eateva documente dela Alexandru cel Bun, impreuna cualti vornici cei mari §i in urma acestora In lista de martori.

CARMTJIREA ORA$ELOR 463.

www.dacoromanica.ro


TArgurile, intocmai ca si satele cle mai multe din ele fu-seserd doar la inceput simple sate --isi aveau fiecare « hotarul »lor, pe care tArgovetii fäceau agriculturä, cresteau vite, aveaumori, etc. Aceste hotare sau rndcar portiuni din ele apartineauuneori ca la Curtea de Arge§ si la Gherghita ord§enilor;ace§tia pot vorbi prin urmare de « ocina » lor ; in genere insd,hotarele erau proprietate domneascd; unele targuri mai nouis'au desvoltat chiar si pe proprietdti boieresti. Targovetii aveauasa dar numai folosinta pdmântului, pentru care pldteau ddrisi prestau munci voevodului, proprietatea rdmânea a acestuia-din urmd. De aceia, Domnul poate dispune de « hotarele »gurilor ; le poate mdri, alipind la ele mosii cumpdrate, dupd.cum le poate si micsora, däruind boierilor sau mänästirilor pdrtidin ele. Afldm astfel dintr'un hrisov dela Vlad Cdlugdrul (1493)cá fratele &du Radu ce! Frumos luase mai multe sate dela ni§teboieri si le ddruise mändstirii Tismana i « cetätii » adicd targuluide acolo. Tot asa stefan cel Mare, in 1495, cumpArd cu100 de zloti tältäresti selistea Ivancea sit o alipeste de hotarultârgului BArlad, dupd cum in 1475 alipise de hotarul targuluiMatra jumdtate din satul Tortoresti. Cu deosebire importantd.este sporirea hotarului tArgului Vaslui, in 1491, când stefanii adaogd. 16 sate si selisti cumpdrate de el dela diferiti proprie-tari cu insemnata sumd de 1490 de zloti tdtdresti. DimpotrivdNeagoe Vodd Basarab ja mosia Fldmânzesti a orasului Curteade Arge§, si zideste pe ea vestita sa mdndstire. La fel, MironBarnowski däruieste boierului sdu Buhu§ o mosie in hotarulTargului Frumos. Evident, targovetii puteau avea, ca silocuitori, proprietdtile lor prin cumpdrdtoare. De asemenea erau-considerate ca proprietätile lor plantatiile vii,*livezi precum

constructiile pe care le Mceau in hotarele tArgurilor. La 28 Mai1470, sase locuitori din 1-1Arldu vând lui *tefan cel Mare o vie

-de noud fdlci i patru « corocini » (probabil « pasi » cu pretul de 544de zloti tdtdresti. In genere lug, hotarele tArgurilor erau destul-de intinse ca fiecare sd aibd in deajuns loc de ardturd si imas.

In Moldova, constatdm, in afard de hotarele tArgurilor, §i

« ocoalele » lor. Prin acest termen se intelegeau un numdr de sate-dimprejurul fiecdrui targ, care depindeau de acesta sub raportuladministrativ, erau sub « ascultarea » lui. Numdrul satelor nu era

www.dacoromanica.ro

fix, ci varia; el putea fi sporit sau micvorat, dupà cum cereauinteresele Domniei. In 1435, In scrisoarea lui Ilia§ cätre regeleVladislav al Poloniei, sunt mentionate pentru intäia dat6 ocoa-lele (In slavone§te: onorriL; mai tärziu acest termen ajungesä. Insemne vi tinut) tärgurilor Vaslui, BArlad vi Tecuciu. Din do-cumentu1 cu data 12 Aprilie 1458 prin care stefan cel Mare con-firmä « mitropoliei » de Roman satele Leucu§anii vi Dragomirevtii,.specificand c6 locuitorii lor nu vor avea niciun fel de Indatorire6tre targ, rezultà cà aceste sate tineau de « ocolul » Romanului.Tot in timpul lui stefan sunt amintite i ocoalele targurilor Piatravi BacAul. De cel dintâi ineau satele Zänevtii, Stolnicii vi Faurii,pe care domnul le däsuevte la 20 Aprilie 1491 mänästirii Taz-läului; de cel de al doilea, satul Bure§tii de pe Siret, numit viFundul, pe care stefan 41 däruevte de asemenea mänästirii Taz-Mului, la aceea§i data. Tot de ocolul Pietrei tinea vi seli§tea depe pâräul Almavul mic pe care Petru chiopul o däruevte in 1577mänästirii Pangäratilor.

In Ardeal, oravele aveau « hotarele » lor ; la inceput, In epocaarpadianá, aceste hotare erau de drept proprietatea regelui careputea s le däruiascA, Intocmai ca vi dincoace de Carpati. Ulteriorbig, ele devin proprietatea oravelor i nu mai pot fi Insträinate.

Satele au constituit lntotdeauna forma de avezare tipicd anoasträ. Cuvantul e de origine latinä, vine din « fossatum » adicä« loe Inconjurat cu van (fossa), deoarece vantul alcätuia limitasau hotarul satelor In epoca stäpAnirii romane. Din fossatum s'afäcut « fsat »: in aunt:A forma gäsim cuvântul in Psaltirea Sche-ianä ; de aci, apoi, s'a ajuns la forma de astäzi. In secolele XIVvi XV, satele erau mult mai mici cleat cele de astäzi; sateleintinse, cu populatie numeroash, constituiau o exceptie. Se lm-pruleau in trei categorii: sate domnefti, avezate pe proprietätiledomniei, sate boierefti sau mänàstireti care erau proprietateaboierilor vi mánästirilor vi satele de momeni sau reizcifi, formatedin coproprietari, descendenti dintr'un strämov comun. Sateledomnevti erau administrate, In Moldova, In secolul al XV-lea, decnezi, juzi sau Qátámani. Sunt numeroase documentele careamintesc pe acevti reprezentanti ai autoriatii centrale. La 30Ianuarie 1425, Alexandru cel Bun däruevte lui stefan zugravul,pentru a lui « dreaptà vi credincioasä slujbg » patru sate pe

SATELE 465

www.dacoromanica.ro


Miletin, dintre care unul designat prin expresia « unde este judePa,sco ». Acela§i domn däruie§te la 24 Julie 1.428 boierului Sinat§i fratilor sài trei sate; in unul din ele, pe Tutova « este eneaz-Ciorsac». In sfttr§it, tot Alexandru därue§te, la 25 Dechemvrie1422, boierului Bogu§ §i tatalui Eau Nesteac satul Cuciurul « undea fost vataman Gherman». In secolul al XVI-lea termenii jude§i cneaz dispar, rämânând acela de vataman imprumut delaRu§ii vecini unde el avea i intelesul de « judecdtor sates° »;mai târziu, reprezentantul Domnului se mai nurne§te §i vornic..

In Tara Româneasca el poarta numele de parcalab, intocmaicum se numeau §i reprezentantii Domnului in targuri.

Satele boiere§ti §i mdrastire§ti erau administrate in Mol-dova de uriadnici i veiteimani, cari reprezentau pe proprietari..Ei aveau grijà &I se strang6 dijmele datorite de locuitori; tot eimAnau pe ace§tia la lucru, unde cereau stapAnii satelor. In TaraRomâneascà, administratorii satelor boiere§ti §i mAnästire§tise numeau peirceilabi. La 18 Aprilie 1599, Mihai Viteazul po-runce§te « pArc6labului din Albe§ti » al lui iladu Postelnicul BAlase in pace satul Poenarii asupra cAruia ridicase pretentiunist6pAnul säu, deoarece el apartine mAndstirii Viero§ul. « S6 Jaisatul sfintei màdästiri spune Domnul ...s6 nu-1 zAtigne§ti,.nici cu dânsul sà lucrezi... (sa fie) pentru ajutorul Orinteluiegumenul la once va voi sd porunceasca, §i sà lucreze unde va fi.lucrul sfintei màngstiri ».

In satele de mo§neni sau räzà§i nu constatam un reprezentantanumit al Domnului. Ele se administrau singure, frunta§ii satuluirepartizAnd, prin cislà aceasta inseamnd potrivit aprecieriilor comune, intemeiate pe o cunoa§tere exacta a averii fiecäruiasarcinile adic6 birurile §i eventualele gloabe sau näpà§ti. Mo§neniisau ràzà§ii dintr'un sat se impgrt,eau pe « cete dupàsau grupuri de familii, fiecare ceata a-valid un conducAtor al ei-Gäsim astfel inteun document din 1525, privitor la satul Pe§ti-§anii de sus din Gorj pe « VAlcul cu ceata lui », si pe « Dragomircu ceata lui ». De burià seam6 ace§ti conducàtori de ceata alegeau,pentru a-i reprezenta fatà de domnie §i fatà de pArc6labul jude-tului, pe unul dintre ei, lar acesta, impreuna cu sfatul frunta§ilor,adica a conducàtorilor de ceatà, asigura executarea poruncilordomne§ti. Credem deci ca satele de rdzà§i sau mo§neni au_ javut,

www.dacoromanica.ro

sub raportul administrativ, o organizare similar cu aceea a tdr-gurilor unde in frunte era judeiiul sau §oltuzul §i. cei 12 pArgari.Trebuie sd addogdm cà in aceste sate se aflau mu4i dintre sub-alternii marilor dregAtori, dintre vistierniceii, spdtdreii, pdh'ärni-ceii, etc. pe care-i amintesc documentele secolelor XV §i XVI.Printre cei cari iau parte, in 1520, la a§ezarea hotarului dintreTara Romdneascd §i Ardeal, gdsim §i pe un « Radu logorát dinBore§ti » 0 un « Socol logofdt din Baia ».

BIBLIOGRAFIEOrasele sau Tirgurile : I. Dobrogea: 1. G. POPA-LISSEANU, Incercare

de monografie asupra cetalii Ddrstorul-Silistra, Bucuresti, 1913, IV -I- 244p. in 80; 2. C. BRATE SCU, Contribuguni la studiul Deltei Dundrene, In Bul.Soc. Geogr., XL (1921), p. 194-215; 3. 0. TAFRALI, La cité pontique deDionysopolis, Kali-Akra, Cavarna, Téké et Ekréné, Paris, 1927, 80 p. in 8°;4. COL. M. IONESCU-DOBROGEANU, Tomi-Constanja, monografte, Constanta1931, XII + 136 p. in 8°; 5. GHEORGHE I. BRILTLANU, Recherches sur Vicinaet Cetatea Alba, Bucuresti, 1935, 200 p. in 8°; 6. OCTAVIAN S. MXRCULESCUCavarna medievala f i moderna (monografie istorica), Cernàuti, 1936, 31 p.in 8° (Extras din Analele Dobrogei, XVII); 7. FR. BASINGER, Histria (Istros)au XVI-e siecle, in Rep. Hist. Sud-Est, XVIII (1941), p. 137-139; CONST.C. GIURESCU, Pentru descoperirea Vicinei, in Rev. Ist. Rom., XIXII(1.41-1942), p. 530-531.

Ardealul: 7. G. D. TEUTSCH, Geschichte der Siebenbiirger Sachsenflir das siichsische Volk, vol. I, ed. 4-a Sibiiu, 1925, XIX + 611 p. in 80;8. PETRE DEIEU, Monografia municipiului Oradea f i judefului Bihor, vol. I.Asezamintele culturale din municipiul Oradea si judeful Bihar, Oradea, 1926,335 p. in 8°; 9. HENRICH ZILLICH, Kronstadt, Brasov, 1927, 51 p. in 4°; 10.OSKAR KISCH, Die wichtigsten Ereignisse aus der Geschichte von Bistritz unddes Nösnergaues con der Zeit der Kolonisten-Einwanderung bis zur Gegenwart,vol. I (1141-1699) 4 Bistrita*, 1926, 143 p. in 80; 11. 0. FR. KRASSER,Hermannstadt, Brasov, 1927, 62 p. in 4°; 12. IOAN MEDREA, Sighisoara,1928, 32 p. in 80; 13. EMIL SIGERIUS, Vom alten Hermannstadt, Sibiu. 1928,192 p. in 80; 14. OCTAV *ULUTIU, Brasov, Bucuresti, 1937, 228 p. in 8°.

Tara Romdneasca : 15. G. I. IONESCU-GION, Istoria Bucurescilor,Bucuresti, 1899, 818 p. in f°; 16. N. IORGA, Introducere la vol. I de Stucliisi documente, Bucuresti, 1901, XLIX p. in 8°; 17. AL. STEFANESCU, IstoriaTdrgu-Jiului, Targu Jiului, 1906, IV + 487 p. in 8°; 18. G. POBORAN, Istoriaorasului Slatina, ed. 2-a, Slatina, 1909, 507 p. in 40; 19. GH. ZAGORITZ,Tdrguri gi orase lntre Buzau, Tdrgoviste f i Bucuresti, Bucuresti, 1915, 111p. in 8°; 20. STOICA THEODORESCU, Monografia orasului Cdmpina, istoric f idocumente, Câmpina, 1924, 208 p. in 81; 21. C. RADULESCU CODIN, Cam-pulungul Muscelului, C-Lung, 1925, 288 p. in 8°; 22. DAN M. ILIE SCU, Un

BIBLIO GRAFIE 467

www.dacoromanica.ro

468 ORMELE SAU TARGURILE. SATELE

vechiu ora y dispiírut: Cetatea de Floci (incercare de monografie), Bucuresti,1930, 43 p. in 8°; 24. ING. GH. T. MARINESCU, Braila vecke (Schipi a evo-luyiei istorice), Brdila, 1930, 32 p. in 8° (Extras din Analele Brdilei); 25.DR. SAMARIAN GH. PomPEI, Istoria orayului Cei/iirasi (Ialomiya) delaorigine pcInd la anul 1852, Bucuresti, 1931, 292 p. in 80; 26. ANASTASEGEORGESCU, Craiova, Cercetdri istorice, I. Tdrgul Craiovei, Craiova, 1936,113 p. in 80; 27. N. IORGA, Istoria Bucureytilor, Bucuresti, 1939, 398 p.in 8°.

Moldova: 28. EPISCOPUL MELCHISEDEK, Chronica Husilor f i a Epi-scopiei cu aseminea numire, Bucuresti, 1869, IX + 463 + 175 p. in 80;29. ENSCOPuL MELCHISEDEK, Chronica Romanului yi a Episcopiei de Ro-mano, Bucuresti, 1874, IV + 353 p. in 8°; 30. V. A. URECHIA, Signortcirgului Petrei (judeyu Neamyu) in An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., t. X(1887-1888), p. 235-243; 31. N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei f iCetclyii-Albe, Bucuresti, 1899, 419 p. in 80; 32. D. F. CAIAN, Istoricul ora-sului Foc.,sani, Focsani, 1906, IV + 281 -F 283 p. in 8°; 33. AL. LAPEDATUO nouti narayiune a luptelor din,tre Movileyti 1606-1607 f i Sigiliile Roma-nului f i Cdmpulungului muntean. Comunicare, Bucuresti, 1907, 13 p.in 8°. (Extras din Conv. Lit., XL); 34. AL. LAPEDATU, Antichitclyile delaBaia, I. Note istorice, in Bur. Com. Mon. Ist., II (1909), p. 53-64; 35.N. A. BOGDAN, Orayul luçi. Monografie istoricd f i sociald, ilustratcl,1913-1915, 522 p. in P; 36. ARTUR GOROVEI, Monografia orayului Boto-yani, Fdlticeni, 1926, 460 p. in 4°; 37. GH. OHIBANESCU, Yasluiul, studiu f idocumente, Iasi, 1926, LI + 342 p. in 8°; 38. GH. N. MUNTEANU-BARLAD,Galata, Galati, 1927, 202 p. in 80; 39. DimiTRIE URZICA, Sate fi tdrguride pe Enaltul podis al Dorohoiului, Bucuresti, 1928, 70 p. in 80; 40. N. BA-NESCU, Chilia (Licostomo) und das bithynische in Byz. Zeitschr.,XXVIII (1928), p. 68-72; 41. AL. BOCANETU, Istoria ora.yului Cerndulipe timpul Moldovei, Cernduti, 1929, 102 p. in 80; 42. AUREL SAVA,Documente privitoare la tclrgul f i yinutul Lit pusnei, Bucuresti, 1937, 224p. in 80; T. HOTNOG, Numele topic Bender din Basarabia, In Rev. Ist. Rom.,VIII (1938), p. 241-242.

Populayia strilind a orayelor: 43. D. RUSSO, Elenismul in Romania.Epoca bizantind i fanariotd, Bucuresti, 1912, 70 p. in 80; 44. N. IORGA,Armenii i Romdnii: o paraleld istoricá, in An. Acad. Rom. Mem. Secy.Ise., t. XXXVI (1913-1914), p. 1-38; 45. N. IORGA, Istoria Evreiloryerile noastre, in An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., t. XXXVI (1913-1914),p. 165-205; 46. C. BRATEscU, Populayia Dobrogei, in 1878-1928 Dobrogea,Cincizeci de ani de viald romdneascd, Bucuresti, 1928, p. 201-257; 47.C. BRATESCU, Ibn Batutah. Un cdliltor arah prin Dobrogea In sec. XIII,In Analele Dobrogei, IV (1923), 2, p. 138-156.

V. si p. 235, nr. 13; p. 335, nr. 3; p. 579, nr. 11.

www.dacoromanica.ro

CLASELE SOCIALE

In epoca veche, tott proprietartipdmdnt, indiferent de supra fata stdpd-nitd, mii de fdlci sau cdfiva stdnjeni,erau boieri, adicd nobiti. Ei au consti-tuit pdtura conducdtoare i armata sta-telor noastre.

Problema vechii noastre organizäri sociale a fost mult discu-tatä in ultimile decenii ; s'au formulat Oreri cu totul deosebite§i asupra originii categoriilor sociale §i asupra evolutiei lor. Uniidintre istorici au sustinut a a existat la inceput, constituindtemeiul natiunii noastre, o tàrdnime liberà §i stàp'and pe ogorulei, care apoi a fost treptat-treptat aservità de catre boieri §iace§tia din urmA. 1§i datoresc puterea i averea unui act de usur-pare; aiii istorici au pus accentul dimpotrivä pe boieri, adic4pe proprietari, ace§tia formând elementul esential al statuluitaranii având la inceput o situatie de dependentd, de iobàgie.Dacà s'au exprimat Oreri atAt de categoric opuse, cauza trebuiecdutatd nu numai In dificultatea de a deosebi, din multimea§tirilor pe care ni le oferà materialul documentar adevàrul, dar§i, a§a cum s'a intAmplat cu o surnA de probleme, In ideile pre-concepute ale istoricilor, in dorinta lor de a g6si argumente §i justi-ficAri din trecut pentru rezolvarea unor probleme din zilele noastre._Intocmai dupd cum problema continuitätii Rom'anilor in DaciaTraiang a fost vàzutd de istoricii unguri prin prisma interesuluice aveau de a dovedi ca. sunt anteriori in Ardeal noug, tot a§a.§i problema vechii organizdri sociale in Principate a fost influentatà_de necesitatea satisfacerii dezideratelor legitime ale tgranimii dinzilele noastre. ImproprietArirea a fost o necesitate; ea trebuiarealizatä oricum s'ar fi desfA§urat procesul social In trecut. Nu eraprin urmare nevoie de justific6ri §i de argumente istorice. Astazi

www.dacoromanica.ro

470 CLASELE SOCIALE

.dupä improprietärire, deosebirea intre diferitele päreri ale isto-ricilor, este mai mic6; asupra catorva puncte eseatiale s'a ajunsla un acord; pe mäsurà ce materialul documentar, inch' in mareparte inedit, va fi dat la luminä, se vor lämuri §i. chestiunile careau mai rämas controversate.

Din documentele veacurilor XIV §i XV, rezultä ea' au existatIn Principate patru mari categorii sociale: E. Proprietarii depeimant numiti generic boieri, dar cari purtau §i p sun-Jià de altenume, in legäturä cu diversele aspecte ale situatiei lor ; in aceastäcategorie intra §i mandstirile. 2. Vecinii sau rumeinii, depinzandde cei dintai §i locuind in satele acestora. 3. Robii cuprinzandIn ambele principate pe Tigani, iar in Moldova §i. pe Mari. 4. Ord-4enii, cari au o situatie aparte.

Boieri s'au numit In epoca veche told proprietarii de pämänt,indiferent de suprafata stäpanitd. Si cel care avea zeci de sate §iacela care träia in devälmä§ie cu rudele lui pe o parte dintr'unsat, tot boier se chema. Acest cuvant Inseamnä nobil, de frunte,noi 1-am luat dela Slavi, lar ace§tia la randul lor dela nävälitoriimongoli sau turci, poate dela Bulgari a cdror nobilime se imparteaIn douà categorii: cei mari numiti tocmai a§a bolean, §i. cei mici,-bagaini.

In primele timpuri ale vietii de stat romane§ti, nobilimea afost reprezentata prin urmare de proprietarii pamantului; maitarziu titlul de boier a ajuns sä se dea In special marilor proprie-tari fli. dreg4torilor, adica slujba§ilor domne§ti, iar dela reformalui Constantin Mavrocordat (1739) inainte, el a privit exclusivpe ace§tia din urmä. Evolutia e semnificativg. Astfel stand lucru-rile, e dela sine inteles cb.' boierimea a fost anterioard intemeieriiTárii Romane§ti §i. a Moldovii. Proprietari de pämant au existat§i mai lnainte: ei stint acei « majores terrae » pe cari-i pomene§tediploma Ioanitilor, din 1247, referindu-se la Oltenia. Ei ajutäpe Litovoi In lupta impotriva Ungurilor, ei sunt biruitorii delaPosada, in 1330, asupra lui Carol Robert. Tot ace§ti proprietari.de pämant au ajutat lui Bogdan §i. tovarg§ilor lui sä resping6Wile trimise de regele Ludovic al Ungariei. Din rândul lor 0-auales intemeietorii statelor dregg.torii; pe dan§ii li citeaz6 adeseori_grämäticii primelor acte printre martorii cari adeveresc donatiilesau intäririle domne§ti. Ei sunt boierii f Ara' titluri de dregatorii,

www.dacoromanica.ro

BOIERII 471

dar cu indicatia locului unde-§i au proprietatea, cari aparadeseori in hrisoavele dela Inceputul veacului al XV-lea. « Dra-gomir din Segarcea » pom.enit in hrisovul din 10 Iunie 1415 allui Mircea cel Bdträn, « andru dela Tudora » §i « Micu dela Mol-nia citati in acela din 29 Iunie 1400 dela Alexandru cel Bunsunt tot atat nobilii francezi contemporani cari adäogaudupä numele lor pe acela al proprietätii respective (Jean de Vienne,Guillaume de Rochefort, etc.).

In afarä de numirea generica de boieri, constatAin cä proprie-tarii de pä'mânt mai poartà in Tara Româneascd o serie fried desite nume: megiafi, cnezi, juzi, judeci i momeni.

Intelesul cuvântului megiay constatat atät In ducumenteleslave at §i in cele romäne§ti este acela de « vecin de mo§ie »,fie ea' e vorba de proprietarii in devälmä§ie in acela§i sat, megia§ieci unii fatà de altii pentru toatà intinderea mo§iei, fie cá sereferä la proprietarii cari 1§i hotArniciserà pärtile. Incepänd dinsecolul al XVI-lea inainte, denumirea de megia§i s'a dat maiales celor dintAi; ea se intrebuinteazà, in mod obi§nuit, cum era§i de a§teptat de altfel, in actele privind proprietatea, In specialvänzärile sau chestiunile de hotare. Un exemplu caracteristic,care dovede§te in acela§i timp echivalenta termenilor megia§ §iboier, gäsim in actul din 1 Mai 1570 dela Alexandru Vodà, careIntäre§te lui Vlaicu clucerul din Rumceni, surorilor lui, Stana §iMaria, §i fiilor lui Vlad, anume Staico, Dragul §i Coadä, stdpâ-nirea asupra mo§iei dela Cisläu, In lunca Ba§cei. Asupra acesteimo§ii ridicaser'ä pretentii §i Stoica, Cuciul, Vlad §i Stan cu toatä« ceata lor din Poieni; pentru a se hotärl de partea cui e drep-tatea, se recurge, dupä obiceiul tdrii, la institutia jurätorilor.« Atunci am trimis domnia mea citim in hrisov pe slugadomniei mele anume Stoian spätarul acolo, intre ei, ca 86 se uite§i sä adevereasc6 ca megiacii, oarneni beitrcini i buni dimprejurullocului. i ace§ti boieri, mai sus zi§i §i cu parâ§ii lor §i Impreunäcu sluga domniei mele mai sus scris Stoian spätarul, au adunat150 de boieri dimprejurul ion i i-au adus in biseric6 sluga dom-niei mele Stoian spätarul, ca sä jure cu sufletele lor ce §tiu deaceastà ocinA, mai sus zisä §i pe unde-i §tiu hotarele cele vechi.Iar aceyti megiayi bcitreini ci oameni buni 150 la nurnär au a§ezathotarul pe unde a fost vechiul hotar, chiar in mijlocul apei Ba§cei,

31

www.dacoromanica.ro

472 CLASELE SOCIALE

fiindca a fost pe aceasta apa, de cand au desalecat batranii acestloe ». A§a dar megia§ e tot una cu boier.

Un alt nume pe care-1 poarta proprietarii din Tara Roma-neascä, dar numai in documentele serse in limba slava §i in catevaromane§ti care pastre4za Inca formule slave, este acela de cnezi,.Cuvantul 1-am luat dela Slavi (Klti1MSk, KitHM3k) unde el inseamnala inceput stapanitor, prIncipe, iar Slavii, la randul lor, dela vechiiGermani, unde sub forma Chuning, avea intelesul de rege *.In documentele muntene cneaz are doua intelesuri: « om liber§i « stapan de rumani ». Cu prima acceptiune Il intalnim inteosuma de acte in care e vorba de eliberare de rumanie; citam, caexemplu, pe acela din 25 Ianuarie 1615, dela Radu Mihnea careingaduie mo§nenilor din Puturile (Dolj) ce fusesera rumanitiIn sila de Mihai Viteazul pentru ni§te napa§ti de biruri, sa serascumpere « ca sá fie iar cnezi ». Cu cea de a doua acceptiuneapare cuvantul cnez in hrisovul din 9 Ianuarie 1566 prin carePetru Vodà intare§te mo§nenilor din Mile§ti stapanire asupraocinei lor din Mile§tii de sus. Pentru aceasta ocina avusesera eipail in fata domnului « cu satul Halmajanilor cu cneazuljanitor (H cc IOUS kkAMIONMIHAOP), cu Stan vel Spatar §i a§apara satul Halmajanilor §i cneazul lor (1-1 KHES HM) Stan vel spa-tar,cum ea au ocina Oda in apa Harnräziei », dar raman de lege lajudecata. Cu amandouà intelesurile, §i de « om liber », §"i de « stä-pan de rumâni », gasim cuvantul cneaz inteun act din 15 Ianuarie1.599 dela Mihai Viteazul, in care se arata ea' ni§te rumani dinsatul Gradi§tea de jos « anume Toader §i Baco, ei s'au zalogitde cdtre cneazul lor udat pentru 1400 de aspri. Apoi ace§tirumani spune Domnul mai departe ei n'au statut a fi cnezi,ci au vrut sa se vanza in altä parte, la a1i boieri ». Prin urmare,daca rumanii se rascumparau, ei deveneau cnezi ca §i stapanul lorde Oda' atunci.

Jude este un termen care se intalne§te foarte rar, ca un ar-haism, in documentele muntene. Intelesul lui e precizat in carteade judecata din 21 Mai 1642 data de juratorii care avuseserä decercetat cui se cuvin doi rumani din Tambure§ti revendicati deo-potriva de Manästirea Plumbuita §i de marele comis Radu. « Am.adevarat cu sufletele noastre spun ace§ti juratori iasteDobrota §i Andrei rumani de mo§ie ai manästirii §i i-au apucat

www.dacoromanica.ro

legatura la Mihai Voda tot in sat in Tambure§ti §i In plasa sventiimanastiri, carele de ce jude au fost închinaçi. Intr'aceia noi <am>strans batranii satului de i-am intrebat cum §tiu cu sufletele lor.Ei a§a au marturisit cu sufletele lor inaintea noastra, cum santace§ti oameni rumani §i tnchinati de stil 'mina lor la svanta mana-stire ». Echivaler4a jude, stapan de rumani apare limpede.

Foarte frecvent este dimpotriva termenul judec care ran.' inromane§te unul din intelesurile cuvantului cneaz §i anume peacela de « om liber ». Cei ce se rascumpära de rumanie devin« judeci », stapanul care acorda libertate rumanului sau 11 « ju-dece§te ». Am putea cita numeroase exemple in acest sens; nemarginim la urmatoarele trei: 1. Pe timpul lui Mihai Viteazulni§te proprietari din Manaile§ti se vandusera rumani logofatuluiPreda din Barse§ti; sub domnia lui Radu Mihnea, in 1615, ei vininsa cu Ora la Domn sustinand « cum ca nu au luoat bani delaPreda lodorátul, ce Ant judeci». 2. La 25 Iulie 1629, un locuitordin Scaripara, Manole, cu fiul sam Iordan, se vinde ruman luiNecula vistierul; in zapis citim: « pentru ca eu Manole fost-amtot judec cu feciorii miei §i cu toata partea mea de ocina ». 3. La5 Aprilie 1.625, judetul §i cei 12 pargari din Ramnicul Valcei dauo marturie 4 sa se §tie cum au judecit Mitrea peharnicul di la Mi-hde,sti pre rumilnul lui, pe Martin di la Tite§ti, pre el §i cu ficioriilui, eâi vor fi di la trupul lui, §i cu toata-casa lui §i cu sili§tealui §i cu un loe de supt Mlac derept 20.000 de aspri gata, §i l-aujudecit de bund c'oia lui i cu §tirea unchilor lui, sa fie om slobod§i la buna pace di &Ara el §i di &Ara ficiorii lui §i di catra toaterudeniile lui, di nime bantuialä. sa ».

Cuvantul judec nu mai exista astazi in limba noastra; ()datacu desfiintarea rumaniei, prin reforma lui Constantin Mavrocordat,era firesc sà dispara §i termenul care deosebea pe omul liber decel cu stäpan.

Un nume care se da adeseori proprietarilor este acela de mo§.-neni sau mofteni, ceea ce inseamna « stapani ai unei mo§teniri,mo§tenitori, oameni cu mo§tenire ». In actele slave le corespundtermenii deadi, deadini, nasleadniti, cu acela§i Ineles, (A*AH,A-kAmm, HamkAtimo), ultimul fiind cel mai des intrebuintat.La inceput, cuvintele care au exprimat notiunea de « proprie-tate rurala » aveau, atat in limba slava cat §i In cea romana,

31*

BOIERII 473

www.dacoromanica.ro

474 CLASELE SOCIALE

Intelesul de « mo§tenire ». Oda (quid) Insemna « mo§tenire delatatà »; &wind, « motenire psárinteasca »; dedina, cuvant caren'a intrat In limba noastra, a§a cum au intrat celelalte dota,« mo§tenire dela mo0 » (din A-kA-K mo§); In sfar0t mofie a Insemnatla inceput acela0 lucru: « mo§tenire »; a§a se 14mure§te expresia,intalnitd adeseori In documentele romane§ti, « toatä partea fi,de mclie §i de cumparkoare ». Dela intelesul general de mo§tenire,toti termenii de mai sus au ajuns In chip firesc sà aila pe acelaspecial de « mo0e », « proprietate ruralà», deoarece pAmantul con-stituia de obiceiu partea cea mai insemnatà a mo§tenirii.Mo§nenii erau prin urmare oameni cu mo0e, mo§tenitori, scobo-ritori din mo§ul comun, care Intemeiase satul. Ei stäpanesc oparte a mo0ei In dev61m4ie 0 anume ladurea, imapl, apa;casa, locurile de ardtura 0 de taneat4 sunt stapanite individual.Fiecare monean are un drept al salt In mo0a satului, drept deter-minat prin 1nrudirea sa cu mo§ul comun 0 prin eventuale cum-p6rAri 0 socotit, dula regiune, In stanjeni, lei, bàni§ori, dramuri.Cand un monean vinde mo0a, el vinde dreptul sau partea sa,« cat i se va face » sau « cat se va alege » la o eventualà hotArni-cire. La 18 Iunie 1517, Neagoe Basárab Infäre§te lui Calotà, marelevornic, « partea lui Mop toatà veri catà se va alege » din Lup-§anu, « pentru cd a venit Mo§u lnaintea Domniei mele de 0-a1nchinat partea sa toatä, iar el s'a läsat ruman s'a fie de a sa bun6voie... jupanului Calotà».

Toate aceste numiri, megia§, cneaz, jude, judec, monean,la Inceput se däideau tuturor proprietarilor, indiferent de supra-fata stapanità. Cu vremea insà, s'a produs In sanul boierimii odiferentiere; unii dintre proprietari ajung prin dregalorii, prinfavoarea domneascd sà strang6 averi mari 0 10 hotArnicese Or-tile lor. Ceilalti continua a st6pani In devälmä0e mosia; dreptu-rile lor scad necontenit, deoarece scoborltorii mo§ului comunaunt din ce In ce mai numero0. Cand birurile sporesc, cand greu-Vätile se adaog6, unii dintre ei aunt nevoiti chiar ali vinde « p6r-tile » lor, ajungand astfel rumani. In secolul al XVI-lea 0 alXVII-lea acest dublu proces merge crescand: tot mai multi suntpe de o parte cei care-0 hotgrnicesc drepturile lor, pe de alta ceicari farAcesc, apropiindu-se de starea rumanilor. Incepand dinsecolul al XVI-lea, numirile analizate mai Inainte se dau de

www.dacoromanica.ro

BOIERII 475

preferintä micilor proprietari, pentru cei mari intrebuintându-se Inmod obisnuit titlul de boier. Acest titlu li se cuvine frig, de drept,

celorlalti: toti proprietarii sunt nobili, sunt boieri. De aceeaIntalnim adeseori in unul i acelasi document alternanta megias,boier, monean, boier sau cneaz, boier.

In Moldova, constatdm unele deosebiri f atä de Tara Romä-neascä. Mosnenilor li se spune reizez4i; asupra etimologiei acestuicuvânt, filologii nu se inteleg unii il derivä din ungurescul részes,altii din latineste sau chiar din polonä. Juzii i cnezii pe cari-iintalnim in secolul al XV-lea nu sunt proprietari de sate, ci, asacum am arätat mai inainte, administratori ai lor, intocmai cacnezii din Ardeal. Probabil cä inainte de Intemeierea statuluimoldovenesc, care s'a Mcut prin desedecare din Maramures,printr'un proces de cucerire, si In Moldo.va juzii i cnezii sä fiavut proprietatea satelor respective; asa s'ar explica si de ceunele din aceste sate poartà numele fostilor juzi, ca de pildä« Märäseni, unde a fost Mares jude »; « Balomiresti, unde a fostBalomir », etc. Dei numele ion derivând din latinul judex, evocdimediat ideea de judecatà, totusi nici In Tara Româneascg, niciin Moldova, juzii i judecii n'au avut drept de judecatà. « Ter-menul « judecie » care se intalneste In unele documente moldo-venesti din secolul al XV-lea este tot una cu « parte »; pentrujudeditori se Intrebuinteazà intotdeauna in actele slave ter-menul ci3,4,14H.

Tot In rändul proprietarilor trebuiesc trecuteInzestrate generos de Domni si de boieri, ele ajung, Inc6 la trice-putul secolului al XV-lea, sä stäpaneascd averi uriase, zeci desate, apoi locuri, mori, prisAci, iezere precum t;si numerosi robiTigani (In Moldova si Tismana i Cozia aveau, la sfärsituldomniei lui Mircea cel BätrAn, o avere imobiliarä cum nu se con-statä a fi avut vreun boier in vremea aceea (vezi vol. I, ed. 4-a, p.485-6). Tot asa, mänästirile moldovene, In special Neamtul,Pobrata, Bistrita, Moldovita, Putna, stäpâneau, la sfärsitul dom-niei lui stefan, adevärate latifundii.

Venitul pe care 11 au boierii dela mosiile lor se numeste « venitboieresc ». El constä din dijmele pe care le pläteau locuitorii ase-zati pe aceste moii, dijmä din gräne numitä i galeatei, dijrnädin vin numitä i inciriciu, apoi din da'rile pe care le pläteau

www.dacoromanica.ro

476 CLASELE SOCIALE

zi§ii locuitori pentru vitele lor i in sfar§it din manca pe care oprestau ace§tia. Spre a se deosebi de cele pe care le lua Domnul,galeata i vinariciul cuvenit boierilor se numeau boierefti. In Mol-dova, daca s'a numit Fiala in vremurile noastre, boieresc.

Proprietarii de pamant sau boierii au avut o deosebita Insem-natate in trecutul nostru. Ei au fost elementul politic §i militarprin excelenta. « Gloatele » nu luau parte la razboi cleat In modexceptional; oastea obi§nuita era formata din cei cari stapaneaupamantul, indiferent de suprafata mo§iei §i de faptul ea era hotar-nicita sau nu.

Locuitorii satelor boieresti i manilstiresti formau a doua cate-gorie sociala important:A. Ei purtau numele de « rumani » In TaraRomaneasca, de « vecini in Moldova i de « iobagi » In Ardeal.Si aceasta categorie sociala e tot a§a de veche ca i aceea a boie-rilor, prin urmare, anterioarä Intemeierii Principatelor. Docu-mente mai tarzii, din veacul al XVII-lea, vorbesc de « rumanide mo§tenire, dela stramo§i, de cand cu a§ezarea satului »; alteleamintesc de rumâni « din descalecdtoarea tarii ». In primele docu-mente muntene, rumani sunt cuprin§i de obiceiu sub denumireade sat (elm)).

Astfel, cand Mircea cel Batran se adreseaza « tuturor satelor(z-hc-kmk century%) care sunteti sub stapanirea manastirii Tismanamari i mici », spunandu-le: « sä §titi ca nici unui cneaz sau boieral Domniei mele nu aveti sa fiti de ocina, de ohaba, ci... v'amdat... sa fiti sub stäpanirea manastirei Tismana i de toate sluj-bele §.1 dajdiile... scutiti », este evident ca el se refera la locuitoriidin sate. Ca ace§ti locuitori erau rumani, rezultà din comparatiacu actele similare ale vremii. La 1 August 1451, Vladislav Voievodintare§te lui Mihail din Ru§i i fiilor sai toate satele lor, scutin-du-le In acela§i timp de dari §i de slujbe. Rumanii din acestesate nu Bunt pomeniti, deoarece ei erau cuprin§i in denumireade selo. Ca este a§a, o dovede§te un document posterior, din 2Octomvrie 1468, dela Radu cel Frumos, care confirma §i el luiMihai i fiului au Stan posesiunile amintite, &And totdeodataporuncä celor ce vor umbla cu vreo slujba prin tara sà aiba a seferi « de toate bucatele lor §i de toti rumanii lor ». Mentionareaacestor rumani nu e Mouth' atunci cand se iiqira satele, In primaparte a documentului, deoarece In mod normal prin sat (sebo)

www.dacoromanica.ro

se intelegeau §i rumanii din el. Ei apar numai cand Domnul d'a"poruncd expresa dregatorilor cari vor umbla dupà slujbele dom-niei prin tara BA nu se atingd de rumanii din aceste sate. Un cazasemanator constatam In documentul din 23 Martie 1482 princare Basarab cel Tanär da mändstirii Snagovului, intre altele,0 birul unor rumâni: « §i iara§i mai vartos cate sate are srantamänästire In judetul Prahova, iar ea sa aibä a-vi lua birul delabirarii cari vor fi pentru rumanii mänästirei » (wp Kelm/monacTnpS). Tot a§a in documentul din 16 Iunie 1493 prin careVlad Cälugärul däruind mänästirii Glavaciocul jurnätate din satulIzvoranii, partea lui Deatco paharnicul §i Radu paharnicul, spuneea o luase dela ace§tia d'andu-le In schimb « toata balta §i cu ving.-riciul domnesc, Mg numai dela rumanii lor sä iea, iar in cel dintarä sa nu se amestece » §i douä &gap de tigani. Prin sat boierescsau manästiresc se Intelegeau deci In primele timpuri ale vietiinoastre de stat §i. rumanii din el, nu numai pämäntul. Dag aminsistat asupra acestui lucru este pentruca unii istorici, plecanddela premisa cá in mod obipuit rumanii nu sunt pomeniti in docu-mentele secolului al XV-lea, au tras concluzia ca institutia rurna-niei n'ar fi existat In acele timpuri.

Uneori se mai ratrebuinteag §i numirea de « case » sau « colibe »(1c8qm), subIntelegändu-se, ea §i In numirea de « sat », oameniisau locuitorii din ele. S'a mai zig rumanilor in slavone§te §i. po-slugnici adica cei cari ascultä, cari slujesc, avandu-se In vedereobligatia esentialà a lor anume munca, apoi 4 seiraci » (cupan,n,

cuponiacu), din pricina situatiei lor materiale. Numele obi§nuitMg, In documentele slave, este acela de pecin (WINN%) ; numaifoarte arareori se Intrebuinteaza §i acela de vlah (13114C11) carecorespunde lui « rumAn ». Evitarea acestui ultim terrnen esteexplicabila: dupa Intemeierea Principatelor, cand §i noile state §iDomnii erau tot vlahi, Intrebuintarea lui, In intelesul de rumän, arfi putut produce confu7ii. In textele mai tarzii, romane§ti, din veaculal XVII-lea, li se spune uneori rumânilor §i podani, mi,sei §i. ;drani.

In Moldova, numele obipuit este, In documentele slave, actAkcare se traduce prin « vecin »; In cele romane§ti, chiar cuvAntulromanesc corespunzdtor adica pecia. In Ardeal, li se spunea iobagi,diplomele latine§ti li flumes° rustici, coloni §i, Inca din veacul alXIII-lea, iobbagiones.

LOCUITORII SATELOR BOIERESTI $T MANASTIRESTI 4'77

www.dacoromanica.ro

478 CLASELE SOCIALE

Caracteristica rumaniei este dependenta de un steipa'n. Rumanulasculta de stapanul Domn, boier sau manastire pe mosiacaruia traieste ; el este obligat lucreze la ce-1 va pune aceastae obligatia de capetenie dea apoi dijma din produselecampului plateasca dari pentru vitele pe care le creste.Eliberarea de rumanie nu se poate face Jana consiniteimantul sta-pan-ului sáu, chiar cand se rascumpara cu bani, faptul e consi-derat ca o pomana a stapanului, ca un act de mila sau de « ier-tare » din partea acestuia. Asa se explicä' Insemnarea lui MihaiViteazul care vorbeste de « pomana » pe care si-a facut-o el cusatul Sularul, d'andu-i voie sa se rascumpere de rumânie; locui-torii satului li platisera totusi pentru aceasta. « pomana » 80.000de aspri In Alba-Iulia. Numai In caz de robie, rumanul scapa esi natural de legatura fata de stapanul sau. Daca se intoarcedin robie, acesta nu mai are niciun drept asupra lui.

Aceasta caracteristica a rumaniei, dependenta de stapan, neface sa Intelegem cum de se gases° pomeniti In documente rumaniproprietari. Citärn, de exemplu, cazul megiasilor din Hurezi carivanzandu-se rumani cu o parte din mosia lor lui Radu clucerulBuzescu, pastreaza restul « peste rau, la Chilii i cu vii » pandIn timpul lui Matei Basarab, cand 11 valid si pe acela. Rumaniidin satul Bezdead, al manastirii Vierosul, cumpara sub GavriilMoghila un alt sat de rumani anume Stubeia din Mehedinti,convin cu manastirea ca sa-1 primeasca pe acesta in locul lor, eidevenind judeci, adicd liberi. Dupa catva timp, manastirea,constata Insa ca satul Stubeia era prea departat i nu-i aduceaniciun folos ; revine deci asupra schimbului; Matei Basarabda dreptate, hotarInd ca sà stapaneasca mai departe Bezdeadul,« iar cu satul tiubeia, sà fad, rumanii din Bezdead ce vor vrea ».

Asemenea cazuri de rumani proprietari formeaza hag exceptia ;In imensa majoritate a cazurilor, rumânii nu sunt proprietari, citraiesc pe mosiile altora. Ei cultiva aceste mosii din tata In fiuIntocmai ca i colonii din imperiul roman; spre deosebire deacestia, au avut lnsä, dupa cate se pare, In secolele XIVXVIdreptul de a se stramuta de pe o mosie pe alta, plätind In schimbproprietarului o dare speciala, numita galeata. La acest dreptse refera Radu cel Mare In documentul din 9 Ianuarie 1498 privindsatele Bahna, Varful Vladului i Clicevatul ale manästirii Tismana,

www.dacoromanica.ro

LOCUITORII SATELOR BOIERESTI $1 MANASTIRE*TI 479.

atunci &and dispune: « cati rumani va vrea sâ mearga In satelesfintei manastiri, parcalabii sa nu indrazneasca a-i opri,numai s'a le ja galeata, pentruca cine Si va opri, rau va päli ».In secolul al XVI-lea insa, iumanul nu se mai poate muta, faraconsimVamantul stapanului sau.

Situatia de om neliber, de om cu stapan se transmite si asupraurmasilor in linie beirbateascii a rumanului. i copiii sai, i nepotii

stranepotii, inteun cuvant toti urmasii sai sunt de asemenea_rumani. Femeia nu impartaseste insa soarta barbatului; ea nu erumana. Cand, foarte rareori, in cateva acte de vanzare ca rumani,ea e pomenita alaturi de sot sau de copii, aceasta se explica prinfaptul ca e vorba si de vanzarea partii ei de mofie sau de aceeaa fiilor ei. Rumania nu priveste nici pe fete care sunt de asemenealibere. Daca cineva poate face dovada ca mama sa era necasa--toritä, and 1-a näscut, atunci el scapa de rumanie. E cazul locui-torilor « Nan i Tudor i Stan cu ceata lor » din satul Gavanestiide sus (jud. Buzau), care fiind revendicati ca rumani de Episcopia.de Buzau, invoca' acest argument. Cei 12 megiasi luati pe ravasedomnesti care cercetasera pricina le dau la 27 Noemvrie 1652castig de eau* deoarece « acesti oameni ce sunt mai susi-am adeverit cà Bunt dentru niste fete ».

Fata de stapanul sàu, rumanul are trei obligatii: galeata, datutmanca sau lucrul. Prin gäleata numele vine dela unitatea de

masura a cerealelor, cam de m'grimea banitei se intelegeadijma din produsele pamAntului ; ea se lua din grail, orz, Mn sivin, adica din produsele mai insemnate. Dijma din vin se mainumea si vinariciu, uneori i se spune i otaginei, ea reprezenta/iv) pana la 1/20 din productie. Quantumul dijmei din grau, orasi fan pare a fi fost Datul, cuvant foarte vechiu, reprezentadijma din oi i rarnatori, din stupi si din peste. Ea se lua in natura,uneori Insà i in bani. Nu se pomeneste in documente ca datutsa priveasca i alte animale, in dell' de oi i ramatori. Quan-tumul varia intre 1 din 10 atat se dadea de obiceiu pentru miere,ceara i peste 1. din 30. Dijma din oi i râmatori se mai numeain epoca mai nouà i gorginci; cea din stupi, dijmeirit. Indatorireade capetenie a rumanilor fata de stäpanii lor o forma Mg muncasau lucrul. Ce anume i cat trebuiau sà lucreze ei, documenteleveacurilor XIVXVI nu ne spun. Expresia intrebuintata in

www.dacoromanica.ro

4E0 CLASELE SOCIALE

actele care vorbesc de aceastä indatorire e numai ca rumâniisà dea « ascultare » stäpAnilor lor, sà lucreze la ce-i vor pune.ConstatAm cà ei fac tot felul de munci: « ard, secerà, treerà, cosesc

strang fanul ; card recolta i dijmele §i fac toate transportu-rile de care stäpAnii lor au nevoie ; lucreazd viile, le ingrädescsi fac haraci; construiesc i reparä casele, morile i zägazurile ;sapä. hele§tee ; servesc ca slugi §i oameni de incredere pentrusupraveghere in felurite afaceri, ca pästori, ca moran i ca päzitoriimpotriva fäcdtorilor de rele ». De0 numärul zilelor de lucru nuera precizat, exista totu0 0 In privinta aceasta ca §i in privintaga'letii §i a datului, o no;m4; la ea se referä. Gavriil Moghilä atuncicand, intärind mändstirii Tismana satul Corzii ddruit de Ionsulgerul, spune cà rumânii din acest sat sä lucreze « tot lucrul ceiaste dostoenie (obligatial) rumdnilor, cum lucreazd §'alalti rumdni »Tot la aceastä normä se referd i Matei Basarab cAnd porunce§te,la 26 Martie 1633, rumdnilor din satul Paraipan, apartinândmdnästirii Radu Vodà din Bucure§ti « sä ascultati de cdlugärila toate ce vd vor da inväVäturä, sà arati §i sä lucrati la tot lucrul,cum este obiceiul §i legea rumânilor ». De altfel, dacä stapAnular fi cerut o munca prea mare, dad le-ar fi impus un numdr dezile excesiv, risca s5-0 vadá in scurtà vreme satul pustiu, deoarecerumânii fugeau i se nezeau pe mo0ile celorlalti proprietari, carirespectau norma stabilità prin traditie. Chiar dupd aceasta normä,se pare cä munca era totu0 grea; stäpanii trebuiau adeseorirecurgä la amenintäri §i bätaie spre a sili pe rumâni s'o execute.Expresiile intrebuintate In documente pentru a aräta scoaterea lalucru a rumânilor sunt « a m'ana. » sau « a scorni »; pe cei indà-rätnici, Domnul insu0 porunce0e batà. In 1591, la 30 Sep-temvrie, Stefan Vodà Surdul scrie rumânilor din Estäul, apar-tinând Doamnei Neaga i cdlugäritei Elisafta: « Drept aceea §ivoi rumdnilor din sat, de vreme ce yeti vedea aceastä carte adomniei mele, iar voi sà cäutati sà ascultati de once invätäturäv'd va da, iar care om nu va asculta de porunck iar slugile lor(ale proprietarilorl) sä fie volnice cu aceastà carte a domniei mele

batd pre dein,sii mult ». Tot astfel, la 6 Septemvrie 1626, Alexan-dru \Todd scriind pärglabilor din Caracal, le porunce§te sä." scoatala lucru satele Väddstrita i Frasinetul ale mänästirii Cozia; de nuvor vrea rumAnii sä asculte de alugdri « iar voi sà fiti volnici cu

www.dacoromanica.ro

aceastd carte a domniei mele batehi porniti la ce va fiireaba mind stirii, cum au fost btgea Fi mai dinainte creme ».

A existat oare In satele domnesti, boieresti i m5ngstirestidin secolele XIVXVI, in afar5 de rumani, si o categorie decultivatori liberi? Se putea a§eza vreun Wan, in secolele araate,inteun sat, 0 in alt5 situatie cleat aceea de runnAn? Sau tuticei ce stäteau pe mosia boierului, a mAnàstirilor 0 a Domnuluiintrau de drept in aceeasi categorie socialà? Iar in cazul °Andexistau i cultivatori liberi, ce obligatii aveau ei fatà de proprie-tarul mosiei pe care se stabiliser5?

Asupra acestor chestiuni pgrerile sunt impärtite. Unii dintreistorici sustin cá tofi cei cari stAteau pe mosia altuia, in secoleleXIVXVI, erau rumâni. Cine i0 vindea in vremea aceea ocinasa, partea sa de pdm'ant, devenea chiar prin acest fapt rumânulcump5r5torului. Abia in secolul al XVII-lea, constatdm ca seputea vinde p5mântul far5 ca aceasta sá atrag4 rumAnirea van-zätorului. Fatà de aceastà conceptie, existà o alta potrivit cdreeaar fi existat in Principate, dela inceput, afáturi de rumâni sauvecini, si o categorie de cultivatori liberi. Acestia n'aveau deck,Indatoriri decurgAnd din faptul ca lucrau p5mantul altuia; tre-buiau prin urmare sá dea dijmà din produse si din vite. In secolulal XVII-lea, ei presteaz6 i munci; nu se §tie dac6 aveau aceastàobligatie i in epoca anterioar5.. Trebue sä" observä'm lush' c6 docu-mentele care s'au adus in sprijinul acestei de a doua conceptiinu aunt concludente; din niciunul nu rezultd limpede existentaunei categorii de cultivatori liberi in Principate in veacurileXIVXVI. O solutie definitivd nu se va putea da decat dup5ce se va cerceta, mä'car In parte, materialul documentar inedit.P5n4 atunci, noi continual:a a crede cà locuitorii satelor dom-nesti, boiere§ti i mànästiresti erau rumâni, categoria cultiVa-torilor liberi constatându-se numai dela finele secolului al XVI-lealnainte.

Robii. Ultima categorie sociald o forman, in câte i treleromAnesti, robii. Ei erau cu totul in puterea st6pAnilor lor cariputeau face cu dAn0i once vroiau, färà insá ca sä"-i omoare. Cu-vAntul rob e de origine slavA; in latine0e li corespunde « sclavus ».Robi erau Tiganii; documentar u constat5m pentru intAia datàIn Tara Romaneascä in hrisovul din 30 Octomvrie 1385 prin care

ROBII 481

www.dacoromanica.ro

482 CLASELE SOCIALE

Dan I Intäre§te mänästirii Tismana posesiunile ei; hare acesteposesiuni sunt trecute i « 40 sälaqe de tigani » MI,IIPAHH

qm-km) pe care mändstirea le stäpa'nea din vremea lui VlaicuVodà (1364c. 1377). In Moldova ei sunt pomeniti pentru primaoarä In mod indirect In anul 1414, cAnd Alexandru ce! Bun ddrue§te,prin actul din 2 August, boierului Toader Pitic §i fratelui säuToader trei sate, 1ntre care i unul, la gura Jeravätului, uncleau fost cnezi Lie §i Tigäne§ti » (rAg gbJA AHE H itlIPAHNITH KHAS013E).

Un sat « Tiggne§tii » (ItHrtIHNITH) e pomenit §i In hrisovul din25 Aprilie 1.420 al lui Alexandru ce! Bun care 11 därue§te, impreun6cu altele, lui Vena vornicul. Acela§i voievod därue§te, la 8 Iulie1428, mänästirii Bistrita « 31 de säla§e de Tigani »: e prima men-tiune directei a lor In Moldova. In documentele urmAtoare Intäl-nim adeseori danii §i confirmäri de tigani cätre mänästiri i boieri.tefan cel Mare, cu prilejul expeditiei din 1471 a adus din Tara

Româneasc6 multi tigani robi ; pe unii dintre ace§tia li därue§teIn 1490 mänästirii Putna. Pentru Ardeal e documentul, fdrà loc

dat'ä, pAstrat numai Inteo confirmare ulterioard, documentprin care Mircea ce! Bältran (1386-1418) Intäre§te lui Costeadin Tara Fäggraplui, intre altele, i 17 tigani de cort (« decemet septem Ciganos tentoriatos »). Citäm de asemenea diplomadin 1423 prin care regele Sigismund dä poruncd tuturor dreg4-torilor i nobililor säi sä nu aducä vreo vätämare lui « Ladislau,voievodul Tiganilor » (Ladislaus Waywoda Ciganorum) &And acestava trece cu oamenii säi prin ora§ele i tärgurile àrii. Certuriledintre Tigani le va judeca numai singur Ladislau, judecätoriiobi§nuiti neavänd niciun amestec.

In câte §i trele tärile insä, Tiganii aunt mai vechi cleat pri-mele mentiuni documentare. Se pare a au venit odatà cu Tätarii,adu§i de ace§tia. Sunt originan i din India ; limba lor se aseamänäcu unele dialecte din Nordul Indiei. Odatä cu inlaturarea domi-natiei tätäre§ti, Tiganii au ajuns robii Domnilor no§tri, care auddruit dinteln§ii i mänästirilor i boierilor. Cei mai multi dintretigani trälau In preajma curtilor boiere§ti, a mänästirilor, la mar-ginea targurilor §i erau intrebuintati de stdpanii lor pentru dife-rite munci §i servicii. Din rändul lor se recrutau mai ales fierarii§i läutarii, Tiganii avänd, cum se §tie, o deosebità indemanareIn aceste douà meserii. 0 parte dintre iganii domne§ti se inde-

www.dacoromanica.ro

ROBII 483

letnicea cu strAngerea aurului din nisipul raurilor: erau zlcitarii(dela zlat, In limba slava, aur); altii lucrau lemnul, facând vase,linguri, copal, etc., ace§tia erau rudarii.

In fruntea mai multor sala§e de tigani era cate un cneaz sau unjade. Acesta judeca neintelegerile dintre ei §i. ii reprezenta fatälde domnie, de dregatori sau de stapani. Tot prin ingrijirea acestorconducatori trebnie sá se fi sträns §i dajdile pe care le plateauTiganii. Primele mentiuni cunoscute mie despre cnezii §i. juziitigani sunt din Moldova. In 1428, In fruntea celor 31 de salw(151ruite de Alexandru cel Bun manastirii Bistrita, se afla acela al« cneazului Coman » (KHASI% ROMAirb.). Iar printre tiganii pe carePetru Voevod li intäre§te la 27 Iulie 1448 boierului sa'u IvanPorcul, se did', al doilea din cap, « judele Nicula » (HHK8na ;K8,e,e).Peste mai multi cneji sau juzi era mai mare un voevod, ca depild5, Ladislau din 1423, pomenit mai sus.

In Moldova, pe langa tigani, mai erau robi §i Tätarii. E vorbade acei 'Mari cari fusesera prin§i In razboaele purtate de des-calecatori §i cari traiau in « sala§e », ca §j tiganii, in diferite sate§i ora§e. La 31 Octomvrie 1402, Alexandru cel Bun darue§temanastirii Moldovita patru seilafe de Ritari din targul Baia, ho-taränd ca nimeni sa nu-i impovareze cu vreo slujb5. domneasca."Tot Alexandru cel Bun ia, la 22 Septemvrie 1411, cinci sAla§ede 'Mari din satul Tameirtafauti chiar numele acesta, cuexceptia sufixului, e tataresc §i-i däruie§te manastirii SfântuluiNicolae din Poiana (Pobrata). Pe unul « din Tatarii no§tri delaNeamt » (wT Hemu,a) anume Pa§ca 11 daruie§te, la 30 Septem-vrie 1445, Stefan Voevod « mitropolitului » de Roman Calist.Dela Stefan cel Mare avem de asemenea o serie de hrisoave prin.care se daruiesc sau se confirma 'Mari; acela din 8 Februarie1470 privitor la Tätarul domnesc °and, care fugise In Polonia,prezintá o deosebitä importanta. Domnul hotara§te ea dad. acestTatar se va intoarce in Ora, el sa nu mai fie rob, « §i 8à nu dea§i sa nu plateasca niciodata nimio dupa dreptul robilor §i alTátarilor (X"0/1011CKKIM H TATiljICKKIAA HpagOM), nici coloade saudajdie sa nu plateasca vreunui boier al sail, la care ar trai ». Prinurmare, indatoririle robilor §i ale Tatarilor eran qi ele fixate po-trivit unui « drept », ceea ce nu inseamna drept scris, ci numaio norma transmisä oral prin traditie, din genera-tie In generatie.

www.dacoromanica.ro

484 CLASELE SOCIALE

Oril§enii n'aveau toti aceea§i situatie socialà, acelea§i drepturi§i acelea§i indatoriri. Locuiau In ora§e proprietari, adicd boieri,avAnd mo§iile lor, asemenea deci cu boierii ceilalti, din sate. Lo-cuiau apoi rumdni, a§a cum afldm din mai multe documente dinveacurile XV §i XVI. Mihail, fiul lui Mircea cel BdtrAn §i aso-ciatul ski la domnie, dàruie§te, printr'un act f5.1.6 datà, m6n6-stirilor Cozia §i Cotmeana « din ins4§i casa damnii mele §i dininsg.§i ora§ul domnii mele » (cite§te: TArgovi§te!)... 10 case, preLunga§ cu nepotii lui, §i pre Ianache, §i pre Caloian feciorul Mi-hului §i pre Martin, §i pre Ivan, §i pre Gheorghe, §i pre Oancea§i pre Sambotin §i pre Nicola Metaxar §i pre Tudoran GhergheParamali, s6-1 fie de ocin6 §i de ohab6, §i de toate dajdiile §i sluj-bele s6 fie slobozi ». S'ar putea obiecta cd situatia acestor orà§enica rumani nu e indicatà In mod expres In document, cà nu li sespune adic6 vecini, cu termenul corespunz6tor din cancelaria slav6..ligspunsul la aceast6 obiectie credem CA 11 dä actul urnator,,din 28 Februarie 1424, al lui Dan al II-lea care, ddruind acelora§im6n6stiri « 10 case din ora§ul domnii mele din Targovi§te » pre-cizeazà: « aceste 10 case le-am slobozit domnia mea acestor doao.mddästiri ale domnii mele ca sd le fie de poslu§anie fi de bate tre-bile §i In toatà vremea, iar mai vartos sä fie ohabnici. Si i-amiertat de oerit §i de go§tinbirit », etc. Faptul c6 locuitorii acestorcase sunt « de poslu§anie §i de toate trebile » mànastirei «In toatàvremea » ne indrept6te§te sà-i considerAm ca rumAni domne§tipdati apoi Coziei §i Cotmenei. Existà frig §i un document In care-se aratg. 16murit prezenta « vecinilor » adic6 a rumanilor In ora§e:e documentul din 20 Fevruarie 1512 prin care Neagoe BasarabIntäre§te màngstirii Cutlumuz dela Sfântul Munte stäpanireaasupra mai multor sate ale sale, dandu-i totdeodat6 « spre aju-torare » §.1 « gäleata qi zeciuiala tlela albine §i gloaba §i virariciuldomnesc §i boieresc §i perperii ». Pentru a nu fi nicio indoialà,Domnul precizeazà: « Si veri ce vie a fi a vecinilor mAnàstire§tisau dela tarà sau din ora § pe hotarul sfintei mAngstiri, apoi ei sàplateasc6 vidáriciul §i domnesc §i boieresc sfintei mgdästiri, a§ij-derea §i perperii ». De altfel prezenta rumânilor in orale n'are nimioexceptional and ne gAndim c6 adeseori aceste ora§e s'au desvoltatdin sate domne§ti sau boiere§ti. Tot a§a de natural e 54 Intálnim§i robi, Tigani In Tara Romaneasc6, Tigani §i 'Mari in Moldova.

www.dacoromanica.ro

B IBLI 0 GRAFIE 485-

Se frune acum Intrebarea rasa: In ora§e locuiau numai pro-prietari, adica boieri, rumâni i robi sau mai era §.1 o alta categorie-de locuitori §i, In cazul acesta, care era situatia ei sociala? Ras-punsul noi 11 socotim afirmativ. A existat In targurile i ora§ele:noastre §i o a patra categorie de locuitori, alcatuita din meseri*

negustori, Impartiti pe bresle ; ace§tia au fost chiar elementulcaracteristic, ora§enii propriu zi§i, justificand situatia socialà, econo-mica §i administrativa deosebita pe care o au targurile In vecheanoastra organizare. Aglomerarea unui numOr Insemnat de mese-ria§i i negustori In acela§i centru, schimbul viu de marfuri §i pro-duse care are loc acolo, au determinat un regim deosebit §i de alboierilor §i- de al rumanilor. Acest regim se manifesta In primulrand In felul de carmuire deosebit, cu judeti sau §oltuzi i cupargari, apoi In obligatiile lor fiscale ái In cele militare.

In concluzie deci, constatAm In targuri sau ora§e nu o singurelcategorie sociala, ci patru: boieri, ora§eni propriu zi§i, rumani§i robi.

BIBLIOGRAFIE

Clasele sedate: 1. RADU ROSETTI, Peinuintul, seitenii f i stdpdnii in Mol-dova, t. I. Dela origini pdrid la 1834, Bucuresti, 1907, V -I- 555 p. in 8°;2. C. GIURESCU, Vechi mea rumdniei in Tara Rondineascd f i legeituraMihai Viteazul, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., t. XXXVII (1915),.p. 479-543; 3. C. GIURESCU, Despre ruirldni, in Art. Acad. Rom. Mem.Sect. 1st., t. XXXVIII (1916), p. 191-246; 4. C. GIURE SCU, Despre boieri,Bucuresti, 1920, 128 p. in 8°; 5. GR. NANDRI*, Reizef (despre mot:1Winstitugune), In Revista Filologica, I (1927), p. 325-328; 6. M. EALERIT,Sur la condition des esclaves dans l'ancienne Roumanie, in Rev. Hist. Sud-Est, VII (1930), p. 129-135; 7. I. C. FILITTI, Oameni dependenti gi culti-vatori liberi in Principatele Ronuine in sec. XV-XVII, In Mem. Sect. 1st.Acad. Rom., t. XIII (1932), p. 371-399; 8. G. I. BRATIANU, Servagela glge et regime fiscal. Essai d'histoire comparée roumaine, slave et byzan-tine in Annales d'histoire économique et sociale, 1933, p. 445-462; 9. IOANC. FILITTI, Pro prietatea solului in Principatele Romdne pd nd la 1864, Bu-curesti 1935 , XV --I- 304 p. in 8°; 10. G. POTRA, Contributiuni la istoricutriganilor din Romdnia, Bucuresti, 1939, 376 p. in 8°.

V. si p. 305, nr. 7, 8, 9 si 17.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA JUDECAT OREAsCA

A Itta legea sau i legea tdrii(Formula consacrat1 clad se cereajudecata prIn juratorl).

Unul din principiile fundamentale ale organizarii de stat din-vremea noastra este principiul separdrii puterilor. Cel ce admi-nistreaza nu are dreptul &A judece, iar judecatorul nu poate salegifereze. Cu totul altfel era In evul mediu. Atunci una §i aceea§ipersoana era §i administrator §i judecator §i executor. Contrarprincipiului de astazi, atunci exista a§a dar principiul intruniriiputerilor In stat. Nu trebuie sa surprinda prin urmare constatareac a dreptul de judecata in Tarile Romane§ti, 11 aveau, in vechime,toti dregatorii, IncepAnd cu cel mai inalt, Domnul §i. ispravind-cu cel mai modest, dregatorul s'Atesc. Il aveau de asemenea pro-prietarii In favoarea carora Domnul renuntase, in mod expres,printr'un hrisov, la o parte mai mare sau mai mica din dreptuleau de jurisdictie ; 11 aveau, in sfar§it, potrivit obiceiului Oman-tului, In anumite cazuri, oricare dintre locuitorii tarii chemati,prin rdva,c domnesc, sa se pronurge asupra unei pricini.

Domnul §i dregritorii. Cel mai Inalt judecator, instanta suprema,era Domnul. El putea judeca once fel de pricini; avea dreptul &Apronunte sentinte capitale ; putea de asemenea sa confite ave-rile. Aceasta nu Inseamna trig cà el era un « despot asiatic »,. un« autocrat obi§nuit sà dispuie fara nicio consideratie de persoanai bunurile supu§ilor sai », w cum s'a afirmat de unii istorici.

Am arätat inteun capitol anterior (p. 361-363). a « obiceiulparnantului » impunea anumite limitari dreptului de judecata alDomnului, &A acesta, de asemenea, nu putea dispune de mo§iileboiere§ti decat in anumite cazuri, bine precizate. Ceea ce inseamnäcä puterea Domnului, In materie de judecata, nu era absoluta,

www.dacoromanica.ro

nelimitata. ()data pronuntata o sentinta frisk nu exista impo-triva ei nici drept de apel, nici drept de recurs. Numai sub o muddomnie, se putea redeschide procesul. De aceea unele procesedureaza generatii intregi, abia strdnepotii izbutind sa ca§tige de-finitiv pricina ridicata de stramo§ii lor.

Domnul judeca in divan, la care luau parte mitropolitul, inaltiiierarhi cari se gaseau eventual la curte, precum §i. marii dregatori.Dupa ce se ascultau partile §i martorii §i. dupa ce se cercetau« diresele » adica actele (hrisoave, zapise, ispisoace, carti, etc.),Domnul, luand mai intai avizul mitropolitului §i al boierilor,pronunta sentina. Partii care pierduse nu-i mai rärnanea, a§acum am spus mai sus, cleat, sa a§tepte o noua domnie, pentru aputea redeschide procesul. i aceasta redeschidere Ina era ade-seori ingreunata, deoarece se luase obiceiul, in Moldova, sä sefixeze o taxa insemnata, numita la inceput zavesca, iar mai tarziu,In a doua jumatate a secolului al XVI-lea §i in secolul al XVII-lea,herd ie, pe care, cel ce voia sa reia un proces, trebuia s'o plateascaIn prealabil vistieriei domne§ti. In Tara Romaneasca, aceastataxa se nume§te gloabei §i ea se intalne§te in documente multmai rar deck, in Moldova unde zavesca e amintita curent 'Incadin timpul lui Alexandru cel Bun (prima mentiune in hrisovuldin 13 Aprilie 1415). i in Ardeal constatam acest mijloc de almpiedeca redeschiderea unui proces. Grigore, biraul Bistritei,dupa ce apaza hotarele locului pentru care se certau satele Sam-georz §i uva, hotara§te prin actul din 13 Aprilie 1564, de comunacord cu partile, un « legamant » (cittsk) de 40 « de zloti pentruacela care se va incumeta a strica ori a intoarce ».

Data fiind intinderea teritoriului supus autoritatii sale, nu-marul locuitorilor §i. multimea pricinilor, Domnul nu putea judecaintotdeauna in persoand. De aceea, el dadea prin delegatie acestdrept dregatorilor sal Toti dregatorii puteau judeca; limitelejurisdictiei lor insa variau. Cea mai mare putere o aveau in TaraRomaneasca banul §i. vornicul, in Moldova vornicul. Ace§tia pu-teau sa pronunte §i. sentinte capitale. Miron Costin spune desprebanii olteni ca" 4 putere au peste Olt, nu numai a judeca, ce §i cumoarte pre vinovati a casni ». Ni s'au pastrat §i unele carti de ju-decata date de ace§ti dregätori, cum este, de pilda, cartea din15 Noemvrie 1469 a lui Neagu « palatinus... illustris principis

32

DOMNUL $1 DREGATORII 487

www.dacoromanica.ro

488 ORGANIZAREA DECATOREA SCA

Radwl Wayvode transalpinensis », a§a dar vornicul lui Raducel Frumos. Judecata banului In Oltenia a vornicilor inrestul Tdrii Române§ti §i In Moldova nu putea fi refuzatd de ni-meni, pdstrAndu-se, bine Inteles, dreptul de apel la domnie, pecand eilali rnari dregdtori puteau fi recuzati.

Dat fiind principiul de organizare al tdrilor noastre, amintitla inceputul acestui capitol, drept de judecatd aveau §i armui-torii tinuturilor sau judetelor adicá pdrceilabii precum §i dre-gdtorii domne§ti din tArguri §i ora§e. Chiar §i conducätorii ale§iai tárgurilor, a§a dar foltuzii sau judqii i pdrgarii puteau judecaanumite pricini. La 30 August 1479, Stefan cel Mare scoate pelocuitorii satului 114dduti, atarndtor de « Mitropolia » de acolo,de sub jurisdictia boierilor sdi, a staro§tilor, a §oltuzului §i pár-garilor din Suceava, a §oltuzului §i pargarilor din Siret, a vor-nicilor din aceste cloud targuri §i a globnicilor din tinutul Su-cevei )L E un caz tipic de multimea dregdtorilor cari aveau dreptulad judece.

Acela§i drept, dar limitat numai la pricinile mdrunte, 11 aveau§i subalternii marilor dregdtori. Banii de jude; sau bdniforii, laInceput, probabil, numai In judetele oltene, mai tarziu §i In stângaOltului, apoi vornicii mici sau vorniceii, armeifeii §i ceilalti subal-terni cuprin§i de obiceiu sub denumirea genericd de « slugi aledomniei », aveau cu totii dreptul de a judeca anumite pricini. Sepoate spune, fdrd exagerare, cd de sus pAnd jos, tara era impán-zitd de judecdtori. Fiecare agent administrativ era, In acela§itimp, §i un judecdtor care putea pronunta pedepse de obiceiuamenzi §i le §i putea executa. U§or de banuit, prin urrnare, ceabuzuri prilejuia aceastd situatie §i de ce idealul fiecdruia era sdajungd. In slujbd, sd fie dregdtor.

Dar In afard de dregdtori, aveau drept de judecata §i uniiproprietari. In semn de favoare, pentru a rdspldti « slujba dreaptd§i credincioasd » sau pentru a spori veniturile ctitoriilor lor, Domniihotdrau c5 pe mo§ia cutdrui boier sau a cutdrei mandstiri, dregd-torii s'ä nu se mai amestece In ce prive§te judecata: ea rdmanesd fie impdrtità numai de proprietarul respectiv §i dacd privi-legiul nu era total pentru unele fapte grave, direct de domnieUn caz de felul acesta gdsim In hrisovul din 119 August 1472 princare Stefan cel Mare scoate pe locuitorii satelor Bode§tii, TAtarii.

www.dacoromanica.ro

DOMNUL i DREGATORIT 489

§i Iurcanii, apartinând mangstirii Sf. Nicolae din Poiana (numita§i Pobrata), de sub jurisdictia tuturor dregatorilor domne§ti, eiavand sä fie judecati numai de egumeni sau de dregatorii acestora.Exceptie fac Insa cazurile de omor §i rapire de fata pentru careDomnul i§i rezerva judecata, deci §i gloaba sau amenda respectiva.Tot a§a, In Tara Romaneasca, Radu cel Mare, prin hrisovul din9 Martie 1.502, confirma boierilor shi, jupan Radu §i jupan Petrucu fiii lor toate satele §i posesiunile lor, scutindu-le de toate sluj-bele §i darile. « i nimeni &A nu Indrazneasca spune voevodula bantui satele lor, nici judeti cAr%Au,H), nici birari, nici olacari,nici arma§i, nici globnici, nici alt nimenea dintre slugile sau dre-gatorii domniei mele ». Prin urmare, numai proprietarul va aveadreptul sá judece §i .sa globeascä in satele lui, fàrä amesteculvreunui slujba§ al stapanirei.

Mai exista, potrivit obiceiului pämantului, §.1 un alt fel dejudecata, anume judecata egalilor, a « pairilor » cum se spuneaIn apus, a « megia§ilor » cum se spunea In mod obi§nuit la noi.Ea dadea partii dreptul de a cere Domnului care nu putearefuza cererea « lege » sau « legea Ora » adica sa fie judecatade un numar de « juratori » de obiceiu §ase de aceea§i con--ditie sociald. Am aratat intr'un capitol precedent (vezi p. 360-362)cum decurgea acest fel de judecata §i posibilitatea pe care o aveapartea care pierduse de a cere la randu-i Domnului « lege pestelege » adica un numar dublu de juratori cari sä dovedeasca, totprin juramant, ch" partea care-i luase avea ea dreptate. Adaugamaici cà, pentru a impresiona mai mult pe juratori, pentru a-i facesà spuna adevarul §i numai adevarul, se scoteau uneori carti deblestem dela Mitropolit sau dela episcopi; ele erau citite in bise-rica, lnainte ca juratorii ad' depuie juramantul pe evanghelie cavor judeca drept §i prin formulele ce cuprindeau, lngrozeau,intr'o vreme and credinta era mai vie decat astazi, pe ascultatori.lata o astf el de carte de blestem, data de episcopul Iacov al Hu-§ilor: « Zicem, unii ca ace§tia sa fie blestemati de Domnul Dumne-zeu §i de prea curata Sa Maica §i de cei 12 Apostoli §i de 318 SfintiParinti ce au fost la soborul Nikeei ; sa fie vinovati focului celuive§nic §i Iadului celui fail de sfar§it §i procleti §i neertati.Petrele, herul EA se topeasca §i sa se rasipeasca, iard trupurile lordupa moarte sa stea Intregi. mo§teneascà bubele lui Geezi

www.dacoromanica.ro

§i sugrumarea Iudei, sa fie suspinand §i tremurand ca Cain, sacrape pamantul §i inghita de vii, ca pre Daftan §i. pre Aviron.Averile lor §i ostenelile lor A. fie blestemate §i spre perzare. Procop-said sa nu vazA in toata viata lor. Muerile lor sà fie vkluve §i copiiicer§etori §i toata mania lui Dumnezeu sa vie pre capetele lor.IBA aratand adevarul, in frica lui Dumnezeu, s'a" fie ertati §iblagosloviti, amin ».

Uneori, in acela§i scop de a impresiona pe juratori, se recurgea§i la alte mijloace. Astfel, intr'un proces dintre satele Rado§i §iCanepe§ti pentru muntele Gaurile din Gorj, megia§ilor juratori «lis'au dat marturisanie §i au priimit de au jurat cu mainile pà sfantaEvanghelie ci culumtindri aprinsd qi le-au stins in apti, zictind edde nu va fi pe cum « vor arlita, « ara sti li se stiflgä neamul lor

Dupa ce norme se judeca ? Pravilele. Obiceiul pamantului.Dimitrie Cantemir in vestita sa lucrare « Descrierea Moldoveiafirmä' ca Alexandru ce! Bun, vazand lipsa de legi scrise in tail,a adoptat pe cele bizantine numite « Vasilicale » §i ea a fäcut unextras din acestea « care §i azi se intrebuinteaza in Moldova ».Cercetari mai noi au contestat insa afirmatia invatatului Domn.A existat, e adevarat, in Moldova, o pravila sau legiuire scrisa,Inca din veacul al XV-lea, cuprinzand legi bizantine imperiale,civile §i biserice§ti ; aceasta pravila (i se mai spunea §i nomocanon,dela nomos, lege civila §i canon, lege bisericeasca), pastrata intr'unmanuscris din 1474, este ing o traducere in slavone§te dupa Syn-tagma din 1335 a juristului bizantin Matei Vlastares, iar nu dupa« Vasilicale » care nu se mai intrebuintau, Inca din veacul alXIII-lea, nici chiar la Bizant. Pe de alta parte, cunoa§tem o pra-vila scrisa in Ia§i, in 1495 (7003), din porunca lui stefan cel Mare,de monahul gramatic Damian ; manuscrisul a ajuns in bibliotecadin Petrograd (azi Leningrad). In veacul al XVI-lea, mai constatärnIn Moldova §i alte pravile sau nomocanoane: astf el, de pildä, pra-vila dela Bisericani, din 1512, cea dela Neamt, din 1557, aceeadela Putna, din 1581; cate §i trele cuprind, in primuI rand, ma-nualul (« Proheiron ») tradus, bine inteles in slavone§te alimparatului bizantin Vasile Macedoneanul. O alta pravila, totdin secolul al XVI-lea este « Cormcia » (inseamna in limba slavacarmaciul) alcatuita din Novele de ale imparatilor bizantini, dinmanualul lui Vasile Macedoneanul §i din precepte penale luate

6 90 ORGANIZAREA SU DECITOREASGA

www.dacoromanica.ro

din Biblie. Dupà ràzboiu, s'a descoperit la Sighetul Maramure-§ului, fragmente dintr'o pravild bisericeascä, tiparitei In romeinefte,In 1563, probabil de Coresi, la Brapv; ea cuprinde o serie de de-licte biserice0i §i laice 0 de pedepse biserice0i. A fost tradus6dup6 nomocanonul lui loan Nesteutes, patriarh de Constantinopol,mort In anul 619.

Asemenea pravile au existat, de sigur, i in Tara RomaneasaExemplare din tipAritura dela 1563 vor fi fost i dincoace de Car-pati ; §tim pe de altà parte ca In timpul domniei lui Mihai Vi-teazul, mitropolitul Eftimie cere un nomocanon dela vicarulpatriarhiei din Constantinopol, Meletie Pigas. In sfar0t, la mä-nAstirea Bistrita din VAlcea s'au gäsit o pravilà, din anul 1618;e singura care ni s'a pAstrat din epoca mai veche.

Domnul i membrii divanului domnesc au avut apdar la inde-mAnd, inc6 din veacul al XV-lea, texte de legi bizantine,norme serse. Ar fi totu0 o gre§eald &a' se creadà c6 judecata seMcea numai dup6 aceste norme. Dimpotrivä, se poate afirma c'dIn cele mai multe pricini, ea urma pe celelalte, nescrise, trans-mise oral, prin traditie, din tatà In fiu, i alatuind « obiceiulpArnântului ». Inteadevär, marea majoritate a proceselor desbä-tute in fata Domnului 0 a dregdtorilor, erau procese de mo0e,privind hotarele satelor sau pe rumânii stabiliti in ele. In asemeneaprocese, se avea intotdeauna In vedere « obiceiul pArnântului »,cu regulile i procedura lui caracteristicA, iar nu dispozitiile nomo-canoanelor bizantine. Dui:a acest obiceiu, se fäcea judecata prinjurätori, dupà ea se stabileau hotarele unui sat nou care se IntemeiaIn « pustie » sau ale unei pris6ci, 0 se restabileau cele Incàlcateale unei apz4ri mai vechi ; tot obiceiul fixa ce anume obligatii,in dijnià §i munck au rumânii sau vecinii, adia täranii neliberi,fatà de stäpAnii lor. In documentele vremii, acestui obiceiu i sespune i « legea din vechime « legea bätrânä sau chiar numaisimplu « legea », ea fiind cea cunoscutà din mo0-strAmo0 demuftime, iar nu ceilaltd, scrisd tradus6 tarziu dupà textele gre-ce0i. Cand Mihnea Vodà (1584-1591) se adreseaz6 lui Mihai banulde Mehedinti (viitorul domn!) spunându-i cà i s'au jeluit chlugàriidela Tismana cà rumAnii din mai multe sate dela munte « nu vorsä" dea ggleata (adic6 dijma din grane I) §i dajdea sfintei mAnà-stiri, precum iaste legea (IMO eCT %MOH) i precum dau i a4i

DUN. CE NORME SE JUDECA? 491

www.dacoromanica.ro

rumani galeata i dajde la boierii lor », el se refera la legea ceanescrisd, la obiceiul parnantului, iar nu la vreo lege speciala deter-minand raporturile dintre rumani i boieri. Acelavi lucru 11 areIn vedere i Gavriil Moghila &and la 1 Aprilie 1619 da un act totmanastirii Tismana tie in buna pace satul Corzii i rumanii decolo « i sa le ja galetile i daturile i sa-i lucreze cum ictste legea ».

Cu deosebire interesante sunt practicile prevazute de obiceiulpämantului la hotarnicii. Când se intemeia un sat nou, se vtiacat pamant anume trebuie ; de aceea, de multe ori In brisoavenici nu se mai specifica intinderea precisa a bucatii de pamantdäruite sau intarite de Doran, ci se spune numai laconic « atatcat va putea sa traiasca un sat Indestul ». La 24 Apri/ie 1434,tefan Voevod, feciorul lui Alexandru cel Bun, intarind popei

Iuga, intre altele, un loc « din pustie » la Baveu vi o selivte laPodraga, fixeaza hotarul acestor cloud' proprietati « cat vor puteasà traiascii douà sate indestul ». Acelavi Voevod, daruind la 14Aprilie 1435, boierului Petre Hudici « un loc din pustie, la Voi-nauti » i dou'a locuri, de asemenea « din pustie », la prisaca luiDeateleu, fixeaza hotarele lor « cat vor putea sa traiasca treisate, din destul ». In sfarvit, la 29 August 1455, Petru Voevod,daruind lui pan Duma Micaci un Joc din pustie, langa. paraulCozia, In branivtea domneasca dela Bohotin adaoga: dar hotarulacestei pustii sa-1 ail:4 din toate partile, ca't va putea treii un satindestul, cu aratul cí cu fdnetele ». Se vtia prin urmare, cat e ne-cesar pentru o avezare de sat.

Se vtia de asemenea ce suprafa0 e necesara unei prisaci. Deaceea In unele documente nici nu se mai amintevte suprafataanume, ci se spune doar, ca in hrisovul moldovenesc din 17 Octom-vrie 1451, gat: « iar hotarul acestui loc de prisaca da-i fie dupeiobiceiul prisdcilor, In toate partile ». Cat anume prevedea « obi-ceiul afläin din alte acte. Astfel, un hrisov -din 8 Iunie 1546,specifica: atat « cat poate sa arunce un om cu maciuca In toatepartile » din mijlocul prisacii. La 27 Martie 1642, popa Gheorghedin Plopeni (Moldova) daruind lui Enache Penivoara un loc deprisaca, li determina supraf ata prin cuvintele « cat se carle uneiprisaci, cat va arunca cu maciuca in toate partile ». Alteori, ma-ciuca e Inlocuita prin topor. Printeun zapis fäcut In Iai, ToaderGrecul din Sameni vinde lui Isar visternicul drept zece galbeni

492 ORGANIZAREA JUDECITOREASCA.

www.dacoromanica.ro

DUPÀ CE NORME SE JUDEC A ? 493

un « locu de prisaca... unde-i va placea la sat la Sämeani lugcat va arunca un voinic cu toporul In toate pArtile cum au lostobiceiul de vac ». A§a dar, hotarul unei astfel de a§ezari se deter-mina asvarlindu-se din mijlocul ei cu o maciuca sau cu un topor ;avea deci forma unui cerc a cdrui raza o forma as varlitura demaciuca sau topor. Pentru o moara, hotarul era « cat se va puteada cu sageata »: o §tim din hrisovul lui Moise Movild prin careacesta Intare§te Mitropoliei un loe de moara in brani§tea Jijiei.

Gaud exista o neintelegere asupra hotarului dintre cloud pro-prietäli 0 cand nu se putea lamuri neIntelegerea cu ajutorulactelor, fie ca acestea nu precizau hotarul, fie ca semnele dispa-rusera, se recurgea, iara§i potrivit obiceiului din vechi, la juret-meintul cu brazda n cap. Se alegea un numdr de batrani din preajmalocului, ace§tia jurau mai intai cà vor arata adevdrat hotarul,apoi li se punea o brazda de pamant In cap 0 In felul acesta mar-geau ei pe unja hotarului pe unde-1 apucaserd din batrani. Inte-lesul acestui act simbolic era urmatorul: cum ma apasa brazdade pdmânt pe care o port deasupra capului, a§a sd Ind apese totpamantul pe care 1-a§i rapi adevdratului proprietar prin arätareamea mincinoasa.*La 4 Iunie 1667, boierul Bejan Gheuca raporteazdDomnului asupra felului cum a facut o hotärnicie in satul Frun-ti§ani: « Noi... am stransu preoti 0 boieri de Curte Marii Dumi-tale 0 ord§ani batrani 0 oarnint de tara batrani 0 tineri ; 0 ace§tioameni au socotit de au ales doi oameni batrani fi, li-am pus brazdaIn cap §i au mersu lnainte pre unde au tinut Mafteiu Roca, amales §i am stalpit » (adicä am pus stalpi de hotar !). Un alt cazasemänatot 11 constatdm In actul din 30 Mai 1720. Tärgovetiidin Dorohoi se plansesera ea Stroici spatarul le Impresoara « obucatd de loo din hotarul targului ». In lipsa de acte, se hotard§te« sa giure oameni bdtrâni 0 sa marga cu brazda In cap pe undemerg hotarele; §i au priimit Stroici spdtar sa giure Dorohoienii.Deci am socotit 0 am ales §asa oameni din Dorohoi anume stefanDariescu 0 Costandin Sdruenco, Gheorghii Gutuc 0 Patra§co0 Andrie§ Ili 0 Gheuca 0 au giurat ace§ti oamini In biserica fiau purces cu brazda in cap §i. au pus un stalpu de piaträ In culmeadealului, de acolo au purces la vale... », etc.

In Muntenia, In loe de brazde, se intrebuintau trei 46 cu pet -mlint, care erau purtate In spate sau pe umeri. Astfel inteun act

www.dacoromanica.ro

494 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

din 24 Octomvrie 1724, cu privire la hotärnicia mo§iei Balce§tia lui Ilie Stirbei, cei 12 boieri hotarnici spun urmätoarele: « Decinici pe atata neputandu-se odihni, am dats fi trelifti, ca pa-matla oameni blitrdni dimprejurul locului cari au §tiut, anume V16-dutul Comä'nescul §i Drigan §i Ion Bälcescul §i i-am pus de aumärturisit lnaintea noasträ Cu sufletele lor §i cu dreptate... ».Tot na, la 15 Martie 1761, Vlddut Galcescu §i. Sandu Cräznaruexpunand o pricinä pentru hotarul moqiei Ro§ia din Gorj, aratàcd « Incsá §i alti 4 oameni luand träi§ti Cu pämant... au merspe unde au §tiut ei matca cea veiche... ». Iar intr'o hotarnicadin 5 Mai 1761 a ora§ului Craiova, citim: « semnele hotaruluiCraiovei pà care au luoat bältrani orasului träisti cu päinant ».

Cateodatà, pentruca impresia asupra celor ce aveau sä aratehotarul sa fie §i mai puternick li se dädea acestora, pe langätrai§tile Cu pämant, §i. o carte de blestem. A§a s'a petrecut lucrulla hotarnicia din 28 lunie 1725; documentul respectiv ne rela-teazä imprejurarea In cuvinte impresionante. rázand noi spuncei care trebuiau sä arate hotarul c4 « de vom umbla Cu alteme§te§uguri, färä dreptate, ne-au dat a toga' anatema §i a totblestemul, precum cartea aratà, pentru care dar groaznic blestem,ingrozindu-ni-sä sufletele §i fiind noi oameni sträini, neavandnicio parte la acea mo§ie, n'am gandit, nici am cercat sau spre oparte sau spre alta, ci numai p'ä dreptate, precum am auzit delabätranii no§tri, §i noi am pomenit §i §tim pe unde este hotarul,am luat cartea fi o am pus pa pieptul nostru fi peimeint pe umerilenoastre fi-am purces inainte pe hotar ».

Gaud se hotärnicea o mo§ie, se obi§nuia adeseori sd se ja §icate un bhiat care era tras de pär de hotarnici ca sa tie mintelocurile unde se apzau semnele. Diaconul Ghiorghità Zbantu face,la 19 Aprilie 1754, urmatoarea märturie cu privire la hotareleScArläte§tilor, din Tutova: « Si Inca dzia socru-mieu Bogos cä,fiind copilandru, l-au luat un hotarnicu de aceia de picei, fi audills: sa' (ii, meii copile, mente hotarile». Un alt caz gäsim lntr'unact din 15 Ianuarie 1797, cand dau märturie pentru hotarele uneimo§ii din Tepu (Tecuci) atat hotarnicul cat §i fostul copil pe careacesta 11 luase de Or: « Eu Anghelut4 ot Tipul, om di nolz6cedi ani... cand s'au hotärlt aceastä mo§ii, In urma cutremuruluicelui mare, la anul umbla let 7247 (1739),... am fost fatä; §i. eu,

www.dacoromanica.ro

PEDEPSELE 495

Tanas5. Fertul am fost fi ia minte cá m'au luat de par...Ursul Zmarandif ca sá iiiZ minte hotdrire acegii mofii di malsus numite, §i asa stim i asa märturisim in frica lui Dumnezeu

innainte giudecAtii ».Pedepsele. i sub raportul pedepselor, constatam deosebiri

insemnate MO de situatia de azi. E mai intai o deosebire in cepriveste natura pedepselor. PAn6 in veacul al XIX-lea, prin ur-mare timp de o jurnAtate de mileniu de viata de stat, noi amcunoscut i aplicat pedeapsa ca moarte. Crima de Malta trklare,« hiclenia » cum se spunea atunci, era de obiceiu pedepsitä cumoartea i onfiscarea averii. Pentru aceastà vin6 si-au pierdutcapetele trei boieri ai lui 5tefan cel Mare, anume Isaia vornicul,Negrilà paharnicul i Alexa stolnicul, executati la 16. Ianuarie1471, in targul Vasluiului. Tot cu moartea se pedepsea i omorul,talhAria, furtul repetat, uneori si bigamia si chiar furtul simplu.Felul mortii varia dupà condifia socialei a vinovatului, dupà naturacrimei, dar si dupà voia voevodului. Pentru boieri era, in modobisnuit tdierea capului, iar pentru oamenii de rând, speinzurd-toarea. Unii Domni insà, cum a fost de pildà Mihnea Voda cel11.6u (1508-1510), au aplicat acest ultim fel de moarte i boie-rilor. Vlad Tepe i Basarab cel Tângr, supranumit Tepelus, aveaupredilectie pentru tragerea in feapei. Mult mai rar s'a intrebuintatarderea de viu. Letopisetul Tàrii Moldovei ne spune eh' Ion VodaViteazul a Mcut sä" moar5. In acest chip pe vladica de Roman,Gheorghe, invinuindu-1 de sodomie. Constantin Cantemir ardeade vii pe talhari, iar Mihai Racovità pe unii locuitori care-1 tra-daser5. Tot rarà e si pedeapsa innecului, pe care Vasile Lupu oaplica femeilor imorale. O singurà data se int'alneste ingroparedde viu, i anume, iarälsi pe timpul lui Ion Voda Viteazul.

Cateodatà, in loe de pedeapsd capitalk se aplica numai mu-tilarea. Una din cele mai cunoscute era tdierea nasului de fapta cartilajului dintre nAri pe care o sufereau candidatii Mrànoroc la domnie. Cazul spaarului Niculae Milescu este stiut detoatà lumea; din pricina mutilàrii suferite i s'a si zis acestui boier,« CArnu ». Tot asa a pälit Joldea, pe care boierii 11 ridicaserà domndupd moartea lui tefänità. Bares. Prins pe neasteptate de oastealeseasc6 a lui Alexandru Làpusneanu, care fusese si el ridicat indomnie de un alt grup, mai puternic, de boieri, nenorocosul Joldea

www.dacoromanica.ro

496 ORGANIZAREA IUDECATOREASCA.

a fost « insemnat la nas » cum spune cronica si « dat la cdlugdrie_Mihnea ce! Rdu tdia buzele boierilor dusmani, Stefdnità Rare§tdia urechile, limba, scotea ochii.

Adeseori, pentru a face pe cei închii sd-si mdrturiseascd vina,se recurgea la torturd sau « caznd ». Ea n'a constituit insd la noipând la pravilele lui Matei Basarab si Vasile Lupu, « un mijloclegal si regulamentat de probatiune, ca in apus » fiind inlocuitdprin jurdmânt ci s'a intrebuintat mai mult pentru a stoarcebani. Dintre voevozii Moldovei, se pare cd Ion Vodd Viteazuls'a folosit mai mult de torturd ; cronica inseamnd chiar cá « dinzi in zi izvodea (inventa, afla) feliuri de munci noud ».

Inchisoarea sau temnita n'avea caracterul care i se dd astdzi.Ea nu era consideratd ca o pedeapsd pentru crima sau delictulfdptuit, ci servea numai pentru paza prevenitilor sau ca un mijlocde constrangere pentru a face pe cei condamnati la amendd saupe datornici sä. pldteascd. Itärnanea cineva, prin judecatd, datorf atd de un particular sau fatd de domnie si nu vroia sau nu puteasà pldteascd, era bAgat la temnità si nu iesea de acolo 'And nuachita datoria. Dat fiind caracterul inchisorii, lipsa ingsi a no-tiunii de penitentei, este evident cà nu puteau exista peniten-ciare, nici preocuparea de reeducare, de indreptare morald a celorvinovati. Drept temnite sau inchisori serveau de cele mai multeori beciurile palatelor domnesti sau ale autoritätilor, unde pre-venitii eran tinuti, in cazuri grave « ferecati in obezi » sau butuci.In epoca mai noud, in veacul al XVII-lea, gdsim inchisori si pela mdndstiri, de pildä la Snagov ; &in' de asemenea pedeapsa cutrimiterea la °cal' care, adeseori, echivala cu o condamnare lamoarte.

Pedeapsa cea mai frecvent aplicatd in trecutul nostru a fostamenda sau gloaba. Ea se dddea pentru tot felul de delicte sichiar pentru crime si purta nume diferite. Cel mai obisnuit eraacela generic de gloabei, care vine din cuvântul slay globa ce in-seamnä amendd. Intelesul de astäzi al acestui cuvânt se explicdlesne prin imprejurarea cà amenda se pldtea de obiceiu in capetede vitd, boi si cai, si evident, cel amendat dädea ce avea mai prost.Gloaba ce se pldtea pentru moarte de om, pentru adulter sau pentrurdpire de fatä purta numele de duogubinei, din cuvantul slav« dugegubInd adicd « cei ce-si pierde sufletul (animam perdens).

www.dacoromanica.ro

PE DEPSELE 497

In 1472, Radul ce! Frumos, plängandu-se judetului si celor 12pärgari din Brasov pentru niste oameni ce-i omoriserä o « slugä

sa, le spune: « sä mi se dea acei oameni sau dusegubina (Hall,0111Er86HE18), caci nu vreau sä"-i las ». Intr'o pricinä similarà,Radu cel Mare (1495-1508) scrie de asemenea Brasovenilor:

moartea acelor oameni n'o voi läsa (asa) domnia mea, ci voilua dela oamenii domniei voastre atät, cât sà implinim dusegu-binile ». In documentele scrise româneste intAlnim si forma « defu-subinci » cum este, de pildä, trite° porunca a lui Lupu vornicul detara de jos, sau chiar « ugubincl », aceastä ultimä formá pästrän-du-se pâra azi in vorba « a dat de sugubinä ». Pentru mutarea-semnelor de hotar, gloaba se numea hatalm, ela unguresculhatalom, care inseamnä forVä, puteie. La 20 Aprilie 1639, VasileLupu dà poruncà marelui logofät Gavri1a sà cerceteze plängereacalugArilor dela Bisericani cari sustineau 06 li s'au mutat nistestalpi de hotar ai satului Fetinghiestii. « De se va afla c5. le-au.scos stälpii spune domnul sä hie tare si putearnic » trimisullui Gavrila§ « cu cartea domnii meale a lua hatalmul 12 boj si-sà-i aducä aicea la domnia mea ». Si in Tara Româneascä se pome-neste de aceastä dare. La 7 Septemvrie 1570, Alexandru voevodintäre§te mai multor proprietari din Urläitoiu mosia lor strAmo-seascä, ce fusese incälcatà de mosnenii din CAndesti; proprie-tarii inchinaserä Domnului hatalmul ce li se cuvenea si domniamea a si luat hatalmul dela Cândesti ». Mai tärziu, inteun actdin 14 Ianuarie 1643, de pe vremea lui Matei Basarab, e amintithatalmul luat de banul Dragomir din Craiova. O altà gloabä,constatatà in Moldova, era tretina (TPETHFIA) cuvânt slay care in-seamnä « a treia parte ». Prima mentiune se aflä in docpmentuldin 22 August 1447, dela Petru Voevod care intäreste mänästiriiNeamtul mai multe sate, scutindu-le intre altele si de gloabe.Locuitorii acelor sate nu vor avea deci sä pläteascA domniei « nici.gloabä, nici tretinä ». Aceastá amendä se pare 61 se plätea in cazde furtisaguri si reprezenta a treia parte din valoarea lucrurilorfurate. In acest sens credem &A se poate interpreta documentuldin 1496 din care rezultà cà stefan cel Mare ceruse lui Alexandru,marele duce al Lituaniei ca « in ce priveste hotiile si talhäriile »dela grani0, « sä pedepseascA pe oamenii räi pentru acestea, iardin lucrurile furate sä nu se mai ja a treia parte (TpETEro Shl no

www.dacoromanica.ro


spui), ci a zecea parte ». Pentru vitele scapate pe hotarul altuiase pldtea gloaba numita pripas. Pripà§arii (npunawApt) se in-talnesc pentru intaia data In hrisovul din 11 Martie 1446, delatefan Voevod; rostul acestei amenzi se vede din actul pe care-

la 20 Mai 1459 stefan cel Mare 11 (Id m'adastirii Bistrita, acor-dându-i mai multe drepturi in leg6turd cu satul ei Lucace§tii.Intre altele, se prevede ca « pripasul care s'ar intampla pe hotarulsatului, sà-1 ja zdánästirea, nu slugile domne§ti ».

Dacà, Intr'un proces, una din pàrti refuza sa se prezinte debudá voie, la cea dint:Ai chemare In fata Domnului, §i trebuia sase trimità un agent care s'o aducd, atunci acest agent avea dreptul&A incaseze o gloab6 sau amenda numitg. in Moldova ciubote, iarIn Tara Romaneasc6 treapad. Ilia§ Vodà, &And la 12 August 1668o carte prin care erau chemati in fata divanului doi in§i Invi-nuiti ca luaserà cu sila ni§te « unce §i zapise de mo§ie », adauggla sfar§it: « iar de nu v<or) vini la zi, bini O. §tie cà vom trimitiun aprod di-i vor aduce fi, cu ciubote». Aceea§i gloaba se percepea§i in cazul cand trebuia trimis un agent executor spre a face pe-cineva sà-§i prateasca." o datorie sau sä." execute o sentintä dom-neascà. Rostul amenzii este ciar: ea se ia pentru deplasarea sauo treap6dul » agentului respectiv, pentru uzura « ciubotelor »-acestuia. Leon Voda (1629-1632) d6duse la mai multi boierijudetele oltene sa' le tie « de bieärie », adica sa" stranga ei birul.Boierii n'au putut insà raspunde banii, deoarece lumea fugea ;.atunci « aprozii lui Leon Vodh nu mai inceta dela casele lor totpentru bani §i le lua treapede cAte treizeci, patruzeci de galbeni,numai deodatà ».

Gloabele sau amenzile se pläteau la Inceput in vite, mai apoi§i In bani. Ele erau in genere ridicate: documente din veacul atXVI-lea, §i al XVII-lea, din Tara Romaneasca, ne arata luan-du-se pentru un jurgmant stramb 22 de boi, pentru o du§egubia« 90 de vaci », iar pentru un omor, al a.rui autor a ramas nedesco-perit, 100 de boi. E semnificativ ca* adeseori, mai ales in cazurilede juramânt strAmb, gloaba se mai nume§te §i pradei ; despre ceiglobiti se spune &A au fost priidati.

Amenzile constituiau un venit al dregätorului-judecgtor care-le pronunta; ele ii reveneau uneori in intregime, alteori in parte.De aici tendinta permanent:a spre abuz §i frecventa amenzilor,

www.dacoromanica.ro

PEDEPSELE 499

care puteau s. dud chiar pana la risipirea satelor. Avem in pri-vinta aceasta un document caracteristic,* care ne arata in modelocvent ce adevarata plaga ajunsesera unii dintre acesti drega-tori-judecatori. Este vorba de documentul din 30 Ianuarie 1630prin care Leon Voda hotaraste ca satul Boldorogestii Cu Rotadin judel,u1 Ilfov, apaqinand mandstirii Plumbuita, « sà fie inpace de lucrul domnesc si de bani de jude; 0 de mertice si de caide olac si de podovade, de nimenelea val sa numai birulsä-si plateasca, pentrud i-am iertat domnia mea... sa fie numaide poslusanie sfintei manästiri. lar bani de judg nimica in satsei nu intre, ce sei fie in blind pace. lard ce va fi judecata satului,scsi fie polnic egumenul sei judece rumeinii meineistirei, cum au fost§1 mai dinainte ()reme, pentrucei de rei ul banilor se-au fost reisipitsatul meineistirii, de au fugit. Derept aceia i voi banilor de judet,Inca sà aveti a lasa satul Boldorogestii cu Rota foarte In pace,nimic intre ei sà nu intrati, cd cine sä va ispiti peste cartea dom-niei mele, certare va avea ».

Ca sate intregi se puteau risipi, se explica prin imprejurareaca in materie penalä, ca i in alte domenii de altfel, a existat lanoi In epoca veche responsabilitatea colectivei. Dacà nu putea plätifaptasul, plateau rudele lui despägubindu-se insa, cum era si

drept, din averea acestuia, mobila sau imobild; dad nu puteauplàti rudele, trebuiau sä plateasd altcineva din sat sau satul inintregime. Iar dad nici satul Intreg nu putea sau nu voia sà pia-teasca, atunci sau era luat pe seama domniei, devenind sat dom-nesc, sau se (Wee unui boier care achita el gloaba respectiva, deve-nind astfel boieresc. Invers, cand satul apaqinea unui boieracesta nu voia sà plateasca gloaba pentru vreo fapta a satenilorsai, daca plateau chiar satenii, atunci ei prin acest fapt se räscum-parau i deveneau proprietari adid oameni liberi. In vremea luiPetru Voda cel Tanar (1559-1568), satul Bucovalul dzuse «1ntr'onapasta de un Turc, parand acesta ca i-au furat o traista cu 30.000aspri de argint ». Domnul invita pe proprietarii satului, pe postel-nicii Marcea i Radu « sa plateasca pe sat de catre Turc, iar ein'au vrut... ci s'au lepadat de sat si au zis satenilor sà plateascaei, a fie satul al lor, iar satul Bucovalul n'au avut bani..., ci aluat 30.000 aspri dela un Ovrei si s'a plait de acel Turc », deve-nind astfel proprietari.

www.dacoromanica.ro


Uneori amenzile sau gloabele adeau pe nedrept. Dac6 depildd -fusese cineva ucis §i cadavrul lui svarlit de uciga§ pe hota-rul unui sat, satul acela era considerat vinovat §i trebuiateasch gloaba. Mai mult chiar, era de ajuns ca numai sangele celuiucis s6 se afle pe un hotar ajuns acolo cateodatà in impre-jurairi cu totul particulare pentru ca locuitorii respectivi sa plà-teased du§egubina. In asemenea cazuri, aceasta se numea §i net--pasta, cuvânt de origine slavd Insemn'and « ceea ce cade asupracuiva ». In Iulie 1661, mai multi megia§i dau o hotArlre cu privirela muntele Tatarului din judetul Gorj, proprietate a satului Novaci,motivând-o astfel: « §i am aflat cu sufletele noastre cä au fost mun-tale al NovAcenilor de când au dat de§ugubind caci au efit apamuntelui in sat in Novaci ca sa. ngele mortului, deci au dat 100 de boj ».

Intocmai ca §i in alte tàri, a existat §i la noi, principiul com-pozifiei, adica al Intelegerii dintre pArti. Rudele sau tovarà§ii unuiom ucis, de pildà, se puteau Intelege cu uciga§ul, primind ca des-pdgubire o sum6 oarecare sau o proprietate. In timpul lui BogdanVoievod, fiul lui Upu§neanu, un Grec fusese ucis in hotarulsatului de rAzà§i Albotenii. Neputand plati moartea, nefAcan-du-se deci compozitia, satul e luat domnesc. Atunci intervineun mare boier Albotà, staroste de Cernäuti §i pl6te§te capul Gre-cului tovarä§ilor acestuia, dându-le 158 de boi §i vaci, 600 de oi,7 cai, 13 iepe « §i au dat cap pentru cap ». In consecintà, Domnulii int'are§te satul ca proprietate. In timpul lui Stefan cel Mareintalnim un alt caz, §i mai interesant. Petre Ponici ucisese peun anume AndritA. Fiul acestuia din urrrià, stolnicul Petru, cheam5.In judecatà in fata Domnului, §i a divanului pe Ilea, fiica luiPonici. Aceasta recunoa§te fwptul §i drept despàgubire sau corn-pozitie « a prätit Ilca moartea lui Andrit4, pe care l-a omoritPetru Ponici, tat61 Ilcäi, in mâìnile slugii noastre dumnialuiPetru stolnicului §i i-a dat acestuia un sat al fau pe Seret cu nu-male Brälie§tii ». Dar fiinda" valoarea satului intrecea pe aceeala care fusese pretuità viata lui Andrip, Petru stolniculIlc6i diferenfa adica « 40 de zloti tätIre§ti ». « Si au fàcut astfelpace ve§nicA intre dânii » Incheie hrisovul din 14 Octomvrie 1473.Cateodat6, pacea se stabilea altf el, §i anume prin aplicarea legiitalionului. La 10 Iunie 1525, Vladislay Voievod confirm5. luiDragomir cu fratii sdi §i altora mai multe propriefali pentru care

www.dacoromanica.ro

avusesera Ora Cu Valcul i cu ceata lui. « 5i pentru vrajmäliace ati avut spune Domnul de acum inainte nicio vrajnia§iesa nu mai aveti pentrudi ali fäcut moarte pentru moarte ». Nu sepoate preciza daca a existat o taxa fixa de räscumparare a omoru-lui tinandu-se, bine inteles, seama de categoria sociala a celuiucis sau daca ea varia dela caz la taz.

Intelegerea intre pärti sau compozitia avänd deci un caracterlegal, fiind admisa la Bizant nu era nu mai poate surprindefaptul ha se admitea i rdscumpararea pedepsei dela Domn sau deladregatori. Ace§tia pot elibera pe vinovat in scbimbul unei sumede bani sau a unei proprietäti. Cel mai vechiu caz de acest fel pecare-1 cunoa§tem se gasqte inteun hrisov din 1432 dela Alexandrueel Bun. Un anume Giurgiu fusese pArit In fata Domnului i gasitvino-vat. Deci « a rämas Giurgiu spune voievodul reis-cumpere dela noi gitul selu (H OCTAA MISpaCk HAM% WK811HTH MOMS

WT10). 5i pentru aceastä gloaba, acest Giurgiu a dat inaintea noastreipartea sa din sat din Tamdrta§inti slugilor noastre lui Balota' fOancea fi ei 1-au rascumpiirat din aceastä gloabc1». In consecintaDomnul intare§te celor doi proprietatea obtinuta astfel. PentruTara Romaneascá, gàsim un caz similar consemnat inteun docu-ment din 1502, din timpul lui Radu cel Mare. « Jupan Mileaspune Domnul a fugit peste munti in zilele raposatului Orin-telui Domniei mele, Vlad Voda Calugarul, de a ridicat alt Domn...§i a dat Dumnezeu de a eaut Milea... In mainile parinteluiDomniei mele. Deci 1-a trimes sa-1 arunce In cetatea Poenarilor,iar Voico al Tatului, tatäl Milei, a nzersinaintea dregeitorului Dom-niei mele, ¡upan Gherghina pdrcalabul, de a dat fi a inchinat juma'-tate din Topoloveni, ca sir-4 scoata capul fiului seiu Milea dela cum-plita moarte ci i-au scos capul lui. . . *. Asemenea cazuri de ras-cumparare sunt numeroase; se pot cita o suma de documente deacest fel, atat din Moldova cat i din Tara Romaneasca.

astazi se da putinta judecatorului de a aprecia marimeapedepsei ce se cuvine unui delicvent sau criminal, codul fixtindnumai minimum i maximum pentru fiecare categorie de fapte.In trecut acest drept era qi mai mare, pravilele lnsei, referindu-seIn multe cazuri, la voia judecätorului. i chiar acolo unde pedepselese specifica, exista adeseori contraziceri dela un paragraf la altul, dinpricina caracterului de compilatie pe care 1-au avut aceste pravile.

PE DEP SELE 501

www.dacoromanica.ro


BIBLIOGRAFIE

Organizarea judeeltoreasei: 1. S. G. LONGINESCU, Istoria dreptului ro-nzdnesc, Bucuresti, 1908, 371 p. in 8°; 2. D. MOTOTOLESCU, Jurlimdntul cubrazda in cap, intrebuinfat la hotarnicii in dreptul vechiu romdnesc, Bucu-resti, 1922, 27 p. (extras din Rev. Isl. Arh. Fil. (1922); 3. V. BOGREA, Dinvechea noastrá terminologie juridicd: Fertie, In Anuar. Ist. Cluj, II (1923),p. 345-350; 4. S. G. LONGINESCU, Pravila lui Alexandra cel Bun, Bu-curesti, 1923, 40 p. in 8°; V. BOGREA, Despre fettle, cdteva noi precizári,In Anuar. Ist. Cluj, III (1924-5). p. 520-521; 6. G. FOTINO, Contribu-tion à l'étude des origines de l'ancien droi coutumier roumain. Un chapitrede l'histoire de la propriété au moyen-dge, Paris, 1925, 460 p. in 80; 7. GEORGEFOTINO, Incerari de vechiu drept ronainesc. Obiceiuri la fixarea hotarelor,Craiova, 1925, 42 p. in 8°; 8. STEFAN GR. BERECHET, Procedura de jude-catá la Slavi f i Romtini, Chisin5m, 1926, 214 + 123 p. in 8°; 9. I. C. FILITTIsi D. C. SUCHIANU, Contribufii la istoria justifiei penale In PrincipateleRoma' ne, Bucuresti, 1928, 70 p. in 80; 10. DUMITRU D. MOTOTOLESCU-VADENI, Hertie, eine alt-rumänische Rechtsinstitution, <Praha, 1928), 59p. in 4°; 11. T. GR. BERECHET, Schifii de istorie a legilor vechi romcinesti1632-1866, Chisingu, 1928, 108 p. in 88; 12. T. GR. BERECHET, Simbo-lica juridicá, incercare de studiu comparat, Iasi, 1930, 28 p. in 80; 13. C. A.SPULBER, Cea mai veche pravild ronzdneascd. Text. Transcriere. Studiu.Résumé en franpais, CernAuti, 1930, 87 p. in 8°; 14. N. IORGA, Anciensdocuments de droit roumain avec une préface contenant l'histoire du droitcoutumier rournain, vol. I-II, Paris-Bucarest, 602 p. in 4°; 15. I. PERETZ,Precis de istoria dreptului romcin, Bucuresti, 1931, 393 p. in 8°; 16. A. CAZACU,Contribufiuni la studiul formárii çi evolufiunii dreptului de protimis, ChisinAu,1932, 141 p. in 8°; 17. I. C. FILITTI, Yechiul drept penal romdn (schild).Intregiri privitoare la vechea organizare judecatoreascd, Bucuresti, 1934, 74p. in 8°. (Extras din Revista de Drept penal si $tiinfel penitenciará, 1934);18. I. IONA*CU, Biserici, chipuri f i documente din Olt, Craiova, 1934, VIII+ 272 p. in 80; 19. CONST. C. GIURESCU, Jurámántul cu brazda in cap, InDin trecut, Bucuresti, 1942, p. 192-203.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA MILITARA

In vechime, cine stdpdnea pdmantut,ace/a TI si apara. Tara sau 4 mosia *era suma mo$iilor mici.

in domeniul organizarii militare, ca si in acela al organizariijudecatoresti, constatam deosebiri lnsemnate intre situatia de azisi aceea din primele secole ale vietii noastre de stat. Ele se vadescatat In ce priveste principiul de alcatuire al oftirii, cat si sub rapor-tul armamentului §i. fortificatiei.

Principiul de alciituire al o§tiril. Astdzi serviciul militar esteobligator pentru once cetatean, indiferent de avere si de situatiasociala. Toti tinerii sunt obligati sa recruteze, iar in caz de raz-boi, toti barbatii pang la o anumita varsta, formeaza armatanationalà.

In veacul al XIV-lea si XV-lea, situatia era alta. Prestauserviciul militar in mod obligator si mergeau la razboi, oride-cateori erau chemati, numai proprietarii de parnant, adica boierii.Stapanirea unei mosii, mare sau mica, implica, intocmai ca s'iIn celelalte state ale Europei medievale, obligatia de a o aparacu arrnele. Tara este suma proprietätilor individuale, a « mosiilor »;de aceea i se mai si spune Intocmai asa « mosia ». Proprietarul carenu merge la razboiu, la chemarea Domnului, se face vinovat de« hiclenie » adich de inalta tradare ; el Isi pierde, prin aceastavilla, mosia si, de cele mai multe ori, si capul.

Cei cari nu sunt proprietari, prin urmare rumanii, veciniisau iobagii, nu merg la razboiu deck, in cazuri exceptionale demare primejdie, cand se porunceste ridicarea tuturor gloatelor.In schimb, ei sunt obligati sà presteze anumite munci si serviciila cetati, sal care materialul de constructie, sà luereze la ridicareazidurilor, a Oral-tenor sau la saparea santurilor, inteun cuvânt,

33

www.dacoromanica.ro

504 ORGANI7AREA MILITARA

pentru a intrebuinta chiar termenul folosit de documentele remii,s5 « robeascei » la cetati.

OrAsenii, avAnd o situatie speciala sub raportulau, de asemenea, o situatie specialà si sub raportul serviciuluimilitar. Ei sunt obligai, in caz de ràzboiu, sà inarmeze un numärde oameni pe socoteala lor ì sA-i puje la dispozi-tia voievodului.Orasele constituie apoi un mediu prielnic pentru recrutarea lefe-giilor, adic6 a mercenarilor. De aceea gasim in atatea randuri incronicile noastre expresia « strig6rii targului in leará ».

Fixat fiind principiul general al alcatuirii vechilor noastrearmate, s5 Inceram acuma a ne da seama de felul cum se infd-tisau aceste armate In Tärile Romanesti, In primele secole alevietii de stat.

Atat In Muntenia, cat si In Moldova si In Ardeal, temeiularmatei este format de boieri, adicd de proprietarii de pämant.Ei constituie elementul cel mai numeros si cel mai puternic ; eilupta cu mai mult avant si cu mai multà tenacitate. Faptul enatural: acesti proprietari de pàm'ant alatuiesc clasa stapanitoare,elementul politic prin excelentä; ei reprezintà in primul randOra, « mosia » cea mare. Apa'rand-o, isi apàrà fiecare mosiaindividualà.

In aceastä masa boiereasca, trebuie deosebità totusi o cate-gorie aparte. E vorba de dreglitori, &lick' de functionari sau sluj-basi. Mari dregatori aveau fiecare, sub ordinele lor, o serie in-treaei de subalterni, atat la curte cat i In cuprinsul àrü (vezimai sus p. 381 si urm.). Marele paharnic, de pildà, in afara depaharnicul al doilea si al treilea si de pälärniceii cari asigurau ser-viciul mesei domnesti, avea si pe pähä'rniceii din sate ale Cároratributiuni erau in legAturà cu perceperea dijmei din vin sau a

Cu viile In genere. Un « Ion Ureche pälärnicel » seintalneste In timpul domniei comune a lui Ilia i stefan, fecioriilui Alexandru cel Bun. La 26 Noemvrie 1490, tef an ce! Marearatà ea' a cump5rat un sat Glodenii Cu 150 de zloti tatAresti dela« sluga noastra Sima päl'arnicel (cara HW GHANA f1111101-11146A), dela

« Toma pälarnicel » si dela alti proprietari. In secolul al XVI-lea,acesti p4h5rnicei apar adeseori in zapise. Asemenea subalterni,atat la curte cat si in cuprinsul t5rii, aveau si ceilalti mari dre-g6tori. Sub Bias Voievod si anume intr'un document din 15 Iunie

www.dacoromanica.ro

PRINCIPILTL DE ALCATUIRE AL 0$TIRII 505

1433 ggsim pe vornicei. In timpul lui Stefan cel Mare, documentelementioneazg pe spcitärei, cari depindeau de marele spätar, pepitarei, cari depindeau de marele pitar §i pe comifei de sub ascul-tarea marClui comis. Stefgnitg ddrue§te, la 5 Iunie 1521, lui IonTurcu, vistiernicel, satul Si§cautii, pentru slujba sa dreaptg §i cre-dincioasg, iar Petru Rare§ intäre§te lui Care parcälabul, la 17Mai 1542, satul Hlipiceni pe Jijia cumpärat cu 840 zloti Vag-re§ti dela « sluga noastrà Oniul vistiernicel (car a HAW OnionRIICT*01111t1f4t). Tot sub Petru Rare§ ggsim pe Ion « Golgistolnicel » (IW1111 r0A1111 CTOM1HWAS) cumpäränd mo§ie In Ube-re§ti, pe Prut. La 24 Septemvrie 1554 o Banul stolnicel » §iceta§i cumpgrg o poiang dela Alexandru Lgpu§neanu. 'neà dintimpul lui Stefan e pomenit satul Stolnici pe Bistrita: stolniceii§tim cg percepeau dijma din pe§te. Pleand dela aceste cazuri,putem deduce cu siguranth §i existenta celorlalti subalterni, aarnAseilor, a clucereilor, a postelniceilor, etc.

Tot a§a era §i in Tara Româneascä. i aci constatgm cà mariidreggtori aveau sub ei o serie intreag6 de dreggtori mai mici, atätla curte ea §i In satele ¡Aril. De banul oltean ascultau banii dejudet sau bän4orii, cari mai tärziu s'au introdus §i In judetele dinstänga Oltului. Intr'un document din 16 Martie 1494, dela VladCgluggrul, sunt pomeniti « Colea, Stan §i Cocora, vornici mici »,iar la 8 Ianuarie 1526, Radu dela Afurnati dà poruncg sg nu intrenimeni In satele mgngstirii Tismana: « vgtafii nici mari, nici mici,nici banii, nici slugile bänecti, nici slugile marelui dvornic. Candse delimiteazg, in 1520, hotarul dintre Ardeal §i Tara Roma-neascg, ggsim printre hotarnici pe un Radul logofcit din Bore§ti§i pe un Socol logoldt din Baia. Mai tärziu, In 1583-1585, printreboierii luati pe rgva§e domne§ti, pentru o pricing de mo§ie, aparde asemeni, un « Tudoru logofet ot Vlädeni §i Voico logofet otCotte§tii ». Vistierniceii mint amintiti ceva mai tärziu, in actedela inceputul veacului al XVII-lea, cum e de pildg zapisul devänzare din 1626-1627 In care se spune ea martori « a fost oa-mene bone de sato de Säcoiani anome Nechifor vest(ierul) §iToma vest(ireul) §i 0<nci>ul vest(ierul) ».

Cam in aceea§i vreme ggsim §i pe pdhdrnicei i stolnicei. Inschimb insg" postelniceii apar pe vremea lui Neagoe*Basarab: printreboierii cari procedeazä la delimitarea, amintità mai sus, dintre

33.

www.dacoromanica.ro

506 ORGANIZAREA MILITARA.

Ardeal §i Tara Romaneasc5, sunt si Stanciul postelnicul din Crasna,Albul postelnicul si Bran postelnicul din Polovragi. In 1569 In-CAI-nim pe armilfei In satul Balaci.

Toti acesti subalterni din sate erau grupati pe cete si aveauo organizare specialä militará §i fiscala. In fruntea fiearei cetesta cate un sidtaf, astfel e, de pildà, Ionasco, sidtalul de comifei dinUscati, care are o pricira cu Lupul PrAjescu In timpul lui GasparGratiani (documentul din 15 Martie 1620). Arm6§eii din Balaci,amintiti mai sus, alcgtuiau si ei o ceatd, tot asa vistierniceii dinWa'ltati §i Faurei, dela care ni s'a p4strat un document cu data1673: « Dumitru, Nistor... §i alti ceta§i vistiernicei toti... ». PelAng4 Vätaf, care mai tarziu, In secolul al XVII-lea, se mai numea§i iuzbas'a cuvânt turcesc insemnând « comandant peste o sutà »fiecare ceata mai avea §i un stegar care purta steagul cetei.In 1672, cu prilejul expeditiei Turcilor impotriva Camenitei, Gri-gore Ghica, domnul Tara Romanesti a fost nevoit sà-i InsoteascA.« Au mers §i el cu o§tile lui spune cronica tArii care stran-Ondu-§i den toate breslile: cäTára§i, dorobanti, ro§6i, vistiernicei,spàtärei, postelnicei, stolnicei, vornicei, pàlfärnicei, le-au fAcutsteaguri si li-au dat tuturor sulite vàruite si cu prapore fealiuri-fealiuri, fiestecare dupà breasla lui §i au Milt oaste frumoasà,atata cat, mergand §i fAcAnd halai inaintea Imp4ratului, s'aumirat si Impäratul §i toti Turcii de o§ti ce avea Grigorie-Vodafrumoase ».

Peste toti vätafii dintr'un judet era un mare plitaf. In Mol-dova, §tim ea existau, la 1566, doueizeci gi patru de asemeneamari Vatafi; In Tara Româneased, &ilia mentionat, Intr'un docu-ment din 7 August 1523, pe lâng6 un erban Vätaful din Targul-Jiu §i un Stan vAtaful din Galcesti, pe « Ioan marele vAtaf » dinFrumo§i (H WT (1:00mwunif km cca KAT).

Totalitatea cetelor de subalterni de acela§i fel alcRuia o breaslácare mergea la ràzboiu sub marele dregAtor de care depindea.Aceste bresle au reprezentat lntotdeauna un element militar deprimul rang; membrii lor alatuiesc, dupä p6rerea noastra, curteniidin Moldova; In epoca veche, In secolul al XIV-lea §i inceputulcelui de al XV-lea, comandantii acestor curteni, adica marii dre-gältori mai poartà si numele de Piteaz, de origine veche slavà.Cand stefan recunoa§te, la 6 Ianuarie 1395, suzeranitatea regelui

www.dacoromanica.ro

Vladislav al Poloniei, .,rintre marii boieri cari apar ca martori,figureaza nu mai putin de patru asemenea « viteji »: <pan Drago§viteazul, pan Grozea viteazul... Ioani§ viteazul... Costea vitea-zul ». Curtenii au alcatuit miezul armatelor lui Stefan ce! Mare;ei sunt cei cari au fost « stromiti » de multimea Turcilor, la Raz-boieni. Numärul acestor curteni a fost insemnat, cdteva mii; Incatastihul de contribuabili al lui Petru Schiopul, din 20 Februarie1591, gdsim un total de 4948, plus 626 de « väta§i ». In timpullui Gheorghe Stefan, pe la 1654, curtenii plateau un bir de 29.000de ughi sau galbeni, din totalul de 70.000 ca se strAngea dinintreaga tara. Ei reprezentau deci nu numai un element militar,dar §i unul fiscal de o deosebitä important:A. Curtenii faceau ser-viciul cu rândul la curte, asigurând paza persoanei voievodului§i 4ndeplinind diferite slujbe sau servicii. De aceea li se mai spunea§i slujitori.

In Tara Romaneasca, subalternii marilor dregatori, alcatuiliin bresle, se nurneau Cu un termen generic, nu curteni, ci rofii.Mai tArziu, numele acesta a riimas alipit numai de o singurabreaslä, celelalte pastrandu-§i numirile speciale de spatarei, arma-§ei, vistiernicei, postelnicei, etc.

Ceilalti proprietari de pamant, din al ara breslelor, se adunau,In caz de razboi, pe tinuturi, sub comanda Orcalabului respectiv,iar apoi cetele tinuturilor se strangeau la locul de concentrarefixat de Domn, loc caruia Grigore Ureche li spune beleag.

Ora§ele sau targurile dadeau §i ele contingentul lor militar.Se pare ea, lntocmai ca §i in Ardeal, fiecare ora § era obligat saechipeze pe socoteala lui un numar de osta§i. A§a rezulta celputin dinteun document cu data 7 Mai 1665, din care aflam cabreasla butnarilor « de Mdratai » (Piatra Neamt), vânduse un loeal ei manastirii Bisericanilor pentru ca sa poatä echipa oameniide oaste ceruti de Dabija Voda. « Am vandut sventei man5stiriBeserecanilor declara membrii breslei chid au vandut §i tAr-govetii dumbrava iara Besérecanilor §i ne-au dat calugarii 43de leí batuti §i atuncea umbla leul 4 lei bani pro§ti §alai In zileleDabije vod. Si aceale dealnite le-am vândut cand au trimis Dabijeavod pre dumnealui, pre Costantin Banta§ §i pe Costantin Arapulsit facem oameni de oaste; deci noi n'avand ce face sa radicaraacea nevoe » am vândut locul. De sigur ca. §i In veacul al XIV-lea

PRINCIPIUL DE ALCATUIRE AL OSTIRII 507

www.dacoromanica.ro

508 ORGANIZAREA MILITARA

§i. al XV-lea era la fe!. Tinând searnà de numärul apreciabil detärguri §i ora§e din -pile noastre chiar din vremea lui Mirceacel Bark' §i a lui Alexandru ce! Bun, contingentul militar fur-nizat de ele avea importantA. Dar aceste tärguri contribuiau §iIn alt mod la alatuirea armatei. Din ele se recrutau adeseorilefegii. Când Dornnul inteo imprejurare deosebità avea nevoiegrabnic de o trupà mai numeroasd, « striga targul in leará » §i Infelul acesta i§i sporea armata. A§a a procedat, de pildà, stefanToma, atunci cAnd s'au revoltat boierii §i au venit impotrivaluí cu oaste. « Se speriese stefan Vodà poveste§te cronica luiMiron Costin de o tulburare ca aceea ; ce, ImbArbätändu-1 cineerau pe längä d'ansul, au sträns ddràbanii... fi au strigat f i tdrgulIn leaf ei; i s'au sträns den tArgoveti §i den slugile negutitorilor§i oameni nemernici, c'atäva gloatd... la 5tefan Vodà ». Tot dinora§e se recrutau uneori osta§ii « in dobeindd », adicd aceia cariplecau la fäzboiu in nädejdea präzii pe care o vor lua dela du§-man. Citärn un asemenea caz din vremea lui Vasile Lupu, povestittot de Miron Costin: « i intr'una de zile, prelejindu-se VasilieVodà la masä vesel §i viind lar jalobh pentru 'Mari c6 stricä teara,cum era la masä vesel, indatä au chiemat cdpitanii, dându-leporoncä BA purceazà, inteacea data' cu slujitorii, §i den slugiboiere§ti f i den tdrg, cine va vrea sá meargd In dobandd sd loveascdpre Mari. Au fäcut indatä poronca cäpitanii; §i neamul Moldo-venilor den firea lor la dobAndä laconai, care cum au putut $iden °ray a dobandire cai, fiind ora,sul plin de toatd sama de oamenipre atunci, i den slugi boiere§ti multime, §i au mers impreundCu slujitorii de au lovit pre Tätari färd veste, nice 'n gAnd avAnd'Main de una ca aceea ».

In genere insä, lefegiii sau mercenarii se recrutau dintre str'äini.Erau Poloni, Lituani, Unguri, Secui, Sa§i, Nemti, mai tarziu §iCazaci, apoi Turci, Särbi §i Bulgari, §i chiar Francezi, Italieni,Valoni. Cei poloni avea un nume special: joimiri, din iolnierz(Säldner), ajuns la noi prin malorusä.

Despot Vodd tinea pe längà dänsul o trupä de lefegii « Nemti,Unguri, Le§i, oameni streini ». Radu cel Frumos In lupta sa CuLaiotà Basarab avea, pe l'ang5. 15.000 de Turci, §i « alti lefeciice-i adunase ». Läpu§neanu ne spune cronica « au Invätat cutaina intr'o zi lefecii, carii au avut streini, de au tälat pe boieri

www.dacoromanica.ro

Numarul cel rnai mare de lefegii In Mile noastre a fost pe vremealui Mihai Viteazul: circa patrusprezece mii. Ni s'a pastrat chiaro prelioasa insemnare a vistieriei care specifica din ce anumecorpuri de trupa se compunea aceasta armata.' de lefegii. o Sa sestie lafe (= lefi) ce am dat in vistierie », spune vistiernicul Dumi-trache, cel care a facut p14ile, 0 anume: « Cazacii toti... cai2917... talen i 14585; Cazaci pedeftri 18; Ungri (sic!) cai 916...talen i 4780, Moldoveni. .. cai 1452. . . talen i 14870 ; Sdrbi cai 1608 . . .

talen i 16.500; Beaflii seirbi... cai 40... talen i 400; Drcibanti...4000... taleri 25.948 ; Dreibantii... 2010... talen i 6535 ; Tunarii...talen i 592; Dreibanqii> unguri... 200... talen i 721; Gibri Gaspar.,si Ivan Brancovic (unul ungur, celalalt sarb)... 120 cai... taleni655; comipi, stegar, sateirgii, etc., lefi marunte... 2019 talen i ».In total ma dar, pentru vreo 14.000 de osta0, dintre cari cevapeste 7000 calarell, iar restul pedestr*, lefile pe o luna aleunora dintre drabanti §i ale be0iilor sdrbi pe doua se urcauJa suma considerabila de 92.799 talen. In genere, Domnii se mul-lumeau cu putini lefegii, ca.i era nevoie pentru paza curili. Dealtfel ace§tia in Moldova la inceputul secolului al XVI-lea, li semai spunea §i joldunari dela jold (germanul Sold, ajuns la noiprin Herd' polona: iold) costau mult 0 daca nu erau platitila timp, produceau 0 neorAnduieli. Ni s'a pastrat un act de anga-jament al unor mercenari lituani, pe vremea lui Ilia§ voievod,feciorul lui Alexandru cel Bun. lata ce spune Domnul: « ... neindatoram In scris acestor pani care au venit la noi din TaraLitvei in slujba noastra, mai sus numitului pan Stanislav dinVronovo, panului Pqco Albul, panului Micolai, panului Mihal 0altora care sunt sau vor fi impreura cu dan0i, cii f dgeiduim fiavem sei le più tim leafei pe fiecare lunel, ceite cinci grivne lqe,sti delance, socotind grivna cu trei zloti turcefti, iar pentru pagube che-zasuim... Daca nu le vom plati leafa 0 pagubele, le dam voielor 0 celor ce-i vor insoti pe dan0i, sa ne ceara, sa ne ocareasca,sa puie mAna pe negutatorii no§tri 0 pe oamenii no§tri, pana cevom implini zapisul nostru... fi - le Pi giiduim a le da ci hrana.cailor... ».

Tot cu caracter militar pot fi socotild §i unii locuitori mar-gin* cari aveau rolul de a asigura paza hotarelor. Cei cari päzeautrecatorile 0 potecile muntilor spre Ardeal se numau in Mol-.

PRINCIPIUL DE ALCATUIRE AL 0$TIRII 509

www.dacoromanica.ro


dova strezleri, iar in Tara Romaneascä plelie.yi .,i opcinafi (cei ceumbla pe plaiuri §i. pe opcine adica pe culmi). Gre§it s'a atribuitapärarea cetälii Neamtului, and cu asediul lui Sobieski, plaie-§ilor. In realitate, cei noua osta§i cari au rezistat eroic armateipolone §i nu s'au predat deck, dupa ce li s'a trimes ordin ca dinpartea Domnului, de fapt hash ticluit de asediatori, apaqineaucorpului de veinatori, a§a cum o spune de altfel lamurit DimitrieCantemir, atat in « Viala» parintelui sail cat §i in Istoria Impe-riului Otoman. Pleiiegi n'au existat cleat in Tara Româneasca 0in Ardeal. Ei locuiau ca §i strcijerii moldoveni in satele de muntesau, spre a intrebuinta chiar termenul din documente, in satelede pe plaiuri. Peste plaie§ii dintr'un sat era mai mare un peitaf,iar peste plaie§ii §i vätafii dintr'un plai era un veital de plai. InTara Romaneasca au fost 17 plaiuri, cate douà de judet, afarade judetele Ramnicului Sarat, Prahova §i Mehedinti care n'aveaudeck, unul. Cu timpul, s'a extins numirea de sate plaie§e§ti inmod impropriu §i la cele dela marginea dinspre Duneire. A§a seface CA gasim, pe vremea lui Brancoveanu, o listd de «satele plaie§e§tipre judete cum serie in jos anume, ce au e§it la Iulie 20, leat 7198 »(-- 1690) in care sunt in§irate §i o serie de sate din Ialomita,« Elhov » (vechiul nume al judetului Illov1), Vlara §i Teleorman.

In afara de strajeri §.1 plaie§i, mai erau, in amandouà tärile,ceileira4ii, Cu o atributiune identica, anume de a face paza la hotaruldinspre Dunäre §i. Nistru. Ei erau imparOti pe steaguri; in secolulal XVII-lea, gasim steaguri de calara§i la Floci (gura Ialomiteil),la Lichirefti, care mai tarziu, in veacul al XVIII-lea vi-a §i schim-bat din aceastä pricina numele, devenind Calara§ii (ora§ul deastazi 1), la Hodivoae, aproape de Giurgiu, la Rufii de Vede, laZimnicea, la Caracal, apoi §i. mai in interiorul tarii, ca de pildä,la Buzeiu, la Gherghita, la Ploiefti, la PRO, la Meinefti.

In Moldova, calära§ii erau a§ezati in tinuturile dinspre Nistru ;In a doua jumdtate a veacului al XVII-lea, cei din Orhei §i. La-pupa depindeau de marele serdar caruia li era incredintata paza« marginei ». Calara§ii, §i. inteo tail §i in cealalta, aveau in atri-butiile lor §i ducerea §tirilor §i §tafetelor dela §i. pentru domnie.Lui Aron Voda tiranul, de pilda, ei ii aduc §tirea maziliei (1592).

Pe vremea lui Dimitrie Cantemir se ajunsese chiar la o specia-lizare: erau unii calara§i o suta in total care duceau §tirile

www.dacoromanica.ro

la Poartd i se numeau din pricina aceasta « Cdldrasi de Tari--.grad », i « Cdlärasi de Galati »; altii tot o sutd cari erautrimisi in Polonia si Rusia, se mai numeau i « Imbldtori de Hotin

« ImblAtori de Soroca ».O altd categorie de ostasi moldoveni o formau hdnsarii, al

cdror nume, de origine slavd, inseamnä. « tälhari », corsari ». Eimergeau la rdzboiu « In dobändd », adica In nddejdea präzii pecare o vor lua dela dusman. Ii gdsim la Nistru, la Prut i In codrulTigheciului ; In fruntea lor erau vdtafi i « cdpitani de hänsaricum sunt aceia, de pildd, cdrora li se adreseazd stefan Tomsa.Extrem de interesant e documentul din 8 Mai 1598 In care EremiaMovild aratd cum au venit inaintea lui « Costin Murgulet dinFrasini i cu Cotlon din Hnilodove i cu Gligorie din Coboltacu Pavd1 din Dumbraveni i cu Simeon din Loze si 10 hdnsari.din Milgura ci cu Hdnsar din tinutul Soroceii », de au 01.11 pe Maoribiv vel armas cd le-a luat mai mult cleat poruncise domnia dinpleanul, adicä prada pe care o luaserd dela niste Turci in pddureaOnicenilor. Cu tot caracterul lor special, hänsarii formau totusio breasld ostäseascd, dovadd actul din 1696 al lui Antioh Cantemircare se adreseazd c-urtenilor de tard, aprozilor, stolniceilor, &aid-rasilor i hânsarilor. Gdsim, asemenea spdtdreilor, pdhdrniceilor,armdseilor, etc., chiar i forma haseirel, cum e de pilddhänsdrelul dintr'un act cu data 1619. In Tara Româneascd n'amIntalnit un corp de hänsari.

Locuitorii satelor domnesti, boieresti i mdndstiresti, adicärumânii sau vecinii, nu merg la rdzboiu dupd cum am spus i maiInainte, decal In cazuri exceptionale, cAnd Domnul cheamd IntreagaOrd sub arme, &and se ridicd « oastea cea mare ». Aceastä expresieo gdsim intr'un hrisov din 10 Iunie 1415, dela Mircea cel Bdtran,prin care satul Beala din judetul Motrului, spar-Orland la maimulti boernasi, e scutit de ddri i slujbe, cu o singurd exceptietotusi: « numai la oastea cea mare (iSMIUM ROHCKM) sà slujeascd,altceva nimic mai mult ». In acelasi sens credem cd trebuie Inteles

documentul de fundare al Kändstirii Vodita prin care VlaicuVodä Ii ddruieste, intre altele, satul Jidovstita, « slobod de toateddrile i slujbele domnesti si de oaste ». Iar cänd Vlad Voievod,Ja 1531, ingdduie egumenului Teofan dela Tismana sd-si facdslobozie pe vadul Bistretului, el cere rumanilor cari se vor aseza

PRINCIPILIL DE ALCATUIRE AL 0$TIRII 51 t

www.dacoromanica.ro


acolo numai douà lucruri: « fara numai bir sa plateascd §i oastemare sci facei

Dar daca nu mergeau in mod obi§nuit la razboiu, in schimblocuitorii satelor boiere§ti §i manastire§ti erau obligati set' lucrezela cetilfi i sci fad de strajii. Avem in privinta aceasta un act cate-goric dela Stefan cel Mare, din 17 Aprilie 1475, prin care se Ina-re§te manästirii de calugarite dela Horodnic stapanirea pestedouà sate. In semn de deosebita favoare, voievodul scute§te pelocuitorii acestor sate de bate darile §i slujbele: « sa nu ne plateascanoua nici dajdie, nici posada, nici podvoade, nici ili, nici la cetatesa nu « robeasca » sa nu lucreze), nici la posadä, nici la strajei sitnu meargcl, nici la mori sa nu lucreze, nici la oaste sci nu meargii ».

Armamentul a fost §i la noi ca i In celelalte parti, de cloudfeluri: ofensiv i defensiv. Cel ofensiv cuprindea arcul §i sitgefile,sulita sau fuftiul 0 sabia. Apoi armele zise tärdne§ti: ghioaga,toporul, securea §i coasa. Dupa introducerea armelor de foc, Inprima jumätate a veacului al XV-lea, am cunoscut §i noi sinefelecorespunzand pu§tilor de azi; la tunuri li se spunea in vremeaaceea pucci. Armamentul defensiv se alcatuia din scut sau paveiza§i din platom za, coif, rareori armura intreaga.

Arcul a fost intrebuintat la noi din timpul stravechi. Cuvantule de origine latina, dupa cum tot latin e §i cuvantul sageatä.In afard de arcul obi§nuit, simplu, alcdtuit dintr'o varga de lemnflexibil §i rezistent (de obiceiu alunul, frasinul, carpenul, tisa,ulmul), §i o coarda de in sau canepà ung sau de mate, stramo§iino§tri au cunoscut §i arcul asiatic sau tataresc, a carui varga delemn era compusa din trei parti, una la mijloc, mai tare (uneoride metal) §i alte douà la extremitati, flexibile §i instrunite cala arcul simplu. Bataia arcului asiatic era ceva mai mare. Sage--tile, de lemn, cu varf de metal, aveau o lungime de 80-96 centi-metri §i erau purtate inteo tolba de piele numita. cucurli (cuvantule de origine latina). Se puteau trage pang. la 12 sageti pe minut;bataia maxima era de 220 metri. Intocmai ca §i Tatarii, §i aino§tri §tiau sá manuiasca arcul din fuga cahilui, cu multa dibacie.S'au Intrebuintat §i arbalete, a caror bataie era mai mare, dar mairara. Ion Neculce, In 0 samli de cuvinte, ne spune urmatoarele:« Lasat-a Stefan Vodd cel Bun la manastirea Putna, dupa moartealui, arcul arcul fost treigíind Cu veirtej ».

www.dacoromanica.ro

Fu§tiul sau sulita era de lemn, cù värful Ina de fier. MoIdo-venii §i Tätarii aveau §i sulite cu varf dublu: unur ascutit pentruimpuns, celälalt Incovoiat, ca un cSrlig, pentru apucat §i tras.

SA/3We erhu de douà feluri: unele drepte, cu douàintrebuintate mai ales In apus, altele Incovoiate Cu un singur

rhspandite in rhsärit, la Thtari §i la Turci. Sabia dreaptàse mai numea §i spadä; uneori era a§a de mare §i de grea cä sem'anuia cu ambele brate. Pe vremea luí Mircea §i a lui Stefan,spada predominä. In tärile noastre, In Ungaria §.1 In Polonia. Maithrziu, locul ei 11 va lua sabia incovoiatà. Moldovenii aveau unanume tip de spadà, bine cunoscut In Italia. De aceea la Genovase putea comanda, in 1468, « una spada a la facione velachesca ».Ni s'au pästrat, din fericire, trei spezi moldovene§ti din vremeaaceea; una din ele a apartinut chiar lui stefan cel Mare ; glintprobabil din spezile care au rämas pe campul de lupth dela liaz-boieni: a§a se explicA faptul eh ele se aflä astäzi In Muzeul dinStambul, de unde vor trebui aduse, once am da In schimb, laMuzeul Militar din Bucure§ti. Spada lui Stefan, de otel, mhsoarh1,30 metri lungime. Mânerul este infh§urat In särmä de aur §ise terminä printeun disc pe care se aflä, continuAndu-se de peo fath pe cealalth, urmätoarea inscriptie, In limba slavä: « IoanStefan Voievod, domn al Tärii Moldovei » (t hvui GTE*416n0E<K0>Att rocnoaph BEMAH momagcoco>i). Garda este perpendiculardpe inkier. Una din celelalte douà gbh pare sä fi apartinut unuiboier moldovean, din vremea lui Stefan. Discul prin care se ter-minä mAnerul, are, pe o parte, sterna capul de bour, pe cea-laltä un scut impärtit in douä; in jumatatea din dreapta se aflätrei grinzi transversale, In cea din stanga o cruce §i o semilunä.Garda e oblic6 fatä de inkier. La cea de a treia spadà, disculare pe o fatà tot capul de bour, pe cealaltä un scut cu o semi-lunä, o sägeatà §i douä stelute. Mânerul, ca §i la precedenta, einfä§urat cu s'armä ; garda este incovoiath in sus. Pare sä fi apar-tinut tot unui boier de al lui Stefan.

Ghioagele sau màciucile (ambele cuvinte sunt de origine latinA)se Inäceau dintr'un lemn tare (corn, gorun) strujit, adica cioplit,plirlit i uneori ghintuit adicA tintuit cu cuie. sau piroane cu capullat §i rotund sau poliedric. Topoarele §i coasele erau cele obi§-nuite, de care se foloseau Váranii In pädure §i la coash. Numai cozile

ARMAMENTUL 513

www.dacoromanica.ro


celor dinteti erau mai lungi, pentru a permite lovitura dela vare-care distantà. Coasele se intrebuinlau foarte adeseori pentru ataja picioarele cailor dusmanilor.

Armele de foc s'au introdus la noi din prima jumatate a vea-cului al XV-lea. In 1432-1433, Vlad Dracul seria Brasovenilor:o Deci va rog ca pe niste frati ai mei, pregd tife-mi o sutdcu toate cele de trebuinfd, Cu arcuri, cu sagati, cu scuturi, catyeti putea mai multe ». lar In Octomvrie-Dechemvrie 1445, ace-lasi doran se adresa din nou Brasovenilor: « Va rog dar s'a' neajutati cu arcuri i cu sageti i cu pufti ci sd ne da(i salitrd ca

s V'O'

11' 4.1%

i

J1 ... -.4a ...

I .. , ...,". .........'4VP., ,,1- ...5.,k,-- ° R, -

4-' Act.,. ..44.. 4

.. .

-

Fig. 110. Ghlulele de plata pentru tunurl, aslte laCetatea Alba, In sdpiturl.

ne facem praf » rnituKamti H . . . CAAOHliTp0). In Moldova, primamex4iune despre armele de foc o gasesc in inscriptia pus& de par-calabul Stanciul la Cetatea Alba' In 1454, In care se spune: o S'asavarsit acest zid si a fost Inarmat cu tunuri (op8mink) de Dum-nealui Stanciul, In anul 6962, luna lui Martie » (vezi fig. 110 si 111).La primul atac asupra Chiliei, In 1462, 5tefan cel Mare a fostJa piciorul stâng de o « pusca »; la cel de al doilea, In 1465, cronicane spune ca Moldovenii o lovira i Incepura a bate cetatea Chilieiastfel o haturd toata ziva », evident, cu tunurile. In lupta delaVaslui, stefan avea 20 de tunuri i hotarlse s'a' se tragà ate saptelovituri de fiecare piesà; la Razboieni, din pricina tirului artileriei,

pufti,

(H

rànit

www.dacoromanica.ro

ARMAMENTUL 515

Ienicerii s'au aruncat cu fata la pamant. Pe vremea lui PetruRares, existau si sinefe; acum intalnim pentru intaia card cu-vantul « sinetari » (CKI-111611,4H) adica purtatori de sane*. Inlupta dela Obertyn, Moldovenii aveau chiar si un fel de mitra-liere primitive. Martin Bielski, martor ocular, le descrie ca fiindalcatuite din sase sau opt tevi, lungi de cate un cot, asezate unalanga alta pe cloud' roti mici, asa Inca se pot deplasa cu usurinta.Tevile se aprind una dela cealalta, repede « astfel ca puscaturapoate sa mearga MIA intrerupere »; « cartusele sunt invelite Inhartie »; gloantele, obisnuite, de fier sau de plumb. Bataia armelor

Fig. lit. Ghiulele masIve de fonti pentru tunuri, gasíte laCetatea Alba, In sapaturl.

de foc era insa, In genere, mica, iar eficacitatea lor reclusa. In ce;priveste armamentul defensiv, nu se poate vorbi de o Intrebuintarecurenta si de mari proportii a armurii medievale complete. Aceastaera cunoscuta, evident, si la noi: Radu I, tatal lui Mircea celBatran, apare pe monetele sale imbracat tocmai inteo astfel dearmura ; cáliva boieri Insemnati vor fi avut si ei asemenea lmbraca-minti complete de metal; multimea ostasilor trig, si a boierilor detara, n'a intrebuintat-o. Era si scumpa si grea, Impiedicand misca-rile iuti care au constituit tocmai una din caracteristicile luptelornoastre. Dezastrul cavalerilor francezi la Nicopole se explica inparte si prin greutatea armurilor pe care le purtau. La noi s'a

1

www.dacoromanica.ro


intrebuirgat clinza,sa de zale (vezi fig. 112) sau platofa de ofel careacoperea pieptul, apoi coifuri rotunde, färti viziera. Cei mai multidintre osta§i aveau haine de in umplute, groase de trei, patrudegete, i cu cusdturi dese sau cojoace care-1 aparau de lovitu-rile de sabie. Scuturile In genere erau mici i ware; unele se-faceau din metal, altele din lemn acoperit cu piele, altele chiardin fächitO impletitä strans.

Diferitele corpuri de trupd care alcatuiau o§tirea aveau fiecareun steag distinctiv, de aceea chiar corpul insu§i se numea ade-seori « steag ». In 1432, Alexandru Aldea anunta Bra§ovenilor

I

Fig. 112. Fragment de za, 10.91t In sdpAturile delaCetatea Albi.

i-au venit in ajutor « patru steaguri de Moldoveni » (i/lon,kottitto

CTWOKI1). In lupta dela Soci, a pierdut Radu cel Frumos « toatesteagurile* i chiar « schiptrul ce! mare ». tim apoi cà in cam-pania din toamna lui 1473, tef an cel Mare a impgqit « o§tiriisale steagurile la Milcov », In ziva de 8 Noemvrie. In afar& Insade aceste steaguri, ale diferitelor corpuri de trupg, era steaguldomnului. Cunoa§tem cloud din steagurile lui stefan cel Mare.Unul din ele, pastrat la Muzeul Militar din Bucure§ti, este deforma dreptunghiulard; Infali§eaza pe Sfantul Gheorghe « dinCappadocia » (« tertoq rec'oproq Kccrc(n)cc86xtog »), 1ncoronat cu acoroana cu 9 vArfuri, stand pe un jilt domnesc, ¡inand cu amin-

www.dacoromanica.ro

CE TAME 517

douä mäinile sabia si cAlcând In picioare balaurul. De o parte side alta a capului, Bunt doi ingeri; unul tine o spadà, cerälalt unscut. Pe margini, inscriptia, in limba , Cu urmätorul cuprins:o O luptätorule i biruitorule mare Gheorghe, in nevoi i in neno-rociri grabnic ajutator i cald sprijinitor, iar celor intristaIi bucurienespusä, primeste dela noi aceastä rugäminte a smeritului -taurob, a domnului loan stefan Voevod, din naila lui Dumnezeudomn al Tärii Moldovei; päzeste-1 pe el neatins, in lumea aceastasi In cea de apoi, prin ruggciunile celor ce te cinstesc pe tine;ca sà te preamärim pe tine in veci, amin. i a fäcut-o aceastaIn anul 7008 (1500), In al 43-lea an al domniei sale ».

Cetafile erau unul din mijloacele de apärare ale teritoriuluiTärilor Române§ti. Ele serveau pentru a opri sau a incetini ina-intarea dusmanului, dând astf el armatei de Ord timp ca sä sestrângä; slujeau in acelasi timp ci ca loe de adäpost pentru Domn,pentru boieri si o parte a locuitorilor din imprejurimi. Insemnä-tatea cetälilor a fost mai mare In Ardeal c in Moldova, mai mic6in Tara Româneascä. 0 parte a lor cea mai insemnatà, din-coace de Carp4i. se afla la hotare sau in imediata apropiere(de pildà Hotin, Cetatea Alb'ä, Cräciuna, Giurgiu, Severin, Bran,etc.); o altä parte se afla chiar in interiorul teirilor (de pildä Roman,Suceava, Teleajen, Bucuresti, Cluj, Cetatea de Baltä, etc.). Uneleerau de zid (piatra ci cgrämidd); ruinele lor, impunätoare chiarcand e vorba de Hotin, Soroca, Cetatea Albä, stau märturie;altele erau de lemn sit de pämänt ; acestea din urmä, numite maiVärziu çi pälànci, s'au risipit cu totul, asa Inat pentru cAtevadin ele nu se poate preciza nici mäcar locul unde se aflau.

O cetate de zid se alcäluia, In genere, din urmAtoarele pärti:la mijloc, un fort sau un reduit de piaträ, de formä adesea drep-tunghiularà (Suceava, Neamt, Cetatea ADA), alteori rotundä.(Soroca) sau oblonga (Hotin). Acest fort constituie, de obiceiu,partea cea mai veche a cetät,ii si e de dimensiuni mici: la CetateaNeam-tului, el mäsoarä 46 x 40 de metri; la Suceava 42,50 x 45metri, la Cetatea Alb6 34,65x 37,20 metri, la Soroca 26 metri(diametru). La Hotin, dimensiunile sunt mai mari: 37,90 x110,70metri. Acest fort e preväzut cu turnuri, rotunde sau pätrate, launghiurile zidului. Turnurile au mai multe etaje ci se terminä ca

zidul dintre ele, cu creneluri. Grosimea zidurilor fortului variaza:

www.dacoromanica.ro

518 ORGANIZARRA MILITARA

IT= -,;11

a.;_

A .1,

4

- ' -

. A

-

- 1

tP

-.

" ,..1;70 Ls. kr, _\,;14. Z.-7

T-.

o110

¡h.

1

t

.1 Ilk v_

;á4

IV""

°..t,

o

1::-.Z oo-*"

jIf}:11"..;

I*t

).

'L* Ar

Fig. 113. Ruinele CetAtIl Albe. Fortul Central.

,`:7;""rirrctlihrt,T4 a

- --'3 - .

se-

11.

;

www.dacoromanica.ro

34

de 4,94 metri la Cetatea Alba .1 de 4,50 metri la Hotin, ea estede 3,65 metri la Neamt, de 2,50 metri la Suceava i numai de 1,60metri la Soroca. In fort se pastrau munitiile i proviziile; tot aciera locuinta garnizoanei. Fortul era inconjurat de un zid sau deo incinta poligonala, prevazutd §i ea cu turnuri, circulare (CetateaAIM) sau semicirculare (Suceava). Cateodatä Insä acest zid exte-rior, lipse0e: e cazuL cetalilor dela Neamt §i Soroca. Grosimeazidului exterior variaza ; chiar la aceea§i cetate constatam dife-rente, dupa cum primejdia bombardarii era mai mare sau maimica. Astf el, de pilda, la Suceava, zidul din partea de apus, asupracaruia se putea trage cuu§urinta i cu eficacitatede pe platoul Mirautilor,avea 5 metri. pe cand celdinspre Sud-Vest maiputin expus, 3 metri, iarcel dinspre Est, foarteputin expus, numai 1,60metri. De jur-Imprejurulzidului exterior se aflaun §ant, uneori umplutcu apa. La Suceava,dimensiunile lui erau de40 metri latime §i 5 metriadancime. La CetateaAlba, apa din ant, avea o adancime de 8 picioare, adica2,44 metri.

Mai toate cetätile erau a§ezate pe pozitii dominante, de undeochiul putea cuprinde un vast orizont. Din cauza configuratieiterenului, asediul era adeseori dificil §i garnizoana, chiar foarteredusa, putea rezista multa vreme.

Cea mai veche cetate a Moldovei este Cetatea Alba (vezi fig.1./3,/14 §i 115). Bizantinii Ii spuneau Maurocastron, uneori lug

Asprocastron. Pe timpul lui Roman Voevod (1391-1394) carese intitula cu mandrie Domn « dela munti 'Anil la mare *, ea seafla In India@ Moldovenilor. In 1421, dupa primul asediu turcesc,care avusese loe cu un an mai inainte, cetatea este reparata Cuajutorul lui Vitold, marele duce al Lituaniei; acesta trimisese

Fig. 114. Ceramica bizantina gasita la CetateaAlba, In sapaturile Made acolo.

CETA.TILE 519

tO

www.dacoromanica.ro

520 ORGANIZAREA MILITARÁ

12.000 de oameni §i 4000 de care cu material de constructie. Altereparalii §i adaosuri se fac in 1439, In timpul lui stefan, fiul luiAlexandru cel Bun, apoi in 1454 In anul precedent fusese cuceritConstantinopolul cand se construe§te un zid preveizut ca tunuri.Sub stefan cel Mare, <is'a sävAr§it in 1476 marea poartàa cet6ii, iar in 1479 un zid al ei. La inceputul lui August 1484,

.. I ,.:..,;:t?.-,&:».-7-,...e.,. ..,.., ..r.- ,, ...

..,,kiik,..:4'.-'':-

_,_2*---;.5.4.7`"-, -1.,.- - ; a ..- ,,,,' Ifv-,:----- ...". -"."- e.- -4; __ , . ..-r, . .....'--_,,, ..... -.... .....-.IF7 .,...

. . "' ... - ::......;,..--75f:S7.., 1.11,..

: f. t, - 4. i i il ... ''.4. 1:0. , "

'..4

!,Aor II

r

'17-t,

"

,:.r.;,

' -!'n

-!--, -

2r-,..4Z2

Fig. 115. Turnurl de aparare la Cetatea Alba.

dupà un scurt asediu, Cetatea Alba &actea In m&inile Turcilor cariaveau s'a' o stAptineascd pana in 1806.

Cetatea Chiliei a fost la inceput pe malul drept al bratmluiChilia, acolo unde se aflà astdzi Chilia Veche. Dupà atacul nereu§itdin 1462, Stefan izbute§te sál o ocupe trei ani mai tArziu; fiindc&Insà, prin a§ezarea ei, dincolo de Dudare, ea nu putea fi ap6ratäcu u§urinVa. de Moldoveni, cuceritorul puse s'd se zideascA, In 1479,o noud cetate, pe malul stang al bratului, pe locul Chiliei Noide astazi. Constructia s'a M'out Inteun timp record: 25 de zile

»

www.dacoromanica.ro

(22 Iunie-16 Iulie); e drept cà au lucrat, cum ne spune cronica« opt sute de zidari i aptesprezece mii de ajutoare ». In .aceea§ivarà tragicsá din 1484 a cäzut i Chilia pentru mai bine de treisute de ani in mainile Turcilor.

Spre Tara Româneascä, stefan §i-a asigurat hotarul, cuce-rind, in 1482, Martie in 10, Crciciuna. Unde era a§ezatà aceastäcetate, de lemn 0 de pämänt, nu se §tie cu siguranfä. Cei maimulti o situeaz6 deasupra Odobe§tilor, pe dealul care 0 astäzipoartà numele de Cetate; s'a emis ing i pärerea cà ar fi fosta§ezatä pe Siret, in preajma satului Vadu-Roca. In acest dinurmd loe sau in alt punct de pe Siretul inferior, la hotar, §tim cdRadu cel Frumos a construit in 1471 o cetätuie (« fortalicium »),In fata ckeia stefan a fost obligat, la randul säu, sä facä altecetätui (« alia fortalicia »), abätänd in acelasi timp apa Siretuluidela aceea a du§manului säu.

In spre Ardeal, era o singurà cetate, a Neanolui (vezi fig.116 0 117). Ea a fost ridicatd, se pare, de Sa§ii din Bigtrita,inainte de intemeierea Moldovei; cà ar fi zidit-o Cavalerii Teutonipare mai putin probabil. Bine a§ezatä 0 bine intäritä, CetateaNeamtului n'a putut fi luatà nici de Sigismund, regele Ungariei,In Fevruarie 1395, nici de Turci in 1476; panä tarziu, in veaculal XVII-lea ea a constituit un punct puternic de sprijin §i unloe sigur de adäpost pentru domnii Moldovei.

In spre Poloni, hotarul era päzit de douà cetäti, a Tetineia Hotinului (vezi fig. 118). Prima se afla lang6 Cernäuti, pe undeal limit, dominand tot tinutul; o gäsim pomenitä in 1394, cuprilejul soliei trimise de tef an I &Are Vladislav Iagello. Cea dea doua päzea un vechiu vad al Nistrului. Ambele au fost ridicate,In preajma intemeierii Moldovei, de cätre regele Cazimir cel Mareal Poloniei (1340-1370), pentru a apära drumul de comert careunea ora§ele Galitiei cu porturile dela mare (Chilia i CetateaAlb5.) i, in acela§i timp, i hotarul de miazai al posesiunilorsale. i dupà ce stäpanirea Moldovei ajunge la Nistru, Poloniiau mai tinut pentru scurte intervale de timp, cetatea Hotinului.Chiar tefan cel Mare, la inceputul domniei, a trebuit sä le-o cedezepentru cativa ani. Petru Rare§ a märit-o iar Turcii i-au reparat

lärgit in 1713 zidul inconjurätor, fäcând i diferite altelucräri.

34.

CE TAT IL E 521,

www.dacoromanica.ro

.-- op-, -.....- ...,......",2""..0-14,25r-Nws,... .,.. ._ . , ......... ', . ,

.., ra .-,- 41, E *V.' - : , -

. ...; ' Awr- 4f.

4.-- 0.* [i.A.'=-4---. -44- - ..,-....,- -. r, R.. , ,

eW,:;4:.1 ,

.I .. \ ' ' ....' ..

D.

I.

Fig. 116. - Ruinele Cetitil Neamtului.

,.1._ .- ..,..,

'.* .

'0- 4.11, -'. ,,,... i ., . _f

, 7,- . - . - eof, , .i- , - ...i. - -... .::.,s, - :,ii..":j,,.

.L ''',1'''' t...,:n..v.:- tt - .I: kr

, If ..,

rr t,,, : ' -: -. .., . :ii.,', , .:.,. ,, ' . : .1r.

'7' ii'.. .4.r.:-;-;i1... P. 1:. ' 1' ' :. ° 13"b:.......-:. , .

:!4' 4 i....,. ''.

,, ...t!"r

-

CA

www.dacoromanica.ro

Fig. 117. :Ruinele Ceatii Neamtulul.

CJ1

CoD

www.dacoromanica.ro


Mai spre rgs'Arit, tot pe Nistru, tinând strajà irnpotriva Täta-rilor, era cetatea Soroca (vezi fig. 119). TradiOa local. atribueIntemeierea ei lui stefan ce! Mare, sub care apare in documente,In 1499, primul pâralab de Soroca. Miron Costin in CronicaMoldovei §i a Munteniei, afirmä frig Soroca a zidit-o DomnulPetru dupä a doua desalecare », ceea ce poate Insemna i Petrual Musatei i Petru Rares. Daa admitem cea de a doua identi-ficare, daa Petru Rare§ este cel care a zidit cetatea de piatril,

si in sprijinul acestei ipoteze a fost invocatà si o scrisoare _din 23Aprilie 1543 prin care domnul chiarrià pe un meter bistriteanlucreze la cetatea Soroai atunci rezultà cà stefan a ridicatnumai o cetate de lemn si de pgmiint. Incazul ins6 and prin« Domnul Petru » trebuie sà intelegem pe fiul Musatei, atuncitradiIia localä exprim6 adevArnl, considerand pe tef an ce! Mareca ziditorul ceVátii de piatrà ale arei puternice ziduri stauastazi pe malul Nistrului.

To pentru paza « marginei » impotriva Taarilor, a fost facutàcetatea Orheiului ale arei ruine ar fi, dupà ultimile cerceOri,

spre Sud-Est de orasul cu acelasi nume, in cotul ce face R6lutulIntre satele Trebujeni i Butuceni. Impotriva acestei identifiarise ridia totusi o obiectie: ce va fi fä'cut pe Intemeietoruls'o aseze tocmai in acest loc, « un adevarat ceaun », dominat dintrei pgrti de malurile inalte ale Mutului, and stiut este a toatecelelalte cetäti ale noastre sunt asezate, dimpotrivl, pe in'ältimi?

faptul cà locul nu -e, chiar pe Nistru, asa cum ar fi fost normalsi cum e cazul cu restul cetätilor räsàritene, ci la o distant'd decirca 10 kilometri de el, e Ina un indiciu impotriva identifiariipropuse.

Tighina nu se constatà a fi cetate pe vremea lui stefan ce!Mare. In 1538, and Petru Rare§ este silit sä" päräseasa domnia,Turcii cuprind i anexeazd orasul i inutul inconjutator, ridiandIn acelasi timp cetatea areia-i dau numele de Bender (vezifig. 120).

In interiorul Moldovei erau cet4ti1e dela Roman §i Suceava.Cea dintAi, de lemn si de p6mânt, a fost ars6 de Mateias CorvinIn 1467, cu prilejul expeditiei care s'a terminat asa de durerosla Baia. ativa ani mai tá'rziu, çi anume in 1483, stefan cel Mareincepu sà zideasa aci o oetate de piatrà. Pâralabii de Roman

www.dacoromanica.ro

s..

', s,r:

rg

,tI.4, 17.

:41I.

,

,

L"

161?

CE

TA

ME

525

.r,

13.3

{,f

° ,

"t

to,3

.P

-:j,

tf.'

r, --t-`104Y

..-

)'

'f

-t

" '.'.,t'

' ...rt,A

.'';:.1

I

.1^A'

-ria

12

I.-

,'.

,,,,,.1

7'

i li ,.0.4 4 t :.

3

',13.13

I'?;

,.r

.r°

1

..*re,

-,

e.4 .ri

I -1,

r4

..".:

7.,,6-

,.,

,AI

--

A'

-.

- ..c, J

,r;g

7 "

1,1!,

".

..111P4...4.-'. tlrl'

X-

.4'

"-

.0x.a.

Ci

4

-.1

www.dacoromanica.ro


sunt numiti In documente, in mod obi§nuit « parcälabi de CetateaNou6 »; cetätii de piatra. i se mai zicea §i Smedorova.

Cetatea dela Suceava (vezi fig. 121), a fost zidita, dupa toateprobabilitatdle, de Petru al Mu§atei, odatà cu mutarea re§edinteidomne§ti In acest ora. Bine Int6rita §i ap6ratà cu vitejie, ea aputut rezista atat, asediului din 1476, al lui Mohamet, cuceri-torul Constantinopolului, cat §i celui din 1497 at lui loan Albert,regele Poloniei. Sub Despot Voda se fac unele lucrari: inscriptia

cu slove pe langa bour » dela poarta cetatii, care pomenea numeleacestui aventurier a fost citità de Miron Costin. i Ieremia Movi1àii facu unele reparatii, In 1596.

Cetatile Moldovei au fost unul din factorii insemnati cari aucontribuit la victoriile lui stefan cel Mare. Ele ne ajutà sà lute-legem mai bine cum a putut acest stralucit voevod sä se impo-triveasc6 tuturor du§manilor timp de aproape o jum`átate deveac. De altfel intreaga istorie militafg a Moldovei e strans legatade cetatile ei. Paralelismul se poate observa dela inceput Orala sfar§it. Din momentul In care sub Mexandru Lapu§neanuunele cetati aunt « rAsipite » cum ne spune cronica pu-terca militara moldoveneasc6 Incepe sà decada; lar gestul luiDumitra§co Cantacuzino, care In 1675 svarle, cu praf de pu§c4,In aer, zidurile cetatilor sau le umple cu lemne §i le dà foccazul Sucevii este prefata epocii fanariote.

In Tara Romaneasca, cea mai mare parte a cetAtilor se afla,ca i In Moldova, la hotare: pe unja. Dunärii §i de-a-lungul mun-tilor, spre Ardeal. Incepand dela apus, gasim cetatea Severinului,care exista In 1233 &And apare in documente banul Luca. Sta-panirea acestei cetäti de &Are Basarab Intemeietorul a fost unadin pricinile razboiului din 1330. tim de asemenea cà faboiuldin 1369 impotriva lui Vlalcu a inceput tot prin ocuparea Seve-rinului de atre Unguri. In 1419 cetatea cade In mana Ungurilor,lar in 1524 In aceea a Turcilor. Se mai vä'd §i astAzi, in parculDragalina din ora§ul Turnu-Severin, ruinele acestei cetati me-dievale.

Mai spre ragrit §i anume la confluenta Oltului cu Dunarea,se afla cetatea Turnul, a carei forma i-a determinat numele.(De aceea i se §i spune intr'un document slay din 1432, dela Ale-xandru Aldea, Pirgos (ntiproc, care pe grece§te inseamna tocmai

www.dacoromanica.ro

If 71°

-,:r

q.f.T

;''

:,r,..

..f-'!.

1,04c

oo.'i

'1,

',;'.. i'.11.4..'

.

' '..V:::

.t.r.,K, 1'

If! :,,,

)!a.'t

..

t,4). '

el".

rt..--

'--X

trIff

-},A4..

4

.%°

'.rt

n

'evtli

,;:,.

.v-'111

-

CE

TA

TIL

E527

www.dacoromanica.ro


o turn »). Prima mentiune cunoscutà mie este din timpul cam-paniei din 1394-1395, Gaud cetatea a fost cucerità la inceput deSultan 0 reluatà apoi de armatele aliate ale lui Mircea cel 136trAn

Sigismund, regele Ungariei. « Turnul » a existat Insà i inaintede aceastà campanie ; cred c'd cetatea e str6veche, continuAnd peacel « Turris » pe care impäratul Justinian 1-a cedat Slavilorpentru a mai opri ravälirile lor peste Dunäre.

Spre rdsärit de Turn, era cetatea Giurgiului, in insula dinfata oraqului de astAzi. Raguzanul Giacomo di Pietro Luccaricare a avut la indemâng. 0 un letopiset muntean, al lui Murgu,necunoscut astazi, afirm6 in cronica sa, ap6rutà in 1605, c'd ce-tatea Giurgiului s'ar datori lui Radu I. Trebuie sà intelegem:cetatea anterioarà, de pàmânt 0 de lemn, deoarece §tim in modsigur cà cetatea de piatrà din Giurgiu a fost ridicatà de Mirceaeel BätrAn. Ne-o spune chiar fiul acestuia, Vlad Dracul, cu pri-lejul expeditiei din 1445, adängand i amAnuntul, foarte intere-sant cà « n'a fost piaträ in zisul castel care s'ä nu-1 fi costat penumitul sàu tan.' un bolovan de sare ». Mircea a stat adeseori inGiurgiu, supraveghind mi§c6rile Turcilor. In 1417, cetatea cadein mAna sultanului Mohamed ; tot atunci se pare &A a fost ocupat

Turnul.Mai in jos pe Dundre, dar pe Ormul drept, era cetatea dela

Turtucaia, in form'ä de patrulater, avAnd la trei din coltari &Ateun turn mic, iar la cel de al patrulea un turn mare. Fusese con-struità de Turci, In primele decenii ale veacului al XV-lea: o §timdela unul din robii cari lucraserà la ridicarea ei 0 care Munteande f el dädea informatii in privinta aceasta cruciatilor in 1445.

Mult mai important6, sub raportul m'Arimei 0 al garni-zoanei, era cetatea Deirstorului, vechiul Durostorum roman. Intot cursul evului mediu, cetatea aceasta a existat i, in unelerdstimpuri, a avut o insemn6tate deosebità. In 1402-1408, eara In st5panirea lui Mircea cel Bätra'n care poruncea « c6peteniilor

DArstorului » (KEdsarfitAt Apilerloctaim) s'à respecte §i sd pdzeasc4dreptul mànàstirii Cozia de a pescui in bàiÇile dimprejurul 01.4-

Reluatà de Turci spre sfar§itul domniei, ea ne-a revenitabia peste cinci sute de ani, in 1913.

La gura Ialomitei, in locul numit pki'd in vremea noastràCetate, dar unde nu se mai distinge astäzi nicio urrra, a existat

www.dacoromanica.ro

CETATILE 529

-odinioarä o cetate de pämänt §i de lemn, Cetatea de Floci. Dupdmärturia lui Luccari, ea ar fi fost fäcuta chiar de Negru \Todd,Intemeietorul, care ar fi ridicat asemenea intärituri (« cortine dimattoni ») §i la Bucure§ti, Tärgovi§te §i Buzäu. La 15 Ianuarie1.467, Radu ce! Frumos, intärind mänästirii Cozia stäpanirea asu-pra bältilor i gärlelor dunärene, dela Säpatul 'And la gura Ialo-mitei, hotärä§te ea' nimeni nu va avea dreptul sd se amestecein aceste posesiuni « nici párcälabii Flocilor, nici bräni§tarii, nicialtul cineva§i din boieri §i din dregdtorii domniei mele ». Ora§ul

Fig. 120. Ruinele Cetatil Tighina.

de Floci, i de sigur, i cetatea, au fost arse §i pradate de tafan.cel Mare, dud a fost arsä i Bräila, adicA la sfär§itul lui Fevruarie

inceputul lui Martie 1470._BM ila n'a fost cetate in veacul al XV-lea. Ori de cAteori e

pomenitä in cronicile moldovene§ti sau in documentele mun-tene, nu i se dà numele slay de rpaA-k prin care se desemneaz6In mod obi§nuit cetAtile. In timpul lui Radu Paisie, in 1540, Turciiiau in stäpanire Bräila, cedatà lor de domn in schimbul ajutoruluipe care i-1 daduserä când 11 readuseserà in scaun, dupä revoltabanului erban ; in acelqi an, ei incep sei construiascii o cetate dezid (arcem muro): ne-o spune lämurit un document contemporan.

I

www.dacoromanica.ro


Peste Dungre, in Dobrogea, au fost ceati la Isaccea §i la Eni-Sala, lang6 Babadag, facute arnandouà de Turci, cu prilejul expe-ditiei din 1417, cand Mircea a trebuit sa renunte la posesiunile-sale trans-danubiene.

Tracand la ceatile dinspre munti, vom aminti mai intai cetateadela Tismana. O gsásim pomenità pentru intaia data.' inteun docu-ment din 1493, Iunie 15, dela Vlad CAlugàrul, in care ni se spune-ch. satele Pocruia §i Godine§tii fuseserá luate de fratele sAu Raduce! Frumos dela ni§te boieri §i date IngnAstirii Tismana $i ceteifif(HOA CTOMS MOHACTHfl THCMHIS H HOA rtiaA). In aceastä cetatestätea cred pArcdlabul Balciu despre care vorbesc cei doi« bani de Tismana » intr'o scrisoare trimis6 Sibienilor in 1454-sau 1456, Pe vremea lui Matei Basarab, cetatea Tismenii a fostinnoità; un cáfator contemporan ne spune cä. avea 5 tunuri;trei dintre ele fuseserà cumpArate §i &Amite de Radu SerbanIn 1605.

In stânga Oltului, era cetatea dela Argef ; despre ea face men-¡dune documentul din 1336 (« sub castro Argias »), povestind ráz-boiul lui Carol Robert cu Basarab Intemeietorul. Unii dintre-istoricii vremurilor noastre au crezut cä" aceastà cetate era laCurtea de Arge§, altii ing au identificat-o cu cetatea dela Poe-nari, zisá §i a lui Negru Vodà, situatä la 30 de kilometri mai spreNord, pe Arge§, intr'un varf de munte. Cetatea dela Poenari e-de dimensiuni reduse: vreo 40 de metri lungime; in casemateledonjonului §i ale celor dousá turnulete abia se puteau ad'aposti30 de soldati. Sà se fi retras Odd' aici Basarab Intemeietorul?Mai probabil ni se pare ca acesta sä" se fi inarit in re§edinta sa,In Curtea de Arge§, acolo unde era vistieria §i toate bogäliile sale..Modesta cetate dela Poenari pare a fi anterioarii intemeierii färiiRomane§ti. Tot anterioarci credem ch. e §i « cetatea Lotrului »-situatà de asemenea pe un varf de munte, la Vársarea Lotruluiin Olt. In 1453 « castrum Lothorvár » era ruinat §i de§i nu se.afla pe teritoriul supus autoritätii sale, regele Ladislau al Un-gariei autoriza totu§i pe Sibieni s6-1 repare spre a servi de apgrare.impotriva Turcilor. Vlad Tepe § a refAcut cetatea dela Poenari,.punand sà lucreze la ea pe Thrgovi§teni pe care potrivit tradi-tiei consemnate In cronicele muntene i-a luat din ora § chiarIn ziva de Pa§te « impodobiti fiind ». « au lucrat adaog`á

www.dacoromanica.ro

cronicele pang li s'au apart hainele ». Pe la sfar§itul veaculuial XV-lea, cetatea dela Poenari servea drept inchisoare pentru-vinova%ii politici, pentru « hicleni ». Un document din 1502, delaRadu ce! Mare, ne spune cum tatäl s4u, Vlad Calugarul, prinzandpe un astfel de hiclean, pe jupAn Milea, « a trimis sà-1 arunceIn cetatea Poenarilor ». lar... tatà1 Milei poveste§te docu-mentul a mers inaintea dregdtorului domniei mele, juptinGherghina pArcdlabul, de a dat §i a inchinat jumdtate din Topo-loveni, ca sä-i scoatä capul fiului su Milei dela cumplita moarte

Fig. 121. Ruinele CetAtii Suceava.

§i i-a scos capul lui... ». In 1524,.cetatea era in stälpAnirea regeluiUngariei, care-§i pusese garnizoan6 aci, &And in schimb domnuluidin Tara Româneascà, lui Radu dela Afuma0, domeniile Vurpàrul§i VinIul din Ardeal.

Langä Ruc6r, pe dealul OrAii, a fost o cetate numitä de popor4 cetatea NealAului » iar in documente « Cet atea Thimbovipi»,dupà raul care curge la poalele dealului. Originea ei este ante-rioarà intemeierii Tdrii Romane§ti, fiind clàditd, dupà toate pro-babilitätile, de care Cavalerii Teutoni. Aci ar fi fost acel castrufoarte infärit (« castrum munitissimum ») pe care un document

CETATILE 531

www.dacoromanica.ro


din 1231 ne spune c'ä 1-ar fi ridicat ei « dincolo de munti v. Dui:4Intemeirea àrii, cetatea Därnbovitii a avut un dublu rol militar

vamal, fiind amintità In toate privilegiile comerciale acordateBravovenilor In prima jumätate a veacului al XV-lea. Aci comandapArcälabul Dragomir « castellanus de Domloyka », cel care ab'ätut in 1369 ovtile voevodului Transilvaniei.

Tot pe räul D'ambovita, dar mai spre miazäzi, a fost cetateadela Cetätenii din vale, lâng5. comuna Stoenevti, unde s'a retrasMihai Viteazul, dupä Cdlugäreni, avteptänd ajutorul lui SigismundBáthory. Poporul li spune acestei cetäti, ca i celei dela Poenari<a lui Negru Vodä. ». i bisericuta, säpatä In stâncd, din cuprinsulcetätii, e numità de asemenea Schitul Negrului Vodà ». De cAnddateazd cetatea dela Cetäteni? Rdspunsul nu-1 vom putea da,cleat dupà ce se vor face säpäturi.

Nu se vtie precis unde era avezatà cetatea de lemn vi de p'ä-mänt, a Teleajenului. In munti, aproape de izvorul Teleajenului,ava cum ar vrea unul din istoricii novtri de azi, ni se pare impo-sibil. Mai curând ea trebuie sä fi fost acolo unde raid iese dinregiunea deluroasd in câmpie. Intr'o atare avezare, spre Nord-Est de Ploievti, cetatea domina drumul care, pe la poalele pod-goriei, venea din Moldova; garnizoana ei putea ava dar sa cadà Incoastä unei ovti care s'ar fi coborit dintr'acolo. Din letopisetulzis dela Bistrita, afläm c'ä « in anul 6982 (= 1474), luna luiOctomvrie 1, luat-au *tefan Voevod cetatea Teleajenului (rpmWT1t TEARM-114k) §1 au -We, capetele pArcälabilor vi pe femeile lorle-au robit; i multi tigani au luat atunci, iar cetatea au ars-o ».

Mai spre räsärit, In fostul judat al Säcuienilor, i anume Incomuna Calvini, pe dealul numit al Cetätuii, se aflä ruinele uneicetäti medievale despre care se crede eh' ar fi zidità de Cava-lerii Teutoni. Numai säpäturi sistematice la fata locului ne-arputea lämuri asupra caracterului ei vi a epocii In care a fost con-struità.

In interiorul -tärii, au fost cetäti la Cdmpulung §i la Bueurefti.De cea dintAi aflärn dintr'o scrisoare a lui Dan al II-lea, din 1431,prin care el se adreseaz6 « tuturor targurilor i vämileir domnieimele: Rucärenilor i Campulungenilor i Argevenilor...dela Ciimpulung » rp4AS wT Mkronoivk). Aceastä cetate aexistat inainte de intemeierea färii Romänevti. « Laurentiu Comi-

www.dacoromanica.ro

tele de Longocampo » a carui piatra mormantala, din 1300, scrisalatine§te, ni s'a pastrat, a fost, credem, unul din comandantii ei..

Cetatea dela Bucure§ti de lemn §i de parnânt s'ar datoradaca e sa credem relalda raguzanului Luccari insu§i inte-meietorului iärii, legendarului Negru \Todd'. Fiind a§ezatä §i eatot pe raul Dambovita, se pare ca la aceasta cetate §i nu la cea depe cursul superior, dela dealul Oral,ii, s'ar referi cele &ma scrisoridin 4 §i 10 August 1460, serse de Vlad Tepe § in « castrum fluviiDombovicha ». Prima menliune sigurd este frig numai din vremealui Radu ce! Frumos; o scrisoare a acestuia poarta data: 6 Martie1470 «In cetatea Bucure§ti » (or roa, &ram* Spre sfar§itulveacului al XVI-lea, cetatea se stricase sau dispAruse chiar; a§a_se explica de ce Turcii, ocupand In 1595, In urma retragerii luiMihai Viteazul, ora§ul, pun sa se ridice o intaritura de lemn §i deparant o palanca' la manastirea Radu \Todd.

Tot dup5. raguzanal Luccari, Negru Voda ar fi ridicat intari-turi de lemn (« cortine di mattoni ») §i la Tdrgovifte ì la Buzau._La Thrgovi§te §tim ea a fost o asemenea intaritura; in 1476,comandantul armatei ungure§ti care gonise pe Basarab, anun0pe Sibieni ea zide§te aci « un bun castel iar In 1494 inginerulsas Michel arata in ce conditii e dispus sA faca « o cetate sau uncastel » (« eyn fest adder eyn schlos machen »); resturile cetatiile-au utilizat in 1595 Turcii, &and au ridicat palanca de acolo,asemenea aceleia din Bucure§ti. Despre Buzau n'avem sreo altätire; nu e insa. de mirare sà se fi facut §i in acest punct o Inta-

ritura, in calea Tatarilor §i a Moldovenilor.Dintre toate tinuturile romane§ti, cel mai plin de cet4i a

fost Ardealul. Faptul se explica' pe de o parte prin cucerirea ungu-reasca, prin sistemul de organizare administrativa §i militaraintrodus de noii stapAni, pe de alta parte prin colonizarea cuelemente straine: Sa§i, Teutoni. and Ungurii au luat In sta.-pânire tinutul dintre Tisa §i Carpati, ei au ocupat vechile cet4iale ba§tina§ilor ca de pilda Bellgradul al carui nume inseamnaIn limba slava: Cetatea Alba §i pe lângd ele, au Meta altelenoi, spre a putea domina §i apAra noua posesiune impotriva altornavalitori. Castrul sau cetatea Tarda e pomenita pentru intaiadata In 1075; cetatea Orod (Arad) in 1135; cetatea Cluj In 1173,cetatea Kiikölö, pe TArnava mica in 1197.

CETATILE 533

www.dacoromanica.ro


Coloni§tii sa§i cari incep sa se stabileascä in Ardeal de pevremea lui Geiza al II-lea (1141-1162) 0-au intdrit cu ziduria§ezarile lor mai Insemnate. and au n'avalit Tätarii, in 1241,erau fortificate Bistrita i Rodna Cu vechi nume romano-slaveBragovul, Sibiul, Sebeful, Sighipara, Mediaful, Ordstia. Tot in1.241 gAsim cetatea dela Oradea Mare, aceea dela Dej i cetateadela Sdnzieni (Szent-Lélek) pe care o cuprinde Bochetor.

'. ,..i. r) ': .` 2a Tr..' al ' ',', ,..".. '-'11,1-;';."'r , . i a ; .4.0..: , , i'z ;),,7 t IA ',. .'d 1, ,i: ti'' i' ri- ;vs. 1 7-.' "-..' ' '7:1' ' ' 1'4,,,e,,' .' -- t;',1--- ....:. .1r v17'' . :*; .,,,,

i . ... , 1 '.... ' k;s. , ; ' IN.i. 1 . It..-- .. , 1/4t. :at lit' t".uli!i; '',..., I 4 ' 4. .7. 1k4 : ,I.', ,..r, i I .:I!! ,., I. . . 41K ( 4 ° t, 1 '0-.g, .5, 141;

,s- ' 4., ',. 3 ',I dt ,', I - / , i ,,!' 1 .. ''' ' a ' 4 ' . t:' . : -I cf.. 1,;....! --4 . 1,, H..- :..r. .,1 .° ,...- I.

i .- ,,,i .1 . ,l. , ,, . t,10, ,Ì' ." J :' '' n

..%, . °

Fig. 122. -RuInele CetAtll dela Cohalm.

Cu trei decenii mai inainte fusesera adu0 de &are regele Andreial II-lea Cavalerii Teutoni §i a§ezat,i In Tara Barsei, spre a fi strajäimpotriva ndvälitorilor din räsarit. Lor li se datoresc pare-secet4i1e din tmprejurimile Bra§ovului i anume acelea dela Feldioara(Marienburg), Prejmer (Kreuzburg), Rijnov (Rosenau), Codlea(Schwartzburg), Bran (Törzburg, numita in actele noastre vechi

Turci sau Terci) i insa§i cetatea din marginea Bra§ovului,ale ciirei ruine se vad i astäzi. Unii cercetltori contestä frigcaracterul teutonic al acestor

In veacul al XIII-lea Osini §i prima mentiune despre cetateaFdgdrafului, despre aceea a Huniedoarei (« castrum de Hunod *la 1267; vezi fig. 123; cf. fig. 122).

§i

cetall.

www.dacoromanica.ro

::*--

4",

.:'

-..,

- -

-, ;

:- :

. ,,

,.-t;

Onj

...,;

?11

,['

4 , 1

,4`

._,

..',

4.a-

--k*

-7-

.-

,...

,,,,

,,,...

...U

s,--

,,,7

-.7.

....°

,.

,,z,,,

'-',

.,,..

,e .;

'\\I

n.,s

, s .-

--. i

' '

..

-..

L..

v.

: '.....

.,-;

''''' t

a..."

,te:1

/4-N

i ,.,

."...

.....w

LtS

,0...

...-

.""

-., L.

's...

N. .

:4.

-,

.4

A

.

-ry

,

),N

4N.

G71 4.1

www.dacoromanica.ro


Fig. 124. Trel din turnurile de aparare ale zidului care Inconjura Sibiu'.

o

www.dacoromanica.ro

Fig. 125. Biserid de sat fortiticata, din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

538 oRGANIZAREA MILITARÁ

Spre deosebire de cetatile propriu zise care §i de o parte §ide alta a Carpatilor erau pazite de garnizoanele militare perma-nente din ele, apararea ora§elor foritficate din Ardeal se faceade toata populatia barbäteasca a lor, in stare a purta armele,grupatä pe bresle. Fiecdrei bresle ii revenea apararea unei por-tiuni de zid §i a unui turn. Se mai \Tad §i astazi la Sibiu trei dinturnurile pe care le aparau membrii diferitelor bresle (vezi fig. 124).

Din cauza acestei obligatii de a apdra intreaga incintä forti-ficata, suprafata ora§ului, deci lungimea incintei, nu era preamare, iar strazile erau strAmte, cateodata atat de stramte Incatabia putea trece o camp. De pe varful muntelui Tampa se poateobserva Incà lämurit intinderea vechiului Bra§ov, inconjurat odi-nioara de ziduri, fata de suprafata mult mai mare a ora§uluiactual.

In afara de cetäli, au servit ca loc de apdrare §i de refugiu,atat de o parte cat si de alta a Carpatilor, manastirile §i bisericileintarite. Unele din aceste lacasuri sfinte aveau ziduri puternice,prevazute uneori la colturi §i chiar §i la mijlocul laturilor cu tur-nuri care dadeau un aspect mai mult militar deck, bisericesc.A§a a fost la Tismana, la Bistrita §i la Cozia In Oltenia, a§a laPutna, Pobrata, Slatina, Sucevita, etc., in Moldova (vezi fig. 20§i 71), a§a la multe biserici de sat In Ardeal (vezi fig. 125), depilda la Cisnadie, In Sibiu, la Vorumloc, la Archita, la DealulFrumos §i mai ales la Mona, in Tarnava Mare, unde bise-rica are aspectul unui adevärat castel medieval. Intr'o vremecand preotii §i episcopii puneau adesea mana pe sabie §i pe ghioaga,era normal ca §i bisericile §i manastirile sa fie loe de apärare.

BIBLIOGRAFIE

Organizarea militará. I. 1. I. BOGDAN, Doun steaguri ale lui .Ftefan celMare din Muntele Atlws, In An. Acad. Rom., Partea administration si des-baterile, t. XXIV (1901-1902), p. 90-95; 2. RADU ROSETTI, Despre Ungurif i episcopiile catolice din Moldova, In An. Acad. Rom., Mem. Sect. ¡v., t.XXVII (1904-1905), p. 247-322; 3. I. BOGDAN, CV teva Observatiuniasupra indatoririlor militare ale cnejilor si boierilor moldoveni in secolulXIV si XV, In An. Acad. Rom., M m. Sect. Ist., t. XXIX (1907), p. 613628; 4. I. BOGDAN, Documentul Reizenilor din 1484 f i organizarea armatei

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 539

moldovene in sec. XV, In An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., t. XXX (1908),p. 361-441; 5. GENERAL R. ROSETTI, Studii asupra chipului cum se pip-tuia rdzboiul de ciltre sS'tefan cel Mare. Memoriul I Armamentul; MemoriulII Organizarea; Memoriul III Principii tactice ale Moldovenilor f i veci-nilor, In Mem. S'ect. Ist. Acad. Rom., t. IV (1925), p. 367-444; 6. GENERALR. ROSETTI, Studii asupra chip ului cum se feiptuia rdzboiul de c'dtre ',Stefancel Mare. Memoriul IV Fortificatia sub 'tejan cel Mare. Atacul f i apiírareacetatilor; Memoriul V Strategia lui sS'telan cel Mare, in Mem. Sect. Ist. Acad.Rom., t. VI (1927), p. 1-71; 7. N. IORGA, Istoria armatei romdnesti, editia2-a, vol. III, Bucuregti, 1929-1930, 383 + 256 p. in 80; 8. GENERALR. ROSETTI, Evolutia mijloacelor f i a chip ului de fdptuire a reizboilui delamoartea lui .tejan cel Mare kind la a lui Matei Basarab I Armamentul;

Organizarea, In Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., t. XI (1930), p. 165-199 gi247-280; GENERAL R. ROSETTI, Idem, III Tcatica; IV Fortificatiunea,In Mem. Sect, Ist. Acad. Rom., t. XII (1931-1932), p. 107-165 gi291-333; 10. GENERAL R. ROSETTI, Idem, V Strategia, in Mem. Sect. Ist.Acad. Rom., t. XIV (1933), p. 31-129; 11. GH. I. BRATIANU, Pentru unInstitut Romdnesc de Cercetdri Istorice f i Arheologice la Constantinopol, InRev, Ist. Rom., III (1933), p. 317-323; 12. MARCU BEZA, Trei sdbiimoldovenesti din vremea lui sS'tefan cel Mare in Mem. Sect. Lit. Acad. Rom.,t. VII (1934-1936), p. 37-39; 13. GENERAL FtADU ROSETTI, Essaissur l'art militaire des Roumains, Bucure§ti 1935, 200 p. in 8°; P. P. PA-NAITESCU, Armata lui Mircea cel Bátrán, In Cony. Lit., LXXV (1942), p.573-582.

II. 15. N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei gi Cetatii Albe, Bucu-re§ti, 1899, 419 p. in 8°; 16. I. PU$CARIU, Cetatea Neamtului dela PodulDdmbovitei in Muscel, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., t. XXX (1908),p. 111-115; 17. ALEX. LAPEDATU, Doud vechi cetclti romdnesti. Poenari§i Dimbovita, In Bul. Com. Mon. Ist., III (1910), p. 177-189; 18. K. A.ROMSTORFER, Cetatea Sucevii descrisd pe temeiul pro priilor cercetiíri fdcuteintre 1895 f i 1904..., publicatd in romdneste cu o notild istoriat de Alex.Ldpedatu, Bucuregti, 1913, LVI + 112 p. in 4°; 19. ALEX. LAPEDATUCetatea Sorocii, in Bul. Com. Mon. Ist., VII (1914), p. 85-96; 20. N. A.CONSTANTINESCU, Cetatea Giurgiu. Originile f i trecutul ei, in An. Acad.Rom. Mem. Sect. Ist., t. XXXVIII (1916), p. 485-522; 21. GENERALSc. PANAITESCU, Cetätile-ruini din Basarabia de pe Nistru i Dunetre, inAnuar. Com. Mon. Ist. Sect. d. Bas., Chigindu, 1924, p. 84-111; 22. G. D.TEuTscH, Geschichte der Siebenbiirger Sachsen, vol. I. Von den dltesten Zeitenbis 1699, Sibiu, 1925, XIX + 611 p. in 80; 23. TEODOR BALAN, CetateaHmielov, Cern5uti, 1927, 24 p. in 8°; 24. EL. SIGHIAR,TEU, Colinde gi Ce-tatea Ciceiului, Cluj, 1928, 68 p. in 8° mic; 25. T. CIOBANU, Cetatea Ti-china, In Anuar, Com. Mon. Ist. Sect. d. Bas., Chi§inAu, 1928, p. 15-57.

www.dacoromanica.ro

VIATA ECONOMICI

Eu cel intru Hristos Dumnezeubinecredinciosul... lo Mircea, marevoevod i domn... Smplinit-am rugd-mintea pdrgarilor din Brasov... ca sdle innoesc i seele intdresc asezdmintelece le-au avut dela strdmosii domnieimete pentru vamd prin tdrgurile dinfara domniei mele.. : ca sa dea pentruo hucatd de catif ea de Ypres un fertun,pentru una de Louvain o perperd, pen-tru una de Colonia doisprezece ducati,pentru una de Cehia sage ducali...cine aduce sepci frdncesti nimica s.

vamal acordat Braso-venilor de cdtre Mircea cal Batran,la 6 August 1413).

Via%a economica a unei 1,dri e determinata In primul rand debogàiile ei, de produsele solului i subsolului. Astazi, prin im-portul de materii prime, putem avea i activitati economice care86 nu depindä numaidecat de produsele Värii respective (vezide exemplu, Elvetia, Italia) ; In trecut Insa, acest lucru, datafiind greutatea comunicatiilor, era imposibil. 'raffle noastre auavut, prin urmare, In genere, o viata economica de caracter agri-col, determinata de cele doua Indeletniciri esentiale ale ba§tina-§ilor: agricultura, sub toate formele ei, §i crefterea vitelor. Putemface totu§i o diferentiere, Impartind, sub raportul economic, teri-toriul romanesc In cloud mari arii: de o parte, Moldova §i Muntenia,unde acest caracter agricol a fost aproape exclusiv, de partea cea-lalta Ardealul, unde existand §i o viata ora§dneasca mai desvol-tata, s'a adaogat i un Inceput de activitate industrial:a. Aceastrdiferentiere ne face sa Intelegem mai bine curentele comerciale peteritoriul romanesc, directia schimburilor de marfuri; ea ne

www.dacoromanica.ro

explica, in acela§i timp, inflorirea centrelor sase§ti dela botare:Sibiul, Bra§ovul, Bistrita.

CercetAnd viata economica, va trebui sà ne ocupam pe rand deramurile mai importante de productie, de circulatia produselornoastre, prin urmare de exportul lor i in acela§i timp de importulproduselor straine, apoi de drumurile comerciale ale tarii, in star-§it de circulatia monetara pe teritoriul romAnesc.

Productia. Intocmai ca pe vremea lui Alexandru cel Marecare, trecAnd Diarea, a dat, pe tdrmul nostru, de holde bogatede grdu, intocmai ca pe vremea Avarilor i Slavilor care spuneaustramoOlor no§tri: « sernanati i secerati, noi o sa va luam numaio parte din produse », tot a§a §i dupa intemeierea Principatelorindeletnicirea noastra de capetenie a fost agricultura. Osta§ii luiMircea cel BatrAn i ai lui stefan cel Mare erau inainte de toateplugari. Cultivau grAul, orzul, ovazul §i meiul sau malaiul ; porumbulse va introduce tArziu, adica pe la inceputul veacului al XVII-lea;cultivau vita de vie care, indigena fiind, cerea pe atunci mult maipuinà ingrijire ca astazi ; puneau apoi, pe langà casa, tot felul delegume. Inul §i cAnepa 1§i aveau, mai mult ca in vremea noastra,locul pe ogoarele satenilor. Cand anul era bun, &And ploua la vreme,recoltele erau a§a de imbelpgate Inca minunau pe straini. trite-legem cum a putut afirma Dimitrie Cantemir &A in Moldova « grAulcla plugarului de douazeci i patru de ori senaratura... orzul de§aizeci de ori, meiul... de trei sute de ori ». Pe lAnga agricultura,era cre§terea vitelor. Pa§uni intinse, mult mai intinse ca astazi,fAnete imbel§ugate hraneau turme nenumdrate de oi, hergheliide cai, vestitii cai moldovene§ti, sau, cum li se spune In privi-legiul comercial din 1408, « caii buni de tara » al caror exportera interzis, apoi cirezi de vite albe, atAt de cautate de negu-storii streini. Albinaritul era foarte desvoltat ; prisacile erau multmai numeroase ca in vremea noastra §i pe drept cuvAnt, deoarecepe atunci nu sé cunqtea zaharul in locul lui fiind miereaiar lumAnarile de ceara reprezentau ultimul cuvant in ce pri-ve§te tehnica luminatului. Pescuitul luase o desvoltare remar-cabila la Durare §i la balti. Pe vremea lui Mircea cel WatrAn era

lege » &a se pescuiasca trei zile pe an moruni pentru domnie.Pe§tele constituia un articol obi§nuit pentru export ; calatoriicari tree pe la Galati §i la Chilia se minuneaza de multimea

PRODUCTIA 541

www.dacoromanica.ro

542 VIATA ECONOMICA

de ieftinatatea lui ; icrele negre se masurau Cu « cantarul »: in1446, doamna lui stefan Voievod darue0e manastirii Neamtuluiun mertic anual de « trei cantare » de acest f el (Ti KAHTApH mcpS

qoptitho). Vanatul era de asemenea in mare cantitate: padurileocupau o suprafata mult mai mare ca astazi §i adaposteau Incaunele soiuri de salbataciuni care acum au disparut (vezi vol. I,ed. 4-a, p. 6-7).

In ce prívete bogatiile minerale, locul de frunte 11 ocupa sarea.Ea se scotea dintr'o suma de ocne: In Tara Româneascä, la OcneleMari, in Valcea, un « Voico dela Ocna » figureaza ca martorin testamentul din 1425 al boierului Petru Man pentru mänastireaCozia la Ocna Mica de langa Targovi0e, la Slanic, Telega §iGhitioara in Prahova ; in Moldova, la Targul Ocna, In fostul judetal Trotuplui, precum 0 la Valea Sarii In Vrancea, de unde *Mgexploatarea se facea numai pentru trebuintele casnice ale Vran-cenilor, nu 0 pentru negot ; in Ardeal, In 1552, erau ocne la Tarda,la Cluj, la Dej 0 Ocna Dejului, la Ocna Sibiului. Ricura se scoteanumai pentru unsul rotilor, la care, 0 pentru unele leacuri, prin ar-mare in cantitate foarte mica; ea se masura cu « poloboacele ».Fierul s'a exploatat la Baia de Fier, in judetul Gorj, iar arama,pe vremea lui Mircea cel Batran, la Bratilov, langa Baia de Arama ;ni s'au pastrat documentele prin care Domnul darue§te 0 apoiconfirma manastirii Tismana zeciuiala dela arama ce se scotea dinacest loc. Mai insemnata era productia aurului pe care-I strangeau,atat in Moldova cat 0 in Tara Romaneasca, tiganii zlätari (dela zlat,In limba slava aur) din nisipul unor anume rauri, ca Lotrul, Buzaul.Drept impozit ace§ti tigani plateau domniei, in Moldova, patruoca de aur anual (1600 « drahme »), in Tara Romaneasca 4 o miede monete de aur ». In Ardeal, exploatarea aurului, in MuntiiApuseni, constituia un izvor insemnat de venit, aci metalul pre--tios gasindu-se In cantitali mult mai mari ca In raurile Carpatilor.

111e0quguri1e. Am cunoscut 0 am practicat meste0igurileesentiale din cele mai vechi timpuri. Dacd termenii meVer §i meftefugsunt relativ noi, de origine ungureasca, In schimb meiestru §i. meiestrievin din fondul latin al limbii noastre, iar numele mqtequgurilorfundamentale poartä tot numiri latine sau sunt formate in roma-ne§te prin adaogarea sufixului latin caracteristic -ar. Astfel, depilda, fierarul sau faurul (faber), tdmplarul, cel care face tampla

www.dacoromanica.ro

bisericii (templum), morarul, care macind (machinare) la moarli(mola) grdul (granum) preface in fdind (farina), apoi olarut(olla) mostenitor al unei traditii milenare; lucrul lemnului, oindeletnicire asa de rAsptindità In tinuturile noastre pline daOduri ne-a dat pe dogari, pe scdfari, cei ce fac scafe (un sat ScdfariIn judetml Putna), pe blidari dela care vine numele satului, azi depodgorie, din Ramnicul-Sgrat, etc. Când am iesit din faza de gos-podärie casnica, prin urmare când Imbräcdmintea i Incältäminteaa inceput a fi lucratä. de anumiti mesteri, am adoptat numele,adesea de origin6 strding, ale articolelor pe care ei le fdceau. Cizmetsi a croi de exemplu, Bunt nume sträine, primul unguresc sau sAr-bese, cel de al doilea vechi slay; cizmar §i croitor sunt insä termeniformati in limba noastrei, iar nu imprumutati. Sub raportul pro-ductiei de obiecte fabricate, Ardealul a fost superior Tdrii Romä-nesti i Moldovei; a avut mesteri mai multi si mai specializati,fiindc6 a avut 0 o viatä oräseneasc6 mai putèrnic6. Domnii nostrifac adeseaori apel pentru articolele de lux sau tehnice la specia-listi din orasele ardelene ; ni s'a pästrat o intreag6 corespondentàpentru comenzile adresate la Brasov, Sibiu si Bistrita. Aceastanu Inseamn6 insà cà n'au existat i dincoace de Carpati, inch'dela inceputul formatiilor noastre politice, mestesugarii carifacA obiectele necesare vietii de toate zilele. Moräritul era des-voltat ; II gäsim mentionat 0 in diploma Ioanitilor din 1247.Domnii îi aveau morile lor In dif elite pärti ale tàrii; in Moldovaerau bine cunoscute morile domnesti din orasul Baia si din tinutulCovurluiului, pe Prut. Acestea din urma prezentau at'ata insem-nätate, aduceau, se vede, atAta venit, incat atunci când cei doifii ai lui Alexandru cel Bun, Ilia i stefan, 10 impart tara, luandfiecare o bucatä (1435), ele figureaz6 printre posesiunile celui din1=6 (« i morile Covurluiului H MAHHI11 KOKOOASHCKKIH). Tot

in tinutul Covurluiului, pe Prut, sunt mentionate, la 15 Iulie1448 inteun hrisov dat boierului Cernat ploscarul, i « pivele desumane » (KAAHAla) sau, cum li se mai spune In Tara Româneasa0 in Ardeal, ddrstele, unde se bätea lâna spre a obtine cunooutelecergi §i postavul ordinar numit abet. Asemenea pive « de bätutsumane » se mai aflau i in orasul Baia; una din ele o stapanea,la 29 Noemvrie 1443, mänästirea Moldovita. In Muntenia, delao astfel de piuà a venit numele Ioca1itàii Piva Petrii, la värsarea

ME $TE SU GU RILE 543

www.dacoromanica.ro

544 VIATA ECONOMICA

Ialomitei In Dunä're; In Ardeal, sunt bine cunoscute « Darstele*de lang6 Brasov. Intr'un hrisov din 23 Aprilie 1441, Ostrat ins5.numai In traducere româneascä din veacul al XVIII-lea, se amin-teste, la satul Voila din Tara FAgàrasului, de dreptul proprieta-rilor de a face o ï alte vartope si dArste ». Intelesul celui de aldoilea terrnen « vartope » sà fie acela de vArtelnite sau torc6-torii? CAci, documentele moldovenesti ale veacului al XV-leaamintesc si « torcAtoriile de l'and » (HcgpeTtstino). Una urma sà vi-oinstaleze Cernat ploscarul, amintit mai sus, In Covurlui « de cea-laltà parte a lacului », probabil deci Intre Brate§ §i Prut; oalta avea drept s'o aseze Mihail logofAtul In orasul Baia. Puteafrig, asa cum se specific6 In privilegiul din 25 Aprilie 1448,sà-si fac4 In locul ei si « pive de sumane » sau chiar o « moaràde sfärmat minerale » (cTsmo). In Baia si In Suceava erau siberarii sau « sladni0 » (cnammu,a) unde se fabrica berea; me-stesugul 11 aduseserà Sasii cari se stabiliserä dela lnceput Innumsár apreciabil In amandouà aceste centre. In 1408, Alexandrucel Bun, acordand un privilegiu comercial negustorilOr din Liov,le (15. dreptul 4 85.-§i ie In Suceava, o cash', dar In aceastg. cas686 nu tie arciurnA, nici sd nu facet' bere, nici mied, nici mdcel'äriesá nu tie, nici pane sa nu vândà ». Alexandru 1.4usneanu nudisprquia de loc aceastä. Mutued; 11 vedem scriind, la 20 August1567 Bistr4enilor trimitd, pe langd niste doctorii pentru ochisi doi mesteri (duos magristros) cari s'á stie sà-i prepare bere bun&« duph gustul lui » (pro gustu nostri). Aläturi de ber6rii, trebuiearnintite povernele sau velniple de Milt rachiu, din tescovinadrojdie, sau tuica din prune. Pentru ultimul produs, regiuneaVellenilor de Munte (judetul Prahova), vi-a pdstrat 'And astäzio meritaa reputatie. Cojocarfi erau numerosi; Ii IntAlnim nunumai In tArguri, dar si In sate. La 5 Aprilie 1448, Petru Voievod,Intdrind mAnästirii din Poiand satele Ciulinesti, Beresteani §i

Roca, adaogd: « i oriati cojocari sint In aceste sate sau oricarime§teri, sä" fie mAnAstirii Intreg venitul » adica tot ceea ce trebuiasà." plAteascä acesti mesteri pentru exercitarea mestesugului lor.Foarte interesant, dovedind cá veneau, cum era de altfel natu-ral, mesteri si dinafara hotarelor, e hrisovul din 23 Fevruarie1453 prin care Alexandru Voievod dà voie mddästirii lui Iatcusà-§i Intemeieze o slobozie. Toti cei ce se vor a§eza In aceastii

www.dacoromanica.ro

ME$TESUGURILE 545

slobozie « fie c. fi me§teri, ori cojocari, sau once fel de meter,fie el rus, fie grec, sau once fel de limb5 » vor fi scutiti de toate

sau slujbele. In cazul cand vor merge cu marf6 de oncefe! « vie sau moartà » se specifick intre altele, oalele nu voravea s'a" dea nicgieri vamh, « nici un gro § ». Un croitor, cu numeleloan, IntAlnim In Roman; In 1436; el i§i dase fiul sá Inv* me§te-§ugul bcirbieriei la Petru bdrbierul din Bra§ov §i se vede cd nuera mu4umit de rezultat sau se intâmplase altceva, de vreme cedomnul insu§i intervine, cerAnd Bra§ovenilor fac6 dreptate.Pe atunci, Mrbierul era adeseaori tot una cu medicul. Cunoa§tempe « bàrbierul » in acest sens, al lui Stefan ce! Mare ; era un genovez:« maestro Zoane, barbero del... Vaivoda », dupg cum ne aratdun act din 1498. Medicul lui Radu ce! Mare se numea Francisc§i fusese trimis de Sibieni, la inceputul anului 1508; el poartàtitlul de « phisicus ». Acela al lui Alexandru Ldpu§neanu e numitinsà « chirurg » (« Andream chirurgum ») §i era de fe! din Bistrita.Tot din Bistrita era, se pare, §i medicul lui Petru Schiopul ; ni s'apAstrat dela dânsul o scrisoare cu data 14 Iunie 1585.

Ardealul ne furniza §i argintarii de lux. Unul, Luca, e chematAlexandru LApu§neanu, alii lucrau pentru Vlad alugirul

Neagoe Basarab. (Vezi §i mai jos p. 677-678). De peste muntine veneau i ceasornicele. In 1553, Lapu§neanu trimisese Bistri-Ienilor pe al sälu ca sà i-1 repare ; In anul urm6tor, comandà unulnou la Bra§ov, and totdeodatà §i argintul necesar pentru lucru.

dyanele i leaga' nele erau de asemenea o specialitate ardeleneasc4;tot acolo se Mceau uneori §i carde domnilor no§tri. Stefan Rare§comandase Bistritenilor cloud, dar n'a apucat sä" le primeascä;Upu§neanu le ia asupra lui, iar mai tArziu comand4 §i un leagin.Si Petru \Todd din Tara Româneasa 1§i lucra douà care « dinlemne upare §i uscate » la Bra§ov, In 1564. Armurieri se &eauIn toate centrele sàse§ti mai importante, dar mai cu seamA InBra§ov. Un « Hanea Arca§ul » de acolo vine la Stefan, fiul luiAlexandru cel Bun, §i (bine pentru concetdtenii lui voia de aface nestingheriti negot In Moldova; un Bernard sAbierul (« derSwerthfeger ») e amintit in 1404 la Bistrita.

Bine inteles, existau §i dincoace de munti me§teri cari sä" §tieface säbii, sul4e §i arcuri. Astfel era, pe vremea lui Stefan cel Mare,Andreica gbierul sau cordarul, dela care a r4mas §i numele satului

www.dacoromanica.ro

546 VIATA ECONOMICA

CordAreni. Cand räspandirea tiliarului a fdcut necesarà fabricarea,in cantitsáti mai mari, a hârtiei, tot in Ardeal s'au infiintat primeleintreprinderi de acest f el si anume la Sibiu (cca. 1539) si la Brasov,In 1546; aceasta din urnià era proprietatea Sasilor Hans Fuchs siHans Benkner. In Moldova, prima « moard de hârtie » cum spu-neau ai nostri, dateazd din vremea lui Petru chiopul, din anul1583; in Tara Româneasc4, din vremea lui Matei Basarab. Aye-zatà pe apa Oltului, In apropiere de CAlimanesti, aceasta dinurmd e consideratà In 1643 ca una diare « multele i bogatelebinefaceri » pe care voievodul le-a adus tärii.

Mesterii de pe intreg pgmantul românesc, atat cei de dincoacecAt i cei de dincolo de Carpati erau grupati in bresle (din slavulbratstvo). O breaslà in Ardeal se spunea teh cuprindea pecei cari practicau acelasi mestesug ; a existat astfel o breaslä a« tabacilor » adicä a tabAcarilor, a cojocarilor specialitate veche

vestità româneasc5 a brutarilor, a lumâniirarilor, a curela-rilor, a selarilor, etc. In fruntea breslei era un staroste sau unvätaf : in Bucuresti, gAsim astfel, in 1632, pe un « Gheorghe v6ta-hul in 1668 pe un « Neagul vätahul za tabaci » iar in 1673, printremartorii unui act din 14 Mai, pe « Tudorache v6t(af) za sdlari

Filip vgt(af) za croitori ». Viitaful era ajutat de un sfat de 12bàtrâni, adicA 12 stApAni de ateliere sau prävAlii ; li se mai spunea

« protomesteri ».De o mare insemnAtate in viata breslei erau manifestdrile In

legnuril cu biserica. Fiecare breaslà ii avea un sfânt al sàu capatron sau protector, la a cdrui zi se fAcea mare praznic la o bise-ricd anume hotäritg. In acea zi, toti membrii breslei, In frunte custarostele, i purtand cu mandrie praporul sau steagul breslei,frumos lucrat cu inhtase si fir de aur i argint, se indreptau sprebiserica aleas6 i ascultau slujba de pomenire a patronului lor.Urma apoi praznicul care trebuia sà decurgil însà fàrà excese, fardscandal.

In legälurà cu aceste sarbätori, uneori datorindu-se chiar con-ducAtorilor breslelor cari erau ctitori, se explicd numele catorvabiserici din Bucuresti. Biserica Manea Brutaru, de pildà, e bise-rica ridicatà de Manea, starostele brutarilor, dupà cum bisericaManu Cavafu aminteste pe acest conducätor al breslei cavafilor,adic4 a cismarilor cari lucrau incaltämintea ordinarà. Biserica

www.dacoromanica.ro

Sfantul Nicolae e1ari ne arata legatura cu breasla selarilor, bise-rica Sfântul Nicolae Tabacu, cu aceea a tabacilor sau täbdcarilor,iar biserica Otetarilor, Cu breasla fabricarrtilor de otet.

Cu privire la indatoririle militare ale breslelor, stim eh inArdeal ele aparau o anumitä portiune din zidul Inconjurätor alorasului respectiv ; In cate i trele tarile (vezi pentru Moldovamai sus p. 507, cazul breslei butnarilor din P. Neamt), contri-buiau la procurarea numarului de so/dati inarmati pe cari tre-buiau sä-1 dea orasele, In vreme de razboi.

Importttl i Exportul. Multumita privilegiilor comerciale dinvremea lui Mircea cel Bätran i Alexandru ce! Bun, acordateLiovenilor i Brasovenilor, privilegii confirmate de domnii ulte-riori, putem Intocmi un tablou exact si aproape complet de mar-furile pe care le importau si le exportau Tärile Romanesti.

Se importau In primul rand stofe, tesaturi; ele figureaza Infruntea mArfurilor insirate In privilegiile amintite. Se aducea,

'atat In Muntenia cat si In Moldova, eatifea (in limba slava K Plita ok ;,compard cu velours !); ea era de patru feluri: de Ypres, prin urrnaretocmai din extremitatea cealalta a Europei ; costa cel mai mult,

plätea vama cea mai mare: 24 de ducati de vig, fiind cea dintaiIn calitate ; de Louvain, tot din aceleasi locuri depártate asa dar,platind vamä ceva mai mica; de Colonia, de pe tarmul Rinului,t °stand si mai putin ; cea mai ieftinä era catifeaua de Cehia cdreeai se spunea uneori si de Boemia. Se importa de asemenea « postavfrâncesc », din Flandra; el venea fie sub forma de viguri, fie « täiat »,In bucati de anumitä märime. Era apoi postavul de Buda si celde Liov. In sfarsit, era « postavul cenusiu », postavul ordinardruia, In actele redactate In limba slavd, i se mai spunea i « bobou »

Acesta din urrna se fabrica si in Ardeal, de Sasi.Panza de in si de canepa era de asemenea un articol de

import, atat In Moldova unde, in afarä de cea obisnuita, gdsimpanza nernteascd » i « panzä litvana », dupa locul de fabri-

catie, cat si In Tara Romaneasca, unde e -cunoscuta sub numelede « paned sAseascd ». Se aduceau apoi tesaturi de matasd, din116sArit ; ele purtau diferite numiri precum eamhd , tebencd, hazdee;se aduceau, tot de acolo, tesaturi de bumbac, colorate i lustruite,intrebuintate mai mult pentru cäptuseli; acestea din urmä purtaunumele de bogasii. Acte din veacul al XV-lea mentioneaza olovirul,

IMPORTUL $1 EXPORTUL 547

www.dacoromanica.ro

54Q VIATA ECONOMICA

o stof6 de purpurä, §i cufteria, o stof4 de asemenea scumpa. Erau,.In sfär§it, tesäturi din par de amilà, numite camelot; ele fäceauparte tot din märfurile räsäritene, cunoscute §i sub numele demärfuri tätäre§ti. Dupá tesäturi, veneau articolele de imbrdcd-minte §i inaltäminte, confectionate gata. Privilegiile comercialeale veacului al XV-lea mentioneazd « §Apcile frânce§ti » adicA pälä-riile de modä apuseanä, cu calota ascutitä §i borurile räsfrante,apoi « pantaloni », « catuni » sau ciorapi, incältäminte » §i « braieferecate ». Pentru cei bogati, se aduceau « blänuri », intre altele« piei de miel » « de peste mare », probabil piei de Astrahan, §i« helgii » adia piei de nevästuic6; pentru cei säraci « cojoace »Mcute de Sa§i, In Ardeal, de§i se lucrau §i la noi §i Inc6 foartebine. Urmau apoi tot felul de obiecte manufacturate §i märunti-§uri: funii, cergi, zeghi, hamuri, cutite, coase, cuie de diferitemärimi. In 1482, un singur negustor din Tara Româneascd, anumeRädilä din Campulung aducea 39.000 de cutite de Stiria in valoarede 468 de florini. Säpunul mai bun se comanda la Bra§ov: Raducel Mare (1495-1508) serie judetului §i pargarilor de acolo sä-icumpere « 5 bucäti de sgpun de cAte 4 florini §i alte 5 bucäti desäpun mai proaste, de cate 3 florini ».

Colonialele nu lipseau nici ele. Se mentioneazà: « piperul,§ofranul, scortipara, vinul grecesc (vin dulce §i tare, cu multalcool; i se mai spunea §i vin de « malmazie », dela peninsula Mal-vasia in Laconia), tämäia » §i alte articole « ce yiñ de peste mare »;prin acestea trebuie sä intelegem socotim noi §i unele fructeexotice: làmSi, ro§cove, näramze (un fel de portocale mici), apoiundelemnul adus In burdufe, ceea ce facea ca el sä nu poatä ficonsumat In zilele de post.

Se importau arme: sabii In privilegiul din 1408 se facedeosebirea intre « sail ungure§ti » §i «palo§e », iar 5tefan amväzut 06 §i le comanda la Genova apoi arcuri, scuturi, §i, dupäintroducerea armelor de foc, tunuri, pu§ci, siliträ. Bra§ovul Inprimul ränd, Liovul in mai micä m6surà acolo se comandäIn timpul lui Alexandru cel Bun §ase arcuri cu vartej sau arba-lete erau centrele care furnizau armament domnilor no§tri. Totdela Bra§ov se aduceau §i diferite metale: fier, otel, aramä, cositor,« argint ars * precum §i obiecte lucrate din aceste metale. Astfella 1502, Radu cel Mare comanda acolo 11 « oale* (ollas) de aramg,

www.dacoromanica.ro

-

5' ';`,,z'41,,.%

A crA

101_

'AV),'" );.,',

Fig. In. Clopot dela 5te1an cel Mare, la mAnastirea Bistrita. Pe buza clopotului, spredreapta, se poate citi: CH Eorkaia (. flul lui Bogdan .).

dintre care una a§a de mare Inca ad incapà In ea carnea dela 2boi. Sibiul pentru Tara Romaneasca, Liovul pentru Moldova, fur-

IMPORTUL SI EXPORTUL 549

www.dacoromanica.ro

550 VIATA ECONOMICA

nizau clopote, cum e de pildd clopotul cel mic al mdndstirii Bistrita,turnat In acest din urmd ora § in anul 1490 (vezi fig. 126).

Dupd cum se vede, nu era mare diferent4 faVà de vremeanoastrd. Importam i atunci ca i astäzi, teskuri, obiecte manu-facturate, coloniale, arme, intr'un cuvant produse cu volum mic,dar valoare mare. In schimb, tot la fel ca astdzi, exportam materiiprime, produse agricole, cu volum mare, dar valoare micd. Inprimul rand veneau vitele: boi, vaci, porci, oi i cai. Din ace§tiadin urind nu se puteau exporta insà deck cei « de cate trei grivneunul », nu §i « caii buni de tard », a cdror faimd trecuse hotarele§i cari asigurau cavaleriei moldovene§ti un loe de frunte. Se expor-tau apoi diferite piei: de vite cornute, de miel, de cerb, piei crude;diferite bldnuri: de vulpe, de jder, de ras, de pisied sdlbaticd,de iepure, de veveritd, precum i land §i seu. Pe§tele era de ase-menea cdutat: se trimiteau, In Ardeal §i In Polonia, multe care

moran §i crap sdrat ; nu vor fi lipsit, de sigur, i icrele negre.Un alt articol de export era mierea, pusd. In « berbante », §i ceara,care se vindea sub forma' de « pietre » de o anumità greutate.Documentele privind vama dela Calafat amintesc de « sacii degrau » §i de « sarea » pe care o trimeteam peste Dundre. Acestdin urmd produs era cu deosebire cäutat In Peninsul Balcanied.A§a se explicä cum de se formaserd « drumuri ale sdrii » care ple-cau dela ocnele muntene i rdspundeau la schelele dela Dundre.Se mai exporta apoi branzà, In burdufe, i vin. Din Moldova ple-eau carele cu buti de vin spre Polonia, unde « cotnarul » ajunsesebine cunoscut mai tarziu, aceste care vor merge §i spre räsdrit,peste Nistru, la Cherson, spre pdrtile edzdce§ti, de unde §i numireade negustori Cazaclii data.' acelora cari duceau vinul din Tara dejos atat de departe (0 astdzi un cartier din Odobe§ti poartd numelede « Cazaclii »).

In afard de « caii buni de tara », mai era interzis exportulal altor articole. Din Moldova, de pildd, pe vremea lui Alexandrucel Bun §i a urma§ilor sdi, nu se putean scoate peste hotare jderii,argintul i ceara. In ce prive§te « argintul ars » i « jderii ungu-reqti adu0 de Lioveni din Ardeal, domnul specified un drept depreemptdune: o sd cumpärdm noi pentru noi cat ne va trebui »,dupä aceea, daed mai rämane, se va putea exporta. Din Tara Ro-mâneasna", pe vremea lui Vlad Dracul (document din 1441-1442),

www.dacoromanica.ro

38

nu era voie sa se scoata peste hotare « nici argint, nicinici florini »; mai tarziu, pe vremea lui Radu cel Frumos,interzicerea privea unele blani de pret: « numai vulpi i jderira§i sa nu cumpere, caci acestea vin la visteria mea ».

Drumurile nu se puteau compara nici pe departe cu cele deazi. Nu existau §osele pietruite, cu §anturi, ci simple §leauri;podurile erau foarte rare; cel dintâi mentionat este « podul luiGarlanici » (HA MOCTI% rp-hiumegh) In hotarnica documentului din1420, Aprilie 25, privind rnai multe sate de pe Bacovat, in judetalLäpu§nei; un pod « umblator », peste Prut, la « Vadul cäluga-resc » e pomenit in 1447, i un al doilea la Cernauti, In 1460; unaltul era peste Moldova; pe vremea lui Lapu§neanu e amintitpodul de peste Jijia, la satul Verbia i podul de peste Siret, laVercicani, aproape de varsarea Sucevii. Acestea constituiau insaexceptii; de obicei se trecea prin vad. Sasul George Reicherstorfcontemporan Cu Petru Rare§ spune ca Moldovenii dinadinsn'aveau poduri bune ca sa intarzie nävalirea duvnanilor. Candincepeau ploile, apoi cu greu se putea rdzbate; vara se starneaunon i de pral. Noroc ca padurile erau mal dese §i drumul se Menin multe locuri la umbra copacilor. Din cauza nesigurantei inacelea§i paduri se ad'aposteau cete de talhari negustorii plecauIntotdeauna into-v.6110%i cat mai multi la drum §i inarmati. InMoldova, intre Prut §.1 Nistru, se pare cà erau straji domne§ticare insoteau convoaiele, primind In schimb de fiecare car o sumaanumitä

Directia drumurilor era determinatà de a§ezarea marilor centrecomerciale. In Tara Romaneascà erau mai intai drumurile careuneau porturile dela Dunäre cu cele douà ora§e sase§ti, SibiiulBra§ovul. Dela acesta din urma negustorii plecau spre Braila,pe drumul Buzaului, al Teleajenului, al Prahovei (dela ComarnicIn sus, drumul pardsea Insa albia, urcandu-se pe plai), foarte multimergeau pe la Bran, prin Rucar i Campulung; spre Ora§ul deFloci, tot pe la Bran §i apoi pe valea Ialomitei; spre D'arstor, peaceea§i vale §i apucand apoi spre Lichire§ti (satul care a precedatCa1ara0 de astazi); spre Giurgiu, pe drumul care, strabatandtemutul codru al Vläsiei, trecea prin Bucure§ti; spre TurnuNicopoia din fata, strabatand vestitii codri ai Teleormanului.Negustorii din Sibiu scoborau pe valea Oltului 'Ana in dreptul

D RUMU RILE 551

www.dacoromanica.ro

552 VIATA ECONOMICA

ainenilor in 1473 regele Mateias le ingaduie A largeasca drumulcare in unele locuri era asa de stramt ca abia putea trece calul§i apoi, peste plai, prin Lovistea, nu pe vale, pe unde e azi soseaua,ajungeau la Curtea de Arges si la Pitesti. Un al doilea drum 11aveau pe la Wean, scoborind la Targu-Jiiului si pe urma la Dunare,adica la Severin, la Calaf at sau prin Caracal, la Corabia. Era apoidrumul care venea din Moldova si care strabdtea Tara Romaneascadealungul, pe sub podgorie, trecand prin Ramnicul Sdrat, Buzau,Gherghita, Targsor, Pitesti, Slatina, Craiova, Severin, Cu rami-ficatii spre Orasul de Floci, si spre Darstor drumul Stambulului.In afara de « drumurile sarii » amintite mai inainte unul ras-pundea la Giurgiu, altul la Calafat mai erau « drumuri aleoilor », urmate de turmele ce scoborau toamna la baltà sau inDobrogea si urcau primavara la munte. Bine Inteles, mai eramarele drum al Dunarii, atat de lesnicios, « drum fara pulbere »,pe care pluteau, in sus §i in jos, corabii. La Chilia, la Galati si laBraila veneau vase din tot rasdritul, apoi ca.ta vreme Marea Neagranu devenise Incà o mare turceascd, din Venetia si din Genova,ha chiar, se pare, si mai de departe, tocmai de pe tarmurile Spaniei.

In Moldova erau, pe vremea lui Alexandru cel Bun si a luitefan cel Mare, urmätoarele drumuri mai insemnate: Drumul

cel mare al Liovului care trecand prin Cernauti si Siret, ajungeala Suceava unde se afla vama principala si cobora spre Pascaniunde se bifurca: o ramura apuca prin Roman, Back', Adjud siTargul Putnei, trecand in Tara Romaneasca ; cealalta ramura seindrepta spre tinutul tataresc, prin Iasi, Lapusna, Tighina, sau,mai spre miazazi, raspunzand la Chilia si la Cetatea-Alba. Dinprima ramura se desfäcea un drum, prin Baia si Moldovita, spreBistrita, in Ardeal si un al doilea, prin Adjud si Trotus, spre Briftcsi Brasov. Cealalta mare cale de comer t moldoveana era aceea aCamenitei care intra in tail la Hotin, mergea apoi la Dorohoi§i cobora la Iasi. Dupa aceea trecea prin Vaslui, Barlad, Tecuci siajungea la Dunare, la Galati si la Braila, o ramificatie merganddela Tecuci spre drumul cel mare de pe valea Siretului care con-tinua apoi pe sub podgorie.

In Ardeal, drumurile erau de asemenea determinate de marilecentre comerciale, adica de asezarile sdsesti, si in primul rand deBrasov, Sibiiu si Bistrita. Drumul cel mare venea dela Buda,

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARA 553

unde era vamä principalà i antrepozit, trecea pe la Solnoc, apoi,ceva mai jos de confluenta Crisurilor, se bifurca: o ramurd apucaspre Oradea si de acolo pe la Huedin la Cluj, la Turda i räspundeaIn valea Muresului; cealaltä apuca spre Arad, suia dupä aceea peMures in sus prin Deva, Orästie i Alba-Iulia, Onà la värsareaAriesului unde se unea cu cea dintAi. Din Cluj pleca un drum laDej punctul de jonctiune cu drumul care venea dela Debretin

Carei apoi la Bistrita si de aci, prin pasul Bärgäului, in Mol-dova, la Câmpulung. Un alt drum se desfäcea la Säntimbru, lanord de Alba-Julia, suia pe Tarnava Mare, trecea prin Medias

Sighisoara i ajungea la Brasov unde se lega cu drumurile careduceau fie spre Moldova, fie spre Tara Româneascd. In sfarsit,dela Vintul de jos (la sud de Alba-Julia) se desfäcea un alt drumcare prin Sebe, räspundea la Sibiiu unde se lega de asemeneaCu drumurile care duceau peste munti.

Un lucru trebuie relevat: stransa leg'áturà ce a existat intot-deauna intre asezärile säsesti din Ardeal, in special Brasovul,Sibiiul, Bistrita, i färile Românesti. Prosperitatea celor dintaidepindea de putinta de a face negot dincoace, peste munti. Candtrecätorile se inchideau, activitatea economicà a centrelor säsestistagna; de aceea interesul deosebit pe care l-au avut intotdeaunaSasii ca sä fie comertul liber la noi; de aceea bogata corespondentäpurtatà cu domnii nostri in acest scop. i sub raportul economic,nu numai sub cel etnic i geografic, Ardealul formeazà o unitatecu tinuturile de dincoace de munti, completându-le in chip fericit.

Circulatia mondará. Incepand din vremea lui DromihetesOng astäzi, circulatia monetarà n'a fost niciodatä intreruptà intinuturile noastre. Pe vremea Dacilor, circulau monetele grecesti

imitatiile lor dacice; apoi au circulat monetele romane, dupàaceea cele bizantine unele atät de caracteristice, cu forma lorconcavä iar in preajma intemeierii Principatelor, monetele täri-lor inconjuiltoare. Diploma Ioanitilor, din 1247, prevede si cese va face cu moneta care va circula in teritoriul concedat acestorcavaleri adia in Tara Romaneascä. tim de asemenea cá voie-vodul Barbat, fratele lui Litovoi, fiind prins de Unguri, a fostsilit sä se räscumpere, plätind o surnä insemnatà de bani (« nonmodicam quantitatem pecunie »). In sfarsit, Basarab Intemeie-torul oferea lui Carol Robert, inainte de lupta dela Posada (1330),

36°

www.dacoromanica.ro

554 VIATA ECONOMICk

drept despägubire de räzboi, importanta sumä de 7000 de märcide argint, ceea ce fäcea 1.680.000 de dinari. A fost, prin urmare,o circulatie monetard apreciabilà la inceputul veacului al XIV-lea,in Iinuturile noastre. Ea s'a intensificat dupà intemeierea celordouà state romane§ti, odatd cu intensificarea schimbului de mär-fiiri, a circulatiei comerciale, garantate prin tratate formale.

Pentru a avea o idee lämurità de circulatia monetarä. in Värilenoastre in epoca veche, trebuie sä tinem seamä de urmàtoareledoug. fapte: 1) Se intrebuintau in tranzactii nu numai bani de aino§tri, bätuti in monetäriile sau cum se spunea atunci, inhereghiile noastre dar §i bani sträini, din alte täri, unele inde-pärtate chiar. 2) Existau nu numai monete reale, de metal pretiossau semi-pretios, dar §i monete ideale, nebältute, servind numaica unitate de mäsurd.

In Tara Romäneascd, prima mentiune documentarg asupramonetelor o &inn in hrisovul lui Vlaicu Vodà prin care acorddctitoriei sale, mänästirii Vodita, pe fiecare an, intre altele « 1000de perperi (KHALIAd nionnirk) din casa domniei mele », iar sära-cilor sä se impartä 300 de perperi » noniip%). Perperul sau per-pera (de aci vine §i numele unei däri parpdritull), era o monetäfoarte räspänditä in intreaga Peninsulä Balcanicä. Numele ei egrecesc ; la noi e pomenità la sfär§itul veacului al XIV-lea §i ince-putul celui de al XV-lea, cAnd era a§a de bine cunoscutà §i aveao valoare specialà, deosebitä de aceea din tärile vecine, hick, i sespune in actele sträine §i « perperi de Valachia ». Speciali§tii Bustincà n'ar fi fost o monetà reald, ci numai una idealà, de socoteald;fapt e cä Odd azi nu s'a gäsit, in tezaurele monetare descoperitela noi, vreo monetä care sä poata fi identificatä cu perperul.

In privilegiul comercial acordat de Mircea cel Bäträn Bravo-venilor, in 1413, sunt specificate, in afarà de perper, urmdtoarelemonete: f ertunul (ttepTSii, ferto in redactia latina), ducatul (Asic<AT>,denarius) §i banal (sari). Fertunul era o monetà idea15.; el repre-zenta, a§a cum aratà §i numele, un sf ert dintr'o marcà de argint,prin urmare 24 de duca-ti, in timp ce perpera era egalà numai cu18 ducati. Ducatul era o monetä reala, de argint, §i anume monetaobi§nuità bätutà de domnii no§tri, dela Vladislav I (1364c. 1377)pänd la Vladislav al II-lea (1447-1.456). Cuvântul ducat, repre-zentänd moneta munteara prin excelentä, ajunsese astfel sà aibä.

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARX 555

Intelesul generic de ban, moneta, dupà cum se sede, de pildä, dinscrisoarea lui Vlad Tepe § care spune In 1476 Bra§ovenilor cà nu-§ipoate pläti soldatii, deoarece « Domnia mea acum n'am ducatica sä le plätesc leafd ». Me§terii cari bateau monetele la hereghie,deci « heregarii », se mai numeau §i « ducatari ». Banul era toto monetä realà, de valoare inferioarà ducatului §i anume, jude-cand dupà redactia latinä a privilegiului din 1413, trei bani eranegali cu doi dinari sau doi ducati. Am putea identifica banul cumoneta cea micei de argint a lui Mircea, avand diametrul intre11-12 mm (ducatii au 14-15 mm), greutatea intre 0,19-0,25gr i neavdnd legendei (anepigrafa). In cazul insä chid aceastämonetä mica e tot una cu asprul, despre care §tim sigur cä era deargint, atunci banul n'ar rämane sa fie identificat decat cu monetade anima, cu « banii ro§ii » de care vorbe§te bite° scrisoare din1480 Basarab cel Tänär, considerandu-i drept cea mai mica monetäposibilà. Cuvantul ban este vechi, mai vechi §i decal ducatul §icleat perpera; el vine dela numele monetei haute de banul Sla-voniei, moneta care a circulat §.1 in Banatul Timi§anei, In Transil-vania §i in Tara Româneascd. Fiind cel mai vechi §i privind §imoneta curentä, de intrebuintare zilnieä, este §i cel care s'a impusca termen generic §i a rämas ca atare In limbd.

Foarte des este mentionat, In transactiile din veacul al XV-lea,florinul. Era o monad reala, de origine italieneasea, fiind balutintai la Florenta §i imitat apoi §i de alte state, de pildd de Unga-ria, din care pricinà se intrebuintau la noi §i « florini ungure§ti ».Astfel la 5 Aprilie 1485, Vlad Vod5. Gälugärul confirmä la mai multio mo§ie in satul Ia§i, cumparata «dela Su§man din Curte cu 35 deflorini ungure§ti §i cu un caftan de postav ». Florinul fiind o monetarealä de aur, a facut sä dispara din socoteli fertunul i perpera.

Un rol tot mai insemnat joaca asprul. Era o monetä reala,de argint, de valoare mica'; numele este grecesc (lanpov) §i In-seamnä « alb », din cauza colorii metalului din care se batea.Gasim mentionat asprul Incà dela inceputul veacului al XV-lea.Alexandru Aldea acordä. mänästirii Zografu din Sfantul Munte,la 9 Fevruarie 1433, un ajutor anual de 3000 de aspri. lar pestecativa ani, Vlad Dracul seria Bra§ovenilor: « Iatä. ca a fugit deladomnia mea o slugä a lui Albul, anume Neagoe §i a dus cu sinedin averea domniei mele douà sute de mii de aspri §i i-a läsat In

www.dacoromanica.ro

556 VIATA ECONOMICA.

RAjnov ». In veacul al XVI-lea, transactiile se fac aproape exclusivCu aspri §i exist5. distinctiunea Intre aspri echi, cari aveau untitlu inferior, cuprindeau mai putin metal pretios, i aspri noi carivaloran mai mult.

Monearia munteang a durat aproape un seco!, dela Vladislav I(1364c. 1377) Odd la Vladislav al II-lea inclusiv (1447-1456).Ea a bdtut monete de argint, a§a zi§ii ducati, cu inscriptii in lati-ne§te sau slavone§te. Constatäm In timpul lui Vlaicu, al lui Radu,al lui Mircea cel B5trAn mai multe tipuri monetare §i din fiecaretip diferite emisiuni, ceea ce dovede§te o circulatie monetaràintensà. Monete de aur nu se constat5, din descoperirile de pan6acum cel putin, sà se fi bàtut. Se faneau §i falsific6ri, cum s'aintamplat de pildà, sub Radu ce! Mare (1495-1508) care intervinec5.tre Bra§oveni sá elibereze pe un supus al s6u, deoarece nu elera vinovatul. « lar pe cei ce vor fi Valcut acei aspri adaog5.Domnul vom afla noi i li vom pedepsi, cum li se envine dupàlege ». Falsificárile eran favorizate §i de imprejurarea cá necon-tenit se f5."ceau emisiuni noi, retr5gAndu-se cele vechi, operatiunedin care rezulta intotdeauna un beneficiu pentru fisc. In Ungariaajunsese acest proceden atat de des Intrebuintat, §i perturbärile§i pagubele pricin.uite comertului atat de insemnate, Meat se pre-vazuse prin articolul XXIII al Constitutiei din 1222 (Bula deAur) cà regele n'are dreptul sà." schimbe moneta decal odatà pean, o emisiune având valoare obligatorie dela un Pa§te la celurmator.

In Moldova, prima átire despre banii cari se intrebuintau acoloo gaisim in documentul din 10 Fevruarie 1388 prin care Petru alMu§atei In§tiinteaz6 pe regele Vladislav Iagello al Poloniei cà i-atrimis « trei mii de ruble de argint frânce§ti, in acea greutate cucare am inceput sà d5m dela Luck (Lute) §i le-am dat pe toateIn Suceava ». Aceste ruble de argint, amintite i in alte documentecontemporane i ulterioare, din veacul al XV-lea, uneori cu adaosulcà argintul e « curat » sau « topit reprezentau, se pare, tot omonetä idealà, ca i fertunul §i perpera din Tara Româneascà.Monetele reale, de circulatie zilnicd, era grofii, de argint (vezifig. 127-8), i zloii teltäregi mai rar cei ungure§ti §i turce§tide aur. Grosul era o monetá genera15, ca §i florinul: se intrebuinta§i In Ungaria, in Boemia, In Polonia §i in alte Väri; 48 de groqi

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARA 557

fAceau o griunci de argint, care se pare cä era tot o monetäreprezentând 171,80 grame de metal pretios. « Zlotii t&t&re§ti »erau de fapt florini genovezi ajun§i la noi prin cet4ile genovezedin Crimeea, unde se stabiliser& 'Mull, ceea ce explia i numelemonetei. De aceea, in actele latine§ti, li se spune i « floreni tarta-ricales ». Ei constituie moneta curentd pentru transactiile moldo-vene§ti din epoca lui stefan ce! Mare ; cateodatd, pe liing6 ei, semai intrebuinteaza i florinii ungure§ti, cum e, de pildä, in actuldin 20 Noemvrie 1499, prin care tefan ddrue§te mändstirii Voronet,intre allele, satul Milcine§tii, la arligä.turä, cumpdrat de el cu 230de zloti tatäre§ti i ni§te vie cumpärat& cu « 25 de zloti ungu-re§ti ro§ii ».

Monet&ria moldoveneascä a durat mai multá vreme decal ceamunteand. Primii bani se bat sub Petru al Mu§atei (1375-1391),

Mg. 127. Monetl de argint Fig. 128. Monet& de argint deladela Alexindrel. Bogdan, tata! lul $telan cel Mare.

(Colectia Academlei Romlne). (Colectla Academlet Romane).

ultimii, cu un titlu foarte scdzut, sub Dabija (1661-1665). Baniimoldoveni erau de argint, in genere bine executati. Dela Roman I§i dela Alexandru ce! Bun Cunoa§tem doll& feluri ca dimensiuni:unii mai mari, cu legende, corespunzAnd ducatilor munteni: credcá ace§tia erau gro§ii; ceilalti, mai mici, far& legendà, a§a darintocmai ca i monetele mai mici, anepigrafe, ale lui Mircea celMitrAn (vezi vol. I al acestei lucr6ri, ed. 4-a, p. 482). 0 men-¡dune special& merit& banii lui loan Vod& Viteazul, de aramg`avand pe o parte chipul sau, cu legenda « Otet Moldovei » (mu,

adica « Nrintele Moldovei », pe partea cealaltd stemacapul de bour, cu o stea intre coarne §i cu legenda « Ghereghie

Moldovei. Acce 7081 » adica « Monetäria Moldovei. Accea (banrunt, pe turce§te) 1573 ». Un deosebit interes prezintà i banii luiDespot Vodà, de argint §i de aur, in trei märimi deosebite i bdtuti

idealà,

mä-

www.dacoromanica.ro

558 VIATA ECONOMICA

Cu ingrijire. In legenda lor, voievodul poarta titlul de « paterpatriae », precum §i acela de « vindex et defensor libertatis patriae »asa dar « parinte al patriei » si « razbunältor §i aparator al libertä-tilor patriei » (vezi fig. 55-57). Realitatea n'a corespuns ing deloo acestor pretentii (vezi mai sus, p. 195-6). In fruntea monetarieiera un heregar sau un balm domnesc, sub a carui ingrijire setopea metalul pretios §i se bateau monetele. Un document mentio-neazd in 1433 pe banarul lui Ilia§ Voievod, pe « Laurencius fusormonetarum nostrarum ». Intocmai ca §i vamile §i impozitele, simonetaria sau hereghia se arenda, domnul primind inainte o sumä"fixa, pe care arenda§ul cauta apoi sa vi-o scoata, bine inteles cuun castig cat mai mare. Avem in privinta aceasta un act foarteinteresant, si ca fond si ca redactie, dela Alexandrel, purtand data5 Iunie 1449. Domnul intareste lui pan Coste parcalab un satsub Vaslui si case in Suceava, date acestuia de Gherghe here-garul: ... « a venit lnaintea noasträ... pan Coste parcalab sia parit pe Gherghe heregarul (pperap-k) zicand: ti-am dat in'nand opt sute de zloti cu imprumut, ca unui prieten, da-mi-i.Gherghe atunci nu s'a apärat, zicand inaintea noastra: drept,ai dat in mainile mele zlotii -Lai cu imprumut, hag eu am voitsd-mi fac castig din banii tai, am cumparat dela Petru Voievodvama §i hereghia si in aceasta m'am inselat §i banii tai i-am mancatsi acuma sant vinovat catre tine ». Deci, pentru banii pierduli, Iida satul si casa.

In Ardeal, circulau monetele care aveau curs in Ungaria. Erau,prin urmare, florinii unguresti, de aur, precum si cei italieni, apoigrosii de argint. In veacul al XIV-lea, un gro § era egal cu treidinari. Se intrebuintau de asemenea §i ducatii batuti in Tara Roma-neasca. Vlad Dracul si-a avut chiar monetaria lui in Ardeal, anumela Sighi§oara. Din cauza necontenitelor emisiuni, foarte adesea cuun titlu inferior, locuitorii sufereau pagube apreciabile, mai alesca aceasta instabilitate favoriza si räspandirea banilor fal§i. In1525, din 4305,80 florini platiti ca impozite in Tara Barsei, 947,28s'au dovedit fal§i, asa dar un procent de circa 22%, suportat, bineinteles, tot de contribuabili. S'a facut socoteala ea fiecare retragerede emisiune aducea « camarii » regale un castig de 10%, din cauzamodificarii titlului si Old 10% din cauza banilor falsi.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA FINANCIARI

$i am dat acestor mai sus scrisesate aceastd carte a noastrd spre aceea,ca sd nu ne pldteascd noud nici dajdie,nicj posad& nici podvoade, nicinici la cetate sd nu lucreze, nici /aposadd, nici la Oraje sa nu meargd,nici la mori sd nu /ucreze, nici laoaste sd nu meargd.. . si nicio slujbdde a noastrd sd n'aibd a ne face, niciin bani, nici in muncd...s.

(Documentul dat de Steran celMere la 17 Aprílie 1475 mana-stirii dela Horodnic pentru douAsate ale ei).

Inc6 inainte de intemeierea Tärii Române§ti §i a Moldovei,locuitorii diferitelor cnezate §i voevodate din aceste locuri aveauanumite indatoriri fiscale fatä de conducaorii lor, cnezi §i voevozi.In ce vor fi constat aceste Indatoriri, nu se poate afirma precis,din lipsd de documente, se poate mnsà bAnui. E probabil ca ace§tilocuitóri s'a' fi dat cArmuitorilor lor o parte din produsele pdmân-tului, prin urmare dijme, sä: le fi lucrat apoi un numb oarecare dezile pe an §i sd le fi adus, in sfar§it, in anumite ocaziuni, la shbä-torile cele mari de pildä, la nunti, la succesiuni, unele plocoane.Negustorii, bine inteles, vor fi prätit §i ei vamd pentru mdrfurilepe care le desfdceau sau numai le treceau prin cnezatul respectiv.

Intemeierea 'Dril Române§ti, mai tarziu a Moldovei, a adusca sine i o organizare complexA fiscará-financiard. In locul std-pânitorilor mdrunti, cu teritorii relativ mici, era acum un singurDomn, stäpan pe o Iarä intinsà. Pentru nevoile acestui Domn,pentru intretinerea curtii lui unde se constatá chiar dela inceputlux §i stràlucire, pentru rhprätirea dreg6torilor §i slugilor dom-ne§ti, a fost nevoie de un sistem intreg de impozite. Acest sistem

www.dacoromanica.ro

560 ORGANIZAREA FINANCIARA

apare dela cele dintai documente interne ca ceva bine fixat qi.cunoscut, redat adeseori numai prin formule stereotipe. AstfelIn actul de inzestrare a mandstirii Vodita, cel din-IL documentmuntean intern care ni s'a pästrat, se spune ea' satul Jidov§tita e« slobod de toate därile §i muncile domne0i » (cisosomio WT ISC*KkIX.A8HKO5h H pA5OT6 rcnocKb4), färä vreo specificare amänuiftità,ceea ce inseamna cà toatä. lumea §tia precis de ce e vorba. De ase-menea In documentul Tismenii, din 3 Octomvrie 1385, se spuneea satele manastirii sunt « libere de toate muncile (slujbele) i därile

veniturile domniei mele » (CELIA CKOROAHA WT 13C*KkI)Ç pc160TIL H

AdlIKWIt6 H A0X0A%Kli PCISAMH), fara a se mai ardta In ce constan ele.Documentele urmatoare, In ordine cronologied, din 27 Iunie 13870 20 Mai 1388, cuprind formule asemandtoare, obligatiunile locui-torilor fiind enuntate numai sub cele trei categorii generale: däri,munci, venituri. Exista Irish' i alte documente, in care formulagenerala e precedatä sau urmatá de o enumerare amdnuntitä aacestor obligatii fiscale, dändu-ne astfel putinta sä stabilim ce secuprindea In fiecare categorie generala ; pe temeiul acestor docu-mente, vom aräta prin urmare care erau darile plätite de locuitori,muncile prestate de ei §i celelalte venituri pe care le procurau eiDomnului, in afara de ce revenea acestuia din urma dela ()anti gi(lela ocne.

Diírile. Sub numele generic de dare se Intelegea tot ce se dädeaDomnului, anual, In mod obligatoriu. In aceastä definitie intra,aR dar, atat cota parte din produsele pamantului, adica dijma,cat i birul care se platea in bani. Trebuie sà adaogam insa cä,(lela o vreme, §i dijma cel putin pentru unele produse s'atransformat tot inteun bir, s'a platit adic6 tot in bani.

Cuvântul dijrnä este de origine slavd: AHHCALI, Af MALI 0 in-seamnä « a zecea parte » (decima, Zehent). Noi 1-am luat impreunacu o serie de alti termeni agricoli, direct dela Slavi, iar nu prinintermediul Ungurilor, a§a cum gre0t s'a sustinut de unii cer-cetatori. In documentele slave se intrebuinteazd adeseori, pentrua reda notiunea de dijrnä, cuvantul vama (um%) In Muntenia,

acela de desetind (AEC*THHA) adica o a zecea parte » in Moldova.Dijma se lua de domn din toate produsele mai insemnate ale

Grânele, vinul, mierea i ceara, oile, porcii, pe§tele, branza,Maul, canepa, inul, varza, erau supuse dijmei domne§ti.

www.dacoromanica.ro

DARILE 561

Dijma din grane e numitä in documentele din epoca luiMircea ce! Bätran KMAtIOCTKO adicd pe romane§te gäletärit saucablärit ; uneori i se spune iKligAlt adicä gäleatä Ambele denu-miri se explicä prin faptul cä dijma din grane se mäsura cu gäleata,pe slavone0e isiv, cuvantul care derivä, dupä unii, din vechi-germanicul *kubil, dupä alii insä, direct din latinul cupella.Gäleata « pare sä fi fost de mdrimea banitei 0 s'a intrebuintat camdsurä de capacitate cam panä pe timpul lui Matei Basarab ».In Transilvania, pe vremea stäpanirii lui Mihai Viteazul, « cdbla.clujand » era egalà cu opt banite ; in satele Porumbacu, din OraFIgära§ului, la finele veacului al XVII-lea, cabla avea « patruferdele sau mierte ». In Moldova se intrebuinta ca mäsurà pentrucereale coleada. La 26 Ianuarie 1453, Alexandru Voevod däruie0emändstirii Pobrata, intre altele, un mertic anual de 4 dou6sprezecec oloade de orz i patru coloade de grail » dela morile Sa01or din Baia.In ce prive0e numele insu0 al dijmei de grane in Moldova el pare afi fost ílicul, cuvant de origine tätäreasca dupà altii ungu--reascä insemnand « parte, portiune, cotäparte ». Inteadevär, indocumentele vechi moldovene0i nu gäsim niciodatà mentionatadesetina din grâne ; apare insä in schimb regulat il4u1 §i anume ca oobligatie fiscald importantd, pusä intotdeauna printre cele dintai.Pentru lärnurirea intelesului acestui termen, pe care istoricii no0rii1-au interpretat Oda' acum in tot felul sau 1-au läsat neexplicat,citez un document inedit din 1718, aflätor la Academia Romanä ;acest document cuprinde « socoteala de tot i1iuI de gräunte, 0 decarne §i de banii ce s'au luat pentru treaba o§tilor impäräte§ti deanul acesta... ». Tot cu intelesul de dijmei (in general !) apare cuvantulacesta in actul din 19 August 1622 prin care stefan Toma porun--ce§te robotnicilor i ili§arilor din tinutul Neamt: « iar voi sä avelda läsa In pace de lucru §i de ili§ satele mänästirii Aron Vodà, Nico-re§ti i Giurov.ul nici pecetluità sä nu le cereti, ce säti scrieti.deusebit ». Termenul ili.c se intalne§te 0 in Transilvania, cuintelesul de provizii, bucate, dar 0 cu acela de contributie inlocul dijmei din grane.

Documentele cunoscute Oda* acum amintesc gat In Munteniacat 0 in Moldova, in secolele XIVXVI, numai dijma din gra'u§i din orz; n'am gäsit niciodatä mentionatà dijma din oveizdin mei care apare in secolul al XVII-lea (document din 1670,

www.dacoromanica.ro


August 5, dela Antonie Vodà din Pope§ti); interesantä de relevate imprejurarea a 0 rumânii plätesc boierilor lor dijmä tot numaidin grau i orz, cand e vorba de gräne. In schinab insd, e amintitädijma din fdn; o ggsim in documentul din 1414-1415 dat

Snagov de &are Mircea cel Bäträn; fetnarii (coupe) apar deasemenea inteun hrisov dela Alexandru Aldea, cu data 15.

Iunie 1434Dijma din vin se numea vineiriciu, pe slavone§te ISHHOCTI10 §1.

reprezenta, ca i gäletäritul, a zecea parte din recolta anului. InMoldova se mai spunea acestei dijme i « deseatina din vin » sousimplu « deseatina ». La 1 Septemvrie 1429, Alexandru cel Bunddruia mänästirii Neamtului un mertic anual de « doudsprezecepoloboace de vin, din deseatina Neamtului », ceea ce ne aratä cAt-era de intinsä, in vremea aceea, cultivarea vitei de vie in judetulNeamt. Se aminte0e 0 de o vie « mai sus de Cetatea Neamtului »-pe care *tefan Voevod o intäre§te la 25 August 1443 unui eau&Saya, care o cumpArase, « dela Andrica dela Neamt, ».

Dijma din miere i cearà e numità in documentele slave mun-tene menapcTgo adicä « albinärit », in cele moldovene deseatinadin albine ». Domnul lua a zecea parte din rodul stupilor ; mierease strängea in putinici sau butoiaN de lemn, numite, in Moldova,berbeinte sau berbenife; ceara forma blocuri de o anumitä märime:acestea erau « pietrele », sau « camenele » (dupd slavul UMW)de care pomenesc in atätea ränduri actele veacului al XV-lea. La8 Ianuarie 1394, Mircea cel Bäträn, däruia mänästirii Cozia dijmadin stupi a judetului Välcea, i anume « mierea pentru cälugäri

ceara pentru biseric6 ». Iar la 9 Iulie 1466, stefan ce! Mare con-firma mänästirii Pobrata, intre altele, « toate berbäntele de mieredin deseatina care va fi din satele ei ».

O dijmä importantä era aceea care se lua din turmele de oi.In actele muntene din vremea lui Mircea i se spune « vama olor »,poporul ii spunea insä in mod obipuit oierit. In Moldova, pe lasfär0tul veacului al XVI-lea, se intrebuinta i cuvAntul gorging,de origine slavä. Quantumul acestei dijme era mai redus decAtacela al dijmei din grâne, vin, miere sau cearä. Inteadevär, la oproductie anualà se putea lua una din zece; la o turmä de oi insä,unde pe 14110 mioare, mai erau §i sterpe i berbeci, a-i fi aplicataceea0 proportie ar fi insemnat un impozit prea greu. In Ardeal,

www.dacoromanica.ro

DIRILE 563

pe aceeasi vreme, stim cd se lua o oaie cu miel si o mioarà dincincizeci (quinquagesima ovium; de fapt, e una din douäzeci§i cinci); in Serbia, Vlahii pästori dädeau arului din cincizecide oi, una cu mielul ei si una stearpà. Pe la sfärsitul secoluluial XVII-lea, in Muntenia, oeritul reprezenta o oaie din douäzeci;e putin probabil ca in epoca mai veche sä se fi luat mai mult. InMoldova, la 1591, gorstina oilor Insuma un total de 65.670 capete;dacà admitem csá procentul era si aici tot de unu la douäzeci,rezultd cà turmele de oi de peste Milcov insumau atunci cevapeste 1.300.000 capete, ceea ce nu e debe exagerat, datà fiindmarea intindere a pdsunilor in vremea aceea. Dar proprietarii deturme mai pläteau si o altá dijmä, ce! putin In Muntenia: eradijma din produsele laptelui, din ca s si din brAnza de burduf.Spre sfärsitul domniei (c. 1414-1415), Mircea cel Bäträn scutestesatul Ciulnita de pe Buzäu, care fusese däruit rdänästirii Sna-govul de Staico, fratele domnului, de toate därile i dijmele, intreacestea din urmä figuränd si « bränza » (ovum). La 16 Martie1494, Vlad alugärul intäre§te mänästirii Bistrita proprietätilesale si-i dà « cäsäritul din Välcea »; la 24 Iulie 1524, VladislavVoevod däruieste bolnitei adicà spitalului dela mänästirea Sämi-dreni si azilului de säraci dela mänästirea Arge§ « toate bränze-turile care se vor alege din judetul Päduret, once s'ar alege venitca bränzeturi, sau bränzà de burduf sau ca s sau once alt venit »;In sfärsit, la 8 Septemvrie 1525, Radu dela Afumatd face bisericiiEpiscopiei de Buzgu mai multe daruri si mertice anuale, Intrecare « si cäVäria din judetul Buzsdu, foale 6 si burduse de bränzd16 ». Quantumul acestei dijme trebuie sä fi fost tot unu din zece,ca si la gräu, vin si miere.

O altà dijmä era aceea din porci sau rämdtori. I se spunea inTara Romaneascg, pe vremea lui Mircea cel Bäträn « vama dinporci », iar in Moldova « deseatina din porci ». Ceva mai tarziu,intalnim atät de o'parte cAt si de alta a Milcovului, termenul« gorginci » sau «goVind » Intrebuintat, dupà cum am vaut maiInainte, si pentru dijma din oi. La aceste douà dijme, termenul

deseatinä » era inteadevar impropriu, deoarece nu reprezentaquantumul exact. Nu avem documente care sä ne arate ckt erade mare dijma din porci sau rämätori In epoca veche. Mai tärziu,In secolul al XVII-lea, constatäm proprietari cari luau dela ru-

www.dacoromanica.ro


manii lor un ramätor din treizeci. Cam aceeasi proportie trebuiesä fi fost si in privinta dijmei domnesti.

Se lua dijrna si din peftele ce se prindea In Dunare, in raurilemari, In bälti si In lacuri. Inca in documentul de inzestrare alVoditei, Vlaicu Vodä pomeneste de « venitul domnesc » dela optvarsii la Dunäre ; acest venit insemna, dupd parerea noasträ, azecea parte din pestele ce se prindea. Termenul « deseatina ».este intrebuintat chiar intr'un document din 4 Aprilie 1488, dealtefan ce! Mare care intäreste « mitropoliei » dela Roman, lntre

altele, satul « Dragomirestii din jos de targul Romanului, cu podulumbldtor peste Moldova 0 cu dijma din pestele viu ce se va prinde »pe hotarul acelui sat (N C11 MATHH010 WT CKHNiSIO IMES WO E8AHT11AOKHTH). Foarte interesant, si pentru mentionarea « värnii de peste »dar si pentru vechimea si numarul satelor romanesti de pe malulDui-141'H, e actul din 15 Ianuarie 1467, dela Radu cel Frumosprin care se intareste manästirii Cozia toate baltile si garlele ei« dela Sapatul drept la Dunäre... 0 pe Dunare In jos 'Ana lagura Ialomitei ». «i vence este venit spune Domnul alacestor balti si garle, din rama de pefte, tot sä fie al sfantului lacaacestuia, iar altul nimeni sa nu se amestece ». Spre mai multäsigurantä, se da ordin expres si orasenilor dela Floci: « lar voiFlocianilor, asa va graesc domnia mea, sa fie volnici calug&rii sapuje vat* 0 alti ingrijitori pe la baltile lor, iar voi treabaad nu aveti si veri unde se va incarca car cu peste din baltilelor, sau la Steanche sau la Bordusanii sau la Facaiani sau laVladeni sau la Glagodesti sau la Corneni, sa fie volnici calu-garii sa la vama si pdrparul, iar altul nimeni sa nu se ame-stece »... Parp'ärul era un impozit deosebit, in afara de « vama »din peste.

Se dadea dijma si din varzli. Episcopiei de Roman i se inta-reste, la 4 Aprilie 1488, Intre altele, « satul Leucusanii si cu dijmadin varza din acel sat » (H Crk AEC*THH010 WT Kill1SCTOlr WT Toro CEAA).

0 alta mentiune documentara gasim la 15 Noemvrie 1624 candRadu Mihnea Intäreste naanastirii lui Aron Voda din tarina Ia-silor stapanirea peste trei sate din tinutul Neamtului anumeAvere§tii, Giurovul si Nicorestii. Domnul precizeaza: «nici slu-gile noastre clucearii sa n'aiba treaba a invälui la acealia satede curechiu sau de alte marunlisuri, ce cu. totul sa fie a sventei

www.dacoromanica.ro

DA RILE 565.

maastiri ». « Marunti§urile » la care se refera acest act cuprin-deau i « samanta de canepa », supusä de asemenea dijmei, dupacum se vede din documentul cu data 1. Octomvrie 1629 care vor-beOR de dijma din curechiu i gmanta de canepa. In Muntenian'am intalnit pand acum aceastä dijma; gäsesc In schimb o altacare nu e mentionata In documentele din Moldova, anume dijmadin poarne. Pentru Intaia data, ea pare a se Intalni intr'un hrisoval lui Mircea cel Batran prin care satele manästirii Tismana suntscutite de ddri. Intre aceste dari se amintesc comitele(Kounnium) adica, ma cum propune traduatorul hrisovului slay,co§nitele de fructe sau de poame. Intr'un alt document de scutire-din 23 Aprilie 1437, Ostrat Insa numai Intr'o veche traducer&romaneasca, se spune de asemenea: « SA nu li sä ja vama dom-neasca (adicä dijma!) nici din oi, nici din stupi, nici din porci...nici din samanaturi, nici din livezi, nici din pornete ». ceca ceInseamnä ea se dddea domniei 0 a zecea parte din poame. Desigur aceasta dijma, ca i cealalta din varza i alte « mdrunti§urinu prezenta, dupa cum rezulta chiar din acest ultim termen Intre-buintat de cancelarie, mare importanfä. Dijmele esentiale eran:aceea din grane once sateen cat de arac, tot trebuiaaibà ogorul sau dijma din oi i ramatori. Urma dijma dinalbine prisacile erau, cum am aratat mai lnainte, numeroase-

dijma din yin. Veneau apoi celelalte.Suzeranitatea turceascg, prin haraciul i darurile pe care ni

le-a impus, a determinat infiintarea unor dari noi. In aceastacategorie intra acei « asprii de *oimi » pe care-i gasesc pomenitiInteun document din 18 Septemvrie 1531. Era un impozit, chi-purile, pentru procurarea §oimilor pe care trebuia trimitemla Stambul unde, dresati, se Intrebuintau la vansátorile Sultanului.In realitate, darea servea pentru acoperirea In parte a continueicereri de bani din partea dregatorilor turci, deoarece §tim ca§oimii eran procurati de praie0, fiind una din Indatoririle ion.De sigur, tot In urma cererilor turce§ti, a introdus i Alexandru,voevodul muntean, dupa ce a gonit pe Vintila, domnul adusde Moldoveni, a§a dar In 1574, o dare noua numita « oaie seaca ».Ea se lua, judecand dupá nume, pentru oile sterpe, la celelalteplätindu-se oieritul i dijma din produsele laptelui (vezi maisus, p. 562-3).

www.dacoromanica.ro


Birul. In afard de dijme, a existat, inch' dela inceputul Vdrilorromanesti unii cerceatori cred chiar mai inainte de interne-iere si o dare personald, privind pe contribuabil, iar nu avereaacestuia. Ea se numeste in documentele muntene bir (sup), incele moldovene dare sau da/die (Mn). Cuvântul bir este de origindslavd, si nu maghiard (bér), asa cum au afirmat unii cercetätori.In rusd, dialectal, sap% are exact acelasi inteles ca la noi: capi-tatie, impozit personal; in bulgard inseamnd impozitul pe cud(Haussteuer). Fiind un termen fiscal-administrativ, e probabil canoi sd-1 fi luat, dacà nu inteo epoch' anterioard, cum pare maiindicat, dar cel putin in vremea organizärii noastre ca stat, asadar la sfarsitul veacului al XIII-lea sau inceputul celui de alXIV-lea. Birul apare pentru prima data in documentele muntene,la 22 Iunie 1418, insd inteo forma' indirect:a, deoarece hrisovulrespectiv nu aminteste chiar darea insdsi, ci pe cei ce o sträng,pe birari (RI-1mM). Direct e pomenit birul la 30 Iunie 1441 indocumentele prin care Vlad Dracul däruieste mdndstirii Sna-govul, intre altele, satul Izvoranii Bärsdsti. 0 notd marginald,datoritä probabil aceluiasi diac care a scris textul, prevede: « larcnezii din Izvorani Neagoe, Oancea, Mil si Trandafir sd dea birca si ceilalti sdraci din IZVOtaIll » (A4 AagilX.T EH() MICONSE H HHH

ammo IS% flattop-kin-). In Modova, prima mentiune a ddrii este indocumentul din 1. August 1.441 prin care Stefan Voevod scutestesatul Balasinoutii al mändstirii Horodnic de once indatorire fiscald:« sä nu dea acest sat nici dare, nici ilis, nici podvoadd, nici dese-tind ». N'avem nicio informalde asupra mdrimii birului in epocaveche, nu stim cAt trebuia sd pläteascä pe an un locuitor ca im-pozit personal. Ceea ce stim insä, e cd, dupd ce am recunoscutsuzeranitatea turceascd, el a mers crescând si cd spre deosebirede dijme, care, la inceput, s'au luat in naturd, birul s'a pldtitin bani.

Muneile sau slujbele. In afard de ddri, locuitorii tärilor noastretrebuiau sd presteze si o serie intreagd de « munci » sau « slujbe ».Aceste prestatii nu constituiau 'Mg o obligatie specificd noud.Ele erau generale, in intreaga Europä, si nu Mceau cleat, sh con-tinue pe cele din vremea Romanilor. In documentele slave mun-tene, aceste prestatii sunt redate prin termenul generic paGOTK(= munc6) sau cAoricsa (= slujbä); in cele moldovene se intre-

www.dacoromanica.ro

buinteaza adeseori, pentru a designa muncile la cetate, la mori,la iazuri, cuvantul posliTH := a robi, aratând caracterul silnic,de constrangere pe care-1 aveau aceste munci. In veacurileXIVXVI, constatam documentar urmatoarele munci sau slujbela care erau indatorati locuitorii tarilor noastre.

Cetratul sau transportul Cu carele, In limba slava nosoaa, euna din indatoririle care revin mai des. La 4 Septemvrie 1389,Mircea cel Bätran scuteste o parte a satului Jiblea de « care side podvezi ». Aceeasi scutire o acorda domnul in 1415 si satuluiBeala din judetul Motrului. Slujba caratului consiista in obligatiapentru locuitori de a transporta, cu carele lor, anumite produsedestinate domnului. Un caz concret g'äsim in documentul mol-dovenesc din 5 Aprilie 1448 prin care Petru Voevod scuteste treisate ale manästirii din Poiana, hotarind « sa nu plateasca dare,nici posada, nici podvoadä, nici i1i, nici la mori sä nu robeasca,nici In jold sá nu umble, nici vasele noastre sit' nu le care *. (FM

COHEN HAM sm HE KOBHAH). Prin urmare carau vasele de vindestinate domniei. Intr'un hrisov al lui Stefan ce! Mare, din 31August 1458, se spune chiar lamurit: «pici vin sä nu care *. Desigur ca in afara de vin, vor mai fi fost transporturi si de alteproduse, de pildà de grane, de sare, de peste, etc.

Tot transporturi erau i podvoadele sau podvezile slavatiomom desi de o naturd deosebita, de vreme ce sunt amintiteIn documente alaturi i separat de caräturi (nogo34). In ce constaInsa deosebirea, nu se poate preciza deocamdata. Stim numai atatcà podvoadele se faceau cu bou i ca de aceasta indatorire nu erauscutiti nici orasenii. La 30 August 1643, Moise Voda scuteste pelocuitorii satului Docolina de o serie intreaga de dari i slujbe.In consecinp, se adreseag s/ujbasilor respectivi si le porunceste:« voi globnici i desugubinari i olacari i podvodari intru nimicsä nu-i trageti boli lorA la podvoade; asijderi i voi soltuj de Va-sluiu si de Bailad, ce vor hi podvoade din sus, sa le treaceti laBarlad, ce vor hi din gos, sa treaceti la Vasluiu ».

Pentru transmiterea rapida a stirilor i ordinelor era olaculsau serviciul de cureni cari Intrebuintau caii de olac. Cuvantulolac este considerat de unii cercetätori ca fiind de origine tur-ceasca; noi inclinä'm mai de graba pentru o origine tetteireascii,cunoscutd fiind admirabila organizare de posta pe care au avut-o

37

BIRUL. MUNCILE SU SLUIBELE 567

www.dacoromanica.ro


stäpanitorii imensului imperiu ce se Intindea Intre Amur §i Du-are. Cand domnul scutea pe locuitorii unuia sau mai multorsate de cai de olac, cum e cazul Cu satele lui Mihail din Ru§i,la 2 Octomvrie 1468, aceasta Insemna cá respectivii locuitori numai erau obligati sa dea la poruneä, imediat, caii necesari tri-misului sau trimi§ilor domne§ti primind In schimb caii ostenItide goana ai acestora. In Ialomita, lângd Lichire§ti (azi ora§ulCA161.40, este pomenit, intr'un act din 6 August 1764, « drumulolacului cel vechi ».

In legaturd cu transmiterea §tirilor §i Cu drumurile pe carele faceau dregatorii §i slugile domne§ti prin tara era obligatiaconacelor 0 a merticelor. Locuitorii satelor §i ora§elor trebuiau s'aigazduiasca pe ace§ti trimi§i ai stäpanirii, sa le pregäleasea deciconace cuvântul e turcesc sau poate, iara§i, tatarese §i s'ale dea o anumita cantitate de alimente §i de furaje: merticele.

0 Indatorire esentdala era lucrul domnesc. Sub aceasta denu-mire se Intelegea munca pe care o prestau locuitorii la construireasau la repararea cetatilor, morilor, podurilor, iazurilor §i In ge-nere la ori§ice ar fi fost pu§i. La 9 Ianuarie 1498, Radu cel Marescute§te trei sate ale mandstirii Tismana « de toate slujbele telemari §i cele mici ». Locuitorii acestor sate spune domnul« nici la lucrul domniei mele BA nu luereze, nici la cetate, nicila mori, nici la poduri sa nu lucreze ». Tot a§a in Moldova, stefanVoevod, scutind, la 11 Martie 1446, mai multe sate ale mand-stirii Neamtului de dari §i slujbe, precizeazd: « sa nu dea ace§tioameni nici dare, nici posada, nici ili§... §i de asemenea, nici lacetate sa nu robeasea §i nici la mori §i iazuri ». Intr'un alt docu-ment, din 17 Aprilie 1475, alaturi de munca « la cetate o se spe-cified §i munca « la posada », a§a dar la o suburbie a cetatii sau lao treatoare, cuvantul posada al/rid amandouà intelesurile. Catezile anume putea sa dureze acest lucru domnesc atat de feluritla care erau obligati locuitorii, documentele nu precizeaza.

In legatura cu intretinerea curtii domne§ti, cu nevoile dife-ritelor oficii, gdsim o serie de slujbe §i prestatii. Astfel, In maimulte hrisoave muntene din veacul al XV-lea se vorbe§te deobligatia « lemnelor » (Ante) adied interpretam noi de obli-gatia satenilor de a taia copaci pentru curtea domneasca. 0 altaobligatie era aceea de a pacte caii domnefti, dui:4 cum in Serbia

www.dacoromanica.ro

contemporana locuitorii satelor trebuiau sa « hraneasca adicasà duck' la pascut caii tarului. In legatura directa cu aceasta inda-torire era 0 « eositul fdnului » (c-knoRocIrm) care e amintit demai multe ori in cursul veacului al XV-lea, atat In Muntenia cat0 in Moldova.

Intr'unul din hrisoavele lui Mircea cel BatrAn, acela din 11Maiu 1409, se vorbe§te de « legea (smoti%) de a pescui morunitrei zile pe an pentru domnia mea ». E vorba, se intelege, de sa-tele a§ezate pe marginea Dunarii, care aveau astfel o indatorirecaracteristica. Spre comparatie, amintim ca, in Serbia, °rap'Cattaro era obligat BA dea anual tarului « o povara de pe§te demare ». Un scop asemanator, alimentar, se urmarise prin insti-tuirea unei alte obligaii, aceea a « vacilor grase ». La 2 Octom-vrie 1468, Radu cel Frumos, intarind lui Mihail din Ru0 maimulte sate, scute§te pe locuitorii lor de toate darile i slujbele:« de oierit 0 de vama targului 0 de dijmarit de stupi 0 de rarnä-tori, de mertice, de conace, de cai de olac 0 de vinariciu, de pod-voade, de ()ad grase, de ceara domneasca, de miere 0 de altedajdii oricAte ar iei in tara ». Pare putin probabil ca aceastaobligatie sa fi fost in legatura cu vreun eventual export la Con-stantinopol Turcii preferau carnea de oaie ; ea se explica decimai de graba prin necesitatea aprovizionärii curtii domne§ti.

Inteun document din 8 Ianuarie 1526, Radu Voda, scutindcinci sate ale manastirii Tismana de toate darile i slujbele,precizeaza: « nici la un lucru al Domniei mele sa nu lucrezenicairi, nici gloabä, nici du§egubina sä nu traga, nici cap legatsci nu dual'. Prin ultima expresie, care inteun alt document re-vine sub forma « nici om legat sa nu duca », se intelegea obli-gatia de a pazi §i de a duce la judecata legati pe cei care sefacuserä vinovati de vreo crima sau vreun delict. Daca un ase-menea vinovat fugea de sub paza, atunci raspundeau de obi-ceiu cu mo0a lor cei ce trebuiau sa-1 fi dus legat la judecata.E cazul cu o jumatate din satul Näsipul (azi Caplea) din Gorjcare fusese luat dela proprietar « de fiii lui Badea... pentru unom care a fugit legat din sat 0 fara nicio judecatä » (documentdin 1 Ianuarie 1568).

0 slujba pe care am intAlnit-o numai in Moldova, de0 nueste de loe exclus sa fi existat i in Tara Româneasca, este aceea

378

BIRUL. MU NCILE SAU SIX IBELE 569

www.dacoromanica.ro


a streijh. O aminteste hrisovul din 8 Iulie 1453 prin care AlexandruVoevod hotäreste despre satul Balasinoutii al mdastirii Horodnicsa nu. dea nicio dare si sä.' nu faa nicio slujbd, deci « nici la mo-rile noastre sà nu robeasa, nici la cetate, nici la strajei set' numeargei ». Se pare a e vorba de obligatia de a face straja drumu-rilor intro Prut si Nistru, de a insoti convoiurile de care ale negu-storilor care mergeau « &are tinutul tätäresc », spre a le feri deatacuri. Acestei sträji i se pläitea pentru serviciul Mout ; asaintelegem dispozitia din privilegiul comercial acordat de Ale-xandru ce! Bun Liovenilor, la 8 Octomvrie 1408, potrivit areianegustorii cari mergeau atre zisul tinut trebuiau sà dea « lastrajd de fiecare car ate doisprezece grosi ».

- Dup6 cum se vede, cele mai multe dintre munci sau slujbeprivesc curtea domneascà si pe domn ; prea putine, ca lucrul lacetälti si la poduri, paza criminalilor i straja, au un caractergeneral, privind colectivitatea. Faptul nu trebuie sà surprindà;el e in deplin acord cu conceptia dominantd de atunci, potrivitareia statul este domnul, nevoile statului sunt nevoile dom-nului si ale curtii sale, veniturile statului sunt tot una cu veni-turile domnului.

Veniturile, pomenite in documentele slave muntene, in urmaa slujbelor sau muncilor, erau veniturile întâmpiátoare

ale domnului, adia gloabele, dusegubinile, hatalmul, inteun cu-vânt amenzile de once fe!. Intr'o vreme and pedeapsa cea maifrecvent6 era amenda, iar nu inchisoarea, and exista compo-zitia, and chiar pedeapsa cu moartea putea fi rAscumpAratàcu bani, era foarte natural ca aceste venituri intampfdtoare sä."fi reprezentat sume considerabile, sä" fi fost un izvor insemnatpentru vistierie. In genere, amenzile erau ridicate. Pentru unGrec ce fusese ucis pe hotarul satului Albotenii din Moldova,a plg.tit Albotà, starostele de Cernäuti, land in schimb satul,o desagubire reprezentatä prin 158 de vite mari, boi i vaci,apoi 600 de oi, 7 cai, 3 iepe. au dat cap pentru cap » spunedocumentul, din 5 Iunie 1570, relatand acest caz interesant decompozitie. In veacul al XVII-lea gdsim luAndu-se, pentru unjurgrant stramb, 22 de boi, iar pentru un omor, al arui autora rämas nedescoperit, 100 de boi. Intelegem acum de ce scutireade « gloabe » fatà de donmie, asa dar implicit perceperea lor de

www.dacoromanica.ro

VAM ILE 571

cätre proprietar, era o insemnatà favoare domneascg §i de ce sefac deseori in documente recomandAri c`átre globnicii §i dregä-torii judecdtore§ti sä se fereascd de satele scutite. Intelegempentruce Mircea, in documentul din 1387, prin care intäre§temänästirii Cozia toate bältile pe Dunäre, dela Säpatul pänà lagura Ialom4ei, precizeazà: « Deci once gloabä sa vrea face peaceste bälti, sau du§egubinä, fie de pästori, fie de vreun om alcelui prea mare boier sau mic, tot sä fie mänäistiresc ».

DäriIe extraordinare. Imprumuta. Pe längh därile obi§nuitesau ordinare, se luau ing, uneori, §i ddri extraordinare. Childdomnul trebuia sà fac4 fatä la vreo cheltuialä neobi§nuità, câ.ndavea sä pläteascä Turcilor, de pildd, o sumä importantä careintrecea veniturile normale ale vistieriei, atunci el recurgea la unimpozit extraordinar numit, eufemistic, imprumutc1 (de f apt, nu semai restituia). Il pläteau de obicei manästirile §i adesea 0 boierii,adieä tocmai categoriile pe care nu apäsa greul obligatiilor fiscaleobi§nuite. In Aprilie 1551, inainte de a pleca la Poartà, de undeavea sä se Intoarc6 trecut la mahomedanism ca Pala al Silistrei,Ilia§ Rare§ impuse mädästirile tärii la o contributie extraordinarä:unele trebuiau sä dea ea-1e 100 de zloli ungure§ti, altele numai 40.

Yfimile. Un alt izvor insemnat de venit al vistieriei, unul dincele mai insemnate, erau vämile. De sigur cä ele au existat §iinainte de intemeierea Tärilor Romane§ti, fiind luate de voevozii§i cnezii respectivi. A§a ne putem explica veniturile unui Barbat,care, prizonier de räzboiu la curtea regelui ungur, a putut sä seräscumpere, plätind o suma insemnatà de bani. A§a se explicd§i mentiunea din privilegiul acordat Cavalerilor Teutoni de regeleAndrei al II-lea, la 1222, potrivit cäreia ace§ti Cavaleri nu voravea de plait nicio vamä când vor trece cu märfurile lor « prinTara Säcuilor sau prin Tara Românilor » (per terram Siculorumaut per terram Blacorum): e o rämä§itä a vechilor drepturi localepe care le avuseserä mai inainte voevozii acestei « täri » valabedin Ardeal.

Cel dintäi document românesc care ni s'a pästrat e tocmaiun privilegiu vamal: e privilegiul pe care 11 acordà Vlaicu VodàBra§ovenilor la 20 Ianuarie 1368, intärindu-le « libertatile » lorde comer t pe care le aveau « din vechime » (ab antiquis) in TaraRomäneascd. Domnul stabile§te douä regimuri vamale: unul

www.dacoromanica.ro


pentru marfurile de tranzit, celalalt pentru marfurile destinateconsumului intern. Acestea din urma vor plati o singura vama,la Campulung sau In apropierea lui, fiind scutite de vama cealaltadela Slatina. Marfurile de tranzit vor plàti vama la Campulung§i la Dunare, afara de cele exportate prin Braila, care nu vor platinimic, domnul voind, prin aceasta masura, sa favorizeze desvol-tarea portului dunarean.

Din privilegiile comerciale acordate de domnii no§tri ora-§elor din Ardeal, In special Bra§ovului, precum §i din acelea aleLiovenilor, ne putem da seama de vechea organizare vamalaromâneasca. Sub raportul punctelor de vama, ea cuprindea douàcategorii: puncte de vama la hotare, sau In apropierea lor, a§adar la intrarea märfurilor In tara, §i puncte de vama in interior,In ora§ele ci targurile mai Insemnate, in primul rand, evident, Incapitalele respective. In Tara Româneasca, vamile dela hotareeran cele dela Dunare §i cele dela « plaiuri », adica dela Munte.Ca locuri de varna la Dunare sunt pomenite: 1.. Braila, la 1368.2. Flocii, pentru Intaia data la 1431; 3. locul din fata Darsto-rului, unde mai tarziu se afla satul Lichire§tii (azi ora§ul Calara§i);4. Giurgiul, unde §edea uneori Mircea cel Batran ; 5. Turnul infata Nicopolei; 6. Calafatul, vana straveche, al carei venit laInceput In intregime, mai tarziu numai pe jumatate, fusese daruitmanastirii Tismana ; 7. Severinul. Cu privire la vama dela Calafat,avem o serie de documente din veacul al XV-lea §i al XVI-leadin care aflam atat mdrfurile care se exportan pe aci boj,cai, oi, sare in bolovani, butoae de vin, saci de grail cat §ivama care se lua, in aspri. Un act dela Petru Voevod (Sept.1559Iunie 1568) aminte§te §i de « schilerii cari sunteti acolo la

chela >>, la Calafat. La plaiuri eran: 1. Vama dela Valcan caredeservea Intreg muntele « din Oltet pang, In Or§ova » (WT GDATE11,Aopu GDylipaiwmt8); 2. Vama dela Genune, pe Olt, la satulamintita pentru Intala data In hrisovul lui Mircea cel Batran din28 Martie 1415, prin care domnul confirma mänastirii Cozia veni-turile acestei vami. Foarte interesant e actul din 20 Iunie 1505:Radu cel Mare hotäreqte ca nimeni sa nu fie scutit de aceastavama, dela Genune, chiar daca ar avea carte de scutire « pecet-luita cu pecetea cea mare sau cu cea mica sau cu inelul din manaclomniei mele ». « i voi Caineni ce santeti la vad adaoga domnul

www.dacoromanica.ro

ascultati de vame§ii sfintei manastirii, pe cari li va puneparintele nostru, egumenul chir Simion. i tu, vame§ule, sa nuierti niciun aspru nimanuia, cad Ii voi lua seama dupd catastihuldela Vaclul Duncirii». Cine va refuza sa plateasca, va fi tras inteapa la vad. Negustorii cari veneau cu märfuri pela Bran, plateauvama /a Rucar ; pentru cei ce luau « drumul Prahovei » (navrIhwoKS) dar pana la Comarnic nu pe vale, ci pe deasupra,peste plaiu sau acela, mai lesnicios, al Teleajenului, nu §timunde erau punctele de varna la hotar ; tot a§a, pentru cei cariveneau pe valea Buzäului. tim in schimb ea se platea vamaIn targurile din interior situate pe aceste trei drumuri §i anume,pastrand ordinea in§irarii dela apus la rasärit, la TdrgFor saula Gherghita, la Seicuieni a§ezarea acestui vechiu targ nu eInca stabilita, poate la actualul Bucov In sfar§it la Buzau.Tot in interiorul tarii se mai platea vama la Slatina arätatàca « vama noastra » la 1368, in privilegiul acordat Bra§ovenilor

apoi « la Jiu» (lia ANA) poate In punctul unde drumuldela Slatina la Calafat taia apa Jiului (Craiova ?) la Cetm-pulung §i, bine inteles, la Tdrgovifte. Negustorii acestui ultimora, capitala àrii, aveau chiar un privilegiu vamal propriu:ei nu plateau cleat o singura vama, anume in ora§ul lor, §i cevamai mica deck, a negustorilor din alte ora§e, fiind apoi liberi saumble cu marfurile lor oriunde, pe tot cuprinsul Várii « pela Se-verin §i prin toate targurile §i la Braila ».

In Moldova, de asemenea, era o serie de puncte de vama lahotare, « la margine », §i altele in interiorul àrii. Privilegiulcomercial acordat de *fan ce! Mare Liovenilor, la 3 Iulie 1460

de fapt reconfirmarea celui vechiu, al lui Alexandru cel Bun,prevede ca puncte de varna la hotar CernduCii i Hotinul sprePoloni, Tighina i Cetatea Alba spre Tátari, Tecuciu i Patna(or norruoto) spre Tara Romaneasca, Trotuful §i Moldovita spreArdeal. Dupa cucerirea Chiliei, in 1465, §i acest ora § §i port in-semnat va fi, bine inteles, punct de vama, §i anume pentru mar-furile care merg sau vin de peste Mare §.1 din imparatia tur-ceasca. In interiorul tarii, se platea vama la Suceava unde eravama principala la Siret, la Dorohoi, la lafi, la Lei pqna, laVaslui, la Bdrlad, la Adjud, la Badiu, la Roman, 0 la Baia.Postavul, de exemplu, care venea dela Liov §i se ducea in Tara

vkmiLE 573

www.dacoromanica.ro

5 74 ORGANIZAREA FINANCIARA

Româneascd, pldtea«rama cea mare » la Suceava, trei groside grivnd, i apoi In Roman, In Bacdu, In Adjud si in Putna,dacd lua drumul de pe valea Siretului, sau In Vaslui, in Barlad,in Tecuci dacd. 11 lua pe celdlat, spre Bräila, cate doi zloti decar. Pentru vitele care se exportau la 'Mari, vama se plätea deasemenea la Suceava, cea mai mare, apoi la Jai si la Läpusna.

La fel era in Ardeal. Se pldtea vaind la margine, la Severin,la Winn, la Turnu-Rosu, la Bran, etc. Erau 'Mg i vdmi interne,In orasele mai insemnate. Saii, potrivit privilegiului acordat lorde Andrei al II-lea, nu pldteau, In teorie, vamd. De fapt insd

repetatele lor plAngeri cdtre rege o dovedesc erau supusiei la unele taxe, In special In legdturd cu trecerea prin orase sipeste poduri.

Cat era de mare vama In Tara Romaneascd? Privilegiul acor-dat Brasovenilor In 1368 o numeste « tricesima » adicd a treizeceaparte din valoarea mdrfii, deci 3,33%. Acela din 1413, al luiMircea cel Bdtran, fixeazd pentru mdrfurile care « se aduc depeste mare » o varnd de 3%; suntem In drept sd bdnuim eh' i mdr-furile brasovenesti pldteau tot atat i cà, prin urmare, vamade un fertun care se percepea pentru un vig de postav de Ypres,de o perperd pentru cel de Louvain si de 12, respectiv 6 ducati,pentru cel de Colonia si Cehia, reprezenta tot 3% din valoare.Acelasi coeficient II gäsim si In Moldova, In tratatul incheiat dePetru chiopul In 1588 prin care se ingdduia negustorilor englezilibertatea negotailui in tot cuprinsul tdrii. Asa dar, vama nuera mare. Trebuie sd se tie seamd insd de faptul ea In afard devama de intrare, se mai plätea, In genere, o vamd si la locul dedesfacere si alte vdmi prin unele din targurile sau orasele strd-bätute. Chiar i asa Insà, fatd de taxele din ziva de astdzi, carela multe articole au un caracter prohibitiv, vama in secoleleXIVXVI nu era prea ridicatä. Domnul avea tot iuteresulatragd negustori cat mai multi, pentru a-si spori veniturile;vama, de aceea, era moderatd. Dificultatea venea din altd parte,

anume din greutatea comunicatiilor (lipsd de sosele, de poduri)si din starea de nesigurantd, din tulburdrile interne si räzboaielecare nu mai conteneau.

Vama se pldtea in bani; din peste se lua 'Mg, pe deasupra,si In naturä. Un car cu peste IncArcat la Brdila i destinat Bra-

www.dacoromanica.ro

§ovului, platea, chiar la locul de incarcare, de maje, o perpera.lar la vama Prahovei sau la Rucar, de maje, cloud perpere 0 7pe0i daca era crap, noua perpere 0 douà « curele », daca eramorun.

Cat de mare era venitul pe care il aduceau vamile domnilorno0ri se poate deduce dintr'un singur fapt: spre sfar0tul vea-cului al XVI-lea, numai vama Cernautilor producea peste 100.00Gde florini anual.

Ocnele. Unul din izvoarele cele mai insemnate de venit al&Domnilor, in Ardeal al Regelui, il forma exploatarea ocnelor.Dreptul de a vinde sarea a fost in tustrelele -täri române0i, unmonopol de stat. Färä o voie speciald sau un privilegiu, nimeninu putea sa' ja sare din ocne, nici pentru nevoile gospoddriei lui,necum pentru comer. In Moldova, Vrancenii aveau dreptulram4ita a unei vechi autonomii sa. scoata sare din locul numitchiar astfel: Valea Sarii, insa numai pentru gospodaria lor, nu0 pentru vanzare. In Ardeal, Cavalerii Teutoni, carora li se ce-dase in 1211 t,ara Barsei, puteau, pe temeiul unui privilegiu regal,sa exploateze atata sare cata era necesarä pentru a incärca 12« navi », §ase pe Olt 0 §ase pe Mure§; aveau de asemenea dreptulsa transporte oriunde « in tot regatul nostru » aceasta sare.« Oaspetilor » nemti din Dej li se daduse, tot printeun privilegiu(anul 1236) voie « sa scoata atata sare cad scot 0 oaspet,ii delaOcna Dejului » (« hospites de Deesakana »); partea care se cuvenearegelui se transporta tot ca « nay-Re » pe Some§. Nu se poatepreciza venitul pe care il aveau Domnii din Tara Romaneasca0 din Moldova de pe urma ocnelor in veacurile XIVXVI; Inonce caz, el se ridica la o suma importanta, de oarece, in afardde consumul intern, se mai adaoga 0 exportul: o 'mina parte-a Peninsulei Balcanice se aproviziona cu sare romaneasca. InArdeal, venitul era de asemenea considerabil. In timpul lui Belaal III-lea (1172-1196) se incasa dela toate ocnele din Ungaria0 cele mai multe erau in Ardeal frumoasa suma de 16.00&de märci de argint, adica 3.840.000 de dinari.

Dela exploatarile de arama 0 de fier primele la Bratilov,langa Baia de Arama, celelalte la Baia de Fier, in Gorj domnulTarii Romane0i n'avea cine §tie ce venit. Se lua « zeciuiala »;ma ni se spune in documentul prin care Mircea cel Batran o da-

REPARTIVA IMPOZITELOR 575

www.dacoromanica.ro


ruie§te pe aceea dela Bratilov manastirii Tismana. Mai muttreprezenta darea pe care o plateau tiganii zlatari pentru aurulpe care-I strangeau din nisipul catorva rauri, atat in Munteniacat §i in Moldova. Exista chiar, ca i astazi, un monopol al vin-derii aurului ; numai domnul putea sa-1 cumpere. La 20 Dechem-vrie 1515, Bogdan, fiul lui stefan, reclama Bistritenilor cà oparte din aurul strans in raurife muntilor moldoveni este vandutde zlatari pe furi§ In cetatea lor, ceea ce constituie un delict, deoa-rece zi§ii zlatari sunt legati prin juramant 86 nu vända altcuiva.In Ardeal, venitul produs de exploatarea « bailor » de aur dinMuntii Apuseni se ridica lug la o suma apreciabila: o optimedin metalul nobil rezultat revenea regelui. In diploma din 1211a Cavalerilor Teutoni se prevede ea « daca se va gasi in... taraBarsei aur sau argint, atunci o parte sa se dea fiscului, iar parteacealalta » sà le revie lor.

Repartitia impozitelor. Scutirile. Sloboziile. Inegalitatea fiscalaa fost una din caracteristicile evului mediu §i modern. In timpce anume categorii sociale suportau toata masa contributiilordirecte i indirecte, altele beneficiau de un tratament mai favorabil,privilegiatii mergand chiar Oda la scutirea de ori§ice indatorirefiscala. E u§or de presupus ca acest regim, general european, atrebuit sa existe §i. in Tàrile noastre, luand insa aci forme spe-cifice, determinate de conditiile proprii de desvoltare istorica.

In stadiul actual al cercetarilor, fata de lipsa de monografiiIn aceasta directie, problema repartitiei diferitelor obligatiunifiscale prezinta multe greutati. In special pentru Tara Romaneascaproblema e mai delicata, deoarece o mare parte cea mai marechiar a documentelor din veacurile XV i XVI este Incainedita.

In ce prive§te varnile §i. amenzile, lucrul statea a§a; plateauvarna acei cari faceau negot, oricine ar fi lost; plateau gloabesau amenzi acei cari incalcau legea sau obiceiul pdmantului, in-diferent de asemenea de categoria socialá careia apaqineau. Scuti-rile §.1 reducerile de vamá pe care domnii le acordau unor anumitepersoane sau comunitati privilegiate (de pilda Bra§ovului), apoiiertarea amenzilor atunci cand ele trebuiau sa se aplice favori-

erau exceptii care nu modificau intru nimic starea de drept.In ce prive§te insä dárile i slujbele, problema e mai complicata.

www.dacoromanica.ro

Este sigur ca, atat In Muntenia cat si In Moldova, satele boie-resti, manastiresti i domnesti, adica locuitorii din satele aflatepe proprietätile boierilor, manastirilor i domnilor, plateau toate&rile i faceau toate muncile sau slujbele. Ei duceau asa dargreul. Un regim ceva mai usor se acorda locuitorilor din sateledela margine precum si din cele situate dealungul marilor dru-muri: birul lor era mai mic se pare cu o treime ; in schimbinsa, aveau obligatiuni speciale: cei dintai sá pazeasca granita,ceilali sa aprovizioneze cu alimente si furaje pe trimisii i dre-gatorii domnului cari treceau pe acolo. Dar daca putem precizasituatia Váranilor din satele boieresti, manastiresti i domnesti,e mult mai greu sa o determinam pe aceea a proprietarilorPlateau si acestia ddri sau nu, si in cazul dintai, le plateau petoate sau numai o parte din ele ? Judecand dupa documenteleulterioare, se pare a birul sau capitatia era o obligatie generalade care nu era scutit nimeni. Avem o serie de documente dinveacul al XVI-lea din care rezulta ca II plateau mosnenii ; pe dealta parte constatam, la inceputul veacului al XVII-lea, cá nici bo-ierii mari nu erau scutiti de plata lui. Astfel, la 6 Octomvrie 1623Mihnea Voda, dupà ce iarta satul Belizvor al postelnicului Petrascude toate dajdiile i slujbele, « dup'aceia Domnu nostru se-aumilostivit de-au iertat §i pe Petra,sco postelnicul de bi[r]..., im-prumutä i de oaste si de [oe]ri[t] i de dijma si de [cai de olac§i] de toate slujbele cate vor fi preste alti in tara Marii Sale... »Suntem prin urmare In drept sa conchidem ca, In epoca veche,birul era platit de toti locuitorii, indiferent de situatia lor socialasau da averea lor. Faptul se explica prin necesitatea In care segaseau àri1e noastre de a raspunde Turcilor haraciul, din ce inc e mai urcat, iar Inainte de recunoasterea suzeranitatii turcesti,prin indatoririle pe care le avea domnia. In ce priveste dijmele,e probabil ca ele sd fi fost plätite si de proprietari, adica de boieri ;nu putem rasa preciza deocamdata daca se luau din toate produselecazul taranilor din satele boieresti, manastiresti i domnesti

sau numai din unele. Faptul ca in Cronica Tarii Romanestise arata printre därile scoase de Mihnea Turcitul intr'a douadomnie (1585-1591) si « galeata de ',dine» «pe megiasi ardovedi ea acestia n'o plateau mai inainte. Cat despre lucrul dom-nesc i diferitele slujbe sau prestatii de munca (podvoade, cara-

REPARTITIA IMPOZITELOR. SCUTIRILE 577

www.dacoromanica.ro


turi), credem cä proprietarii erau scutiti de ele, lucrul In evul mediasi in epoca modernä fiind incompatibil cu situatia de nobil, de boier.

Incä din veacul al XIV-lea, gäsim documente prin care sateboieresti i mänästiresti sunt scutite « de toate obligatiunile fis-cale ». Vlaicu Vodä, de pildà, scuteste satul mänästiresc Jidovstita« de toate däjdile si de muncile domnesti si de oaste ». Dan VoevodIn 1385 ia aceeasi dispozitie Cu privire la satele Tismenii care vorfi « libere de toate muncile i därile i veniturile domnesti ». IarMircea eel Baran, in 1389, scuteste o parte a satului Jiblea, apar-Orland la mai multi proprietari, « de vama oilor si de vama por-cilor si de grâne si de vinärici si de gloabe si de care si de pod-vezi, cu un cuvant de toate slujbele i cläjdile mari i mici *. InMoldova, Petru Voevod, prin documentul din 22 August 1447,intärind mänästirii Neamtului saptesprezece sate, le scuteste deonce obligatie fiscalä. Tot asa, In Ardeal, regele Carol Robert,prin actul din 22 Septemvrie 1326, däruind lui Stanislav cneazul,mosia Surduc din Maramures, scuteste pe toti locuitorii acesteimosii de once dare fatd de coroanä. Cum trebuiesc intelese acestescutiri, identice, dupä cum se vede, in tustrele tärile românestiInseamnä ele oare cä locuitorii satelor respective erau liberide orisice obligatie fiscalä, sau rostul scutirilor este altul ? Petemeiul analizii a o sumä de documente de acest fel, räspundemcà nu e vorba de o radiere a ziselor obligaii, ci numai de o schim-bare de destinafie a lor, de o substituire a beneficiarului. Domnul,respectiv regele, renuntä la ddri i slujbe In favoarea proprieta-rului; acesta le va incasa pe viitor. Ceea ce trebuia sà meargäasa dar la vistieria domneascä sau la tezaurul regal, merge acunala proprietarul moiei. Locuitorii din sate tot pleitesc, numai cä"plätesc altcuiva. C6 aceasta este interpretarea adeväratä, ne-o.dovedeste, Intre altele, documentul din 11 Maiu 1409 prin careMircea ce! BAtrán scuteste satul Pulcouti al mänäistirii dela Stru-galea de toate därile i slujbele; se precizeazä, de data aceasta,cä zisele däri i slujbe rämán « in folosul acelei mänästiri ». TotIn folosul ei rämâne si legea de a pescui numai trei zile pe an ».pentru domnie. Aceeasi precizare gäsim i in hrisovul din 1387privitor la bältile dela Dunäre ale mänästirii Cozia: once gloabä"sau dusegubing « sä vrea face pe aceste bälti... sit fie tot mind-stiresc ».

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAM 579

Existà trig §i cazuri când beneficiarii stint in,sifi locuitoriisatelor. Aceasta se intâmplà atunci cand se infiinteazà slobozii,adic5. atunci &And domnul sau regele dorind a ajuta la in-fiintarea unui sat nou sau la reconstituirea unuia vechi, ai cgruilocuitori fugiserà, din cauza rdzboaielor sau a birurilor grele, ho-tarà§te ca, pe un anumit interval de timp, locuitorii satului res-pectiv s'ä nu mai práteascä.* ciunni fel de dare sau s4 plateascanumai unele din ele. In cazul acesta, e, Intr'adevär, o u§urarepentru gteni. Asemenea infiinVári de slobozii se cunosc hied dinveacul al XV-lea. In 1466, la 13 Martie, stefan ce! Mare scute§te,pe timp de cinci ani, pe locuitorii cari se vor apza in satul Ne-goe§ti, apaqinând episcopiei de Roman, « de toate dArile §i. sluj-bele » cAtre domnie precum §i de varra pentru ori§ice marf5. ar-cumpara sau ar vinde ; le acordà a§a dar, dupd insAqi expresiadocumentului, « mare scutire §i mare slobozie ». Sate cu numeleSlobozia IntAlnim in Moldova inainte chiar de stefan. Astfel esatul Slobozia apartinând màngstirii Moldovita, pomenit In hri-sovul din 25 August 1454 al lui Petru Voevod. In Tara Roma-neascg, primul caz de slobozie, cunoscut no* este din vremea.lui Mircea ce/ BAtrAn. Domnul porunce§te « ca orcarele va pofti§i va iubi din oamenii cari locuiesc prin satele boiere§ti, mari §imici, ca sd mearg4 In satul mAngstirii » (e vorba de Gäräreni,la gura Ialomitei), unul ca acela « s6 fie slobod de toate dàjdile...marl 0 mici ». i dincoace de Milcov, Sloboziile sunt numeroase.In indicatorul statistic al satelor din 1,arà, apdrut In 1930, gäsimnu mai putin de 72 de localitäti cu acest nume, dintre care 14In Muntenia §i 58 In Moldova.

BIBLIOGRAFIE

Viata economici §i organizaren Iiseabi. 1. D. A. STURDZA, Ban, inEtymologicum Magnum .Romaniae, t. III, Bucuresti, 1893, col. 2428-2446;2. AKOS DE TIMON, Ungarische Vert assungs- und Rechtsgeschichte mit Bezugauf die Rechtsentwicklung der westlichen Staaten, ed. 2-a, Berlin, 1909, XV+ 835 p. in 80; 3. I. NIsTOR, Die auswärtigen Handelsbeziehungen der Mol-dau im XIV., XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, XIX + 240 p.in 8°; 4. I. NISTOR, Handel und Wandel in der Moldau bis zum Ende des 16.Jahrhunderts, nach den Quellen dargestellt, Cernduti, 1912, XIII -I- 200p. in 8°; 5. OTTO FRANz JICICELI, Der Handel der Siebenbiirger Sachsen in

www.dacoromanica.ro


seiner geschichtlichen Entwicklung, Sibiiu, 1913, VIII + 144 p. in 80; 6. LN. ANGELESCU, Histoire économique des Roumains, t. I, Genève-Paris,<1919>, 368 p. in 8°; 7. *TEFAN METES, Relatille comerciale ale Tetra Ro-rndneyi cu Ardealul pcind in veacul al XVIII-lea, Sighisoara, 1921, 273.p. in 8°; 8. GEORGE LEON, Istoria economiei publice la Romdni, Bucuresti,1924, 142 pl in 8°; 9. CONST. MOISIL. Moneteiria Tärii Romdnesti in timputdinastiei Basarabilor, Cluj, 1924, 54 p. in 8°; 10. N. IORGA, Points de me-sur l'histoire du comrnerce de l'Orient au Moyen-dge. Conférences donnéesla Sorbonne, Paris, 1924, 111 p. in 8°; 11. N. IORGA, Istoria comertuluirorruinesc. Vol. I, Epoca 'eche, ed. 2-a, Bucuresti, 1925, 327 p. in 80; 12.CONSTANTIN C. GIURESCU, Organizarea financiará a Tärii RorndnestiIn epoca lui Mircea cel Bettrdn, in Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. VII(1927), p. 1-58; 13. N. IORGA, Istoria indu,striilor la Romtini, Bucuresti,1927, 226 p. in 80; 14. N. IORGA, Drumurile de corner; creatoare ale Statelorromdnesti. Bucuresti, 1928, 18 p. in 8°; 15. G. ZANE, Economia de schimbin Principatele Romdne, Bucuresti, 1930, 461 p. in 8°; 16. I. MINEA, Cd-teva vdmi vechi oltene. Vama dela Jiu. Varna dela Calafat. Vamadela Genune. Cea mai veche mentiune a peirpeiritului qi cdteva veniturimánástirii Cozia, In Arh. Olt., XII (1933), p. 342-346; 17. M. SANZIANU,Despre posada', In Rev. Ist. Rom., IV (1934), p. 306-309; 18. ST. NICO-LAESCU, Vechimea Mánástirii Snagov, In Bucuregti, I (1935), p. 108-112;19. CONST. C. GIURESCU, Din istoricul breslelor bucureqtene, In AlbumutLunii Bucureqtilor, 9 Mai-9 Iunie 1936, p. 27-35; 20. P. P. PANAITESCU,Minele de aramet ale lui Mircea cel Britrdn, in Rev. Ist. Rom., VII (1937) p_258-267; 21. CONST. C. GIURESCU, Despre ilis, In Rev. Ist. Rom., VII(1937), p. 253-257; 22. AL. DOBO$I, Datul oilor (Quinquagesima ovium),Bucuresti, 1937, 97 p. In E° (Academia Romcind, Studiiqi Cerceteiri, XXVIII);23. CONST. C. GIURESCU, Inceputuri de industrie in Tärile Romdnesti, Bucu-resti, 1938, 13 p. in 8°; 24. EUG. PAVLESCU, Economia breslelor En Mol-dova, Buc. 1938, 638 p. in 80; 25. D. PRODAN, Despre iliq in Transil-vania, In Anuar. Ist. Cluj, VIII (1%9-1942), p. 361-373.

Vezi si p. 308, nr. 33.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA VECHE. ISTORIOGRAFIA. PRIMELETEXTE ROMANEgI. TIPARUL.

i Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconutCoresi, deaca vdzui cd mai bate lim-bile au cuvantul Uzi Dumnezeu inlimba lor, numai noi Rumilnii n'avdm (Iei Hristos zice: cine citeste ad bite-leagd ., de aceia, i inceputu-se-au a soscrie aceste e/ ente PsaUiri s.

(Psaltirea romAneasci, tip1rItAIn 1570).

In cursul evului mediu noi n'am avut conditii prielnice uneidesvoltari culturale. Imprejurarile politice ne erau protivnice: secunosc necontenitele navaliri si razboaie pe care a trebuit sa lesuferim. N'a existat apoi, 0114 in veacul al XIV-lea, un stetromânesc, o formatie politicd mai importana in cadrul cäreeasA se fi desvoltat viata culturalà. Tar atunci cand s'au intemeiatstatele romanesti, limba oficia15, in cancelarie si in biserica, n'afost limba poporului, ci o limb6 sträinil, limba slavä. Fenomenulnu e caracteristic noug ; in multe state ale Europei medievale,limba oficiald n'a corespuns cu limba vorbitä de populatia res-pectivg. Nu e mai putin adevarat cà si acest bilinguism n'a fostfavorabil unei eflorescente literare. Nu trebuie ing nici sd neinchipuim &A n'ar fi existet la strdmosii nostri, in cursul evuluimediu, niciun fel de preocupare culturala. Cuvintele a scrie §i.

carte sunt de origine latin6; tot latin este si a Ertvala; ele ne do-vedesc ea a existat o continuitate de preocupari in aceastä di-rectie. Ca la noi s'a impus totusi ca limbd de stat limba slava,faptul nu trebuie s'a mire; el e perfect explicabil: intai prin pro-cesul etnic de contopire a navatorilor slavi, timp de secole cupopulatia dacoromana, Slavii juand la noi rolul pe care 1-au

www.dacoromanica.ro

582 LITERATURA VECHE

jucat in apus neamurile germanice. Apoi, prin imprejurarea caatunci cand s'au cre§tinat, Slavii au primit liturghia In limba lor;-ea s'a introdus §i la noi, trite° vreme cAnd procesul de asimilareetnic se apropia de sfar§it, in aceea§i limba. Mai tOrziu, dupäintemeierea Principatelor, constatarn legaturi puternice, de ordindinastic §i bisericesc, cu tarile slave dela miazazi de Dunäre.xandru, tarul bulgar, era ginerele lui Basarab Intemeietorul; celedoua fiice ale lui Nicolae Alexandru, au luat una pe Sracimir,cealalta pe ,Stefan Uro, fiul tarului sarb *tefan Du§an. $otia luiNeagoe Basarab ca §i sotia lui Petru Rare§ sunt §i ele din fami-lia domnitoare sarbeasca. Organizarea vietii de curte, a came-lariei domne§ti vade§te influente insemnate ale statelor sudslave.Pe de alta parte, Intemeietorul primelor manastiri muntene, calu-garul Nicodim, era sarb de origine; el statea in corespondentacu arhiepiscopul bulgar Efitimie, cäruia ii seria §i mitropolitulAntim din Tara Romaneasca. lar daca legaturile, In care s'acrezut atata vreme, ale bisericii moldovene§ti cu Patriarhia delaOhrida s'au dovedit, prin cercetärile din ultimul timp, a fi fostimaginare, nu e mai putin adevarat ca. mitropolitul Teoctist afost sfintit la Pee, in Serbia, intre 1449-1455. Dupd supunereaBulgariei de catre Turci, mai tOrziu §i a Serbiei, au venit la noiunii dintre calugari, dintre gramatici, dintre boieri cari nu voiausau nu mai puteau sà stea sub dominatia straina. Toate acesteimprejurari ne arata cum de s'a mentinut atata vreme limbaslava in stat §i in biserica §i cum de s'a ajuns chiar la alcatui-rea unor opere originale In aceasta limba, In tarile noastre. Intea-devar, constatam in Principate, incepand din vremea lui Mirceacel Bätran §i a lui Alexandru cel Bun, o serie de lucrdri, de carac-ter religios §i laic, unele din ele §i anume cronicile, avAnd chiaro deosebita Insemnatate.

Opere originate in limba slavA. In Tara Româneasca s'a alca-tuit un polieleu, adica un imn de multumire, de catre calugarulFiloteu care adaoga despre sine lamurirea nemonahalä dar pre-tioasa pentru noi in ce prive§te identificarea cd a fost « marelogorat al lui Mircea Voievod ». E vorba de Mircea cel BätranIn timpul caruia gasim inteadevar In 1394, pe logofatul Filos,al cärui nume incepe Cu aceea§i iniialà ca numele cälugarului,corespunde deci regulei pe care o aplica schivnicii cand, lepa-

www.dacoromanica.ro

38

dandu-§i numele pe care-1 purtaserd ca mireni, 1§i aleg unul nou.Acest polieleu s:a bucurat de o largd rdspandire, dovadd marelenumdr de celpii care ni s'au pdstrat §i din care cea mai vechedateazd din anul 1493.

Mult mai Insemnatd, at'at prin cuprins cat §i prin discutia pecare a provocat-o, este o altd operd scrisd In Tara Romaneasca§i care poartä titlul: « Invataturile lui Ion Neagoe Voievod careiubitul sdu fiu Teodosie ». Aceastd opera' cuprinde inteadevdr oserie de sfaturi pe care voievodul le &A fiului sàu, ardtandu-i cumtrebuie dus räzboiul, cum trebuie intocmite o§tile, cum sä.' sepoarte cu boierii, cu oaspetdi, cum sd-§i aleaga sfetnicii, cumsà cinsteased biserica, etc. Sunt apoi §i cateva pdrti, duioase, incare domnul vorbe§te de unii dintre ai sdi, pierduti. Cei mai multidintre Invdtatii cari s'au ocupat de aceastd opera', o considera'ca fiind a voievodului muntean Neagoe Basarab (1512-1521).Fa-Và de aceastd pdrere, existà insa o alta, a regretatuluiD. Russo, care vede In « InväVdturile lui Neagoe » opera delalnceputul veacului al XVII-lea a unui calugdr admirator alpiosului voievod. Pentru alcatuirea « Invdtdturilor », cdlugärula intrebuintat « lucrarea asceticd KovrecvuELg a lui SimeonMonahul... cu o schimbare foarte comoda: unde Simeon aresuflete, adresandu-se chtre sine insu§i, Pseudo-Neagoe pune: fdtulineu (Teodosie)». Pdrerea lui Russo, intemeiatd pe argumente§i dovezi puternice, a fost adoptatd In ultimul timp §i de alticercetdtori; diferd numai data alcdtuirii, care ar fi a doua jumd-tate a veacului al XVI-lea.

In Moldova, prima opera.' originald in limba slavd este « ViataSfeintului loan cel Nou » scrisd de Grigore Tamblac. tim rolulpe care l-a jucat acest cdlugdr In rezolvirea conflictului dintrebiserica moldoveand §i patriarhia din Constantinopol (vezi vol. I,ed. 4-a, p. 509-10). Stabilit In tard, onorat de cdtre Alexandrucel Bun cu stdretia Neamtului §i cu titlul de « prezviter al mariibiserici a Moldovlahiei », Tamblac a scris viata mucenicului, alecdrui moa§te fuseserd aduse dela Cetatea-Albä tot de evlaviosuldomn §i a§ezate cu mare pompd la Suceava. El poveste§te toatechinurile pe care le-a suferit sfantul, nevrand sd se lapede de ere-dinta strdmo§eascd, apoi semnele cere§ti ivite la moartea sa,precum §i felul In care au fost aduse moa§tele. Tot Tamblac a

OPERE ORIGINALE IN LIMBA SLAVA 583

www.dacoromanica.ro


scris §i o serie intreag6 de predici, 21 de toate, dintro care 6 peand era staret la Neamt, tratând despre viata ciilugàreasca,sfintele taine, apdrarea contra latinilor, etc.

Episcopul Vasile al Romanului a trimis In 1494 o Epistoleilui Gherontie, arhiepiscopul Moscovei, In care se ocupà de o pro-blemä teologic6 ce provocase un conflict Intre acesta din urm6§i marele duce al Moscovei Ivan al 111-lea Vasilievici. O altà lu-crare originalà este cartea de cantece religioase a « protopsaltuluiEustratie dela mändstirea Putna », scris6 in 1511. Adgogam, InsfAr§it, Cuviintul de laudei a sfeintului i sleivitului marelui mucenicIoan cel Nou, alcdtuit In 1534 de Teodosie, stergul mdn'ästiriiNeamt. E a doua lucrare Inchinatd ga dar sfantului protectoral Moldovei.

Istoriografia veche romaneascii. Mult mai importante limaaceste opere de caracter religios sunt cele istoriografice. S'au

scris in Moldova In veacurile XV §i XVI, o serie intreag6 de « leto-pisete » sau anale, in limba slavA, care formeaz6 un izvor nepre-tuit pentru cunogterea acelor vremuri Indepartate. Faptele suntpovestite pe ani, In mod concis, cu exceptia letopisetilor dinveacul al 'XVI-lea care imità stilul prolix §i umflat al cronica-rului bizantin Manasses. Cea mai veche lucrare istoriografiedmoldoveneascd este Letopisqul zis dela Bistrita. Intrebuintdmaceastà denumire deoarece, contrar pärerii vechi, care sustineacà ar fi fost scris la màngstirea Bistrita, s'au adus In ultimul timpargumente cà letopisetul a fost alcsguit la curtea domneascd. In-teadevAr numai o persoand dela curte putea da unele detaliicare se gälsesc In cursul povestirii. Acest letopiset cuprinde inter-valul dela intemeierea Moldovei panäl Indatà dupd moartea luiStefan cel Mare (1359-1506); §tirile lui sunt precise §i foartepretioase. In deosebi impresioneazd povestirea faptelor lui Stefancel Mare, in concizia §i exactitatea lor. Pentru partea ultimä adomniei, pentru luptele cu Polonii, se vede cä." vorbe§te un con-temporan. Urmeaz6 Letopiseful zis dela Putna care §i el a fostalcAtuit, nu la màngstirea Putna, cum s'a crezut, ci tot la curte.Poveste§te evenimentele dintre 1359 §i 1504, cu o continuareOra in 1518. Redactiunea cea mai completà se g6se§te intr'unmanuscris dela Leningrad. A treia lucrare istoriografic6 este Cro-nica ruso-moldoveneascei sau cronica anonimd, scrisd In Moldova

www.dacoromanica.ro

§i copiata de un Rus care a introdus-o intr'o compilalie mosco-vita. E de fapt un extras din letopisetul precedent, avand lugla Inceput o legend& despre originea Moldovenilor dela Roma,interesantä prin faptul cà pentru intaia data se vorbe§te de uni-tatea poporului romanesc, descendent din doi fraVi: Roman §iVlahata. Povestirea incepe tot cu descalecatul Moldovei §i mergepang In anul 1.507. Cronica moldo-polond sau mai exact tradu-cerea polona a letopisetului zis dela Putna, a fost scrisa la Ia§i,In Octomvrie 1566, nu de solul polon Mikolai Brzeski, cum s'acrezut, ci de un compatriot al acestuia dela curtea lui AlexandruLapu§neanu. El a adaogat partea ultima a povestirii (1552-1566)cuprinzand §i unele informs:WI asupra inuturior, osta§ilor §i dre-gatorilor moldoveni; a facut §i cateva intervenlii In partea ante-rioarà a povestirii care Incepe, ca §i la celelalte cronici, tot cudescalecatul Moldovei (1359).

Un loe aparte, In ce prive§te stilul mult inferior §i pre-cizia faptelor, care lasä de asemenea de dorit in comparatie cuoperile anterioare, ocupa cronicile moldovene§ti din veacul alXVI-lea. E mai intai Cronica lui M acarie, egumenul de Neall4§i apoi episcopul de Roman (mort in Septemvrie 1558). Ea po-veste§te istoria Moldovei dela 1504 'Ana la 1551 §i insista asupradomniei lui Petru Rare§, al carui istoriograf oficial a fost Macarie.Ne-o §.1 spune de altfel lamurit, ca a scris din ordinul domnului§i a marelui logofal chir Teodor care i-au poruncit « a nu lasaca faptele Intamplate In vremurile §i domniile trecute sa ramanaIn mormantul uitärii ». Macarie a fost puternic influentat de cro-nicarul bizantin Constantin Manasses, care i-a servit drept model.Din opera acestuia, tradusa pe la 1350 In limba slava, a luat elstilul greoi, umflat, prolix; tot de aci a luat i modul pretentiosde a exprima datele, dupa cum se poate observa din urmatorulcaz In care vrea sà indice data 7058: « in anul ce se capata dacanumeri de §apte ori cate o mie §i de cinci ori cate cinci §i atecinci de cinci ori i a opta rotatie dela facerea lumii ». Câtà deo-sebire fata de stilul simplu, ciar §i precis al letopisetelor ante-rioare I Asemanatoare In multe privinte cu cronica lui Macarieeste Cronica lui Eftimie, stareIul manastirii Capriana. Acesta seriedin porunca lui Alexandru Lapu§neanu, este deci tot un istorio-graf oficial. Povestirea lui merge dela 1542 pana la 1554. Influen-

38

ISTORIOGRAFIA VECHE ROMANEASCI 585

www.dacoromanica.ro

5 86 LITERATURA VEC HE

at si el de Manasses, stilul sau este ceva mai putin prolix ca allui Macarie care-i apare ca « invatatorul Moldovei ». Cea de atreia cronica a veacului al XVI-lea este Cronica sau letopisetullui Azarie; ea duce povestirea dela 1551 'Ana la 1574. Azarieera un ucenic de ai lui Macarie; « calcAnd dar pe urmele luispune el la Inceputul letopisetului ma voi sili i eu a mergemai departe i a implini porunca domneasca, adicä a lui Petrual doilea, cucernicul domn, data mie cu Invoirea i ou binecu-vAntarea preasfintitului mitropolit chir Anastasie i cu mijlocireamarelui logofat Ioan Golai ». Prin urmare, i Azarie scrie tot dinordin. E probabil sä fi existat ì alte cronici moldovenesti serse Inlimba slava, care duceau povestirea mai departe; ele nu ni s'aupastrat sau nu s'au descoperit Inca. Bänuim frig existenta lor dinunele detalii intrate in cronica lui Grigore Ureche i Simion Das-cdlul si care nu se regasesc in cronicele slave pe care le cunoastem.

De o deosebita insemnatate pentru istoriografia moldoveneascdeste cronica lui stefan cel Mare, scrisa In limba germana i deseo-perita In biblioteca regala din Miinchen, de Invatatul polon OlgierdGairka. Ea povesteste evenimentele dintre anii 1457 si 1499 sipoarta urmatorul titlu, in latineste: «Cronic a breuit erscript a Stephani Dei gracia Voyvodae Terrarum Moldannen-sium (sic!) nec non Valachyensium ». Redactatä la curtea lui

tefan pare-se In latinesle ea a fost interpolatä, adica addo-gita de un polon, in 1499 si apoi tradusa in Germania, in nem-teste, pentru umanistul Hartmann Schedel ; copia acestei tra-ducen i poarta data de 28 Aprilie 1502. Cronica ne da o sumade amanunte necunoscute i foarte interesante asupra luptelormarelui voievod. Ne arata astfel cum, in lupta dela Baia,Isaia, marele vornic i cumnatul lui stefan, n'a atacat asacum i se poruncise, ingaduind astfel unora dintre Unguri sascape, cum Mateias a fost ranit de 2 sageti, cum stefan insusia trecut printr'un moment critic. Impresionante sunt detaliilepe care ni le da asupra cruzimilor faptuite la luarea Brailei pre-cum si la lupta cu Radu cel Frumos cand 2300 de Turci au fosttrasi in teapa. La cheia, in lupta cu Hronot, stefan a cazut de pecal si a fost inteadevar scapat de boierul Purice care i-a dat calulEsau. Se adevereste deci ceea ce ne spune Ion Neculce In 0 samdde cuvinte; suntem in drept sà conchidem ca i alte traditii adu-

www.dacoromanica.ro

nate de minunatul cronicar moldovean reprezintá de asemeneaadeváruri istorice.

In Tara Románeascá au fost cronici serse in limba slavá;ele insá nu ni s'au pástrat sau ceea ce pare mai putin pro-babil n'au fost incá descoperite. Cunoastem In schimb o lucrarescrisá in greceste, curand dupä moartea lui Neagoe Basarab (1521)si care, descriind Viata patriarhului Nifon, cuprinde In acelasitimp o sumä de detalii istorice asupra a patru domni munteni:Radu cel Mare, Mihnea cel Rau, Vlàdu i Neagoe Basarab (14951521). Autorul este Gavril, protul sau superiorul Muntelui Athos;el luase parte la sfintirea vestitei mánástiri dela Arges (1517) sicu acest prilej adunase informátia necesarä. Stirile poartá pece-tea contemporaneitátii. Felul, de pildá, cum fuge fiul lui Mihnea,afránd de venirea ostii lui Vrádut, comandatá de Neagoe: « Si

auzind acestea, Mircea feciorul Mihnii Vodá de grab numai ce auscápat cu un fecior al lui Stoica... pe o fereastrá, noaptea, des-culti, descinsi í Mr' de » aratá pe martorul ocular.Din greceste, Viata patriarhului Nifon a fost tradusá in slavo-neste i apoi In româneste.

Dar dacá nu ni s'au pástrat cronici muntene dintr'o epocámai veche, avem In schimb o serie intreagä cu privire la domnialui Mihai Viteazul. Faptele eroului, viata lui sfarsità atát de tragic,impresionaserá in gradul cel mai inalt pe contemporani. Pe Iângacronica oficialá, pe care o cunoastem insá numai sub forma uneitraducen i latinesti, fácutd i aceasta dupá o alta, polo* maieste o cronicá a Buzestilor, a marei familii boieresti, apoi altedouá, scrise in limba greacá, de admiratori ai voievodului, si InsfArsit o cronicá In ruseste, de f apt un rezumat dupit una dincronicile grecesti. Mitropolitul Matei al Mirelor avea si el de gAndsá serie, tot In greceste, o istorie a lui Mihai, a renuntat Insä anda vázut cà existau deja altele.

Cronica oficialä a lui Mihai a fost alcátuità de marele logofátTeodosie, in limba romtinei, i aprobatä chiar de domn. A fost apoitradus6 in poloneste de cátre Andrei Taranowski, iar din polo-neste In latineste de Baltazar Walter care, adáogandu-i i alteinformatii, a tipárit-o la Görlitz, In 1.599. In prefatá, Walter vor-beste de « virtu-tile eroice » ale lui Mihai, « ale acestui neinvins

statornic cápitan al oastei crestine, virtuti Incoronate de cer

ISTORIOGRAFIA 'VECHE ROMANEASCA 587

www.dacoromanica.ro


cu un succes atat de fericit s'i care 'Ana astazi asteapta inc. cele-bratiunea ce meritä ». De aceea, se si hoaräste sa le serie« inteun mod demn de ele ». Povestirea merge Odd in 1597 si cu-prinde o suma de informatii pretioase asupra domniei si luptelorlui Mihai. Walter avea de gaud sa continuie lucrarea sa; el anunIape cetitor, la sfarsit « sa astepte urmarea acestei descrieri, indatace, cu ajutorul Celui de sus, ne va fi ingaduit, peste putin, a culegeacolo, la fata locului, evenimentele ulterioare cu toate Impreju-rarile lor ». N'a mai izbutit Insa s'o facd.

Cronica Buzestilor, numita astfel, deoarece, dupd toate pro-babilitatile, a fost scrisa din indemnul acestora, de un prietensau de WI om de casa al lor, povesteste evenimentele din anii1593-1600 si deschide seria cronicelor boieresti, In care faptelesunt prezentate Intotdeauna sub un aspect favorabil familiei res-pective. Nu ni s'a pastrat ca o cronica separatcl, ci intercalataIn cronica munteara intitulata « Istoria Tärii Romanesti de candau descalecat Romanii », scrisa de Stoica Ludescu. Ni se daumulte amanunte despre fra0i Buzesti, unele care aratà cat deprecis era informat autorul povestirii. Astfel de pilda, stirea caatunci &and au fost taiati Turcii In Bucuresti « inteacel razboiufu ranit Stroe Buzescul, la mana stanga ». Intr'o cronia care n'arfi avut In vedere In mod special pe Buzesti, un asemenea detaliun'ar fi fost Inregistrat. Semnificativ sub acest raport e pasajulIn care se povesteste razboiul din toamna anului 1598 (10 Sep-temvrie-5 Noemvrie) cu Turcii si anume bätalia dela Vidin:« Sa spunem de Mihai Voda ce i se Intampla In acest razboiu. Go-nind Turcii si risipindu-i In toate partile, iar Turcii frig o ceata,daca vazura peirea, ei se intoarsera cu mare härborie asupra luiMihai Voda s'i atuncea se alese unul den Turci cu sulita si o Impon-cisa asupra pantecelui lui Mihai Voda si o infipse in pantece,ear M_ihai Vodd daca väzu ea pieare, el apuca sulita cu amandouàmainile de fier si cauta In toate partile, ca sa-i vie cineva denbojari ajutoriu sa-1 izbaveasca den peire. i altii mai aproapenu se aflara far doi bojar, anume Preda Buzescul si Cu frate-sauStroe Stolnicul, ei grabira si taiara capul Turcului si pre ceale-lalte sotii ale lui si izbavira pe Mihai Voda din mainile Turcilor simulta barbatie aratara Buzestii inaintea lui Mihai Voda, ca seluptara cu vrasmasii si izbavira pe Domnul lor de peire ».

www.dacoromanica.ro

ISTORIOGRAFIA VECHE ROMANEASCA 589

A treia lucrare privind viata eroului este poema in versurigrece§ti a lui Stavrinos vistierul, intitulatd « Vitejiile prea evla-viosului ci prea viteazului Mihai Vodil » ('Avapocyx0locK Toi3 eixre-pecrrec-cou xca dcvapeLoTcfc-cou MLxcc4)X Boepacc). A fost scrisä in Ardeal,in cetatea Bistr4ei; are 1312 versuri, de o valoare poetica foarteredusd; §tirile insa sunt exacte, Stavrinos traind in anturajuldomnului. Ne poveste§te intreaga domnie a lui Mihai, rälscoalalui impotriva Turcilor, luptele duse cu ace§tia, insistand asupraluptei dela Calugareni; aratd apoi cucerirea Ardealului §i a Moldo-vei i incheie cu asasinatul dela Turda, insult:5.nd pe Unguri i peGermani pentru fapta lor rriAr§avd. Versurile prin care StavrinosdeplAnge moartea eroului sunt luate din literatura popularà greaca:«O pietrelor sfdrArnati-vä, arborilor desr6däcinati-vd, i voi munti

câmpiilor cdci au pierdut vitejii pe acelade care se cutremurau balaurii i leii ».

O altd povestire despre Mihai Viteazul, tot in versuri grece§ti,a scris Gheorghe Palamed. Ea poartd titlul: « Istorie cuprinzAndtoate faptele i vitejiile i rAzboaiele prea str1ucitu1ui MihaiVoievod, domn al Ungrovlahiei, Transilvaniei, Moldovei, Ora inziva sfAr§itului acestuia, scris6 i alcatuità de &are GheorghePalamed, aflându-se la curtea prea stràlucitului duce al Ostro-viei, chir cneazul Vasile, in anul 1607, luna Dechemvrie in 15,in Ostrovia ». Cnezatul Ostrovului se afla spre Nord de Moldova;Palamed era probabil talmaci de limba greacà la curtea cnezatului.El i§i incepe povestirea ca §i Homer: « Te invoc, Minervk fiicda marelui Jupiter, sá mä" inspiri spre a putea povesti acum acelvestit rkboiu al faimosului Mihai ». Valoarea poetic6 insä e, ca§i aceea a lui Stavrinos, dela care ja chiar unele versuri, cu totulredusà. In ce prive§te faptele, (16 mai putine detalii; are in schimbunele §tiri noi cu privire la luptele la care au luat parte i Polonii.

Poema lui Stavrinos a fost rezumatà in ruse§te, ceea ce dove-de§te interesul pe care l-au trezit faptele lui Mihai i in lumeaslavà. Manuscrisul cuprinzAnd acest rezumat se allá ast5zi inmdnAstirea Schottenkloster din Viena.

Primele texte romfinesti. In cancelaria domneascg, bimba ofi-cial6 era cea slavà, totu§i se scriau scrisori §i acte §it in alte limbi,dupà locul de destina0e. Astfel, scrisorile adresate regilor Unga-riei §i Poloniei sau tratatele incheiate cu ace§tia erau adesea re-

www.dacoromanica.ro

590 LITERATURA VEC HE

dactate in latinefte: a§a de pilda, tratatul lui Mircea cel Batranou Sigismund (1395) sau privilegiul comercial acordat de Vlaicu\Todd Bra§ovenilor (1368). Corespondenta cu patriarhia din Con-stantinopol era purtata in grecefte; scrisorile trimise principilorArdealului, In veacul al XVI-lea, erau adesea in ungurefte; pana

pentru limba turc'd §i atará se pare ea au existat in cancelariilenoastre, Inca din veacul al XV-lea, dieci cari sa poata citi i serieasemenea texte. Limba romaneascä n'a fost Intrebuintata in can-celarie, cleat tarziu, incepand cu Mihai Viteazul, In Tara Roma-neasca, i cu Petru Schiopul, in Moldova. Ceea ce nu inseamna.!ma ca ea nu s'a intrebuintat In corespondenta particulard, insocoteli, in insemnari 0 mai inainte. Nu erau multi aceia, chiardintre boieri, cari sà tie slavone0e ; and aveau prin urmarede insemnat ceva, insemnau in limba vorbita, deci in romane§te.Prima mentiune sigura despre intrebuintarea limbii romane§ti inscris o avem cu prilejul juramantului depus de Stefan ce! Marela Kolomea, in 1485: cancelaria polonä a Insemnat cà textul jura-mântului « a fost tradus din romane§te in latine0e » (« Haecinscriptio ex valachico in latinum versa est »). Nu ni s'a pastratinsa, din nefericire, textul In limba noasträ, alcatuit de sigur chiarde Stefan 1nsu0. Zece ani dupa aceea, adicà In 1495, Sa0i dinSibiiu plateau un florin unui preot roman ca sà le serie ni0e scri-sori romane0i care Insa, iarasi, nu ni s'au pastrat. Foarte inte-resanta si dovedind ca existau diaci de romane0e la Stambul,

§tirea ca in 1484 sultanul Baiazid a eliberat negustorilor poloniun salv-conduct « scris in limba romaneascd » (« idiomate vala-cbico scriptus »). i acesta s'a pierdut insa. A§a lncat, primultext romanesc pe care 11 avem astäzi este scrisoarea din 1521 alui Neac§u din Campulung catre judele Bra§ovului Hans Benkner,prin care-i comunica informatii asupra miparilor militare aleTurcilor. Inceputul i sfar0tul, adresa, precum §i cateva cuvintedin cuprinsul scrisorii sunt In limba slava ; restul e In romane0e,

romaneasca putin cam greoaie, de sigur din neobi§nuinta de a oserie a trimitatorului. Pentru interesul pe care-1 prezintd acest text,atat din punct de vedere lingvistic cat i istoric, 11 reproducemIn intregime, a§a cum am reprodus i primul document intern,acela al inzestrarii mandstirii Vodita: t IIISApomS H HAEMEHHTOM8

WICTHTOM8 H 6rwm AdflOgAIMOMS NCISHAN LinkW fiErHEI) WT Nawog,

www.dacoromanica.ro

PRIMELE TEXTE ROMINESTI 591

MHO!' arkpagYE WT II-kicw84 wT AilltrOHOM (Inteleptului s'i de bun neam10 cinstitului si de Dumnezeu dgruitului, jupan Hangs Begner dinBrasov, multà sdngtate dela Neacsul din Campulung). H BAK (0iarg.si) dau stire domnie tale aa (pentru) lucrul Turcilor, cum amauzit eu cä Impgratul au esit den Sofiia si aimintrea nu e. i se-audus in sus pre Dungre. H nAK A stii domniia ta cä au venit un oradela Nicopoe, de mie me-au spus Ca" au vaut Cu ochii loi cg autrecut ceale corabii ce stii si domniia ta pre Dundre in sus. H FMKA stii cg bagg den tote orasele cate 50 de omin(i), A' (sters: «II»)fie in ajutor in corabii. H HAK S6 Stii cum se-au prins neste mes-ter(i) den T(a)rigrad cum vor treace aceale corabii la locul celastrimtul ce stii si domniia ta. H flak spui domniie tale de lucrullu Mahamet beg, cum am auzit de bojari ce Ant megiias(i) side genere-miu Negre cumu i-au dat impgratul slobozie lu Me-hemet beg pre (sters: « Cu »!) i-o i va fi voia pren Teara Ruma-neascg, iar el A treacg. H OAK, A stii domniia ta cg are fricg maresi 13gsgrab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domnielevostre. H UK spui domnie tale, ca mai marele miu, de ce-am inte-les si eu, eu spui domniie tale; iar domniia ta esti intelept. *iaceste cuvinte sg tii domniia ta la tine, sä nu stie umin(i) multi.

domniele vostre sg vg pgziti cum stiti mai bine. H Elt TEMCAST &vault. (*i Dumnezeu sä te bucure Amin »). Adresa:in8Apom8 H tHICTHTOMS H grwm mpoittnionAS HCSHAH LIWM11 liallepWT Bpd111011 (Inteleptului si cinstitului si de Dumnezeu dgruitului,jupan Hangs Begner din Brasov).

In Moldova, cel dint:Ai document scris româneste care ni s'a pa-strat este zapisul din 15 Martie 1575 prin care un Vasco impreungCu femeia si feciorii lui vând partea lor de ocinä din satele Britcani,Geamenele, Bglti si Chisingu lui Trifan Sasul si soldei acestuia.

Dincolo de munti, e scrisoarea din 2 Mai 1593 pe care o trimitJurj Pogan, spanul Maramuresului si Toma, juratul, lui Orbanbirgul si lui Simion pArcalabul Bistritei, anuntându-i cg armatace-a trecut prin Maramures era comandatä de Gaspar Kornis sinumgra o miie de lefegii.

In afarg 'MA de aceste documente si alte cateva asemgng-toare (vezi si fig. 74), avem din veacul al XVI-lea o serie intreag6de texte romanesti trad use dupg textele slave. E vorba de tex-tele bisericesti si anume de acelea care se intrebuintau mai mult:

www.dacoromanica.ro

.592 LITERATURA VECHE

Evanghelia, Psaltirea i Faptele Apostolilor. Psaltirea ni s'a pd-strat In cloud versiuni sau traducen, una din ele e cuprinsd In manu-scrisele numite Psaltirea .,Scheianei i Psaltirea Voroneteand precumsi In Psaltirea tipiiritci de diaconul Coresi (1570-1577); cealaltd,In manuscrisul numit Psaltirea Hurmuzake. Tot in cloud versiunini s'au pdstrat i Faptele Apostolilor. Cea mai veche se gdsestein Codicele Voronefean, un manuscris aflat in mdndstirea Voro-netului si care cuprinde urmdtoarea insemnare, semnificativd, aunnia Constantin din Dorna, din anul 1733: « Aceastd carte a fostscrisd pe rumânie i nu-i build de nimica ». Ca sd fi fost blindpentru autorul Insemndrii trebuia sà fie scrisd In limba slavd!Evanghelia o avem tradusd, dupd cat se pare, iardsi In cloud ver-siuni. Addogdm In sfarsit un Catechism luteran, al cdrui textromanesc a fost tipärit In 1559 de &Are diaconul Coresi.

Afard de Psaltirea Hurmuzake, toate aceste texte ne-au par-venit numai sub forma de còpii; nu se poate preciza daca." intreaceste còpii i originalele pierdute au mai fost còpii intermediare.

Datarea i localizarea primelor texte religioase romanesti eIngreuiatd prin faptul cd, In starea In care au ajuns la noi, còpiileacestor texte nu cuprInd nici prefete nici epiloguri care sd nearate autorul, anul i locul unde au fost ele traduse. O ldmurirepoate sà cuprindd criptograma de patru randuri care se aflä peuna din paginile Psaltirei cheiane. Din nefericire, cn toate in-tercdrile fdcute, aceastd criptogramd n'a putut fi descifratd pangacum de niciunul dintre cercetdtori. Asa incat, localizaréadatarea primelor texte religioase romanesti se intemeiazd numaipe analiza filologicd. Pe temeiul ei, specialistii au ajuns la con--cluzia cd aceste texte au fost traduse « In Maramures si In Nor-dul Ardealului ». Dar dacd In privinta aceasta exista un acord,lucrul se schimbd cand e vorba de stabilit vechimea traducerilor.Unii dintre Invdtati le considerd ca fiind din veacul al XV-lea,

din prima jumdtate a celui de al XVI-lea. Cei dintâi le punIn legdturd cu husitismul, sustinand cd traducerile s'au fdcutsub influenta acestei miscdri care ar fi gäsit adepti numerosiprintre Romani, cred cd ele se datoresc luteranismuluiimbrätisat de Sasii si o parte din Ungurii Ardealului. i Inteun.caz ci in celälalt, faptul care a determinat traducerile este o miscarede reformd religioasä, venità din Apus.

www.dacoromanica.ro

Limba acestor prime traducen i este stängace, greoaie, deoarecetraducg.torii erau prea mult influeatati, robild chiar, de limba.slav6 a textului ce aveau In fatä.. Se pästreag adeseori aceea§itopic6; de aci o sum6 de inversiuni, care, dacä erau naturaleIn limba slavä, sun6 cu totul ciudat in limba noastrà. Cateodatä,traducandu-se literal, cuvânt cu cuvânt, §i scApandu-se din vedereintelesul general al frazei, unii termeni slavi care aveau douàsensuri, sunt redati In române§te Cu sensul gre§it, nu cu cel carese potrivea in fraza respectivà. A§a, bunäoarà, cuvântul slavon

.grad care inseamnä. i « cetate » si « grindira », e tradus In Psal-tire prin cetate, de§i trebuia tocmai cerälalt inteles. Gäsim, Inschimb, o serie de cuvinte de origine latinà care astai nu se maiintrebuinteag sau al c6ror inteles s'a schimbat. Astfel, de pildá,sintu (din gens) pentru neam, op (din opus) pentru treaba, defider(din desidero) pentru doresc, me-wit (din maritus) pentru ginere,lemoare (din timor) pentru fricä; « a gruta avea incä intelesullatinescului salutare ». Se intrebuintau apoi mai mult deck, astäziprepozitiile de §i a pentru a forma genetive 0 dative; intAlnimexpresiile: « Casa de Domnul » i « te inchini a Dumnezeu stgin ».Genetivul §i dativul numelor proprii se formau adesea cu arti-colul pus inainte: pe l'Angä forma « lu Petru » mai g'äsim i « ei

Ane ». La acuzativ lipse§te prepozitia pe Inainte de nume de fiinte0 de pronume; de exemplu: « vAd tine », Ion bate Petru ». Verbele,la perfectul simplu, prezintä forme mult mai apropiate de celelatine; se spunea astfel eu dediu (dedi), eu ¡edit (feci), eu räspunfuIn loc de dklui, fäcui, rälspunsei, apoi la plural, formele §.ezumu,canteimu, In loe de §ezuräm, cântagm. Apare de asemenea vechiulconditional: « Se eu cantaru » (cantavero) i « se eu antare » (can-taverim), « se tu antari », etc., in care se are intelesul lui si latin.Diftongul ea nu devenise e inainte de e 0 i din silaba urmaoare,deci se zicea: creade in loe de crede, leage in loe de lege, etc.

O caracteristic6 a tuturor acestor vechi texte române§ti esterotacismul adic6 prefacerea lui n intervocalic In r: se spunea prinurmare bire in loe de bine, vire in loe de vine; erau 0 forme cun i r impreunk ca de pildà inremet pentru inimä. Aceastá parti-cularitate a rotacismului e tocmai unul din argumentele care audeterminat pe speciali§ti g localizeze traducerea vechilor texteromâne§ti In Maramure§ §i Nordul Ardealului.

PRIMELE TEXTE ROMANE$TI 593

www.dacoromanica.ro

59'i LITERATURA VECHE

Urmând Inceputului fäcut cu Evanghelia, Psaltirea §i FapteleApostolilor, s'au tradus §i alte texte, biserice§ti §i laice. Still:"oh' printre c'ärtile romane§ti rimase la moartea lui Petru Schiopul(1594) se afla §i « Ruggciunea Maicei Domnului » precum §i o.

carte despre « Chipul cum trebuie sä se poarte cineva cu domniimari ». S'a presupus c'd aceasta din urma era traducerea « Inv6-liturilor » lui Neagoe ; poate s'd fi fost Irma §i vreo « Hristoitie »adica un manual de bung purtare: WA vreme nu cunoa§tem textulartii pierdute azi a lui Petru Schiopul, nu putem afirmanimio precis. 0 notilli dintr'un manuscris din secolul al XVIII-lea,cuprinzand o traducere ruseasa. a &di-0i populare « Floarea Da-rurilor » ne spune di aceastä carte a fost o tradusä din limbaitalianä in valab6 sau bogdäneasa (adic4 moldoveneasa!) decitre Gherman Vlahul, iar din vlahi tradusd in slav6 de Venia-min ieromonahul Rusin, la anul 1592 ». Aceea§i soarti rea carea urmirit parc'à atatea texte importante privind neamul nostrudela memoriile linpgratului Traian asupra räzboiului cu Dacii §ipara la jurnnantul lui Stefan cel Mare a fäcut sä se piardà§i aceastä veche traducere din italiene§te, din veacul al XVI-lea..

Literatura popularà. Cu acest din urrra text trecem ing in-tr'un alt domeniu al literaturii noastre vechi. Inteadev'är, In afardde literatura culti, cuprinzänd textele istorice §.1 biserice§ti amin-tite mai sus, a existat, inch' din cele mai vechi timpuri, §i o bo-gat:a literatura populara, scrisä §i nescris.ä. Prin acest nume In-telegem textele care se citeau sau se transmiteau oral de cei dinpopor, de cei multi, ceea ce nu Inseamnä Insä c'ä ele erau necu-noscute celor lumina-V.

Literatura popularci nescrisei cuprindea qi atunci, ca §i asta'zi,tot felul de poezii, de pove§ti sau de basme §i de descântece.Poeti anonimi, din marea multime, creiau doinele, Cantecelebatrâne§ti, bocetele §i strig6turile care Intoväri§eau viata Ora-nilor In ceasurile ei de bucurie ca §.1 In cele de durere. A Incercasä stabilim data alcauirii celor mai multe din operele poporaneeste o imposibilitate. Ele exprimä sentimente at:at de general§i etern omene§ti, Incat au putut fi alatuite §.1 acum o mie deani §i acum cinci sute de ani §i In zilele noastre. Ce vechime arecântecul de dor sau doina? Am putea spune: vechimea limbiiromane§ti. Si Inainte de a se fi näscut limba noastri, aceste creatii

www.dacoromanica.ro

LITERATURA POPULARA. 595

populare au existat, Intr'o altà formä evident, dar au existat Inlimba strämosilor nostri. Sunt totusi unele poezii populare, anumeantecele bätrânesti, cu continut epic, si unele balade care neIngdduie un inceput de precizare cronologinä. Pela 1575, näldtorulpolon Strykowski trecand prin Moldova, a auzit i si-a Insemnatun cântec despre « stefan Vodd », i biruintele lui asupra Turcilor,Tätarilor, Ungurilor i Lesilor. Cunoastem traducerea polond aacestui vechiu cäntec ; nu stim Intru Cat ea a redat exact textulromânesc; In once caz e cea mai veche mentiune despre poezianoasträ populard. Stiri contemporane ne spun apoi cà la intrarealui Mihai Viteazul In Alba Julia, mergeau in urma domnului osamä de cantäreti, cântand cântece românesti. « Miorita » a pututfi alcauitä din cele mai vechi timpuri ale Moldovei: termeniiMoldovean, Ungurean, VrAncean existau i In veacul al XIV-lea.

Cântecul Mesterului Manole », a ziditorului mänästirii dela Arges,nu poate fi, evident, deck contemporan sau posterior lui NeagoeBasarab (1512-1521), In niciun caz anterior. Motiyul acestuicantec insä, a mesterului care Ingroapà In zidurile clädirii o fiintäscumpà, este vechiu i r6spändit, el IntAlnindu-se si In Balcani.Ni s'a pästrat un cântec despre Mircea Ciobanul (1545-1554),Infätisat ca un p6stor särman, cu nämasa neagra, dar avänd petrupul lui fierul domnesc, deci semnul de recunoastere al originiisale. Un altul pomeneste pe Vartic hatmanul vi pe un Stefan-Vodd, vänätor vestit, care pare a fi Steränitä fiul lui Bogdan(1517-1527). Oprivan, boierul din Stoienesti, bogat In turmeucis de Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585-1591) 10 are 0 elcântecul gu. Nu avem aceeasi certitudine i in ce priveste peRadu Calomfirescu, ucis de Mihai Viteazul, deoarece s'ar puteaca numele boierului s6 fi fost schimbat In vremuri mai noi. Totnesigura este si identificarea « Letinului bogat » Wrcusor care-vimärità fata, fäcând nuntä mare, si In care s'a väzut figura luiIancu de Huniedoara.

Literatura popularei scrisà cuprinde trei feluri de texte: textebisericesti apocrife sau legende religioase, romane popularetexte astrologice. Textele bisericesti apocrife adicd neautentice,necanonice, Bunt cele nerecunoscute de biserinä. Ele au avuttotusi, din cauza cuprinsului lor care satisface setea de miracu/os,de extraordinar, a multimii, o circulatie foarte intensä 0 au

www.dacoromanica.ro

596 LITERATURA 'VECHE

constituit una din lecturile preferate ale stramo01or no§tri. Se potImpärti, la rândul lor, In trei categorii: 1. Legende religioase pri-vind Vechiul Testament. Astfel e legenda despre Adam 0 Eva,.despre arborele din care s'a fàcut crucea lui Isus, despre patri-arhul Avraam, despre Melchisedec cel misterios, despre Solomon,.despre Savila. Aceasta din urida." este tot una cu Sybila antichi-Valli ; ea a intrat In mitologia cre§ting., mai mult chiar, In icono-grafia bisericeascd; o gäsim zugr6vità pe unele din bisericilenoastre. 2. Legende religioase privind Noul Testament. In aceastdcategorie intrà cele trei Evanghelii apocrife i anume Protoevan-ghelia lui lacob care poveste0e na§terea i vieta Fecioarei Maria,Evanghelia lui Toma care descrie copilAria lui Isus i minunilefäcute de el la aceastà vArstd i Evanghelia lui Nicodirn In careni se Infati§eazd chinurile i moartea Mântuitorului. 3. Legendereligioase cu caracter apocaliptic, In care se descrie sfar0tul lumii,judecata de apoi, i chinurile infernului. Cit6m, In aceast6 pri-vintä, legenda despre Cäldtoria Maicii Domnului In iad; de ase-menea, Apocalipsul sfantului loan Bogoslovul, acela al SfântuluiPavel 0 Moartea lui Avraam.

Romanele populare s'au bucurat 0 ele de multg. trecere. Gene-ratii lntregi au citit Alexandria, povestirea minunatä a lui Ale-xandru Machedon, viteazul lumii vechi. Acest roman fabulos, Incare aaturi de fapte adevfirate sunt 0 o sum6 imaginare a§a,de pildà, luptele cu « furnicile care lua omul mânca », i cu.

Ispolinii » cari erau jumätate oameni, junAtate oai s'a bucu-rat de o ràspandire extraordinarà In Intreaga Europà. La noi,cel mai vechi manuscris al Alexandriei dateazd din 1562 0 a fostOsit la idängstirea Neamtului: cuprinde o copie in limba slavda acestui roman. Cea dintai copie in limba romeinci cunoscutäazi este din 1620; ea se datore§te preotului Ion Vlahul din satulSAmpetru, In Ardeal, probabil Sampetru din Huniedoara. A plà-cut mult de asemenea romanul hagiografic cre§tin Varlaamloasal care nu-i cleat o prelucrare a legendei lui Budha, Infl-tiOnd eterna luptà dintre trup i suflet, dintre materie 0 spirit.O redactie, In bimba sud-slavA, a acestui roman, dela srar0tulveacului al XIV-lea, s'a pAstrat la indnAstirea Neamtului, adusàprobabil de vreunul din cdlugälrii sarbi sau bulgari cari s'au sta-bilit aci. Tot la noi s'a pästrat 0 o copie, In redactie s'arbeascä,

www.dacoromanica.ro

LITERATURA POPULARA 597

din secolul al XV-lea, a legendei « frumosului losif fi a prea fru-moasei Asineta».

Alaturi de aceste romane, trebuie pug « Via(a f i pildele lui-Esop », care s'a raspandit In tarile noastre In prelucrarea calu-garului bizantin Maxim Planudes; de asemenea, colectia de fabuleindiene «qtefanit fi lhnilat» ce provine din « PanCatantra », ma-nualul de educalde al principilor indieni.

Pe lânga legendele religioase apocrife 0 romanele populare,.a mai circulat mult 0 o a treia categorie de texte, cele astrologice,de prevestire, dupa diferite semne sau fenomene. In aceasta cate-gorie intra: 1. Rojdanicul sau cartea care arata viitorul omuluidupa luna In care s'a nascut; 2. Zodiacul, tot un fel de rojdanic,In care prezicerile se fac dupd zodii, incepand cu « värsatorul »(Ianuarie) §i ispravind cu « tapul » (Dechemvrie); 3. Gromovniculcare arata ce se va Intampla, dupa zodia In care cade tunetul;plugarii puneau mare pret pe indicatiunile lui; ea' era cautatse vede 0 din faptul ca s'a tiparit Inca din 1639, la Alba-Julia;4. Trepetnicul care prevede soarta omului, dupä diferitele mi§cariale unor parti din trup. (bätaia pleoapei, tremuratul mainei, etc.).A§a de mult corespund aceste cdrti psihologiei populare Incat0 astazi, in vremea noastra de §tiinta precisä, de observatii me-teorologice, de cercetari biologice 0 fiziologice, ele au totu0 call-tare 0 se raspandesc intr'un numar de exemplare mult mai marecleat se banue0e.

0 suma din textele de literatura populara s'au pastrat, dupacum am vazut, In còpii slave destul de vechi. In afara de celementionate mai sus, se mai gases° cateva In codicele dela Tulcea(sfar0tu1 secolului al XVI-lea Inceputul celui de al XVII-lea)care cuprinde 0 letopisetul zis dela Bistrita. E vorba anume deo serie de legende biserice0i apocrife, In limba slava: « Cuvantullui Grigorie Teologul despre crucea cea curatä a Domnului nostruIsus Christos 0 despre crucile talharilor cum s'au zamislit »;4( Arätare despre al doilea lemn pe care a fost rastignit talharulcel drept »; « Aratare despre al treilea lemn pe care a fost rastignittalharul cel necredincios »; « Poveste cum s'au adunat lemnelesfinte In Ierusalirn »; « Cuvant despre capul lui Adam », etc.

E probabil ca traducerea textelor de literatura poporanä dinlimba slava In cea romana sä se fi facut paralel cu aceea a

www.dacoromanica.ro


textelor bisericesti oficiale. and s'a tradus Evanghelia, Psaltirea,Faptele Apostolilor, a fost natural sa se facá" acela§i lucru §i culegendele biblice i cu legendele apocaliptice care desi apocrifeerau totusi atat de gustate de inaintasii nostri. S'au tradusapoi de asemenea càrile astrologice, de prevestire si romanelepopulare. La sfarsitul veacului al XVI-lea si la inceputul celui deal XVII-lea, aveam, In limba noastra, mai toate textele de lite-ratura poporana. Dovada sunt manuscrisele din aceasta epoca.Astfel Codex Sturdzanus cuprinde o colectie de legende religioaseapocrife, copiate intre anii 1580-1619 de &are popa Grigoredin satul Malaci (de aceea li se si spune texte mälacene); In. Codi-cele Todorescu, datand din veacul al XVI-lea, gasim, intre altele,« Calatoria Maicii Domnului In Iad » i « Apocalipsul Apostolu-lui Pavel » iar Codicele dela Cohalm, din 1592, descoperitrazboi, cuprinde o serie intreaga de « jitii » sau vieti de sfinti,precum: « Invatatura si jitiea maicei noastre Pelagbia », « JitieaSfântului Alexie », « Jitiea sfantului cuviosului Antonie Pusni-cul », « Jitiea sfantului Theodor si ostasului celui viteaz si mi-nunat ». In Codex Neagoeanus, manuscrisul care cuprinde cea maiveche redactie româneasca. a Alexandriei (1620), se mai gasesa0 o « Rujdenita » sau un Rojdanic, asa dar o carte de prevestiredupa luna nasterii si o « Albinu§a, dulce invatatura » adicaculegere de sentinte si povestiri despre virtuti §i pacate.

Tiparul. Peste o jumatate de veac i-a trebuit minunatei in-ventii a tiparului ca sa ajunga pana in tdrile noastre. Asa incatla noi nu s'a El:41.A niciunul dintre « incunabule », adica dintrecartile aparute intre 1450-1500 0 a caror valoare e atat de mare.Cele care vorbesc despre Vlad Tepes, despre cruzimile lui, au apa-rut In alte parti i anume In orasele germane. La 1473 exista inUngaria o « tipografie a Curtdi » cu un meter strain. Nu de aiciinsä au venit in Tara Româneasca primul tease §i primele buchi,ci din manastirea Obod, din partea de apus a Peninsulei Balca-nice, la 20 de kilometri de Cetinie, capitala Muntenegrului. Uncalugar sarb, Macarie, ce Invatase me§tesugul la Venetia, se sta-bilise in aceasta manastire si incepuse s tipareasca in limba slava.Dupa ce daduse la ivealà patru carti primele carti tipärite inslavoneste el vazu Sing cá Muntenegru nu era un loc potrivitpentru o asemenea indeletnicire: lipsea §i mediul cultural, eran

www.dacoromanica.ro

TIPARUL 599

imprejurgrile politice nefavorabile. Se hotdri de aceea sä vie inTara Romgneascä, unde domnea pe atunci Radu ce/ Mare, cuno-scut prin aplecarea sa spre cele spirituale. Nu §tim exact unde vi-ainstalat Macarie tipografia, poate la curtea domneascg, la Tär-govi§te, poate in mgngstirea din vecingtate, a Dealului, undevoievodul ridicase o splendità Ibisericd. Prima carte tiparità afost un Liturghier; nota dela sfär§it sau epilogul » ne spune cg.

s'a Inceput aceastg sfäntd carte. dupg porunca domnului IoRadu Voievod, sä-i fie lui ve§nicg pomenire, §i s'a sgvär§it aceastäcarte din porunca intru Christos Durnnezeu binecredinciosului §ide Dumnezeu pgzitului i prea luminatului domn Io Mihnea,marele voievod a toatg. tara Ungrovlahiei §i a pgrtilor dela Dundre(H no,s,Suknefio) ..., in anul dintai al domniei sale, ostenindu-se

smeritul monah §i preot Macarie. In anul 7016 (1508), crugulsoarelui 16, al lunei 5, indiction 11, luna Noemvrie 10 zile ». Literaeste foarte frumoasä, bine tgiatg; frontispiciile, initialele i vigne-tele, unele In doug colori (rqu qi negru), se aseanigng §i cu celevenetiene, dar §i cu acelea ale vechilor manuscrise slave dela noi.flärtia e de- bung calitate, rezistentk fiind fabricatà nu din lemnca aceea obipuitg de astgzi, ci din cgrpe. Bine inteles, textulLiturgierului este In limba slavk limba oficiald a bisericii §i astatului. Peste doi ani, in timpul domniei lui Vlad ce! Tängr sauVlädut, apgrea, tot prin Ingrijirea « ieromonahului Macarie unOctoih slavonesc (1510), iar peste alti doi ani, sub Neagoe Basa-rab, un Evangheliar. Aceastg ultimg tipgriturd, din care cunoa§tem§i un exemplar pe pergament (editie de lux!) a servit drept modelEvangheliarului sarb, tipgrit la Beograd, in 1552. Litera, initia-lele, ornamentele sunt aproape identice ; se reproduce Ong §istema tärii, vulturul cu crucea in cioc, care n'avea totu§i niciunrost In Serbia. Nu mai cunoa§tem vreo altà tipgriturg a lui Maca-rie, fie cg n'a mai scos altele, fie cá s'au pierdut. Abia In 1545,

aqa dar dupg un rgstimp de 33 de ani, ggsim o nouä tipgriturdmunteang, anume un « Molitvenic slavonesc ». Prefata ne spunecà aceastä carte a apärut « din porunca domnului Io Petru marelevoievod » adicg a lui Radu Paisie (vezi mai sus, p. 163), cg s'atrudit la alcgtuirea ei « pgcgtosul §i mai micul intre sfintii cgluggriMoisi », care s'a folosit de « matricele lui Dimitrie Liubavici » §ilucrul a Inceput «In cetatea de scaun Targoviqte », In anul o dela

39

www.dacoromanica.ro


zidirea lumei... 7053, iar dela nasterea lui Christos 1545...;luna lui Ianuarie, in 10 zile ». Dimitrie Liubavici era nepotul luiBojidar Vucovici, fost voievod al Muntenegrului; invatase rneste-sugul tiparului la Venetia, in tipografia pe care acesta din urmàvi-o intemeiase acolo, dupä ce fusese nevoit sä-si päräseascä tara.Tot cu matricele lui Liubavici, sub directa lui supraveghere si cuajutorul a doi ucenici, Oprea i Petre, apare in 1547, in timpullui Mircea Ciobanul, un Praxiu sau un Apostol slavonesc. Tiparuldurase exact sapte luni de zile, dela 18 August pänä la 18 Martie,« in cetatea de scaun Targoviste ». Mesterul tipograf roagä « petoti care... vor citi sau copia (lucrarea lui), daeä va fi ceva gre-sit, in numele iubirei care Christos sä indrepteze, iar pe noi ceice am muncit sä ne binecuvinteze si sä nu ne blesteme, pentruan'a scris Duhul Sfânt, nici Inger, ci mänä päcdtoasä i muritoare . . . »La sfärsitul epilogului este un criptogram de 29 de litere care,intocmai ca si acela al Psaltirei clieiane, n'a putut fi descifratpänä acum. Din acest Praxiu sau Apostol s'a tipärit si o editiepentru Moldoveni, scotändu-se foaia cu numele lui Mircea si men-tionându-se in schimb acela al « Domnului Io Iliascu voievoda mamei sale Doamna Elena ». E vorba de Ilia§ Rams §i de mamalui, Elena Bares. Cum §tim c6 fiica acestuia, Chiajna, a fost sotialui Mircea Ciobanul, se poate ca indemnul tipäririi unei editiipentru Moldoveni sä fi pornit de aici. Alte tipärituri de ale luiLiubavici nu mai cunoastem. Urmeaz6 apoi iaräsi un intervalde data aceasta numai de zece ani in care se pare cà nu s'amai tipärit nimic. Abia in 157 se reia lucrul, sub un nou metertipograf, care ocupà un loe insemnat In cultura româneasa. Ediaconul Coresi. Asupra originii i familiei acestuia n'avem stiriprecise. Numele e grecesc-italienesc: In insula Chios se constatainteadevar, In veacul al XVI-lea, o familie care se numea astfelCoressi (KopcaaaL). In Muntenia, constatAm un diac sau un grd-mätic cu acest nume intre 1527 si 1538; fiul säu, logeätul Coresiapare In documente intre 1560 si 1581. Diaconul Coresi, tipo-graful, deosebit de acestia doi, se pare ea' era Tärgovistean de fel ;el avea un fiu, erban, care in 1560, se afla la Brasov si care adeprins si el mestesugul tatälui säu.

Activitatea tipografic6 a lui Coresi c "At se cunoaste astäzia durat 27 de ani, dela 1557, cAnd publia, la Brasov, un Octoih

www.dacoromanica.ro

'rIPARUL 601

mic §i cand incepe, la 8 Iulie, la Targovi§te, lucrul Triodului- Pen-ticostar §i pand in 1583 cand impreund cu un tovard§ al sdu, Mä-nrtild, scoate un Evangheliar slavonesc. E cea mai lungd §i maiintensd activitate tipografieä din cate cunoa§tem in tdrile noastreOnd in veacul al XIX-lea. Dar insemndtatea lui nu std. atat Infaptul cà a publicat, timp de aproape trei decenii, un numdrinsemnat de cdrti, cat mai ales in imprejurarea cd este un inovator,tipärind in romcinefte. Intr'adevdr, cu exceptia Catechismului lute-ran, apdrut la Sibiiu in 1544 §i din care nu ni s'a pdstrat nici mdcarun exemplar, nu se mai tipdresc pand la Coresi, cdrti in limbaromând. In bisericd §i in cancelarie limba oficiald era cea slavd;de aceea tipdriturile anterioare fuseserd toate fdcute in slavo-ne§te. Coresi rupe cu traditia §i eld putintd preotilor sd facd slujbain romane§te. E un japt de cea mai mare insemnlitate in viala popo-rului nostru.

Prima lui tipdriturd a fost, dupd cum am spus mai sus, unOctoih mic, adicd o carte de cantece biserice§ti, In limba slavä.Din epilog afldm cà ea era destinatd celor doi domni contemporani,lui Pdtra§cu Vodd al Munteniei §i lui Alexandru Ldpu§neanu alMoldovei. Sub raportul tipografic, Moldova stà in urma celor-lalte tari romane§ti. In timp ce in Muntenia, tiparul existd Incádela inceputul veacului al XVI-lea, in timp ce in Ardeal 11 con-statdm, in acela§i secol, intr'o serie intreagd de ora§e, in Moldovael nu se introduce decat sub Vasile Lupu, a§a dar mult mai tar-ziu. Pldnuia Despot Vodd, pe langä alte lucruri mari, sd facd §io tipografie ; n'a ajuns lug sd realizeze acest plan. A§a hick',domnii dela Suceava §i dela la§i au fost nevoiti sd suplineascdin felul acesta, prin comenzi fdcute la Targovi§te §i Bra§ov, lipsaunei tipografii proprii. Nici insä sub acest raport nu existä ocontinuitate: in afard de cele cloud arti amintite, Praxiul luiIlia§ Rare§ §i Octoihul lui Ldpu§neanu, nu se constatd, cel putin,pand acum, alte arti comandate de Domnii Moldovei saudestinate lor.

In acela§i an in care apärea Octoihul, Coresi incepea §i lucrulunui Triod-Penticostar. Tiparul a durat aproape un an de zile,dela 8 Iulie 1557 pand la 1 Iulie 1558, §i s'a fdcut « In cetateade scaun Targovi§te ». In prefatä, Coresi spune cd a fost ajutatde « zece ucenici ai mei ». Dupd publicarea Triodului-Penticostar,

39*

www.dacoromanica.ro


Coresi se muta la Brasov, unde Isi incepuse de altfel activitateasa tipografiac si unde erau, In acea vreme, conditii deosebitepentru o asemenea activitate. Inteadevar, Ardealul se afla lndataduph o mare transformare religioasa. Reforma lui Luther gasiseun teren minunat printre Sasi si acestia se grabisera A. imbrkti-seze noua confesiune. 0 parte dintre Unguri procedase la fel. iunii si ceilal%i cautau acum SA faca prozeliti, sa raspandeasca nouaconfesiune; era natural sa se gAndeasca la cei cari alcatuiau majo-ritatea populatiei Ardealului, adica. la Romani. Aveau, in pro-paganda lor, un argument impresionant: acela ca slujba biseri-ceasca sa se faca In limba poporului, in rorraneste asa dar, iarnu In slavoneste ca pana atunci. Preotii nostri din Ardeal inte-lesesera dela inceput, dela primii pasi ai protestantismului prin-tre Sasi, insemnatatea acestui fapt si Incepusera, cu dela ei putere,sa traduca textele bisericesti. Asa incat, atunci cand s'a stabilitCoresi la Brasov, existau traducen i românesti, unele chiar In atedouà sau trei redactii, dupa mai toate car-tile sfinte. A tipariaceste traducen, a usura prin urmare raspandirea printre Romaniidin Ardeal a textelor bisericesti In limba nationala, potrivit nou-lui principiu al Reformei, era pentru Sasi un mijloc excelentde propaganda si putea sä fie, In acelasi timp, si o al acere. Fiindcadin vanzarea unui fluidal' mai mare de &aril putea sa rezultesi un beneficiu apreciabil. lata de ce primarul Brasovului si, Inacelasi timp, fabricantul de }Artie Hans Benkner, se intelesecu Coresi care tiparise deja mai lnainte, in 1557, o carte In acestoras, sa se stabileasca aci si sa scoatà o serie de texte bisericestiIn romAneste. Inceputul l-a Merit in 1559 un Catechism hiteran,purtand titlul de « Intrebare creqtineascli». Ce raport exista intreacest catechism si celalalt dela Sibiiu, din 1544, nu putem stipentru motivul cà nu cunoastem cuprinsul acestuia. Faptul canu s'a pastrat niciun exemplar mäcar din tipäritura dela Sibiiu,e cu atat mai dureros, cu cat e vorba de prima tipeiriturii in romd-neVe. Dintr'o insemnare contemporana stim cá pentru imprimareacatechismului deia Sibiiu s'a platit de catre sfatul orasenesc 1florini; o alta stire contemporana ne asigura ch. In timp ce uniipreqi români 11 cumpara, considerandu-1 ca pe o carte « &Arita »,altii «11 dispretuesc deadreptul ». Era naturál ca si prirnul textromânesc tiparit in Brasov sa fie tot un catechism, de vreme

www.dacoromanica.ro

ce era considerat ca cel mai indicat mijloc pentru familiarizareaRomânilor cu InvAVáturile noii confesiuni, pentru Inceputul pro-pagandei. In anul urmator (1560), §i anume In ziva de 3 Mai,Coresi ajutat de Tudor diaconul pune sub tipar prima Evan-ghelie In rornâneW. La 30 Ianuarie 1561, a§a dar in mai putinde noud luni, lucrul era gata. In epilog, ni se aratà motivul pen-tru care s'a facut tipdritura: « Am scris aceste sfente cArti deinvglaturä spune editorul, « jupanul Hanä'§u Beagneru de InBra§ov » s5. fie popilor rumâne§ti sd inteleagà, sd Inveate Ru-mtmii cine-s cre0ini cum grAia0e 0 dal-AA Pavel apostolul &AreCorinteani... : In sfanta bisearicä mai bine e a grai cinci cuvintecu inteles deck 10 mie de cuvinte neintelese in limb6 striinà ».Prin urmare « toti sfenti pärinti, oare vlAdici, oare episcopi, oarepopi, In cdrora mânä va veni aceste cdrti cre0ine0i » sä nu segrAbeasa. vdzAnd cd nu-s in slavone0e sau in grece§te 85.le « skluiascd » adicd sd le osandeascä , ci mai Inainte sä leciteasa Apelul dela urmd era necesar mai ales pentru cei dinTara Romaneascä 0 din Moldova, unde slavonismul In bisericaera Intdrit §i prin slavonismul din cancelaria domneasa E sem-nificativ, de altfel, a.' toate cgrtile In românefts s'au tiparit pan6la 1637 numai in Ardeal, niciuna dincoace de Carpati.

Doi ani dupd aparitia Evangheliei, Coresi scoate un « Lucruapostolesc» sau « Praxiu», iar In 1564 alte cloud tipärituri anumeTdlcul Evangheliilor §i un Molitvenic. Interesant e epilogul TA1-cului, In care Coresi spune a a tipdrit mai Inainte « Treteevan-ghelul 0 Praxiul rumanea§te; dupd aceaia, deaca am vgzut jela-niea a multi preuti de tAlcul evangheliilor, cum sä poatd 0 eipropovedui 0 a spune oamenilor Inväldturà dupà cetitul Evan-gheliei, a§a am aflat aceste talcure ale Evangheliilor pre Dumi-neci prespre an, scoase de in scriptura prorocilor §i apostolilor0 celor sfinti pàrinti. i deac'am cetit, bine am ispitit 0 socotit0 am aflat &A toate tâlcuesc, adevereazd 0 int'dresc cu scripturasfantä 0 mie tare präcurd 0 am scris cu tipariul voao fratilor... ».La urrnà de tot, Coresi adaogd cä « banii pre acest lucru adicapentru tipar induratu-se-au a da jupAnul Foro MicIdu§». Evorba de ungurul Forró Miklós, protestant 0 el, care voiasd contribuie In felul acesta la r6spandirea Reformei printreRomâni.

TIPARUL 603

www.dacoromanica.ro


Un alt text bisericesc important tiparit de Coresi In roma-nWe e Psaltirea. Ea apare in 1570; la 6 Fevruarie incepuse lu-crul, la 27 Mai era gata. Explicatia asupra tipäririi in limba natio-nala o gasim in epilog: « Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconul Coresi,deaca vazui ca. mai toate limbile au cuvantul lui Dumnezeu inlimba lor, numai noi Romanii n'avarnii §i Hristos zice: cine cite§te

inteleaga... » deaceea « inceputu-se-au 4 se serie aceste sfentePsaltiri ». Trebuie relevat faptul ca, de data aceasta, cheltuialatiparului nu mai era acoperita de altcineva, ci privea direct peCoresi. In acela§i an apärea §i un Liturghier românesc. Urmeazaapoi o Pravda romaneasca (1570-1580), o Psaltire slavo-romdnei,a§a dar cu textul In ambele limbi (1577) i o Cazanie sau oghelie cu inyttfeiturei, aparuta la Brarv, la 28 Iunie 1581. Avandca izvor o lucrare bizantina a patriarhului ecumenic loan al XIV-leadin Constantinopol (1334-1347), aceasta Cazanie e ultima tipO-ritura In române§te a lui Coresi. Spunem In romane§te, deoarecepe langa seria de texte de mai sus, harnicul diacon a mai tiparito alta serie in slavone§te, continuand deci, sub acest raport, peMacarie i Liubavici. Tipariturile lui In limba slava cuprind:Eyangheliarul din 1562, Sbornicul sau culegerea de Minee din1568, Octoihul, In douà parti, din 1574-1575, Psaltirea din 1577

pe aceea slavo-romana din acela§i an am amintit-o mai susTriodul (cantarile de postul mare) din 1578, Eyangheliarul din1579, la care a lucrat i Mariana, Sbornicul din 1580 §i un al treileaEyangheliar, din 1583, ultima tiparitura a lui Coresi. Dintre car-tile lui In bimba slava, Sbornicul din 1580 a apärut la Sebe§ulSasesc, iar Evangheliarul din 1562 la Bra§ov ; la celelalte nu seindica locul aparitiei. In 1588, fiul lui Coresi, erban, tipare§te,tot la Bra§ov, un Liturghier slavonesc, ispravnic » adica zicemnoi supraveghetor, poate i initiator, fiind « Pop Mihai », unRoman din « aceea§i cetate a Bra§ovului ». In epilog e amintitatât domnul Tarn Romane§ti « Io Mihnea voievod » cat i « voie-vodul Ardealului... Batar Jigmon » (Sigismund Báthory). E sem-nificativ faptul ca se constata' §i in acest domeniu, al tiparului,repetate legäturi intre -pride romane§ti. Car* imprimate inteunadin tari circula §i In celelalte; uneori, a§a cum am aratat maiinainte, se §i spune cá o parte din exemplare sunt destinate dom-nului din tara vecina. E Inca un element care contribuie la

www.dacoromanica.ro

pAstrarea unitàii romeinefti de o parte 0 de alta a Carpatilor. Darmai e ceva. Tipäriturile lui Coresi formeaz6 inceputul limbii noastreliterare; prin faptul ca ele se rOspandesc pe intreaga fatà a ph"-mantului românesc, i a§a se va intampla i cu tipOriturile urm4-toare din veacurile XVII 0 XVIII, aceastà limba are un caracterunitar, e inteleasei pretutindeni. Iatà de ce aparitia cärtilor roma-ne§ti ale lui Coresi constituie un fapt esential nu numai pentruveacul al XVI-lea, dar pentru intreaga noastra istorie.

Aläturi de actiunea de propaganda a Sa01or, cari cOutau 86atragä pe Romanii din Ardeal la protestantism, a avut loouna a Ungurilor. Ace§tia adoptaser5. i ei Reforma, dar nu urmaupe Luther, ci pe Calvin 0 se despOqiserà de Sa0 in urma hotà-ririi dela Turda (1564). Avand i puterea politicä in mara, Unguriise &Ides° sà atragd la calvinism pe Romani; in acest scop, lenumesc episcopi calvini i dispun sä* se facä slujba in romane§te.Primul episcop calvin sau « superintendent » cum i se spunea, afost vrädica Gheorghe de Stingeorz, numit in 1566. El nu izbute0esh" converteasc6 ing pe ai sai. Nici urmagul sOu Pagel Turdaf(Torda,y), numit in 1568, n'are mai mult succes. Preotii ortodoc0refuzau asculte, nu le plOteau däri, nu se strangeau la sinoade.Totu0 aceastä propaganda" calvinA n'a rArnas fär6 nicio urmare:ei ii datorim cateira tipOrituri romane§ti in Ardeal. In primul rand,o Carte de dintece cuprinzand §ase bucAti in proz6 §i §aptezeciIn versuri care se cantau, dupä norma calving", nu numai in bise-rici, dar 0 in §coli. Versurile sunt stangace; se resimte influentaoriginalului ungar dupà care au fost traduse. AceastO Carte deantece s'a tipOrit la Oradea, intre 1570-1573; n'avem niciun

exemplar complet ; s'a pOstrat ins'a o copie manuscrig completd,din 1642. Mult mai importantà este cea de a doua tipäriturà,unoscutO sub numele de Paliia dela Ord Vie, dupà ora§ul in care

a apOrut, in 1582. Cuprinde traducerea in romane§te, a primelordouà cArIi ale Bibliei: Geneza §i Exodul. Din prefatà aflAin ca-traducerea « cu mare munch" ... den limb6 jidoveascO i greceascA

sarbeasch" » s'a fdcut din indemnul i prin silina lui « TordafMihaiu, ales piscopul Romanilor in Ardeal » 0 a unui grup alc4--tuft din « Herce iFtefan, propoveduitoriul Evangheliei lui Hs. in.ora§u CavOran ebeului (Caransebe§1), Zacan Efrem dascalulde dOscalie a ebe§ului... Peftifel Moisi propoveduitorul Evan-

TIPARUL 605

www.dacoromanica.ro


gheliei in oravul Logojului vi... Achine protopopul varmigieiHenedoriei... » De tipar au avut grija erban diacul « metermare a tiparelor » i Manen diacul. Ei Indeamna pe « fratii ro-mani » sä citeasca aceste carti ale Bibliei « cà yeti afla intru jalemargáritariu scump i vistieriu nesfárvit, cunoavte-veti folosul bu-neatilor vi plata pacatelor dela Dumnezeu... ».

In rezumat, nici Saii, nici Ungurii n'au izbutit sà clinteascape Romanii din Ardeal dela dreapta eredintä ; au inlesnit Insg,prin propaganda lor, aparitia primelor carti in romaneste.

In afarä de tipariturile lui Coresi, mai constatam In Ardeal,In veacul al XVI-lea, o alta serie de tiparituri, datorite diaculuiLorinf. Amanunte despre viata acestuia nu avem. *tim numaia lucrat la Bravov vi la Balgrad adia la Alba-Julia i ea' av eain anul 1567 patru ucenici pe langä el. Se cunosc astazi patrutipárituri ale diacului Lorint ; toate sunt in limba slava. Cea din-tai e un Octoih, apArut la Bravov in 1567; lucrul a durat dela 20Ianuarie pá'nä la 20 Iunie. Urmeaza apoi o Evanghelie In 1570,o Psaltire intre 1577 vi 1580 vi in sfarvit, o nouà Evanghelie, in1579 pentru care obtine vi un privilegiu de exclusivitate dela Sigis-mund Báthory in sensul ca « nimenea sä nu indrazneascrt a otipari din nou » timp de 30 de ani. Nu vtim cui se datorevte Evan-gheliarul slavo-romd n, zis dela Petrograd ; se pare insa ca a fosttipärit In Ardeal, spre sfarvitul veacului al XVI-lea, poate in1580. Limba pare mai nouà ; literele difera de ale lui Coresi.

La Peri, in Maramurev, In vechea mänästire intemeiata devoievozii Balita vi Drag, se constatä' o tipografie pe la jumatateaveacului al XVI-lea. Poate ea aci s'a tipärit Tetraevanghelul slaydin 1546, descoperit i descris de curand.

N'am da, In sfarvit, o icoana completa a tipariturilor din Ardealcare ne privesc, daca n'am pomeni i cateva carti, serse In altelimbi. Citàm, in primul rand, ca mai veche, Rudimenta cosmogra-phica a lui Iohannes Honterus, tiparita. la Bravov, In 1541, cuprin-zand vi 10 harti, dintre care una Infativeaza 'raffle Romanevti. Suntmentionate oravele: Tergouista, Brayle, Felsinum (Fälciu, vine Indreptul acestuia pe Prut!), Soczauia, Kilia, Cibinium (Sibiu),Corona (Bravov), Bistricia, Varad (Oradea). Cate un ora, nenumit,e pus In Dobrogea, mai la nord de Vara, In Oltenia vi In Ardeal.In Moldova stint douä orave nenumite, unul la varsarea Bistritei,

www.dacoromanica.ro

TIPARUL 607

deci Bacaul, altul pe Siretul inferior, aproape de värsarea InDungre. La 1550 apare la Cluj, prin ingrijirea preotului GasparHeltai, o lucrare intitulatä « Ritus explorandae veritatis . . . », cu-prinzand procesele verbale ale asa numitelor « probe cu fierulrosu » tinute In fata tribunalului Capitolului din Oradea tare anii1208-1235. Printre cei cari vin la judecatà, multi poartd numeromanesti: « Bogdan, Buhus, Comsa, Crachun, Dan, Fata, Iancupristaldus, Leka, Man, Micu pristaldus, Mogus, Naluc, Neucavaivoda, Voda filius Farkasii, etc., etc. Satele se numesc: Beneavilla, Kenez, Pescera, Velchea, etc. Tot la Cluj, peste patru ani,adic:4 in 1554, apare Cronica in ersuri a lui Sebastian Tinod Incare sunt amintite evenimente istorice care ne privesc ; astfel serelateazà nävdlirea lui Ilia§ Rare§ in Ardeal, in toamna anului1550, apoi lupta victorioas6 cu Turcii la Hateg, In 1553;derea lui Mailath la Fagäras si altele. Genealogia In multelocuri fantezistà a lui Despot, viitorul domn al Moldovei, setiOreste la Brasov in 1558, sub titlul: « Arbor Illustrissimae.Heraclidarum familiae, quae et Diasorina, Basilica ac Despoticavocatur. ». Merità sd fie semnalatà de asemenea Istoria Regelui.Mateiaf (Historia Inclyti Matthiae Hunyadis, Regis Hungariae...)de Gaspar Heltai, alcAtuit4 dupà Bonfinius si ap6rutà la Cluj In1565. Spune cà tatal lui Iancu de Huniedoara ar fi fost Impà-ratul Sigismund, mama ing Rom'anc6 (« mater autem Valacha »),vorbeste de Vlad Tepes, de campania impotriva lui stefan celMare si de lupta dela Baia In care Mateias a fost rànit (« Mathiasrex vulneratus »). Gam de asemenea Cartea de cdntece istoriceadunate si tipärite tot de Gaspar Heltai si tot la Cluj, in 1574_In acelasi oras apare peste 10 ani o lucrare fàr'ä nume de autorstim insd cd el este Volfgang Kowachoczy, cancelarul Transilva-niei intitulatd « Dialog despre administratia Transilvaniei » (Deadministratione Transylvaniae Dialogus). Cuprinde, intre altele, oremarcä interesantà despre num6rul mare de cuvinte de originelatin6 din limba românä, mai multe dec"at in limba italianà. Lucra-rea a fost cunoscutà de Miron Costin care o si citeag In opera sa# De Neamul Moldovenilor ». Un loo deosebit ocupà cartea Ita-lianului Marcell° Squarcialupi « Des pre originea ci curgerea izvoa-relor fi a fluviilor ». (De fontium et fluviorum origine ac fluxu),apArutä la Cluj in 1585. Ea ne intereseazg prin dedicatia de aproape

www.dacoromanica.ro


7 pagini adresatä lui Petru Cercel, In care gasim o suma. de datedespre voievodul muntean, despre cultura acestuia (cuno§tea 6sau 7 limbi straine I), despre calatoriile lui in Europa, despreaducerea apei la Targovi§te, fertilitatea campiei muntene, etc.Menlionam, in sfar§it, doua. bro§uri apärute la Cluj, una in 1595(« Brevis Enarratio Rerum a Serenissimo Transylvaniae- Prin-cipe Sigismundo, anno MDXCV gestarum »), alta in 1596 in carese povestesc evenimentele din 1595, exped4ia din acest an impo-triva lui Sinan Paa. Autorul celei dint/Ai brquri, loan Iacobin,notarul oraplui Cluj, a rasotit in calitate de secretar pe SigismundBáthory in expeditia amintitä.

Fata de Tara Romaneasca, unde e numai o singura tipografieMoldova n'avea niciuna Ardealul sta mult mai bine. Consta-tam tipografii In Bra§ov, In Sibiu, In Cluj, In Alba-Iulia, In Ora-dea, in Ora§tie, In Sebe§ul Sasesc. Toate ora§ele mai insemnateI§i aveau a§a dar tipografia lor. Faptul se explica nu numai printr'ovial4 urbana mai desvoltata, mai infloritoare, dar §i prin bogatiamai mare de acolo, inceputd §i sporita In buna parte pe spatelenostru, i apoi prin imprejurärile speciale provocate de raspan-direa Reformei.

BIBLIOGBAFIE

Starea ealturali. I. 1. N. IORGA, Istoria literaturii rorndnefti: I. Lite-ratura popular& Literatura slavona. Vechea literatura religioas& Intdii cro-nicari (-1688), ed. 2-a, Bucuresti, 1925, 400 p. in 80; 2. MICHEL LASCARIS,Joachim, métropolite de Moldavie et les relations de l'église moldave avec lePatriarcat de Fed et l'Archeveché d'Achris au XV-e siècle, Bucuresti, 1927,32 p. in 8°; (extras din Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., t. XIII (1927); 3. N.CARTOJAN, Càrçile populare in literatura romaneasai. Vol. I: Epoca in-fluenhiii Bucuresti, 1929, VIII + 271 p. in 80; 4. SEXTIL PUS-CARIU, Istoria literaturii romane. Epoca eche, ed. 2-a, Sibiu, 1930, 263p. in 8°; 6. P. P. PANAITESCU, La littérature slavo-roumaine (XV-e XVII-esiècles) et son importance pour l'histoire de littératures slaves, Praha, 1931,

112 p. in 80; 6. OVID DENSUSIANU, Histoire de la langue roumaine, t. I. Lesorigines, Paris, 1901, TXXI + 510 p. in 8°, t. II, fasc. I, Paris, 1914,160 p. in 80; 7. AL. ROSETTI, Limba romanii in secolul al XVI-lea, Bucu-re§ti, XVIII + 158 p. in 80; 8. IOAN BIANU i NERVA HODOS, Bibliografia

www.dacoromanica.ro

romdneascd veche 1508-1830, t. I, 1508-1716, Bucuresti, 1903, IX -F 572p. in f°; 9. A. VERESS, Bibliografia romtind-ungard, vol. I. Romdnii in lite-ratura ungard f i Ungurii In literatura romxind (1436-1780), Bucuresti,1931, XXXII -F 367 p. in 80.

10. I. BOGDAN, Vechile cronice moldovenesti pdnei la Urechia. Texteslave Cu studiu, traducen i f i note, Bucuresti, 1891, XIV .-1- 292 p. in 4°; 11.I. BOGDAN, Cronice inedite atingettoare de istoria Romdnilor, Bucuresti,1895, XII + 206 p. in 40; 12. OREST TAFRALI, Poema lui Gheorghe Pala-mide. Des pre vieata lui Mihai Viteazul, scrisd in 1607. Studiu critic fi tra-ducere, Bucuresti, 1905, 47 p. in 4°; 13. I. BOGDAN, Letopisetul lui Azarie,In An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., t. XXXI (1909), p. 57-216; 14. D.RUSSO. Sta vrinos vistierul f i Gheorghe Palamed, In Cursul de Istoriografiegreco-romänd, tinut In 1919-1920; 15. I. MINEA, Letopisete moldoveneftiscrise slavoneste, Iasi, 1925, 184 p. in 8° (Extras din Cercet. Ist., I); 16. I.VLADESCU, Izvoarele Istoriei Romdnilor. Letopisetul dela Bistrita qi Leto-pisetul dela Putna, Bucuresti, 1926, 138 p. in 8°; 17. VASILE GRECU, Ori-ginea cronicilor romdnesti In Omagiu lui I. Bianu, Bucuresti, 1927, p. 217223; 18. DR. OLGIERD GORKA, Kronika czasów Stefana Wielkiego Mol-dawskiego (1457-1499), In Memoriile Academiei din Cracovia, 1931, 121p. in 8° (vezi i traducerea In româneste a acestei lucrdri, In Rev. Ist. Rom.,IV (1934) si VVI (1935-1936); 19. P. P. PANAITESCU, Cronica moldo-polond, In Rev, 1st. Rom., I (1931), p. 113-123; 20. IULIAN *TEFANESCU,Epopeea lui Mihai Víteazul in lumea greco-ruseascd in secolii 17 si 18, InRev, Ist. Rom., IV (1934), p. 141-174; 21. ION CONST. CHITIMIA, Cro-nica lui yStefan cel Mare, In Cercet. Lit., III, 1939. p. 219-293 si acelas,Cronica lui ,,Stefan cel Mare. Versiunea germand a lui Schedel, Bucuresti,1942, 72 p. in 80; 22. N. CARTOJAN, Istoria literaturii romeine vechi, vol. I,Bucuresti, 1940, 95 p. in 8°.

23. D. RUSSO, Studii bizantino-romdne, Bucuresti, 1907, 52 p.in 8°; 24. STOJAN ROMANSKY, Mahnreden des walachischen Woywoden NegoeBasarab an seinen Sohn Theodosios. Inaugural-Dissertation zur Erlangungder Doktorcviirde der philosophischen Fakultdt der Universität Leipzig, Leipzig,1908, p. 113-194, in 8° (extras din Jahresb. Leipzig, XIII); 24. D. RUSSO,0 noud carte asupra Inväteiturilor lui Pseudo-Neagoe, In Studii f i Critice,Bucuresti, 1910, p. 1-16; 25. I. LUPA$, Doi umanivi romdni In secolul alX VI-lea, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. VIII (1927-1928), p. 117-145;27. I. LUPA, « Chronicon Dubnicense despre yStefan cel Mare, In Mem. Sect.1st. Acad. Rom., t. X (1929), p. 353-364; 28. D. RUSSO, Studii istoricegreco-romdne, opere postume, t. I, Bucuresti, 1939, IX + 350 p. in 8°.

29. A. FIEDION, Contributiuni la Bibliografia veche romdneascd, InDacorom., V (1927-1928), p. 601-604; 30. N. IORGA, Octoihul diaculuiLorint, In Mem. Sect. Ist, Acad. Rom., t. XI (1930), p. 201-204; 30. LU-CIAN PREDESCU, Diaconul Coresi. Bucuresti, 1933, 104 p. in 8°; 32. DANSIMONESCU, Diaconul Coresi. (Note pe marginea unei ceirti), Bucure$ti,1933; 21 p. in 8°; 33. DAN SIMONESCU, Un octoih al lui Bojidar Vucovici

BIBLIOGRAFIE 609

www.dacoromanica.ro

610 LITERATURA VEC HE

la noi i legdturile acestuia cu tipografia rornd 'teased, In Rev. 1st. Rom., III(1933), p. 227-233; 34. DAMIÁN P. BOGDAN, Contribufiuni la bibliografiaromdnectscd yeche, tipdrituri dintre anii 1546-1762 necunoscute la noi, Bucu-resti, 1938, 11 p. in 8° (Extras din Biserica Ortodosd Romänd, LVI); 35. V.GREcU, Iworul principal pentru cartea cu invd(cIturei a Diaconului Coresidin 1581. Omiliile patriarhului Caleca (1334-1341), Bucuresti, Acad. Rom.,Studii §i Cercet. XXXV, 1939, 166 p. In 80; 35. P. P. PANAITE KU, DerOktoich des Makarij 1510 und der Ursprung der Buchdruckerei in der Wa-lachei, In Sticlost-Forschungen, V (1940), 1, p. 47-70; 37. M. ROMANESCU,Zeta f i primele tipdrituri romdne,sti, Craiova, 1941, 10 p. in 8°; 38. CONST. C.GILIRESCIJ, Intdiele noastre tipdrituri In Din trecut, Bucuresti, 1942, p.235-244.

www.dacoromanica.ro

ARTARonVinul are intr'un arad deosebit simful

colorilor, at proportiilor, al nuanfelor. Con-tribulia noastrd la cultura omenirii a Jost intrecut mai ales in domeniul artei.

Cred a nu gre§i socotind drept una din caracteristicile popo-rului nostru simtul sdu artistic. Alexandri spunea c. « Romanul

näscut poet »; cel putin cu tot atäta dreptate dacä. nu cumai multä ar fi putut spune c6 e näscut artist. N'a§ vrea sä sevadä. In aceastä afirmare o exagerare patrioticä, §ovinistä, dinacelea care te fac sà atribui poporului tàu toate insu§irile. Daro examinare atentä a artei romane§ti, incepand cu locuinta §i cucostumul täränesc din regiunile mai ferite de influente sträine,trecAnd apoi prin bisericile §i mänästirile noastre acelea deleran din Ardeal, bisericile lui stefan cel Mare §i Petru Rare§,bisericile muntene din veacul al XVI-lea §i din epoca lui Con-stantin BrAncoveanu §i isprävind cu operile de artä §i arti§tiivremii noastre un Grigorescu, un Andreescu, un Luchian, unEnescu, face dovada acestei afirmatii. Romanul are inteun graddeosebit simtul colorilor, a/ proportiilor, al nuantelor. Contribu-tia noastrd la cultura omenirii, a fost, in trecut, mai ales In do-meniul artei.

Studiul artei populare se izbe§te de aceea§i dificultate ca §ial literaturii populare, In ce prive§tè determinarea cronologicä.E foarte greu sä fixezi vechimea unui tip de cask a unui tip deostum, a unui tip de scoartk De cAnd dateazd casa täräneascä

din regiunea podgoriei §i a rauntelui, desprinzändu-se albä dinverdele livezii sau al pädurii, cu cerdacul primitor, sträjuit destälpii de lemn, adesea migälos increstati? De &And e costumulSäli§tenilor, at:At de elegant, de aristocratic, lii Imbinarea celor

www.dacoromanica.ro

612 ARTA

douä colori, alb §i negru? Gaud s'a tesut hit& motivul scoarteloroltene§ti sau a celor moldovene§ti de peste Prut ? E tot a§a degreu de raspuns cum e de greu sà fixezi un inceput doinei saubocetului. Dar fatá de studiul literaturii populare, studiul arteipopulare mai prezintd Incà o dificultate, acela al lipsei aproapecomplete a produselor vechi. Pe de o parte dacä exceptäm cera-mica patina rezistentli a materialului din care ele se Meeau (lemn,panzä, '&16), dar mai ales imprejuriirile nefavorabile in care aträit neamul nostru sute de ani, avänd sà indure atätea

si rgzboaie, cu tot cortegiul lor de nenorociri: arden, jafuri,därämäri, au Malt ca sä nu avem produse vechi de artd popo-rang. In colectiile muzeelor sau particularilor cele mai multe suntdin veacul trecut; rareori cAnd gäsim cateva din veaculXVIII-lea, foarte rareori din al XVII-lea. Un inventar §i o descrierea acestor putine produse vechi de artä täräneascá, astäzi räspän-dite in atâtea pärtd, ar fi de cel mai mare interes. Va trebui apoiBA se cerceteze relatiile ce existä fare arta noasträ poporand §iaceea a neamurilor vecine, influentele reciproce. Fiindc6 §i in acestdomeniu, nu numai in arta cultä, au fost asemenea influente, dupäcum au fost influente in cuprinsul aceluia§i neam intre arta popu-lará §i arta cultà. Astfel, de pildà, se pare c6 bogätia in fir deaur §i de argint a costumului feminin din Murel §i Dâmbovita,somptuozitatea lui, e o urmare a influentei exercitate de costu-mele bogate ale sotillor de boieri dela curtea domneasc4, dupácum in portul täränesc din Valea Dunärii se vede influenta aceluiade pe malul drept.

In ce prive§te arta cultä, locul de frunte 11 ocupà." arhitectura§i anume arhitectura bisericeasca Locuinte particulare vechi nuni s'au pästrat ; nu mai vorbim de cele täräne§ti care se därAmau.§i se refäceau cateodatà de douà §i de trei ori In cursui aceleea§igeneratii, dar nici mäcar de cele boiere§ti, fäcute mai temeinic,din piatrà sau cArámidd; nu cunosc asemenea case boiere§ti caresá treacg, in mod sigur, de veacul al XVII-lea. i chiar acestea,,cum e de pildà cutare casä din Oltenia sau palatul brâncovenescdela Mogoraia, sunt f oarte rare. Bisericile §.1 mänästirile insä,prin caracterul lor sacru, fiind crutate, s'au pdstrat mai bine ;de aceea putem urmäri arhitectura bisericeasa pAnd in veacuial XIV-lea chiar. In strAnsä legaturd cu ea, putem urmäri apoi

www.dacoromanica.ro

alte ateva manifestäri artistice i anume in primul ränd picturabisericeascei, cu ramurile ei speciale, icoanele ci miniaturile, apoifeseiturile bisericefti, sculptura In lemn i lucrul metalelor pretioase.

Arhitectura bisericeascg. Primele noastre biserici, in epoca in-tunecatà a evului mediu, au fost de sigur de lemn. Din cativagoruni, cateodatà chiar dintr'unul and era deosebit de marea§a ne spune, de pildg, traditia intemeierii Mängstirii dinteunLemn, in Välcea se ridica sfäntul lAcaq. Pang i cuiele erautot de lemn, dintr'o esentä tare. Acoperipl se fäcea de §indriläde brad. i astäzi se mai pot vedea un mare numgr de asemeneabiserici de lemn pe tot cuprinsul pgmantului românesc. In ve-chiu/ regat sunt mai putine; citgm de pildg, biserica din Greimefti,in Valcea, datänd din 1.664, cu pisania in limba slavä, sgpatgtot in lemn, biserica din Socoteni (Dolj) ridicatg in 1.684 de Pätrume§terul, DrAgoiu me§terul i calla acestuia din urmg Lupul,precum i biserica din Star-Chiojd, in Prahova, cu o inscriptiedela inceputul veacului al XVIII-lea (vezi fig. 129). In Ardeal,numgrul lor e considerabil; in 1927, existau Ina 1274 de ase-menea biserici de lemn, unele de o remarcabilg frumusete. Ger-manul Kurt Hielscher in albumul sgu cu aspecte caracteristicesau reprezentative pentru Rorania, apgrut in 1933, reproducenu mai putin de 6 biserici de acest fe!. Turnul ata de inalt §iascutit al bisericii din Fildul de sus (Cluj), prevgzut la bazà cu uncerdac i cu patru turnulete la colturi, este o adeväratä capodo-perg a genului (vezi fig. 130). Minunate sunt i bisericile din Cuhea,kid i Oncefti, in Maramure§, din Seini in Samar, din Povtga(Turda) unde cerdacul este dublu, din Rieni (Bihor) sau din &Is&reibeasca (Huniedoara). Ele impresioneazg prin caracterul lor svelt,prin indrgzneala turnului care Buie, para., la cer.

Au mai fost i biserici sdpate in stall* in locuri ferite sau greuaccesibile. A§a de pildg, ni s'a pästrat Biserica dela Cetatea Darn-bovitei (Mu§cel) avänd zugrävit ca ctitor pe Nicolae AlexandruBasarab, datänd deci din veacul al XIV-lea. Mai este apoi bise-ricuta « Corbii de piatrg » pe malul stäng al ligului Doamnei,la vreo cincizeci de kilometri de Pite§ti, precum §i aceea a mg.ng.-stirii Bistrita din Oltenia, situatä inteo pe§terd din apropiere ; casä" ajungi pang acolo, trebuie sà treci « printr'o subteranä. strämtä§i joasg. ».

ARHITECTURA BISERICEASCA 613

www.dacoromanica.ro

Fig. 129. Biserlea de lema din Star-Chlojd (jud. Prahova).

9.!

5 ° 111U

p"

L°: .

www.dacoromanica.ro

Fig. 130. Biserica de lemn din comuna Fildul de sus (Clun.

40

ARHITECTURA BISERICEASCA 615.

www.dacoromanica.ro

616 ARTA

Primele constructii biserice§ti de zid, atat in Muntenia cAt."4In Moldova, dateaza din veacul al XIV-lea. Nu e cu desAvAr§ireexclus sà fi fost altele §i mai inainte, numai eh istoria nu pds-treazA amintirea lor. In Muntenia, cele mai vechi lAca§uri sunt:Biserica lui Negru \Todd din CAmpulung, Biserica DomneascA. dinCurtea de Arge§, SAn Nicoarà din aceea§i localitate §i bisericilemAndstirilor Vodita, Tismana, Cozia, Cotmeana i Snagov. In Mol-dova, e Biserica Sf. Nicolae dela RAdAirti, unde se aflà mormin-tele primilor voievozi, apoi Biserica SfAnta Treime dela Siret,Biserica Miräuti din Suceava §i Biserica Män5stirii Neamtului.Peste munti, cea mai veche clAdire bisericeased de zid a noastrà,a Romanilor, este, se pare, biserica din Streiu, in Huniedoara, acArei picturä ar data, dupä spusele speciali§tilor, din 1200-1233.

Vine apoi biserica din Santa MAria-Orlea, tot in Huniedoara,pictatA pe la sfar§itul veacului al XIII-lea inceputul celui deal XIV-lea. Dintre celelalte biserici ale veacului of XIV-lea (vezimai sus, p. 318-320), trebuie mentionatà in sfAr§it, aceea, dis-pärutA astAzi, dala Peri (Maramure§ul ungar), ctitoria voievozilorBalttà §i Drag, consacratà ca stavropighie a Patriarhiei din Con-stantinopol, In August 1391.

Primele biserici de zid din Tara RomAneascA §i din MoldovadatAnd abia din veacul al XIV-lea, fiind a§a dar dinteo vremechild atAt stilul bizantin cât §i acela zis gotic ajunserà la o remar-cabilA inflorire, bogAtie §i varietate, era natural ca ele sA fi fostinfluentate de aceste cloud mari stiluri, A. fi imprumutat delafiecare o serie intreagA de elemente. Din capul locului, trebuies'A spunem cA influenta bizantinA este preponderen* ea se va-de§te nu numai in forma §i impArtirea clAdirii, dar §i in tehnicaconstructiei §i in decoratia interioarA (picturä). Preponderentainfluentei bizantine e de altf el cu totul normald, noi fiind orto-doc§i; dacg am fi fost catolici, atunci trebuia ad' ne a§teptämla o influenVA covAr§itoare a stilului zis gotic. Am imprumutattotu§i §i dela cesta; dovadd, bisericile Moldovei. In Tara Roma-neascA, a fost, in veacul al XIV-lea, o ofensivA catolicA; ea n'adat insA rezultate importante §i durabile, n'a putut impune niciforma de cult, nici stilul constructiilor. E adevArat cà prima bise-rich'. din CAmpulung, aceea ale cArei temelii se mai observA Inc&sub actuaba bisericA a mAnAstirii lui Negru Vod'A, avea planul

www.dacoromanica.ro


romanic, alcatuit dinteo nava central a doua laterale, despar--tite prin randuri de stalpi. Cea de a doua biseria insa a fostdad' dupa planul bizantin, In forma de trefla, cu abside laterale.Suntem In fate unui caz cu adevarat simbolic, concretiand luptaIntre cele douà influente. i la Turnu-Severin s'au descoperiturmele unui altar de factura gotia, având urme de contraforturi.Tot influenta apuseana. dovede§te §i Cetatea zisa a lui NegruVoda de pe Arge§, turnul zis al lui Sever, In realitate medieval,din Turnul-Severin §i, pare-se, §i ceea ce a mai 'lines atatde putin din Palatul Domnesc dela Curtea de Arge§, orientatCu fate spre nord, iar nu, a§a cum se obi§nue§te la noi, spre sudsau est. Toate aceste realizari, de inceput, au fost covar§ite deinfluenta bizantind care, In Tara Romaneasca, devine exclu-sivd, iar In Moldova preponderenta.

Sub numele de influenta bizantina trebuie sà Intelegem insaun complex Intreg de elemente, de origine de multe ori cu totuldiferita, §i alcatuind realizari de tipuri diferite. E suficieftt depilda, sa spunem cá Sfanta Sofia din Constantinopol, BisericaDomneasa din Curtea de Arge§ §i biserica manastirii Dragomirnasau Trei Ierarhi apartin toate stilului bizantin pentru ca sa seyea' Indata ce diferente pot sh existe in cuprinsul acestui stil.Trebuie deci sá -tinem seama de nuante sau mai bine zis de tipuriatunci and vorbim de influenta bizantina. Vom deosebi astfelpentru primele timpuri ale arhitecturii muntene, inainte de cri-stalizarea celui dintâi stil muntean (mijlocul veacului al XVI-lea),nuanta sau tipul constantinopolitan, tipul sarbesc, tipul atonicsau al Muntelui Athos ; vom avea In vedere, de asemenea, apor-tul artei armene, manifestat In sculpturile §i ornamentele depiatra.

Tipul constantinopolitan este reprezentat prin Biserica Dom-neasca din Curtea de Arge§ §i prin biserica San-Nicoara tot deacolo. Planul acestor biserici e dreptunghiular, fara abside late-rale ie§ite In afarä. Ca material de constructie s'a intrebuintataramida §i piatra necioplita sau cioplita sumar. Procedeul deconstrue-tie e cel caracteristic bizantin: un rand orizontal de piatralegata prin mortar de var gras §i pietri§ marunt, dupa care ur-meaza mai multe randuri de caramida aparenta, apoi iar un randde piatra §i tot astfel pá'na la acoperi§ul turlei. Alternanta aceasta

400

www.dacoromanica.ro

618 ARTA

a materialului e de un deosebit efect estetic. Inceputà sub Basa-rab Intemeietorul, a§a dar in prima jurnätate a veacului al XIV-lea,Biserica Domneascd a fost terminatä de urma§ii sài, In a douajumätate a veacului. Pärerea, izolatä, a unuia dintre cercetätori,eä am avea de a face cu o constructie din veacul al XIII-lea §ic5.* picturile altarului s'ar fi terrninat in 1262, nu se poate admite,din lipsä de dovezi. Ceea ce s'a crezut a fi o inscriptie, searnäramai mult a ornament. Picturile bisericii Bunt remarcabile, prin-tre cele mai frumoase din intreaga ortodoxie §i. a§a de bine pa-strate 'flat nu-ti vine sà crezi tä au o vechime de peste cincisute de ani. Impresia generalá pe care o face Biserica Domneascadin Arge§ este aceea a unui monument arhitectonic exact propor-tionat, de o perfectä armonie. Ctitorie a primilor Basarabi, ea e-märturia trainica a inceputurilor fárii Romane§ti.

Cealaltà biserig de tip constantinopolitan, Sän-Nicoarà,dupa. traditie, de doamna Marghita, sotia lui Negru Vodà, esteastäzi ruinatà. Se observä bine alternanta rändurilor de piaträ§i de cärämidä. Turnul, puternic §i inalt, era fäcut insä numaidin tärämidg.

Tot acestui tip de biserici sau reproducând cel putin, uneleelemente caracteristice ale lui apartin §i. ateva läca§uri ziditemai tärziu, in veacul al XVI-lea §i al XVII-lea. E vorba de Mitro-polia cea veche clädità de Neagoe Basarab la Tärgovi§te, in 1518,azi dispärutà; de Biserica Domneasc4 tot din Tärgovi§te, cti-toria lui Petru Cercel (1583), de biserica Sfântului Dumitru dinCraiova, rezidità de Matei Basarab in 1651.

Tipul särbesc este inräti§at prin biserica, azi atät de ruinatàinat abia se mai pot observa temeliile, a mangstirii Vodita, pre-cum §i de bisericile mänästirilor Cozia §i Tismana. In special,biserica cea mare a mänästirii Cozia poate fi consideratà ca re-prezentativä pentru acel tip, ea avand toate caracterelerilor sarbe§ti din §coala zisä a Moravei. Stim de altfel cä inte-meietorul primelor mänästiri muntene, Nicodim, era Sarb de fel ;normal era deci sà aducä tehnica locurilor de unde venise. Acestebiserici, spre deosebire de cele apartinând tipului precedent, auplanul In forma de trifoi, sat, cum i se mai spune, trilobat. Absi-dele laterale ies in afard, Gland astfel clädirii un aspect carac-teristic ; ele sprijinä, impreund cu absida centralà, a altarului,

www.dacoromanica.ro


turla care se înalà deasupra naosului. Uneori existä si o a douaturlà, mai mid:, deasupra pronaosului. i materialul i procedeulde constructie se aseamAnd cu acelea ale bisericilor de tip con-stantinopolitan: aceeasi alternantd a rändurilor de piatrà si dec6r6midä, numai cu deosebirea 06, acum, piatra e aleátuità dinblocuri mari, bine cioplite. arAmida iarki e fäcutà Cu ingrijire

variag ca forma dupà locul unde vine asezatà. Ca infätisaregeneralà, bisericile de tip sarbesc sunt mai putin largi si mai svelte,asemAnându-se In privinta aceasta cu cele moldovenesti.

Tipul atonit sau al Muntelui Athos este, de fapt, o imbinarede elemente principale luate dela cele douä tipuri precedente.Are planul in form6 de trifoi, are o turlä central6 sustinutà depatru stAlpi izolati ca la Biserica Domneasca din Arges, dar areIn plus si un element nou, care se va bucura de o strälucità cariergIn arhitectura bisericeasc6 muntean6: pridvorul deschis, caAcestui tip Ii apartine biserica dela Snagov, unde Insà stAlpiipridvorului sunt astAzi ziditi; de asemenea, fosta mitropolie dinThrgoviste, däramatà de Lecomte de Nouy. In genere, bisericilede tip atonit sunt mari, mai mari cleat, cele de tip särbesc.

Un loe cu totul aparte In arhitectura bisericeasca munteanaocupà biserica mAngstirii Dealul, zidità de Radu cel Mare, sibiserica episcopalà din Curtea de Arges, ctitoria lui Neagoe Basa-rab. AyAnd unele elemente luate dela tipurile anterioare cume de pildà planul In form4 de trifoi avAnd i unele elementenoi proprii Várii noastre, cum e pronaosul lärgit faVä de naoscele dou6 turle mici de pe pronaos care apar pentru intAia oardla Dealul, aceste douà monumente reprezintd o sintezä originalàromâneasc6 din care se vor inspira mesterii veacurilor XVII siXVIII. In afard de ce ne spune legenda, n'avem ardänunte asu-pra mesterului Manole, constructorul bisericii dela Curtea deArges si pare-se, si a celor dela Dealul i Bistrita ; dar judecanddupà operà, e evident a a fost un cap genial, un artist asa cumputini se nasc In viata unui popor. Flea' niciun fel de exagerare,biserica episcopala dela Arges, poate .fi socotità drept unul dincele mai frumoase monumente ale arhitecturii mondiale, din toatetimpurile. Proportie, simetrie, elegantà, rafinament, material deprim6 calitate, totul se intälneste in aceastà podoab6 a tarii noastre(vezi fig. 40). Si biserica mànàstirii Dealului este un 16cas de o

www.dacoromanica.ro

620 ARTA

rarà distinctie. In fata, de o parte vi de alta a 'uvii de intrare, auntdouà panouri de piatrd frumos sculptatà, In mijlocul carora seMTh: inscriptia (vezi fig. 33). Deasupra uvii, un semicerc de mar-murä pe care e fäcut chipul sfäntului al cärui hram II poartà bise-rice. Douä registre de arcade oarbe impodobesc zidurile; ferestrele,mai ales la turle, au chenare bogate de piatrà sculptatà. In fataturlei principale stau douà turle mai mici, deasupra pronaosului.La biserica din Curtea de Argev, turlele sunt in numär de patru:cloud mai mari inegale însà, cea de pe naos intrecAnd pe cea-laltä, de pe pronaos douà mai mici, in fag, tot pe pronaos.ImpresioneazA bogälia de sculptura in piaträ: panouri in registrulinferior al zidurilor, rozete in cel superior, niciuna la fel cu cea-laltà i toate admirabil lucrate. Un brâu bogat, räsucit, desparteregistrele, vi un soclu cu flori, ocolevte clädirea. Pe bund dreptate,atunci and vistieria tärii secase, vi-a jertfit doamna Despinasosia lui Neagoe Basarab, giuvaerurile. Si nici chiar jertfa uneiyield omenevti ava cum spune legenda despre inevterul Manolecare vi-ar fi ingropat sotia in ziduri spre a le impiedica sä se tot&Warne, n'ar fi fost prea mare.

S'a atribuit profuziunea de sculpturà in piaträ la amändouäaceste biserici influentei artei armene care s'ar caracteriza tocmaiprin acest element; oricare ar fi originea, un f apt e sigur, c'ä acea-stä bogälie de sculpturä pe care o vom intalni, mai tärziu,intr'un grad superlativ, obositor chiar, la'biserica Trei Ierarhi dinIai dd clädirii o infAtivare somptuoasà i rafinatä care impre-sioneazà.

Dar tocmai prin caracterul de desävärvire pe care-1 prezintäprin cheltuiala considerabild pe care o implicä, cele douà minu-

¡late biserici, i in special cea dela Argev, n'au putut fi repetate,n'au devenit normative in epoca imediat urrnAtoare, adicd Inveacul al XVI-lea arid se incheagA primul stil muntean, carac-teristic Tärii Ptomâneti. Aceasta nu inseamnä ca ele n'au con-tribuit de loe la fixarea stilului amintit. Vedem astfel cä o grupaintreag6 de biserici apartinand acestui stil reproduc cele douäturle mici de pe pronaos care apar intai la Dealul. lar o ala grupäare pronaosul mai desvoltat in sensul lärgimii, reproducAnd avadar cel de al doilea element caracteristic al bisericilor dela Dea-lul i Curtea de Argev. In genere insä, vechiul stil muntean al

www.dacoromanica.ro

ARHITECTURA BISERICEASCA. 621

veacului al XVI-lea se inspirä mai mult din bisericile de tip sal.-bese i intru atva din cele de tip atonic. El se caracterizeazg princrädiri de proportii nu prea mari, având planul In formä de trifoi,cu o turlä pe naos. Pronaosul e sau färä turlä sau cu douà turlemici ca la Dealul. In mod 'exceptional gäsim pridvorul cu stälpi,care va caracteriza läcasurile veacului al XVII-lea. Materialul deconstructie e cärämida. Tehnica e tot cea bizantinh, a rAnduriloralternante, numai cu deosebirea cà la rAndurile de piatrà ale bise-ricilor de tip constantinopolitan sau sarbesc corespund aci totränduri de cärämidà a cgror fath insä este tencuitä ; din loe inloe, la intervale regulate, sunt intercalate in aceste ränduri tencuitecdrämizi aparente verticale (vezi fig. 41 si 131). Acest procedeu,Intalnit si la unele läcasuri din Serbia, face sä se poatä recunoaste-usor, prin aspectul lor caracteristic, bisericile apartinând vechiu-lui stil muntean. Privindu-le deci numai, färd 86 citim pisaniilerespective, ne putem da seama cà in aceastä categorie inträ: 1.Biserica din Stänesti, ridicata de Giura logofdtul, in 1536, pe loculalteea mai vechi. 2. Bolnita mänästirii Cozia, ridicatä. de RaduPaisie in 1542 (vezi fig. 132). 3. Biserica din Olteni (Valcea), ziditàIn 1562. 4. Biserica dela Curtea Veche din Bucuresti, azi bisericastudenteascä, ctitoria lui Mircea Ciobanul. Toate acestea formeazdin interiorul vechiului stil muntean o grupà unitarä, cu aceleasicaracteristici, lnruditä cu bisericile de tip sarbesc. 0 a doua grupgo alcätuiesc: 1. Biserica mänästirii Caluiu (Romanati), zidità de

Buzesti in 1588. 2. Biserica dela Märcuta, din timpul luiMihnea al doilea Turcitul (1587). 3. Biserica Mihai Vodà din Bucu-resti, ridicatà de voievodul al cArui nume 11 poarta, in 1594. Acea-stä de a doua grupà, cu caracteristice aproape la fel cu ale celeidint6i, are ca punct de plecare tot bisericile de tip sArbesc. Intr'atreia grupä, derivând, prin cele douà turle mici de pe pronaos,din biserica mänästirii Dealul, inträ: 1.. Biserica fostei mängstiriBucovät, de lang4 Craiova, ctitoria banului Stefan, din 1570.2. Biserica mänästirii Tutana, clädità in 1589, in timpul lui Mihneaal doilea. Ultima grupà, avand pronaosul mai desvoltat i numaio singurà turlä, pe naos, cuprinde paraclisul mänästirii Cozia,ridicat in 1594 de ieromon'ahul Amfilohie.

Tot din veacul al XVI-lea mai sunt o serie de alte biserici ;ele au fost frig atAt de mult transformate sau refacute prin repa-

www.dacoromanica.ro

.1-

r

- - -

°L .'

4., 3 '° 1 7 21,0

.. ,.10.'1 ."

rk-) t;'

. 1.

p 2- . ' . : fr .', r ,.......,'Y 'a ,.4.,... ...........,.., - ...,I

. -b,, ..5 o

i 5O 4" 15k 4.7' - ' ' Ai ... '-°N. ',,.. V - li

..1,,.r ...- - .

_..,, ..,'." "' , ...4 . ' ,. ' . - I it .` ... , ' r.,::,',E4.1"tti '. ,.. . - ' : u '''. '711; ' '''''',:- 1. '

.. A

...or:

o . ' .e... L .1. . ...... '7 "' .. .E --:....7.- - ,0".... .._

-7,...'"---"-:',...Wr. r.. -....-- .'

t `,'N,

- ..;..tv'f- ordi''',`. , n` '''

Fig. 131. Manistirea Cornet, In Judetul

tr'0'''°

n

'

1

5 °

°

Y'ft.

P44 :

°

Vilcea.

www.dacoromanica.ro

adaosele ulterioare IncAt nu se mai recunosc caracte-

-

E '

Fig. 132. Bolnita mlnAstirli Cozia, In judetul Valcea.

risticile vechiului stil muntean. In aceastà categorie intrà bise-ricile dela Sadova i Segarcea (Dolj), dela Dobruqa (Valcea),

BISERICILE MOLDOVENE 623

ratiile

www.dacoromanica.ro

624 ARTA

dela Turia-Buice0i (Olt), dela Gäiseni i Corngtel (Darnbo-vita), etc.

Bisericile moldovene. In Moldova, stilul constructiilor bise-rice§ti e rezultatul imbinärii a douà influeate: cea bizanting,preponderentg pentru acelea0 motive ca 0 in Tara Româneasc4

cea goticg. Ultima se välde§te in urnatoarele elemente alevechilor noastre laca§uri: E. Un aspect mai svelt, zidurile clAdiriifiind mai inalte, asemenea catedralelor apusene. E suficientne gändim la biserica mgngstirii TazIgu, la biserica Sfäntul Nico-lae Domnesc din Ia0, dar mai cu seamg la biserica mgngstiriiDragomirna, care se aväntg parch' spre cer, spre a ne da seamaindatg de deosebirea fa-Và de bisericile de tip constantinoplitan,cum e, de pildg, Biserica Domneascä din Curtea de Arge§, deun caracter mai masiv. 2. Contraforturile exterioare, cerute toc-mai de aceastg inältare a zidurilor care trebuiesc astfel intgritespre a putea suporta presiunea boltilor. E principiul pe care-1IntAlnim in Apus, atat la catedralele romanice cat 0 la cele gotice,spre deosebire de principiul bizantin potrivit cgruia descgrcareaboltilor se face in interiorul zidurilor. 3. Forma ogivalei , intre-buintatg adesea la ferestre 0 la u0le de intrare, spre deosebirede forma semicircularä, caracteristicg. Bizantului. Unele u0 deintrare ale bisericilor lui stefan cel Mare (vezi fig. 133-134),cum sunt, de pildä, acelea dela Sfântul Ioan din Piatra, dela SI.Gheorghe din ilärläu sau dela Dobrovät, precum i unele fere-stre, de pildg acelea ale bisericii mangstirii Neanrtului (vezi fig.135), te fac sg te crezi in fata unei constructii gotice. 4. In leggturäcu aceastä formä caracteristicg a u0lor i ferestrelor trebuie säadgoggm §i feint de tratare al pietrei cioplite, la chenarele respec-tive, apoi la socluri §i la tabletele contraforturilor. Felul cum suntprelucrate, de pildg, chenarele ferestrelor dela Neamt sau delabiserica Sf. Gheorghe din Warlgu evocg imediat catedrala go-ticä. (vezi fig. 135). 5. Adgoggm, in sfär0t, modul de acoperireal cleidirii, fiecare parte a ei avändu-0 acoperi§ul propriu, prin-cipiu gotic.

Dar toate acestea nu trebuie sg ne facg sg tuitärn cä totu0influenta preponderedg igMän. e cea bIizanting. E.a se vede hm-pede: 1. In planul constructiilor, cu incAperile cerute de bisétiCaortodox6 (altar, naos, pronaos). 2. In forma de trifor sgu

www.dacoromanica.ro

Fig. 133. Usa interioara la biserica manastirli Neamt. Se observa influentastilului gotic ..


www.dacoromanica.ro

trilobata a acestor construcIii, asemenea celor din Serbia si Tara

Fig. 134. U.a biserlcil dela Tazliiu. Se vede 'impede influenIa artel gotice

Româneasca. 3. In felul cum sunt executate bolile, Cu arcurisemicircul are, iar nu ogivale acestea din urma Intalnindu-se

626 ARTA

www.dacoromanica.ro

item*--.

Fig. 135. Ferestre dela blserIca cea mare a minAstirll Neamlului. Influenta artel .gotice e evIdent5.

°

www.dacoromanica.ro

628 ARTA

numai in unefe detalii de ornamentatie deci In calote, iar nupe nervuri, cum e cazul la catedralele gotice. 4. In picturci careurmeaza regulile erminiei bizantine, intocmai ca in intregulrasarit ortodox.

Tocmai aceasta imbinare dintre bizantin §i gotic, neintalnita.'In alta parte, formeaza caracteristica stilului bisericesc al Mol-dovei §i originalitatea lui. Me§terii lui stefan ce! Mare §i PetruRare§ au §tiut sa contopeasca elemente de origine diferita intr'untot armonios §i elegant, dandu-ne astfel adevarate capodoperecare starnesc admiratia cunoscdtorilor.

Ceea ce impresioneaza in desvoltarea arhitecturii biserice§timoldovene este re.peziciunea cu care ea a atins gradul de perfectie.In timp ce in Tara Româneasca sunt necesare doua veacuri sprea se ajunge la monumentele dela Dealul §i. dela Arge§ §i dou`aveacuri §i jumätate pentru a se inchega primul stil muntean, InMoldova acest rastimp se reduce la jumatate. Prima constructiedateaz'a, dupa toate probabilitatile, din vremea lui Bogdan Inte-meietorul (1359-1365): e biserica SI. Nicolae din Radauti, oconstructie simpla, fara abside laterale, WA turla. Planul eromanic, alcatuit dintr'o nava centred' §i douä nave laterale.Urmeaza apoi, potrivit traditiei §.1 analiza arhitectonica nuaduce vreun argument contra biserica SI. Treime din Siret, alcarei ctitor e considerat Petru al Mu§atei. La aceasta, planul ebizantin, In forma de trifoi, §i aminte§te bisericile de tip sarbesc-macedonean. Daca tinem seama de faptul ea traditia vorbe§tede ucenici de ai lui Nicodim care ar fi venit in Moldova pe vremeavoevodului amintit mai sus, intemeind manastirea Neamtmlui,atunci e foarte probabil ca tot ace§ti ucenici sa fi fäcut §i bisericaSf. Treime din Siret. Dinainte de Alexandru ce! Bun este §i.

biserica Mirautilor; aci au fost a§ezate In 1402 moa§tele Sfantuluiloan ce! Nou, aduse cu mare pompa. dela Cetatea-Alba. Aceast&biserica rasa a fost reconstruita complet pe la jumatatea veaculuial XVII-lea a§a incat nu mai putem §ti cum se infati§a ea laInceput. Daca tinem acuma searna de faptul ea stilul moldovenesoajunge la desavar§ire spre sfar§itul domniei lui stefan ce! Mare,atunci constatäm ca pentru intreaga aceasta evolutie au fostsuficienti circa 110-120- de ani, adicä, a§a cum spuneam maisus, jumatate din timpul cat a trebuit in Tara Româneasca.. In

www.dacoromanica.ro

special a fost rapida desvoltarea sub tefan: ea se poate foartebine urmari dadi examinam sirul de biserici construite intre 1487si 1497, incepand asa dar cu cele mai modeste, dela Patrauti

ispravind cu impunatoarea biselica a manästiriiLacasul dela Patrauti, mic cu ziduri nu prea inalte, e lipsit

de contraforturi (vezi fig. 24); turla, joasä, nu are baza stelatd,.o caracteristica a stilului moldovenesc; lipsesc, de asemenea, substrasina, iruri.le de ocnite, o altä caracteristic a acestui stil. Bi-serica dela Milisäuti, mai svelte', e prevazuta cu contraforturi,dei acestea puteau lipsi si e o intrebare chiar, pe care specialistiisi-au pus-o, dacd inteadevar n'au lipsit la inceput. Gasim, substrasinä, un sir de ocnite si o serie de pläci smaltuite, ca podoabä..Acoperisul este compus, adica fiecare parte a cladirii pro-naosul, naosul cu turla, absidele laterale i altarul are aco-perisul sdu pro priu, ceea ce contribuie, la eleganta clädirii. Bi-serica Sf. lije, de lânga Suceava, clädita in 1488, ofera un elementnou: baza stelatä a turlei; are apoi nu unul, ci douà randuri de.ocnite (vezi fig. 25). Un alt element nou apare la grupul biseri-cilor domnesti, ridicate !rare 1490 si 1496 in oraselé Vaslui, Bacau,

Harlau, Dorohoi i Popauti (Botosani): e pronaosul supra-largit ceea ce are drept consecinta lipsa contraforturilor dinapoiaabsidelor laterale. Constructie are un aspect sveIt de pildäbiserica sfantului Nicolae Domnesc din Iasi ferestrele devinmai mari i au chenare bogate de piatra frumos sculptata, ca labiserica Sf. Gheorghe din Harldu.. Cdramizi i discuri smaltuite,acestea din urrna avand reprezentate cateodata stema Moldovei,foarte adeseori lug diferite animale heraldice sau fantastice, alca-tuiesc frize sub strasing si la turle. Colorea smaltului e galbenulsau verdele, in toate nuantele, dela gelbenul foarte deschis panala cel brun si dela verdele deschis Oda' la cel inchis de tot, bätandspre negru sau albastru. Asezarea discurilor sau a caramizilor seface astfel incat colorile sä alterneze; se adaoga caté odata, i cara-:mizi roii, nesmaltuite. Acest sistem de ornamentatie vine, nudin Orient, asa cum ar putea fi inclinat cineva sa creada, arnin-.tindu-si de placile smältuite turcesti, ci din Apus; el a fost adusde mesterii ardeleni, cehi sau poloni, care au lucrat pentru voe-,vozii nostri. (In ultimul timp, s'a dovedit chiar existenta uneceramici superioare românesti in Ardeal, in veacul al XVI-lea).)


www.dacoromanica.ro

620 ARTA

Mergänd mai departe, grupul bisericilor Borze§ti, Räzboieni §iSf. Ioan din Piatra, ridicate In intervalul 1493-1498, prezintaun nou element arhitectonic: pronaosul, lungit, e Impärtit in douäboli. Gäsim, de asemenea, la aceste läca§uri, §i un sistem noude a face descArcarea boltilor, deosebit §i de eel gotic, prin csintraforturi, §i de cel bizantin, prin pila§tri sau coloane interioare;e un sistem original, o combinatie de boltiri §i de console etajate:Concluzia fireasca a acestei evolutii e biserica cea mare a mänä-stirii Neamtului, construità In 1497. E cea mai mare dintre bise-ricile inältate de stefan cel Mare §i prezing, fag' de cele ante-rioare, iarg§i ,un element nou arhitectonic: incelperea mormintelorctitoricefti, af latá intre naos ci pronaos. Aceastä noud dispozitienu se constata la biserica Sf. Gheorghe din Suceava, asemänä-toare prin proportii, ridicatä In 1514-1522; ea se gäse§te Insäla Pobrata, ctitoria lui Petru Rare§. Biserica mänästirii Neam-tului poate fi consideratä ca terrnenul ultim al desvolgrii stiluluimoldovenesc sub stefan cel Mare. Astäzi, ea ni se infäti§eaza cuunele adaose din vremea lui Ilia§ Rare§ §i a lui Alexandru Là-pu§neanu care-i scad din valoarea ei esteticä.

Normal ar fi ca In aceasta expunere sà amintim §i de bisericamänästirii Putna, ctitoria preferitä a lui stefan, In care se aflä§i mormäntul au. Din nefericire Ina nu numai cA läca§ul deasgzi nu este acela din vremea gloriosului voevod, fiind refAcutIn lntregime de Vasile Lupu §i de Gheorghe stefan, dar nici mdcarplanul nu corespunde, dupà afirmalia speciali§tilor, cu planuloriginal. A§a incAt pästrändu-§i toatà valoarea prin faptul c6adAposte§te mormântul celui mai mare condueätor al nostrubiserica mänästirii Putna, sub raportul cunoa§terii vechiului stilmoldovenesc, pâra la 1600, prezintä o insemnritate cu mult redusä(vezi fig. 136).

In veacul al XVI-lea, linia sveltà a läca§urilor biserice§ti sementine, ha chiar se accentuiag. Se constaa apoi incepänddela Petru Rare§ o influeng a Rena§terii §i anume a Rena§teriiitaliene: ea se väde§te In sculptura pietrii, la chenarele de u§i,de exemplu, fäcute dupà modèle din Ardeal. Incaperea specialaa mormintelor (gropnig) se generalizeazä: o vom gäsi la biseri-cile mänästirilor Slatina, Homor, Moldovig. Se adaogò.'" apoi unelement nou: c'esmdntária, corespunzänd tezaurului catedralelor

www.dacoromanica.ro

Fig. 136. Biserica minastiril Putna.

www.dacoromanica.ro

632 ARTA

apusene; wzata deasupra camerii mormintelor, ea are ferestremai mici §i e boltita. Un alt element nou e pridvorul; recunos-candu-i-se utilitatea, el e adaogat uneori §i. la lacapri mai vechi,ca de Oda la biserica episcopala din Radauti, sub AlexandruLapupeanu (1559). Pridvorul e de douä feluri: inchis, ca la Po-brata, Sf. Dumitru din Suceava, Slatina, Sucevita, etc. sau des-chis ca la Homor §i. Moldovita. Al treilea element nou e bancade piatrei, legata de soclu §i care, Intreruptä de contraforturi dàocol bisericii sau merge numai pe o portiune a ei. Dar elementulcel mai. caracteristic al laca§urilor veacului al XVI-lea, inovatiacea mai interesanta ramane pictura exterioarei care, deed din punctde vedere arhitectonic nu e logica, a determinat In schimb, subraportul estetic, realizari de o valoare superioara. Cine a vä'zutfrescele minunate dela Voronet §i. Sucevita, acela nu poate sa nuaiba un sentiment de admiratie fata de talentul umililor me§teri-zugravi ai acelei vremi, feta de felul cum au §tiut sa imbine colo-rile §i. sa dispuie tablourile spre a obtine un efect de total incom-parabil.

tiin foarte putin despre arhitectii me§terii zidari cum lise spunea pe atunci care au ridicat vechile noastre biserici.In genere ace§ti me§teri ca si tovara§ii lor din lntreaga Eu-ropa' nu-0 puneau numele ; se multumeau sa sape uneori oinitiala §i mai ales In Moldova §i Ardeal a reproduca « semnullapidar » al breslei careia-i apartineau. Se §tie ca fiecare breaslaavea un atare semn, derivat dintr'o figura geometrica, din peitratde pilda: semnul breslei zidarilor (« masonilor ») din Strassburg;din triunghiul echilateral: semnul celor din Colonia ; din « patratulcombinat cu patru cercuri » intrebuintat la Viena, etc. S'au gasitasemenea semne lapidare la bisericile din Piatra, Borze§ti, Rau-Beni, Cotnari, la cetatea Sucevei §i la biserica Sf. Gheorghe dinSuceava. Din examinarea lor §i. din compararea cu cele din Ardeal§i Polonia rezulta ca unii dintre me§terii care au lucrat in Moldova« apartineau aceleia§i §coli, aceleia§i subdiviziuni de scoala cu ceicari au lucrat... la Bra§ov, Bistrita, Dej, Craiova, §i alte loca-litati ». Aceasta concluzie se confirma de altfel §i pe cale docu-mentara. Un act din Lwòw, din anul 1479, aminte§te pe « Iohanesmurator » adicä loan zidarul care merge In Moldova. S'ar puteaca el sa fie tot una cu « me§terul Ian » (huicTp lila), cel care

www.dacoromanica.ro

sapA in 1480-1481 frumoasele pietre de mormänt dela RAdduti.Petru Rare§ serie in mai multe randuri Bistritenilor, cerändu-lemesteri zidari: cunoastem chiar numele cAtorva dintre ei, cum eAdrian zidarul, in 1536, George, Andrei §i « magistrul Luca »deci mesterul cel mare in 1546, apoi loan zidarul §i säpä-torul in piaträ (« lapicida ») care face o pagub6 de 1500 zlotiDomnului, &And nastere la un indelungat proces. Si AlexandruLäpusneanu i Petru Schiopul isi aduc zidari din Bistrita. In afarä.insä de me§terii originan i din Ardear §i Polonia, mai veneau uniisi din alte pärti. Acel loan Privana care in 1482 zide§te bisericadin Cetatea Chiliei pare sä fi fost grec sau italian. Din Constan-tinopol isi aduce Läpu§neanu pe mesterul cel mare (# magisterprimarius ») care privegheazä constructia bäii din Iasi. Bineinteles, aläturi de acesti sträini, era un corp intreg de me§teriromä.ni, cunoscAnd foarte bine meseria; lor li se datoreste, credem,cea mai mare parte din vechile noastre biserici.

In Tara RomaneascA, prima mentiune e aceea a lui « Maneameter »; numele se aflä säpat in partea de jos, din stänga, a che-narului de piatrà sculptatà care impodobeste ua bisericii delaBistrita. Sä nu fie oare acesta vestitul Manole, mesterul delaCurtea de Arges? Nimic nu ne impiedea s'o admitem. Tot laBistrita, in pisania cea veche, din 1 Octomvrie 1519 gäsim indi-catia pretioasä c'ä läcasul s'a fäcut « cu mäna mult gresitilor Do-bromir si Dumitru si Chirtop (OKA MHOPO rfrkumaro AOKPOMFOk

H MAAHT(38 H KHATOIM).

Pictura bisericeasca. Din cauza imprejurärilor speciale in caream träit, nu s'a putut desvolta la noi o picturà laicä, asa cum s'aintämplat in tärile apusene; §i de vor fi fost unele tablouri, eleconstituiau o exceptie. Intr'un document din vremea lui Ale-xandru cel Bun, cu data circa 1415, aunt pomeniti doi « zugravi »Nichita §i Dobre cärora domnul le däruieste douà sate, ei fiindobligati sä-i zugrAveascä in schimb « douä biserici... sau o cascisau un pridvor » Se intrebuinta prin urmare pictura si pentruimpodobirea peretilor din casele domnesti, poate si din aceleaale marilor dregätori. Intru cât insä nu ni s'a pästrat nicio ase-menea casä din veacurile XIVXVI, nu stim nici cum va fifost pictura respectivä. Dar dacä in privinta picturii laice suntemasa de putin informati, in schimb avem o bogatä documentare

PICTURA BISERICEASCA 633

www.dacoromanica.ro

r4,

r Tit,4I. 1,1,1

41-441tt.1

to.:

, -.

° .. .'.',-; 1' ,.,. ,

o .74,3A:. ,..., 'I t , . ' ,,, - , ., ' ...: ',,

60.° /141.vf,

Fig. 137. Pictura bisericeasca (Sr. Gheorghe) dela biaericaepiscopal din .Curtea de Argeq. (AstAzi la Munn' de Arta

religloasi din Bueur ti).

asupra picturii bise-rice§ti. Prin numd-rul mare de biserici

mandstiri dinrile noastre, prinocrotirea de cares'au bucurat cuneinsemnate

aceste laca§urichiar din parteadu§manilor, suntemastazi in mdsurà.cunoa§tem i sd a-preciem desvoltareapicturiinoastrebise-rice§ti incepAnd dinveacul al XIV-lea.Aceasta, cu toateprefacerile §i trans-formärile pe carele-au suferit celemai multe din bise-ricile noastre, deci§i. picturile lor.

In materie depicturäbisericeasca,noi suntem tributariaproape exclusivi aiBizargului. La

ctitoria fami-liei Tdutu, se poateobserva, e adevirat,o oarecare influen0apuseand ; e posibilca ware influentede acest fel fa seconstate §i in altediteva biserici: ne

634 A RTA

excep-

Bali-

www.dacoromanica.ro

9°°''

'

1,. . '..

'14 .

'.

&v.

l, .-...., , ;- '..-i.?

. t ,-.11 j . .:

' 11s .,,,,. :

. ... .01056* , t1 A ' r 4 I. ,' ' "1' i = 0 tti) : z ,1

rA'." ,4"Cs,' ' ii .

i ,.:;': i ,.,6 -.

. \ 1,,,. r .-,..

Mr 0 -S° "wE °°-

,

Fig. 138. PIcturi bisericesti dela biserica episcopalA din Curtea de Arges.In stAnga: sr. Eustratie, In dreapta: Malca Domnulul. (AstAzi la Muzeul de

ArtA religioasA, Bucuresti).

635PICTURA SISERICEASCA

www.dacoromanica.ro

636 ARTA

,z

4.3,,

I,

lironálir

.11grrr '` t

d

o, - "

r .I, 1

o

?,V

,

td,

Fig. 139. Pictura biseri-ceasca (St. Procopie) dela Bi-aerica Episcopal din Curteade Arge. (aluzeul de Arta

religioasa, Bucure§t1).

gandim mai ales la ctitoriile lui AlexandruLapusneanu de oarece §tim ca el a cerutpictori din Italia. Dar.aceasta Inseamna atatde putin lata de imensul numar de lacasuripictate dupa regulile Erminiei, adica amanualului de pictura bizantin, Inca nuse poate vorbi de cloud influente, asa cum afost, de pildà cazul cu arhitectura bisericilormoldovene. Mai ales eh i aceste disparenteurme de influentä apuseana se pot explicaprin intermediul scoalei dela muntele Athosunde ele se constatà de asemenea, poatechiar mai accentuate. Am aplicat deci regu-lile Erminiei i am Impodobit peretii läca-surilor noastre cu chipuri de sfinti i cuscene religioase, tratate dupa tipicul bizan-tin, conventional. Spiritul ascetic, dispretulfatà de trup, apare mai peste tot ; aproapenimic din moliciunea formelor rotunde,pline, care se irk' de atatea ori In picturabisericeasca apuseana. O conceptie aspra,rigidà, pentru care spiritul i jertfa e totul,iar trupul, materia, numai un impedimentsi un prilej de pacat. Cele mai vechi picturicare ni s'au pastrat, In Tara Romaneasca,sunt acelea ale Bisericii Domnesti dinCurtea de Arges. Ele dateaza din a douajumatate a veacului al XIV-lea i Buntsocotite printre cele mai frumoase ale arteibizantine. Multe din ele prezinta o asema-nare izbitoare cu mozaicurile bisericei Choradin Constantinopol (azi moscheia KahrieDjami). Inscriptiile sunt In greceste i Inslavoneste; zugravul sau zugravii cari aulucrat aici au venit, dupa toate probabi-litatile, din Peninsula Balcanica, poate chiardin Constantinopol. Remarcabile sunt deasemenea picturile celeilalte biserici din

www.dacoromanica.ro

Curtea de Arges, zidite deNeagoe Basarab. 0 parte alor se pästreazà astäzi laMuzeul de Artà religioasädin Bucuresti (vezi fig.1.37-140), restul dispärändcu prilejul reconstructieiacestui Meas. Impresioneazä.In gradul cel mai inaltchipul in care sunt redatefigurile unei serii intregi desfinti.

In Moldova, cele mai vechipicturi bisericesti dateaz5din vremea lui Stefan celMare. Sunt picturile bise-ricilor Voronet (numai celedin naos, restul fiind ulte-rioare), Milisäuti (distruse,-odatà cu biserica, in timpulräzboiului mondial; exist:6lnsä fotografii), SI Antul Me,läng6 Suceava, D olh es ti

descoperite de curändThálinesti, Sfântul Nicolaedin Dorohoi, Sfantul Gheor-ghe din flärläu. Ceva mainoi par a fi picturile delaArb ur ea, dela paraclisulBistritei si dela Popäuti.Pentru unele biserici, avemdata precisä a executdriifrescelor: astfel, de pildà,stim cA pronaosul delaVoronet a fost pictat in1550, ispravindu-se lucrulIn ziva de 21 Iunie; iarexonartexul, adic5 prid-

Fig. 140. Mircea cel Man dupä tabloulctitoricesc dela Biserica Episcopall din Curteade] Arges. (Astazi fresca se all& la Muzeul de

Artà religioas& din Bucuresti).


www.dacoromanica.ro

vorui, i pictura exterioark in 1547, fiind gata la 14 Septem-

. . ,7..

E

. '

7 -. r 1,473s4.k." . . ".

1. . , ,

'I,

: - ' . ',.'i:.'f ) , ri T.' ' i .. ..!.. .ft ;

5. 6 ' -tri -

es- ' : .1X",k, ..: ,.., j.,..' .. _,.., iff.j.,,,-,t, , ,t A

ki"..., , . '1 ,-.1 , ,... --,-- .1? t. Z ....,j ...?¡ - 3`

tO ''' ' '. t7'.... 1. - '. -"-, .... .. r.."

.-.ir'. 1.

'' .4' - '' ,-.

, ..: .,......., .;.....±- + ...:

,-;1-,- 41- -- -

; .-. .

kt-I.---st- '' b.MA L ..

;.'" ' 4-, ' :,..""),,fr, , '.- ...... Ao!

nra

-

%-rr."_40.-j'4- ,

' . . ,7'. i4i'llT. ''',

,. e , ,t. a

.:

-.

!

I

' [',f'. . ' ''''S .:' . ' . 4 L ' '

-..4...7vL, r-, $ -;-.,.,r,...--^J,

ltdi, 4, -R - . !0 ,, , ' ".. 1,- . '

51 .1 . . A ",,. A: - . 4' ,,,,-_,' #.-..,_' - rw - --, .:

4

'...,-,., . u u

--,e1----- -.

Fig. 141. Chip de stAnt, la Voronet.

vrie. Dobrovatul a fost zugravit sub Petru Rares, intre anii

638 ARTA

-1!.1

www.dacoromanica.ro


1527 §i 1531; Moldovita, sub acela0 voevod, in 1537 (vezi fig_141-144).

In timpul lui Stefan cel Mare nu era Inca obiceiul de a se zu-gravi peretii exteriori ai bisericii. El se introduce abia dupa aceea,sub Petru RareE} sau, in cazul cand se va dovedi ca biserica SfantulGheorghe din Suceava a fost pictata dela inceput §i pe din aft*sub Stefanita. Din punct de vedere arhitectonic, pictarea pere-

Fig. 142. FrescA dela Voronet.

tilor exteriori nu e logicá, ei fiind expu§i tuturor intemperiilor;.din punct de vedere estetic insa, se obtin adesea efecte remar-cabile, cum poate constata oricine la Voronet si la Sucevila (vezifig. 145-148).

In Ardeal, cea mai veche picturd din cate ni s'a pastrat esteaceea a bisericii dela Streiu (Huniedoara). O analiza atentaminulioasa, fdcuta in ultimul timp de dare profesorul I. D. Ste-fanescu, ajunge la concluzia cal frescele din altar, pastrate §i elenumai in parte cele din naos au disparut aproape cu totul

www.dacoromanica.ro

-" °- :_"

.. .

.., r.' ,1:!, .81 ° ' .: ' r...6 : '. - . -

-...- , .

..,

. c. -.4, ' ,, 71,16 . ' .. '''..- 31,1% ".

.--14

, ., ' .i ir,'..

.

--,1-

.. L., 1.... . ' ' n 1...6' ''' ' ,,:` , i. ,..,, ..'4!'"f , ''Ff',-,=... ',, .

r' 17,A3

. ' ' LC i.1.0F r, '' -. 1.

..L.;, ell r84.'". It/ .7 , ' ,:, . +1Pe,,i!, -i' ':-", .4,.'' ia:_i ;I'

°1.1

-. '

_

.

-

,

-- ,r ';

t

41.: _7 -

. -

_

° 0. -°

ir

If

ff

s.

Fig. 143. Biserica nanastirli Romor. 0 parte din pictura extermard.

.

640 ARTA

www.dacoromanica.ro

dateazii dela inceputul veacului al XI I I-lea, sunt a§a dar cele maivechi din. intreaga (ant Ele dovedesc influenta apuseanä, italiand;inscriptille sunt insä in limba veche slavä. Vine apoi pictura bi-sericii Sfintä. Märia-Orlea (jud. Huniedoara); i aci, frescele celemai vechi s'au pästrat tot in altar ; ele dateaz6 dela sfar§itulveacului al XIII-lea sau inceputul celui de al XIV-lea. Fresceledin naos au fost refäcute in veacul al XV-lea. La biserica din

c

Le A L..r i N r' ,

s. "771, 77't

Fig. 144. Frescd dela. Pdrhiutl.

,

7 ° - ' t1

;111 CrTifiN

Sängeorz-Streiu (jud. Huniedoara) gäsim si o indicaVe cronolo-gic6 precisä: inscriptia dela tabloul ctitoricesc poartä data: « 691.7(1408) Oct. 2 ». Tot dela inceputul veacului al XV-lea este §i pic-tura bisericii din Criscior (jud. Huniedoara), in timp ce despreaceea dela Warnet (jud. Alba), inscriptia posterioarà, de deasuprau§ii de intrare, ne spune cO « d'intai a fost zugrävità aceastäsfäntä biseric4 in zilele lui Matiia§ Crai, vá leatu 6895 » adicä1487. Inscriptiile sunt in slavone§te, intocmai ca §i dincoace deCarp aid.

PICTURA RISERICEASCA DIN ARDEAL 641

www.dacoromanica.ro

Fig. 145, Fresea exterloar5, la Sucevifa.

www.dacoromanica.ro

,.;....,,,......,.,

":_--":".. ' ,--.-iki.titeifientvitrA.,4 ..-;-6.',-;.,,f.k:v ,- , . ,

* * ---! * A5. ! - I . .r.. - . ..,

0,:, .. '' Tii.ihrei- ;;.-y 7. ''.; - 1 i.. .

,

1 i .4 11-'s t 4 .-1.4 -.% 4.,,: *°I e 0....,,t. : A. ..

, -.1=---- 1

-..... felc-

A

4...-

. ,/. 45 IV Xer,k1111rElAt14.11fECIAQIIII,C/filOttly0M;f6IWO.

rtrOP.i

:g. 0.;

,.

itII. 1,

.., 0.,,,

p...- 'A- i A..-7, ,..

"-,r--,---------..---.0. O.,. .!:...1 A ¿Zr.,.."., 1, 0,,

.

. .1.. °-"? -f ., i. ......2 4 f Q - ri : 11;

4" -- 4, ° f a--- t." .I, ' L4, ,,-. IS _ .

Fig. 146. FrescA dela Sucevil.a.

;AM"'"5543uNif4k,oR-$01,-,., .,' . . .1.1, .8.

www.dacoromanica.ro

644 ARTA

O deosebith atentie merità, in pictura bisericeascd, tablourilevotive, infatiOnd pe ctitori, cu familia lor, oferind Mttntuitoruluisau fecioarei Maria, Mewl ce au ridiat. Aceste tablouri se 016de obiceiu, pe peretele de apus al naosului, in partea stAng4, daaprive§ti dinspre altar. Ele sunt interesante nu numai prin 16mu-ririle pe care ni le dau adesea asupra f amiliei ctitorului, membriiacestei familii fiind arätati fiecare cu numele lui, dar §i prin fap-tul cà reproduc costumele vremii i aratd, in caz de modificari

. AC. At, zK*L\11 ANIII*1010

rti/

`' *."

040* y-

Arkir

.S)4'

rt;'=a.

"

' .r±J' t "

,"4te.1 ' N

Fig. 147. Fresel dela Sucevita.

arhitectonice, §i forma pe care o avea biserica la inceput. Evident,atunci and pictura a fost refdcutd, indicaiile asupra costumu-lui i asupra formei originare a bisericii nu mai au aceea§i valoare.Pentru o bunà parte dintre domnii no§tri, indicatiile cele maipretioase asupra figurii lor le ggsim in aceste tablouri votive.(Vezi, de ex., fig. 14, 42, 43, 148). Astfel, de pildd, e cazul luiStefan. cel Mare al cdrui chip ni s'a p6strat in tablourile votivedela Neamt, DobrovAt, Sfantul Ilie de lAngd Suceava, Pdtriiuti,

.1.1.

;-°r,

www.dacoromanica.ro

- . ' 7.'7-: , °', . . .; r.c, N ' ,

-.n' .7 .,-1

. ,.: . , -: s..... ,,,-., 4.

o . ...

......7., ..e.7 ..Mr

-- . . :41,..!' .tsr.

,.. .., .,.0 ,,,....,,.

, ,,, .)! 747k-? '. - . - --,..try, - c,

- -,..0.. ... .

. ,.... sy ....,,,,a.

- ---:.1WI

- -7"*",,,,!"---......:KY 4

. ,"1.' -.1 ..... '11.... ilt ,

's

- .-. ... . ,.. . 54,1k.;w."', '. . ,, . -.1 ' ,,...,,'.' cf4 t 'a

_

r 01°' .

.11;

o

- 4

:" *. ,f" *

4;--;. n ° - 'Rh% -,t. V} -

E

L

d' .. , _. .

,

.

:--1111Aar.

L.., eirm

111L

o1 a

Fig. 148. Tabloul ctltorIcesc deja SucevI1a, MMfAand familia Movileqtllor.

c - .

re ,s ,

g,A °. " .

-

.--L

L .

4*.t'

0.3

o

5

o

1.1

www.dacoromanica.ro

646 ARTA

precum 0 In miniatura evangheliarului dela Homor care este,de fapt, tot un tablou votiv, de lnchinare.

In ce prive§te pe me§terii care au impodobit cu picturi bise-ricile noastre, avem unele informatii. Cei dintAi, pe vremea inte-meietorilor, poate OA fi fost strdini, veniti din Peninsula Balca-nied, dela muntele Athos, sau chiar din Constantinopol. Treptat,-treptat, s'a format insd 0 in Värile noastre un corp de zugraviromâni, dupd cum s'a format 0 un corp de constructori, de zidari.E greu de pre.cizat neamul cuiva, judecAndu-1 numai dilpd numelede botez ; ori tocmai acesta e cazul me§terilor de care ne ocupdmacuma. Am vdzut mai sus intelegerea intervenitd pe la 1415 1ntreAlexandru ce! Bun 0 cei doi zugravi, Nichita i Dobre. De ceneam erau ace§tia ? Numele celui dint:Ai se intAlne§te 0 la noi i laGreci §i la Slavii de sud ; numele celuilalt poate sd fie de asemeneaal unui Romdn sau al unui Slay. Tot a§a de greu de precizat e 0neamul lui *tefan zugravul eäruia tot Alexandru ce! Bun 1i dd-ruie§te la 30 Ianuarie 1425, drept rdsplatd pentru a sa « dreaptd§i credincioasd slujbd », patru sate pe Miletin, anume Berchi§e§tii,

Pope§tii i satul unde este jude Paco. Pentru cadomnul fac'ä o danie ap de insemnatd, trebuie ca tef an zu-gravul sd fi avut o activitate rodnicd i indelungatd, sd-i fi zugrd-vit multe biserici. Dupà nume, el poate fi deopotrivd Român,Grec sau Slay. Cd numdrul zugravilor romdni a sporit cu timpul,nu incape nicio indoialä; altfel nu s'ar explica felul special, deo-sebit, in care sunt redate picturile Erminiei bizantine In bisericilemoldovene§ti ale veacului al XVI-lea, fel care a determinat pevestitul specialist Kondakoff sà vorbeascd de o « artd moldove-neascd » pentru acest veac. In 1570, exista chiar la Suceava o« frOtie » altii traduc o « breasld » a zugravilor («zugravskoebratstvo »), intocmai ca §i ale celorlalti me§teri. La biserica Sf.Gheorghe din HArldu, o piatrd de mormânt dela finele secolului alXV-lea sau din secolul al XVI-lea ne dà numele unui Gheorghezugravul §i amdnuntul, interesant, cd « a venit din pdrtile Tricalei »(11p1-1111fACTISOKA WT CTINIHH TpliK4ACISHE), a§a dar din Grecia. Pevremea lui Petru Etarq gäsim pe Toma zugravul care, inteun actdin 6 Mai 1541, 10 zice « Thomas Zograph de Chochavia (Suceava I)spectabilis et magnifici domini moldaviensis Petri Wayvode fami-liaris », era deci om de cash', curtean de al voievodului. Cunoa§tem

www.dacoromanica.ro

ICOANELE 647

§i pe me§terul care a zugfävit biserica dela Arburea, cu prilejulreparatiei din 1541: e Draggin (sau Draggie!), fiu de popà dinJai;§tim §i pretul pe care 1-a primit pentru osteneala sa: 25 dezloti tlitàre§ti.

In Tara Romaneasck ni s'a pästrat numele lui Dobromirpare-se tot una cu me§terul dela Bistrita care la 10 Septem--vrie 1526 isprä've§te de zugràvit biserica episcopalä. din Curteade Argg. Cu privire la pictura acestei biserici, §tim, din spuselelui Paul de Alep, insoldtorul patriarhului Macarie, csá ea se dato-rete §i unor « arti§ti cretani » adic6 apartinand §coalei cretane,loarte pretuite in acea vreme. Acestei §coale se pare c'á apartineme§terul « Eratudi zografos » care zugràve§te schitul Stängti.(jud. Valcea), ctitoria din 1536 a lui Giura logofAtul. Tot din rân-durile ei a igit Nicolae din Creta, pictorul care a zugr'ävit la Alba-Julia capul insangerat al lui Andrei Báthory. Mihai Viteazul

avut pe lângà sine doi zugravi: unul e Mina, cel care zugra-ve§te biserica mànàstirii Caluiul din Romanati, ctitoria Buze§ti-lor ; domnul Ii trimite §i in Italia, la Venetia, sà cumpere väpsele.Cel de al doilea se numea Petra Armeanul; a fost om de lucre-dere al voievodului i ambasador al acestuia.

In Ardeal, cunogtem numele zugravului román Toma Tur-bulea (« Turbulya »), c'gruia stefan Báthory Ii d'arue§te in 1570o cas6 scutità de ddri in Alba-Julia, pe ulita arAmidarilor, o viela Valea Vinului §i rangul de nobil. Despre un alt zugrav, Nicola,aflarn dintr'o scrisoare a Principelui Sigismund Rákoczy, din1606, cà era român, c'ä locuia in Cluj §i cà fusese nu de mult la-voievodul Radu erban (cf. §i fig. 149). .

Icoanele. O ramurà important6 a picturii biserice§ti o for-meaza* icoanele. i in privinta lor am fost dominati de Bizant.care §i-a exercitat influenta fie direct, prin produsele constan-tinopolitane sau ale muntelui Athos, fie indirect prin acelea alelavilor de miaz6zi: SArbii §i Bulgarii, sau ale Slavilor de rAsarit:Ru§ii. Am aplicat, prin urmare, §i in acest domeniu, ca §i in pie-tura bisericilor, normele rigide ale tipicului bizantin, impunando anume stilizare, anume gesturi §i atitudini. Printre cei dintAiicoanari din fárile noastre au fost iaegi, de sigur, unii straini,Greci i Slavi; cu timpul s'a format Jug, in mànàstirile noastre,o traditie romaneasca. A urm5ri desvoltarea acestei arte, a picturii

42

www.dacoromanica.ro

64 8

de icoane, In àrile noastre, e o operatiune dificilä, deoarece,

4

ARTA

°1

t,o1 i5) ..1t ,

r;,, .2,

k Lk> t, t

Fig. 149. Fresca

u

.;'45C

/,[1$

/5 I -

i I I

'-i.4,... . , . 1

' ' i''' 4 445I ", ' i

dintr'o biseria din Transilvania.

,

pe de o parte, multe din icoanele vechi au dispilrut sau au fosttotal transformate, pe de altà parte majoritatea celor ramase

www.dacoromanica.ro

ICOANELE 649

nu au niciun fel de indicalie cronologicá. Studiile apárute pAnáacum permit totu0 fixarea catorva puncte §i prez. entarea unuinumdr de exemplare remarcabile.

Cea mai veche icoanä in legáturd cu %Arne noastre pare a fiaceea dgruità de Vladislav Voievod (1364c. 1377) 0 de sosia saAna mànástirii Lavra dela muntele Athos. Ea infáti§eazá pesfântul Atanasie 0 poartà o inscriptie In limba greacá, In caredonatorului i se dà titlul de « mare voievod..., domn 0 auto-crator a toatà Ungrovlabia » iar donatoarei acela de « mare voie-vodità §i autocratoare » (METOI Boef36aLo-cc... xcti ccú-roxpcc-r6pEacroc).La Patriarhia din BucurWi se pástra, Oda' in ultima vreme,.o icoand din 1468, adusá dela mángstired Megaspileon din Pelo-ponez ; la biserica Sf. Gheorghe Vechi din Bucure§ti, se af16 oaltá icoand, Infäli§ând pe sfantul Antonie ce! Mare; ea ar fi din1467, daca ne Inäin dupá inscriptia mult posterioard, româneasckgpatá pe ferecAtura de argint care 0 ea e mult mai nouá. Dintimpul despinei Elena, sosia lui Neagoe Basarab, ni s'au pástratdouà minunate icoane, lucrate la noi; ele se pot vedea la MuzeuiNational de Arta religioasá din Bucure§ti. Cea dintAi infáti§eazápe sfintdi Simeon 0 Saya; in partea inferioará a icoanei, In stânga,e reprezentatá Doamna, In genunchi 0 cu bratele intinse pe jumá-tate, intr'un gest de implorare sau de admiratie; In partea dreaptá,intr'o atitudine identick cele douà fiice: Stana 0 Roxandra.Inscriptiile sunt In slavone§te. Prin dispozitia Intregului grupde persoane, prin desen 0 mai ales prin colorit: verde inchis,negru, row 0 aur, aceastá icoaná este una din cele mai frumoase(vezi fig. 150). Cea de a doua, mai putin reuttsità sub raportulcoloritului a fost de altfel refácutg pe la 1800 e In schimbmi§c6toare prin scena ce infä'ti§eazà: De o parte, Maica Domnuluisustinând trupul Celui scoborit de pe cruce, de partea cealaltà, instânga, Doamna Despina, tinând in brate trupul fiului ei Teo-dosie, mort in adolescentà. Inscriptiile sunt in grece§te 0 slavo-ne§te (vezi fig. 151). Dela Neagoe Basarab avem o serie de icoanece impodobesc chivotul ddruit de el mAnástirii Dionisiu din mun-tele Athos; ele au inscriptiile in slavone§te (CTk HwC1111S, CM iiSKAetc.); nu par a fi deci de fabricatie greack a§a cum s'a sustinut.Tot lui Neagoe s'ar datori 0 o icoanä a Maicii Domnului tinand,pe copilul lisos In brate, aflätoare azi la mgastirea Hilandar

42,

www.dacoromanica.ro

650 ARTA

dela Athos. Din veacul al XVI-lea, judecand dupd factura, paresa fie §i icoana Sf Antului Ioan Botezatorul dela biserica Mihai

_....,

ili4e e....._,...... ,

Iii. Vo

)k .. if. --,; .. - L. ' A L

r MI - . - _ -...,,j 't.';,1 .k - - I

b

. ,44-9.

4 1,:2T .

-' ... , k,

,,I, ' t''' E 5r

4'1

2 /VcxtpiAcritiko I a

- rt rfitirLi

on-

Fig. 150. Icoana fAcutA din porunca doamnel Elena,"aotia lui Neagoe Basarab.

www.dacoromanica.ro

..- ' - _ 7.-. - iii:- 7,.. ---..,...,07-e.--..,...,__ ..., 4..........., ...,---,....,. ,......__, ,... .,....1.11,*;...-

, ,..;.T.I.,f, ' . . 4, : , I: . ,. ,

: ',. '4, ' iiiv ,, ,, loNN.: .. .: IT . C ' ,-;

-1

41. Piaifp. - 144 - %:4'*.-!'. -4111,i ;"

Ar. ^

.blf:ktir-

it.f.10

sr, .

1 ' :. .,417 rit,spZsysc, nrIcktlo, -'".:'

1 ointoeo Ara: , t '-.: .rf,,icTuc: taw' ..\

1tiiinrawcc onallz. fAv:

I

,-'r?:.'s .';' ' .-St 'ilf

IC OANELE

/,

- 1 '.14

"'" 7.4t4

Fig. 151. Icoani facuta din porunca doamnel Elena,sotia Jul Neagoe Basarab.

651

www.dacoromanica.ro

652 ARTA

Vodà din Bucure§ti. In deosebi, impresioneaz6 coloritul acesteiicoane, In care predominä cafeniul, verdele Inchis §i. aurul. Remar-cabilà este §i icoana infätiOnd Inältarea Domnului, dela schitulBrädet, judetul Argq. Inscriptia ei, In slavone§te, are urmätorulcuprins: « Aceastä icoanä a fäcut-o jupânita Bolo§ina; a scrisStoica zugrav din rargovi§te, in anul 7123 » (1615).

In Moldova cele mai vechi icoane ar fi acelea däruite, dui:4traditie, de Impäratul bizantin loan al VIII-lea §i de sotia ace-stuia, lui Alexandru cel Bun §i. Doamnei Ana. E vorba anume de2 icoane, aflätoare azi la mänästirea Neamt, cealaltà la mänä-stirea Bistrita. Prima, atunci cand a fost trimisd voievoduluiMoldovei, avea douà fete, InfAti§ând una pe Fecioara Maria,cealaltä pe Sfäntul Gbeorghe; azi ea e complet transformatà. Ceade a doua icoanä infäti§eaz6 pe Sfänta Ana tinând In brate pe fe-cioara Maria, copilä. Inscriptia e in grece0e.

In timpul domniei lui Stefan cel Mare, sà nu se fi lucrat icoaneIn centrele mänästire§ti ale tärii, sà nu fi existat macar un trice-put In aceastà directie, ap cum s'a sustinut recent? Nu ne vinea crede. Färä a socoti Ca' splendidul triptic al lui Stefan cel Mare(vezi fig. 152), pe care, dupä traditie, voievodul 11 purta intot-deauna cu sine, In cärätorii §i in räzboaie, este neapärat o operamoldoveneascä, nici nu excludem insä posibilitatea realizärii unorlucräri similare In mànäistirile noastre. Când constatäm cä, Incàdin vremea lui Alexandru cel Bun, se serian §i se impodobeau,cu atAta art:6, manuscrise biserice§ti, and acelea§i manuscrisese legau In argint, &And se teseau cu aur i märgäritar stofe bise-rice§ti (vezi pentru toate acestea, mai jos, p. 657-666), cand aexistat un corp de zugravi cari au impodobit peretii ctitoriilorlui Stefan, ar fi cu totul surprinzdtor sä nu fi existat i ativaiconari. De altfel o dovadà in acest sens ne-o dà icoana astäzila nfänästirea Sucevita lucratà la Rädänti §i purtând data 18Noemvrie 1505, deci indatà dupà moartea gloriosului voievod.Dar dacä ni s'a pästrat o koala din 1505, suntem in dreptpresupunem c6 au mai fost §.1 altele, anterioare. Din vremea luiPetru liare avem o icoanä, infäliOnd pe sfântul Nicolae, i pur-tând pe ferecàtura de argint data: 7039 (1531), Mai 15, precumnumele donatorului: episcopul Anastasie al Vadului. Din nefe-ricire, pictura a fost complet refAcutà pe la 1860-1870. Icoana

www.dacoromanica.ro

ICOANELE 653

se allá In muzeul Batthyányi din Alba-Julia. O deosebità impor-tantà prezintá icoanele lui Anastasie al Romanului; ele ne aratácà acest episcop poate elev al celuilalt Anastasie, al Vaduluiintemeiase, 1ntre 1558 qi 1570, la sediul eparhiei sale, o adeváratä.§coalá. Cea dintAi icoaná, InfátiOnd pe una din fete, Crucificarea,poartá, pe cadrul de argint, urmätoarea inscriptie: « Aceastáicoaná a ferecat-o episcopul Anastasie al Romanului, In anul7066 (1558), luna Iunie 12 >>. Se pástreazá la mánástirea Putna.Cea de a doua icoaná reprezintä Inältarea §i are o inscriptie simi-lará: « Aceastá icoaná a ferecat-o episcopul Anastasie al Romanului,In anul 7076 (1568), luna Ianuarie 1 ». Se allá tot /a Putna. Cea

Fig. 152. TrIptleul lui $tefan eel Mare, la manastirea Putna.

de a treia i ultima' infälipazá Na§terea Mântuitorului; inscriMiacuprinde mai multe elemente: « Aceastá icoaná a fácut-o i a fere-cat-o episcopul Anastasie al Romanului §i a dat-o mánástiriidela Putna unde este hramul Adormirii Prea Sfintei Näscátoarede Dumnezeu, in anul 7078 (1570) luna Fevruarie 18 ». Un altcentru in care se lucran icoanele moldovene a fost mángstireaPutna, frumoasa i bogata ctitorie a lui *tefan cel Mare. Avemde aici o prima icoanä, InfäliOnd Invierea; din inscripIia slaváaflám ca « aceastá icoaná a ferecat-o arhimandritul Spiridon delaPutna, In anul 7074 » (1566). S'ar putea crede cá e vorba numaide opera-Vunea imbrácárii in argint a icoanei; in realitate, arhi-mandritul Spiridon a fi pictat icoana, dupá cum ne dovede§te

www.dacoromanica.ro

654 ARTA

faptul c. din personagiile scenei Invierii, regele Solomon,tine in mAn6 un sul de h'artie pe care se aflà scrise urm6toarelecuvinte in romeinefte: «intelepciun(ea) au zidit §ie casa ». Dn.&icoana ar fi fost fAcutà de un strä'in, la Liov, de pildà, sau in Bal-cani, textul inscriptiei trebuia s'a' fie in slavone§te, nu in rom&-ne§te. 0 a doua icoank lucratà la Putna, ne d'a" numele celor caricontinuau traditia acestei arte. Inscriptia are urmdtorul cuprins:« Aceastà icoan6 a fost fAcutà i ferecatà de arhimandritul Dosi-teiu dela Putna §i de ucenicul sgu, ierodiaconul A[ta]nasie, in anul7093 (1585), luna August. In sfar§it, la biserica Srantul Nicolaedin Scheii Bra§ovului se pdstreazd, in altar, o icoan6 a MaiciiDomnului, din anul 1564.

Pe Iâng6 icoanele care se lucrau in %ark veneau, evident, §imulte din afard. Muntele Athos i§i Mouse o specialitate din acea-sta ; se adgogau apoi icoanele ruse§ti. Este sigur, de pildà,cel putin una din cele trei icoane pe care le luase Petru Schiopulcu sine in refugiul sàu la Bolzano, i anume aceea inräti§"and peSUantul Alexe, mitropolitul Chievului, pe Sfântul Nicolae §i peSfântul Dimitrie, episcopul Vologdei, era de origine ruseascA. Pro-babil tot ruseasc6 este i cealala icoan6 a lui Petru Schiopulsingura care ni s'a pAstrat infAtiOnd pe sfintii Petru §i Pavel ;ferecAtura ei, de argint, pare a fi Mg, judecAnd dupà felul cumsunt scrise numele sfintilor, moldoveneasc6.

Miniaturi, frontispicii, initiale. Un domeniu in care ne-ammanifestat inteun chip cu totul superior, lucedrile noastre nea-valid nimio de invidiat celor mai reu§ite din intreaga lume, esteacest domeniu al impodobirii vechilor manuscrise. Miniaturile carese af1à intr'o sum6 din textele religioase ale veacurilor XV §i XVI,frontispiciile a§ezate la inceputul capitolelor sau càrtilor, precum

initialele respective sunt printre cele mai frumoase ale genului.Ele au inspirat pe mae§trii cari au tip6rit primele noastre càrti

sunt §i astAzi un motiv de inspiratie in arta decorativa. Amurmat, i In acest domeniu, pilda Bizantului; elevul ing a de-venit repede de tot un maestru deplin a§a Moat se poate vorbiIna' din prima jum6tate a veacului al XV-lea de o adev6ratà§coalà moldoveneasa in ce prive§te impodobirea manuscri-selor. Chiar prima lucrare de acest fel care ni s'a pästrat,evangheliarul slavo-grec din 1429, aflUor azi la Oxford, este o

www.dacoromanica.ro

adev6rata capodopera. El a fost serie pentru Alexandru ce! Bun§i sotia sa Marina, la màdästirea Neamtului care devine centrulcel mai important de asemenea lucrAri. 0 serie Intreaga de evan-gheliare se scriu §i se Impodobesc In aceasta veche cea maiveche mànästire a Moldovei. CitAm, astf el, evangheliarul slaydin 1436, evangheliarul din 1461-2, opera chlugàrului Atanasie,apoi acela din 1493, scris din porunca lui Stefan cel Mare de care-diaconul Teodor, fiul lui MAri§escul §i d'Aruit bisericii din CetateaHotinului, In sfAr§it evangheliarul din 1555, serie de cAlugàrulEvloghie. Bine inteles, Neamtul n'a fost singurul centru de acestfel. Se mai scriau §i impodobeau manuscrise biserice§ti §i in altemangstiri. 0 mentiune specialà merità evangheliarul dela Homorcare ne Infati§eazA Inteuna din miniaturile sale aceea cores-punzatoare tabloului votiv de pe peretii ctitoriilor cel mai bun,cel mai veridic portret al lui Stefan cel Mare (vezi fig. 13). Remar-cabile apoi, prin frumusetea miniaturilor, frontispiciilor sau ini-Valelor sunt manuscrisele càlugàrului Gavrilà al lui Uric shinsemne oare fiul lui Ureche? ConstatAm un boier 'Dana Urechetocmai In aceastà vreme din anii 1437-1447. CalificativuI« taha » pe care vi-1 dà càlugarul nu Inseamng. frig « tahigraf »adic6 cel ce serie repede, a§a cum au crezut unii cercetdtorimai poate fi vorba de scris repede In lucräri de acest fel? cie un semn de modestie, de umilintA, avand Intelesul de « chipu-rile >>, « gre§itul » adic6 « chipurile monah » sau numai cu numele,nefiind vrednic de acest titlu. 0 serie de manuscrise frumos Impo-dobite au fost donate de voievozii no§tri la Muntele Athos. Astfele, de pildà, evangheliarul scris din porunca lui Stefan dé iero-monahul Filip In 1502 notita de Incheiere e din 23 Aprilie §idAruit mgnAstirii Zografu. Frontispiciile §i initialele acestuimanuscris astAzi la Biblioteca Nationalà din Viena impre-sioneazA prin coloritul lor viu, In care albastrul, de diferitetonuri dela azur Odd la albastrul inchis, e pus algturi deverde, de ro§u, iar totul pe un fond de aur. Frontispiciul delaInceputul evangheliei lui Luca este fAcut exclusiv din aur.Un alt manuscris a fost ddruit mädästirii Vatoped dela Athos-de &Are Petru Rare§. Cateva au ajuns In Rusia; unul dinele, scris in 1546 de diaconul Mihail, are patru vignete saufrontispicii de o rail frumusete: despre un al doilea, din 1575,

MINIATURI. FRONTISPICLL INITIALE 655

www.dacoromanica.ro

656 ARTA

slavistul Ion Bogdan afirma c6 era cel mai splendid )) din câtevdzuse Ora atunci.

Tara Romäneasc6 BO.' In privinta lmpodobirii vechilor manu-scrise, mai prejos deck, Moldova. MIA la 1600, diferenta e §icantitativä §i calitativd: constatAm un numär mai mic de manu-scrise de acest f el, iar miniaturile i frontispiciile aunt de o executdeinferioarà celor moldovene§ti. E de ajuns sá comparArn de pildätvangheliarul scris de cälugärul Nicodim in 1405 la Tismana cuacel din 1429 dela Neamtu spre a vedea imediat diferenta. CeldintAi n'are miniaturi, iar frontispiciile sunt mai simple, maiputin fine. Nici evangheliarul lui Neagoe Basarab, ale cdrui mi-niaturi reproduc aproape servil pe acelea ale unui manuscrisgrecesc, nu poate sta aläturi de evangheliarul din 1493 al luifan cel Mare. Din a doua jumAtate a veacului al XVI-lea ni s'apästrat, pe o foaie de evanghelie astäzi la mänästirea Suce-vita portretul domnului muntean Alexandru (1568-1577) §iacela al fiului sgu Mihnea. Arnandoi stint infäti§ati In picioare,ou bratele indoite, intr'un gest de ofrandà sau de inchinare, atreevanghelistul Matei. Comparatia cu portretul lui Stefan din evan-gheliarul dela Homor aratä iarà§i superioritatea miniaturistuluimoldovean. In veacul al XVII-lea 'Mg, vom gäsi i In Tara Roma-neasc6 lucräri remarcabile, care n'au nimic de invidiat celor depeste Milcov.

In miniaturile vechilor noastre manuscrise aunt inf4i§ati, inprimul ränd, evangheliftii; desenul e cel bizantin, In care per-spectiva nu se cunoa§te, umbra nu existä, iar peisagiul e conven-tional. Figurile sunt insä expresiv redate, iar coloritul e minunat.Uneori e reprezentat i voievodul din a cgrui poruncd s'a scristextul respectiv ; am mentionat astfel mai sus portretul lui -te-

f an care face impresia cà inteadevär a redat chipul marelui domn;de asemenea portretul, conventional, al lui Alexandru al II-lea.De obicei, miniatura e cuprinsä inteun cadru sau un chenar defrunze, flori sau alte motive ornamentale; sunt i cazuri insäcând acest chenar lipse§te ; a§a, de pildä, in evangheliarul grecal lui Ieremia Movilä, din 1598.

Frontispiciile, de formà dreptunghiularà i avand f carte ade-seori un intränd pe latura inferioar5 in care se pune titlul capi-tolului, sunt alatuite din linii ce se intretaie, formând cercuri

www.dacoromanica.ro

secante sau alte figuri, bate inset simetrice. Adesea, se adaogafrunze §i flori elegant stilizate, ha uneori, chiar §i pas'ari §i altevietäli. In Evangheliarul lui Nicodim, frontispiciul dela inceputul.evangheliei lui Marcu e impodobit cu un pä'un; in evangheliarullui Ieremia Movilà, unul din frontispicii are (loud pAsAri mari,patru mai mici, ha chiar §i doi iepuri. Colorile variazd, imbinareaIon e armonioasà; aurul rareori lipse§te.

Initialele, in epoca mai veche, se fac, deobiceiu, dinteun vrejimpletit, sunt lug §i forme mai simple. Ceea ce impresioneazae finetea ou care sunt lucrate toate aceste podoabe ale manus-oriselor, miniaturi, frontispicii, initiale, migala pe care au pus-oautorii lor atat in desen cAt §i in colorit. Sunt opere pentru carese cerea, inteadeva'r, rAgazul §i lini§tea chiliei c'aluga're§ti.

Tesiiturile vechi, din secolele XIVXVI, cate ni s'au pastrat,sunt toate in legatura cu biserica. Ele reprezintà vesminte saupàrli de vesminte preote§ti epitrahile sau patrahire, rucaviteapoi stofe necesare cultului precum epitafe, perdele de u§i,antimise, dupà aceea acoperämânturi de morminte, in sfar§it,prapore sau steaguri biserice§ti. CAt despre tegturile laice, nuavem nicio pies6 intreagg inainte de secolul al XVII. Ceea ce s'adescoperit la Curtea de Arge§ §i la Snagov sunt mici fragmenteputrezite de vreme (vezi fig. 153-155). Ele au totu§i o incon-testabild valoare documentarä'. E probabil ca unele din cele dint:Aites'auri s'ä fi fost lucrate de me§teri staini, fie in afara hotarelornoastre, la Constantinopol de pildà, fie la re§edinta Domnilor sauinteo män'astire mai insemnatà. Foarte curand trig au deprins§i caluggrii §i c'alugàritele noastre acest me§te§ug, dup'á cum de-prinseserà §i pe acela al impodobirii manuscriselor, al picturii§i al lucrArii icoanelor. Nu ni s'au pastrat tegturile de care amin-te§te documentul de inzestrare al m'an'astirii Vodita §i anume:<( odàjdii preote§ti de m'atase, o pereche de dvere de adamasca,eat trebuie bisericii, un epitrahil §i rucavite brodate cu fir deargint ». Avem, in schimb, un epitaf din vremea lui Mircea celB'atrAn; el inflti§eaz6, potrivit regulei, punerea in mormant aMantuitorului. Are pe margini o inscriptie in limba slav6 §i data6904 adica 1396; se p6stra, pan'a inainte de ràzboiu, la MuzeulNational de Anticbiráti unde fusese adus dela mAngstirea Cozia ;azi se gdse§te, probabil, la Moscova: a fost evacuat acolo, in

TESATURILE 657

www.dacoromanica.ro

658 ARTA

timpul räzboiului, 1mpreun6 Cu o bunä parte a tezaurului nostruartistic. Tot din vremea lui Mircea este, se pare, §i un felon desprecare tradiOa ne spune cd a apartinut lntemeietorului primelor

0-

e ,

`, - .-4

"41

n,

c.....,:.' ,- , -

..,_,I ..'T..' - - .0-'41 -.Peitri. -

07-W,113'......-4."1.4,',',..',...i ..,te.. ' ' g 1

''',;..1.1..- ,.4-i' !'". : ...... ° 4 g .r. ,-,.),-. , ., /,.,, :71-4

-A; , ' '' e"\

.... of'''... ..r. "..

.

re,-- i. ro. . .. .- - .... ,

1: ,!;--2 . 4 -;.; - 44t., - . .',91-:-.9.'.: . .-

I, *- :..÷- -,..., .

,-t., I% , - -- - -

.,, ,,,;# t t . , ri

:-...

, . - -,:__,-' ; ........,

.'-

.

....

?it :kJ' - .

-

!

,...,

=" .1.-*L.,,- iß,..... is ..... . - ...

,.,

o

s

-

Fig. 153. Fragment de stoti de mAtase, brodatà cu fir de aur, gasit ltar'unul dinmormintele din naosul bisericii dela Snagov.

manAstiri muntene, chlugdrului Nicodim, care ar fi trecut prinfoc cu el. Dela sfetr§itul veacului al XV-lea avem un epitrahilsau cum se spune obi§nuit un patrahir ddruit de Radu ce!Mare (1495-1508) maniistirii Govora. Pe cele douii fá'§ii ale lui

www.dacoromanica.ro

sunt Infali§4i 10 sfinti, cAte 5 pe fiecare din ele. In partea infe-rioara, la extremit4ile celor dona fa§ii se af16 inscrip%ia In limba

Fig. 154. Fragmente de costum glsite inteunul din mormintele biserieli dela Snagov.Primul fragment, dela plept, are bumbi din fir de aur; cel de al doilea,

dela mineci, are bumbi de argint.

elavál care pomene§te pe donator. Un alt epitrahil, de o executieremarcabi161, s'a Ostrat la m6n6stirea Bistrita din Oltenia. Laacesta Mg, pe lang'd inscriplia cu data 7029 adic6 1521, Osim qi

TESATURILE 659

c,:rildA

,

i

'r

.,(

www.dacoromanica.ro

chipul donatorilor: « Barbu Pahomie » deci fostul mare ban BarbuCraiovescu, In calugarie Pahomie e Infati§at chiar In vesmantde caluggr §i solia sa Ilinca. Aceasta poartä sub un val negru

Fig. 155. Garniturà. de fir, prevlzutb. Cu nasturi de argint, gAsitilntr'un mormAnt domnesc din naosul bisericil Snagov.

o bluza albastra §i o rochie de aceea§i coloare, cu dungi ro§ii. Totdin veacul al XVI-lea s'au pastrat la Muzeul de Arta religioasadin Bucure§ti mai multe perechi de « rucavite » adica de « ma-

660 ARTA

www.dacoromanica.ro

TESATURII.,E 661

neceri » (o parte din ve§mantul preotesc i diaconesc). Doud dinele provin dela menestirea Bistrita, cea de a treia dela mängstireaGovora. Alte doua, foarte frumos lucrate, au fost trimise laMoscova, In timpul rgsboiului. Scena infäti§atà In chip obi§nuitpe aceste rucavite e

Buna Vestire. Pentrua incheia cu tesgturileveacului al XVI-leadin Tara Romaneasce,trebuie sui amintim oserie de 3 « zavese »sau poale de iconotas.Douà din ele repre-zintà un dar al voevo-dului(1532-1535) &Are me-nästirea C u tlu m u z,veche ctitorie roma-neascO dela MunteleAthos. Ele sunt def o rm à dreptunghiu-laril, avend agatati, pemarginea de jos, maimulti ciucuri. In parteasuperioarg, la mijloc,pe una din ele e In- ,fäti§at Mantuitorul, pecealaltd Maica Domnu-lui cu copilul Isus; Injumdtatea inferioarg,pe amandouä. zavesele,sunt reprezentati In Fig. 156. Chlpul lul $teran cel Mare pe un pa-genunchi, domnul ( « Io trahir dela manAstirea Putna, Inscriptia In limba slavi:

Vintilä Voevoda»), 6985 (1477) Dechemvrie 29.

Doamna Rada i fiullor « Io Draghici Voevod ». Cea de a treia zavesä a fost daruitaIn 1514 de cdtre Neagoe Basarab menästirii Bistrita; se anal_

actualmente la Moscova.

i...t .

t-......=7":":".....-, ...t...L......- , 1.-.....nworiscp.,, , , .4,-8.4. - -

le»., ,' .

.-.... ., -4 r.,-Ag .

-40ttt.4.'O,

4*''

eal'U>

41472 1.4

(E,

Vlad-Vintil6

www.dacoromanica.ro

In acest domeniu al tesaturilor, ca si in acela al impodobiriivechilor manuscrise,

- constatam o superiori-

-

-..

l''tate a Moldovei. Ea se

r 1/4 '. lc,_ i _1.,

- .r

vadeste atat in ce pri.-- vete numarul cat si'N i

.-- r i i sub raportul calitätii,. ey a valorii artistice a

%esäturilor. i aici,.4 rk 4.: prima esatura care ni

' /J s'a pastrat e tot unh ...,. P ' l epitaf, din anul 1428,,

asa dar din timpul lui--.

Alexandru ce! Bun.I, 1 Inscriptia, in limba

i ' greaca, ne da numele4. - '- i:O. . donatorului: e « prea, o f"-- ,--6": '''' c...

ksfintitul Mitropolit al

AA:- v t #f. Moldovlahiei, chir

fAm ",,,tll'-.. r Macarie », cu al cdrui

i11.1 1, « ajutor si cheltuiala*n m .4 A 4, o ... s'a executat lucrarea.c,:

4: t ...;--, ff.' ' ' i Epitaful se gaseste aziO , 74,...,4 U '-,/Ai la alkiew, in Polonia.

1 ' o L ' Cam din aceeasivreme,e si patrahirul zis al

r ' , 5o . r u

.... .

lui Alexandru cel Bun,deoarece poarta la ex-

4 . r tremitatile sale infe-r rioare chipul domnului

,fd Moldovei si al doam-

nei sale Marina. In-scriptia e in greceste

Fig. 157. Chipul lui $tefan ce! Mare pe o stofh bise-riceasch dela manistirea Putna. los, Inscriptia In limba si da lui Alexandru

eavs: LW ChN*AH &MOM. titlul de « autocrat »,iar sotiei sale pe acelade « autocratà » (Vezi

vol. I, ed. 4-a p. 516-518). Din vremea lui stefan Voevod, fiul

6 6 2 ARTA

www.dacoromanica.ro

unul din urma0i la domnie ai lui Alexandru, avem, la mänäistireaNeamtului, un epitaf de o sobrä humus*, lucrat In fir, mätasemärgäritare. Inscriptiade pe margini e In sla-vone0e i cuprindedata 1441. Domnia luitefan eel Mare in-

seamnä, si In acestdomeniu, al esäturilorbiserice0i, un momentculminant. Ni s'austrat o serie Intreag6de asemenea esäturi ;cele mai multe segäsesc la mändstireaPutna. Impärtindu-lepe categorii, dupä. In-trebuintarea pe care oaveau, vom semnalamai Intai o serie depatrahire, dintre careunul reproduce, Inpartea inferioarä, chi-pul lui stefan i acelaal fiului säu Alexandru(vezi fig. 156). Ur-meag o serie de per-dele de biseric6 ; peuna din ele e Infätiptiarà stefan, de dataaceasta insà cu sotiasa Maria, fiica lui Radueel Frumos ; inscriptiaslavä are data 7008(1500), August 20 (vezifig. 157; cf. fig. 156).Pe o alta, din 1510, gäsim chipul lui Bogdan, fiul i urma§ullui stefan la tron (vezi fig. 34). 0 mentiune special& meritä

Fig. 158. Chipul doamnel Maria din Mangop, peacoperamantul el de mormant, dela manistIrea Putna.

Inscriptia, In limba slava, da data decesului:6985 (1477), Dechemvrie 29.

43

TESATU RILE 663

pa-

4

-

www.dacoromanica.ro

acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop, cea de adoua sotie a lui tefan: finetea lucrului i a desenului, defactura bizantina, precum i armonia i eleganta coloritului faodin aceasta tesatura una din cele mai frumoase din Intreaga

Fig. 159. Epitaf sau aer din vremea lui Stefan cel Mare, la man5stirea Moldovita.In coltul din stinga, jos, se citegte data 6992 1484).

lume. Expusá In marile capitale ale Europei, ea a starnitpretutindeni admiratie (vezi fig. 158). Mai sunt apoi epitafe,broderii In forma de cruce, nabedernite (vezi fig. 159-165), pre-cum §i un steag. El se gase§te la Muzeul Militar din Bucure§ti;Infati§eaza pe sfantul Gheorghe stand pe un jilt domnesc, tinândcu amandouà mainile sabia §i cálcand In picioare balaurul cu

664 ARTA

www.dacoromanica.ro

trei capete (vezi fig. 160). Inscriplia pe margini, purtand data7008 (= 1500), 'e In limba slava: sfantul sa apere, in lumea

Fig 160. Steagul lui $tefan ce! Mare. Pana la razbolul din 1916, sevafla la Muntv leAthos; de acolo a fost luat de trupele franceze gi dat noua.

43.

TESATURILE 665

www.dacoromanica.ro

aceasta i In cea viitoare, pe « Io stefan Voevod, din mila luiDumnezeu, domn al fdrii Moldovei ».

Tot lui 5tefan i s'a atribuit §i un al doilea steag care se gilse§tela mdndstirea Zografu (Muntele Athos). El reprezintd pe SfantulGheorghe aare, strApungAnd cu sulita balaurul. Inscriptia e totIn limba gal* stilul broderiei, tehnica lucrului, arata Insd un

' 34'1,314:g tt)N31775n Vlil.,.

-...1)20,70.1P*,- . ..:. .K-n:.,- ,,,j. ..,7 ,v..

"...T.I

llW li . 1. '''4g'..'. ' k :.'..,

7.1

iet 0 ' . *L.'''''. 4:. '

,...k.,

,

.,-,.;...1 ... ...xv.4..c ...

..7 ..,-.....;.

Fig. 161. Epitat sau aer facut In anui 1481 din purunea Jul teran ce! Mare pentrumanastitea Putna, unde se aiI i astazi.

alt artist deck acela care a lucrat steagul dela Muzeul Militar.De altfel i eskurile celelalte, pur biserice§ti, din vremea luitefan, nu Bunt unitare ca stil, ca execu%ie, ca tehnica; ele aratä

cel putin cloud curente deosebite. A arka Insd influentele strainesuferite de cei cari executau asemenea %eaturi, e foarte greu,In stadiul actual al cercetkilor.

Dupä stefan cel Mare, trebuie semnalat mai intai acoperg-mântul sail de mormAnt, lucrat din porunca fiului ski Bogdan,

666 ARTA

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA IN WIN C67

acoperilmant care cuprinde data exacta a mortii marelui voevod(se §tie c5 ea lipse§te pe lespedea de marmura I), apoi cloud epitafe§i o dvera sau perdea bisericeasca (vezi fig. 164) lucrate tot dinporunca lui Bogdan, in 1506, 1510 §i 1516; epitaful lui PetruRare§ §i al doamnei sale Elena, daruit in 1545 manastirii Dionisiudela Sfantul Munte, epitaful lui Alexandru Lapu§neanu, din 1556,precum §i frumosul epitaf al lui Eremia Movila dela manästireaSucevita (vezi fig. 165).

.

/iff 'NV

'4'10 ,zt 1 G

/.4

77',er 11'41

,o6niTiptioc ,-,...,,_2kr,e4:::__.; -

,N

-

.r-

iUOa"... I . )\

_IlOit'Qr I /;

Fig. 162. Epitaf sau aer din vremea lui Stefan eel Mare dela man5.stirea Moldovita.Inscriptia de pe marginea superloara si inferloari e in limba slava; inscriptille dela

colturi si din interior; In 11mba maul.

Brodate cu m'átase §i fir de aur §i argint, impodobite foarteadesea cu margaritare, vechile noastre 1,esaturi biserice§ti impre-sioneaza nu numai prin bogatia, desenul §i coloritul lpr, dar §iprin extraordinara migala §i rabdare pe care o presupun. Operea unor vremuri de adevarata credinp, ele cereau luni de zile,uneori ani Intregi.

Sculptura in lemn. Se §tie locul important pe care-1 °pupaarta noastra populara crestaturile de lemn sau infloriturile; eleimpodobesc nu numai obiectele uzuale, furca de tors, fluerul §ibata ciobanului, unele vase §i mobilierul, dar chiar unele parti

In

www.dacoromanica.ro

Fig. 163. NabederniI6 (vesmànt bisericesc) lmpodobiti cu mirgiritare;se an la manIstirea Putna.

668 ARTA

www.dacoromanica.ro

Fig. 164. Dveri sau perdea blsericeascA din vremea lilt Bogdan Voevod, fiul lui Stefan

eel Mare, Infatisand Adormirea Match( Domnulul.; In randul al doilea al Inscriptiel seVII data: 7018 (1510). (Manastirea Putna).

SCULPTURA IN LENIN 669

www.dacoromanica.ro

6-0 ARTA

ale casei, cum sunt, de pilda, stalpii cerdacului, pazia strasinei,poarta. Ar fi fost de mirare deci ca ele s'a. lipseasca In arta noastracultá, adica in arta bisericeasca. Le &ira Inteadevar din celemai vechi timpuri, din veacul al XV-lea; daca, materialul ar fifost mai rezistent sau mai de graba daca vremurile n'ar fi fostatat de aprige, de bunä seama amfi avut sculpturi In lemn incamai dinainte. Din veacurile XV si XVI ni s'a pastrat putin, mai

Fig. 165. Epitaf sau aer fAcut In 1592 din porunca lui Eremia Movill pentrumanAstirea Sucevita; bogat lmpodobit cu màrgaritare, acest epitaf

se aria la mAndstirea Sucevita.

ales in comparatie cu ce avem din veacurile urmatoare; si atatInsá cat a ramas, e suficient pentru a ne face o idee de felul cumse infatisa sculptura in lemn In tarile noastre in epoca veche. Pri-mul obiect sculptat care ni s'a pastrat In Tara Romaneasca parea fi usa bisericii dela Cotmeana, actualmente la Muzeul de Artäreligioasa din Bucuresti. Cele douà canaturi sunt acoperite aproapeIn intregime de o sculptura find, reprezentand sase randuri dispuselongitudinal de crengi cu frunze. In partea superioara e infatisata

-.,,j)

www.dacoromanica.ro

Buna Vestire, de o parte arhanghelul Gavriil, de partea cealaltáFecioara Maria. Inscriptia, scurta, lamurind aceasta scena, e inlimba slavá. Foarte veche, din veacul al XV-lea, si total deose-bita de cea precedentd, este usa uneia din cele trei biserici delaSnagov, pastratá azi tot la Muzeul de Arta religioasa din Bucuresti_De data aceasta, canaturile sunt imphtite In cate trei registresi in fiecare se infatiseazil figuri si scene bisericesti. In registrulsuperior, de o parte si de alta, e sculptatá. Buna-Vestire, In re-gistrul mijlociu, cate 2 sfinti, in registrul inferior, in stanga, eSfântul Gheorghe, In dreapta Sfantul Procopie. Inscripiile, alca-tuind chenar ambelor canate i, in forma seinicirculara, despar-tind i registrele intre ele, sunt in limba slava. In inscriptia dedeasupra registrelor centrale i inferioare, citesc numele voevo-dului din a cärui poruncä s'a lucrat aceasta admirabila usa sidata: C113A4CR CrI1H xpam 111. ANN snrcnntaro 11 KIICT011106HKAr0-

Kv Ei1t1AIMIK KOEKOM H rHk KlICE11 3E4t/111 Srpuntnaxmcicou KAT siaadica ic s'a zidit acest hram In zilele binecinstitorului si de Hristosiubitorului Io Vladislav Voevod i domn a toata Tara Ungro-vlahiei, in anul 6961 » ceea ce inseamnal, dela nasterea lui Hristos,1453. Usa e prin urmare din vremea lui Vladislav al II-lea (vezifig. 2). Din veacul al XVI-lea avem usa bisericii dela mangstireaCobia (jud. Dambovita); ea se pastreaza la Muzeul din Sinaia..Impresioneaza bogälia sculpturii infatisand vrejuri cu frunzeflori. In jumatatea superioara a usii, e infatisat'a de doua ori(pe fiecare canat 1) o biserica, avand patru turle, In genul bisericiiepiscopale dela Curtea de Arges. Sculptorul a vrut sà reprezinte,.fàrà indoialä, chiar biserica mánAstirii Cobia, asa cum era la.inceput, cand a fost sfintita (1572).

In Moldova, cele mai vechi sculpturi In lemn, dateaza dinveacul al XVI-lea. Sunt cáteva scaune domnesti provenind dinbisericile mánastirilor Homor, Pobrata, Moldovita (vezi fig. 165),.Vorone i Slatina, apoi un sfesnic dela biserica Arburea i,tinandlocul de frunte, o usa dela biserica mana'stirii Tazlau. Dintre-scaunele domnesti, cel mai simplu, cu motive luate din crestaturile-Väränesti, este cel dela Homor: pare s'a dateze dela Inceputulveacului al XVI-lea. Mai impodobite, fiind aproape In intregimeacoperite cu o sculpturá imitand impletitura, sunt scaunele delaPobrata, ctitoria lui Petru Rares (1530) si dela Slatina, ctitoria

SCULPTURA IN LEMN 671

www.dacoromanica.ro

Fig. 166. Scaunul domnesc din biserica mdnAstirii Moidovita(Epoca lui Petru Rare.5).

672 ARTA

4

..káz,,

www.dacoromanica.ro

lui Alexandru Lapu§neanu (1558). 0 sculptura asemanatoare, darcu unele elemente noi, gdsim la scaunul dela Voronet. Cel mai

variat ca sculptura, avand i elemente care par a indica o influentastraina, este scaunul dela Moldovita. Nu este exclus ca me§terulcare 1-a sculptat sd fi fost din Ardeal. Unii cercetatori considerätot din veacul al XVI-lea i scaunul domnesc precum i stranabisericii din Balane§ti (jud. Neamt). Sfepicul dela Arburea, deforma circulara In partea inferioara, i prizmatica, dreptunghiulara,In cea superioara, fetele prizmei fiind in intregime sculptate, areun caracter inteadevär arhaic i dranesc. Cat de rafinata, Insclaimb, apare usa bisericii dela manastirea Tazlau, u*4 care, spredeosebire de atatea alte opere de veche arta bisericeasca, cuprinde,intr'o inscriptie, nu numai numele donatorului, dar §i pe acela al« maistrului ». Un motiv elegant stilizat, un vrej cu frunzeflori, acopera cea mai mare parte a tabliei. La mijloc, Inteunchenar de lemn neted, un motiv diferit, luat din stilul gotic « flam-boyant », de frunze ascutite, loarte frumos imbinate. Deasupraacestui motiv central, stema Moldovei; deasupra stemei, inscriptia,in forma de arc de cerc, cu urmatorul cuprins: « Aceast'ä poartaa facut-o 0 a Impodobit-o monahul Mihei, In zilele domnuldinostru Io Eremia Moghild Voevod, egumen al manastirii Tazlau-lui fiind chir Ghenadie, in anul 7104 (. 1596), luna Martie, In30; maistru Cozma ». Nu pare probabil ca acest Cozma sa fi fostcalugar: ne-ar fi spus-o, Intocmai ca i Mihei, donatorul. In cazulcând cuvantul « maistru » (matieTp8) a fost exact cetit, atuncitermenul de azi nu constituie un neologism, ci e vechiu In limbaromana. De ce neam era Cozma, nu se poate preciza ; numelenu ne Impiedica sa-1 consideram ca Roman ; e posibil sa fi fostdin Ardeal, judecand dupd asemanarea ce se constata intremotivul ornamental al u§ei si unul foarte Inrudit de pe o mobilaa primariei din Bartfeld (Ungaria de sus). i chiar daca acestCozma a fost strain, este sigur cà cei mai multi dintre sculptoriidela care ne-au ramas u01e, stranele i tamplele minunate alevechilor biseri&, au afartinut neamul nostru atat de meter Inimpodobirea lemnului.

Lucrul metalelor pretioase. Arta de a lucra metalele pretioaseam cunoscut-o din cele mai vechi timpuri, dovadà cuvinteleargintar, de origine latina, i zleitar, de origine slava, dela zlat

LUCRUL METALELOR PRETIOASE 673

www.dacoromanica.ro

674 ARTA

care inseamna aur. Din cele mai vechi timpuri am cunoscut deasemenea podoabele de aur 0 de argint giuvaer e un cuvantmai nou, de origine turceasca ; descoperirile dela Curtea de Arge§-ne arata In modul cel mai limpede 0 mai convingator cat de multpretuiau voievozii veacului al XIV-lea asemenea podoabe, ce luxera la curtea primilor Basarabi.

Spre deosebire de ceea ce am constatat In alte domenii alevechii noastre arte, In domeniul acesta, al prelucrarii metalelorpretioase, avem obiecte atat de caracter religios cbt 0 laic. Celedin prima categorie se pot imparti la randul lor In doua- marlgrupe: 1. Obiecte lucrate in intregime din metal pretios (chivoturi,cadelnite, cruci, ripide, talere, paliare de impartd§anie etc. (vezifig. 167, 168 §i 169). 2. Obiecte ferecate sau imbrdcate in argint §iaur (evanghelii, icoane, cruci de lemn). In a doua categorie inträpaftalele, incepand cu aceea splenditä, de aur, descoperitä la Arge§,apoi inelele, cerceii, aplicele, nasturii, acele, ce0ile i talerele deargint, braiele ferecate, surguciurile, etc.

In cel dint:Ai document intern, acela al Voditei, Vlaicu Vodäarata Ca a daruit acestei ctitorii a sa, intre altele, « un tetraevan-gheliu, ferecat in argint i aurit, o cadelnita de argint, vase sfintede argint ». Tetraevangheliul nu ni s'a pastrat, vasele sfinte deasemenea sau, cel putin, n'au fost identificate Ora' acum; In ceprive§te cadelnita, ea s'ar putea sa fie aceea, foarte veche i repre-zentand un castel cu turnuri, dela manastirea Tismana. Dar dacanu cunoqtem aceste vechi obiecte biserice§ti, din veacul al XIV-lea,avem in schimb, din acela0 veac, seria bogata de obiecte laicedescoperite In mormantul lui Radu Basarab i In celelalte mor-minte din Biserica Domneasca dela Curtea de Arge§. E mai intaiminunata palta, In forma de castel medieval, care inchidea cen-tura WA, brodata cu fir 0 cu margaritare, a voievodului. E apoiaplica, dintr'un aliaj de aur, reprezentand un cavaler In costumulepocii. S'au gasit de asemenea §apte inele de aur, unele impo-dobite cu pietre pretioase; pe doua din ele aunt sapate inscriptiilatine§ti ; un al treilea care servea i drept pecete, ducru obipuitin Evul Mediu, poarta o inscriptie slavd; in sfär0t un alt inelare o inscriptie in limba germana (vezi vol. I, ed. 4-a, p. 434).Nasturii dela tunica voievodului, aptezeci la numar, erau deaur i purtau stema care revine pe monetele muntene: un scut

www.dacoromanica.ro

Fig. 167. CAdelnita de argint aurit damn de Stefan cel Blare xi-111115MM Putna.Inscriptia poarta data: 6978 (1470), Aprilie 12. (Marastirea Putna).


www.dacoromanica.ro

676 ARTA.

despicat avand campul din dreapta gol, iar In cel din stanga patrubare transversale. Tinând seama§i de diadema de fir §i marga-ritar, apoi de margaritarele cave impodobeau din bel§ug tunic&§i centura voievodului, in sfir§it, de stelele mici de aur de peaceea§i centura, nu se oate apune ca la curtea lui Radu I nuerau pretuite podoabele, giuvaerurile.

Din vremea lui Mircea ce) Bateau ni s'a pästrat in cloud' mor-minte dela Snagov (In curtea bisericii I) cativa nasturi mid, dintabla de argint; au formá de sfera. §i aunt prevazuti cu o toartaCu ajutorul careea se coseau pe costum. Pentru veacul al XVI-lea,

Panaghlar de argint dela $tefan Gel Mare, aflator la manIstirea Nearnyulut

s'a gasit o serie de podoahe In sapaturile facute la Buda, in jude-tul Buzau, precum §i cateva morminte din interiorul bisericiidela Snagov,. La Buda a fost ingropata Doamna Neaga, sotialui Mihnea Turcitul, precum i mai multi inembri ai familiei ei;identificarea mormintelor dela Snagov este mai dificila. In am-bele locuri Riau &it inele (vezi fig. 170-1.71)..unele remar-cabile apoi cercei, ace de cap (vezi fig. 1.72); cateva din acesteobiecte de podoaba Bunt de fabrioatie saseasca, dela SibiuBra§ov.

Revenind aaum la obiectele do caracter biseficesc, cel maivechiu care ni s's pastrat In Tara Romaneasca, este un engolpion

www.dacoromanica.ro

sau un panaghiar, adica o iconità care se purta atarnata pe pieptde &Are arhierei. Alcatuità din cloud discuri convexe de argintaurit, care se suprapun, avind pe ambele fete ale discurilor

Fig. 169. Ripidi de argint aura (lama. de Stefan cel Mare mantistirli Putna.Inscriptia poarta data: 7005 (1497), Ianuarie 14. (MAnIstirea Putna).


www.dacoromanica.ro

67S ARTA

gravate scene religioase, acest engolpioji a fost däruit mänästiriiSnagovul la 7 Iunie 1431 de c5tre « jupan Dr5ghici marelestolnic ». Actualmente se allá la Moscova, Impreund cu Te-zaurul dela Pietroasa i cu atätea alte odoare ale trecutuluinostru.

In 1492, Vlad Cälugärul multumeste judetului i pärgarilordin Sibiu ea' i-au trimis un meter care fac4 un policandru.Ca model li va servi cel dela Cozia, pe care mesterul 1-a vazut.

Fig. 170. Inele gislte In mormintele dela Snagov, In urma sapIturllor.

Tot la Sibiu se adreseaz6 i Neagoe Basarab pentru numeroaselesale comenzi. S'a pästrat o scrisoare, foarte interesantd, din 18Dechemvrie 1518, prin care voievodul aratä pärgarilor de acoleea' a comandat concetäteanului lor Celestin o ciidelnità al cAreicapac sá reproduc5 turnul orasului Sibiu « c5ci striíbätänd Un-gana adaog5. Neagoe n'am vAzut nichieri un alt turn maifrumos ». Felul Insä In care a fost executata comanda nu-1 satis-face; para ar fi « lucru tigánesc » (« ad modum Ciganorum »);«In tara continud voievodul avem destui mesteri cari puteausá facd ceva mai frumos ». Mai Inainte, acelasi Celestin, Impreund

sä-i

www.dacoromanica.ro


44

Cu un alt meter Iohan, fi lucrase totusi bine cateva cupe. Tot eifacuser& si un numar insemnat de « patere », asa dar anafornite

talere, de argint aurite.O menSiune special& merita chivotul ddruit de evlaviosul

Neagoe mandstirii Dionisiu din Sfantul Munte, pentru a se OstraIn el moastele patriarhului Nifon, reorganizatorul Bisericii mun-tene. Chivotul, In forma de biserica, e de argint aurit, lucrat infiligran i lmpodobit cu pietre scumpe si email. Doua randuri deiconite ti dau ocol In partea superioara. Pe dosul capacului, epictat chipul patriarhului Nifon ; In stanga lui, intr'o atitudine delnchinare, de implorare parca, Neagoe insusi ; se stie ca predece-sorul acestuia la domnie,Radu, jignise pe acela .

care-i reorganizase ierar-hia bisericeasca si-1 l'acuse -,sa paraseasca tara. LaMuzeul de Arta religi-°asa din Bucuresti se pa- Fig. 171. Inel de aur, gáslt Intrun mormántstreaza de asemenea mai la Snagov.

multe chivoturi (vezi fig.173) ; unul din ele, din veacul al XVI-lea, este o reproducereIn miniatura a bisericii episcopale din Curtea de Arges (vezifig. 174); un altul, ddruit de fratii Craiovesti, infatiseazanästirea Bistrita. Tot dela fratii Craiovesti ni s'a pdstrat, intrealtele, o cadelnita si o catie de argint, ambele la Moscova,precum si un disc la Muzeul de Arta religioasa din Bucuresti. Unalt disc sau taler vechi din anul 1500 se pastreaza actual-mente la Muzeul Regional din Craiova (vezi fig. 176) ; el face partedin tezaurul descoperit acum cativa ani In comuna Coveiu, judetulDolj. De o valoare deosebitd este si discul astazi la Moscovadäruit de Neagoe Basarab In 1513 manastirii Tismana. In inscrip-tia slavonä, domnul fsi spune « fiul marelui i prea bunului Basarabcel Tanar Voievod

In ce priveste legaturile de carli sfinte, amintim pe aceea aevangheliarului din 1512 daruit de jupan Marcea, marele postelnic,si de sosia sa Marga, mänästirii Bistrita. Scoarta din l'ata reprezinta« Iesirea din Iad », cea din dos « Adormirea Maicii Domnului »(vezi fig. 175). Oranduirea persoanelor in ambele scene e remar-

».

www.dacoromanica.ro

6F0 ARTA

Dupà evangheliarul lui Marcea, trebuie pomenit aceladäruit de Mircea Ciobanul màdästirii Dionisiu. Scoaqele, de argintaurit i lucrate in relief, infäli§eazd una din ele 116stignirea, cea-laltà Na§terea Sfântului loan Botezdtorul, i dedesupt, pe voie-vod, pe doamna Chiajna si pe copii lor Stana i Petru.

In Moldova, nu ni s'au pästrat giuvaeruri sau alte obiecte decaracter laic, din veacurile XIVXVI. In schimb insä, numgrul

Fig. 172. Diferite obiecte (ace, copci, bumbi, un fragment de cruce), gdsite In mor-~tele dela Snagov. Veacul al XVI-lea. Acele sunt de argint aurit i Impodobite Curubine, granate $i peruzele. Bumbil mal marl de argint, suflatl cu aur, lucrati ajur.

Crucea de lemn sculptat, ferecatd In argint. Copcile de argint 0 email.

celor de caracter bisericesc este considerabil. Avem mai intai obogatd serie de evangheliare. Cel mai vechiu este din 1429, vesti-tul evangheliar scris la Neamlu §i ale cgrui miniaturi i fron-tispicii provoacä admira0a unanimä. Urmeazä evangheliarul din1436, tot dela Neam%; scoart,ele lui, de argint, sunt socotite printrecele mai reu§ite produse ale genului. Dela stefan cel Mare cunoa-§tem trei evangheliare ferecate In argint: unul este evangheliarul

www.dacoromanica.ro

LUCRUL ilETALELOR PRETIOASE 681

dela Homor, scris In 1473 i legat in 1487, al doilea este evan-gheliarul ddruit de domn bisericii din Cetatea Hotinului, In 1493,aflator azi in Biblioteca Na0onald din Miinchen, al treilea e evan-gheliarul däruit mändstirii Zografu din Sfäntul Munte, In 1502.Tot din timpul marelui voievod e §i evangheliarul visterniculuisäu Isac, ddruit de &are acesta mitropoliei » (norrpononito) dinFeleac, In anul 1498. Urmeazd evangheliarul din 1507 dela mänä-stirea Putna, acela din 1512dela Neamt, §i un altul din1555, tot de acolo. In 1569,doamna Ruxandra ferecd dinnou intrebuintând chiar argin-tul vechei legdturi, un evan-gheliar scris din porunca luiStefan in 1489, §i II ddruqtemänästirii Putna. Din acela0an dateazd i evangheliarulddruit aceleia§i mängstiri delogofiltul Petru Albotä. Re-marcabil ca executie, dar in-tr'un stil deosebit, vadind oalta influentd, este evanghe- Ç-

r -liarul ddruit de Alexandru al

Lapumeanu mänästirii Do-"

hiariu din Sfântul Munte. Men-tiondm apoi frumoasa legaturä,Cu o inscriptie In grece§te,a evangheliarului lui Ieremia Fig. 173. Chivot de argint din veacul al

Movild, din 1598 ; cotorul e XVI-lea. (Muzeul de arta religloasa,Bucure*ti).

format dintr'o tesaturd meta-ca i la evangheliarul dela Homor. Ultimul evangheliar

ferecat In argint din veacul al XVI-lea este acela ddruit deGheorghe Izlozeanu, parcalabul de Hotin, bisericii din acestora. O inscripOe In limba s'ay& ne aratä cä legätura de argintaurit a fost fdcutd de « mana de VárAnä a robului lui DumnezeuIachim, zldtarul din Suceava », (Imom sA4Tap WT 08114K).

O alta categorie o formeazä crucile, fdcute In intregime dinmetal prelios sau numai ferecate. Ni s'a pdstrat una dela Stefan

4 4*

ir

1A7

«

www.dacoromanica.ro

682 ARTA

ce! Mare la manästirea Putna (vezi fig. 177). 0 alta, ddruità deVodà mandstirii sale din Buz'du (vezi mai sus, p. 165)

precum §i o a treia dhruità in 1561 de Matei Craciun postelnicul§i de sosia sa Maria, mandstirii Slatina din Moldova se aflau,pAnd In toamna lui 1916, la Muzeul National de Antichit4i din

Fig. 174. Chivot de argint din veacul al XVI-lea, la Muzeul de Artl religloasa.

Bucure§ti; astäzi, ele trebuie sd se gdseasca la Moscova, lmpreundcu alte trei cruci vechi i cu o serie Intreaga de odoare, trimisefiind toate acolo, spre sigurantA, ca sd nu cadd In mâinile Nemtilor.Alexandru Ldpu§neanu comanda' la Bistrita, o cruce de felul ace-lora care se poartà pe piept. Tot dela el avem o cruce de chiparosnegru, Imbrdcatà In argint aurit i aflAndu-se azi la Muzeul deArtä religioasa din BucurWi. In ce privqte « ferecarea » icoanelor,

Vintila

www.dacoromanica.ro

LUCFtUL METALELOR PRETIOASE 683

imbrdcarea lor intr'un cadru de argint, am vazut mai inainte (p.653-4) ca existau in Moldova in veacul al XVI-lea, cloud' centre,episcopia dela Roman si mandstirea Putna, unde inflorea aceastaarta. Printre exemplarele mai de seamii, citärn icoana episcopuluiAnastasie al Vadului,din 1531, apoi icoaneleceluilalt Anastasie, 1111episcop de Roman,precum si cele cloudicoane dela Putna, din1566 si 1585 (vezi maisus, p. 653-654). Re-marcabild e imbracd-mintea icoanei luiPetru *chiopul; eapare sa fie lucratd tot 41 (It -in %ark dacd judecam r

dupa felul cum sunt ,scrise numele sfintilor.

, tDela Alexandru o

pusneanu s'a pastrat - -

la mdndstirea Dionisiudin Muntele Athos o1(1/9icoand a Sfiintului I1

,

loan Botezdtorul, im- *//1

bräcata in argint auritXVpurtand data o 30 '46

August 1564 ». Totdela el si dela doamna ,----Roxandra, aceeasi ma- Fig. 175. Scoarta din dos, de argint aurit, a evanghe-niistire mai are si niste liarului lui Marcea (1512); reprezinta Adormirea Malcil

candele de argint. Domnului. (Muzeul de Arta religmasa, Bucuresti).

Lucrul metalelorpretioase a cunoscut o deosebita inflorireBalcani. Dintre operele lor, citärn in primulgheliar, admirabil ferecat in 1557 de catre Condo Vlahul (in-seamna: Micu Romanul 1) din Prizren pentru manastirea Viteo-nita din Kuceainska Gora (tinutul Pojareval.). Scoartele acestui

la Romaniirand un Evan-

din

Là-

www.dacoromanica.ro

evangheliar, de argint aurit, cuprind, intre motivele ornamentale,floarea *de lalea, care se va generaliza pe vremea lui Brânco-veanu. Tot Condo Vlahul a lucrat, in 1570, douà ripide de pret,pentru mdndstirea Deciani, Iângit Pee.

Problema me§terilor cari au lucrat vechile noastre obiecte §ipodoabe de argint §i de aur se poate ldmuri ceva mai u§or,atAt la nord cAt i la sud de DunAre, multumità materia-lului documentar de care dispunem. Am vdzut astfel cd o

Fig. 176. Taler de argint, din anul 1500; face parte din tezaurul descoperit la Coveiu,judetul Doij (Muzeul Regional Oltean din Craiova).

blind parte din obiectele biserice§ti, cAdelnite, pahare, talere,policandre, cruci, se lucrau in ora§ele Ardealului, in primul rAndla Sibiu, apoi la Bistrita, probabil §i la Brapv §i Cluj. Cunoa§temchiar §i numele cAtorva din ace§ti me§teri ardeleni, cum sunt,de pildd, Celestin i Iohan, ambii din Sibiu, furnizorii luiNeagoe Basarab. Podoabele de aur ale lui Radu I, dacii nuau tot o origine ardeleang, atunci se datoresc unor me§terigermani din centrul Europei, dela Buda poate, sau dela Praha.

684 ARTA

www.dacoromanica.ro

Fig. 177. Cruci de mana, din lemn de chiparos, ferecate In argint aurit ; ceadin stanga e din timpul lui *tetan cel Mare (1503) si se aria la manAstirea Putna

(45 cm. Inaltime).

Pentru Moldova, au lucrat si me§teri din Liov §i din Chiev. Se

adaogA apoi pentru arnandouäl %ärile, me§teri din Peninsula Bal-

LUCRUL METALELOR PRETIOASE 8 R5

www.dacoromanica.ro

686 ARTA

canick dela Muntele Athos. Dar pe langa toti acesti straini, aexistat si o serie Intreag6 de mesteri romani, atat In Muntenia,cat si In Moldova. Am v6zut mai sus ca Neagoe Basarab scriaSibienilor: « avem In tara destui mesteri cari puteau sa fadi cevamai frumos ». Pe de altä parte, inscriplAile de pe imbrkàmintilede argint ale icoanelor moldovene precizeag ea' ele au fost facuteIn tara, la Putna, la Roman, ha ne dau i cate un nume de metercum e acel ierodiacon Atanasie din anul 1585. 0 lnsemnare, foarteinteresantà, din 1559, ne p6streaza numele unui alt meter, popaNichifor, precum i socoteala banilor cheltuiti pentru Imbra-carea In argint aurit a unei cruci: « 92 aspri gata pentru argint;50 de aspri gata pentru lemnul crucii; 50 pentru pietrele scumpe

pentru märgAritare; 9 galbeni unguresti pentru aurul de poleit;32 de zloti pentru facerea lucrului ». De aceea socotesc ca" si celemai multe dintre legnurile evangheliarelor sunt lucrate In liana-stirile rtoastre, de mesteri români: cine putea s4 ferece frumoso icoand, putea sä lege si o carte. Prin urmare i in acest domeniuca i In celelalte ale vechii noastre arte, am avut, chiar din v'eaculal XV-lea, pe lânga influentele strAline, si un corp de mesterio traditie autohtonà. De aceasta traditie, existenta si In dome-niul fabricArii armelor vezi sàbiile « dupa moda moldoveneasca*facute In Italia trebuiau sa tie seama mesterii straini cari lucraupentru voievozii i boierii nostri.

BIBLIOGRAFIE

I. Arhitectura bisericeasei. 1. C. A. 1103ISTORFER, Die moldauisch-byzantinische Baukunst, Wien, 1896, 20 p. in f°; 2. KARL A. RomsToRFER,Die Architektur im ehemaligen Fiirstentum Moldau In Zeitschrift für Geschi-chte der Architektur, f. a., p. 81-94; ION TRAJANESCU, Ma'n4stirea dintr'unlemn gi ma' nastirea Govora, In But. Com. Mon. lst.f III (1910), p. 35-41;4. SP. CEGANEANU, Ceca cu privire la megterul Manole, In Bul. Com. Mon.1st., III (1910), p. 44-47; 5. VIRGIL DRAGHicEANU, Vechea biseric4 de lemndin Grdmegtii Válcii, In Bul. Com. Mon. 1st., III 11910), p. 110-114; 6.AL. LAPEDATU, Cerceteiri istorice cu privire la me.,sterii bisericifor moldovenedin sec. XV1, In Bul. Com. Mon. 1st., V (1912), p. 23-29; 7. N. IORGA, GH.BAL$, L'art roumain, Paris, 1922, 412 p. in f°; 8. Curtea Domneascit din.Argeg, Bucuresti, 1928, 252 p. in f° (constituie Bul. Com. Mon. 1st. pe aniiXXVI (1917-1923); 9. Gil. BAL$, Bisericile lui 5tefan cel Mare, Bucuresti,

www.dacoromanica.ro

BIBLI0GRAFIE 687

1926, 331 p. in f° (Bul. Com. Mon. 1st., XVIII, 1925); 10. N. GHIKA-Bu-DESTI, Evolutia arhitecturii in Muntenia. Partea I-a. Originile f i inrduririlestrdine pdnd la Neagoe Basarab, In Bul Com. Mon. 1st., XX (1927), p.121-158; 11. CoRIOLAN PETRANu, Bisericile de lemn din judetul Arad, Sibiu,1927, 56 p.; 12. CORIOLAN PETRANU, Die Kunstdenkmèiler der SiebenbiirgerRumiinen in der bisherigen Forschung, Cluj, 1927, 67 p.; 13. GH. BALS, Bise-ricile moldovenesti din veacul al XVI-lea, Bucuresti, 1928, 397 p. in f° (Bul.Com. Mon. 1st., XXI (1928); 14. N. GHIKA-BUDESTI, Evolutia arhitecturitin Muntenia f i in Oltenia. Partea a doua. Vechiul stil romiinesc din veaculal XVI-lea, In Bul. Com. Mon. 1st., XXIII (1930), p. 1-63; 15. VIRGILVATASIANU, Vechile biserici de piatrii romcinesti din judeful Hunedoara, Cluj,1930 VIII + 225 p. in 80; 16. 0. TAFRALI, Le monastère de Sucevita et sontrésor, In Arta fi Arheologia, III (1930), p. 1-23; 17. GH. I. BRATIANU.Originile stemelor Moldovii f i TOrii Romdnesti, In Rev, 1st. Rom., I (1931),p. 50-62; 18. G. M. CANTAcuzÈNE, Considérations générales sur la genèse del'art moldave, In Rey. 1st. Rom., III (1933), p. 1-10; 19. B. SLATINEANU,C.eramica rorrdineascd, Bucuresti, 1938, 230 p. si 59 planse in 80; 29. CO-RioLAN PETRANu, L'art roumain en Transylvanie, Bucuresti, 1938, 97 p. in 8°..

si p. 306, nr. 24; p 333, nr 13; p. 686, nr. 27.Pietura bisericeaaell. 21. DR. E. MINEA, Un pictor romcin in secolut

al XVI-lea, in Bul. Com. Mon. 1st., III (1910), p. 143-144; 22. V. MO-ToGNA, Rdzboaiele lui Radu ,,Serban (1602-1611), In Mem. Sect. 1st. Arad.Rom., t. VI (1927), 83 p.; 23. P. HENRY, L'arbre de Jessé dans les égliseede Bukovine, In Mélanges 1928 (Bibliothèque de l'Institut français desHautes Etudes en Roumanie, II), p. 1-31; 24. P. HENRY, Quelques notes.sur la représentation de l'hymne akathiste dans la peinture murale exterieurede Bukovine, In Mélanges 1928, p 33-49; 25. T. METES, Zugravii bise-ricilor romdne, In Anuar. Com. Mon. 1st. Sect. p. Trans., 1926-1928, Cluj,1929, p. 1-168; 25. I. D. *TEFANEsCu, L'évolution de la peinture religieuseen Bukovine et en Moldavie depuis les origines jusqu'au XIX-e siècle, Paris,1928, XII + 338 p. in. f°; 27. N. IORGA, Portretele domnilor romdni, Sibiu,1930, XV -1- 221 pl.; 27. I. D. *TEFANEscU, La peinture religieuse en Va-lachie et en Transilvanie depuis les origines jusqu'au XI X-e siècle, Texte,Paris, 1932, IX + 439 p. in f°.

Ieoanele. 29. VIRGIL DRAGHICEANU, Schitul Brlidetul, Arges, InBul. Com. Mon. Ist., XVII (1924), p. 68-73; 30. N. IORGA, Icoana ro-mdneasca, dupd niste conferinte, Bucuresti, 1933, 19 p. in f°. (Extras dinBul. Com. Mon. Ist., XXVI, 1933); 31. N. IORGA, Les arts mineurs enRoumanie: I. Icônes; II. Argenterie; III. Miniatures, Bucuresti, 1934,53 p. + 128 pl. in f°.

V. i p. 686, nr. 37.Miniaturi, frontispiell, initial& 32. I. BOGDAN, Manuscripte slavo-

romdne in Chiev, in Cony. Lit., XXV (1891), p. 503-511; 33. D. RUSSO,Elenizmul in Romdnia. Epoca bizantinti f i fanariotd, Bucuresti, 1912, 70p. in 8°; 34. ION BIANU, Documente de Artd Rondineascci din Manuscripte

www.dacoromanica.ro

688 ARTA

adunate de..., psi. I. Evangheliaslavo-greacei scrisain manastirea Neam-plui din Moldova de Gavriil Monachul la 1429, Bucuresti, 1922, 2 p. -I- 10tab, in f°; 35. MAGDALENA IORGA, Initiate, ¡itere ornate, chenare f i Inflori-turi din documente muntene fi moldovene din veacul XVII-lea fi XVIII-lea.Craiova, 1928, 1929, 5 f. + 6 pl. in f0; 36. VICTOR BRA'ruLEscu, Minia-turi fi manuscrise din Muzezt! de aria religioasii, Bucuresti, 1939, 172 p. In8 si LXXI planse.

V. i p. 192, nr. 13.V. Tesilturile. 37. 0. TAFRALI, Le trésor byzantin et roumain du Mo-

nastère de Poutna. Texte, Paris, 1925, X + 87 p. in 40; 38. N. IORGA, Les-arts mineurs en Roumanie, II, I. La sculpture en bois, II. Les tissus, 1936,"27 p. + 107 pl. in f°; 39. EM. TURDEANU, La broderie religieuse en Roumanie,Les epitaphioi moldavec aux XV-e et XVI-e siècles, In Cercetari Literare,IV (1940), p. 164-214.

si p. 686, nr. 44.Seulptura in lemn. 40. AL. ODOBESCU, Cateva ore la Snagov, in

Serien i literare fi istorice, I, Bucuresti, 1887; 41. A. VINCENZ, Din trecutulCraiovei, in Arh. Olt., V (1926), p. 182-201 si 324-336; 40. AL. TZIGARA-SAMURCA$, Izvoade de cresteituri ale taranului roman, Bucuresti, 1928,40 p. in f0; 43. AL. TZIGARA-SAMURCA$, L'art paysan en Roumanie, Bu-curesti, 1931, 26 p. in SO; 44. 0. TAFRALI, Sculptura romaneascii in lemn,Iasi, 1936, 13 p. in 8°.

V. si p. 686, nr. 38 si p. 687, nr. 45.Luau' metalelor pretioase. 45. GR. G. TOCILESCU, Catalogul Mu-

zeului National de Antichitati din Bucurefti, Bucuresti, 1906, 164 -I- IV p.in 8°; 44. STELIAN PETRESCU, Odoarele dela Arearniu gi Secu, Bucuresti,1911, 106 p. in 80; 47. N. PLOP$OR, Tezaurul dela Coveiu-Dolj In arh. Olt.,VII (1928), p. 495-509; 48. N. IORGA, Argintarale ramiinesti, Bucuresti,1933, 19 p. in 8°; 49. DRAGO* C. PETRO$ANU, Data evangheliarului &fruitmanetstira Bistrita de Marcea Postelnicul, in Rev. 1st. Rom., VII (1937), p.395-397; 50. MARCEL RCMANESCU, Argintaria la Rana teni si la Roma' nil.Balcanici in veacurile XVIXVIII, In Rev. 1st. Ront., XIXII (1941-1942),p. 95-133.

V. si p. 51, nr. 6; p. 156, nr. 10; p. 235, nr. 13 si 15; p. 686, nr. 31.

www.dacoromanica.ro

INDICE

www.dacoromanica.ro

Abrud, mine vechi, 427.Abulfeda, geograf arab, despre Isac-

cea, 435.Academia Romdrai, documente, 561.Achine, protopop al Huniedoarei, 606.Adjud (Agiud), cama, 85, 577; jude-

(ut, 406; yirgul, 406; vechimea luí,446; orig. numelui, 446; ment. doc.436, populatia, 446; Unguri la, 446drum prin, 552.

Adrian, zidar, 633.Adrianopol, 68, 229, 261.Adriaticci, marea, 228.Africa, 229.Afumati, sat In Ilfov, 158.Agapia, mdnästire, confirmare de mo-

sii de cdtre Mihai Viteazul, 287.Agareni, Turci, 276.Ahmed-Paga, comandantul Turcilor la

Cahul, Roscani, 214.Aiud, sinodul din 1569, 328.ako, dare, 292.Alania, dupä harta lui Giov. di Carig-

nano, 450.Alanii, Asi sau Iasi, 411, 450; origi-

nea si locuintele lor, 411; cdtre epis-eopul din Vicina, 434.

Alanus fluvius = Prut, 411, 450.Alba, comitat In Transilvania, 252,

322, 398, 419, 453; mandstiri In,322; originea numelui, Intinderea,419.

Alba-lulia, catedrala catolicd din, undesunt Inmormântati fratii loan si

INDICE')Iancu de Huniedoara, fig., 37; dietadin p. restituirea Ciceului i Cetdtiide Baltd lui Ldpusneanu, 195; Intal-nirea lui Mihai Viteazul cu Sig.Báthory, 273; vlädicd ortodox acolo,273; intrarea lui Mihai Viteazul,281; mantistire ridicatä de MihaiViteazul, resedinta Mitropolituluiortodox, 284, 325, 327; ddrámatilde Unguri si Basta, 290; AndreiBáthory Inmormântat acolo, 282;intrarea lui Basta cu Unguriisi uciderea oamenilor lui MihaiViteazul, 290; resedinta Ardealu-lui, 376; originen i vechimea nume-lui, 416; drum prin, 553; tipäriturila, 608; muzeul din, 653.

Albania, 63.Albert, regele Ungariei, 315; zdlogiri

donatiuni fratilor loan si lancu deHuniedoara, 38.

Albert Kircily, v. Kiraly.Albe.,sti, sat, párcdlab din, 466.

dijma, 562.Albinuga, carte populard, 598.Albotet, staroste de Cernduti, 500; rds-

cump Ard Albotenii pentru dusegu-bind, 570.

Albotenii, sat, räscumpArat pentru du-segubind, 500, 570.

Albu Golescu, clucer, moare In luptacu Ion Vodd cel Viteaz, 224; cdsato-rit cu Erina, fijen lui Milos-Vodd, In-morrnantat la mAndstirea Vieros, 227.

Punerea In concordantl a trImiterilor la pagini cu textul pr,zentei editii se dato-reste domnului I. D. Suciu.

www.dacoromanica.ro

692 ISTORIA ROMANILOR

Albu, sultanul Tatarilor, navalesteMoldova, 140.

Albul, o sluga a lui, 555.Albul, postelnicul, 506.Albul, vistierul, In solie la Buda, 128,

la Sibiu, 394; ucide pe Mihnea celRau, 149; ucis si el, 149.

Albul °and, 414.Albul, vornic, boer Insemnat al lui

Aldea, 7-8.Aldea, v. Alexandru Aldea.Alep, 233; 1lia Bares (Mohamet-

pap) exilat la, 191; Chiajna exi-latd acolo, 221 ; Petru cel Tandr,exilat acolo, 223.

Alexa, stolnic, executat la Vaslui, 111,495.

Alexandria, roman popular, cea maiveche versiune româneasca, 596, 598.

Alexandria, fiica lui tefan-Voevod, 22.Alexandria, oras in Egipt, mormântul

lui Radu Paisie, 169.Alexandru-Aldea, domn al Tarii-Ro-

manesti, politica lui, 1 ; ja domniacu ajutor dela Alexandru cel Bun,4; catre Ardeleni pentru prindereaunui fugar, 5-6; relatiile cu ve-cinii, 5-6; sfarsitul domniei lui, 7;danii la mandstiri, 7; fiul lui Mirceacel Bätran, 7; ajuta pe *tefan, fra-tele lui Ilias, 17; resedinta lui, 374;danii la Zografu, 555; passim.

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei,bate oastea lui Dan II (1429), 4;ajutä pe Aldea la luarea domniei, 4;ajutor lui Aldea contra Turcilor, 6;apropierea de Sigismund al Unga-riei, 6; fiii sai, 16, 108, 356, 369; pri-vilegiul comercial acórdat Lioveni-lor, 84, 348, 430, 443-445, 449, 450,451, 453, 544, 547, 569, 573; pH-vilegiul Brasovenilor, 85; titlul355, 356; resedinta, 374, 375; primamentiune despre un ceasnic alDoamnei, 395; danii manastiriiNeamt, 411, 562; alte danii 480;

darueste salase de Tigani i Tá-tari manastirii Bistrita, 482; clarimentionate, 487; Vasilicalele, 490;comanda' arcuri la Liov, 548; pro-hibire de marfuri, 550; drumuri In-semnate In vremea lui, 552; monetedela el, 557; lucrari religioaselaice, 583; zugravi In timpul sdu,633, 646; icoane primite dela loanVIII, Imp. bizantin, 652; evanghe:liarul lui, 655; epitaf dela, 663;passim.

Alexandru cel Mare, 541.Alexandru cel Reitz, domn al Tarii Ro-

manesti, 260, fiul lui Bogdan Ldpus-neanu, tirania lui, 250; spoliatiunifiscale, 250; i Mihai Viteazul, 260;zideste Prodromul dela Sinai, 251;numit domn in locul lui Aron-Voda,apoi trecut in Tara Romaneasca, 250.

Alexandru cel Tânàr, fiul lui Mihnea IIcu Neaga, 233.

Alexandru Cornea, fiu nelegitim al luiBogdan III, 139.

Alexandru Cumulovici, emisar al Papeipentru liga contra Turcilor,262-263.

Alexandru, fiul lui Iancu Sasul cuMaria, 240.

Alexandru, fiul lui Cazimir, duce alLituaniei, 76, 453, 497.

Alexandru, fiul lui Ieremia Movila cuElisabeta, 257.

Alexandru, fiul lui stefan cel Mare,cu Evdochia din Chiev, 96, 101, 107;in lupta dela Rdzboieni, 70; In luptadela Ramnic, 98; ridica biserica laBacau, 102, 107; casAtoria sa, 107;moartea i inmormantarea sa laBistrita, 107, 108; resedinta lui, 375;chipul lui, fig. 106.

Alexandru, fiul lui *tefan Voevod,nepot lui Al. cel Bun, 22.

Alexandru, frate cu Nicoara Potcoava,vine In Moldova cu Cazaci, prinstrimis la Constantinopol, moare pedrum, 239.

www.dacoromanica.ro

Alexandru, fratele Mariei de Mangop,cumnat Cu Stefan cel Mare, 68.

Alexandru Rimy, domn in Tara Roma-neascd, 362-63; cdtre parcAlabiidin Caracal, 480.

Alexandru Ldpufneanu, domn al Mol-dovei, fiu nelegitim al lui BogdanIII, 139, 194; cum e prezentatddomnia lui de istorici, 194; rapor-turile cu Polonii, Turcii i cu Ardea-lul, 194-196; pribeag in Polonia,

ja tronul cu ajutorul Polonilor,raporturile cu Turcii, 195; ajutd

pe Mircea Ciobanul, pe Pätrascu celBun la luarea domniei, 195; ajutdla reinstalarea Isabellei in Ardealcu fiul ei, 195, 218, 333; cere Ciceiulsi Cetatea de Baltd, 195; propunerilefacute de Ferdinand, 196; incur-siune in Ardeal, 195-196; JacobHeraclid Despotul la curten lui,

strAnge osti pentru a intdm-pina pe Despot, 197; lupta delaVerbia, 197; fuga la Constantinopol,mazilia, exilul la Rhodos, 197-198;a doua domnie, 200-206; cronicadespre räspunsul dat trimisilor luiToma, 200; cronicarul Eftimie des-pre el, 200, 585; ucide boieri laSuceava, 200; raporturile cu Ar-dealul, 201; lupta cu Saya MAzgdpretendentul, 201; politica fatd deTurci, 201-202; ctitoriile lui, 203,204, fig., 202, 203, 204; vieata econo-micd a Moldovei, 204-205; familialui, 205; moartea lui, 206; numitPahomie in cdlugarie, 206; mormân-tul lui la mAndstirea Slatina, 206;monete de argint, fig., 205; inseamndpe Joldea la nas, 495; adaose laindnästirea Neamt, 630; aduce zi-dari dela Bistrita, din Transilvania,633; epitaful lui, 667; evangheliarddruit la Dohiariu, 681 ; icoanddela el, 684; comanda cruci, 683;passim.

Alexandru, pretendent, adus de Mo-hamet II in Moldova, 68.

Alexandru, regele Poloniei, 134.Alexandru, tarul bulgar, ginerele lui

Basarab Intemeietorul, 582.Alexandru II, Domn al Tdrii Roma.-

nesti, fiul lui Mircea pretendentul,cu frate-sgiu Petru Schiopul impo-triva lui loan-Vocld ce! Viteaz, b'atutla Jiliste, 211, 224, 446; fugar laCetatea de Floci, 212; inlocuit, 212;reia tronul, 212; familia sa, 226227; intrarea in Bucuresti, 224;conspiratje a boierilor contra lui,224; pretendentul Vintild i OpreaWink 224; pArile boierilor la Poartdcontra lui, 224; fiscalitatea, 225,565; ctitorii i donatii la mAndstiri,225-226; moartea, 226; morman-tul, 227; peceti de aur, fig., 225,.226; passim.

AlexcIndrel-Vodci, Olehno, fiul luiVoevod, frate cu Roman II, ocupddomnia Moldovei (1449), 23; domnia

pärdsirea domniei, 25; retragereIn Polonia, 25; sprijinit de Poloni,

cu Moldoveni i ajutor poloncontra lui Bogdan, e bgitut la Crasnasi se retrage in Polonia, 26; revinedin Polonia contra lui Petru Aron sireia domnia, 28; intAreste mdndstiriiBistrita, Botna cu ezerele i scutirede däri, 28; legamänt fath de Iancude Huniedoara, 28; promisiune deinchinare fatä de Cazimir, 28; dá-rueste mandstirii Neamt o parte dinbranistea domneascd dela Bohotin,28-29; face danii mAn. Pobrata,Horodnic i Moldovita, 30; pierdereadomniei, 29; redobAndirea domnieipentru a treia oard, 29; bdtut dePetru Aron la Movile se retrage laCetatea Albd unde moare, 29; con-siderd pe Iancu de Huniedoara capdrinte, 42; monete de argint delafig., 557; danii, 561; passim.

INDICE 693.

www.dacoromanica.ro


Alexeni, sat pe Ialomita, donat deAldea mändstirii Dealul, 7, 404.

Alexinac, 400.Ali-beg, pasd la Dunäre, ja parte la

expeditia contra lui stefan ce! Marela Vaslui, 66; cu Tepelu§ pradd inMoldova si apoi bdtuti la Minnie,71 ; expeditia in Ardeal, 121, 122;legaturile cu Vlad CAlugärul, 122.

Alimiinesti, sat pe Teleorman, luptdla, 162.

Ali-papa, comandantul garnizoaneiturce din l'argoviste, 269.

Algeria, descoperiri de orase, 435.Almapul-Mare, biserica din, vechimea,

320.Almasul-Mic, pârau, seliste pe, 464.A/mapti, cetate, Sigismund a§eazd Ca-

valen i Teutoni acolo, 5.Alpii dinarici, muntii, 337.Ambras, in Tirol, castel, portretul lui

Vlad Tepes, 50.amenda, 366, 496, 570.Amf ilohie, ieromonah, ridicd paraclisul

Coziei, 621.Amlap, tinut, posesiune a domnilor

Tärii Romane§ti, retrasd de lancude Huniedoara lui Vladislav II, 12-13 ; Romanii din, pedepsiti de oastealui Vlad Tepes pentru ajutorul datlui Dan, 46; in stäpänirea lui loanGereb, 118; originea numelui 352; intitlul lui Mircea cel BAträn, 354, 355.

Amur, fluviu, 467.Ana, doamna lui Alexandru cel Bun, 652.Ana, fiica lui Ieremia Movild, 257.Ana, fiica lui *tefan ce! Mare, tumor-

mäntaid la Bistrita,, 108.Ana, fiica lui Petru Rares, sotia lui

Vlad Innecatul, 165, 189.Ana, flied nelegitimd a lui Bogdan III,

139; altd fiicd nelegitimd a luiBogdan III, 139.

Ana, sotia lui Vlaicu-Vodd, 649.Analele rutene, asupra luptei din Co-

drul Cosminului, 81.

Anastasia, domnita, fiica lui IliasVoevod, 22.

Anastasia, domnita, fiica Marincdi, in-zestratd de Petru Aron, 30.

Anastasia, sotia lui Teodor, logofdtullui Petru Rares, ctitord la Homor,188.

Anastasie Crimca, miniaturile lui, 255.Anastasie, episcop al Rkläutilor, 286.Ana.stasie, episcop al Romanului, scoala

de zugravi, 653, 683.Anastasie, episcop al Vadului, 180,

324, 653, 683.Anastasie, mitropolit in timpul lui

Petru *chiopul, 586.Anatolia, 47.Anca, doamna, mama lui Vlad Inne-

catul, 164.Anca, fiica lui Mircea Ciobanul, 221.Anca, sora lui Basarab cel Tändr,

123.Anca, sotia lui VIddut, 150.Ancuta, fiica lui Radu *erban cdsdto-

rità cu Nicolae Pdtrascu, copiii,299.

Andreescu, pictor, 611.Andreica, sdbier in Moldova, 545.Andrei din Bistrita, medicul lui Lä-

pusneanu, 206.Andrei din Cracovia, primul episcop

catolic la Siret, 443.Andrei II, regele Ungariei, 571, 573.Andrei, rumän, 472.Andrei Taranovski, traduce in limba

polond cronica lui Mihai Viteazul,587.

Andrei, vtori sulger, 392.Andrica dela Neaml, 445, 562Andriep Ili, jurd cu brazda in cap,

493.Andrità, ucis, 494.Andronic Cantacuzino, ajutd pe Mihai

Viteazul sd ia domnia, 261.Andronie, vistierul, rämäne sä con-

ducd in Moldova, 287.Anglzelina, fiica lui Ldpusneanu, 205.

www.dacoromanica.ro

Anghelina, fiica lui Neagoe Basarab,inmormantatd la Arges, 155.

Anghelutd, 494.Angiolello, 69.Anglia, 260.Anghial, resedinta lui eitanoglu, 222.Aninoasa, mandstire, In jud. Buzau,

ctitorie a lui Mihnea II, 234Antim, mitropolitul, In corespondenta

cu arhiepiscopul bulgar Eftimie, 582.Antioh Cantemir, 511.Antonie, argintar, refugiat la Bis-

trita, 87.Antonie, patriarh de Constantinopol,

asupra manastirii din Peri (1391), 320.Antonio Bosio, gravura lui Zotu Tzi-

gara, 247.Antonio Possevino, jesuit, despre Ale-

..xandru II, 226.aparat administrativ, judecatoresc, mi-

litar, 377.aplice de aur, la Curtea de Arges, 674.aprozi, 391-392, 498.Apsa de Mijloc, biserica din, 320.Apuseni, m-tu, 324, 329, 351, 576.Arad, Orod, comitat, 322, 398, 415; ori-

ginea numelui, intinderea, 419; ma-nastiri, 322; episcopii de, 326; cet ate,419, vechimea ei, 437; mentiuni doc.533; drum spre, 552.

anima, la Bratilov, 542.Arapul Constantin, 507.arbalete, 512.Arbure, parcalab de Neamt, 70, 105,

109; portar de Suceava, tutore luitefdnita, 139; simpatia cdtre Po-

loni, 139, 140; In disgratie, 140;uciderea lui, 142.

Arburea, sat in sin. Sucevii, 105; bise-rica ridicata de Luca Arbore, 105;fig., 104; mormantul lui Arbore,chivot, fig., 110; pictura, 632; zu-gravitd de Dragosin, 647; sfesnic delemn la, 671.

Arcanii, sat, fost in judetul Jalesului,398.

45

arcuri, 512, 548; cu vcirtej, 548; Mai-resti, 512.

Ardeal, 14, 33, 48, 75, 86, 260, 510,526; Turcii prada (1420), 2; In1432 Tara Barsei, 6, 7; In 1442, 9;retragerea lui Mateias Corvin, 58;pradaciunile lui *t. c. M. dupa Baia,58-59; Turcii pradalnici batuti laCampul Painii, 72; Radu cel Frumosin, 118; Laiotd fugar In, 121; expe-ditia Turcilor In, 121; Vlad Calugd-rul in, 123; pretendenti la tronulmuntean In, 128; pribegi moldo-veni In, 142; Danciul pretendentulIn, 146; Mihnea cel Raiu fuge In,149; delimitarea hotarului fata deTara Romaneasca, 151, 503-504;Mircea pretendentul In, 151; Radudela Afumati strange oaste in, 159;Moise Voda fuge In, 163; pribegi In,166; Radu Paisie acolo, 167; lega-turile Cu Petru Rares, 172-175;Grozav vornicul i Barbovschi in,172; mare parte recunoaste pe PetruRares, 175; Petru Rare§ pribeag,178-179; expeditia lui Petru Rare§In, 181 ; posesiunile lui Petru Rares111,1 81 ; Ilia Rare§ si MirceaCiobanulcu oaste In, 1 89 ; politica lui *tefanRares Ltd, de, 191; raporturile CuAlex. Lapusneanu, 195-196; DespotVoda vrea sa reia posesiunile din,199; raporturile cu Lapusneanu Ina doua domnie, 201; comertul luiLdpusneanu cu 204-205; situatianelinistita 'in, 312; Socol in, 217;Voica, doamna in, 217; pribegii din,voesc sa indepdrteze pe Mircea Cio-banul, 218; pribegii In, 221; guverna-torul confisca averea lui Petru Cercel,232; schimbarile petrecute, 275; cu-cerit de Mihai Viteazul, 2 81 ; or g.

ad-tiva i sociald deosebitade a Tdrii Romanesti, 282; mitropo-lit roman cu resedinta in Alba-Iulia,284; fiscalitate excesiva In timpul

INDICE 695

www.dacoromanica.ro


lui Mihai Viteazul, 288; evenimen-tele dupA MirAsläu, 292; planul derecucerire de cAtre Mihai Viteazulsi Basta, 294; institutii, 345; origi-nea numelui, 350; voevodul, atri-butiunile lui, 358, 359; harta luidin 1559, fig., 351 ; Nicolae Voe-vodul din, 347; voevodul ardeleanconfirmA tratate, 359; resedintelevoevozilor, 376; campania lui PetruRare§ In, 381; subimpärtiri ad-tive:comitat, district, 414; scaune, 414;formarea lor, 415; bisericd de satfortificatA, fig., 537; Romänii deacolo anteriori stApanirii unguresti,469; cnezii din, 475; iobagii, tiganiidin, 476, 481; mijloace de oprire aproceselor In, 487; Sasii cojocari »,548; import de morun In, 550; mAr-furi din, 550; drumurile In Ardeal,552-553; waffle sdsesti, 553; mo-netele, 558; monetäria /ui Vlad Dra-cul acolo, 558; oieritul In, 562; vechidrepturi locale, 571; orasele din,571; vämi In i sppe, 573; mine,ocne, 574; scutirile de &AA, 578;Stavrinos scrie poema In, 589; scri-sori In ungureste cAtre voevozii din,590; In nord s'au fäcut primele tra-ducen i de texte In româneste, 592593 ; modèle, ceramica din, 629;mesteri din, 633, 671; cea mai vechepicturA, 639; fabricate aduse in tärileromäne din, 683; v. Transilvania.

Ardeleni, 71, 345; räsculati con-tra lui Mateias Corvin, 57; chematiIn ajutor de *t. c. M. la nAvAlirealui loan Albert (1497), 77; dau aju-tor lui Petru *chiopul contra pre-tendentului Alexandru, 238.

arderea de viu, pedeapsA, 495.Areni, localitate unde Ieremia MovilA

bate pe Rdzvan, 253.Arges, ora g = Curtea de Arges, 5, 269;

resedinta mitropolitului, 130, 439;resedinta domneascA, 439, v. Curtea

de Arges ; meiniistirea, Radu Paisieegumen la, 166; danie dela MirceaCiobanul, 221; dAruitA de Petru celTAOr cu satul FlAmanzcsti, 223;branistea ei, 364; azilul dela, 563sfintirea ei, 587; judelul, 233, 400;originea numelui, 400; rdu, 269, 371,400; cetatea dela, asezarea, ment.doc., 530.

Argegel, rau, luptä la, 162.Arghiropol, negustor grec imbogAtit

Valachia, 457.argintarii de lux din Transilvania, 545,

674.scaun secuesc In Transilvania,

415; apeí, vässarea ei, 552.arma, 393-394.armata, organizarea, 503-539; prin-

cipiul alcAtuirii ei, 503, 505; dre-gAtorii comandau cete de subalterni,505, 506, 507; vAtafii de cetemarii vAtafi, 506; breslele, 506;curtenii din Moldova, 507; vitejiidin Moldova, 507-508; in Tara Ro-maneascA breslele se numeau

pärcalabii de judete, 507; con-tingentul oraselor, 508; lefegii,508--509 ; oastea In dobändA, 508; strA-jerii In Moldova, 510, 520; plaiesiiIn Tara RomäneascA, 510; vä-nAtorii In Moldova, 510; calArasii,

hänsarii in Moldova, 511,armamentul : ofensiv, defensiv, 512,513; de foc, 514; armura 512-539;steagul, 546; cetatile, 517-538; mA-nAstirile ca loc de apdrare si refugiu,538; bibliografie, 538.

armeifei, 423, 488, 506; ceata celor dinBalaci, 506.

Armeanul, porecla lui Ion VodA celViteaz, 208.

Armenia, monete ale regilor din secolulXIII, la Cetatea Alba, 457.

Armenii persecutati de *tefan Rares,191-192; In orasele Moldovei, 456.

armura, 512-517.

www.dacoromanica.ro

Aron-Vodd cel Cumplit Tiranul,domn al Moldovei, 510; fin nelegi-tim al lui Alaxandru Lapu§neanu,205, 250; domnia, 250; fiscalitateaIn timpul lui, 250, 251; rascoalacontra sa, 251; executii de boieri,251; mazilit §i numit din non, 251 ;revenirea la Ia§i §i prinderea luiPetru Cazacul, 251; legaturile Cucre§tinii, 251; räscoala contra Tur-cilor, asedierea cetätilor turce§ti, 251252, 261-264; detronat din ordinullui Sig. Bathory §i inlocuit cu Raz-van, 252, 267; inchis la Vint, 252;otravit, 252; inmormantat In m-rearidicata de Mihai Viteazul In AlbaJulia, 252, 284; oasele lui desgropate§i risipite, 290.

Aron-Vodei, m-rea, lânga Ia§i, 252;donatii de sate, scutiri, 561, 564.

Arpentie, pargariul cel mare din tar-gul Neamt, 445, 459.

Arta, ora, 337, 339.arta, populard: elemente distinctive

612-613; arhitectura bisericeasca,613; biserici de lemn, 613; bise-rici sapate In stanca, 613; bisericide zid in Muntenia, Moldova §iTransilvania, 616, 617; influenta sdr-beaScci, 619; influenta atonitcl, 619620 ; influenta armeanei, 620; tipulmuntean, 621-623.

artileria lui Petru Rare§ la Obertyn,176.

artifti cretani, 647.Arca, regiune, sub ascultarea biseri-

ceasca a m-rii din Peri, 320.Asanestii, statul lor, 336; familia, 354;

stolnicul la curtea lor, 386.Asi, v. Alani.Asia-Mica', 10, 223; manastiri din,

ajutate de Neagoe Basarab, 154.Asineta, legenda prea frumoasa, carte

populara, 597.Aslan, vornicul, 388.aspri, monete, 555; de §oimi, 565.

INDICE 697

Asprocastron, v. Cetatea Alba.Assan-beg, ja parte la expeditia con-

tra lui *t. c. M., la Vaslui, 66.Astrahan, piei de, 548.asezeimdntul lui Mihai Voda, 304-305.Atanaric, regale Gotilor, 403.Atanasie, ierodiacon, face o icoana,

654.Athos, Sf. .Munte, 14, 587, 649, 655,

683; mile dela Aldea, 7; ajutoareprimite dela Vladislav II, 14, daniidela Vlad Tepe, 50; Nifon, pa-triarhul se retrage acolo, 130; egu-meni la sfintirea Curtii de Arge§,152; daniile lui Neagoe Basarab,152, 153; influenteazá arhitecturabis. In tarile romane, 619-620;me§teri dela, 646; specialitate Inicoane, 654.

Atila, 420.Augsburg, 50.Austria, Austriacii, 217, 246, 251, 272,

350.autorul invataturilor lui Neagoe, 583.Avari, 541.Avedik, negustor armean In Tara

Rom., 457.Averefti, sat in j. Neamt, 564.Azarie, cronicar, 586; despre boerii

ce tradasera pe Alex. Lapu§neanu,200.

Babadag, 530; prädat de oastea luiMihai Viteazul, 272; de Wile luiAron Voda, 264; amintit indatadupa 1333, 435.

Baba Novac, arde Plevna, 272 ; cu Buze-§tii spre Sibiiu, 279; moartea lui, 297.

Babele, schit In jud. Vla§ca, zidit deVlad CAlugarul, 124; pisania, daniila, 125.

Babici Stan, boier, 412.Bacciu, ora, targ, 22, 286, 445; ocupat

de Mateia§ Corvin, 57; reved. dom-neasca, 375; vechimea, orig. numeluiment. doc., 445, 446; Unguri la, 455;

45.

www.dacoromanica.ro


ocolul, 1a64; judeful, 60, 398; ment.doc., 406; orig. numelui, 410; Ungu-rii in sate, 456; yawl, 85, 446, 451,445, 573; bisericei ridicata de Ale-xandru fiul lui *t. c. M., 102, 107,649; drum prin, 552.

Badea, fiii lui, 569.Bodea, vornic, 111.bagaini, boerinasi la Bulgari, 470.bagrenica, hlamida tarilor bulgari, 367.Bahlovia = Harlau, 143, 451.Bahlui, rau, 407, 451.Bahna, sat, 478.BahniNi, 399.Baia, targ, lupta intre *t. c. M. si

Mateias Corvin, 43, 57, 67, 112, 524,586, 607; biserici, 102, 181, 187, fig.,103; reved. domneasca, 324, 443; in-temeiat de Sasi i Unguri ardeleni,originea numelui, 444, 446; arsla 1467, populatia, decaderea, 443;morile Sasilor dela, 455; Ungurii la,455; soltuzi i pargari la, 459; pece-tea, 461; Tatarii din, 483; moriledomnesti, 543; drum prin, 552;Sasii din, 561; ()anal' la, 573.

Baia-de-Aramci, 454-455, 505, 542,575.

Baia-de-Fier, 52, 535.Baiazid II, sultan, 72, 73, 590; cuce-

reste Chilia i Cetatea Alba, 72, 123;cere vadurile Dui-aril cu vdmile delaRadu c. M., 128; revolta Ienicerilorimpotriva-i, 133.

Balaci, sat, 506.Balasinefti (Balasinouti), sat pe Su-

ceava al m-rii Horodnic, 98, 358,566, 569.

Balc (Balitd), fiul lui Sas, comite deMaramure i Satmar, 415; voevod,proprietar al m-rii din Peri, 320, 606.

Balc, fratele lui Ivan voevodul deBeius, 417.

Balcani, m-tii, pen., 132, 263, 272,287, 312, 595; m-ri ajutate deNeagoe Basarab, 153; Mihai Vitea-

zul, prada pana in, 275; pictor din,654.

Balcic, 431.Balciu, parcalab al cetatii Tismana

(1454-1456), 530.Bali-beg, navaleste in Moldova cu pre-

tendentul Hronot, batut de *t. c. M.,74; comandant al cetätii Silistra,nay. in Polonia, 81.

Balica, fratele lui Dobrotici, stàpân laCavara, 431.

Balomir, jude, 475.Balomirefti, sat in tin. Sucevii, 411,

475.Balota', rascump. de gloaba pe Giur-

giu, 501.Balfe Teodor, logoratul lui P. Rares,

182.Baltazar Walter, traduce in latina cro-

nica lui Mihai Viteazul, 301, 587.judetul de, intinderea, ment.

doc., 399.Bamberg, 50.Ban, dregatorie, 163, comanda in

lipsa domnului, 358; atributii, 379;puterea lui, 487; subalternii sai,379, 488, 505.

Banat, regiune condusa de ban, 33,272, 287; posesiunile lui G. Branco-vici, 40; miscarea taranilor din(1526), 314; 345; vezi Severin.

bani, monete, 554, 558; rosii, 555;ocinile socotite in banisori, 474.

Banul, stolnicul, 55.Bandini, misionar catolic, despre co-

lonia de Unguri dela Tecuci, 456.Banteif Constantin, 507.Barbu Craiovescu, mare ban, 123, 157,

222; In divanul lui Basarab celTandr, 122; fiul lui Neagoe delaCraiova, 146, 147; unchiul lui Nea-goe Basarab, 150; calugdrit subnumele Pahomie, 661.

Barbu, vornic, ginerile lui Mircea Cio-banul, fuge in Ardeal, extradat, exe-cutat, 217, 221.

www.dacoromanica.ro

Barbovschi, portarul Sucevei, in Ar-deal, 172.

Barnovski, voevod, 388.Barnowski. Toma, parcAlab db Cer-

nduti, respins de Poloni, 176.barones = dregkori, 377.Bartfeld, in Ungaria, 673.Barton, agent englez la Constantino-

pol, sprijind pe Mihai Viteazul, 261.Basarab cel &Iván, Laiotd, domn a

Tdrii Rom., fiul lui Dan II, 508,533; pus domn de *t. c. M., 61, 62;de partea Turcilor, 62, 117, 118; ed-tre Braqoveni, bate pe Tepelu, batutde *t. c. M. (1474), 62; ajutd peTurci contra lui *t. c. M. la Vaslui

Rdzboeni, 63, 66, 68, 70, 101;alungat din domnie de *t. c. M.,70, 118; domnia, 119-121; inlocuit,119; incursiuni in Tara Rom., 121;rqedinta lui, 374.

Basarab cel Temar, Tepelu§, domn alTarii Rom., pribeag in Trans., spri-jinit de Unguri contra lui Laiotd,bdtut, se retrage in Ardeal, 62; pusdomn de *t. c. M., 70; trece de parteaTurcilor, 70, 117; raport. cu Turcii,pradd in Moldova cu ei, bdtut laRämnic, 71; pradd in Ardeal cuTurcii, bdtuti, 71; sustinut de Grajo-vqti, revine in scaun, 71; pretendent,119; alungd pe Laiotd, 121; domnia,121-123; cu Ali-beg i Skender-beg,121-122; bdtut de *t. c. M., 122;moartea lui, 123; familia, 123; dupdunii, tatAl lui Neagoe Basarab, 150,679; rqedinta lui, 374; confirmdri,scutiri, 380, 477; despre banii ro§ii,555; passim.

Basarab, fiul lui Dan, pus domn (1442)In Tara Rom. de Iancu de Hunie-doara, 9.

Bosarab I, Intemeietorul, domn alTdrii Rom., 370, 422, 434, 530 ; titlullui, 353; fiul lui Tihomir, 369; aavut dregAtori, 377; stdpan al cetdti

INDICE 699

Severin, 436, 526; moare la Campu-luilg, 439; oferd o despdgubire Ungu-rilor, 553; 'Lucid cu tarul Bulgarilor,582; incepe biserica Domneascd, 618.

Basarab Nicolae, pretendent, fiul JulBarbu sNagorae din Tara Rom., 222.

Basarabia, tara lui Basarab, 346.Basarabii, dinastia, 163, 346, 369, 674.Basarab Voevod, pretendent, Lángd Si-

ghipara (1459), 45.Basta Cheorghe, general imperial, 279,

281, 284, 301; boerii moldoveni ape-leazd la el, 254; ajutä pe nobilii un-guri contra lui Mihai Viteazul, 288290 ; relatiile cu Mihai Viteazul dupdMirdsläu, 291; arestat de Unguri laCluj, 292; pardse§te Ardealul, 292;intálnirea cu Mihai, 294; asasinarealui Mihai Viteazul, 297-298.

Baleo, rumân, 472.Basen, loe la, 492.bastinei, semnificatia, 474.Bdthory Andrei, cardinal, ales prin-

cipe al Ardealului, devotat Poloni-lor, 278; cere lui Mihai Viteazul rein-noirea tratatului, 278; fuge dela*elimbär, 280; urmdrit de Secui,omorit de pdstori, 281; inmormdn-tarea la Alba-lulia, 282; pictorulcapului lui, 647.

Báthory Chri,stofor, fratele lui *tefanBáthory, 326; principe al Ardea-lului, 334.

Báthory Sigisrrtund, principe al Ardea-lului, fiul lui Christofor B., 251, 252,334, 604, 606, 608; detroneazd peAron Vodd, 252; sprijind pe MihaiViteazul la Constantinopol, 254; inliga contra Turcilor, 262; conditiiletratatului cu Mihai Viteazul, titlullui, 266; in ajutorul lui Mihai contraTurcilor, 269; intoarcerea in Ardeal,272; cedeaza Ardealul Imperialilor,revenirea,275-276; renuntd din noula tron, 276-278; fugar la IeremiaMovild, 285; incercare de restabilire

www.dacoromanica.ro


in Ardeal, 291; stapan iardsi In Ar-deal, 292; retragerea dela Goroslau,fuga in Moldova, 294; cu ajutor delaIeremia Movila, cu Turcii, contra luiMihai si Basta, 294; confirma peloan dela Prislop mitropolit al Ro-manilor, 327; povestea luptelor CuTurcii, 607-608.

Bdthory sS'tefan, comite, bate pe Laiotd,119; scrie Brasovenilor, 121.

Bdthory sS'tefan, batut de räsculati(1514), cere ajutor voevodului Ar-dealului, 312, 313.

Bdthory sS'tefan, palatin, sustine peFerdinand de Austria la tronul Un-gariei, 330.

Bdthory sS'tefan, principe al Ardealului,ales rege al Poloniei (1575), 238, 241,317, 326, 334, 647; decapiteazape Nicoara Potcoava la Liov, 238;moartea lui, 238.

Batthydnyi, muzeul din Alba Iulia,icoana, 653.

Bddepii, sat al m-rii Cozia, 124.Beidica, comisul, fiu nelegitim al lui

Radu cel Mare, 132, 157; impotrivalui Radu dela Afumati, 159; pusdomn, scrie Brasovenilor, 159.

bcli de aur, in Ardeal, 576.Bdicenii, sat pe Siret, donat de *t.

c. M., m-rii Neamt, 93.Bdilevi, sat, 388.&Ilan, confirm, de proprietate, 440.Bead nevi (Neamt), strana bis. din,

672.Bdicescu Nic., asupra rumaniei, 304.Balcefti, mosie, hotarnica, 493.Baleftii, sat, fost In jud. Jalesului, 398.Balgrad, Alba Iulia, cetatea, 327, 418,

436, 533; mitropolia, titlul, 326; v.Alba Iulia.

Beilinefti, sat, jud. Dorohoi, 105; bise-rica ridicata de Taut log., 105, 634,637.

Bcilteni, sat, Vlad Dracul decapitat la,11; rumanii din, 304, 361.

Bd4atul, logofat, cumnat cu BogdanLapusneanu, sprijina pe pretenden-tul Cretul, 238.

Bcillag, sat, 506.Bei/g, ocina din, 591.Bandleni, nume provincial al Roma-

nilor, 345.BeineVi, sat, 405.bdnisori, bani de judet, slugi banesti,

subalterni ai marelui ban In TaraRom., 379, 488, 505.

Bard gan, regiune, nume de orig. turca,348, 404.

Beirbat, voevod, circulatia monetarape vremea luí, 553; venituriIe lui573.

Bcircan, vistiernic, In sfatul lui MihaiViteazul din Ardeal, 282.

Biíseircibeasa, In jud. Huniedoara, bis.de lemn, 613.

Beisceni, Vlasie din, 360.Bdcoveil, pod peste, in 1420, 551.baciu, orig. cuvantului, 428.

voevod, ctitoria sa din Criscior,320.

Bdrgdiani, sat donat lui Ion Urecle,407.

Bdrgdu, Saya Mazga pretentent mol-dovean proclamat domn acolo, 200;drumul prin pasul, 552.

Bdrlacl, targ, ars de Tatari (1440), 21;tab Ara Turcilor acolo si pradaciuni(1473), 62; vaina, 85, 451-452, 573;resedinta domneasca la, 376, oras,407, 409; judeful, ment. doc., orig.numelui, disparitia, 409; ocolul, 409,452, 464; vechimea targului, ment.doc., 452; In posesia lui *tefanVoevod (1435), 452; catastihul sol-tuzului din 461; pecetea targului,461; drum prin, 552; soltuzul de,467; rdul, valea, 63, 85, 407, 408.

boier din Harlau, 450.Bdrnova, 410.Bdrsa, Tara, tinut, 279; pradata de

Turci, 7, 124; pradata de oastea lui

www.dacoromanica.ro

Vlad Tepe, 45; Mihai Viteazul aci,291; Cav. Teutoni a§ezati aci, 534,575.

Bdrsa, apa, 173.Bdrsanii, nume regional al Romanilor,

346.BdrseLyti, sat, 566.Bdrsdu, sat donat de regele Albert

fratilor Iancu §i Ioan de Huniedoara(1440), 39; biserica din, 320.

Bdrsefti, Preda log. din, 473.Bdsca, lunca ei, 471.Beala, sat, In jud. Mehedinti, 399;

scutiri, 511, 566.Beatrice de Neapole, regina Ungariei,

68, 71.Beauri Jacques, valon, asasineaza pe

Mihai Viteazul, 298.Beiu,s, 292.Bejan Gheuca, boier, 493.Bekes Gaspar, roman din tin. Cara§-

Severinului, 317; In solie la Maximi-lian II, 317 ; incearca sa ia VoevodatulTransilvaniei, invins in 2 lupte, 317;colaborator apoi al lui *t. Báthory,317; contra lui *tefan Báthory,stäpan al cetatii Fagaraplui, 334.

Bela III, rege al Ungariei, venitul oc-nelor ardelene sub, 575.

Bela IV, rege al Ungariei, 4, 414.heleag, locul de concentrare al armatei

In caz de razboi, 507.Belgrad, Beograd, cetatea, lupte Intre

Turci §i Iancu de Huniedoara, 39,41; aparat de Szilagy §i nepotu-sauLadislau, 41; cucerit de Turci, 143;sangiacul de ajuta pe Radu delaAfumati, 160.

Beloizvor, sat iertat de däri, 577.Beltkewk, v. Drágffy B.Bend,er, cetate, 240; begul din, 238; ori-

ginea numelui, 453; cetatea ridicat'ade Turci, 524.

Bender-Abbas, ora § la golful Persic, 454.Bender Schachpur, ora § la golful Persic,

454.

INDICE 701

Benea, sat, 607.Bendorf, sat In tin. Sibiului, pradat

de Vlad Tepe, 45.Benkner Hans, fabricant de hartie la

Bra§ov, 545; jude al Bra§ovului,591; Invoiala tu Coresi p. tiparituri,600; sprijine tiparirea de carpreligioase pentru Romani, 603.

Bercelui, balta, 465.Berchisefti, sat la Miletin, 646.Bereg, comitat, posesiunile lui G.

Brancovici In, 40; sub ascultareabis, a m-rii, din Peri, 320.

berarii, la Baia §i Suceava, 544.berbcinye, berbenite, de miere, 365,

550, 562.Beresteani, sat, 544.Berheciu, sat In jud. Tecuciu, 413.Berindei, pretendent adus de Mateia§

Corvin In Moldova, 56.Bernard, sabier din Bistrita, 545.Berthier, secretar francez al lui Petru

Cercel, 230.sarbi, lefegii, 509.

Beti Ghirei, sultan, sägetat, 137.Bezdead, rumanii din, 478.Biblia, prima trad. In ungure§te la

Trotu§, 455.bibliografie, 14-15, 31, 43, 51, 115

116, 126, 133,144, 155--156, 169-170, 192--193, 206, 215, 235-236,248-249, 257, 307--308, 335, 341,352, 376, 396, 425, 467--468, 485,502, 538--539, 579--580, 608--610,686--688.

Biblioteca Nalionald, din Miinchen,evangheliarul dela Hotin, 680;din Paris, 431.

Bicaz, marzac tätar prins de vorniculCarabat, 140.

Bielski Martin, cronicar polon, 515;despre lupta dela Obertyn, 176.

Biertan, scaun sasesc in Transilvania,414.

Bihor, comitat, 316, 414; posesiunilelui G. Brancovici, 40; pustiit de ras-

www.dacoromanica.ro

702 ISTO RIA ROMANILOR

culati (1514) cu popa Laurentiu, 312;intinderea, 417; cetìíi, ora§e, tärguri,417; vechimea §i originea numelui,417-418.

vornic, tradeazd pe Ion Vodd celViteaz la Cahul, 213.

cea§nic al Doamnei, 395.Bintinfi, In Ardeal, 399.bir, birarii, 199, 261, 365, 423, 498,

560, 565, 577.bireirie, 498.Birtoc, v. Drágffy B.Bisericani, m-re, 507, pravila dela,

490; calugdrii dela, 497.biserici, zidite de t. C. M., 98-102;

bis. Alba' din Baia, 102; - mitropolieidin Tdrgovi§te, ziditd de Neagoe Ba-sarab, 153; - episcopie din Romanrefdcutd de P. Rare§, 182; fig., 185;

Domneascd dela Tg. Frumos, 1 87 ;Albei in Buc., 260; - Domneascei

dela Curtea de Arge§, 353, 368, 636,673; vechimea, 616; tip constantino-politan, 624; - Neagrd, din Bra-ov, fig., 437; - Domneascet din

Tärgovi§te, ctitoria lui Petru Cercel,tip constantinopolitan, 618;- mol-dovene, 624-633.

Bistrel, balta, In fostul judet de Band,399; vadul, slobozia, 512.

Bistrita, m-re din Moldova, 400, 447,451 ; letopisetul, 21 ; danii primite:mo§ii, tigani, 28, 29, 108, 284, 475,482, 483, 497; ctitorie a lui Alex.c. Bun, 89; *t. C. M. adaugä biserica0 un paraclis, 93; morminte acolo,108; refdcutd de P. Rare§, 178, 1 82 ;bis. m-rii zidità de Alex. Lapu§neanu,203; fig., 203; re§edintd domneascä,375; clopotul cel mic, 548; picturaparaclisului, 637; icoane vechi, 652;letopiselul zis dela, 20, 21, 53,532, 587, 597.

Bistriya, m-re, jud. VAlcea, ctitorie aCraiove§tilor, 147; mormantul luiTepelu§ acolo, 123; danii, 125, 304,

563; fig., 147; därAmatd, 147; actdela Barbu Craiovescu, 163; mor-mäntul lui Moise Vodd, 164; o bise-ria a ei Inteo pe§terä, 613; numeleme§terului, 633, 647; epitrahil dela661; rucavite §i zavesd dela, 662;o reproduce un chivot, 679.

Bistrila, rdu In jud. Gorj, 398.ora, cetate in Transilvania,

252, 291, 543, 545; ora§ul §i distric-tul cu 20 sate donate lui Iancude Huniedoara (1453), 39; legAturilecomerciale cu Moldova, 87, 204,540, 545, 632, 633, 682; pläte§te1000 fl. aur lui tefdnitd, 143;cedatd lui P. Rare§, 172; refuzdpärcdlab moldovean, 173; atacatä.1 81 ; se rdscoald contra lui MihaiViteazul, 289; judetul §i p"argarii,322; coloni§tii dela, 374, 410; ma-jorit. populatiei Sa§ii, 458, 553; bi-Mill din, 483; era cetate la 1241, 534;drumul prin, 552; comitat, regiunea,414, 443; In timpul revolutiei din1514: 313; sub ascultarea m-rii dinPeri, 320; sub ascultarea episcop.Vadului, 324; originea numelui,alipitd universitdtii Sa§ilor, 417.

Bistrileni, or'd§eni din Bistrita arde-leand, 545; scrisori dela P. Rare§,171, 173; scrisori dela Ldpu§neanu,196, 205; me§teri constructori, 241;confirmare de privilegii, 359; scris.dela Bogdan III, 575.

Bitinia, 413.Bitolia, ora § aromân, 340.bizantin, stilul, In forma, impArtirea,

tehnica §i decoratia interioard a bi-sericilor, 616, 624; tip constantino-politan : caracteristice, 618, 621; tipsdrbesc : caracteristice, 619; tip ato-nit : caracteristice, 619, 621.

Bizanf, = Constantinopol, Bizantinii,2, 428, 490; influente din, 382, 384,386, 636, 649, 655.

Bizone, ora § antic, 431.

www.dacoromanica.ro

Blaj, fratele stol. Domocu§, 456.Blandrata George, medicul lui Ldpu§-

neanu, 197; §i al lui loan Sigismuilid,334.

Blatniya, In jud. de Balta, 399.bldnuri, 548.blestem, carte de, 441.Blidari, sat In jud. R.-Sdrat, 543.Blidereni, sat In jud. Trotu§, 406.Bliume Hand, din Bra§ov, 458.Boaas Anton, §oltuz din Tecuci (1661),

456.Boba, fiica lui Radu c. Mare, 132.Bobdlna, deal, consfätuirea rdscula-

tilor (1437), 310.babou, postav ordinar, importat in

tdrile romdne, 86, 547.Bochetor, conducator tdtar, cuprinde

cetatea Sdnzieni, 534.Bodestii, sat, 488.Bodrog, comitat, 38.Boemia, 76; ciumd in, 42; monete In

556; v. Cehia.Bog, fratele lui Ivan Voevod de

Beiu§, 417.bogo-sii, 547.Bogata romtineascd , ungureascd , sate

ale episc. Vadului, 325.Bogdan cel Chior, Bogdan-Vlad, domn

al Moldovei, fiul lui *t. C. M., 83,88, 101, 105, 368, 384; restitue Pocu-tia Polonilor, 84, 134, 174; moartea,107, 138; fig. 135; urma§ul lui *t.c. M., 112; conflict cu Radu c.Mare, 129; domn, planuri de casà-torie, 134, 136, 149; pradd In Polo-nia, 136; mediatia lui Vladislav,

lupte contra Tdtarilor, 137;raport. cu Ungurii, 138; raport.cu Tara Rom., 138; lupte cu pre-tendenti, 138; raport. Cu Turcii,

familia, 138; ctitorii, 139;morm. lui, 139; merit. doc., 142;sprijine pe Mircea contra lui Neagoe,151; are fiu nelegitim pe Alex. Cor-nea, 139; cdtre Bistriteni p. aur. 575;

INDICE 703

face acoperdmäntul de mormant,al lui *tefan c. M., 666; chipul luipe o perdea de bisericd, 664.

Bogdan, fiul lui Aron Vodd, 252.Bogdan, fiul lui Iancu Sasul cu Maria,.

240; numit domn In locul lui MihaiViteazul, 263; fuge dela Rusciuc,264.

Bogdan, fiul lui leremia Movild CuElisaveta, 257.

Bogdan, fiul lui Upu§neanu, domn,205; tratat, legdturi de rudenie cuPolonii, 207; mazilit, 208; la Mos-cova, 208; merit. doc., 209.

Bogdan, fiul lui Nicolae, confirmatcneaz, p. vitejie peste satele Md-goaia, Rechita §i Stramtura, 315.

Bogdan, fiul lui P. Rare§ cu Mariadoamna, 189; mormântul lui, 186.

Bogdan-ili = Moldova, 350.Bogdan Intemeietorul Moldovei, 91, 369,

377, 422, 453, 470, 628.Bogdan, vornicul, cdsdtorit cu sora

lui Radu cel Mare, 125, 130,149-150.

Bogdan .11, domn al Moldovei, tat5.1.lui *tefan cel Mare, fiu nelegitimal lui Alexandru cel Bun, ocupddomnia (1449) Cu ajutor dela Iancude Huniedoara, 25; lupte cu Alexdn-drel, 25; biruinta §i ungerea ca domnla Suceava, 25; omorlt la Rauseni.de Petru Aron, 25, 28; Intelegereacu Buczacki, 25-26; legamantulfatd de Iancu de Huniedoara, 2642; se retrage In codrii Vasluiuluidin fata lui Alexändrel, 26; ataca§i bate pe Alexandrel la Crasna, 2627; inmormántat la Rduseni, 28;scutiri mAndstirii Moldovita pentrucasele din Suceava, 457; monete,fig., 557; passim.

Bogdänesti, pe Prut, Petru *chiopulbate pe Cazaci, 241.

Bogos, 494.Bogu.,s, boier, 465.

www.dacoromanica.ro


Borzegti, pe Trotus, biserica zidita. de*tefan cel Mare si fiul säu Alexan-dru, 100-101, 630; semne lapidare,632.

Bosfor, 10, 413.Bosna, raid, 407.Bosnia, 315, 337, 339, 385.Bogar, domeniu in Banat, donat fra-

tilor Iancu i loan de Huniedoara,39.

bote, poloboace de vin, 365.Botna cu ezarele, confirmata de Ale-

xandre' manästirii Bistrita, 97.Botosani, targ, 21, 390; Polonii 11 ard

136; biserici zidite acolo de ElenaRare§, 188; ment. doc. 447; veni-turile targului apartineau doamnelor,447; pecetea, 461; judeful, 398, 418;infiintarea sa, 411.

Bozianu Calotei, spätar, ban, boier allui Mihai Viteazul, care in luptaCu Turcii la rargoviste, 301.

Braga Voevod (= Vlad Vintila), 165.Braing, sat in Moldova, 399.Bran, cetatea, 269, 5-17, 551; luata

In stäpanire de Sigismund dela DanII, 4; castelanii din, 117, 124; ase-diata de armata lui Moise-Vofid,164; ridicata de Cav. Teutoni, 534;vama dela, 442, 573; trecatoarea, 9,371; drum pe la, 572.

Bran, postelnic din Polovragi, 506.Brancovici George, despotul Serbiei,

prinde si inchide pe Iancu de Hu-niedoara, 12, 40; elibereaza pe Iancu,represalii din partea acestuia, 40;posesiuni in Ardeal, 40.

Brancovici loan, despotul Serbiei, tatalDespinei-Milita, 155 ; tatal Cate-rinei-Elena, sotia lui Petru Rares,188.

Brancovici loan, lefegiu sarb, 509.Brandenburg, electorul de, 181.brani.gte, domneascä, 363, 387; mand-

stireasca, 364.Brani,stea, sat, 364.

Bohotin, branistea domneasca, 29, 93.364, 492; o parte din ea inchinatade Alexandre' manastirii Neamt, 29;prisacä donata manästirii Neamt de*tefan cel Mare, 93.

Boian, sat, lupta la, 221.boieresc, claca, 476.boieri, clasa sociald: numele, puterea

lor, 470-476; locuitori ai oraselor,484; plateau birul, scutiti de pod-voade, 577; mehedinfeni ucid laGlogova pe Basarab cel Mar,123; pribegi in Polonia, 142; ucisila Liov, ucisi de Lapusneanu, 200;ucisi de Mircea Ciobanul, 219.

Boldorogesti, sat, 498.Boldur, vornic, in Moldova, birue la

Lentesti un detasament Polon cevenia in ajutor Regelui (1497), 80,358, 381; ataca Chilia si CetateaAlba (1500), 83.

Bolintinul, mandstire, donatie delaAldea, 7.

Bolohov, campia, la hotar intre Mol-dova si Polonia, 18.

Bologina, jupanita, 652.Bolota, lupta intre Iancu Sasul §i

Lungul cu Lapusnenii, 240.Bolotegtii, sat, 446.Bolzano, capela Franciscanilor, 246,

654.Bonfinius, cronicar al lui Mateias

Corvin, despre *tefan cel Mare, 57,114, 607.

Borcea, din Sabiceu, megiasii lui,360.

Bordugani, 564.Boregti, 505.Borhinegti, sat al mandstirii Moldo-

vita, scutit de dari, 96.Borilegti, sat donat de *tefan cel Mare

manastirii Tazläul, 93.Boris Gudunov, in legat. cu Mihai Vi-

teazul, 287.Borga, räul, valea, daruita lui Radii

cel Mare, 129.

www.dacoromanica.ro

Brasov, cetate, ora, monetaria dataCav. Teutoni, 4; pradari, 8, 45,57, 172, 173, v. Turcii; relatiilecomerciale Cu tarile romane, 86, 87,541, 547, 632, 677, 683; pribegimoldoveni la, 142; familia lui Mih-nea cel Rau la, 149; judetul qipargarii, 163, 496; fugan i din TaraRom. acolo, 217, 219; vestea mortiilui Mircea Ciobanul, 219; rascoalácontra lui Mihai Viteazul, 287; Bul-garii din, 392; drumul comercialspre, 403, 552; Biserica Neagra din,fig., 437; vechimea, 436; in su-burbia *chei, Romani, 458; tip:rqte Coresi acolo, 491; cetate la1241, 534; infiintarea primei fabricide hartie (1546), 545; privilegii co-merciale, 554, 571, 573, v. Bravo-veni; tipografie la, 608; comitatul,scaun sasesc, orig. numelui 418;passim.

Brasoveni, privilegii dela domnii dintarile romane, 3, 7, 14, 19, 22, fig.,24, 45, 86, 87, 355, 357, 374, 380,421, 435, 439, 460, 547 571,574, 590; §tiri despre lupta delaCossovo, 12; prigoniti in Moldova,20-21; relatii, 4, 6, 8, 11; cores-pondenta cu domnii romani, 45,117, 118, 120, 122, 124, 151, 159,160, 161, 390, 392, 555, 556; catreSibieni despre uciderea unor boieri,148; infranti la Feldioara, recu-nosc pe Szapolyay, 173; daruri luiPetru Rare§, 1 81 ; ciocniri cu armatalui Mihai Viteazul, 291.

Brates, lac, 544.Bratilov, langa Baia-de-Arama, exploa-

tare de aroma., 542, 575.Bratislava, 292, 331; moartea lui Ni-

colae Olahul , la, 316.Bratu, comisul, 233.Bratul, judet al Tg.-Jiului, 440, 460.brazda in cap, juramant Cu, 493.Brddetul, schit, 652.

INDICE 705

Brdila, ora, ars de stefan cel Mare,60; arderea, 117; boierii din, 122;cedat de Radu Paisie Turcilor, 166;boierii moldoveni ies Inaintea luiPetru Rare§, 180; judqul, 71; orig.numelui, 403; ment. doc., 404; ce-tatea, refacerea zidurilor, 269; recu-cerita de Mihai, 272; cuprinsa depaharnicul Manta, 263; Munteniiajuta pe Lapu§neanu sa intre inMoldova, 200; asediatä de Ion-VodaViteazul, 212; construita de Turci,529; mina dela, 436, 571, 572, 524;passim.

braniste, 363, 364.Brdtiestii, sat pe Siret, 500.brdie ferecate, 548.BrcIncovenii, mo§ie däruita Bistritei,

147.bresle de meste.sugari, compunerea §i

org. /or, 546; patronul breslei, 546;indatoriri militare, 547; breasla zu-gravilor, 646.

Bretc, 68, 552.Briicani, mina din, 591.Broos, v. Or4tie.brudina, dare, 452.Brudur Duma, boier al lui stefan ce]

Mare, 408.Brusa, mazilirea §i turcirea lui Ilian

Rare§, 191.Brutti Bartolomeu, adus in Moldova

de Iancu Sasul, facut postelnic,creditor al domnului, 240; pastrathare boieri de Petru chiopul, 241;ucis de Aron-Voda, 250.

Bucov, targ, 403; 441, 573; tabara luiMihai Viteazul contra Polonilor, 291.

Bucov4, sat, näpastuit de un turc,499; m-rea, 261, 621.

Bucovina, numele unei regiuni dinMoldova, data de Austriaci, semni-ficatia, 350.

Bucuresti, ora, cetate, muzeul mu-nicipal, hrisov, fig., 5, Mate descaun a lui Radu cel Frumos, 61;

www.dacoromanica.ro


cucerit de *tefan cel Mare, 61 ; Tepesucis langd, 119; luptele la, 150, 162;ocupat de Vintild (1574), 212; ca-petele lui Vintilà i Ion-Vodd celViteaz tintuite pe poarta curtii dom-nesti, 214; sosirea lui Petru Cercel,229; ocupat de *tefan Räzvan,269; prAdat de 'Mari, 272; bisericaMihai-Vod 6, fig., 303; Castrum fluviiDombovicha (1460), 441-442; ve-chimea ca reved. domneascd., merit.doc., 374, 441; pecetea, 461; cetatede pämant, vechimea i orig. eidupd Luccari, 517, 529, 532-533;Turcii ridicd intarituri la m-reaRadu-Vodd (1595), 533; drumulprin, 551; Turci ucisi in, 588;passim.

Bucureftii, sat, ddruit m-rii Voronetde Bogdan III, 140.

Buczacz, cetate arsd de *t. C. M. (1498),81.

Buczacki Ditrih, Buciatskii, staroste alPodoliei i castelan al Camenitei,ajutd pe Roman II contra lui *tefan21; intelegerea cu Bogdan II, 25;comandd Poloni cu Alexandrel laCrasna, 26.

Buda, m-re, v. Aninoasa, 233.Buda, Vlad Tepes inchis acolo, 49;

postav de, 86, 547; trimis al Sibie-nilor la, 125; solia lui Radu c. M.,128; stirea mortii lui la, f33; ocu-patd de Turci, 168; Soliman intrdIn, 181; exped. p. cucerirea ei, 181;asediatà i cuceritd de Turci, 331,332; in stdpanirea lui Szapolyay,331; asediatd de Ferdinand de Au-stria, 332; drumul dela, 552; me-steri dela, 683; passim.

Budha, legenda lui, 696.Bugeac, anexat de Turci, 179; Turcii

bdtuti de Ion Vodd c. Viteaz In,212.

Buhug, boier, danii dela Miron Bar-novski, 364.

Buia, familie de Romani Macedoneni,340; Mercuriu, cdpitan (1495-1562),340.

Bulgaria, pasalk, originea numelui,158, 350; dupd supunere, 582.

Bulgarii, refugiati in T.-Rom., 11;infl. primite de Romani prin ei, 384,386, 387, 649; colonie la Brasov, 392,459; categorii de boieri la, 470.

Burestii, zis si Fundul, sat pe Siret, inocolul targului Bacdu, 464.

Burnas, 348.Burueni, sat, donat de reg. Albert fra-

por Iancu i loan de Huniedoara,38,

butnari, breasla *de Mdrälli II, 507.Butuceni, sat in Basarabia, 524.Buzau, judelul, 71, 233, 398; boierii

din, 122; locuitorii ridicd domn peDragomir Cdlugdrul, 157; tdrniidin, atacd un detasament de Turci,269; orig, numelui, merit. doc., 404;episcopia, infiintarea, 130, eparhiadelimitatd, 169; orasul, pradat derätari, 272; reved. domneascä, 374;cdlärasi acolo, 510; cetate de pd.-mant, 529; intdriturd in calea Mol-dovenilor si Tatarilor, 533; drumprin 551, 572; vaind la, 573; pasul,279; rdu, valea, 291, 403, 542.

buzduganul, insemn al domniei, 367.Buzea Radu, tatal fratilor Buzesti,

300.Buze.,stii, fratii, sositi la Buc. din 01-

tenia, 263, au misiunea sA impiedeceunirea Turcilor cu TAtarii, 263; con-duc armata din Oltenia la Sibiu, 279;trec de partea lui Simion292; alungd pe Simion Movild, 297;importanta lor In domnia lui MihaiViteazul, 300; cumpdrd mosii multe,306; danii dela Const. *erban, 364;amänunte despre ei, 588; ctitori lam-rea Cdluiul, 647; Preda Buzescu,In solie la Aron Vodä, 262; seal:4pe Mihai Viteazul dela moarte,

www.dacoromanica.ro

.275; bate pe Turcii näväliti In Olte-.nia, 292; colaborator de seamd allui Mihai Viteazul, 300; Radu Bu-_zescu, clucerul, In solie la Sig.Báthory, 262; pune lespede cu in-scriptie pe capul lui Mihai Viteazulla m-rea Dealul, 298; colaboratordea seamd al lui Mihai Viteazul,300; sate cumpdrate de el, 306;Stroe Buzescu, stolnic, scapd peMihai Viteazul dela moarte, 275;colaborator de seamd al lui MihaiViteazu, 300.

Byrckes, apa, 323.

Caesar, 354.Ca//a, cetate genovezd in Crimeia, 323,

434; cuceritd de Turci (1475), 67.Cahul, bdtdlia dela, 208, 212-213;

judet, 454..cai de olac, 496, 467; de export,

550.Calafat, a§ezare veche, orig. numelui,

ment. doc., 436; vaina, 550, 572;donan. m-rii Tismana, 436; drumla, 552.

Caliacra, poses. a patriarh. de Con-stantinopol, re§edintä a lui Dobrotici,431.

Calist, al Romandlui, 483.Callatis (Mangalia), 432.Callimah Buonaccorsi, preceptor ita-

lian In Polonia, 76.Caloian, rumân ordpan, 484.Calomfirescu Radu, cdpitan al lui Mihai

Viteazul, 301; ucis de Mihai, 595.Calotit , boier, °mol« la 1568, 224.Calotd , mare vornic, 474.Calvin, 605.Calvini, sat, 532.ealvinismul, recunoscut §i organizat in

Transilvania, 334.eamelot, 547.Camenita, cetate, 30, 286, 449, 506;

atacatd de Bogdan III, 136; Armenila, 456; drumul spre, 552.

camhd , 26, 547.Cantacuzini sau Postelnicevi, urma§ii

lui Const. Cantacuzino Postelnicul,393.

Cantacuzino Ion, cronicar bizantin,346.

Cantacuzino Mihail = *eitanoglu, Inru-direa cu Chiajna, 222; urmare§tedetronarea §i exilarea lui Petru celTândr §i a Chiajnei, 222-223;moartea lui, 223.

Cantemir Dim., 387, 411, 448; Domnal Moldovei, 510, 541; despre boerii,393; despre judecdti, 441.

Caplea, fiica lui Vlad Cdlugdrul, 125;cdsdtoritd cu Bogdan, 130; sord cuVlad V, 149.

cap legat, 569; cap pentru cap, 500.Cappadocia, 516.Caracal, sat, ment. doc., 440; pärcd-

labii de, 480; cAldra§i acolo, 510.Caransebe.,s, district, 325.Cara, comitat, 414; a§ezarea, orig.

numelui, 420; rdu, 420.Carei, drum dela, 552.Carignano Giovanni di, harta lui (1320),

449.Carol cel Mare, 354.Carol Quintul, 172, 330; cid o diplomä

lui Despot, 196; lupta contra Tur-cilor, 333.

Carol Robert de Anjou, rège al Unga-riei, 371, 530; lupta cu Românii laPosada, 470, 553; scutiri de ddri,578.

Carpag, munti, 154, 329, 346, 348,356, 491, 538, 641; dincoace de,40; passim.

Carrum portus, ora antic Intre Callatis§i Tirizis, dispdrut, 432.

Castaldo loan, general imperial InTransilvania, 191; sprijine un com-plot al boierilor contra lui StefanRareq, 192; prime§te Transilvaniadela Isabella (1556), 333; ucide peMartinuzzi, 333.

INDICE 707

www.dacoromanica.ro


Castamonitu, m-re la Athos, danie delaP. Rare§, 188.

scaun secuesc contopit In Ciuc,414, 417; regiune, 456.

Ca§ovia, 292; pribegia lui Petru *chio-pul, 245; Intrevederea lui MihaiViteazul cu Basta, 294.

Catavolinos, Grec, tras In teapd deVlad Tepe, 46.

catechisme luterane, 592, 601, 602.Caterina, fiica lui Podjebrad, sotie lui

Mateia§ Corvin, 42.Caterina, Impdrdteasa Rusiei, 221.catolici, In Tara Rom., 371.catifea, importatd in tdrile romane,

varietäti, 547.Cattaro, 568.Caucazi, m-tii, 419.Cavalerii Teutoni, privil. acordat lor,

571; expulsarea, 575; diploma lor,576; v. Teutoni.

Cavarna, sapanità de Balica, 431.Cazacii, chemati de Ion \Todd Viteazul

contra Turcilor, 210; ataco. CetateaAlba, 212; la Ro§cani, 214; uci§ide Turci, 214; sprijinesc preten-denti la tronul Moldovei, 238; nd-vdlesc In Moldova, bdtuti la Bog-cldne§ti, 241; ajutd pe Petru Caza-cul, 251; In armata lui Aron Vocld,tree In Dobrogea, 252; lefegii Inoastea lui Mihai Viteazul, 268, 509;In oastea lui Zamoyski, 290; prizo-nieri la Turci, 306.

Cazaclii, negustori, 550.Cazimir cel Mare, rege al Poloniei, 521.Cazimir IV, cneaz al Lituaniei In

Intelegere cu *tefan Voevod (1445),21; rege al Poloniei, recunoa§terealui Petru II, 23; legäturile cu PetruAron, 30; trimi§ii lui iau act desupunerea lui St. C. M., 55; Intele-gerea cu Turcii contra lui *t. c. M.,67; prime§te omagiu In persoanddela *t. c. M., 74; fiii sdi, 76; rela-tiile cu *t. c. M., 356, 359; passim.

Cáiuul cel Mare, 406.calarasi, breasld militard §i fiscald In.

Tara Rom., 506 ; atributii, ImpArtirealor pe steaguri unde se aflau InTara Rom. §i Moldova In secolulXVII, 510 ; - de Tarigrad, de Galati,de Hotin, 510.

targ In majoritate aroman,340.

Calieni, sat, 408.fratele egumen. Stanciu, 322.

rau, toponimic, 405, 407..Calugareni, localitate, lupta Intre Mi-

hai Viteazul §i Turci la 1595, 267268; 589; passim.

Ceilugarenii dela Teleorman, de paNeajlov, ddruit de Mircea cel BA-tran m-rii Glavacioc, 124-125.

Calugarenii lui Manea, sat cumpdrat.de Mihalcea banul, 306; - lui Stoica,sat cump. de Mihalcea banul, 306.

m-re In Romanati, ctitorie afratilor Buze§ti, 621; zugrävitd daMina, 647.

cámara domneasca , 390, 558.cametras, boierie, 378, 390; - de vis-

tiene, 384; de sulgiu, 393.camarei.,9ei, 390.C einuirzan, armean, face danie m-rii

Moldovita, 457.CcInefti (NAne§ti), sat, 408.Capayineni, cetatea, 371.Capalnea, aci s'a incheiat unirea intre

nobili, Secui §i Sa§i (1437) contratdranilor, 311.

capitan, subaltern al comitelui in Tran-silvania, 423.priana, m-re In Läpu§na, atrib. lui*t. c. M., 102; Eftimie staret la,585.

Cárábál Petrea, vornic, lupta cu Td-tarii la Ciuhru, 140, 381.

Carcireni, sat-slobozie, scutiri, 579.cdfaritul, 363; cd§dria din Buzau, 563.Catalina, sotia lui Radu cel Mare, 133.Cataluiu, moara la, land Giurgiu, 439.

www.dacoromanica.ro

Cdtldbuga, luptd hare Turci i*t. c. M.(1483), 74.

Cdfeciu, sat, moara episc. Vadului, 325.Ceiv dran Sebey (= Caransebe§), 606.Cdbla clujand, 561.cilbleirit, 561.Cdinenii, drumul, 551; cama, 572.Cdlndu, mare spdtar, 111.Cdlniste, r5u, 263.Cdmpul lui Drago, 93.Cdmpul Mierlei, v. Kossovopolje.Ccimpul Pdnei, infrdngerea suferità de

Turci cu Tepeluq acolo, 71, 121.Cdmpulung (Muscel), ora, biserica lui

Negru-Vodà din, 354; m-rea inteunproces, 361; repdinta domneascg,370, 371; Basarab moare aci, 371,437; vechimea, intemeierea, 439;populatia, 439, 454, 455; pecetea,461; cetatea, ment. doc., vechimea,532; fabricA de hartie la 1643, 546;cama, 571; biserica prim avea planromanic, 616; passim.

Ccimpulung (Bucovina), sat, tArg, L5.-pu§neanu face un han in regiunealui, 204; deta§ament din oastea luiMihai spreMoldova, 286; orepublicd o,merit. doc., 448; drumul la, 552.

Cdnepeyti, sat, 490.Cdrc, parcalab, 505.Cdrje Luca, boier, cuvAntarea lui, 142.Carligitura, tinut, judet, 91, 557; orig.

numelui, a§ezare, re§edintà, 411;loc i prisacä daruite de *t. c. M.m-rii Voronet, 93.

Cdrlig Orbul, fugar, 166.Cdrnul = Nic. Milescu, 495.Cdrstina, fiica lui Radu cel Mare, 132.Cdrstina, fiica lui Radu Paisie, 169.ceard, dijma din tärgul Siretului (16-

ruitä m-rii Putna, 91; donatgi m-riiNeamtului, 93; din Tg.-Frumosruitä m-rii Pobrota, 97.

ceoptic, al Doamnei, 34.ceata, 471; de subaIterni ai marilor

dreggtori, org. militare §i fiscalä, 506.

Cehia, Cehoslovacia, postav de, 86, 574;catifea importatl in tArile romAne,547.

Celebi, pretendent turc, 7.Celei, 453.Celestin, argintar, furnizor lui Neagoe

Basarab, 678, 683.Cenad, cetate, 419; ocupatà de r5s-

culati la 1514, 312; comitat, 414; orig.numelui, a§ezarea, 419.

Ceptura, lupte de avangard5. tare Po-loni §i Mihai Viteazul la, 291.

o Cerbul de aur o, locuinta lui MihaiViteazul la Viena, 292.

Ceremu.y, 24LCerey, sat fost In jud. 398.Cernat, ploscar, 543; dAruit de *tefan

Voevod (1448), 407.Cernetuli, ora, ciocnire hare Poloni

Moldoveni (1497), 80; ars de Poloni,136; pArcalabul de, 176; repdintg.domneascd, 376; condus de staroste,421, 500, 570; pod umblator pePrut la, 551; drum prin, 552; cama,85, 573, 574; ment. doc., 449; inutul,91, 365, 398, 411; orig. numelui,merit. doc., 410-411.

Cernica din Fit Ora boier pribeag laBra§ov, fugise cu turme de ale luiVladislav II, 14.

Cetatea Albá, cetate, 29, 517; passim ;atacatd de Turci, 2, 123; cuceritä deTurci, 72; retragerea §i moartealui Alexandrel dupa infrAng. delaMovile, 29; fnsemnItatea ei econo-micà i militard pentru Moldova, 41,55-56; *t. c. M. incearca recuce-rirea ei, 73; atacat5. de Moldoveni,83, 178; cama, 84, 429, 573; pArcd-labi acolo, 109, 416, 598; Despotvisa recucerirea ei, 198; Ion Vod&Viteazul cu Cazacii o atac5., 212;fig., 428, 518; fig., 431; fig., 432;fig., 433; fig., 434; fig.,. 514; fig.,515; fig., 516; tumuri de apArare,fig., 520; in stApanirea Moldovei,.

INDICE 709

www.dacoromanica.ro

710 ISTORIA ROMINILOR

reqedinta episcopului Iosif, 429; Ar-meni acolo, 457; negustori Greci,457; vechimea ei, 519; In st5p.Moldovei sub Roman (1391-1394),519-520; reparatä cu ajutorul luiVitold dupti asediul turcesc, 520;alte reparatii §i adaose, 520; cuce-rità de Turci (1484), 520; drum la,552; moa§tele Sf. loan cel Nou,583, 628; judetul, 398, 413; passim.

Cetatea Ddrnbovitei, biseric5. sapatà Instânc6, 613.

Cet atea de Baltd, In comitatul Tarnavei,75; asediat5. de Turci (1438), 9;donata de Mateia§ Corvin lui *t. C. M.ImpreunA cu domeniul, 43, 75, 173,418; proces pentru ea, 138; atacatäde P. Rare§, 181; cerutä de t.Rare§, 191; ceruta §i obtinutà deLApu§neanu, 195, 196; parcAlabuldin, 196; sub ascultarea bis, aepis. Vadului, 324, 325.

Cetatea de Floci, la gura Ialomiteiprgdatä qi ars6 de *t. c. M., 60, 528;lupta Intre Turci §i oastea lui MihaiViteazul, 262; a§ezarea, intemeierea,parcAlabii de, 528.

C-tatea Neamtului, se supune lui MihaiViteazul, 286; v. Neamt.

Catatea Nouit , Novograd, Roman, re-ved. domneascA, 375; v. Roman.

Cettitenii din vale, cetatea, pe Däm-bovita, 532.

cetcitile, in tarile române, 517-538;bibliografie referitoare, 538-539;Moldovei, risipirea lor, 201; lucru la,568.

Cercitii, deal, in jud. Välcea, 162; incom. Calvini, ruinele unei vechi ce-tAti medievale, 532.

Cetinei, valea, In Balcani, 338.Cetinie, ora, capitala fostului Munte-

negru, de acolo vine Macarie cu ti-parul in Tara Rom., 132, 598.

Chenderes, ctitor la biserica din San-georz-Streiu, 318.

Cherepovici Elena, sotia lui Petru celTänär, Ordse§te pe Domn, are oflied Tudorita, 223; inmorm. laBärsdu, 320; Margareta, ctitora laBars'au i inmorm. acolo, 320.

Cherson, 550.Chesarie, episcop al BuzAului §i ctitor

al m-rii Vintilà-Voda, 165.Chiajna, doamna, Mircioaia, fiica lui

Petru Rare§, casAtoritä cu MirceaCiobanul, 164, 189, 219, 223, 600;danii la Dionisiu, 221; Petru celTândr sub tutela ei, 221; In exil laAlep, 220; cAsätoria fiicei sale cuCantacuzino, 222; adversitatea cuCantacuzinii, 222; reprez. pe unevangheliar, 679.

Chiajna, fiica lui Iancu Sasul cuMaria, 240.

Chiajna (Regina), fiica lui IeremiaMovila cu Elisabeta, 257.

Chiev, me§teri argintari pentru Mol-dova dela, 683.

Chi gheciu, Tigheciu, codrul, 414; jude-NI, orig. numelui, ment. doc.,414; Tätarii pradä la, 137; pd414.

Chilia, cetate, atacatà de Dan II, 4;cedatä de Petru II lui lancu deHuniedoara,23, 42, 49, 55 ; Bogdan I Ise obligá fat5. de Iancu pie H. sä n'oatace, 26; in tratatul lui Petru Aroncu Polonii, 30; atacatà de Turci, 48,111, 123; cucerità de ei, 72, 520;atacatà de *t. c. M., 55 ,524 ; cuce-ritti de *t. c. M., 56-57, 63, 520,573; atacata de Moldoveni, 83, 179,197, 212, 251; biserica din cetateridicatä de *t. c. M., 102, 633; pär-cAlabii de, 109, 422; stapAnitä deMunteni, 47; vechimea, orig. nu-melui, poses. a patriarh. de Constan-tinopol, comertul cu grau, a§ezarea,433; negustori greci acolo, 457,passim; Noud, construitä de *t.c. M., 433, 520; Veche, a§ezarea

www.dacoromanica.ro

ei, 433, 520; - judclul, 398; orig.numelui, 413.

Chioar, cetate, tinea de comitatul Sol-nocul de mijloc, 415, 416; sub co-manda lui Leca aga, 283; predatdde acesta Imperialilor, 301.; distric-tul, 415.

Chios, insula, 196, 301; o familie Co-resi acolo, 600.

Chioid, sat, orig. numelui, 360, 420.Chiracola, Kiracola, vistier, 111, 457.Chirild, hansdrel, 511.Chirtop, meter, 633.Chigindu, oras, numele, 450; °dud din,

591.Chitila, 404.chivot, fig., 680, 681; ddruit de Neagoe

Basarab la Dionisiu, 678.Chochavia, Suceava, 646.Chrisafina, fiica Mariei, doamna lui

Iancu Sasul din prima casatorie,240.

Christofor, episcop n Geoagiul de sus,325; mitropolit al Ardealului In locullui Eftimie, 326.

chuning, cuy. german dela care derivacnez, 472.

ciambuluri, detasamente tatdresti depradd, 238.

Ciangdi, In Moldova, 456.Ciceiul, cetate i domeniul, in comi-

tatul Dobaca, ddruite de Matei Cor-vin lui St. c. M., 43, 75; stdpanitede Bogdan III, 138; pdrcalabii de,138, 142, 416; cucerite de Moldo-veni, 180; cetatea ddramatd, 181.;cerute de St. Rares, Läpusneanu,191, 195, 196; sub ascult. bis, am-rii din Peri, 320; a epis. Vadului,324; dorneniul, Cu 58 de sate org.In voevodate, 416.

Cici v. Morlaci.Cigalazade, capigiu, ucide miseleste pe

Ion Vodd Viteazul, 214.Cilly, Ulrich de, fiica sa cdsdtorità cu

Mateias, fiul lui Iancu de H., 40.

INDICE 711

biserica din, 318.Cincul, scaun sAsesc, 446.Cioceinesti, sat, luptd la, 162.Ciope, boier, postelnic (1451), 25.Cioroiul, sat cump. de Radu Buzescu,

306.Ciorsac, cneaz In sat pe Tutova, 465.Cipru, Pdtrascu zis din, 218.Ciregov, sat In jud. Olt, 439.Cisläu, 233; mosie, 471.Cisnddie, 2.Ciublirciu, parcalab de, 408.Ciubár Vorld, stapAnirea In Moldova,

22, 25; ce se crede despre el, 25.ciubote, 498; venitul armAseilor In

Moldova, 394.Ciuc, scaun asesc, 415, 418; judeful,

cuprinderea sa In vechime, formarea,418.

Ciudei, nume, 453.Ciuhru, vornicul CardbAt bate pe TA-

taxi la, 140.Ciulinegti, sat, 544.Ciurbegti, iezer, acolo e prins Alexan-

dru pretendentul, 239.Cladova, ocupatti de crestini (1444), 10;

pradatd de Mihai Viteazul, 275.clasele sociale, 469-486.Clejani, sat, lupta la, 158, 162.Clement VIII, papa, Indemn p. luptd

contra Turcilor, 262.Clicevdful, sat, 478.Clisura, tam In majoritate aroman, 340.Clogani, In Mehedinti, 416.clucer de arie, atrib. lui, 391, 394;

clucereii, subalternii lui, 505, 564;clucereii de pimnitd, 391.

C/uj, oras, cetate, PAtrascu cel Bunacolo, 218; rdsculat contra lui MihaiViteazul, 289; arestarea lui Basta,292; pedepsit de Mihai Viteazul p.omorirea lui Baba Novae, 297; rds-culatii (1514) pradd pe nobilii din313; sinodul dela (1571), 328; ve-chimea, 436; populatia Aseascd,458; explo'at. de sare, 542; drum

46

www.dacoromanica.ro


la, 552; tipdrituri fdcute acolo,607, 608; obiecte pretioase lucrateacolo, 683; passim.; comitatul, ju-delul, 327, 398, 415; orig. numelui,ment. doc., colonizat cu Germani,cetdti 0 sate, 417.

Cneajna, fiica lui Ldpumeanu, 205.cnezate, In Transilvania, Tara Rom.

Moldova, 413.cnezii, oameni liberi, 465, 472, 4740

475, 566; in Transilvania, 306; ro-astul lor, obi§nuiti §i confirmati, 314innobilarea lor sldbe0e elem. ro-mânesc, 315; In Tara Rom., nume,472; In Moldova, 475; la Tigani, 483.

Coadd, fiul lui Vlad, 471.Cobia, m-re In Dâmbovita, 671.Cobolta, sat, 511.Cocea, cdpitanul Cazacilor din oastea

lui Mihai Viteazul, 268.Cocora, vornic mic, 505.Codex neagoeanus, sturdzanus, Todo-

rescu, 598.Codicele dela Cohalm, 598; voronefean,

592.Codlea, cetate ridicatd de Teutoni, 534LCodrii Vasluiului, 26.Codrul Cosminului, lupta hare Poloni

0 *tam' cel Mare, 93, 107, 111;ecoul In rângerii Polonilor, 80.

Cohalm, fig., ruinele eetAtii, 525; co-dicele dela, 598.

Colacin, râu, hotar intre Moldova 0Polonia, 18.

Colentina, mdndstirea dela podul, cti-toria lui Petru cel Tandr, 223.

coloade, 482, 561.Coleman, rege ungur, 330, 357.Colonia, postav de, 86, 574 ; catifea

547 ;semnul me0erilor zidari din, 632.Collea, vornic mic, 505.Coman, cneaz de al Tiganilor, 483.Comarna, prisaca la, ddruità mAndstirii

Putna 91.Comarnic, 551, 572.Comiat, district In Banat, 315; zdlogit

de regele Sigismund fratilor Iancu0 loan de Huniedoara, 39. I

COMiS, dregdtorie, atributiile, 378, 386.1subalternii comisului, 386,

505; lefegii, 509; vdtaful de, 506.comitate, districte In Ardeal, 397; bi-

bliografie, 424.conducatorii judetelor (comi,

tatelor) In Ardeal, . 421, 423; subal-ternii, veniturile, 424.

Comnena Ana, Alexiada, 425.compozitie= intelegere intre pdrti, 500:conace, 467.Conatas dela Neam;, 450.Condo Vlahul, meter argintar, 683, 684.Constantin Brdncoveanu, domn al Tdrii

Rom., ctitor la mdnästirea Glava,cioc, 126; separd veniturile tdrii deale domnului, 391; passim.

Constantin Cant emir, domn al Moldovei,510; pedeapsa cu arderea de viu, 495.

Constantin din Dorna, insemnare pecodicele voronetean, 592.

Constantin, fiul lui Ieremia Movild cuElisabeta, 257; fiul lui Potcoavd,pretendent la tronul Moldovei, sepredd begului din Bender, 239; fiullui Ldpu§neanu, 205; fiul lui PetruRare§, 189; fiul lui *tefan Ldcustä,pretendent la tronul Moldovei, 239sfratele lui Stanciu vistierul, 460.

Constantin Mavrocordat, reforma lui,470, 473.

Constantin Mihailovici, ienicer de ori-gine sArb, despre mdcelul provocatde Tepe hare Turci, 48.

Constantin Sdruenco, jura cu brazda Incap, 493.

Constantin ,Ferban Basarab, danii, 364.Constantin Vasile de Ostrog, cneaz,

simpatii pentru Mihai Viteazul, 287.Constantiniane, 431.Constantinopol, ora§ul, cetatea, Tepe-

lu§ la, 122; trimisul venetian dela127; Radu cel Mare acolo, 128;patriarhul Nifon al, 130 ;. Radu dela

www.dacoromanica.ro

Afumati la, 160; Draghici preten-dent ucis la, 166; fiul lui PetruRarev, Iliav la, 180; Constantin fiullui Rarev mort la, 189; Jlia Rare§turcit la, 191; Al. Lapuvneanu la,197; Despot Voda plänuia cuceri-rea, 198; Wiszniewiecki la, moartea,200; Toma cere confirmarea inMoldova, 200; boieri moldoveni pa-rase pe Bogdan Lapuvneanu, 208;Ion Voda Viteazul in, 208; Petru,fiul lui Mircea, pretendeq, acolo,210; faima biruintelor lui Ion Voda.Viteazul la, . 212; Mircea Ciobanulla, 218; Socol i Radu-Voda Iliela, 118; legat. puternice ale Chiajneila, 222; Petru cel Tailar la, 222;sinodul patriarhicesc dela 432; ex-port la, 569; mevteri dela, 633, 646;biserica Chora din, 636; tesaturilucrate la, 637; patriarhia din, 302,346, 348, 353, 430, 591, 590 ; patri-arhul la sfintirea Curtii de Argev,152; NeagoeBasarab acopere bisericaPatriarhiei, 153; Teodosie, fiul luiNeagoe Basarab moare acolo, 155,158; donatii dela Petru Schiopul, 243 ;asupra transferarii mitropolitului dinVicina in Tara Rom., 434, passim.

Constantin, apara coasta imperiului,430.

Constanta, Konstantia, in sec. XIVXVI, 430.

CopcIceni, sat, 22.Coposefti, sat pe Somuz, 392.Corabia, avezare veche, origina nu-

melui, 436, 551.Corbii de piatra, biserica pe Raul

Doamnei, sapata in piatra, 613.Corcova, sdtenii din, merg la Alba-Julia

la Domn, 307.!'Cordifreni, sat, 545.Cordun, satenii din, merg la Alba-Iulia,

307.Coresi, gramatic (1527-1538) in Tara

Rom., 60.

INDICE 713

Coresi, diaconul, 592, 606; integrareaactivintii lui tipografice in ArdealIn incercarile Savilor i Ungurilor daa converti pe Romani, 328; tiparegeo pravila rom., 491; origina sa i altiomonimi, 600; activitatea tipogra-flea, 600; tiparevte In romanevte,600, 602; se muta la Bravov, 602;invoiala cu Benkner, 603; tiparitu-rile in romanevte, 603-604; tip. Inslavonevte, 604.; insemnatatea tip.romänevti ale lui pentru unitateagraiului romanesc, 604-605.

Corleitestii, sat, 388.Cormcia, colectie de legi, 490.Cornlifel, in Dâmbovita, bis, din sec.

XVI, 624.cornet' ritul, impozit, 261.Cornea Alexandra, voevod, fiul nele-

gitim al lui Bogdan III, domn, 179;ataca cetatile turcevti, 179, 180;Rare Ii taie capul la Galati, 180.

Cornet, manastire in Valcea; danie con-firman de Neagoe Basarab, 400;fig. 622.

Coroana, district, V. Bravov.Corpaciu, boier, comanda oaste, batut

de 'Mari, 137.Corvinesti, familie romana din Ardeal,

34, v. Iancu de Huniedoara, MateiavCorvin.

Corzii, sat al Tismanei, 480, 492.Cosimo, duce de Toscana, memoriu

dela Mihai Viteazul, 292.Cosminul, sat, proprietate personald a

lui Stefan cel Mare, 365.Cossovo, v. Kossovopolje.Coste, parcalab, 142, 453, 558.Costea Andronic, boier al lui Alexan-

drel, moare la Tamaveni, in luptacu Bogdan II, 27.

Costea Danovici, boier al lui Stefancel Mare, 108.

Costea, fiul lui Iaroslav, daruit Cusatul Barivor, 315; popa, locuit. inulita Bulgarilor din Bravov, 459;

46°

www.dacoromanica.ro


pitarelul, 395; viteaz, 507;voevod, 369; din Tara Fagaraplui,482.

Costeftii, sat cump. de Radu Buzescu,306.

Costin Miron, cronicar moldovean,251, 381, 406, 508, 526, 608, desprespatar, 385; despre banii olteni,487; asupra zidirii cetatiiSoroca,524.

Copula, manastire, biserica ei zidita deMateia§ vist. lui Petru Rare§, 188.

Cosuna Bucovat, manastire, 261;danii confirmate, 304.

Cotton din Hnilodone, 511.Cotmeana, manastire, danii, 125, 484;

vechimea bisericii, 616; u§a bisericiicea mai veche sculptura in lemn, 670.

Cotnari, targ, biserica din, atribuita lui*tefan cel Mare, 102; cavaleria po-Iona ajunge pana la, 136; §coala su-perioard din, Sa§i la, 199; re§edintadomneasca, 376; ment. doc., oco-lul, 450; origin ea numelui, 450;pargari, 459; semne lapidare pe bis.din, 632; viile, 385, 450.

Cottevi, sat, 505.Coimani, 423; Albert regele polon

ajunge la, 77.Cofmanul-Mare, cu 9 oatune confirmat

de *tefan ce! Mare episcop, de Ra-dauti, 89.

Coveiu, in Dolj, descoper. arheolog.la, 678,.

Covurlui, judet, 364, 398, 408; orig.numelui, ment. doc., 407; moriledomne§ti, 543; pdrclu, 407.

Cozia, manastire, danii, 7, 475, 480,484, 562, 564, 570, 578; NeagoeBasarab face Imbundtatiri la, 151;mama lui Mihai Viteazul retrasa.acolo, 299; bàitile ei, dreptul depescuit, 358 528; portretul lui Mir-cea ce! Batran, 367; bolnita ma-nastirii, fig., 623, 621; venitul vamiidela Genune, 572; vechimea bise-ricii, 616; influenta sarba la, 618;

paraclisul manastirii, 621; epitafdela, 659; policandru dela, 677;pdrdu, 492; passim.

Cozma, maistru, 671.Cracovia, 316; consacrarea episc. ca-

tolic pentru Siret la, 434.Craiova, ora, Neagoe dela, 145; lupta

intre Mihnea II §i boierii mehendin-teni cu Radu Popa la, 227; Turcii In-cearca s'o ocupe, 291; Buze§tii strângo§ti contra Lui Simion Movila, 297;banul la, 379; Iane banul de, 388;hotarul oraplui, 494; Dragomir ba-nul din, 497; bis. Sf. Dumitru din,de tip constantinopolitan, 618; me-§teri la, 632.

Craiovestii, Pärvule§tii, boieri insem-nati din Oltenia, pun lespede pemorm. lui Vladislav II, 14; readuc§i ajuta pe Tepeluq, 71, 122; spriji-nesc pe Mihnea ce! Rau, 145; cti-toria lor, 148, 678; pribegesc pesteDunare, 150; in fruntea divanului149; conflict cu Viad V, fug pesteDunare, 150, sora lor Neaga mamaa lui Neagoe Basarab, 150; impo-triva lui Radu dela Afumati, 159;sprijinesc pe Vladislav, pun domnpe Badica, 160; sprijinesc pe Radudela Afumati, 161, 162; apropiall deMoise-Voda, 164; du§maniti de VladInnecatul, '164; ajuta pe Vlad Vin-UM, 165; Serban banul ruda' a lor,166; passim.

Craiovescu Barbu, fiul lui Pärvu, banal Olteniei, da un act mänastiriiBistrita, 163; ginere lui Moise-Voda,164; Ptirvu, ucide pe un vrajma§ allui Radu dela Afumati, 161 ; moartea,163.

Crasna, sat in T. Rom., 506; luptalui Bogdan II cu Polonii {1450)la, 26-27; rdu, in Mold., 392,395.

Crasna, comitat in Transilvania, 327,398, 414; vechimea, orig. numelui

www.dacoromanica.ro

415; protopop de, 316; rciu, se versaIn Some§, 415.

Cragova, cetate, Sigismund a§eazA Cav.Teutoni acolo, 4.

Craciuna, petate, 129, 422, 517; ocu-pat5. de *tefan cel Mare, 72, 123;pArcAlab de, 109; risipirea ei, 201;construità din lemn §i pAmant,situatia ei, 521.

Crciiganii, sat in Mehedinti, cumpAratde Mihai Viteazul ca boier, 260.

Cresus, 294.Creta, 196.Creful, pretendent la tronul Moldovei,

sustinut de Cazaci, 238.Crimeia, 60, 456; hanul tataresc din

107; Ion Vodà Viteazul in, 208;cetAtile genoveze din, 556.

Criscior, biserica veche din, ctitorialui Mee, 320; picture dela, 641.

Crian, 214.Crigana, 324.Criguir, drum mai jos de confluenta

lor, 552.Croa0a, 339; recunoqte pe Ferdinand

de Austria rege al Ungariei, 331.Croatii, 338.Cromer, cronicar polon, asupra luptei

din Codrul Cosminului, 80.Cronici, aparitia lor, 582; cronica ano-

nimd, ruso-moldoveneasck 584; Bu-zegtilor, 587; lui Azarie, 585;Eftimie, 585; lui Macarie, 585; luiMihai Viteazul, scris6 de log. Teo-dosie, 585; lui yS'tefan cel Mare innemte§te, 586; moldo-polond, 201,584; Tarii Romane§ti, despre Mihneace! Räu, 148.

Cronologia tabelard, gre§ità asupra im-partirii Tdrii Romanqti in judete,397.

Crugoml, sat donat de Mihai Viteazulmamei sale, 260.

Csdki Ladislau, voevod al Transil-vaniei, represiune a rdscoalei dela1437, 316; - Mihail = Mihail Vale-

INDICE 715

hul, originea, studii, protopop deCrasna,., canonic de Alba-Iulia, se-cretar al reginei Isabella, loctiitoral principelui Transilvaniei, moaresdrac, 316; - Nicolae, voevod alTransilvaniei (1409), 38; donatie luiCostea, 315; - Nicolae, episcop deCenad, bnut de rdsculati la 1514; -yStefan, in sfatul domnesc al luiMihai Viteazul in Ardeal, 282; con-ducator al Ungurilor räsculati con-tra lui Mihai, 287.

Csupor, general ungur, 25.cubicularius = postelnicul, 387.Cuciul din Poieni, 471.Cuciurul, sat unde a fost vatAman

Gherman, 465.cucurd, tolb4 de sAgeti, 512.Cuejd, origina numelui, 420.cufterie, 26, 547.Cuhea, bis, de lemn din, 613.Cumani, episcopatul, existenta episco-

pilor de rit grec, 323.Cumulovici Alex., emisar al Papei pen-

tru liga contra Turcilor, 262.cupar, boierie, 392.Cupcici, logorát, averea lui, 389.curama, contributie, impozit (termen

turcesc), 261.Curdtegtii, sat cumpArat de Radu Bu-

zescu, 306.Cursul Apei, lupta dela, 119.Curtea-de-Argeg, ora, drumul la, 551;

passim ; Biserica domneascd dela,descoperirile, 353, 368, 624, 657, 673;grafitul, 371; palatul domnesc, fig.,372; re§edinta domneasck 371; in-fluenta occidentalk 617; BisericdEpiscopald = Biserica lui Neagoe ;fig., 152; mormantul Stanei, doamnalui teldnita-Vodk 144; sfintireactitoriei lui Neagoe Basarab, 151;tabloul ctitorilor, 155; morman-tul lui Neagoe Basarab, 155; mor-mantul lui Radu dela Afumati, 162;picturi, fig., 634, 635, 636, 637;

www.dacoromanica.ro

rnesterul Man°le, 595; descrierea,caracteristice, 619, 620; zugravealaei, 647; reproducere sub forma dechivoturi, 679.

Curtea Veche, biseria. domneasca InBucuresti, ctitoria lui Mircea Cio-banul, morm. lui la, 219, 221; zu-gravita de Petru cel Tânar, 223;fig., 220; donatii, 304; tipica pentruvechiul stil muntean, 621.

curtenii, din Moldova, 506, 507; slu-jitori, birul lor, element fiscakmilitar, 507; catastihul lui PetruSchiopul, birul lor, 507; de tard, 511.

Cusenrabeg, la Vaslui (1475), 66.Gustos Domenicus, portretul lui

Viteazul, 294; fig,, 295.Cutlumuz, m-re al Atos, ajutor dela

Vladislav II, 14; Neagoe Basarabctitor la, 153; Vintila-Vocia ctitorla 165; danii la, 484; zavese la, 662.

L'uvin, comitat, 415; avezare, originanumelui, desfiintat prin ocupatiaturd., 421.

Czibak Emeric, voevodul Ardealului,omorirea lui provoaca o rdscoalA,177.

Czeszybiesy, cetate In Pocutia, 134.

Dabija-Vodd, domn al Moldovei, 390,507; ultimii bani se bat sub el, 557.

Dacia Traiand, Dacii, 597; orasele dis-truse de navalitori, 427-428; pro-blema continuitatii Romanilor, 469;circulatia monetara, 553.

dajdie, v. dare.Dalmaga, 337, 339.Damian, monah, serie o pravild pentru

Stefan ce! Mare, 490.Damian, postelnic, In Ardeal, 283.Dan I, Domn al Tara Romanesti, 12,

369; despre atrib. dregatorilor, 357;confirmà rob,i manastirii Tismana,482; scutiri de dajdi, 577.

Dan II, Domn al 'Phi Romanesti, fig.,5; 61, 484, 532; pretendent contra luiMihail I cu sprijin turcesc, 2; ocu-

parea domniei, 2; a doua oarä domn,3; privilegiu Brasovenilor (1422), 3;bate pe Turci la Silistra, 3; reo-cupa Giurgiu i Turnu, 3; lupteleCu Radu Prasnaglava, 3; alianta CuSigismund, 3; expeditii peste ho-tare (1429, 1430), 4; Basarab Laiotafiul sail, 118; reved. la Targoviste,374; confirma donatiuni manastiriiTismana, 436.

Dan III, ocupa domnia cu ajutorullui Iancu de Huniedoara, 11, 42;inlaturat de Turci, 12.

Dan, pretendent, trece cu oaste InTara Romaneascd, unde e batut,prins i omorit, 46-47.

Dan, protopop de Seghiste (1593),326; vistierul, 269; voevodatul,lui In districtul Chioarului, 415.

Danciul, Craiovescu, vel comis, rudd cuNeagoe Basarab, 148, 150 ; dinBrdncoveni, fost vornic, 389; epis-cop la Feleac (1488), In calugarieDaniil, fiu al preotului Vasile dinFeleac, 324; fiul lui Moise filo-soful, 458; fiul lui Basarab ce!Tanar, pretendent, 123; ramane InArdeal, 145; are partizani In tara,148; ucide pe Mihnea cel Rau laSibiu, 148-149; ucis de Mircea,fiul lui Mihnea, 149; Gogoase, 166;

pdrdilab de Roman In Ardeal,172; cucereste Ciceiul, 173.

Danco, ctitor la Biserica Dancu dinIasi, 189.

Dancu, bis. in 1ai zidita de IurieDanco, 188.

Danemarca, Despot In, 196.Daniil, sihastrul, 89; numele In calu-

garie al lui Danciu, episcopul deFeleac, 324.

dapifer = stolnic, 386.datul, 479, 480.Ddnefti, urmasii lui Dan I, 1.Ddrdbani, drabanti, corp de oaste, 395,

508; lefegii, 509.


www.dacoromanica.ro

Ddrdpeinatii, sat cump. de Radu Bu-zescu, 306.

dajdii, 365, 475, 512, 561, 565.Därmdnesti, lupta intre Ilia§ Voevod

§i fratele sàu *tefan, 18.Deisndfui, 407.DaIga, sat, 374.Ddmb, pardu In Prahova, 401.Ddmbovifa, judetul, 398; originea nu-

melui .401; costumul femenin din,612; rîul, 269, 532, 533; cetateaBucure§ti, 374, 442; = cetatea peDealul Oratii, vechimea ei, rolulmilitar §i vamal, parcalabul Drago-mir (1369) aci, 531.

Dâmbovnic, afluent al Neajlovului, 401.Ddrste = pive, 544.Ddrstor, cetate, 405, 551, 572; in

titlul lui Mircea cel Batran, 354;condus de doi parcalabi, 358, 422;vechimQa ei, 528; stap. de Mircea,528; cucerita de Turci, 528.

deadini mo§neni, 473.Dealul, m-rea, morm. lui Vladislav II,

14; fig., 131; zidita de Radu celMare,130 ; ingropat acolo, 133, 154;.morm. lui Vladut, 150; moa§tele luiNifon, 154; morm. lui Bddica, 160;morm. lui Patra§cu ce! Bun, 218;capul lui Mihai Viteazul aci, 298;descrierea,. 620.

Deateleu, prisaca lui, 492.Debrelin, 292, 294; In comitatul Biho-

rului, 416; drum dela, 552.Deciani, Manastire, 684.Dej, gra§, cetate, 437, 534; pop. sa-

seasca la, 458, 575; expl. de sare,542; drum la, 552; me§teri la, 632.

Delioman, 405.Densus, bis. din, Zamfira fiica lui

Moise-Voda ctitora la Densu§ §i

Prisolp, 164; vechimea bisericii, 318;fig., 321.

desetind , 562, 563, 565, 566.Desectify loan, neme, revendica satul

nnmarghita, 142.

INDICE 717

Des pina, fiica lui Alexandru II Cu Eca-terina, 226; fiica lui Iancu Sasulcu Maria, 239; Aka lui Petru*chiopul ell Irina Botezata, moarta§i ingropata la Galata, 248;doamna lui Neagoe Basarab, 144,157, 620; In calugarie monahiaPlatonida, 155; moare de ciumala Sibiu, 155; morm. la Arge§, 155;pe o icoana, 652; sofia lui Mircea,fiul lui Mihnea cel Rau, 149.

Despot-Vodd, Domn al Moldovei, 196200 ; la curtea lui Lapu§neanu, 196;genealogia lui, 196, 607; fapte §irelatii, calatorii In diferite taxi,prietenii, 196; planuri, fuge In Un-gana, Cu o§ti In Moldova, lupteledela Verbia, dela Hui, Domn, pla-nuri de intregire a Moldovei, 196198 ; sprijine protestantismul, intern.§coala superioar6 dela Cotnari, bi-ruri, 199; complotul Impotriva lui,ucis de Toma, 199-200; soartaboierilor ce-1 urmasera dup. Verbia200; monete, fig., 198, 557; reparaCetatea Sucevii, 526.

defider, cuvânt in textele vechi, relig.,593.

defugubind, V. du§egebina.Deva, cetate, 292, 376; confirmare ca

poses. a lui Iancu de Huniedoara,40; bis. ortodoxa din, 320; regiunea,323; drum prin, 552.

diaci, dieci, 381, 384, 395, 59.0.Didrih, sat, lupta la 160, 163.

spatar, logofdt In Moldova,456.

dieta din Ardeal, convocan i pentru im-pozite,.coafirmarea privilegiilor Se-cuilor, 283.

dijrnd, dijmarit, 366, 475, 479, 559,560-561, 562-563.

Dimitrie, fiul lui Ivan cu Olena, 107;fiul lui Petra Cercel, 232; Purcivi,Venetian In Moldova, 112.

dinari, 554.

www.dacoromanica.ro


Dincei Sdrbu t, armasul, 393.Dionisie Ciuca, confirmat cnez in Mi-

talent, 315.Dionisie Rally, v. Rally.Dionisiu, m-re la Atos, imbundtatiri

Mute de Neagoe Basarab, 153;moastele lui Nifon, 154; Lapus-neanu ctitor, 203; danii dela MirceaCiobanul i Chiajna, 221; danii delaPetru Schiopul, inchinarea ca metoha manastirii Hlincea, 243; odoare,652, 667, 679, 680, 684.

Dionysopolis, oras, 431.Direptate, loc pe Siret unde a fost acla-

mat Domn Stefan ce! Mare, 53, 88.Dlugosz, cronicar polon, asupra luptei

dela Baia, 57, 58; despre solia Ha-nului la Stefan cel Mare pentru acere pe fiul sàu prizonier, 60; luptadela Vaslui, 64; despre Stefan ce!Mare, 114; despre orasul Floci, 441;despre Iasi, 450.

Dobdca, comitat, 327, 415; asezarea,originea numelui, 415; cetatea, 417;sat, 417.

Doboj, oras in Bosnia, 407.Dobra, fiica lui Mircea Ciobanul, 221 ;

tdrg, in comitatul Huniedoarei, donatlui Iancu de Huniedoara, 39.

Dobre, zugrav, 635, 646.Dobrinefti, sat, 405.Dobrogea, 405, 441, 530, 552; poses.

rom., 363; originea numelui, 431.Dobromir, banul, 260; decapitat de

Petru Cercel, 230.Dobromir, zugrav, 633, 647.Dobrotli, ruman, 472; Hranitul, in

Sabiceu, 360.Dobrotici, despot, 355, 431.Dobrovdi, mre, 89; doua m-ri preexi-

stente, 93; donatii dela Stefan celMare pentru cele 2 m-ri, ridicareaunei noui biserici, 94; Nastasiadoamna lui Bogdan III Inmorm.la, 136; danii dela Bogdan III, 139;Petru Rare§ ctitor, 1 82 ; portretul

lui Stefan cel Mare, 367; usile bise-ricii, 624; pictura, 638; tabloulvotiv, 644; pdrdul, sate pe, do,nate m-rii, 93.

Dobrul, logofdt, 111.Dobrufa, biserica in Valcea, 623.Docolina, ciocnire tare Nicoara Pot-

coava si Petru Schiopul, 238; sat,scutiri de slujbe, 467.

Dodevi, loc din sus de, 392.Dohiariu, m-re la Athos, Ruxandra

Lapusneanu lace donatii, 208; da-ruri dela Alexandru II, 225; Evan-gheliar donat, 680.

Dolhefti, biserica ridicata de Sendrea,cumn. lui Stefan cel Mare, pictura,102, 637.

Dolj, judeptl, miscare a taranilor dincauza fiscalitatii (1596), 306; ment.doc., 397-399.

Doljefti, lupta intre Stefan cel MarePetru Aron, 53, 108.

Domenicus Gustos, v. Custos.Domnul, 353, 486.Domocus, stolnic al lui Alex. cel Bun,

456.Domfa, mama Despinei Milita, 155.dorobanli, breasla fisc. i militara in

Tara Romaneasca, 506, v. si dara-bani.

Dorohoi, targ, 97, 493; Biserica Sf.Nicolae ridicata de Stefan ce! Mare,101, 637; ars de Poloni, 136; pradaTatarilor, 137; reved. domneasca,376; 'am/A49, 573; judecatori acolo,449; drum prin, 552; bis. dom-neasca din, 629; judeful, 398, 412;originea numelui, ment. doc., 411.

Dositeiu, arhim. la Putna, 653.Dozsa Gheorglze, secui, conducatorul

cruciadei (1514), trece de partearasculatilor, 312; asediaza Timi-soara, 313; prins, pedepsit feroce,313.

Dracea, armasul din Manesti, tatal luilqihnea cel Rau, 145.

www.dacoromanica.ro

Drag, voevod, trichina m-rea din PeriPatriarhiei din Constantinopol, 320,606.

Dragalina, parcul din T.-Severin, rui-nele Cetatii Severinului, 526.

Drdgffy Bartholomeu de Belthewk, voe-vod al Ardealului, ajutor lui *tefancel Mare contra Polonilor, 79, 359;fiica lui casatorita cu Alexandru, fiullui *tefan cel Mare, 106.

Dragomir Brdnifterul, 364 ;Cdluga-rul,pretendent, ucis, 157; din Pesti-sani, 466; din Segarcea, 471;fost mare postelnic, frate cu doamnaStanca, 298; pdralab In CetateaDambovitei (1369), 358, 421, 442,532; Sersea, din Chiojd, 360;500.

Dragomireftii, sate, 225, 464, 564.Dragomirna, m-rea, stil bizantin, 617;

aspectul, 624.Drago, descalecat. Moldovei, 377, 422;

Boul, vornic, 111 ; viteaz, 507.Drago.,sin (Draggle), zugrav la Arbu-

rea, 647.Dragul, fiul lui Vlad, 471.Drdculefti, urmasii lui Vlad Dracul,

politica lor, 1.Dragan, postelnic, se ridica contra lui

Radu dela Afumati, 161; juratorCu traista de pamânt, 493.

Drcighiceanu Virgil, 234.boier, pretendent, 166;

mare stolnic, darueste un engolpionla Snagov, 678; voevod, fiul luiVintila-Voda, 662.

Drdgoefti, sat, 224.Dreigoiu, master, ridica biserica din

Socoteni, 61,3.Drd gotesti, sat donat de *tefan cel

Mare manastirii TazIdul, 93.dregdtorii, mari, mici, 357, 377, 389;

395 ; obligatiile militare, 504.Drislivdf, bis. din Hui, ridicata de

*tefan ce! Mare, 101.Dristra, v. Silistra.

INDICE 719

Drcmihetes, 553.drumuri In Principate, 550-553; ale

sarii, 550; ale oilor, 555; In Ardeal,552.

Duca, log. pe vremea lui Radu ce!Frumos, 457; Vocld, boieri vicleni,393.

ducafi, monete, 554, 557.Dukas, cronicar bizantin, despre Vlad

Dracul, 8.Duma, fiul lui Vlaicu, staroste .1a

Hotin, 109; la Cetatea Alba, 109;la Neamt, 109; pcirctilab de Orhei,453.

Duma Braevici, dregatorul lui $tefance! Mare, 109.

Duma Micaci, boier, 492.Dumbrava Ro.,sie, 81.dumbravd, cuvant de origine slavd

401.Dumbravd, vornicul, comanda avant-

garda lui Ion Vodd Viteazul laJiliste, 211.

Dumbrd veni, sat, 511.Dumitrasco Can tacuzino, Domnul Mol-

dovei, distruge cetatile, 526.Dumitro,sco, postelnicul, 389.Dumitru, diac, chihaia ot targ

pusna, 454; logofdt, 361 ; meter363; portar de Suceava, epitroplui Bogdan Lapusneanu, 207; po-stelnicul din Valcanesti, primul sotal doamnei Stanca, 298; soltuzurTg.-Neamt, 445; vistiernicel, 506;

vornicul, bate pe Pap din Sili-stra, 274.

Duniire, expeditia flotei burgunde pe,10, 11; malul drept, dela ZimniceaIn jos pradat de Tapes, 47; miscarile-Turcilor, 123; passim ; malul stang:Turcii cer lui Radu cel Mare va-durile i vamile dela, 128; In titlullui Mircea ce! Bätran, 354, 371balti, pescuit, 386, 563, 570, 578;orasele de pe maluri, 432-436;plaiesii la, 510; porturi la, 551 ;

www.dacoromanica.ro


drum la, navigatie pe, 552; satevechi rom. pe malurile ei, 564, 568;vama la, 571, 572.

Duntirinfi, 399..dusegubincl, desugubinari, 496, 498, 499;

467, 569, 570.dvornicul, dvorniceii, 380, 381.Dzula, capitaneus, boier al lui Petru

al Mu*atei, 422.

Ecaterina, fiica lui Ieremia Movilà CuElisaveta, 257; mama lui lancuSasul, 189.

Ecaterina Salvaresso, doamnk sotia luiAlexandru II, 226, 227, 228; copiii,moartea, ctitor6 a bis. din SlAtioara(Valcea), 227.

&hansom = paharnic, 385._Eftimie, arhiepiscop bulgar in cores-

pondent5. cu Nicodim, 582 ; episcopal Vadului, fost al Ardealului i apoide Roman, 325, 326; mitropolit,302, 491; cronicarul lui I.Apu*-neanu, 200, 585.

_Egipt, 154._Ekrene, 431..Elena Cherepovici v. Cherepovici Elena ;

fiica lui Alexandru II Cu Ecate-rina, 227; fiica lui Iancu Sasulcu Maria, 240; fiica lui stefan celMare, 96; flares, sot% cu Milita-Despina, 155, 600; pe un pomelnic,187; biserici zidite in Boto*ani, Su-ceava, 188, 189; sustine pe Joldea,194-195; ucisk 189, 195; epitaful,666.

_Elisafta, alugAritk sat al ei, 480.Elisabeta, Csomortany, sotia lui leremia

Movilk 257; nepoata lui GeorgeBrancovici, 40; sora regelui Polo-niei, cerut5. in asatorie de BogdanIII, 134-136.

Elvetia, 541._Emiliana, fiica Mariei, doamna lui

Iancu Sasul, din prima casatorie,240.

Eniir-Alem, trimisul Sultanului aducesteag de domnie lui *tefan, fiul luiPetru *chiopul, 243.

Enescu G., 611.engolpion, 678.Eni-Sala, cetate lâng6. Babadag, 530;

construit6 de Turci, 530.-Epir, 337, 340; mAnastiri in 153.Episcopia de Buzau, revendica rumAni,

479; v.. Buzdu; de Roman, 358;danii dela Petru Rare*, 364; centrude imbrAcarea icoanelor, 682; v.Roman.

epitafe, 658, 663, fig., 664, 666, 667.Eratudi, zographos, 647.Erminia, manual de picturk 636, 646.Erina, fiica lui Mihnea II Cu Neaga,

233 ; fiica lui Milo*-Vodà, sotia luiAlbu Golescu, cluceriul, inmormân-tata la Viero*, 227.

Esop, vieata i pildele lul, carte po-pulark 597.

.Estclul, sat, rumAni din, 480.Esztergom, 333.Etiopia, Mircea Ciobanul exilat in, 217.Eubeea, 336, 339.Eupraxia, nume de cAlugàrie al doam-

nei lui Vlad Dracul, 11; al Mariei,sotia lui Vlad Cglugdrul, 125.

Eustratie, protopsalt la mànastireaPutna scrie o carte de antece reli-gioase, 584.

Europa, rAstiritul ei, 76; liga pentruräzb. contra Turcilor, 262; muncileIn, 566; efectul tesäturilor noastreIn, 665; me*teri din, 683; passim.

Evangheliare, ale diferitilor domni, 154,655-656, 679; ferecate, 679-681;grec, 657; lui Evloghie, 655; luiNicodim, 657; slave, 655; slavo-grecdela Oxford, 655.

Evdochia din Chiev, sotia lui *tefance! .Mara, 102, 105; moartea ei, 105;

fiica lui Ivan cu Elena, 107.Evloghie, alugdr, evangheliar scris de

(1555), 655.

www.dacoromanica.ro

Fanariofi, 386.Faptele Apostolilor, carti religioase,

592.Farcaf = \Talc, 400.Farca.7 Aga, pradd Vidinul, 272.Faurii, sat in ocolul targului Piatra,

447, 464.Feicetiani, sat la Dunare, balta, 564.Fdgeiras, Fogras, Fugaras, 661, cetate,

oras, stapanita de loan Gereb, 118;Mailath, asediat si prins aci, 181,(607; cap. Farcas comandant aci,1283; pretinsa de Mihai Viteazul,291; bis, ridicata de Mihai Viteazul3n marginea cetätii pentru ortodocsi,.304, 320; stapanita de GasparBekes, 334; districtul, Tara ;poses. domnilor Tarii Romanesti,retrasa de Iancu de Huniedoaralui Vladislav II, 12, 14, 118; Ro-Juana prädati de oastea lui Tepe§pentru ajutorul dat lui Dan, 47;Radu ce! Frumos retras aci, 62,118; origina numelui, 352, 418; intitlul lui Mircea cel Bätran, 354,355; judef, 398, 452; d,eal, pddure,pdrdu, 418; passim.

judet, 241, 398, 459; originanumelui, 410.

Fdlticeni, Folticeni, sat, origina nu-melui, 448.

Fdtul, parcälab de Ciubarciu, 408.Fdureii, sat, cumparat de Radu Bu-

zescu, 306; 506.fdri, dijma din, 561.Fdntdnele, sat confirmat de Nica Ar-

masul, 363.Fdntdna Tiganului, lupta dela, intre

Radu Paisie si Laiota Basarab, 167.Fealtin, Fialtin a Giurgei, targovet din

Tg. Neamt, 445.Fedor, tarul Moscovei, dar pentru

Mihai Viteazul, 287.Fejérvar, v. Alba Julia.Feldioara, Marienburg, cetatea ridi-

cat& de Teutoni, fig. 174, 534; lupta

INDICE 721

lui Petru Rares cu Sasii, 164, 331.Feleac, sat langa Cluj, episcopii din,

324.felon, 659.Ferdinand I, imparat german, 316;

da Cicilor teritorii In regiunea Car-stului, 339; ajutat de Radu Paisie,168; pretendent la tronul Unga-riei, 172, 330; legaturile cu Rare-sestii, 172, 173, 177-178, 191;scriu Sibienii, 175; Mailath de par-tea lui, 181 ; regentul Martinuzzide partea lui, 189-191; propunerilui Lapusneanu, 196; sprijine peDespot, 197; proclamat rege al Un-gariei ; 331; atacat de Turci, 331;uciderea lui Martinuzzi 334.

Ferhat-Pafa, vizir, 263.Ferrara, Petru Cercel acolo, 331; pen-

tru Liga contra Turcilor, 262.fertunul, moneta, 554.Fildul-de-Sus, In jud. Cluj, bis, de

lema, fig., 615, 613.Filip Arabul, Imparat roman, incon-

jura Romula cu ziduri, 427.Filip, vataf zacioitozi* in 1573, 546.Filip, fiul Mariei, doamna lui Iancu

Sasul, din prima casatorie, 240.Filip II, regele Spaniei, 262.Filistenilor, targul =.. Iasii, 450.Filitti I. C., asupra asezamantului lui

Mihai Viteazul, 305.Filos, logofat, grec de origine, In

timpul lui Mircea cel Batran, 457,582.

Filotei, uns episcop al Romanului, 286.Filoteiu, m-rea lui, la Atos, ajutata. de

Tepe, 50.Firuz-beg, comandant turc al cetatii

Kruievac, prizonier la Iancu de Hu-niedoara, 40.

flamboyant, stilul gotic, 673.Flandra, postav de, francesc, importat

tarile romane, 547.Flamdnziftii, sat, daruit de Petru cel

Tamar, mandstirii Arges, 223; mosie-

www.dacoromanica.ro


In hotarul orasului Curtea-de-Arges,luata de Neagoe Basarab, 463.

Floarea darurilor, carte populara, 594.Floci, cetatea de, la gura Ialomitei,

oras, 259, 284, 441, 442, 564; ar-derea ei, 117; dupa Alexan-dru II fuge acolo, 211; branisteadin vecindtate, 364; pomenit deDlugosz, 441; cal'arasi la, 510; cama,ment. doc., 572, v. Cetatea deFloci.

floreni, tartaricales, 556.Florenia, florinul batut la, 555.Florescu Radu, comis, aduce capul lui

Mihai Viteazul la manästirea Dea-lul, 298.

Floregti, in Tutova, bis. din, atrib. lui*tefan cel Mare, 102; sat in T. Ro-mAneasca, 374.

Florica, domnita, fiica lui Mihai Vi-teazul, 404; eventuala casatorie cu*tefan fiul lui Petru *chiopul, 248;casatorita cu post. Preda, 299; in-talnirea Cu Theofana, 300; piatrade mormant a Theofanei, 300.

monete ; italieni, 558; ungu-resti, 555, 558.

Focgani, 211, 291, 297; primele ment.doc., 446.

Folegtii, sat cump. de Teodosie log.,306.

Forró Micleiug, sustine tipdrirea car-tilor religioase In româneste la Bra-sov, 604.

Fotino Dionisie, 411.Francii, 340.Francisc, medicul lui Radu cel Mare,

132, 545.Frankapan Hand, banul Dalmatiei

Croatiei, hrisovul pentru Vlahi,326.

Frania, Despot student acolo, 196;Petru Cercel In, 228; originea nu-melui, 350.

Franz Franken, pictor, pog.retul luiMihai Viteazul, 294.

Frasini, sat, 511.Frdsinetul, sat, 480; donat de Mihai

Viteazul mamei sale, 260; donat de-Theofana manastirii Cozia, 299.

Frederic, imparat al Austriei, 72; can-didat la tronul Ungariei, 42.

Frumogi, sat, 506.Frunteg, stolnic, 111.Fuchs Hans, fabricant de hartie

Brasov, 545.Fumotegtii, sat cump. de Teodosie log,

306.fugtiul, sulita, 513.

Gaccha, 337.Galata, m-re, 248; ridicata i fuze-

strata de Petru *chiopul, 241; in-ventar de obiecte, 241; cartierConstantinopol, 200.

Galajii, 541, 552; Alex. Cornea ucisla, 180; vechimea targului, ment.doc., vama, originea numelui, 452.

Galia, 350.Galipoli, 8.Galifia, 85, 443, 521; Lapusneanu pri-

beag in, 195; emigrare de populatiegermana spre Moldova, 443.

Gangur, parcalab al Orheiului, 453.Garay Lad., nobil ungur, candidat la

tronul Ungariei, 42.Gavriil, logofdt, epitrop lui Bogdan

Lapusneanu, 207; paraseste pe Bog-dan la Constantinopol, 208;

478, 480, 491 ; Protul, des-pre sfintirea Curtii-de-Arges, 153;despre darnicia lui Neagoe Basarab,153; autor al Vietii lui Nifon, 587;

lost stolnic, 257; al lui Uric,poate fiul lui Ureche, miniaturile lui,655.

Gavrilas, vornic, 388; mare logofat,497.

Gilegti, sat, 405.Gcliseni, bis. in Dambovita, 624.góleata, galetarit, dare, 228, 357, 365,

475, 478, 480, 560, 577.

www.dacoromanica.ro

Odurile, munte (Gorj), litigiu, 490..Gdyd negtii-de-Sus (Buzau), rumanii din,

479.yqdia, m-re In comitatul Arad, 322.

Gdlceqti, sat In Gorj, 506.staroste, 409.

.Gdrlanici, par. pe Bucovat, In 1420, 551.Veamartalui, nume topic, 407.Geamenele, mina din, 591..Geiza II, regele Ungariei, 534.Genova, 513, 552..Geno veza, fac comert la Cetatea Alba,

429; la Chilia, 432; la Vicina, 434.Venune, vama dela, 572.Geaogiul, cetate, 419; domeniu, donat

de Vladislav luí Radu cel Mare §ifratelui sau Vlad, 128; de Sus,m-re In jud. Huniedoara, 322; re§e-dinta episcopala, veniturile §.1 depen-dentele, 325.

George, meter, 633.Germania, Germani, 168, 385, 410,

589; Despot In, 196; Slavii impru-muta cuy. cneaz, 472.

Gerul, parau, 408.Chenadie, egumen la Tazldu, 672;

mitro polit al Ardealului, titlul,hirotonit la Targovi§te, re§edinta,326.

.Gheorghe Basta, v. Basta Gh.Cheorghe, episcop al Vadului, 325;

de Sdngiorz, epicop calvin pesteRomânii din Transilvania, 327, 605;

din Ocna Sibiului, epíscop al Geoa-giului-de-Sus, 325; Grecul, la Tal.-govkte, 457; ./zIozeanu, parcalabde Hotin, 682; judetul din Gher-ghita, p entru hota.rul oraplui, 461 ;Lascar, oamarapl lui Vlad Dtacul,390; Mitro polit, urmapil luí Teoc-tist, 88; Mitropolit, unge Domn peStefan, fiul luí Petru Schiopul, 243 ;Palamed, poema despre Mihai Vitea-mil, 589; Popa din Plopeni, 492 ;.,,S'te fan, Domn al Moldovei, 507, 630;

vdtaful unei bresle din Bucure§ti,

546; VIddicd al Romanului, arsde viu, 495 ; zugravul, 646.

ghereghie (hereghie) a Moldoyei, 558.Ghergf e, heregarul, litigiu, 558.Gherghe, riman, or4ean, 484.Gherghina, pârcalab al Cetatii Poienari,

125, 128, 423, 501, 531.Gherghila, ora, 122; lupta cu Mircea

pretendentul, fiul lui Mihnea celRau, 150; ars5. de Mari, 272;re§edinta domneasca, 374; ment.doc., 441.; vama la, 441, 573; jude-cata pentru hotar, 461; calara§iacolo, 510; drum prin, 551.

Gherla, cetate, Leca aga, comandant,283.

Gherman Vlahul, traduce din italianaIn romane§te Floarea darurilor594; ydtdman In satul Cuciurul,465.

Gherontie, arhiepiscop al Moscovei, 584.Gheuca, jura cu brazda In cap, 493.Ghitioara, exploat. de sare, 542.Gibri Ga,spar, lefegiu, 509.Gilort, apa, 400, 440; judepd, origi-

nea numelui, a§ezare, ment. doc.,400; td rgul, devenit sat, 440.

gintu, cuyAnt in vechile texte reli-gioase, 593.

Girot, tabara lui Sigismund Báthory,294.

Giura, logofat, ctitoria lui, manastireaStane§ti, 169, 621, 647.

Giurge din Cotnari, párgarul, 459.Giurgeul, scaun secuiesc, contopit In

Ciuc, 414, 417.Giurgiu Atoe, boier, prime§te danii, 375.Giurgiu, cetatea, 62, 517; stap. de

Turci, 2, 60, 72, 160; reocupata deDan II, 3; cucerit de cre§tini, 10;reca§tigat de Vlad Dracul, 11 ; Instap. lui Tepe, 47; atacul lui MihaiViteazul, 263; asediata de cre§tini,271; fortificata de Turci, 291; a§e-zarea, intemeierea, cade In mal-nile Turcilor, 528; inceputul luptei

INDICE 723

www.dacoromanica.ro


dela, Intre cre§tini §i Turci, fig.,271; re§edinta lui Mircea cel Bdtran,371; ment. doc., originea numelui,439; pima, 436, 572; drum la,552.

Giurov, sat, 561, 564.Glavacioc, m-rea, ziditd de Vlad CA-

lugdrul, 124; danii, 124-125, 364;morm. lui Vlad Cdlugdrul, 126;Const. BrAncoveanu, ctitor, 126.

Glegorcea Lapte-Acru, §oltuz la la§i,4.61.

gloabil, globnici, 358, 366, 423, 463,487, 488, 497, 467, 569, 570,576.

gloate, 476.Glodenii, sat, dat de *tefan cel Mare

mandstirii Homor, 97; cump. de*tefan cel Mare, 504.

Glogova, sat In jud. Mehedinti, undea fost ucis Tepehq, 71, 123.

Godinegti, sat, 530.Cojan, vornic, parcAlab de Hotin, 56,

111.Golöi Ion, stolnicel, cumpArd mo§ie la

Ubere§ti, 512.Golegtii, fratii, vitejia lor In lupta dela

Jili§te, 224.Golegtii, sat ddruit de Al. Aldea m-rii

Cozia, 7.Golgota, m-re, l'angd TArgovi§te, do-

natii, 301, 304.Golubac, In Serbia, lupta Intre Sigis-

mund §i Turci, 4.Gonfea, paharnic, decapitat de Petru

Cercel, 230.Gordsldu, sat, 267, 297; lupta Intre

Mihai §i Báthory, 294; fig., 296.Gorecki, scriitor polon, 210.Gorj, judetul, 398; originea numelui,

399.gorgtind, go§tind, 479, 562,, 563.Gotca, sat, cumpArat de Radu Buzescu,

306.gotic, stilul, forma, constructia biseri-

cilor i clddirilor, 616.

Govora, m-re, 400; danii la, 125, 132;pomelnicul, 132; patrafirul, 660;rucavite dela, 661.

Görlitz, 587.Gramostea, targ cu populatie In maj.

aromând, 340.Gran, 333.Grana-beg, la Vaslui (1475), 66.grapit = steagul banului, 379.Gratiani Gaspar, Domn al Moldovei,

461, 506; de origine morlac, ducede Páros §.1 Naxos, 340.

Grödigtea de Jos, sat, rumâni din, 472.Grömesti, bis, de lemn din, 613.Greaca, balta, 386.Grecia, m-ri din, ajutate de Neagoe

Basarab, 154; pa§alk, 158; be-glerbegul ei sustinea pe Mihnea II,232; me§teri dib, 646.

Grecii, exclu0 dela dregdtorii, 267;boieri, negustori In oraple din TaraRomâmeasca §i Moldova, 457; ico-nari, 649.

Grigore, birdul Bistritei, 487; dinMithaci, popd, 598; al IX-lea papá,asupra pseudo-episcppilor ortodoc§i323; Ghica, Domn al Tdrii Horrid-ne§ti, 506, trece la Movildu, 400;fratele lui Dosza, prins, 313; Teolo-gul, apocrife, 597; Tamblac, 583;

Ureche, cronica lui asupra unorfapte din Moldova, 114, 115, 194,200, 201, 205, 444, 586. .

Grigorescu N., pictor, 611.Gritti Aloisio, favorit al Sultanului,

165; In Moldova, Ardeal, planurilelui, In Media, predarea i uciderealui, 177, 317.

gromovnic, tipdrit la Alba Iulie, 597.Grogani, sat In jud. Muscel, boieri din,

361.grogi, monete, 556, 557.Grozav, vornicul, In lupta dela Fel-

dioara, 163; Impotriva Bra§ovului,171; In Ardeal, 381.

Grozea, viteaz, 552.

www.dacoromanica.ro

Grumazi, sat, lupta dela, 159, 162.Gubavi, sat, lupta dela, 158, 162.Guillaume de Rochefort, 471.Guillebert de Lannoy, relatia lui, 350.Gura Bdcului, iezerul dat de *tefan

ce! Mare mAnAstirii Parota, 97; -Frumu,sitei, sili§te ddruità mànastiriiPutna, 91; - Motrului, màngstire zi-dità de Harvat logofAtul, 155; -Sada, biserica din, 318.

Gureni, cetate, Sigismund a§eaz4 Cav.Teutoni acolo, 4; ap5ratà de Iancude Huniedoara, 38.

Gurghiu, cetate, posesiune a lui Iancude Huniedoara, 40; Constantin stol-nicul pus comandant acolo de MihaiViteazul, 291.

Gu4uc Gh,eorghii, jurà. cu brazda incap, 493.

Gwozdjiec, lupta dela, 176.

Hacic dela Rdmnic, armean, 441, 457Haemus, muntii, 264, 339..Halcocondil, cronicar grec, asupra cam-

paniei lui Mohamet II contra luiTepe§, 47.

Haliciul, atacat de Bogdan III, 136.Hamza, beg de Nicopole, prins de

Tepe § §i tras in teapa, 46.Hands, judet in Thrgovi§tie, 460.Hanea Arcaful, 545.Hanos, v5.taf de pu§ca.§i in Tg.-Neamt,

445.Haran, comitat, 414.Harpis, ora § antic in Basarabia, 432.hars, stofa de 15nA, 85.Harvat, logofdt, ctitor la Gura Mo-

trului, 155.Hasan-Pa.,a, 272, 274; cu armatà con-

tra lui Mihai Viteazul, ucis. la Rus-ciuc, 263-264.

hatalm, 497.hatman, 395; rostul, originea, 421.Hateg, cetatea, atacat5, de Turci, 315,

607; re§edinta la, 376; - lara, 284.,318; LApu§neanu aduce marmorl

ikiDicE 726

dela, 205; sub ascultarea episcopu-lui din Geoagiul-de-Sus, 325; apar-tinea Olteniei, 419.

Hams Alföld = Muntenia, 348.Heilmcijani, sat, cneaz din, 472.Hdindradia, Amaradia, apà, 472.Heinsar, din tinutul Sorocai, 511.

oaste in doband5 in Moldova,originea numelui, breasld ostd§eascAvdtafi §i capitani de, 511; v. armata.

Hdra, chelar, 188.Hdrdciu, sat, 322.Hdrje Batle, boier, 411.

tArgy.trat. lui §tefan ce! Mare-cu Polonii la, 84; dealul, vii dAruitemAn5stirii Putna de *tefaii ca Mare,91; vii dAruite màndstirii Voronet,93; bis. cu hramul Sf. Gheorghedin, 100; vii la, 108, 450; MariaRare§ din, 171; Petru Rare§ zidbis. Sf. Dumitru din, 186, 187;.re§edintl domneasca la, 375; ment,doc., originea numelui, populatia,449, 456; ;bisericile din, 624-629,646, passim ;.- judetul, a§ezare, ori-ginea numelui, 411.

Hcirlea, §oltuz din Barlad, 459.Hdrman, parcälab, al lui *tefan cel

Mare, autor al cronicii in limba'nand, 109, 455, 586.

Hdrqova, 405; lupta intre Turci §i

oastea lui Mihai Viteazul, 263.hdrtie, primele fabrici in tarile noastre,

545.Hecht Nidos, din Baia, 459.Heltai Gaspar, tipograf, tiparituri, 317,

607.Heltau, v. CisnAdie.Henric III, regele Frantei, sprijine .pe

Petru Cercel, 228-232; -IV, des-pre Mihai Viteazul, 287.

Heracle, impdrat bizantin, Despot,.pretindea a se trage din, 196.

.herdie, 487.

.Herce. yStefan, calvin, 606.hereghii, heregar, 554, 557.

www.dacoromanica.ro


Hermannstadt, v. Sibiiu.Herodot, 400, 420.Hervoie, infidel notoriu, 315.Hesdin, cetate, Despot ja parte la

asediul ei, 196.hiclenie, 363, 495.Hilandar, m-re la Atos, danii: dela

Neagoe Basarab, 153; dela PetruHares, 187; dela Vintila-Voda, 163;dela Mihnea II, 233; de.a PetruSchiopul, 243; pecete de aur laun doc., fig., 234; icoane la, 652.

Hielscher Kurt, german, albumul luireproduce bis, de lemn din Tran-silvania, 613.

Hili (LAO, localitate in Bitinia, 413,432.

Junta, sat, daruit manastirii Govora,132.

Histria, disparitia ei, 428, 431.Hlincea, manastire, langa Iasi, zidita

de Maria, fiica lui Petru Schiopul,Inchinata. manastirii Dionisiu, 244.

Hlipiceni, sat pe Jijia, confirmat luiCare parcalabul, 505.

Hmielov, cetate, 412; incredintata Po-lonilor, 19, 20.

Hodivoae, calarasi la, 510.Hodos-Bodrog, m-re In comitatul Ara-

dului, 322.Homer, 589.Homor, m-re, Gura Homorului, evan-

gheliarul dela, fig., 53; 367, 655,656, 682; donatii, confirmari, 97;biserica ei, ridicata de Teodor log.lui Petru Rares, 188; fig., 187; fig.,640; gropnita la, 630; pridvor des-chis, 632; tabloul votiv dela, 646;scaunul dela, 672.

Honterus lohannes, lucrarea geogra-lick 606.

Horael dela Hotin, 453.Horia, 214.Horincea, apa, 408; linutul, plasa,

asez., originea numelui, ment. doc.,408.

Horodnic, m-re, danie dela Alexandrel,29, confirmari, 97; scutiri, 98, 358,566, 569; se inchina manastiriiPutna, 98; passim.

Horodniceni, bis. zidita de Mateias vi-stierul lui Petru Rares, 188.

Hosman, sat in tin. Sibiului, ars deVlad Tepes, 45,

Hossu Damian, voevodatul lui in dis-trictul Chioarului, 416; Toma,idem, 416.

hotarele tdrgurilor gi ()raptor, 364.hotclrnicie, a tarii, 151; practica la

hotarnicia mosiilor, 494.Hotin, cetate, restituita Poloniei, 19,

20; fosta In stapanirea DoamneiMarinca, cedata de Poloni lui PetruAron, 29, 30; in stap. Poloniei, 55,59; dobandita de Stefan cel Maredela Poloni, 56; rezista atacurilorlui Mohamet, 70; tulb. comerciale,85; parcalabii de, 109, 176, 189, 248,421, 422; Stefanita moare la, 144;atacata de Tarnowski, 178; Raresincearca acläpost la, 178; paracli-sul, 187; data gaj lui Laski deDespot,199 ; pastrata deLdpusneanu,201; Bogdan Ldpusneanu trece InPolonia pe la, 208; in stap. Polo-nilor, 209; restituita Moldovei, 209;retragerea lui leremia Movila la,286; resedinta domneasca, 376; rui-nele cetatii, fig., 525; ment. doc., 453;calarasi de, 511; asezarea ei, 521;ridicata de Poloni, 521; marita dePetru Hares, reparata si largita dinnou de Turci (1713), 521; drumulpe la, 557; vama, 573; evanghe-liarul bisericii din cetate, 655, 681;

judetul, 398, 412, regiunea, 83;passim.

Hradcany, palatul din Praga, 292.Hrand, mare vornic, 111.Hrisomuinii, sat, 399.Hrizea, mare logofat, proces cu ru-

manii din Balteni, 361.

www.dacoromanica.ro

Hroet, V. Hronot.Hronot Petre, (Hroet), pretendent, adus

de Bali-beg In Moldova tsi pierdevieata, 74, 253, 586.

Huedin, tArgul distrus de lefegiii luiMihai Viteazul, 288; drum pe la,552.

Hulubesti, sat, retragerea lui MihaiViteazul acolo, 263, 267.

Huniade, v. Iancu si loan de Hunie-doara.

Huniedoara, Hunod, cetate, 418, 419;ment. doc., 534; comitat, jud-et,domeniu regal ddruit de Sigismundlui Voicu i fratilor sdi, 34; comunedonate lui Iancu si loan de Hunie-doara (1440), 34-38; originea nu-melui merit. doc., 419, 420; mAnd-stiri, 322, 616; castelul Corvine-stilor, fig., 36 si 535; tdrgul, epis-cop, bis. ortodoxd, 318, 323; proto-popii din, sfintesc biserici; 326;passim. .

Hurezi, megiasi din, 478.Huru, vornic, cu oaste in Ardeal, 177.Hurul Lupea, parcAlab, socrul lui

Ion-Vodd Viteazul, 214.husitismul, traducerile in limba ro-

mAnd, 592.Hust, Huszt, cetate, 232, 316; oferitä

lui Petru Rares, 178.biserica de pe Drisldvdt ziditd de

*tefan cel Mare, 101; Bogdan III,moare la, 139; Ldpusneanu se re-trage la, bAtut de Despot aci, 197;tabära lui Ion Vodd Viteazul, 212;resedintd domneascd, 376; viile dela,385; episcopia intemeiatd de Ie-remia Movild inainte de 1599, do-natii, 255.

lachim, zldtar din Suceava, 683.Iachint, mitropolit, trece dela Vicina

In T. Rom., 439.Iacob, proto-evanghelia lui, apocrif

596.

INDICE 727

lacob Heraclid Despotul, v. Despot-Vodd.

Iacobin loan, notarul orasului Clujdespre exped. lui Sigismund BA-thory contra Turcilor la 1595, 608.

Iacobu, fratele stolnicului Domocus,456.

Iaccv al Hufilor, mitropolit, carte deblestem, 489.

laqici Dim., omoard pe Mihnea ce!Rdu la Sibiiu, 149; ucis si el, 149.

lagello Vladislav, regele Poloniei, seimpacd Cu IIia Voevod, atitudineafatd de stefan Voevod, 17; moartea,18; cdsdtorit cu fiica lui AndreiOligmondovici, 22.

Iagelloni, 76.judetul, 398; prAdat de

$tefan cel Mare, 60, 117, 528; ori-ginea numelui, ment. doc., 404; satede pldiesi in, 510; rdul, 404, 441,528, 544; luptd Cu Turcii pe, 9, 39;drum pe valea, 551; gura, 564, 570.

lanache, rumAn, ordsean, 484.Jan, meter, 632.Iancu de Huniedoara, loud§ Voevo-

dul, luptele cu Turcii, 4, 10, 12,39-42, 441; ajutd. pe Dan III sd iadomnia, 11; inchis de George Bran-covici se rdscumpArd, 12, 39; repre-salii contra lui Brancovici, 39; re-trage lui Vladislav II FAgdrasulAmlasul, 12; guvernator al Unga-riei, 12, 39, 315; ajutti pe Tepes sdja domnia, 14; ajutd pe Petru IIcontra lui Roman II, 23; sprijinpromis lui Bogdan II, 26; legdturacu Alexdndrel, 28; mai mare con-ducdtor de oaste, 32; data na-sterii, in serviciul Voevodului Tran-silvaniei, in solda episcopului deZagreb, in Italia serveste doi anilui Filip, ducele Milanului, primeste,impreund cu fratele sáu Ioan, delaSigismund districtul Comiat dinBanat, 38; se obligd sd serveascd

47

www.dacoromanica.ro


Cu ostasi, 38; donatii sidela Regale Albert, 38; Voevod alTransilvaniei si comite al Timi-soarei, 39; confirmarea cetatilordistrictelor in posesiunea lui (1453),39; cdpitan suprem al armatei un-guresti, 39; sume cheltuite pentruapdrarea ea-U.01°r Severin, Gureni,Orsova i Mehadia, 38; primesteTargul Dobra, 39; moare de ciumdla Zemun, 41; inmormantat la AlbaIulia, 37, 41 ; personalitatea si in-fluenta lui politick 41-42; xilo-grafie, fig. 34; cdsatorit cu Elisa-beta de Szilágy, 42; ordin contrapreotilor ortodocsi, 323; passim.

lancu Sasul, Domn al Moldovei, 145,237; fiu nelegitim al lui PetruRams, 189; Domn dupd PetruSchiopul, 239; caracterul, fiscali-tatea, 240; lupta dela Bolota cuLungul i Ldpusnenii, 240; mazi-lirea, 240; trece in Polonia, prinssi decapitat, 240; familia lui, mor-mantul, 240.

lane Epirotul, banul, 260, 388; bansi capuchehaia la Constantinopol,259; unchiul lui Mihai Viteazul, 340.

lanina, oras aroman, 340.nume dat de Rusi Alanilor, v.

Alani.435, targul, biserica, Sf. Nicolae,

98, 101, 629; ridicatd de Stefan celMare, 98; Tdtarii pradd pand la,137; tratatul de aliantd al lui PetruRare§ Cu Ferdinand, 177-178; So-liman inträ in, 178; Biserica Dancudin, 188; resedintä a lui Alex. IA-pusneanu in a doua domnie, 205;bate la, 205, 633; oastea lui BogdanLdpusneanu aproape de, 208; Ale-xandru pretendent asediat de PetruSchiopul in, 239; sinodul dela, 287;302; resedintd domneasck 375; agagiudet pre targ *, 395; vechimea,

originea numelui, 449; merit.. doc.,

450, vamd, 450, 573; curtea dom-neascd, 450; catastihul soltuzuluidin, 451; drum la, 552; tarina,564; judeful, 398, 411; satul,555; passim.

latco, intemeiazd o mdnästire, 29; slo-bozie a mdndstirii, 544.

Ibn Batutah, cdlätor arab, despre Ba-badag, 435.

Thrall, v. Braila.icoane, iconari, fig. 650, 651; 648-653.Icus, district in comitatul Timisoarei,

38.leremia Moilä, Domn al Moldovei,

278, 512, 672; boier, prietenia cuPolonii, pribeag in Polonia, 253;Domn in Moldova dus de armatapolond, 253; bate si trage in teapdpe Razvan, 253; inchinarea Mol-dova, 255; raporturile cu Impe-rialii, 255; moartea, 255; into-meiazd episcopia Husilor, 255; fa-milia, 257; dusman lui Mihai Vi-teazul, 285; retras la Hotin, fugela Camenita, 286; restabilit de Za-moyski in Moldova, 290; ajutor luiSigismund Báthory, 294; epitafulluí, fig., 256, repard Cetatea Su-cevii, 526; aer pentru mdndstireaSucevita, fig., 670; evangheliarullui, 657, 681.

leremia, parcdlab s't portar de Su-ceava, trAcleazd pe Ion Vodä Vi-teazul, 213.

leremiestii, sat la Miletin, 646.Iernut, localitate pe Mures, Gaspar

Bekes invins de Stefan Báthory,334.

leronim da Cesena, medie al lui Stefancel Mare, 112.

lerusalim, danii dela Neagoe Basarab,153.

leud, biserica de lemn dela, 613.lezuiyii, in Moldova, 241.Iladia, cetate, Cav. Teutoni asezati de

Sigismund acolo, 4.

www.dacoromanica.ro

Harion, episcop, confirmarea averiimAnAstirii din tin. NAsAud, 323.

Ilea, fiica lui Ponici, 500.Ilfov, Elhov, judetul, originea numelui,

ment. doc., 404; plAiesi in, 510.Iliaf, fiul lui Alexandru ce! Bun, Domn

In Moldova, 11; monet5., fig., 17;vasal Poloniei, 17; bdtut de frate-sAu*tefan se retrage in Polonia, 17-18;cumnat cu regele polon, 18; domi-ciliu fortat la Sieradz, 18; ndvA-leste in Moldova, luptele cu $tefan(1435), 18; impAcarea, 19; domnesteIn Nordul Moldovei cu SuceavaIasii, 17; nou jurdmAnt de credintdregelui Poloniei, 19; jurAmAnt prin-cipelui Lituaniei, 18; merge la Liovpentru jurdmAnt (1437), reinoiesteprin act. din Suceava jurdmAntul(1439), 19; durata domniei in comuncu *tefan, 20; orbit de $tefan,20; in Polonia, 20; 'Mull prad5.Moldova in timpul condominiu-lui (1439, 1440), 21; ingrijeste de

Andstirea Neamt, 21; cAsAtorit cuMarinca, fiica lui Andrei Oligmon-dovici, 22; fiii sAi, 22; titlul s6u,legAturile cu Polonii, 356; boieriipe vremea lui, 381, 386, 390, 391;privilegiu comercial Sasilor, 446;passim.

Dias, fiul lui Alex. LApusneanu, numitDomn In Tara RomAneasck 234;

fiul lui *tefan cel Mare, moartealui, 107.

Jlia Bares, Domn al Moldovei, fiul luiPetru Rares, la Constantinopol, 180;domnia, 1 89-191 ; tratat cu Po-lonii, 189; trece cu oastea in Ardcal,189, 333, 607; inteles cu Martinuzzi,189; trece la mahomedanism cunumele de Mohamet, 191; pase deSilistra, 191; mazilit, la Brusa, apoila Alep, moartea, 191; pentru epis-copul Gheorghe, 325; bAnarul557; impune m5ndstirilor o contri-

INDICE 729

butie extraordinark 572; adaose laNeamt, 630; passim.

fiu al lui Bogdan III, 139.tinca, fiica lui Nicolae PAtrascu,sAtoritA cu Istrate Leurdeanu, 299;

soyia lui Barbu Graiovescu, 661.ilif, iIiari, 358, 512, 561, 566.

sat in Mehedinti, 404.Ilya, sat, 487.Embliitori de Hotin, Soroca, v. cAlArasi.Imperialii, v. Rudolf II.imprumuta, 570.India, Tiganii originan i din, 481.Ineu, lenopole, episcop romAn acolo,

326.insemnele Domnului, 367-368.Joachim II, Electorul de Branden-

burg, alianta cu Petru Rares, inda-toririle acestuia, 181.

loan Albert, fiul lui Cazimir, preten-dent la tronul Ungariei, 76; rege alPoloniei, 76; expeditia In Moldovacontra lui *t. c. M., 76; drumulurmat, 77; retragerea si fuga dinMoldova, 79; pacea cu *t. c. M.,81; moartea sa, 84; asediul Su-cevii, 109, 453, 526.

loan al VIII, impArat bizantin, icoanepresupuse dela el, 652; al XIV,patriarh de Constantinopol, 604;Armenci,cul, boier, scutiri dela Ale-xAndrel, 25; Asan, legAt. ce seface cu I(..) din titlul Domnilor ro-mâni, 354; Bcilcescul, jurAm. cutraista de pAmAnt, 493; Bogoslo-vul, apocalipsul sfAntului, apocrif,596; castelan de Czyszow, 20;calugeir la mAndstirea Silvasului, mi-tropolit la Alba Julia sub Mihai,325; Cernea, episcop al Vadului,325; croitor in Roman, 545 ; deKiikullö, cronica lui, 421 ; dinCa//a, episcop in tArgul Huniedoa-rei (1456), prins de catolici, dus laBuda si Roma, silit sä treacA la ca-tolicism, 323; fiul lui Petru Ger-

47.

www.dacoromanica.ro


cel, 232; fiul nelegitim al luiBogdan III, 139; Gereb, de Vin-gard, stapan la Fagarav, 118;Goldi, logofat, 586; Elingensporn,medic al lui *tefan cel Mare, 112;log. lui Petru Rarev, 182 ; marelevdtaf din Frumovi, 598; monahul,frate cu Doamna Stanca, 298;Nesteutes,patriarh deConstantinopol,nomo canonul lui, 491 ; Privana,meter, 633; zidar, 632; proto-pop de Seghivte, vlddica ortodox laAlba Iulia, 273 ; zidar, 633.

loan de Capistrano, calugar catolic, iaparte la lupta dela Belgrad, 41;face epitaful lui Iancu de Hunie-doara, 41; contra episcopului orto-dox loan, 323.

loan de Huniedoara, frate cu Iancu deHuniedoara, mort In 1442, Inmorm.la Alba Iulia, 37; primevte, Cu

fratele sau, zalog districtul Comiatdela Sigismund, alte donatii delaacelavi vi dela Regele Albert pentrucheltuelile militare de aparare acetatilor dela Dunare, 38.

loan Sigismund, fiul lui loan Sza-polyay, e rege * al Transilvaniei,317, 331, 333; ajutat de Lapuv-neanu, 195; In Polonia, 218; pro-clamat rege al Transilvaniei vi re-cunoscut de dieta dela Turda, 332;renuntarea la regat, 333; rechematde dieta dela Sebevul &ásese (1556),revine In Transilvania, recunoavtereavi orig. calvinismului vi unitaris-mului, 333; moartea, 334.

Ion Vocld cel Viteaz, cel Cumplit,Domn al Moldovei, 216, 237, 438;fiu nelegitim al lui *tefanita Voda,145, 208; domnia, 208-215; rela-tiile cu Polonii, 209; luptele cuTurcii, 210-214; ucide boieri, 209;495-496; refuza marirea tributului,210; chiama Cazaci la razboi, 210;bate pe Petru pretendentul vi pe

frate-sau Alexandru II la Jilivte,211, 214; trimite pe Vintila, pre-tendent, fiul lui Petravcu cel Bun,Domn la Bucurevti, 212; ia Bräila,bate. pe Turci In Bugeac, atacaTighina, 212; tabara la Hui, 212;tradat la Cahul, 213; predarea laRovcani, 214; moartea, familia lui,204-205; numevte episcop la Romanpe Eftimie al Vadului, 325; ardede viu pe Vladica Gheorghe, 495;monetele lui, 557.

loanichie, din Belgradul sarbesc, ierarhIn Maramurev, avantaje date deMatei Corvin, 324.

loanif, viteaz, 507.Ioani;ii, cavalerii, 4, 400; diploma lor,

419, 470, 543, 553.Ioasaf, arhimandrit, primul staret la

Putna, 91 ; patriarhul din Con-stantinopol, 221.

iobagi, iobbagiones, 476, 477, v.verbi.

Iocu.y, pargar la Cotnari, 456.lohan, meter argintar, lucreaza pen-

tru Neagoe Basarab, 678, 683.Iohanes de Lovòw, In Moldova, 632.Ion Bogdan, slavistul, 656; fiul luiNeagoe Basarab Inmorm. la Argev,

155; Neculce, 586; sulgerul,480.

lona.yco, fiul lui Lapuvneanu, 205;pretendent, proclamat Domn deSoroceni vi Orheieni, batut la Rautvi calugarit, 250; t'ata" de comi.midin Uscati, 506.

Icrdan, ruma'n, 473.Jordanes, 430.Icsif, episcop, mitropolit, predecesor

lui Teoctist, 88; a rezidat la Ce-tatea Alba, 430.

Irina Botezata, roaba, are cu Petru*chiopul un fiu, pe *tetan, moartala Bolzano, 248.

Iovan Tarul, capul rascoalei taranilorbanateni (1526), 314.

www.dacoromanica.ro

Isabella Szapolyay, vacluva lui loanSzapolyay, flied a regelui Poloniei,316, 331; se mutä In Ardeal, 181;darima Ciceiul $i restitue dom.Inconjurator lui Petru Rare, 182;ajutata de Domnii români, 189,195, 197; nume§te episcop la Geoa-giul-de-Sus, 325; rechemata In tarade Dieta dela Sebepl Sasesc, 333;moartea, 334.

"sac, vistiernicul, solii In intampinarealui loan Albert, 80; darue§te oevanghelie episc. din Feleac, 324;posesor al Falticenilor, 448; evan-gheliarul lui, 681.

Isaccea, 72, 405, 446; vechimea, sta-¡Anita de 'Mari, 435; cetatea con-struita de Turci, 530.

Isaia, vornic al lui *tefan cel Mare,58, 111, 586; moartea lui, 111, 495.

Isak-Paga, lupta la Belgrad contralui Iancu de Huniedoara (1441), 39.

Ismail, cade In mAinile lui Aron, 251.istoriografia veche rom., 584.Istria, Romani In, 336, 339.

boier In Moldova, 456.Italia, Italieni, 290, 513, 540, 636,

647.Iucman, pargar la Cotnari, 456.luga (Ologul), 368, 369; mare vistier,

111.; donatie manastirii Putna, 411;popa, 492.

Iuliu II, papa, scrisoare dela BogdanIII, 136.

lurie, ctitor la Biserica ljancu, 189.Ivan, fiul marelui cneaz al Moscovei

casattorit cu Olena, fiica lui *tefaincel Mare, 107; fratele Cretului,238; mare vornic, vitejia In luptadela erpate§ti, 301 ; Porcul, boier,483 ; portarul, 363; pretendentadus de Cazaci, prins §i calugarit dePetru *chiopul, 241 ; rumcinvean, 484; III Vasilievici, mareleDuce al Moscovei, 584; Voevodde Beiu§, 417.

INDICE 731

Ivancea, seli§te, alipita de *tefan eelMare la hotarul Barladului, 463.

Ivanis, ban, 338."vase° Armeanul, 457; logofatul, ucis

de *tefanita, 142.Ivascu Golescu, vornic, ranit In lupta

contra lui Ion Voda cel Viteaz, 224;ctitor al manastirii Viero§, 227.

Iviron, manästire la Athos revacuta deNeagoe Basarab, 153.

iuzbasa, comandant peste 102, vatafde ceata, 506.

Iza, apa, 415.Izlozeanu Gh., parcalab, 681.Izvoranii, sat, cnezi din, 566.Ica, din titlul Domnilor, semnificatia

lui, 354.

Jaleg, judetul, 357; ment. doc., origi-nea numelui, a§ezarea, 398; pärdu,398.

¡den, 550.Jean de Vienne, 471.Jeciu, domeniu, dat de Mihai Viteazul

anna§ului Saya, 285, 291.Jeud, in Maxamure§, bis. din, 318.Jeraval, sate la gura lui, 482.Jezuilii, la curtea lui Rudolf II,

262.Jiblea, sat, scutiri de dari, 566, 578.Jim), vama mica a Sucevii, 91.Jidova, cetate, 315.Jidogytiia, sat, däruit manastirii Vodita

scutit de dari, 511, 560, 577.Jijia, rail, 97, 197; pod peste, 551;

brani§tea ei, 493.Jiliste, sat pe Ramna, Mug& Foc§ani

wide Ion Voda Viteazul bate pePetru §i frate-sau Alexandru II dinTara Romaneascd, 211, 224.

Jiul-de-Jos, Dolj, 399.Jiul-de-Sus, Gorj, 399.Jiu, vama la, 573.joimiri, lefegii poloni, 508.Joldea, candidat la tronul Moldovei,

sustinut de Elena Rare§, 195; batut

www.dacoromanica.ro


la ipote, insemnat la nas i trimisla calugarie, 195, 495.

joldunari, lefegii in Moldova, 358, 509.Jora, vornic de Botosani, 390.jude, 472, 474, 475, 483.judec, semnificatia, 471, 473, 474,

475.juclecata En Principate, 486, 487, 488,

490-494.judeditor al cetdlii, subaltern al comi-

telui In Transilvania, 423.judele En Tara .Romineascif, vechimea

formarea lor, 397, 424; biblio-grafie, 425.

judeli ---- primara oraselor, atributiu-nile lor, 459, 460, 461, 488.

hipan, district, in posesiunea luiIancu de Huniedoara, 39.

judimcint cu brazda in cap, cu traistide pamant, 493.

jurdtori, 360-361, 471, 489.Jurcanii, sat, 489.Jurj gumenic = clucerul de arie, 394.Justinian, imparat bizantin, 153, 528.juzi, 460, 465, 471.

Hastoria, oras aromanesc, 340.Kenez, sat, 60'7.Kerestes, Imperialii batuti de Turci la,

272, 273.Kesmark, in Ungaria, Despot fugar la,

197; Iancu Sasul cumparase uncastel la, 240.

Kessera 5'tefan, casatorit cu Zamfira,fiica lui Moise Voda, 164.

Keve, cetatea distrusa de Turci, 421,v. Cuvin.

Kady, scaun secuesc contopit cu Trei-Scaune, 415, 418.

Kirakol, vistier al lui stefan cel Mare,v. Chiracol.

Kirdly Albert, comandant ungur, 264;v. si Albert Király.

Kirschner Nic., din Baia, despre situa-tia din Moldova, 253.

Kiustendge, v. Constanta.

Königsberg, domeniu donat de Rudolflui Mihai Viteazul la, 294.

Kolomea, 28, 267; Roman II, pribeagacolo (1448), 23; stefan cel Mare la,123; 74, passim.

Kondakof f, despre arta moldove-neasca 646.

Konieh, In Asia Mica, mormântul luiPetru cel Tânar, 223, exilat Cu mamalui la, 223.

Konieçpolski, comandant polon contralui Bogdan II, 27.

Kopostrzin, lupta filtre Poloni, TeutoniLituani la, 17.

Kornis Gaspar, comandant ungur, 280;In sfatul lui Mihai Viteazul, 282; inMaramures, 591.

Korlat, boier moldovean, 456.Kossovolje, lupta lui Iancu de Hu-

niedoara cu Turcii la, 12, 41.Kowachoczy Volfgang, cancelarul Ar-

dealului, 607.Kraguevac, localit. in Serbia, 400.Kral = craiu, la Slavi, 354.Ireuzburg, v. Prejmer.Krosno, orasel in Galitia, exporta

pana litvana in Moldova, 85.Krulevac, cetate In Serbia cucerita de

Iancu de Huniedoara dela Turci, 40.v. T'Amaya.

Kaceajwka Gora, 683.Kunovila, lupte futre Iancu de Hunie-

doara i Turci la, 41.Kyrka, negustor armean in Tara Rom.,

457.

Ladislau de Dobdca, 370.Ladislau Corvin, fiul lui Iancu de Hu-

niedoara, apara. cu tatal sau Bel-gradul, ucis de rege, 42; sprijine peDan pretendentul, 46.

Ladislau Postumul, rege al Ungariei,darueste Bistrita cu 20 de sate luiIancu de Huniedoara, 39; modificablazonul lui Iancu, 39; catre Sibienisa ajute pe Vlad Tepes, 14; autoriza

www.dacoromanica.ro

pe Sibieni sd repare cetatea Lotrului,530.

Ladislau, voevod al Tiganilor, ii judecd,482.

Laiotd Basarab, pretendent, 167, v.Basarab cel Bdtran.

Lapad, pdrdu, 290.Lan& Gheorghe, camaras, 390.Laski-Albert,I.egAturi cu Despot, 197-

199 ; pretendent la tronul Molidovei,201.

Laszkd Hieronim, sol al lui loan Sza-polyay la Turci, 331.

Laico Voevod, 369, 453.Laurenliu, comite deCdmpulung (1300),

438, 532.Laurengu, $ fusor monetarum *, cdmd-

ras, 390, 557.Laureniiu, popd, rdscoala dela 1514,

ocupd Oradea, pustieste Bihorul siSdlajul, tras in teapd, 312-313.

Lavra, mändstire la Athos, danii delaPetru Schiopul, 243; icoand ddruitdla, 649.

Lazdr, cneazul SArbilor, bdtut de Turcila Cossovo, 12; Despot-Vodd se pre-tindea rudä cu, 196.

Lazea Pitic, boier al lui Stefan cel Mare,108.

leimdi, 548.Letpu,s, tArg in Ardeal, 412.Litpusna, tdrg, vamd la, 87, 453, 573;

drum prin, 552; judetul, numele,412, 453, 551; pecetea, 461; Tdtariipradd. in, 137; cala'rasii de, 510.

Lcipusneanu, Voevod, pe vremea luipod peste Jijia, 551; Elena Rares,sugrumatd din ordinul lui, 189,passim.

Läpu.snenii, contra lui Iancu Sasul,240.

Lcludat, cneaz, 472.Leca, aga, In ajutorul lui Sigismund,

276; predd Imperialilor cetdtile:Chioara si Uioara, mort in pribegie,301.

INDICE 733

Leca, comisul, in sfatul lui Mihai Vi-teazul, 283.

lefegii, oaste, 504, 508; recrutarea sinationalitatea lor, 508; pe vremealui Mihai Viteazul, 509, 504.

Leghetis Laico, boier moldovean, 456;/ege s, 489; legea batrand s, 491;

4 legea de a pescui moruni s, 568;legea din vechime s, 491; legea

tisirii s, 360, 489.legenda, pe monetele lui Ion Vodd ce!

Viteaz ; pe ale lui Despot Vodd, 557.legitimi, fii de domn, succesiunea la

tron, 368.lei, ocinele se socoteau uneori in, 474;

lemnele s, obligatie fiscalti, 568.Leningrad, manuscris dela, 584.Leniesti, Boldur, bate pe Poloni la 80,

358, 381.Leon X, papa, cruciada contra Turcilor,

312.Leon Vodd, document dela 498.Leonardo Loredano, doge alVenetiei,112.Leonard de Massari, medic al lui Ste-

fan cel Mare, 112.Lepes Gheorghe, episcop, asupriri prin

dijme, 310.Lerici, castel la gura Niprului, 29.Lerin, localit. in Pen. Bale., 340.Levi, V. Poloni.Le.,snie, biserica din, 318.letopisefe, scrierea lor, 584; Letopisepty

lui Azarie, 586; Letopiseiul zis delaBistriia, 584; despre luptele lui Ste-fan cel Mare: Baia, 58; Soci, 60-61;Vaslui, 64; Rdzboieni, 69; Râmnic,71; Codrul Cosminului, 79; desprendvala lui Stefan cel Mare in Polo-nia, 81; despre sceptrul lui Raduce! Frumos, 367; Letopiseiul zis dejaPutna, scrierea lui, 584; despre luptadela Baia, 58; Letopiseiul T'driiMol-dovei despre Gr. Ghica, 390; desprearderea de viu, 495.

Leucusanii, sat, dat episc. de Roman,464; dijma din vara dela, 564.

www.dacoromanica.ro


Leurda, sat, in fostul judet al Jale-§ului, 398.

Leurdeanu Istratie, casatorit cu Iliaca,fiica lui Nic. Patra§cu, 299.

LeuriN, fiul Tizoanei, 445.Leurinti, sat pe Barlad, 399.Leunclavius, despre Radu ce! Mare, 133.Leutschau, consfatuirea fiilor lui Cazi-

mir contra lui Stefan, 76.Libia, descoperiri de ora§e, 435.Lichiregti, sat la Dunäre, unde sunt

Calara§ii de azi, 551, 572; caldra§ila, 510.

Licostoma, v. Chilia-Veche.Lie, cneaz, 482.limba romAnd in cancelarii, 590.Liov, Lw6w, Lemberg, Ilia§ pentru

jurdmänt la, 19; Socol vornicul la,218; Moldoveni din Siret la, 455;atacat de Bogdan III, 136; vorniculMotoc ucis la, 194; Toma-Voda cuInsotitorii Inchii i uci§i la, 200;Nicoara Potcoava, decapitat acolo,238; lancu Sasul ucis la, 240; La-pu§neanu ctitor la biserica orto-doxa' din, 203, 239; negustorii din,348; privilegiu comercial acordat deAlexandru ce! Bun, 430, 544; con-firmat de Stefan cel Mare, 55,85-86, 359; legäturi comerciale cuAlex. Lapu§neanu, 20g; postav dela,548; arcuri, clopote dela, 548; Ar-meni la, 456; loan Tarlo, stegarulora§ului, 207; drumul cel mareal, 552; Johanes murator din,632; pictor din, 652; me§teri ar-gintari pentru Moldova din, 683;passim.

Licveni, negustori din Liov, 550; pri-vilegiul acordat de Alexandru celBun, 444, 446, 547; privilegiul din1456, 453; dela Stefan cel Mare(1460), 445, 452, 569, 573.

Tätarii batuti la, 60.Lipooa, 323; ocupata de rasculati la

1514, 312; re§edinta la, 376.

Lippomano Girolamo, sol venetian,§tiri despre Märica, sotia lui IonVoda Viteazul, 214.

literatura veche, istoriografia, 581-589;primele texte romane§ti, 589-592;ciri religioase, 591-1/4594; rotacis-mul, 593-594; cartile populare,594-598; apocrifele religioase,595596 ; Alexandria, Varlaam §i loa-sal, etc., 596-597; texte astrolo-gice: rojdanic, zodiac, gromovnic,trepetnic, 597; tiparul: 598-608;primele tiparituri, 598-99; alte tipa-rituri, 599-600; tipariturile roma-ne§ti ale lui Coresi, 600-604; tipa-riturile slavone§ti la Bra§ov, 604;insemnatatea tipariturilor §i circu-latiei lor pentru unitatea neamuluiromanesc, 605; tipariturile diaculuiLorint, 606; alte tiparituri in Ardeal,606-608; bibliografia, 608-610;passim.

Litovoi, voevod, cnezatul lui, 419;impotriva Ungurilor, 470, 553.

liturghier slavonesc, tipaiit de Raduce! Mare, 132, 155.

Lituani, razboiu impotriva Polonilor,17; lefegii In Moldova, leafa lor,509.

Lituania (Litvania), Tatarii prada In,137; lefegii din, In Moldova, 518.

Liubavici Dimitrie, tipograf, 600, 604.loe pentru sat, hotarnicia, 492; pentru

prisack 492.Locrih (Nocrih), scaun in Ardeal, 446.locuitorii satelor boieresti, 476-481.

boieria, 378; atributii, rang,etc., In Tara Romaneasca, 381-382;In Moldova, 382.

logofcit de climarci, 390.logofetii de vistierie, 383.Loloiegti, sat (Romanati), cumparat cu

sila de vistierul Stoichita, 306.Loloni, Stefan bate pe Ilia§ la, i ja

domnia, 17.Lombardia, originea numelui, 350.

www.dacoromanica.ro

Longobarzi, 350.Lorinb diac, tipariturile lui, 606.Losoncz, *tefan de, ban', ajuta pe

Mihail I contra lui Dan, moare inlupta, 2.

Lotru, tau, nisip aurifer, 542; cetateafäcuta de comitele Corlard, 530;Lothoviar, 530.

Louvain, postav de, 86, 574; catifeade, importatá in tdrile noastre, 547.

Loviftea, plaiul, 551.Lozovita, brani§te donneasca, 364.Lublin, tratatul dela, 350, 452.Luca Arbore, pá'rcalab §i portar de

Suceava, 109; zide§te Arburea, 102.Luca, argintar din Transilvania, che-

mat de Lapu§neanu, 545.Luca, ban de Craiova, 419.Luca, episcop de Buzáu la sinodul dela

Ia§i, 302 ; a§ezamantul dat de el, 302.Luca, magistrul, 633.Luca, §etrarul, i se confirma Copo-

se§tii, 392.Ludicesti, sat (Bacau), populat de

Unguri, 456, 497.Luccari, Giacomo di Pietro, raguzan,

528; asupra cet. de Floci, 528;despre origina cetatii Bucure§ti, 533;despre Thrgovi§te, 533.

Luchian, pictor, 611.Luck, V. Lutc.lucru, prestatie, 479, 559; sIa ce-

tate , 558; domnesc, 568.lucrul metalelor pretioase, 674-686.lucruri ferecate, 674.

lucru ligänesc o, 679.Ludovic cel Mare (de Anjou), regele

Ungariei, ia masuri contra ortodoc-Olor, 317; ataca pe Vlaicu, 358; res-pins de Bogdan, 470; asupra religieinobililor, 315; mo§tenirea lui, 172.

Ludovic II, regele Ungariei, intare§teIn domnie pe Neagoe Basarab, 151;§i posesiunile moldovene§ti in Ar-deal, 143; da subsidii lui *tefa-nita, 143.

INDICE 735

Lugoj, 2, 606.Lunca, sat, al episcopiei Vadului, 325.Lunca-Mare, Tepelu§ cu Turcii prada

pana la, 71.Lungaf, filman orti§ean, 484.Lungociul, seli§te, 408; numele schim-

bat a targului Olteni din Moldova,455.

Lungul, pretendent sustinut de LA-pu§neni, lupta cu Iancu Sasul, 240.

Lupe, arma§ul, 393; confirmare deproprietate, 454.

Lupfanu, sat, parte din, 474.Lupu, vornicul de Tara-de-Jos, 497.Lupul, calfa lui Dragomir me§ter, 613.Lusinski loan, preot protestant, che-

mat de Despot, 198.Luscirdea, sat In Ardeal, biserica ridi-

cata de Mihai Viteazul in, 304, 320.Luther, 605; reforma lui primita de

Sali, 602; luteranism, promoveaatraducerea cartilor religioase in limbaromana, 592.

Luic (Luck), ora § in Polonia, 556.Ltvdw, v. Liov.

Macarie, cronicar, 115, 143, 387, 585;episcop al Romanului, supravegh.zidirea bis. episcopale, 182; - mi-tropolitul Moldovlahiei, 668; - pa-triarhul sdrb de Pa, 326 647; - cd-lugär scirb, tipograf in Tara Rom.,132, 598-599, 604.

Macedonia de sud, 340.Macri, fost mare arma, 01« la Ie-

remia Movilä, 511.Maftei Roca, 493.magister lectorum = postelnicul, 387 ;-

agazonum = comisul, 386; - mensa-rum stolnicul, 386.

Mahmudia, regiunea, 435.Mahomet beg, de Nicopole, 591.Mailath sSt., prizonier, 164; Radu Pai-

sie contra lui, 168; el impotrivalui Szapolyay, 168; asediaza peGritti in Media, 177; Petru Rare§.

www.dacoromanica.ro


Il ataca, 181 ; prins de Domnii ro-mani In cetatea Fagaras, 181, 317,607; Inchis la cele *apte Turnuri,181 317; originea, fapte impor-tante, partizan al lui Ferdinand deAustria, 317.

majores terrae, 470.Malaspina, nunSiu papal la MihaiVitea-

zul din partea lui A. Báthory,279, 280.Malvazia, vin de, 26, 548.Man Petru, boier, 542.Manasses, cronicar bizantin, 584, 585.

Manea Brutaru, biserica, 546.Mangalia, port, oras, In hartile dela

sf. sec. XIII, 428, 430; escala floteiburgunde, 10.

Mangup, cetate In Crimeia, cuceritade Turci, 68, 105.

Manoil, parcalab de Hotin, conducetrebile Sarii sub Alexandrel, 25; cuMoldovenii In ajutor Polonilor, 27.

.Manoil Grecul, boier al lui stefan celMare, 109, 457.

Manole, boier, fugar In Ardeal, Impo-triva lui Radu Paisie, 167.

Manole, ruman, judec., 473.Manole, mesterul dela Curtea de Arges,

130, 151, 619, 620, 633; motivulcantecului lui, 595.

Manta, paharnic, ban, bate pe TatariTurci, 264; cuprinde Braila, 264.

Mantova, Petru Cercel acolo, 232;adora la liga contra Turcilor, 262.

Manu Cava/a, biserica, 546.Mara, fiica lui G. Brancovici In ha-

remul lui Murad, 4.Maramure¡, comitat, P. $chiopul trece

prin, 246; rascoala din 1514 In,312-313; biserici vechi In, 318;comitatul condus de voevozi, apoide comiti, 415; descalecatul din,475; primele traducen i romanestiMute acolo, 592, 594; apa, orig.numelui, 416; passim.

Marcea, postelnic 499, 680.Marco, fiul lui Radu Paisie, 169.

Marca, episcop ortodox In Transilva-nia, In satul Feleac, 324.

Marcu, fiul lui Petru Cercel, 232; tri-mis de Mihai Viteazul sa conduca.Moldova, 288.

Marcu Schonkebonk, sas, In solie laRudolf II cu Mihalcea, 274.

Marea Adriaticd, 338; Balticd, 428;Egee, 338; Ioniccl, 154 ; Nea-

grd, 29, 70, 222, 354, 411, 552.Maref, jude, 475.Marga, din Caracal, 440; sosia lui

Mircea, post elnicul, 680.Marghita, Doamna, soSia lui Negru

Voda, zideste bis. San Nicoara, 618.Marginea, târg, In comitatul

zdlogit fralilor Than i Iancude Huniedoara, 38.

Maria Amirali, Doamna lui Petru*chiopul, prinsa de pretendentulAlexandru, 239, 248.

Maria-Christierna, arhiducesd, partedin proprietatile ei din Ardeal do-nate de Mihai Viteazul postelniculuiStoica, 285; din Mango p, Doamnalui *tefan cel Mare, 68, 105, 94, 663,665; Inmormantatä la manastireaPutna, 1.05; Doamna lui Basarabcel Tandr, 123; Oltea, Doamna luiBogdan II, mama lui *tefan celMare, 29, 97 ; Doamna lui IancuSasul, greaca din Insule, copiii dinprima si a doua casatorie, 240;Doamna lui Petru Hares, 188; 189;

Doamna lui *tefan cel Mare, fiicalui Radu cel Frumos, 61, 101, 1.05 ;Doamna lui *tefan Voevod, copiiiIon, 22; Doamna lui Vlad Calu-garul, 125; caluggirita Cu numeleEupraxia, 125.

Maria, fiica lui Bogdan III, nelegitima,139; fiica lui Ieremia Movila, 257;

sau Marina, fiica lui Mircea Cio-banul, casatorita cu fratele lui Mi-hail Cantacuzino, 221; fiica lui Pa-trascu cel Bun, 218; fiica lui Petru

www.dacoromanica.ro

*chiopul, casatorita cu Zotu Tzigara,zideste mangistirea Hliicea, 243;satorita cu Polo Minio, inmorm. lamanastirea Galata, 248; fiiCa luiRadu Paisie, 169; fiica lui *tefancel Mare, 107; mama lui IeremiaMovila, coboritoare din Lapusneni,257 ; Rares, mama lui Patru Rares,108, 171; sosia lui Matei Craciun,postelnicul, 683; sosia lui Nica ar-masul, 313 ; sotia lui*endrea, cum-nat cu *tefan cel Mare, inmorm. laDolhesti, 102; vdduva regelui Un-gariei, mort la Mohacs, 330.

.Marica, Doamna lui Ion Voda Vitea-zul, fiica lui Lupea Hurul, 213.

Manen, diac, tipograf, 606.Marienburg, v. Feldioara.Marina, Doamna lui Alexandru cel

Bun, 655, 663; mama lui *tefanOluhus, sora lui Iancu de Hunie-doara, 315.

Marinca, Doamna, satia lui Ilia voe-fiica lui Andrei Oligmondovici,

sorá cu sotia lui Vladislav Iagello,18, 22; stdpana a cetatilor Hotin,Hmielov si Tetina, 19, 20; mamalui Alexandrel, 22; primeste donatiedela Petru Aron, 29, 30.

Marioara Vallarga, la Venetia, soraEcaterinei Salvaresso, 227.

Manita, fluviu, valea, 336, 339.Marotin, Mihai Viteazul trece Dunarea

pe la, 264.Martin, ruman ordsean, 490; dela

Titesti, 473.Martina, fiica lui Lapusneanu, 205.Martinuzzi George, calugär, regentul

Ardealului de partea lui Ferdinand,188; Sultanul contra lui, 216; con-duce trebile in Ardeal dupá moartealui loan Szapolyay, 332; convoc.dietei dela Turda (1544), 332; con-vinge pe Isabela sd renunte in nu-mele lui loan Sigismund la tronulTransilvaniei, 333; arhiepiscop de

INDICE 737

Gran si cardinal, 333; ucis de Ca-staldo, 333.

Manila, fiica nelegitima a lui MihaiViteazul cu Tudora din Targsor, ca-sätorita cu Socol paharnicul, 299.

Marusca, fiica lui Moise Filosoful, 458.Maraca, 102.Matei at Mirelor, voia sá scrie o istorie

a lui Mihai Viteazul, 587.Matei, arhiducele, frate Cu Rudolf II,

primeste pe Mihai Viteazul, 292.Matei, banul din Caracal, cade in lupta

la Boian, 221.Matei Basarab, domn al Tarn Roma-

nesti, pomeneste pe strabunii sai,123; pravila lui, 495; hatalmul pevremea lui 497; fabrica de hartie inTara Romaneasca, 545-46; masuride capacitate in vremea sa, 561;rezideste bis. Sf. Dumitru din Cra-iova, 618.

Matei Crciciun, postelnic, ddruiestecruci la mdnastirea Slatina, 682;Muriano, medicul lui stefan ce!Mare, despre Bogdan III, 134;Vlastares, 490.

Mateiff, vistier, zideste bis. la CosulaHorodniceni, 188.

Mate* Corvin, rege al Ungariei, deorigine roman, 33; fiul lui Iancu deHuniedoara, 42, 315; casatorit cuCaterina Podjebrad, raport. cu *te-fan ce! Mare, 43; Instiintat de Tepesasupra campaniei contra Turcilor,47; ajutor lui Tepes, 49; moti-vele razboiului contra lui *tefan celMare, 57; drumul urmat in exped.din Moldova, 57, fig., 58; localitällocupate, 57, 524; lupta dela Baia,57-59, 586; ranit, retragerea InArdeal, pierderile, 59; ajutor lui

tefan cel Mare, 67, 68, 72; protestla Baiazid pentru cucerirea Chiliei

Cetatii Albe, 73; cdtre Radu ce!Frumos, 114; da Fdgarasul lui loanGereb si Amlasul Sibienilor, 114; da

www.dacoromanica.ro


lui *tefan ce! Mare, Cetatea de Baltd,etc., 418; passim.

Mauroca,stron, sub stapdnirea Bulga-rilor, comertul Genovezilor, 429; v.Cetatea Alba.

Maxim, calugdr, din neamul despo-tilor sârbi, impiedecd lupta dintreBogdan III §i Rada cel Mare, 129,138.

Maximilian, arhiducele, frate cu Ru-dolf II, despre Mihai Viteazul, 275;nu recunonte ca rege pe loan Sigis-mund, 334.

Mazurii, la Lente§ti, 80.Mdcinul, luat de Aron \Toda, 252.Mdgoaia, sat, cnezatul, 315.M 'dgura, sat, lidnsari din, 511.Mdhaci, sat, 598.Mandad, tipograf, ajutor al lui Coresi,

601, 604.Mändilegti, proprietari din, 473.Meinegti, sat, Dracea arma§ul din, 145;

lupta lui Mircea Ciobanul cu pribegii,217; cOldra§i acolo, 510.

Mdnegti, sat In sin. Chigheciu, 413.Mdreigeni, unde a fost Jude Mare§,

475.Märcuta, bis. dela, stilul vechi mun-

tean, 621.Mdrcugor, letinul, cantecul, 595.

nume regional al Romd-nilor,

mdrfuri, import, export, 547-550.mändstirea Dintr'un lemn, 613.mdmistiri, propr. de pAmânt, 470, 475.Mandstur, district, in pos. lui Iancu

de Huniedoara, 39.mara, cuvänt in textele vechi reli-

gioase, 593.Mdneciu, sat, in jud. Prahova, 413.medelnicer, dregdtor, numele, atrib. lui,

394.Medicz.g, ora, scaun sAsesc, 232, 414,

553; majoritatea populatiei, Sa§i,458; cetatea, 317, 534; Gritti ase-diat acolo, 177; prddat de Turci, 8.

Megaspileon, mandstire in Peloponez,icoana adusd dela, 649.

megiegi, megia0, 361-362, 471, 474,475, 489.

Mehadia, cetate, 315, 399; Sigismunda§eazd Cavaleri Teutoni acolo, 4;apOratO de loan de Huniedoaracontra Turcilor, 38.

Mehedinti, judetul, rdscoala boierilorsub Mihnea II, 227; o§tile din, cuBuze§tii, 297; Mihai Viteazul ba-nior de, 379, 491; ment. doc., 399;originea numelui, 399; passim.

Mehedinteni, boierii omoarà la Glo-gova pe Tepelu§, 71.

Mehemet-bei (Mihnea II), capiltd san-geacul Nicopolei, 233.

Mehmed-Paga, scapd cu fuga de Te-pe, 46.46.

Mehmet, bei duni-wean, fiul lui Ali-begMihaloglu, sustine pe Craiove§ti,148, 150; ajutd pe Vlad V, 149;sprijine pe Neagoe Basarab, 151;bate pe Dragomir Cd1 ugarul, 157;biruit de Radu dela Afumati, 158;invingAtor §i el, 159; trimite peTeodosie la Constantinopol, 158;pune suba§i in Tara RomdneascO,158; bate din nou pe Radu delaAfurnati, 159.

Mehfii lacob, 42.Melanchton, relaii cu Despot, 196.Melegtii, sat, calca hotarul Gherghitei,

461.Meletie Pigas, vicarul Patriarhiei de

Constantinopol, 491.Menedic, mdndstire in Buzdu, ctitoria

lui Vlad Vintila, 165.mercenari, v. lefegii.Mercurius, primul Voevod al Transilva-

niei constatat documentar, 330, 357.mertice, 498, 568.megtegugari, originea cuvantului, 542-

547.Metaxar Nicola, locuitor in rárgo-

vi§te, 457.

www.dacoromanica.ro

Meteore, mandstire In Tesalia, daniidela Neagoe Basarab, 153.

Metzova, In maj. Aromani, 340.Mezed-Paga, pradä In Ardeal, 9; lupta

cu Iancu de Huniedoara la Sant-Imbru (1442), 39.

Mica, sat, nimicit de oastea lui Tepes,46; ocupat de Radu cel Frumos,118.

Michel, inginer sas, conditiile In carear face o cetate sau un castel laTargoviste (1494), 533.

Miclea Tavd, 391.Mick-tug, ctitor la Ribita, 320; soltuz

al Trotusului, 447, 455.Miclogvar, scaun secuiesc contopit InTrei-Scaune, 414.

Micloug Ghelebi, tatd1 stolnicului Do-moco, 456.

Micclai, lefegiu in Moldova (1435), 509.Micsunegtii, sat In Ilfov, 404.Micu Romdnul, v. Condo ViahulMiechowski, cronicar polon, 114.Miercurea, scaun, 448.miere, domneascd donatti mdndstirii

Pobrota, 97.Mihail, fiul lui Ldpusneanu, 205.Mihail, fiul lui Mihai I, 2.Mihail, fiul lui Mircea cel Bdtrân,

369, 442, 484; domnia, pierderea eimoartea, fiii sdi, 2; stdpán la

Bran, 5.Mihail, logofdtul, cu primul haraciu

al Moldovei la Turci, 30, 59, 109;are o torcdtorie la Baia, 544;meter, face cumpdrdturi la Brasovpentru *tefan cel Mare, 87;mitropolit, la sinodul dela Iasi, 302

dela Dorohoi, 389, 449.Torda, episcop calvin peste Ro_

mânii din Transilvania, 306, 628.diaconul, scrie un evangheliar, 656.din Rufi, satele lui, scutiri, 476,567, 569.din Vireag, conducdtor In revolu-tia tdranilor din 1437, 312.

INDICE 739

Mihai Racovild, pedepseste Cu ardereade viu, 495.

Mihail Valahul, v. Csáki Mihail.Mihai Viteazul, Domn al Tdrii Rornä-

nesti, Ardealului i Moldovei,sor false atrib. lui, 49; 258-307;vieata i faptele lui In perspectivaistoriei, 258; originea sa, 218, 258259 ; ocupatiile din tinerete, 171,

dregatoriile: bdnisor de Mehe-dint, 260, 379, 491; mare stolnic,

mare postelnic, 260; mare agd,259; pare-se si ispravnic al banieiOlteniei, 260; ban, 260; donatiemamei sale, 260; sate cumpareteca boier, 260; fuge In Ardeal, 261la Constantinopol, 261; ja domnia,

vine In Bucuresti, 261; fisca-litatea, 261-262; nevoile tdrii dincauza Turcilor, 261-262; soli laSigismund Báthory i Aron-Vodd,

oaste ardeleand i olteand laBucuresti, 263; inceputul rdscoaleicontra Turcilor, 263; lupte cu Turciidin cetdtile dundrene, 263; TurciTAtari contra lui bdtuti, 263-264;incursiuni In dreapta Dundrii, 264;campania din 1595, Calugärenii,264-269, cere ajutor lui Sigis-mund Báthory, conditiile tratatului,266-269; retragerea spre. Bucu-resti, Targoviste, 269; reocupareaTargovistei, Bucurestilor, urmdrireaTurcilor, pAnd la Giurgiu, 269, 271272 ; luptele din 1596 pe dreaptaDundrii, 272; convorbiri cu Sigis-mund Báthory, 273, avantaje reli-gioase pentru Românii ardeleni, 273;primeste steag de domnie dela Sultan(1597), 274; legdturile cu Imperialii:solia lui Mihalcea i cererile luiMihai, 274-275; tratatul cu RudolfII, 274-275; situatia lui fatd cuAndrei Báthory In Ardeal i Iere-mia Movild In Moldova, 274-278;solie la Rudolf II pentru ocuparea

www.dacoromanica.ro


Ardealului, 279; cucerirea Ardea-lului : *elimbar, 279-281.; drumularmatelor lui spre Sibiu,279 ; intrareaIn Alba Julia, supunerea Ardealului,281.; stapanirea Ardealului, 282285; titlul sau, 282, 287; rec. DomnAl Ardealului de Turci, 282; RudolfII il recunoa§te guvernator pe vieata,282 ; convoaca dieta pentru impozite,privilegiile Secuilor i imbundOlireastdrii iobagilor .yi preofilor romdni,283-285; cucerirea Moldovei, 285286 ; masuri de organizare, 286288 ; faima vitejiilor lui, 287; lega-turile cu ortodoc§ii, 287; Infrange-rea sa: cauzele, 288-289; Mireisidu:lupta, 289-290, retragerea, 290,291.; in intampinarea Polonilor, 291.;tabara dela Buco p, ciocniri de avant-garde, inaintarea Polonilor, luptadela Bucov, 291.; familia Wog laBasta, 291, 292; retragerea pesteOlt, 291.; revine asupra Curtii-de-Argeq, lupta, 292; drumul la Viena,292; cartiruit la Cerbul de Aur, 292;audienta la Rudolf II, 292; spri-jinsul promis, domeniul Koenigsberg,294; portretele lui, 277, 294, 296,278; plecarea dela Praga, 294; laCa§ovia cu Basta, planul de redo-bandire a Ardealului, Goroslau, 294;solie dela boierii munteni, 297;pedepsirea Clujului pentru orno-Area lui Baba Novae, 297; drumulla Turda, asasinarea, 297-298; ca-pul adus la mänastirea Dealul, 298;inscriptia push' de Radu Buzescu,298; familia, 298-300; boierii lui,300-301.; ctitoriile, 301-304; lega-tura lui (rumania), 304-307, 473;rap de mi§carea taranilor contranobililor, 314; medalia de aur castapan al Ardealului i Tarn Roma-nqti, fig., 281 ; lefegiii lui, 509;cronici despre el, 587; cronica Bu-ze§tilor despre, 587-588; poema,

lui Stavrinos, 588-589; cronica luiPalamed, 589; limba romana incancelaria lui, 590.

(= bis. Sf. Nicolae), ma-nastirea, fig., 303; vechiul stil mun-tean, 621.; icoana dela, 652.

Mihal, lefegiu litvan in Moldova, 509.Mihalcea, banul, boier al lui Mihai

Viteazul, 252, 273; ataca pe Turcila Silistra, 252, 264; in solie la.Rudolf II, 274; in sfatul lui MihaiViteazul in Ardeal, 283; prime0eUioara, 285; spanzurat de Unguri,301; sate cumparate sub Mihai,306.

Mihalco, boier al lui Radu Paisie,fugar In Ardeal, 167.

Mihaloglu, familie puternica la Con-stantinopol, amestecul ei in treburileTärii Românqti, 147.

Mihciefti, Mitrea paharnic din, 473.vornic, decapitat de Petru

Cercel, 230.Mihdleg, comuna, cnezatul lui Dionisie

Chica, 315.Mihei monahul, a impodobit wa ma-

nastirii Tazlau, 673.Mihnea cel Rem, fiul lui Vlad Tepeq,

pretendent, 50, 124, 128; ja dom-nia In Tara Romaneasca, 128, 146;tip arirea liturghierului slavonesc432,155; fiica lui, Ruxandra, sosia luiBogdan III, 138; domnia, 146149 ; filiatia, 146; cruzimi fata deboieri, 148, 495; boierii uneltescimpotriva lui, 148; batut de ras-culati, 148; trece in Ardeal, 1.49;moartea, 149; mormantul lui, 149;familia, 149; vieata lui Nifon despreel, 587; passim.

Mihnea din Bddeni, fiul lui Udri§tevistier, omorit la 1568, 224.

Mihnea, nepot de fiu lui Mihnea eelRäu, 149.

Mihnea II, Turcitul, Domn al TariiRomâne0i, fiul lui Alexandru II,

www.dacoromanica.ro

Domn, 227; rdscoalä a boierilor dinMehedinti, 227; fiscalitate: gdleata,227; reface mdndstirea dela PodulColentinei, 228; concurenta lui PetruCercel, 228; mazilirea i surghiunulla Tripoli, 228-229; Domn din nou,232; fiscalitate: ndpasta, gdleata depäine s. a., 232, 577; mazilirea,232; din nou numit, 232; mazilit(1591), 233; turcirea, capata san-giacul Nicopolei, 233; cdsdtorit cuNeaga, fiii legitimi i nelegitimi, 233;ctitorii, 234; moartea (1601), 234;pecetea de aur, fig., 234; in oasteaturceascd cu Sinan, contra lui MihaiViteazul, 267; &are Mihai, banul deMehedinti, 491; scutiri de ddri, 577;passim.

Mihul, hatman, complot impotriva lui*tefan Ldcustd, 179; - medelnicer,394; - pisar, confirm, de proprie-tliti, 392, 445.

Mikolai Brzeski, sol polon, 585.Milcinesti, sat in tin. CArligAturii,

donat de $tefan cel Mare mAnd-stirii Voronet, 93, 557

Milcov, rail, peste, dincoace de Mun-tenia, 72, 73; passim.

Milea, pedepsit pentru trAdare,räscumpdrd. capul, 501, 531.

Milestii-de-Sus, mosnenii din, 472.Miletin, rail, sate pe, 188, 465, 646.

pictura dela, 637.mdndstire in Serbia, aer la,

cuprinde pe membrii familiei luiLdpusneanu, 203.

Milifa, sotia lui Neagoe Basarab,icoane dela, 649; v. Despina.

fiul lui Mihnea cel Mu, pre-tendent, 151 ; - nepot de fiu luiMihnea cel Räu, 149; - Vodd, fra-tele lui Alexandru II, mort la Con-stantinopol, 227.

Mina, zugrav, 647.miniaturi, 654-657.

poezia populard, 595.

INDICE 741

Mirdsletu, Mirdslau, sat, lupta lui MihaiViteazul cu Basta si Ungurii rdscu-lati, 247, 282, 288, 289, 292, 301log., 269.

Mirciug, biserica din Sucea'va, vechi-mea ei, 616; moastele Sf. Ioan celNon dela, 628.

Mircea cel Beitrein, Domn al Tdrii Ro-mânesti, urmasii säi, luptele !litreei, 1-14; stdpänea Branul, 4; daniila Glavacioc, 124-125; hotdrniciatdrii spre Moldova, 151 ; titlul sdu,354, 355; brat. cu Sigismund, 359,589-590; coroana lui, 357; infdti-sarea pe monete, 367; urmasii, 369;resedinta lui, 371, 572; boieriile pevremea lui, 378, 379, 381, 390;donatii mändstirii Cozia, 435; std-On la Severin, 436; därueste Tigani,482; privil. comercial Brasovenilor,547, 554; recucereste Cetatea Tur-nul (1395), Tidied. Cetatea Giurgiul,526, 528; stäpan la DArstor, 528;renuntd. la stdp. transdanubiene,530; fig. dupd tabloul ctitoricescdela Curtea-de-Arges, 637; mone-tdria, monetele, 556, 557 ; ddri in tim-pul lui, 561, 562, 563, 564, 566, 568;exploatarea aramei i fierului, 575;slobozie, 579; epitaf dela, 658-659;passim.

Mircea Ciobanul, Domn al Tdrii Roma-nest, 132, 216, 600; cdsätorit cuChiajna, fiica lui Petru Rares, 1 89 ;cu oaste in Ardeal, 190; inteles cuMartinuzzi, 189; ocupd domnia cuajutorul lui Läpusneanu, 195; filia-tia, domnia, 216; ucide pe intriganti,217; ndvdleste in Tara Barsei, 217;bate pe rdsculati la Peris, 217;este bdtut la Mdnesti, 217; expe-ditia in Ardeal, 217, 333; turbu-rdri produse de pretendenti, nemul-tumirea Turcilor de expeditia dinArdeal, 217; mazilit, exilat in Ethio-pia, 218; din non Domn, 219; taie

www.dacoromanica.ro


boieri, 219; cantec despre el, 595;ridica biserica Curtea Veche din Bu-curesti, 621; evangheliarul lui, 680.

Mircea, fiul lui Vlad Calugarul, ctitorla Babele, 125; fiul lui Mihneace! Rau, omoara pe ucigasii tataluiski, 149; pretendent, 149, 151, 210,223; fuge la venirea ostilor luiVladut, 150, 587; fiul lui MirceaCiobanul, 221; nepot de fiu luiMihnea cel Rau, 149; pretendentmuntean sustinut de *tefan ce!Mare, 11, 71, 403; comisul, boieral lui Radu ce! Frumos, prizonierla *tefan cel Mare, 61.

Mircea, fiul lui Vlad Dracul, 9, 11.Mircea, fiu natural al lui Vlad Dra-cul, 11, 71, 122, 403.

Mirceoaia, v. Chiajna.Miron Barnovski, Domn, danii, 364;

face danie o mosie din hotarulTg.-Frumos, 463.

Miroslava, sat, langa el e iezerulCiurbestilor, 239.

Misail, egumen al manastirii Voronet,cea de lemn (1471), 91.

Mislea, manastire, ctitorie a lui RaduPaisie, 169.

_Mitrea, paharnicul dela Mihaesti, 473.Mitro polia din Tdrgovifte, jurisdictie

asupra episc. din Ardeal, 327; ridi-cata de Neagoe Basarab, 618.

Mitropolia din Roman, danii delaBogdan III, 139.

Mizilul, 403.Mlac, 473.Moesia, Slavi In, 350.Moftin, sat, jonctiunea armatei lui

Mihai cu a lui Basta, 294.Moglena, 339.Mogo, fratele lui Voicu, 37; spa-

tarul, banul, ctitor la Stanesti, 169,647.

Mogogefti, sat pe Siret, donat de stefancel Mare manastirii Neamt, 93.

.Mogogoaia, palatul brancovenesc, 612.

Mohdcs, 314, 329, 330; lupta dela,160, 161, 172.

Mohamet, renegat ungur, comandantal Budei, 332.

Mohamet II, sultanul, cuceritorul Con-stantinopolului cere haraciu Mol-dovei, 31, 349-350; contra CetatiiBelgrad, 41; porneste contra lui Te-pes, 48; face Domn pe Radu celFrumos si revine la Constantinopol,48-49; inteles cu Polonii contralui *tefan cel Mare, 67; expeditiacontra lui *tefan cel Mare, 67-68;drumul urmat, 69; lupta dela Raz-boieni, 69-70, 119; rezultatele lup-tei, 70; la Hotin, 109; ajuta peRadu cel Frumos, 117; asediazdSuceava, 526; passim.

Mohamet, pasa de Silistra (=RareF), 191.

Moise Filosolul, boier moldovean, 458;PeftiFel, protopop de HuniedoaraHateg, 326; Szekely, coman-

dant de oaste In sfatul lui MihaiViteazul In Ardeal, 282; fuge InPolonia, 289.

Moise Movild, intareste mitrop. unloc de moara, 493.

Moise Vodd, Domn al Tarii Romanestija domnia, 163-164; supus Sul-tanului, 163; trimite armata InArdeal, 163; scuteste sate de pod-voade, 567.

Moisi, calugar, tiparituri in Tara Ro-maneasca, 600.

Molde, Stadt Moldavia Baia, 443.Moldova, apa, 139, 551, 564.Moldova, tara, sub urmasii lui Ale-

xandru cel Bun, 16-50; hotarulcatre Polonia, 18; impartita In douàde *tefan i Ilias, 18; pradata deMari In doul randuri, 21; con-dominium intre Petru II si RomanII, 22-23; ldcasuri dupa moartealui stefan 11, 29; sub influenta luiIancu de Huniedoara, 41-42; In-

www.dacoromanica.ro

semnatatea domniei lui *tefan ce!Mare, 52; reluarea relatillor cu Un-gana, 67; necuprinsa In trat. Unga-riei cu Turcia (1483), 73; campaniaPolonilor In 1497, fig., 78; pla-teSte din non tribut Turcilor, 76,83-88; cuprinsa In trat. Ungariei cuTurcia, 83; relatiile comer ciale CuPolonii, 84-86; cu Brasovenii, 86-87 ; Cu toti negustorii din Ungaria,87; cu Bistrita ardeleand, 87; viatareligioasa sub *tefan cel Mare, cti-torii, 88-105; boieriile, 109, 111-412, 359, 377-79, 401, 382-395,470, 490; expeditia lui Radu celFrumos, 117-118; atacul lui Ali-beg i Skender-beg, 122; tributulcatre Turci, 127, 138, 366; Domnul,titlul, 353-357; atributiile, 358-366 ; insemne, 367-368; succesiu-nea, 368-370; resedintele, 370,372-376; Roman pretendentul, 129;armata ei, trece Nistrul, 136; ata-cata de Tatari, 137, 138; org. ar-matei: principiul alcat. ei, 404, 505;marii dregatori comanda cete de sub-alterni, 505-506; cetele, 506-507;vatafii i marii vatafi, 506; breslele,.506-507; curtenii, 506, 507; vitejii,507; parcälabii tinuturilor, 507; con-tingentul oraselor, 507; lefegii, 508-509 ; oastea in dobanda, 509; joldu-nari, 509; sträjerii, 509-510; vana-torii, 510; calarasii, 510-511 ; han-sarii, 511 ; vecinii, 511, 512; arma-menta : ofensiv, defensiv, 512, 513;arme de foc, 514-515; armura,515-516; steagul, 516; cetätile, In-semnätatea lor, 517, 519-521, 524,526; mandstirile ca loe de aparare

refugiu, 538; bibliografie, 538-539 ; Radu dela Afumati prada In,143; pretendenti munteni In, 151prima hotarnicie spre, 151 ; pribegimunteni In, 157; intinderea maximaa tdrii, 175; Gritti i planurile lui

INDICE 743

cu privire la, 177; Turci i TatariIn, 178; situatia grea, 180; Wisz-niewiecki pretendent la tron, 188;alti pretendenti, spargerea cetdtilor,201; foamete, 238; biserica Mitro-poliei acoperita, aducerea moastelorSI. loan acolo, 243; in confederatiagermana, 251; cucerirea i motivelecuceririi de catre Mihai Viteazul,282, 285-286, 589; ocupatä de Po-loni, 290; ajutor In Ardeal lui MihaiViteazul, 290; institutii, numele sioriginea lor, 346, 348, 350; In hartidin sec. XVI, 349; locuri pustii In,363 ; org ad-tivd : 378, sub Impartiriad-tive, tinuturi, forrnarea lor, 396,397, 405-413; insemnatatea parca-labilor, 422; mari vgitafi la 1566,506; oragele, 442-454; populatialor: Romani, Sasi, 454-455; Un-guri (Secui), 457-458; Armeni, 457;Greci, 457; Evrei, 457; cdrmuireaoraselor, 459; soltuzi, voit, pargari,459-460; pecetea lor, 461; satele,464-465; robii, 470, 481-483, 484;rcizegi, juzi, cnezi, 475; vecinii, 476;orasenii, 484-485; erg. judecetto-reascd , 486-501; zavesca, herlia,487; pravilele, 490; hotarniciile,492-494; pedepsele, 494-495; ha-talm, tretina, pripas, ciubote, 497-498 ; rascump. capului, 499-501;pie* economica: de caracter agricol,540; produse agricole: grâu, orz,ovas, meiu, legume, textile, 541 ; cre-sterea vitelor, 541; albingirit, 541;pescuitul, 541-542; vanatul, 542;minerale: sanea, 542; aur, 542; mo-rile domnesti din Baia, 543; primafabrica de hârtie, 545-546; meste-sugurile, 542-547; breslele, 546; in-datoririle lor militare, 546-547; im-port: cafea, postav, panza de in sicânepa, 547; clopote, 548; export demarfuri, 546-550; prohibiri, 550;drumurile, 550-552, 553; circulatie

48

www.dacoromanica.ro

744 ISTORIA ROBIANILOR

nnonetara, 556-558; darile, 560565 ; slujbele, 566-571; vamile,573-574; ocnele, 575; repartitiaimpozitelor, slobozii, 576, 579; scu-tiri de dari, 576, 577-578; legdtu-rile cu statele slave din sudul Du-narii, 582; lucrar bisericesti i laiceoriginale, 584-587; cronicele, 584586 ; primul document In romaneste,590-591 ; tiparituri religioase le faceIn Tara Romaneasba, 600-601; in-trod. tiparului, 601, 608; In cosmo-grafia lui Honterus, 607; biserici dezid, vechimea lor, 616; biserici, stilullor, 624-648; icoane vechi, 652654 ; miniaturi, 654-656; tesaturi,657-666; sculpture In lemn, 672674 ; stema ei, 672; lucrirl metalelor,evangheliare ferecate, cruci, mesteri,673-685; de ¡os, ndvalirea luiRadu cel Frumos, 60-61; pradatade Mari, 61; pradata de Turci, 62;passim.

Moldoveni, 345, 508, 585; boieriiactul de vasalit. dare Polonia, 17;ajutd pe Alexandrel venit cu Po-lonii, 27; din Caffa, decapitati deTurci, 67; ataca oastea turca ce re-venia din Polonia, 83; relatiile CuRadu cel Mare, 129; birue pe Poloni,177; fata de actele lui Despot, 200;la Cahul, 213; pribegi In Polonia,Muntenia si Turcia din cauza luilancu Sasul, 240; se adreseaza luiBasta, 255; In oastea lui Mihai Vi-teazul contra Moldovei, 286; dinSiret la Lw6w in 1380, 455; in aju-torul lui Alex. Aldea, 6, 516; Rei-cherstorf despre ei, 551; passim.

Moldovita, mandstire, ajutata de Ste-fan Voevod, 21; danii dela Alexan-drel, Bogdan II si Petru Aron, 30;scutire, donatii i confirmári de po-sesiuni, 96, 139, 475; recladita dePetru Rares, 1 82 ; case in Suceavascutite, 457; salase de Mari, 483;

piva ei dela Baia, 543; drum pela,552; vama dela, 573; slobozii, 579;aer In vremea lui Stefan cel Mare,667; scaun domnesc, 636, 672; grop-nita la, 630; pridvor deschis, 632;pictura dela, 639; passim.

Moldovlahia, mitropolitul ei, 663.Molefti, sat, 453.Momce, logof at, pune slugi ucida

pe Vlad Vintila, 165.monete, monetärie, 3, 554, 555, 556

558; dela llia, fiul lui Alex. celBun, 17; dela Bias si Stefan, 19;dela Stefan cel Mare, 88; delaStefan Lacusta, 179; dela Alex. LA-pusneanu, 205; dela Ion Vodd *Vi-teazul, 210; dela Stefan Razvan,252; circulatia monetard, 553-558.

Montpellier, Despot student acolo, 196.Morava, rau, 40.Moravia, arhitectura bisericeasca a

scoalei din, 618.mori, pe Siret, däruite manastirii

Putna, 91.Morovlahii, Morlaci, 337, 339.Mortagne, valon, asasin. lui Mihai Vi-

teazul, 298.Moscopole, targ in maj. aroman, 340.Moscova, Bogdan Lapusneanu la, 208;

tarul din, rudd cu sotia lui Ion VodaViteazul, 215; arhiepiscopul din,584; marele duce al, 584; tezauruInostru dela, 661, 677, 678, 682.

Mo.,su, partea lui, 474.mt*.e, semnificatia, 473-474.nzo.,sneni, clasa sociala, 471,473, 474,475.Motru, rail, 399; judetul, ment. doc.,

originea numelui, 399, 511, 566.nume regional al Romanilor, 346-

Mope, vornic, ucis la Liov, 194, 200;pribeag in Polonia, 200; testamentullui, 200.

Mevila Cdiatii, Bogdan III la, 129.Movildu, Gr. Ghica la, 390.Movile, Petru Aron bate pe Alexän-

drel acolo si reia domnia, 29.

www.dacoromanica.ro

Movilestii, familie boiereascd In Mol-dova, 240; pribegesc In Polonia,240; cldclesc mAndstirea Sucevita,243; tabloul ctitoresc dela Sucevita,fig. 645; v. leremia Movilá, Simion

Miiklbach V. Sebe.Multan y, numele dat de Poloni Mun-

teniei, 348.munci, slujbe, 560, 566-571.Miinchen, 253, 455; vizita lui Petru

chiopul, 246; cronica lui *tefance! Mare la, 586.

Mundschenk = paharnic, 385.Munkcics, oferit lui Rares, 1 78; epis-

copia ortodoxd, 284.Muntenia, Muntenii, 345, 347-348;

sub ínfluenta lui Iancu de Hunie-doara, 41-42; amenintare continuap. Moldova, 59; tributul catre Turci,127; stapAnirea lui Vlad, 175; ajutdpe Ldpusneanu sd ja domnia a doua°ara, 200; Infranti In Ardeal, 217;ajutor lui Petru *chiopul contra luiAlex. Potcoavä, 239; passim.

Muntenii, sat, In Moldova de sud,408.

Muntenii-Puteni, sat, 408.Murad, sangeac de Magnezia, viitor

Sultan, o fiicd a lui Mircea CiobanulIn haremul lui, 220.

Murad, sultan, expeditia contra luiAldea, 6; bate pe Unguri la Cos-sovo, 12.

Mures, râu, 129, 290, 418; ndvi pe,575; drum pe valea, 552; judetul,numirea i apartenenta sa In ve-chime, 417; valea, prAdatd. deTurci, 8.

Mures-Osorheiu, scaun secuiesc, 414.Murgul, vornic, trddeazd pe Ion Vodd

Viteazul la Cahul, 213.Murgu, letopisetul lui, 528.Murgulet Costin, din Frasin, 511.Muriano Matei, medicul lui *tefan cel

Mare, despre Domn, 112, 114.

INDICE 745

Muscel, judetul, 227, 401; origina nu-melui, 401 ; costumul femenin din,612.

Mustafa pasa, cu armatd contra luíMihai Viteazul, ucis la Rusciuc, 263,264.

Mu.sata, Doamna, 369; resedinta ei laHárldu, 375.

Musatinii, descend. Musatei, soeces. latron, 369.

Muzeul de arta religioasá din Bucuresti,637, 649, 666, 679, 683;- din Si-naia, 671 ; - Militar din Buc., 513,516, 665 ; - Municipiului Buc., 4;

National de antichitäti, 659:- Regional din Craiova, 679.

Nacker L., cronicar prusian, desprelupta dela Codrul Cosminului, 80.

Nddasdy Toma, comisar imperial, pri-meste Transilvania dela Isabella, 333.

Nagy Antal, conduditorul miscdrii t5,-ranilor (1437-1438) prins la Cluj,pedeapsa, 311.

Naima, cronicar turc, despre infrân-gerea lui Sinan, 271-272.

Nan, cneaz din Izvorani, 566.Nan, rumân, 479.Napoleon I, 288.Naprcígy, episcop de Alba-Julia, tri-

mite lui Mihai Viteazul cheile ora-sului, 281 ; cancelar in sfatul luiMihai Viteazul, 282.

nasleadniti, mosneni, 473.Nastasia, doamna lui Bogdan III,

138.Nastasia, fiica lui Lilpusneanu, 205.Ndcletbaico, vornicul lui Al. Ldpus-

neanu, 381; ja parte la intronarealui Pdtrascu ce! Bun, 195.

Eddlac, ars de rasculati (151(i), 312.Ndeni, lupte de avantgardd futre Po-

loni i Mihai Viteazul la, 291.n dpastd, 499.ndramze, un fel de portocale, 548.nclvi, 575.

48

www.dacoromanica.ro


Neiseiud, judet, 416, 452; regiunea,mandstire, 322.

Neisipul (azi Caplea), sat, jumdtateadin, 570.

Neacsu din Cdmpulung, autorul pri-mei scrisori in româneste cunoscute,590-591.

Neaga, fiica lui Vlaicu clucerul, dinCisIdu, sotia lui Alihnea II, 233;copiii ei, despärtirea de Mihnea, te-stamentul, zideste Aninoasa, moar-tea, 233; sat al ei, 480; inmorman-tata la mdndstirea Buda, 677.

Neaga, mama lui Neagoe Basarab, 150.Neagoe Basarab, zice fiu al lui

Tepelus, 123; vdtaf de vdratori,148; fiul lui Pärvu Craiovescu,

domnia, 150-155; raporturilecu Moldovenii, 151; ca Ardealul,

precizarea hotarului intre 01-tenia si Ardeal, 151; insemndtateadomniei, 151; ctitorii, 151-155,618, 637; aduce moastele Patriar-hului Nifon in Ord, 154; tipärituri,155; familia, 143, 155, 582, fig.,154; moartea, 155; fiica lui, 162;donatii, 364, 484; hotarul orasuluiCurtea de Arges, 463; intaresteproprietriti, 474; icoane dela, 649;evangheliarul scris sub, 656; zavesddela, 662; comenzi de obiecte pretioase la Sibiu, 679; chivotul lui,679; furnizorii lui, 679; Invätd-turile lui *, 583; dupd moartea lui,588; passim.

Neagoe Craiovescu, fiii säi, 122, 145.Neagoe, cneaz din lzvorani, 566.Neagoe Micul, 410.Neagoe, slugä a lui Albul, fuge la

Rdjnov Cu bani, 555.Neagoe, vornic se ridia impotriva lui

Radu dela Afumati, 161.Neagoslav, preot din Targul de Floci,

la Brasov, 284.Neagul Ccilmeiluiul, confirmare de pro-

prietate, 453.

Neagul, vornic al lui Radu cel Frumos,380, 487.

Neagul, vdtaful breslei tAbdcarilor dinBucuresti (1668), 546.

Neagul, voevod ronadn in Bihor (1326),416.

Neajlov, rau, 126; valea mldstinoasd,269; planul luptei dela, 268.

Neang, cetatea, 69; ridicarea ei, 521asediatä de Sigismund regeleUngariei (1395), 521; de Turci(1476), 521; rezistä Turcilor, 70;mai sus de, lupta lui Ldpusneanucu Saya Mdzgd, 201; asediat deSobieski, 510; ruinele cetätii, fig.522; fig., 523', ora, vechimea, ori-ginea, 443-444; populatia, 445;Sasi, Unguri la, 455; bisericaseascä * din, 455; resedintd dom-neascä, 377; ceara dela, datd de*tefan cel Mare mginästirii Neam-tului, 93; condus de staroste, 422;finutul, mentiuni in documente, 411;deseatina din viile dela, 561; satela, 564; doi parcAlabi la, 110;cdlabii dela, 359; ierarhia pdicd-labilor de, 423; robotnicii dela564; Tatarii dela, 483; mandstirea:biserica, vechimea, 616; ctitoria luiPetru al Musatei, 89; stefan ce!Mare, 93; pisania, 70; mormântullui *tefan Voevod la, 21; daniidela llia i *tefan, 21; dela Ale-xandru (1454), 28-29; Bogdan II,Petru Aron, 29; dela *tefan ce!Mare, 93; scutiri, 497, 568, 578;Mihai Viteazul Ii Intdreste mosii,286; proprietäti, 475; usa inte-rioard, 626, 624; ferestre gotice la,627; pravila dela, 490; tetraevan-ghelul donat de Teoctist la, 88;evangheliarul scris la, 655; compa-ratie cu ce! dela Tismana, 656, 681;cele mai vechi msse ale Alexandrieisi al lui Varlaam i Ioasaf, desco-perite la, 596, 597; epitaf dela,

www.dacoromanica.ro

663; icoane vechi la, 652; tablouvotiv la, 645; Macarie egumen la,585; Teodosie egumen la, 584; Tam-blac egumen la, 583; passim.

Nechifor, vistiernicel, 505.Necula, vistier, rumâni i se vánd, 473.Neculce Ion, cronicar, 81, 91; despre

Petru Rareq, 172.Negoestii, sat, scutiri, 359; slobozie,

579.Negrea, s'Atar, rámâne s6 condudi in

Moldova, 288; ucis de Simion-Mo-vilä, 298.

Negre, ginerele lui Neac§u din Cam-pulung, 591.

Negreni, sat, cumpärat de Teodosie,307.

Negrild, päharnic, ucis la Vaslui, 112,495.

Negru-Vodd, biseria din Câmpulung,piatra de mormânt a lui NicolaeAlexandru la, 355; fostá mänástire,372, 616, 617.

Negru-Vodd, schitul dela Cetatenii dinVale, 532.

Negru-Vodd , cetatea, 530, 533; in-fluentá apuseaná la, 617; v. Poenari.

negustori englezi, 277; tratat cu Petra.$chiopul, 574.

Negruzzi C., nuvela Alex. Lápu§neanu,195.

nelegitimi, fii de domn, succesiunealor la tron, 369.

Nemg, 683.Neofit, mitropolit al Tárii Romane§ti,

125.neplata ddrilor o, 364.

Nesri, cronicar turc, asupra lupteidela Vaslui, 64.

Nesteac, tate lui Bogu§, 465.Nevoiefi, comuná donatá lui Iancu de

Huniedoara, 38.Rica, fost arma, i se confirmá pro-

prietáti, 364.Nica dela Crcidiste, arma, cázne§te

boeri, 394.

INDICE 747

Nichifor Dasccilul, prezida sinodul delaIaqi, 303.

Nichifor, popa, me§ter argintar, 684.Nichita (Arbure), ucis de Steánitá,

142; V. Arbure.Nichita, zugrav, 633, 646.Nicoard Hárovici, parcálab de Hotin,

zide§te biserica Zdháre§ti, 188.Nicoard Potcoavd, pretendent, 237, sus-

tinut de Cazaci, reu§e§te sá alungepe Petru *chiopul, 238; trece inPolonia, decapitat, 238-239.

Nicodim, evanghelia apocrifd a lui,596.

Nicodim, cálugárul, egumen la Tis-mana, ctitor la Prislop, 322; sárbde origine, 582; evangheliarul lui656, 657; ucenici de ai lui in Mol-dova, 628.

Nicola, zugrav român, din Cluj, 647.Nicola Metaxar, minan orá.'§ean, 484.Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I,

369; vdmi, 439; corespondenta Cupatriarhul de Constantinopol, 346,353; titlul lui, 353-354; Campu-lungean de fel, 370; n'ida Cu Sra-cimir, 582; ctitor, 613.

Nicolae Cherepovici, dregátor ardelean,

Nicolae V, papá, 38.Nicolae din Creta, a pictat capul lui

Andrei Báthory, 647.Nicolae, fiul lui Mauriciu, voevod qi

comite de Maramure§ qi Ugocea,415.

Nicolae lazlowiecki, staroste, prindepe Iancu Sasul, 240.

Nicolae Milescu, boier moldovean, 369;insemnat la nas, 495.

Nicolae Olahul, arhiepiscop de Stri-goniu §i cancelar al Ungariei, deorigine român, 33; náscut la Sibiu,studiile, baron al imperiului german,regent al Ungariei, moartea, 316;lucräri istorice, 315-316; desprescaunele sáse§ti, 415.

www.dacoromanica.ro


Nicolae Pdtrascu, fiul lui Mihai Vitea-zul, 299, 404, domn, 282; in aju-torul tatalui ski, 291; cerut cadomn de Moldoveni, 287; cdsdtoritCu Ancuta, fiica lui Radu erban,299; moartea, 300.

Nicolae, voevodul Transilvaniei, impo-triva lui Vlaicu, 359.

Nicopole (Nicopol), lupte la, 10, 159,162; begul de, 124; trece in Oltenia,292; Radu Paisie la, 168; atacat,asediat, 272, 275; dezastrul cava-leriei franceze in lupta dela, 515.

Nicoresti, sat, scutiri, 561, 564.Nicula, jude Sigdnesc, 483.

Niculaki, stolnic, serie un izvod decheltueli, 388.

Nifon, patriarh, reorganizeazd bise-rica munteand, 129-130; in TaraRomâneascd, 154; chivotul cu moas-tele lui, 679.

Nipru, 29; Cazacii dela, 210.Nisowski Stanislav, cdsdtorit cu Zam-

fira, fiica lui Moise-Vodd, 164.Nistor vistierul, 506.Nistora, sosia lui Chenderes, ctitord

la biserica din Sangeorz Streiu,318.

Nistru, fluviu, trecut de Moldoveni,136; armata moldoveneascd tontitala, 137; II trec Tdtarii, 137-140;boieri pribegi peste, 142; BogdanLäpusneanu peste, 208; Cazacii Cusdicile pe, 212-214; cetAtile dela,238; locuri pustii la, 363; passim.

Ni, oras, 336, 339; luptele dintrelancu de Huniedoara si Turci la,40.

nobilii in Transilvania, 309; se unescCu Sasii si Secuii contra tdranilor,311.

Nogai, stdpânitor tatar, 435.Nogai, Tdtarii, 429.nomocanon, 490; al lui loan Nesteutes,

491.Noua-Sulild, 347.

Noul Slisesc, sat (Sibiu), ars de VladTepes, 45.

Nouy, Lecomte de, 619.Novac Baba, torturat si ucis de Unguri

la Cluj, 297; v. Baba Novac.Novaci, sat (Gorj), 500.Novograd = Roman, 448.Nucet (Cozia), mdndstire, intdriri de

danii, 124; 404; v. Cozia.numele poporului romcin, 345.numele girii, 346-352.numele f i vechimea dregettorilor, 377-

379.numularii, in Transilvania, 423.Niirnberg, 50; Vlad Dracul la, 8;

medic dela, 112, 296.

Oaie seacd, impozit, 224, 565.oale de arma, 548.°ami, l'atar, rob domnesc, 483.Oanci Ureche, boier, 655.Oand vornicul, averea lui, 389.Oancea, cneaz din Izvorani, 566.Oancea, logofdtul lui Alexandru, moare

In lupta dela Tdindsani, 25.Oancea, ruindn ordsean, 484.Oancea, rdscumpard de gloabd. pe

Giurgiu, 501.Oancea, targusor pe Prut, 409.

oaspeti*, nemSi la Dej, 575.oastea in dobcincld, 509; v. armatd.Obertyn, lupta dela, 176, 515.v obiceiul pdmeintului *, 360, 362, 486,

490-494.obligagile fiscale ale locuitorilor, 560.Oblucila, vad la Dundre, 83, 213.Oblucila, targ, ars si prddat de oastea

lui Mihai Viteazul, 276.Obod, Mdndstire langd. Cetinie, 598.Oreacovul, cetate 29, atacatd de Alex.

Cornea, 179.ocoalele uirgurilor, 424, 464.ocinci, semnificatia, 474.Ocna Dejului, exploatarea sárii la,

542; de cdtre Cav. Teutoni, 575.Ocnele-Mari, 542.

www.dacoromanica.ro

langa TArgoviste, 542.Ocna Sibiului, biserica ridicata de

Mihai Viteazul la, 304, 320; expl.de sare la, 542.

ocne, 560; venitul lor, 366, 575.octoih, tiparit sub VläduS, 155.Odobevi, dealul, 521, 550.Odorheiul, scaun secuesc, 414; ori-

ginea numelui, 417, 453.Odrivoz Piotru, Palatin de Liov, 20;

comandant polon in lupta delaCrasna, 27.

Ohrida, dieceza, episcopat al Vlahilor,340; oras, Aromani In, 338; lac, 340.

oierit, dare, 562.Oituz, pas, 57, 68; apa, 446; regiunea

456.olacul, 567.oleicari, 567.Olena, fiica lui *tefan cel Mare, sosia

lui Ivan, fiul lui Ivan III, la Mos-cova, 106; In exil, moartea ei, 107.

Olgierd Cdr./at, descopere cronica lui*tefan cel Mare la Niirnberg, 586.

Olhovaful, donat de Petru Aron doam-nei Marinca, 30.

Oligmondovici Andrei, nobil polon, so-crul lui Vladislav Iagello si al luiIlia goevod, 22.

Olelkovici Simion, cneaz, frate cuEvdochia, soSia lui *tefan cel Mare,105.

olovirta, stofd, 547.Olpret, comuna, 310.Olt, rail, 253; hotarnicie peste, 180;

familii boieresti peste, 159; TaraBarsei, la Sud de, 351; judeS, 398;originea numelui, 405; stanga lui,488; pe valea, 551; navi pe, 575;passim.

Oltenia, 71.; Tepelus In, 122; mitro-polie In, 130; puterea CraiovestilorIn, 147; Barbu Craiovescu, ban al,150; precizarea hotarului catre Ar-deal, 151 ; Tara Oltului, 348; Vranceasat In, 350; banul In, 379; vornicul

INDICE 749

n'are atribuSii In, 380; judeSele,398-400; majores terrae In, 470;judecata banului In, 488; case vechiIn, 612; passim.

Olteni, numele dat Românilor dindreapta Oltului, 345.

Olteni *, regiunea, braniste domneasaila, 364; limit In sodul Moldovei,408; avezare, 408, 455.

Olteni (Valcea), biserica, 621.Otter, 572.Omlaq, v. Amlas.Oncwi, in Maramures, biserica de

lemn In, 613.Oniul, vistier, 505.Oniceni, sat pe Jijia, al mänastirii

Pobrota, privilegiu pentru, 97, 449.Oniceni, 'Adore, 511.op, cuvant In vechile texte romanesti,

593.opere originale in limba slava', 582.Oppeln, ducat dat lui Sig. Báthory,

275; ddruit de Ferdinand de Au-stria, Isabelei, 333.

Oprea Gäinä, pretendent, 224.Oprea, ucenie tipograf, 600.Oprif Riíspop, 410.Oorisan, boier din Stoenesti, ucis de

Mihnea Turcitul, cantecul, 595.Oradea, oras, drum spre, 552; vechi-

mea, 436; originea numelui, 436;cuprinsa de rasculati cu popa Lau-renSiu, 312; cetate la 1241, 534;asediata de Turci (1598), 276; ata-catä de Turci i 'Mari, 276; paceafare loan Szapolyay si Ferdinandde Austria, 331; tipografie la, 608;tiparirea de cantece religioase cal-vine pentru Romani, 605; probelecu fierul rosu la, 607.

orafe, carmuirea celor sasesti, 437;carmuirea lor In Transilvania, 458;hotarul lor, 464; In Tara Roma-neasca, 459-461; pecetia lor, 461;parcalabii In, 462; vorniciii In, 462;hotarele lor, 463; In Moldova, 459;

www.dacoromanica.ro


pecetea lor, 461 ; reprezentantii dom-nului In, vornicii, 462; botarele lor,463; ocoalele lor, 464; orap dinTransilvania, populatia lor, 45, ora-vele distruse de barbari In Dacia,427; pe tarmul Marii, 428-433;pe malurile Duna'rii, 432-436; dinArdeal, 436-437; din Tara Roma-neasca, 437-442; din Moldova, 442,454; populatia lor, 454-459; car-muirea lor, 459-464; contingentulmilitar al lor, 507-508; bibliogra-fie, 467; passim.

oreisenii, clasa. sociald, 470, 484-485;obligatiuni militare, 504.

Orasul de Floci, 551.Oreigtie, ora, 2; Intinderea rascoalei

din Banat pana la, 314; scaun&ásese, 414, 446; cetate la 1241,534; drum prin, 552; tipografie la,608.

dealul, castrul, cav. Teutoni la,437; pe cursul superior 'al Dâmbo-vitei, 442, 531, 533.

Orban, birdu In Bistrita, 591.Orba, scaun secuesc contopit In Trei-

Scaune, 414, 417.Orbic (Neamt), lupta dela, 53, 108.organizarea dreglitorii, 377-

396.organizarea judeccitoreascei In refrile

Romeine, 486-502.organizarea financiará En Tarde Ro-

mdne, 559-580.Orhei, cetate, originea numelui, 453;

Vlaicu parcalab la, 109; ierarhiaparcalabului de, 422; disparitia par-calabului de, In lista de martori,422; catre `Mari, 524; risipirea ei,201 ; tinutul, 412; Tatarii prada la,137; calara§ii de, 510.

Orheienii, rascoalä Smpotriva lui PetruAron, 250.

Orheiul Bistrifei, 453.Orod, v. Arad.Orgova, cetate, Cavalerii Teutoni, adu§i

la, 4; Iancu de Huniedoara, 10;aparata de loan i Iancu de Hunie-doara, 38, 315.

orz, dijma din, 561.Orzegti, morile din sus de, donate de

tefan cel Mare, manastirii Neamtu,93.

os domnesc succesiunea la tren, 368.0 samá de cuvinte II, 171, 586.osluhari, 358.Ostrov (Ostrovia), cnezatul de, 589.Ostrovul-Mare, biserica din, 318.Ogorhei, 453.Osu-beg, 66.

Ote; Moldovei titlul lui Ion-Vodacel Viteaz pe monetele batute deel, 557.

Otiegtii, sat, cumparat de Radu Bu-zescu, 306.

Ofetari, biserica, 546.m'Es, dijma. din, 561.Oxford, evangheliarul din 1429 la,

655.Oxotie, vel aga, 395.

Padului, campia, populatie romanicaIn, 350.

paftaua de aur a lui Radu I, 368, 675.paharnicul, dregatoria, 378; atributii

rang, etc., 385-386; In Tara Ro-maneascd, 385-386; In Moldova,384; numele: nLyxipvlg, poharnbk,peharnik, pincerna, 385; obligatiimilitare, 504.ahomie, egumen la Peri, exarh pestetinuturile supuse mandstirii, 320.alarned Gh., despre Mihai Viteazul,589.

palanca, cetate de lema yi parnant,517, 533.

palatinus, similar cu vornicul, 380.Paliia dela Orágtie, 328; forma Romein

In, 345, 605.paloge, 85, 548.panaghiar, 678; dela *tefan cel Mare,

fig. 676.

www.dacoromanica.ro

Panaitescu P. P., despre originea luiMihai Viteazul, 259.

Pangalia, 431; v. Mangalia.Paniewski Gaspar, sotul unei fiice a

lui Lapupeanu, 207; gireaza peBogdan Lapu§neanu, 208.

pantaloni, 548.Pantocrator, manastire la Athos, Nea-

goe Basarab aduce Imbunatatirila, 153.

Papa, despre Iancu de Huniedoara, 41.paraclisul din cetatea Hotinului, zidit

de Petru Rare§, 187.Paraipan, sat, 480.Parantali, ruman ora5ean, 484.Paris, 196.Partenie, episcop al Romanului, la

sinodul dela Ia§i, 302.Pascani, drum prin, 552.Pa,sco Albul, lefegiu In Moldova (1435),

509.Paco, jude, 646, sat unde a fost jude,

465.Paca, Tatar rob, 483.

patere 679.Patriarhia din Bucure.,sti, icoand ce se

pastra la, 649.Patriarhia de Ohrida, 582.Paul de Alep, despre pictura dela

Arge§, 647.Paul de Turdaf, episcop calvin peste

Romani, 327, 605.Paoli din Dumbniveni, 511.Pagel, apostolul, apocalipsul, 596, 598.paza de cerdli, 366.pdcurd, masurata cu poloboacele, 542.Pciduret, judetul, a§ezarea, mentio-

narea lui, 400; cA§aritul din, 563.Riduresti, sat (Arge§), 401.pdheirnicei, obligatii fiscale §i mili-

tare, 504; In Tara Romaneasca, 505;breasla fiscala §i militara', 506.

pcIrpdrul, 564.peirtile täteirefti *, 354.

pd.scutul cailor, 366, 569.Pdtrafcu cel Bun, 228; ajutat de Al.

INDICE 751

Lapu§neanu, sa-§i ja domnia, 195;domn, 218; expeditia in Ardeal,pentru instalarea Isabellei, 333; laCluj, bolnav, moartea, 218, 259;familia, 218; caracterul domniei lui,216; inmormântat la Dealul, 218.

Peitra,sco boier, omorlt la 1568, 224.Peitrasco, fiul lui Radu Paisie, 169.Pettrafco, jurator cu brazda In cap, 493.Pdrhäuti, fresca dela, fig., 641.Peitretuti, biserica din, ridicata de

tefan cel Mare, 98; fig., 99; chi-pul lui *tefan cel Mare la, fig., 54;chipul lui stefan ce! Mare la, 367;tabloul votiv dela, 54.

Palcirlage, locuitorii din, 360.postelnic, 360.

Pdtru, me§ter, ridica biserica din So-coteni, 613.

Pdngdrali, manastire, Lapupeanu pri-mul ctitor la, 203; Mihai ViteazulIi intare§te mo0i, 286.

pdnzeturi, importate in tarile roma-ne§ti, 85, 547.

Pdrdul Alb, v. Valea-Alba, v. Raz-boieni.

Pdrdul Kintdnilor, sat, 413.pdrccllab(i) (castellani), originea nu-

melui, 421; prima mentiune, 421;In Transilvania, 422; ierarhia, In-semnatatea, atributii, subalternii,veniturile, 422-423; atentia lui*tefan cel Mare pentru, 109; deSoroca, de Orhei, 453; de ora§e, dejudete, 462; conducatorul proprie-tarilor de pamant dintr'un judet incaz de räzboi, 507; judecata lor, 488;reprezentanti ai domnului In sateIn Tara Româneasca, 465; passim.

pdrgari, 437; atributii, 460-461; ju-decata lor, 488; passim.

Pdrvan V., asupra numelui Arge§, 400säpaturi la Istria 432.

Pdrvu, din Slavite§ti, 304.Pdrvul, parcalabul Sucevei bate pe-

Cazaci, 241.

www.dacoromanica.ro

752 TSTORIA ROMANILOR

Pdrvul Craiovescu, ve! vornic §i velban in divanul lui Basarab celTaal*, 122; Neagoe Basarab i-ar fifiu, 123, 146, 149, 159.

Pee, localitate In Serbia, 684, Teoctistsfintit la, 582.

pecete de aur, fig., 383.pecetea lui ,,Stefan cel Mare, fig., 382;

pecetea oraqelor, 461.pecetluitei = chitantd, 561.pedepsele, 494; cu moartea, 495.Peninsula Balcanicil , 350; passim; ex-

port de sare in, 366, 575; Vlahiadin, 346; export In, 550; perperiiIn, 554; zugravi din, 636; meqteridin, 646, 683.

Peni.yoard Enache, loe de prisaa alui, 492.

Pera, cartier al Constantinopolului,226.

Peri, mänästire, in Maramureq, 320;egumenul dela, are rol de episcop,326; biserica din, exista din sec.XIV, 616; tipografie la, 606.

pererublii, 424.Periatii, sat cumparat de Mihalcea,

banul, 306.Pericle, 52.Peri.y, sat, lupta dela, 217.perpera, 554; perperii de Valachia, 554.persecutii, religioase la Romani, 191.Peryii, In razboi cu Soliman, 178.pescuitul morunilor, 366.Pesticevo, sat in fostul judet de Balta,

399.peyte, export de, 91, 550.Peyti-yanii-de-Sus, sat in Gorj, cete de

locuitori, 466.Pegtiyel Moisi, din Lugoj, 606.Petrayco, postelnic, iertat de bir, 577.Petraffu, fiu nelegitim al lui Bogdan

III, 139.Petraycu, zis din Cipru, fiul lui Pa-

tra§cu cel Bun, 218._Petre, ucenic tipograf, 600.Petre Armeanul, zugrav, 647.

Petrea, fiul lui Toma, boier credincioslui Roman II, 23.

Petrograd, 606, biblioteca din, 490.Petrovaradin, 41.Petru II, 29; passim; frate cu *tefan

Voevod, se ridica Impotriva lui,cu ajutor unguresc, lupta §i impa-carea, 20; iara§i in conflict, 21;condominium cu Roman II, 22;catre Brapveni pentru marfà, 11

alunga pe. Roman, cu ajutor un-guresc, 23-25; cumnat cu Iancude Huniedoaral, 23, 42; singur stapa-nitor in Moldova, 23; cedeaza Chilialui Iancu de Huniedoara, presteazdjuramAnt regelui Poloniei, 23; pierdedomnia, 22; privilej Bra§ovenilor,25; intare§te ocine, tigani, 483;arendase hereghia §i vama, 557;scutiri, 567, 577; slobozii, 578.

Petru, barbier din Brapv, 545.Petru, boier scutit, 489.Petru, episcop de Feleac, 324.Petru, fiul lui loan-Voda Viteazul, 214.Petru, flu' lui Neagoe Basarab, mor-

mantul lui la Argeq, 155.Petru sau Pei traycu, fiul lui *tefan cel

Mare, 106, 107.Petru, fiul lui Lapupeanu, 205; pre-

tendent, 239.Petru, fiul lui Bogdan III, 139.Petru, protopop ortodox, 324.Petru, protopop de Huniedoara §i

Hateg, 326.Petru, protopop de Seghi0,e (1554),

326.Petru, spatarul, i se confirma averi, 389.Petru, stolnic, fiul lui Andrita, 500.Petru, stolnic, mai tarziu Alex. LA-

pu§neanu, 194.Petru Albotd, evangheliar daruit la

Putna, 680.Petru Aron, comoara pe Bogdan II la

Rauseni, 28; ia domnia, este inlo-cuit de Alexandrel, 28; reia dom-nia, o pierde din nou, 29; din nou

www.dacoromanica.ro

luptd cu AlexAndrei la Movile vi-1bate, 29; se Inchind Polonilor, 29;obligatii fatä de regale Poloniei, 2930 ; confirmd privilegiul Liovenilor84; stApAne§te cetatea Lerici, 29;Inchinarea cdtre Turci, 30 31,366; Mohamed II cdtre, invins deStefan cel Mare, fuge in Polonia,53-55; In Ardeal, 55; prins de Ste-fan ce! Mare, 59; danii dela, 492;partizanii lui, 108; passim.

Petra Cazacul, fiu nelegitim al lui LA-pu§neanu, 205, 251; domne§te, 205;prins de Aron Vbdd, trimis la Con-stantinopol, moartea, 251; peregri-ndrile In Austria, Spania, 251.

Petra Cercel, 302; passim ; fiu al luiPdtra§cu cel Bun, 218; luptd sd jatronul Munteniei, 228; cultura lui,sprijinul francez la Poartd, 228; dru-mul spre Constantinopol prin Vene-

Raguza, 228; domn, primireafAcutd de boieri §i popor, planurile,228-230; constructii, 229, 618;personalitatea lui, 229; conflict cuboierii, chemat la Constantinopole,trece In Ardeal, 230; confiscarea

inchiderea la Hust, 232; eva-darea, ducerea In Italia, 232; la Con-stantinopol, fnchis In Edicule, exe-cutat, 233; fiii sdi, 233; pecetea de.aur a lui, fig., 229; verso pecetiede aur, fig., 230; a§ezdmântul pri-vitor la drepturile Inaltilor ierarhi,dat de Luca episc. de Buzau, 302;teava de tun fabricatd In tara, 231.

_Petru cel Tänär (1559-1567), fiul luiMircea Ciobanul, domn, 221; infrântJa Romane§ti, biruitor la Serpate§ti,restabilit, 221; comandd care la Bra-sov, 545; pune biruri, chemat laPoartd, 222; surghiunit la Alep apoila Konieh, moartea sa, 223; familia,223, ctitorii, 223; portretul lui pescoarta unui tetraevangheliu, 220,680; passim.

INDICE 763

Petra Grigorovici, in solie la Rudolf II,279.

Petru Hudici, 492.Petru Mufat, tratatul cu Polonii, 359;

re§edinta lui, 374, 526; monetariasub, 556-557; ctitor, 628; cdmd-ra§ul sub, 390; passim.

Petra Ponici, 500.Petra Rare,f, fiu natural al lui Stefan

ce! Mare, 108; domnia, 171-189; re-latiile cu Ardealul, 172-175; ajutdpe Ferdinand, 172; expeditia In Ar-deal pentru Szapolyay, 172-175,177; lupta dela Feldioara, 164, 173,331; relatiile cu Polonii §i cu Turcii,175; Invins la Obertyn, 176; batepe Poloni, 176; scrisori dela Sigis-mund, regale Poloniei, 114; copiiilui Gritti la, 177; se apropie deFerdinand, 177-178; campania din1538, 178; fugar la Ciceul, 179, 180;domn a 2-a card, 180-182; nupoate rdscumpAra Tighina, 180;pierde posesiile din Ardeal, 180;contra lui Mailath, 182; alianta culoachim, electorul de Brandemburg,182; expeditia In Ardeal, 182; moar-tea, 183; ctitorii, 183; stilul biseri-cilor lui, 628, 630; cere zidari, 633;Dobrovdtul pictat sub, 638; zugravipe vremea lui, 46; icoane dela, 653;manuscrise ddruite, 656; epitaf dela,666; scaun domnesc dela, 673, daniiepiscopiei de Roman, 364; danii dinpustiu, 363; familia lui, 189; cumnatCu Neagoe Basarab, 155, 194-195,205, 582; Elena sotia lui ucisd dinporunca lui Ldpu§neanu, 194; fiicalui Ruxandra, 195; vistierul pevremea lui, 384; Macarie istoriogra-ful lui, 585; Petru Rare§, DoamnaElena §i fiii lor Ilia§ §i Stefan inteuntablou ctitoricesc, fig., 190; passim.

Petra vrea sá ocupe tronulMoldovei, 210; este bdtut impreundcu Alexandru, domnul Munteniei, de

www.dacoromanica.ro


cdtre loan Vodd cel Viteaz la Jiliste,211, 223; fuge la Brdila, trAddtoriilui Ioan Vodd cel Viteaz, i se In-chind, 213; la Roscani, 213-214;frate cu Alexandru, domnul T. Rom.,personalitatea, ocuparea tronului,237-238; atitudinea fat.5. de Po-loni, Turci i boieri, 238; lupte Cupretendentii sustinuti de Cazaci;Cretul, Nicoard Potcoavd, 238; fugeIn Tara Romdneascd, revine In scaun,239; Alexandru fratele lui NicoardPotcoavd, Petru, Constantin Pot-coavd i alt Constantin, pretendenti,mazilit, 238-240; a doua domnie,bate pe Cazaci la Bogdänesti, 241;alte lupte cu Cazacii, 241 ; demersuripentru a fi ales rege al Poloniei, 241;sprijineste catolicismul, 241 ; ctitorii,241; icoane dela, 654, 682; aduce zi-dari din Bistrita, 633 ; danii, 362, 464,medicul ski, 545; la Bolzano, 246;moartea, 246; familia, 149, 248;tratat de comer t cu negustorii en-glezi, 574; catastihul de contributiidela, 508; limba româneasca In can-celaria lui, 590; ordin de plata, fig.,246; pecetea de aur a lui, fig., 383;passim.

Philip pide AL, despre originea nume-lor: Galati, Vaslui, Barlad, 452, 442.

Piatra, oras, mentiuni In documente,447; curtile domnesti din, 447;ocolul, märit cu satul Tortoresti, 463,464; pecetea orasului, 461; bisericddin, ziditd de *tefan cel Mare, 101,624; semne lapidare la biserica din,632.

Piatra lui Crliciun, v. Piatra.pictura bisericeascd, 633-647; biseri-

cilor moldovene, 637; exterioard,639.

piei de miel s, 548.pietrele s de cearet, 91, 365, 550, 562.

Pietrile, sat, tabdra lui Mihai Viteazulla, 263:

Pind, muntii, Romdnii din, 339, 337.Piperefti, lupta dela, 18.piperul s, 548.

Pippo Spano, florentin, general al luiSigismund atad. cu Dan II Sili-stra, 3.

Pirgos sau Turnul, 439.Piri-beg, hui lui Isac Pasa a Vaslui

66.pisan, 381.pisicá siilbatecci, 550.pitarul, atributii, etc., 394.

subalterni al pitarului, 395505.

Pitegti, originea numelui, 441; tabdralui Gritti la, 165; pecetea, 461 ;.cäldrasi la, 510; drumul la, 551.

Piva Petri, sat ldngd ruinele orasuluiFloci, 441, 544.

pive de bettut sumane, 544.pivnicerul, atributii, 390.plaiuri, vdtaf de, 510; vdmi la, 572..Planudes Maxim, cdlugdr bizantin a.

prelucrat pildele lui Esop, 597.planul de construclie al bisericilor mol-

dovenesti, 624.plasa, sensul dupä documente, 424.Plata, sat, luptd. la, 162.Platonida, numele din cdlugdrie a

Doamnei Despina, 155.plata capului, 499-501.pis:tiesa, Ozitorii granitei In Tara Ro-

mâneascd, 510, 565.mosie ddruità Bistritei, 147_

pican, pradd, 511.Plevna, arsd de Baba Novac, 272.plocoane, 559.Ploielti, oras, caärasi la, 510; ocupat

de Zamoyski, 290.Plopeni, popa din, 492.ploscarul, atributii, 392.Plopina, atributii, 392.Ploftina, sat, fost in judetul Jale-

sului, 398.Plumbuita, mAndstire, 169, 424; sat al

ei, 498; rumAni la, 472.

www.dacoromanica.ro

Poarta, Innalta, Radu dela Afumatiisi intocmeste treburile la, 159; re-cunoaste pe Despot Vodd, 195;Toma intervine la, 200; legdturilelui loan Vodd cu, 208; Petru celTatar chemat la, 222; v. Constan-tinopol.

Poarta de Fier, lupta dela, 9, 39._Pobrata, mdndstirea din Poiand, mdnd-

stire, ctitoria lui Alex. cel Bun i alui Petru Rares, mormintele familieilui Rares la, 182, 189, 192; scutiridela Alex. cel Bun, 443, 456; delaStefan cel Mare etc., 97; danii, 20,21, 30, 97, 483, 561; confirmäri, 97,562; proprieräti, 475; mormantulmamei lui Stefan cel Mare la, 97;incdperea mormintelor, 630; scau-nul domnesc dela, 672; pridvor in-chis, 632; passim.

_Pocruia, sat, 530._Poculia, supusä Poloniei, 18, 84; ocu-

patd. de Stefan cel Mare, 76; nu ecuprinsti in tratatul lui Stefan cuPolonii, 84; cedatd de Bogdan III,84, 134; litigiu in chestia, 84, 137;reclamará de Petru Raves, 1 75 ;chestia ei nesolutionatä, 177; re-nuntarea lui Petru Rares, renuntdsi Ilias Rares, 182, 1 89 ; Ion \ToddViteazul o revendicä i pradä in,209; pribegia lui Petru Schiopul in,246;

pod umblator peste Prut, 551; pesteMoldova, 551.

podani, rumâni, 477.poduri, 551.Poduri, mdndstire, 223._Podul Colentinei, mandstirea dela, re-

fdcutd de Mihnea II, 228.Podhajce, cetate, arsd de Stefan cel

Mare, 81.Podagra, lupta dintre Ilia iStefan la,

18._Podgoriana, Epir, 153.Podjebrad, regent al Ungariei, 42.

Podraga, seliste la, 492.podvoade, (Uri, 498, 512, 567; scu-

tiri de, 566.podvodari, 567.Poenari, cetate (Negru-Vodd), Gher-

ghina, pArcAlab de, 125, 129; vechi-mea ei, 530; ocupatä de Unguri,160, 531; refdcutd de Vlad Tepes,inchisoare pentru traddtori, 531;luptd la, 159; rdzyrdtiti la, 165;passim.

Poenari, sat, 465.Pogan Jurj, span al Maramuresului,

591.Pogoanele, sat (Buzdu), 410.Poia, sat in judetul Gilortului, 400.Poiana, mändstirea din v. Pobrata.Poiana Jiului, resedintd domneascd,

374.Poiana, sat pe Jijia, al Pobratei, 97,449.Poiana, seliste la Gura Humorului,

datä de manästirea Homorului luiStefan cel Mare in schimbul unuisat, 97-98; däruitä de Stefan celMare mAndstirii Voronet, 93.

Poieni, sat, boieri din, 471.Pojarevac, 400, tinutul, 683.Pola, oras, Vlahi in jurul, 339.polieleu, imn de multumire, alcdtuit

pe vremea lui Mircea cel Bdträn, 582.Polo Minio, sotul Marinei, fiica lui

Petru Schiopul, 248.Poloni, numele ce-1 dau Principatelor,

348, 350; la Vara, 10; In rdzboiu cuLituanii, 17; chestia Sepenitului, 19;ajutd pe Alexandru II contra luiPetru II, 23; bdtuti de Bogdan IIla Crasna, 26-27; lupte cu Moldo-venii, 73-74, 76-81, 127, 176, 252,285, 291, 359, 584; relatii cu Stefancel Mare, 55, 73; cu Bogdan III,135-139; cu Petru Rares, 172177 ; cu Bias Rares, 1 89 ; cu Alex.Ldpusneanu, 93-94; cu BogdanLapusneanu, 207; cu loan VoddViteazul, 209; Hotinul, apdrdturd

INDICE 755

www.dacoromanica.ro


cdtre, 201; restitue Hotinul, 209;temen i de Mihai Viteazul, 287; tra-tatul cu Turcii, 75; passim.

Polonia, atitudinea fatd de ocupareaPocutiei, 76; expeditia lui Stefan celMare In, 76-81; Petru Rare§ in,175; Despot in, 197; loan VoddViteazul In, 208; de partea Turcilor,172; Bali-beg ndvdleste in, 81; seopune la cuoerirea Moldovei de catreMihai Viteazul, 285; sederea lui Pe-tru Rares, 171; hotarul care, 17-18; pribegi In, 108, 142; Isabellaloan Sigismund In, 218; Petru AronIn, 53-55; Marti' Oand in, 343;Ldpusneanu in, 194; Laski se retirageIn, 199; Toma In, 200; Motoc, Veve-

Spanciog in, ucisi, 200; tronvacant, 241; scrisori In latinestecdtre regii ei, 589; export de pesteIn, 550; monete in, 556; scoli dezidari In, 632; mesteri din, 633;costumul nobililor din, 368; passim.

pomana, 478.Pomdrla, mind dela, 389.Pongracz Ecaterina, revendicd Cetatea

de Baltd, 138.Pop Mihai, din Brasov, ispravnic al

unei tipdrituri ilcutd de SerbanCoresi, 604.

Popauti, biserica dela, 629; picturädin biserica dela, 637.

Popefti, sat, Vlad Innecatul, innecatJa, 164.

Popeftii, sat, cumpdrat de Teodosielogofdtul, 306.

Popestii, sat la Miletin, 646.Popp Mihail, boier moldovean, 458.PopFa Oartei, boier moldovean, frate cu

Moise Filosoful, 458.Porava Nicolae, comandant polon la

Crasna, 27.Porfirogenet Constantin, 420, 430, 435.portarul, 391; de Suceava, 391, 395,

422; rostul lui, 421.portarei, 391.

porumb, introducerea lui In Principate,541.

Porumbacu, mäsurdtori In see. XVIII,5n1.

Posada, 79; lupta dela, 470.posada, dare , 512.posadnic, 358.poslusanie, 484.poslugnici, 477.postav, importat in Principate, 85, 547.postelnicei, breasld fiscald i militara

In Tara Romdneascd, 505, 506.postelnicul, boieria, 378.Postelnice.,sti (Cantacuzinii), 393.Posaga (Turda), bisericd de lemn in,613.Potoc, sat la hotarul spre Polonia, 18.povani de pe.,ste de mari », 568.

poverne, 544.povodnici, cai de cäldrie, 387.Pozsony, v. Bratislava.prada, gloabd, 498.Praga, Praha, 42; descrierea luptelor

dela Gordsldu, 294; passim.Prahova, judet, originea numelui, 401.

exploatdri de sare, 542; r'du, 217.drumul, 554, 572; valea, 403; vamaei, 574.

Pravda: dela Bisericani, 490; delaNeamt, 490; dela Putna, 490; dela_Sighetul Maramuresului, 490; luiMatei Basarab, Vasile Lupu, 495.

pravilele, In Principate, 490-494.pravitel, dregkor, 377.Frei jescul Lupu, 506.Precista, bisericd In Roman, ziditd de

Ruxandra Ldpusneanu, 205.Preda, jupaneasa, sotia lui Radu Bu-

zescu, 298.Preda Brcincoveanu, executat la Tá'r-

goviste, 393.Preda Buzescu, scapd dela moarte pe

Mihai Viteazul, 275, 588; trimisMoldova cu Marcu Vodd., 288.

Preda Craiovescu, banul, regent al luiTeodosie, 157; cade pe câmpul debdtaie, 157.

www.dacoromanica.ro

Preda, logofät din Barse§ti, 473.Preda, postelnicul cdsatorit Cu dom-

nita Florica, 299.predici, serse de Tamblac, 583.Prejmer, cetate, ridicata de Teutoni,

534; Petru Rare§ la, 173.Prespa, lac, 340.prezviter al marei biserici a Moldo-

vlahiei, 583.pribegi din Ardeal, Impotriva lui Mir-

cea Ciobanul, 217.pridvor, Inchis, deschis, la manastiri,

632.Principate, org. sociala In, 469; jude-

cata banului §i vornicului In, 488;monete In, 553; legaturi cu tariledel a sud de Dunare, 582.

pripas, 497.pripilyari, 358, 497.prisdci, hotarnicia lor, 492.Prise din Panion, 420.Prilep, 340.Prislop, manastire In satul Silva§ul de

Sus, ctitorie a lui Nicodim, 322;Zamfira, fiica lui Moise Voda ctitorala, 164; loan dela, mitropolit orto-dox la Alba Iulia, 327.

pristalzii, In Transilvania, 423.Prizren, 683.Prodrom, mandstire la muntele Si-

nai, zidita de Alexandru cel Rau,235.

proprietarii de pdnuint, boieri, clasasociala, 470-476; drept de jude-catä, 484; obligatii militare, 503, 504.

protestantismul in Moldova sub DespotVodd, 198.

protimisis, dreptul de, 362.protovistier, 383.Prun, In tinutul Chigheciu, 413.Prusia, Despot In, 197.Pru.yi, 30.Prut, eau, 413, 449; Alanus fluvius,449 ;

pdmant la, ddruit de stefan cel MarePutnei, 91; Tatari Innecati In, 140,143; locuri pustii la, 363; mori dom-

INDICE 767

ne§ti la, 543; pod umbldtor peste,551; passim.

Przesmysl, cetate, pradata de *tefan.cel Marc, 81.

Psaltirea, tiparita de Coresi, 592.Psaltirea Hurmuzake, 592.Psaltirea sS'clzeianlí, versiuni, 592; crip-

togramd, 592.Pseudo-Neagoe, 583.Ptolomeu, 420.Pulcouli, sat, scutit de ddri, 578.puncte de (via, 572.Purice, boier al lui *tefan cel Mare,

74; la Scheia, 586.pustiu, loe, 363.pusti, 548.Putna, mandstire, ctitoria lui *tefan

cel Mare, 90, 89-91; adaose facutede Al. Lapu§neanu §i Doamna Ru-xandra, 203; biserica manastirii, fig.,90; morminte la: al lui Teoctist, 91;al lui *tefan cel Mare, 98, 112;al Mariei de Mangop, 105; al luiBogdan III, 139; al lui Sterdnita,139, 144; al Mariei Rare§, 189;donatii: 139, 365, 411; pr,pprietati,475; robi la, 482; icoane vechi la,653; centru de Imbracare a icoane-lor, 682, 680; cruci la, 681; me§teridela, 683; tesaturi: §tofe la, 661vesmânt bisericesc dela, 667; acope-ramântul de mormant al Mariei deMangop, fig., 663; chipul doamneiMaria, fig., 120; dvera din vremealui Bogdan Voevod (1510), fig., 668;epitaf din 1484, fig. 664; letopisetulzis dela, 58, 584; evangheliare legatela, 680; pravila dela 490; Eustratieprotopsaltul dela, 584; passim.

Putna, judet, originea numelui, 405;condus de staroste, 421; Unguri Insate, 456; vama pentru maría cetrece In Tara Romaneasca, 85, 573;tdrg, a§ezarea, 446; cama, 446;disparitia, 446; rdu, 405,446; passim.

Putineiu, sat, Tätarii batuti la, 263.

www.dacoromanica.ro

758 TSTORTA ROMANILOR

Puiurile, sat (Dolj), mosnenii de acolo,472.

9ara-Iflaq, nume dat de Turci TdriiRomänesti, 348.

Qara-Bogdan, nume dat de Turci Mol-dovei, 348.

-Racova, park', 63.Rada, sosia lui Vlad Vintild, ctitord

la Menedic, 165, 662.radierea obligatiunilor fiscale, 578.Radosi, sat, In proces, 490.Radovanul, sdtenii din, merg la Alba

Iulia si la Iasi, 307.Rada Buzescu, clucer, 478.Bada, boier scutit, 489.Radu cel Frumos, frate Cu Vlad Tepes,

9, 11, 47; domnia, 117-119; con-flictul cu *tefan cel Mare la Soci,60, 118, 586; la Cursul Apei, 61,118; fuge la Turci, 61; reocupdtronul, 62, 118; pribeag In Ardeal,62, 118; lupta Cu Laiotd, 119;moartea, 119; resedinta lui, 374;cdtrd judetul Brasovului, 496; con-firmd danii la Tismana, 364; con-firma sate, 476, 564; scutiri, 569;pierde marele schiptru, 367; prohi-beste mdrfuri, 550; Neagul vornicpe timpul lui, 380; passim.

Rada cel Mare, 127-133; epitetul,domnia, 127; dd. Turcilor vaduriledela Dunäre, 128; raporturile cuUngurii, Brasovul, Sibiul, 128, 423,496, 548, 550; pentru pretinsii fal-sificatori de aspri, 556; relatiile cuMoldovenii, 79, /29; conflictul cuBogdan III, 129; organizarea bise-ricii muntene, 129-132; ctitoriilesale si daniile, 132, 399, 400, 572;scutiri, 489, 568; termind

Bahele, 125; familia, 125,132, 159, 165, 166; resedinta lui,.374; moartea, 133; medicul545; dregAtorii mici ub el, 390,

394; prima mentiune a slugerului,392; a pitarului, 394; räscumpd-rarea capului sub, 501; patrafirdela, 660; relatiile cu PatriarhulNifon, 154; detalii despre domnialui In Viata Patriarhului Nifon, 587;passim.

Radul comisul, i se confirmA averi,389, 478.

Rada Craiovescu, rudd Cu Neagoe Basa-rab, 151.

Rada dela Afumati, fiu nelegitim allui Radu cel Mare, 132; cdsdtoritCu Ruxandra fiica lui Neagoe Basa-rab, 443, 155; pretendent de tron,157; luptele cu Teodosie si Mehmet-beg, 157-158; pribeag la Brasov,luptele pentru domnie, 158; ia tro-nul, 159; se Impacd cu Turcii, 159;la Poartd, 159-161 ; legdturile cuBrasovul, 160, 161; cedeazd cetateaPoenari Ungurilor In schimbul unordomenii In Ardeal, 160, 531; expe-ditia contra lui *tefdnitä, 143, 161;complot Impotriva lui, 161-162;moartea, 162; chipul lui, fig., 158;lace daruri bisericii Episcopiei deBuzau, 563; passim.

Rada din Slcivitevi, 304.Rada Dudescu pärft ca viclean, 393.Rada, fiul lui Mihai I, 2.Rada, fiul lui Mihnea II, cu Neaga,

233.Rada, fiul lui Mircea Ciobanul, numit

domn al Munteniei, 234, 221.Radu, fratele lui Voicu, unchiul lui

Iancu de Huniedoara, 37.Rada, alt irate al lui Voicu, numai

dupä tata, 37.Rada, fratele lui Vlaicu, 369.Radu, logorat din Boresti, 466, 505.Rada, logofdt din DrAgoesti mort, 224.Radul, lui Socol Vornicul (omorlt la

1568), 224.Rada Mihnea, fiul lui Mihnea II ca

Visa, 234; Invatä carte la Venetia,

www.dacoromanica.ro

234; confirmä sate mändstirii AronVodd, 564; intdreste posesii, 364;document dela, 472; sub domnialui, 473; passim.

_Rau Paisie, fiul lui Radu cel Mare,132; domnia, 166-169; alungat deVlad Vintild, 166; cedeazd BrdilaTurcilor, 166, 529; revolta impo-triva lui, 166; lupta cu LaiottiBasarab, 166; fugar la TurnuNicopole, lupta dela Fantana Tiga-nului, 167-168; politica externa,168; contra lui Mailath, 181; relatiicu Imperialii, 168; surghiunit inEgipt, 169; ctitorii, 169; bolnitadela Cozia, stilul vechi muntean,621; fiul sdu, Pdtrascu ce! Bun,domn, 218; passim.

Radu Popa, pretendent, cdpetenie aboierilor din Mehedinti, rdscoalä im-potriva lui Mihnea II, invins laCraiova, 227.

Radu Popescu, cronica lui, 260, 261;despre pretenden tul Roman si Raducel Mare, 129; despre piatra de mor-mânt a lui Radu ce! Mare, 133;despre originea lui Mihai Viteazul,259; despre prima reyedintd dom-neascd, 370.

Radu, postelnic, fiul lui Neagoe delaCraiova, 143.

Radu, postelnicul, 465.Radu Prasnaglava, var cu Mihai I,

la tron, 369; domn, 2; privilegiuBrasovenilor, 3; din non domn cuajutor turcesc, 3; luptele cu Dan, 3;resedinta lui, 374; passim.

Radu, stolnic din Boldesti, omorit la1568, 224.

Radu 6'erban, domn, 306, 647; un vtoriarmas sub, 393.

Radu, vel clucer, ddruit de RaduPaisie, 440.

Radu, vistierul lui Radu Paisie, sal-veazd vistieria, 167.

Radu Vodll , mändstire, intdririle Tur-

INDICE 759

cilor la (1595), 270; sat al ei, 480;passim.

Radu Voevod, tatd1 lui Mircea, 515;mormantul lui, 674; paftaua deaur, 368, 684; monetaria emitea maimulte tipuri i emisiuni, 556, 555.

Radu Vodei zis Die, pretendent pro-clamat impotriva lui Mircea Cio-banul, 195, 217; bate pe Mircea laManesti, 217; domn, 217; alungatde Mircea, 217; noi incercdri, 218;la Constantinopol, 219; exilat laRhodos, innecat pe drum, 219.

Radziwil Niculae, cancelarul Lituaniei,prieten cu Despot, 197.

Ragu,za, trecerea lui Petru Cercel pela, 228.

Raguzanii, 337.Rahova, 10.Rcikoczy Sigismund, Principe al Tran-

silvaniei, 647.Rálcos, câmpul dela, proclamarea lui

loan Sigismund rege al Transilva-niei, 332.

Rally, Dionisie, mitropolit in Moldova,286.

Rasova, sat fost in judetul Jalesului,398.

Ratibor, ducat dat lui Sigismund Bá-thory, 275.

Reibefti, sat cumpArat de Radu Bu-zescu, 306.

Reidcluyi, mentiune, 448-449; bisericaepiscopiei din, pridvorul /lout deLdpusneanu, 203; mitropolia * din488; icoand la, 653; necropold dom-neascd la, 448; mormántul Staneisotie nelegitimd a lui Bogdan III la,139; pietrele mormántale dela, 633;sat confirmat episcopiei, 89; Sf.Nicolae din, 628; sat, 462; passim.

Riidinefti, sat, 440.Ra4ilc1 din aimpulung, negustor, aduce

mdrfuri, 548.RiLyinari, biserica din, credinta despre

ctitorul ei, 318.49

www.dacoromanica.ro


Rettezali, Bogdan III la, 129.Rduseni, sat, aici a fost ucis Bogdan II

de Petru Aron, 25, 53; biserica zi-dad de Stefan cel Mare la, 101-102;terminat6 de Bogdan III, 139;semn lapidar pe biserica din, 632.

Raul, 11111, lupta lui Aron cu Ionascula, 250, 524.

* reivas * cu numele jurittorilor, 360,486.

Rdzboieni, lupta dela, 67-70, 109, 111,119, 514; biserica dela, ridicata deStefan ce! Mare, 101, 630.

Ravadul, sat pe Ialomita, 7, 404.Reljnov, cetate ridicata de Teutoni,

534; bani läsati la, 555.Rdm4, sat (Alba), mAndstirea din,

ctitorii, 322; pictura dela, 641.Relmna, apa, 211.Rdmnicul, apa, 403; lupta dela, Turcii

Tepelus bdtuti de Stefan cel Marela, 71, 98, 109, 122, 441.

Rdmnicul Sdrat (Siam-Rdmnic), ju-detul, originea numelui, mArturii do-cumentare, 403; Bogdan III praMIn, 122, 129, 138; oras, drum prin,551; biserica ridicata de Stefan celMare In, 102.

Rdmnicul Vdlcii, oras, originea nu-melui, mentiuni documentare, 439;Sasi la, 454; Orgarii din, 473;Radu dela Afumati ucis la, 162;Pdtrascu cel Bun la, 218; bisericaepiscopiei din, 299; tinut, mdrasti-rile de prin, 130.

Rdnalciovul, märastire, 400; danii la,125, 405.

rds, 550.Rdgca, manAstire zidità de Petru Ra-

res, 182; mormAntul doamnei Ana-stasia la, 194.

Rdgnov, origina numelui, 417; bisericadin, 318.

Rciul B'drbat, biserica din, 318.Rdul de Mori, biserica din, 318.Rdul Doamnei, 401.

Rdul Tdrgului, 401.Rebricea (Vaslui), 458.Rechita, comunk cnezatul, 315.Rediu, sat, in comitatul Cojocna, bi-

serica dela, 318.Reichersdorf G., despre Moldoveni, 551

harta lui din sec. XVI, 435.Renty, bdtalia dela, Despot a luptat

acolo, 196.Retoromani, Rumnasi *, fragment et-

nic romanic in Italia i Elvetia, 346.repartilia impozitelor, scutirile, slobo-

ziile, 576-579.regedinyele domnegti, 370-376.részes, 475.Renasterea In Moldova, 630.Rhodos, Socol i Radu Vodd Ilie exi-

lati la, 219; Alex. L5.pusneanu exilatla, 198, 209.

biserica din, ctitorie a lui Vla-dislav i Micläus, 320.

Rieni, judetul Bihor, biseria de lemnla, 613.

Rimgaila, sotia lui Alexandru cel Bun,443.

Rin, fluviu, 547.Ripidlt de argint aurit d5.ruit5. de Stefan

cel Mare la Putna, fig., 677.Roaba, schit. Acelasi cu Zdrela, 147.robi, 470, 475, 481-483; in orase, 485.robii, clasa sociala, 470, 481-483; in

°rase, 485.rabotnicii dela Neamt, 561.Rodna, cetate, la 1241, 534; vechimea,

436; cedatä lui Petru Rares, 172;garnizoana lui Petru Rare§ in, 1 82 ;colonisti dela, 374; distfict, vale(vallis vallachalis), 416; alipit la Bi-strita, originea numelui, 416; regiu-nea, in timpul revolutiei dela 1514,313; cnejii i altii, construescngstirea din tinutul NAs'audului, 322.

Rohatinul, ars de Bogdan III, 136.rojdanic, 597, 598.Roma, 136; originea Moldovenilor dela,

585; Petru Cercel la, 232.

www.dacoromanica.ro

Roman, personaj din care ar des-cinde Moldovenii, 585.

Roman, Cetatea Nouä, cetate de lemnpamant, arsa de Mateias Corvin,

524; de piatra zidita de $etfan celMare, 524; parcalabii de, 524, 109;ierarhia lor, 422; risipirea ei, 202;ora, intemeierea, 447; $tefan ce!Mare concentreaza osti la, 77;ocupat de Mateias Corvin, 57; Vladluceaiski, vornic de, 463; targul dejos, 26; Unguri la, 455; pecetea, 461;sosirea lui Petru cu ajutor ungurescimpotriva lui $tefan la, 20; mai josde, 564; drum prin, 552; vama la,85, 53; judetul, originea numelui,410; Unguri la sate, 455 ; Episcopiade, 88; i se confirma sate, 563;

mitropolia de, 139, 563; fere-caturi de icoane la, 684; Macarie,episcop de, 586.

Roman, pretendent la tronul Moldovei,129; prada tinutul Putnii, 129; sus-tinut de Munteni, 138.

.Roman Mutat I, 369, stapan la Ce-tatea Alba, 430; supus lui Vla-dislav lagello, 444; intemeiaza Ro-manul, 375 ; monete dela, 557;resedinta lui, 374; titlul lui, 348, 355.

Roman II, fiul lui Ibia cu ajutor polonbirue i omoara pe $tefan (1447),21; condominium in Moldova cuPetru, 22; intäreste sate manä-stirii Neamt, in lupta cu Petru II,23; pribeag la Kolomea, 23; otravitIn pribegie, 23; doneaza lui Buczackisase sate in Moldova, 23; n'are cti-torii, 29.

Romanati, judetul, originea numelui,300, 400.

Romani, 345; muncile pe timpul lor,566.

Romdn, numele generic al poporuluiroman, 345; v. Ruman.

Romdnetti, sat, lupta la, 221.Romdni, problema continuitatii, 469;

INDICE 761

din Ardeal in dependenta politica,33; imbunatatirea stàrii lor de MihaiViteazul, 283-284; starea socialaIn secolele XVXVI, 310-317;rascoala din 1437, 310-311; dupd,

rascoala din Banat (1526),rascoala din 1599, 314; starea

religioasd, 317-328; chili religioasela, 598-606; din AIma i Fagarasajuta pe pretendentul Dan, 46;din $cheii Brasovului, asimileaza peBulgari, 458; din Cisnadie privilegiudela Mihai I, 2; din Huniedoara,320; din Peninsula Balcanica, In-deletniciri si organizare, 336, 337338 ; asimilati de populatia incon-jurätoare, 338-340; se mentin Mor-lachii, 339-340; bibliografie, 341;In sesul Tärii Romanesti, In evulmediu, 405; passim.

Romdnia, 436.Romula, colonia, Intärita Cu zidari,

427.Rosenau, vezi Rajnov.Rossikon, manastire la Athos, ajutata

de Vlad Tepes, 50; danii dela Raduce! Mare, 132.

Roca, sat, 544.Rogcani, lupta dela, 214.rogcove, 548.Rogia, mosie (Gorj), 494

breasld fiscalä i militara, 506.Rothel, localitate inexistenta, 49.Rovine, 267.Roxandra, fiica lui Neagoe Basarab,

vezi Ruxandra.Roxandra, sotia lui Lapusneanu, 189,

icoane dela, 684; vezi Ruxandra.Rubcea, localitate in Moldova, 23.ruble de argint, 556.rucavite, 658-661.Rucetr, 531, 551; resedinta domneasca

la, 374; castelul Milt de Teutoni,aproape de, 437; lupta la, 163;vama dela, 442, 572, 574.

rudarii, 483.49'

www.dacoromanica.ro


Rudeanul Teodosie, mare logofdt al luiMihai Viteazul, scrie cronica voevo-dului, 301; cumpdrd sate, 306.

Rudolf II, impdratul Austriei, 251,255, 263, 267; ezità sl aprobe cuce-rirea Moldovei, 286; ajutd pe Mihai,274; doneazd un domeniu lui MihaiViteazul, 294; tratatul cu Mihai,274; nu ajuta. pe Mihai, 287.

Rumdn, numele generic al poporuluiroman, derivat dela Romani, 345.

rumdni, clasd sociald, 470, 472-473,499; in Tara Romaneascd, 476; pro-prietari, 478; In ora§e, 484; obligaIiimilitare, 503, 511 ; lucru la cetali§i straja, 512.

Rumnafii sau Retoromanii din Alpi,fragment etnic romanic, 345.

Rumceni, Vlaicul din, 471.Rumelia, 269; beglerbegul de, 123;

sprijina pe Ldpu§neanu, 200.Rus, a copiat cronica ruso-moldove-

neascd, 585.Rusciuk, 263; ars de Mihai Viteazul,

264.Rusia, 511; manuscrise in, 656.Rusicon, v. Rossikon.Rusin Ven iamin, ieromonah, traduce

din române§te in slavone§te FloareaDarurilor, 594.

Rusovlahia = Moldova, Valahia delangd Rusia, 346, 348.

Russo D., despre Invataturile luiNeagoe *, 583.

rustici, 477.Rufava, (Or§ova), 267.Rufi, 481 ; influente dela, 647; Cu

Sviatoslav la Silistra, 435.Rush de Vede, caTára0 acolo, 510.Rufi, Mihail din, 476.Ruteni, 284; trec la catolicism, 302.Ruxandra, fiica lui Mihnea cel Rdu,

doamna lui Bogdan III, 138, 149.Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab,

fig., 162, 155, 649; sosia lui Radudela Afumati, 161.

Ruxandra, fiica lui Petru Rare§, 189;soSia lui Alex. Ldpu§neanu, 189,195; inrudirea cu Despot, 196,197; fuge la Chilia, 197; copiii ei,205; zideOe biserica Precista dinRoman, 205; daruri la Putna, laAthos, 205; 1-ar fi otrdvit pe Ld-pu§neanu, 205; icoane dela, 674;ferecd un evangheliar, 681; epitropialui Bogdan Lapu§neanu, 205; punepiatra pe mormântul lui *teamRareq, 192; passim.

Ruxandra, soSia lui Radu Paisie, 169.

Saacului (Seicuenilor), fostul judeS,hartd, 402; v. SAcueni.

Sac-baya, fiul lui prizonier la Vaslui,64.

Sacds, mare spatar, 111.sacii de grdu, 550.Sadeler Aegidiu, pictor, portretul lui

Mihai Viteazul, 258, 293-294.Sadova (Dolj), bisericd din sec. XVI,

623.Saghieveit, in fostul judeS de Baltd,

399.Sahat, popa, 424.Saint-Germain, Despot la, 196.Salankemen, lupta navald la, 41.Salonic, Saruna, ora, 233, 340.Samfira, fiica lui Ieremia Movild, 256.Samonida, numele de calugärie al so-

Siei lui Vlad Calugdrul, 125.Samos, Despot ndscut In, 195.Sandalj, voevod In Bosnia, 337.Sandu Criiznaru, litigiu, 494.setracii, 477.Sarandino, logofat in Muntenia, 457.sarea, la export, 550.Sarmati, 403, 449.Sas, fiul lui Drago, 320, 415.Sasca, parau §i sat, In Moldova, 455.Sascut, targ, vechimea, originea nu-

melui, 445; Sa§i la, 455.Sasui, cdtun (Putna), 455.Sasul, poiand In lunca Siretului, 455.

www.dacoromanica.ro

Sasul Trifan, cumpard ocine, 591.Sa.,sii, Sasciori, sat (Suceava), 455.Safi, 284; In oraple din Moldova 0

Muntenia, 446; din Moldova, laLiov, 455; la Baia, morile lor, 443,561; la Cotnari, 199; din Bistrita,521; din Bra§ov 48; cu daruri laMihai, 279; din Sibiu, 590; Sa0i,privilegiu dela Andrei II, 473; car-muirea ora§elor lor, 436-439; colo-nizarea lor In Transilvania, 439;organizati In scaune, 414; privilegiidela Mihai I i pentru Romanii dinCisnädie, 2; Ii schimba atitudineafatd de Vlad Tepe, 45; impotrivalui Mircea Ciobanul, 217; asigurd depace pe Radu cel Mare, 128; nurecunosc pe loan Szapolyay, 163,173; sustin pe Ferdinand de Austria,172, 331; pace cu Petru Rare§,173-176; vor sa atraga pe Romanila calvinism, 327; luterani, 592,602; incercari de a atrage pe Romanila luteranism, 605; se unesc cu no-bilii i Secuii, 311; comertul lor,553; cojocari, 548; fabricau postavordinar, bobou, 547; introduc fabri-carea berei In Moldova, 544; pas-sim.

sate, originea cuvântului, 464; dom-nWi, 465; conducerea, 465; boie-re0i §i manästire0i, administratia,465-466.

satdrgii, lefegii, In oastea lui MihaiViteazul, 509.

Satu-Mare, 294.Satza, stapanitor barbar in Dobrogea,

435.Saca armaful in Ardeal, 283; primqte

un domeniu dela Mihai Viteazul,285; ramâne sa conduca In Moldova287.

Saca, episcop al Geoagiului, 325.Saca Goticul, innecat In Buzau, 403.Saca calugär, 445; cumpara o vie, 562.Saca Mâzgä, pretendent In Moldova,

INDICE 763

pToclamat domn sub numele de.Stefan, bdtut de Lapu§neanu, 201.

sail, 548; ungure§ti, 88, 548.Sdbiceu, sat, 360.Sdcoiani, sat, 505.Sdcuieni (Saac), judet disparut, 532;

harta a lui, 402; wzarea, ori-ginea numelui, 401; intinderea, 401,4G3; targ, 403; avezare, 441; \Tamala, 573.

Sdcuianul, cianic, g'nerele lui Tautullogofatul, 408.

Sdlajul, regiune, sub ascultarea ma-nastirii din Peri, 320; comitat pu-stiit de rasculatii lui popa Laurentiu,312; judet, 415.

s'dmiintet de cdnepd, 564.Stimeni, sat, 492.Sdpatul (garld), pe Dunare, 404, 529,

564, 570.Seipoteni, sat, Toma ucide pe merce-

narii lui Despot la, 199.Sdrata, 'Aran, 454.Sdtmar (Satmar), comitat, posesiuni

ale lui G. Brancovici, 40; coloni§tigermani, la 458.

Seimbotin, ruman ord§ean, 484.Sdmidreni, manastirea, 400; danii la,

563.Sdmpetru, sat In Ardeal, prima copie

In romanWe a s Alexandriei 596.Sdngeorz-Streiu, sat, biserica din, 318,

487; pictura dela, 641.Sdntimbru, lupta dela, Intre lancu de

Huniedoara §i Mezed-pa§a, 9, 39;re§edinta la, 376; drum pe la,552.

Setntd-Mdria Orlea (Huniedoara), bi-serica din, vechimea ei, 318, 616;pictura ei, 641.

Sdnnidrghita, sat, revendicat de IoanDesewffy, 142.

Sdn-Niccard, biserica din Curtea deArgq, vechimea ei, 616; zidita deDoamna Marghita, 617, 618.

Sdn-Petru, cetate, 4.

www.dacoromanica.ro


Sdnzieni, cetate la 1241, cuprins5. deBochetor, 534.

Sdrbescul Nicoarei , cumpdri satul luiMoise Filosoful, 458.

Sdrbi, 290; influente prin intermediullor, 382, 384, 387, 649; bdtuti laCossovo, 12; locuitori In Hunie-doara, 320; lefegiii Ingroapd corpullui Mihai Viteazul, 298, 509.

Sdrbi, biserica din, In Maramures, 320.Sdrbii, sat In Tecuci, 407.scaune En Transilvania, 414.scaune domnefti, 672.Safari, sat (Putna), 543.Sarleitesti (Tutova), hotarul lor, 494.Scaripara, locuitor din, 473.Scdnteia (Vaslui), biseried atribuitd lui

tefan ce! Mare, 102.sceptrul, insemn domnesc, 367; marele

schiptru, 367.411, 433, 449.

Schiissburg, v. Sighisoara.Schender-beg, la Vaslui, 66; pradd In

Moldova cu Tepelus, bdtut la M'in-nic, 71.

Schirhbarea la Ferld , mdndstirea la mun-tele Sinai, ajutatd de Alexandru II,226.

Schottenkloster, mAndstire din Viena,manuscris la, 589.

Schwartzburg, v. Codlea.coarta din dos, de argint aurit a e an-

gheliarului lui Mircea (1519), fig.,684.

scoaterea ochilor, 495.scorlifoara, 548.Scoreiu, sat (FAgAras), donat de Mir-

cea cel Bdträn egumenului Stanciu,322.

sculptura in lemn, 667-673.Scurteftii, mosie, data' de Alexandru II

indrastirii Simopetra, 225.Scutari, cetate, asediatd de Turci, 63.scutiri, 576-578.Seadedin, asupra luptei dela Vaslui, 64;

asupra luptei dela Rdzboieni, 69, 73.

Sebeful Sasesc, dieta din, 195; pradatde Turci, 8; scaun, 414, 446; oras,437; majoritatea populatiei Sasi,458; drum prin, 553; tipärituri la,604, 608; cetate la 1241, 534; dietadela, 288, 333.

Secuii, 265; tinutul lor, 55; organizatiIn scaune, vice-comitele lor, 117;Insemndtate militará, 330; popula-tie venitd In acest tinut, 401, 414;uniti cu nobilii i Sasii contra tara-nilor, 311; contra lui Mircea Cio-banul, 217; Petru Aron la, 55;la Vaslui, 63, 67; supusi lui Petrullares, 172, 173.

Secuime, Petru Rares In, 181 ; *tefanRares pradd In, 191; Despot \Toda'pránuieste ocuparea ei, 198.

Segarcea (Dolj), bisericd din secolulXVI la, 623; Dragomir dela, 471.

Segna, oras, dispozitii privitoare laVlahi, 337.

seimeni, corp de oaste, 395.(Satu Mare), biseried de lemn

la, 613.Selim, sultan, contra lui loan Vodd

Viteazul, 212.Semca, sulger, 392, 458.Semendria, cetate unde a fost Inchis

Iancu de Huniedoara, 40; luptdfiltre Unguri si Turci la, 39.

semnelelapidare ale me.yterilor zidari, 632.Senorega, frati genovezi, 29.separarea puterilor in Stat, 486.Sepsy, scaun secuesc, 414, 417.Serbia, 4; oieritul In, 562; supunerea

ei, 158, 582; campania lui Iancu deHuniedoara In, 40; influenta arhi-tecturii din, In Principate, 618;passim.

Serefaga-bei, la Vaslui, 66.Serchiz, armean In Suceava, 456, 460.serdarul, comandantul caldrasilor de

Orhei, 510.Serghie, egumen la Tismana, 284.Sestlav, stdpânitor la Vicina, 433.

www.dacoromanica.ro

Sever, turnul zis al lui, 618.Severin, 358; vechimea luptelor pen-

tru stdpAnirea lui, 436; cetate, ocu-pata de Unguri, 2, 4; apdrarea eide cdtre lancu de Huniedoara, 38,42; atacata de Turci, 160, 315;Banatul de, 354, 379; intinderea,originea numelui, 419-420; re§e-dinta, 419; judetul, 315; comitelede, 346; feud& romäneascd, 355;yam& la, 572, 573; episcopia dela,130; passim.

Sf . Alexe, mitropolitul Kievului, icoand,654.

SI. Apostoli Petru f i Pavel, bisericd dinHui, zidità de *tefan cel Mare, 101.

Sf. Atanasie, Marea Lavrà dela Athos,Vintild \Todd' ctitor la, 165; NeagoeBasarab ctitor la, 153.

Sf . Dimitrie, mdndstire, ddruità deMihnea II, 227.

Sf.Dimitrie, episcopul Vologdei, icoand,654.

Sf. Dimitrie, din HArldu, biseria zi-dita de Petru Rare§, 186.

Sf. Dumitru, biserica din Craiova, 618.Dumitru, din Suceava, zidità de

Petru Rare§, 182; pisania, fig., 186;Ldpu§neanu li face clopotnitd, 203;pridvor inchis la, 632.

Sf. Filo fteia, mdndstire in Athos, daniila, 125.

Sf. Glzeoreze, Boto§ani, ctitoria EleneiRareq, 188.

Sf. Gheorghe Vechi, din Bucure§ti,icoand veche la, 649.

SI . Gheorghe, din Harläu, zidit de*tefan cel Mare, 100, 629; u§iledela, 637; pictura dela, 625; piatrdde mormânt la, 646.

Sf. Glzeorghe, din Suceava, ctitoria luitefdnitd, 139, 144; pisania, fig.,

140; reparata de Petru241; incdperea mormintelor la, 630.

Sf. Glieorglie, din Targovi§te, ziditä deNeagoe Basarab, 153.

INDICE 766

Sf. Glzeorghe, ora § la gurile Dundrii,405, 435.

Sf.Gheorghe, brat al DAndrii, 435Sf. Ilie, bisericd a lui *tefan cel Mare

ldngd Suceava, 98; restauratd, fig.,99, 629; pictura dela, 637; por-tretul ctitorului, 367, 644.

Sf . Ilie, mändstire la Athos, ajutordela Vladislav II, 14; dela VladCalugärul, 125.

Sf. Ilie de ldngd Podgoriana Epir,danii dela Neagoe Basarab la, 153.

Sf.loan (Piatra N.), 630; wile dela, 625.Sf.Ioan Botezeztorul, Siret, danii la, 375.Sf. Munte, danii la, 94, 96, 125, 130;

v. Athos.Sf. .Nicolae, bisericd din Scheii Bra-

sovului, 654.Sf. Niculae, din Dorohoi, zidità de *te-

fan cel Mare, 101; pictura dela, 637.SI. Nicolae Domnesc, din Ia§i, ctitor

*tefan cel Mare, 98, 624, 629.Sf. Nicolae (Mihai Voda), mandstire,

zidirea, donatii la, inchinatd la Si-mopetra, 7, 302.

SI. Nicolae, din Poiand (Pobrata),mdndstire, 483; sate ale ei, 489.

Sf. Nicolae, din Rddduti, vechimea ei,616, 628.

Sf. Nicolae elari, bisericd, 546.Sf. 1Vicolae Tabacu, bisericd, 546.Sf. Pantelimon, mdndstire la Athos,

ajutatd deVladTepe§,49; deVlad Cd-lugdrul, 125; de Radu cel Mare,132.

Sf. Pavel, mdndstire la Athos, NeagoeBasarab face imbundtAtiri la, 153.

Sf. Saga, mandstire, Mihai Viteazulli intdre§te mo§ii, 286.

Sf. Sofia, din Constantinopol, 617;comparatd cu mAndstirea Curtea deArgq, 153.

Sf . Treime, bisericd in Siret, vechimeaei, 616, 628.

Sf. Troitcl, mandstire (Radu Vodd),din jQS de Bucure§ti, zidità de Ale-xandru II, 225.

www.dacoromanica.ro

766 ISTORIA ROMANII.OR

Sf. Vartolomeu, bisericd in suburbiaBravovului, arsd de Tepe, 45.

Sfetagora, danii ale lui Neagoe Basa-rab la, 153; v. Athos.

Sibiiu, asediat de Turci, 9; vechimea436; scatun sdsesc, 416, 447; majori-tatea populatiei, sdseascd, 458, 553;vedere, fig., 438; importanta lui, 541;vevti despre Radu dela Afumati, 143;le multumevte pentru mevteri, 678;socotelile oravului amintesc moartealui Vlad Calugdrul, 125; refuzd peSzapolyay, 173; Mihai Viteazul la,279; rdscoald Impotriva lui Mihai289; ovti muntene In ajutorul luiMihai Viteazul la, 291; monetAriadatd Cav. Teutoni, 4; catechismulluteran dela, 602; tipografie la, 608;obiecte de pret lucrate la, 678, 684;drum prin, 552, 553; furnizeazd clo-pote pentru Tara Romdneascd, 548;turnul oravului reprodus, 679; tur-nuri de apdrare, fig., 536; Mihneacel Rau ucis la, 149; mormantullui la, 149; cetate la 1241, 436;tinutul, prAdat de Vlad Tepe, 45;passim.

Sibieni, ajutd pe Vlad Tepe, 14, 119;raporturi Cu Radu cel Frumos, 118;stäpâni pe Alma, 118; vevti delaVlad Cdlugdrul, 124; relatii Cu Raducel Mare, 128, 132; legdturi cuNeagoe Basarab, 686; le serie Mih-nea cel Rdu, 145; raporturi cu PetruRarev, 175; cu Ferdinand de Austria,1 75 ; Pdtravcu cel Bun le cere unmedic, 218; passim.

Sidachmet, han tätdrasc, fiii lui, 30.Sighetul Maramurefului, pravild bise-

riceasa la, 490.Sighisoara, ora, 437; prddatd de Turci,

8, locuitd de Savi, 458; monetdrialui Vlad Dracul la, 558; drum prin,553; cetate la 1241, 534; refuzd peSzapolyay, 173 ; pribegi moldoveni la,142; scaun s'asesc, 414, 446; passim.

Sigismund, fiul lui Cazimir, 75; pre-tinde domnia Moldovei, 77; la Cos-min, 114; relapile Cu Bogdan III,136.

Sigismund, regele Poloniei, Alex. LA-puvneanu li jurd credintd, 195.

Sigismund, regele Ungariei, ajutd peMihail I, 2, 6, 8; campania Impo-triva Turcilor (1428), 4; alianta cuDan II, 3; ddruevte domeniul Hu-niedoarei lui Voicu, 34; zdlogiri luiIancu de Huniedoara, 38-40; asu-pra religiei nobililor, 315; asediazdcetatea Neamtului, 521; relatiile cuMircea, 359.

Sinj, localitate In pärtile Cetinei, undese judecau Vlahii, 338.

Silistra, pavaläc, Mohamet pava (IliavRarev), pavd de, 191, 571; pavd din,Cu oastea In Tara Rom., 275.

Silistra, ora, cetate, vechimea, po-sesie a patriarhiei de Constantino-pol, 3, 10, 435; atacatil de Mihalcea,263, 264; passim ; v. Ddrstor.

silitrei, 548.Silva.Ful de sus, mandstire reved. epi-

scopald, 325.Sima, vistier, ucis de *tefdnitd, 142.Sima, sosia lui Stroe Buzescul, 301.Sima, pdhdrnicel, vinde satul Glo-

deni, 504.Simeon din Loze, 511.Simeon, egumen, 572.Simeon, monahul, o lucrare a lui imi-

tatd, 583.Simeon MoQilá, fratele lui Ieremia,

296; Buzevtii de partea lui, 292;proclamat domn al Munteniei dePoloni, 291, 292; numit domn deTurci, 291; izgonit din Muntenia,296; lupte cu Buzevtii, 292, 297.

Simion Dascedul, cronica lui desprePetru II, 26; despre stefan cel Mare,115; despre Ltipuvneanu, 194; v.Gr. Ureche.

Simion, parcdlabul Bistritei, 591.

www.dacoromanica.ro

Simion, pargar la Tg. Neamt, 445.Simopetra, indndstire la Athos, ajutatgi

de Radu Paisie, 169; de AlexandruII, 225; metoh al ei, 302.

Sinadin al alpitanului, socrul lui La-iotd, 121.

Sinai, muntele, mdastire dela, aju-tata de Neagoe Basarab, 153; deAlexandru II, 225; passim.

Sinaia, muzeul din, 671.Sinan-pa,sa, numit vizir, 243; luptele

Cu Mihai Viteazul, 264, 268, 271,305; destituit, 271 ; portretul lui,fig., 265.

Sinat, boier moldovean, 465.sinere, 512; pe vremea lui Petru Rare§,

515.Sionul, templul, comparat Cu mdn.

Curtea de Arge§, 153.Siracu, targ, majoritate aromanesc, 340.Siret, ora, vechimea, populatia, 41±3;

Saqi la, 455; pargari, staro§ti, §ol-tuzi in, 448, 462, 488; pecetea, 1±61;ddruit Rimgailei, 443; ddruit dePetru Aron doamnei Marinca, 30;episcopatul catolic din, 434, t43;Sf. loan Botezdtorul, bisericd din,375, 628; drum prin, 552; vamd la,573; passim.

Siret, rau, pod peste, 551; sat pe, 500;drum pe valea, 552; armata luiMateia§ inainteazd pe valea, 57;lupta dela apa, 177; mori pe, ddruitePutnei, 91; passim.

Siria, ortodoc§ii din, ajutati de NeagoeBasarab, 154; descoperiri de ora§e,435.

Sixt IV, Papa, scrisoare cdtre Stefancel Mare, 67.

Skender, beg dundrean, expeditie inArdeal, 121, 122.

Slavi, 346; de nord, imprumuturi dela,386, 470, 560; de sud, 646; rolullor In formatia poporului roman,581; liturghia in limba lor, 582.

Slatina, ora, numele, 439; drum pe la

551; luptd la, 162; vama dela, 436,571, 573; brani§tea dela, 364.

Slatina, mändstire, zidità de Ldpu§-neanu, 202; fig., 202; gropnità la,630 ; pridvor inchis la, 632; cruci dd-ruite la, 683; scaun domnesc la, 672.

Slavonia, recunoa§te pe loan Sza-polyay, 331; banul de, 555.

exploatdri de sare, 542.Slcitioare, boierii din, 218.Skitioara (Valcea), biserica ridicald de

Ecaterina Doamna, 227.Slatioara, sat, cumpdrat de Teodosie

banul, 306.Sletvitesti, sat, 304.Slcbozia, sat, 579.slobozii, avantajii, 578-579.slobozie, pe Bistre, obligatia locuito-

rilor, 511.slobozia, Moldova (1453), 544.Slovenia, 339.slugi domnesti = dregeitori, 377.slujbele », 366.slujitorii, 58; v. curteni.Smaranda, sosia lui Mihnea cel Rdu,

149.Snzedorova, cetatea de piatrd ridicatd

de Stefan cel Mare la Roman, 526.Snagov, man. ctitoria lui Vladislav II,

14; traditia despre zidirea ei, 50;vechimea, 616; wile dela, 13, 671;addpost pentru familiile boiere§ti, 49;inchisoare, 496; tipografie la, 619;obiecte descoperite in sdpdturile dela,658-60, 678-80, 657, 676; daniila, 125, 566; privilegii, documenteale, 380, 477, 561; passim.

Sneatin, sat, al episcopiei Vadului, 325.Sneatin (Sniatyn), ora § in Polonia, 28,

80.Scares, sat, al episcopiei Vadului, 325.Sobieski, regele Poloniei, 138.Sobraneti, sat In jud. Tetinei, 412.Soci (Schotz), lupta dela, 60, 61, 118,

516; izvoarele, despre uptd, locali-zare, rezultate, 61.

INDICE 767

www.dacoromanica.ro


Socol, logoftit din Baia, 466, 505.Socol, pdharnic, cdsdtorit cu fiica lui

Mihai Viteazul, 299.Socol, vornic, la Liov, 218; trece cu

vistieria lui Pdtra§cu cel Bun InArdeal, 218; exilat la Rhodos, 219;fnnecat, 219, 221.

Socol Radu, fiul vornicului Socol, gine-rele lui Mircea Ciobanul, 221.

Socoteni (Dolj), bisericd de lama, 613.So/i1, v. Sonca, 22.

of ia, tarina, soacra Olenei, fiica lui*tefan cel Mare, 107.

Sofia, ora, 10, 39, 63, 272; atacatd dehaiduci i Sdrbi, 264

Sofronia, monahia, Doamna Stana alui *tefänità, 144.

ogoino, In fostul judet de Band, 399.Sohodol, pârdu, 398.Soliman Hadcimbul, la Vaslui, 62-67,

119; la Räzboieni, 69.oliman Magnificul, la Mohdcz, 161;rdzboiul cu Perqii, 178; expeditia InMoldova, 178, 432; pune domn pe*tefan Lacustd, 179 ; relatii Cu PetruRare§, 180; intrd In Buda, 161, 181;sprijind pe Ioan Sigismund Szapo-lyay, 195; intervine pentru retro-cedarea cetatilor moldovenelti, 196;cucereqte cetatea Szigetvár, 334.

Solnoc, drum pe la, 552.Solnoc, comitat, Intindere, 415.Solnocul dincluntru, comitat, 327; Sol-

nocul de mijloc, comitat, 327, 414;fritinderea, 415.

-Solomon, regale ludeilor, 153.Solon, 295..Sommer, relatii cu Despot, 196; adus

In Moldova, 199.Someg, judet, 75, 304, 320, 417.Someg, rdu, 102, 416; valea, 294.Sonca sau Sofia, regina Poloniei, fiica

lui Andrei Oligmondovici, 22.Sora, sora lui *tefan cel Mare, 111.Soroca, ora, cetate, 517, 519; cdtre

TAtari, vechimea, 524; condusd de

staroste, 421; ruinele cetätii, 527;ndviilirea Cazacilor la, 241; judet,398; originea numelui, 412; cdldra§ide, 511.

$orocenii, rdscoala contra lui AronVodd, 250.

spada, In jàrile romdne, 513.Spanciog, spdtar, pribeag In Polonia,

moartea lui, 200.Spania, 262, 552.splitarul, boieria, 378; atributii, rang,

etc., 384-385.spdtdrei, subalterni ai spdtarului, 505,

506.spdnzureitoare, pedeapsa cu, 495.Spiridon, arhimandrit la Putna, pic-

teazd icoane, 654.Spiridon, episcop al Vadului, 325, 327.Spiridon, vlddicd. In Ardeal, 273.Split (Spalato), 338.Squarcialupi Marcello, carte tipdritd la

Cluj, 608.Sracimir, tarul, rudd cu Nicolae Ale-

xandru, 582.Staico, plasa lui, 424.Staico, logofdtul lui Vlad. alugdrul

catre Bra§oveni, 124, 125.Staico, fiul lui Vlad, 471.Stamate, nepotul patriarhului Ioasaf

din Constantinopole, ginerele luiMircea Ciobanul, 221.

Stamate, vtori arma, 393.Stambul, 228, 231, 565; diaci de romd-

ne0e la, 590; Radu cel Mare Infiecare an la, 127; muzeul din, 513;drumul spre, 552.

Stan, 471.Stan, aprodul, Intdriri de mo§ii, 391.Stan Breidifeanul din Peiteirlage, 360.Stan, boier, fiul Drdguletului, ucis la

1568, 224.Stan, logo:Tau' prizonier la stefan cel

Mare, 61.Stan, vornic mic, 505.Stan, vdtaf din GrAlce§ti, 506.Stan, vel spdtar, 472.

www.dacoromanica.ro

Stan, rumdn, 479.Stana, 471.Stana, mama lui *tefdnitd. Welk 139;

inmormantata la Radduti, 139.Stana, fiica lui Mircea Ciobanul, 221.

portretul ei pe scoarta unui tetra-evangheliu, 221, 680.

Stana, fiica lui Neagoe Basarab, sotialui *tefänitd, 143, 155, 649; 1-ar fiotrAvit, 143; Sofronia In alugdrie,144; inmormântata la Arge§, 155.

Stana, sotra lui Radu Paisie, 169.Stana, Armeancä, 457.Stanca Doamna, sotia lui Aron Vodd.

In Ardeal, 252.Stanca Doamna, sosia lui Mihai Vitea-

zul, 260; despre Andrei Báthory,282; copiii cu Mihai, 299; moartea,

Intálnirea Cu Theofana, 299-ddrue§te un sat man. Sf. Nico-

lae, 302.Stanciu, egumen In Fdgdra§, ddruit de

Mircea cel Bdtrán, 322.Stanciu, Ponici, boier al lui $tefan cel

Mare, parcalab de Cetatea Alba,108, 109, 514.

,Stanciul, logorátul, executat de Mih-nea II, 232.

Stanciul dela Glogova, cumnatul luiBasarab cel Tândr, 123.

.Stanciul, postelnicul din Crasna, 506.,Stanciul, vistier, 460.Stanislav din Vronova, lefegiu la Ilia§

Voevod, 509.Stanislav cneazul, mo§ia lui scutitd de

ddri, 578.Star Chiojd (Prahova), bisericd de

lemn, 399, 613 ; infdti§area ei, fig., 614.staroste in Moldova, 421.Stavrinos, vistier, poema In versuri,

despre Mihai Viteazul, 588-589;comparat cu Palamed, 589.

Stdnefti (Vdlcea), bisericd, zidirea ei,169, 647, 621.

Tdtarii bdtuti la, 264.Sainigeanii, sat (Tecuci), 407.

INDICE 769

Stängaciu Mihail, boier, 413.stdnjeni, ocinele se socoteau In, 474.Steanche, baltd, 564.stegar, cel ce poartd steagul cetei,

506, 509, 516.Steagul lui ,,Stefan cel Mare, 664-666;

fig. 665.Stejcireanii, sat, 388.Stiria, cutite de, 548.Stoboreanii, sat In tinutul Horincei, 408.Stoenegti, sat, 269, 532.Stoian din Scibiceu, megia§ii lui, 360.Stoian, spcitarul, 471.Stoica, 471.Stoican, slugd a lui Mihnea cel Rdu,148.Stoica, un fecior al lui, 587.Stoica, zugrav din Targovi§te, 652.Stoica Arma...sul, trimis la Bra§oveni,393.Stoica dela Strdrnba, sau

vistier, apoi postelnic In sfatul luiMihai Viteazul, prime§te dela Mihaiproprietdti, 285; In solie la Rudolf II,279, 301; cumpdrd Loloè§tii in306-307.

Stoica, fiul lui Ivan, 363.Stoica Ludescu, cronica despre rds-

coala lui Rada Popa, 227; interca-leazd In cronica lui pe a Buze§ti-lor, 588, 370.

Stoiceni pe Olt, sat ddruit Govorei deRadu cel Mare §i mama sa, 132.

stolnicul, boieria, 378; atributii, rangetc., 386.

Stolnicii, sat In ocolul targului Piatra,447, 464, 505.

stolniceii, atributii fiscale, 386, 505,511; breasld fiscald §i militard, 506.

Storojineb sat pe Siret, dat boieruluiPetru de Roman II, 23; judet, 453.

straja, slujbd., 569.Strassburg, 50; semnul me§terilor din,

632.stratornicul sau postelnicul, atributii,

etc. , 387-388.Stravico, localitate pe härtile medie-

vale, 432.

www.dacoromanica.ro


strdjeri, locuitori de margine, paza latrecnori spre Ardeal, 509-510.

Straosti, sat, 405.Strdmtura, comund, cnezatul, 315.Strlimba Fizesului, mdndstire, 322.Strehaia, banul la, 379.Streiu, biserica din, 318; fig., 319;

cea mai veche, 616; pictura din, 639,Stroe, din Chiojd, 360.Stroe vornicul, viclean, 393.Stroe, stolnicul Buzescu, rdnit, 588;

scapd pe Mihai Viteazul dela moarte,588-589.

Stroe, boier, se revoltd impotriva luiRadu Paisie, fugar in Ardeal, 167;lupta cu Radu Paisie, 167.

Stroici splitarul, impresoard proprietdtif493.

Strigoniu, 316.Strykowski, caldtor polon prin Moldova,

595.Strugalea, mändstire, 439; sat al ei

scutit de ddri, 578.Struma, räul, 205.Studina Mesteac'di, sat donat de Mihai

mamei sale, 259.Studiniia Barbului, donat de Mihai

mamei sale, 259; däruit de ea mAnd-stirii Cozia, 299.

Studinila lui Hamei, sat donat deMihai Viteazul mamei sale, 260.

Suceava, originea numelui, 410-411;cetate, 517; ridicarea ei, 526; ase-diatA de Mahomet II, 70, 526; deAlbert, regele Poloniei, 77, 109, 526;reparatii ulterioare, 526; Cornea por-tarul de, 179, 207, 395; *tefan Voe-vod presteazd jurdmänt regelui Polo-niei, 18; Luca Arbore, pArcdlab la,109, 139; Läpusneanu instalat la,195; Iacob Heraclid in, 197; DespotVodd ucis de Toma la, 199; Ld-pusneanu ucide boieri la, 200; sesupune lui Mihai Viteazul, 286;distrusd de Dim. Cantacuzino, 526;semne lapidare la, 632; ruinele, fig.,

444, 531; tdrg : vechimea, 444;populatia, 443-444, 455, 456; capi-tala la, 374, 443; intrarea lui $tefancel Mare in, 53; ars de Turci, 74, 123;pärgarii, soltuzii, starostii, 449, 462,463, 489; voitul Armenilor, 456;case in, 559; drum prin, 552; oco-lul, 363; vama la, 444-446; vamacea mare la, 452, 573; tinut, 91;globnicii dela, 462; mitropolia din,30,danie delaAlexandru, 29, 90; adu-cerea moastelor Sf. loan cel Nou la,583; biserica Sf. Gheorghe din, re-paratii si adaose de Petru $chiopul,

243; Elena Rares zideste VA's-cresenia in, 188; Biserica Sf. Ilielängd, 629; medic la, 113; räul,411; aproape de värsarea ei, 551;passim.

succesiunea la tron a domnilor romdni,368-370.

Sucevila, mandstire, ctitorie a Movilestilor, 255; biserica mAndstirii, fig.

244; in interior fig. 245; aco-perdmänt de mormânt al lui Iere-mia Movild, fig., 256; aer delaIeremia Movilä, fig., 670; picturedela, 632, 639; frescd ext erioardfig., 642; frescd dela, fig., 644;pridvor inchis, 632; mormintelelui Ieremia si Simion Movilä,fig., 254; tabloul ctitoricesc, 645;miniaturd pe un evangheliar dela,reprezentänd pe voevodul mun-tean Alexandru (1568-1577), 656;passim.

Sudia, district, in poses. lui Iancu deHuniedoara, 39.

Suedia, Despot in, 196.Suha Mare, päräu, basinul ddruit Ind-

nästirii Voronet de $tefan cel Mare,91.

Suhului (topic), 407.Suhodolu, sat (Bacdu), 410.Sularul, sätenii din, merg la Alba

Julia, 307; se räscumpArd, 478.

www.dacoromanica.ro

sulgiu, dare pe vitela taiate, 392.sulgerul, atributii, etc., 392.sulgerei, 392.Sulina, 405; vechimea, 435.Surduc, mo§ie a lui Stanislav cneazul,

578.suzeranitatea turceasca, 565.Svetoslav, tar bulgar dela Tarnova, do-

ming Maurocastron, 429.Sviatostav (972), la Silistra, 435.Sviercevski, hatman cazdcesc in oastea

lui loan Vodd Viteazul, 210.yntagma lui Matei Vlastares in Mol-

dova, 490.Szapolyay, dinastie, 217; loan Sza-

polyay voevod al Ardealului, 330-331 ; proclamat rege al Ungariei,.331; cOsAtorit cu Isabella, fiica lui.Sigismund, regale Poloniei, 330;a.juta pe Radu dela Afumati, 159;luptele cu Ferdinand de Austriapentru stdpanirea Ardealului, 168-180, 331; legdturile cu Petru Rare§,cu Turcii, etc., 168-180 ; vdduvalui Isabella, 181, 189; prime0e aju-tor dela Moise Vodd, 163; moartea,331; re§edinta, 376; passim.

Szamoshazi, cronicar ungur, 261; des-pre Sarbii §i Bulgarii strdmutati inTara Romaneasca de Mihai Vitea-zul, 275; asupra micärii iobagilorpe vremea lui Mihai, 285.

Szegedin, 330.Székely Mihail, calugär minora des-

pre t'aria de credintä a ortodocOlor,325.

Székesfejervdr, localitate, 331.Szigetvdr, cetate la Nord de Drava

cucerita. de Soliman Magnificul,334.

Szilagy Mihail, cumnat cu Iancu deHuniedoara, comandantul Belgra-dului, 41; sustine candidatura luiMatei Corvin la tronul Ungariei, 42.

Szildgy Elisabeta, sotia lui Iancu deHuniedoara, 42.

INDICE 771

$abla, cap, 432.&ndru Bora, parcalab de Chilia, 456.5S'andru dela Dorohoi, 449.,,Sandru dela Hotin, 453.$andro din Rufi, 448.

cindru dela Tudora, 471.yS'apte Turnuri, Mailath inchis la, 181.

fräncefti o, 547.fatrarul, atributdi, 392.,cirpe Cozma, postelnicul, frunta§ul

opozitiei lui Stefanitä, 145.,,Schei, suburbia Bra§ovului, Bulgarii

din, asimilati de Romani, 458; bise-rica SI. Niculae din, 284, 654;donatii dela urma§ii lui Mihai Vitea-zul, 404.

targ (Roman), vechimea, 448;pecetea, 462; biserica din, atribuitàlui Stefan cel Mare, 102; lupta dela,74, 586.

Seghive, protopopii din, sfintesc bise-rici, 326.

.Yehabedin, beglerbegul Rumeliei, 9;bAtut la Poarta de Fier, 40.

sSeitanoglu Cantacuzino, 222; v.Mihai Cantacuzino.

&timbal., sat, 267; lupta dela, 282,327; lupta dela, figura, 280.

sSendrea, cumnatul lui Stefan ce! Mare,70; zidqte biserica din Dolhe§ti,102; in lupta dela Ramnic, 109.

ygepenif, tara, restituitd Poloniei, 19.sSerb, tatal lui Voicu i bunicul lui

Iancu de Huniedoara, 33.sS'erban, banul, revolta contra lui Radu

Paisie, 166.,erban Cantacuzino, 384.sSerban, diacul, tipograf, 606.&rban, fiul lui Coresi, tipograf la

Bra§ov, 601, 604.&rban, vataf de Tg. Jiu, 506.serbii, in Transilvania, 292; sarcini

fiscale, 309; obligatii fa-1A de pro-prietari, 310-311; obligatii mili-tare, 311-312; situatia lor dupO1437 i dupa 1514, 313-314; ras-

www.dacoromanica.ro


coala din Banat, 314; räscoala din1599, 314.

.5ercaia, sat, nimicit de oastea luiTepe, 46; ocupat de Radu ce! Fru-mos, 118.

sS'erpdtefti, lupta dela, 221, 301; Täta-rii pänä la, 264.

sS'ipote (Ia§i), lupta dela, 195.ircluli, sat, donat mänästirii Putna,411

yS'iria, ocupatà de rasculati (1514), 312.,54cduti, sat, donat de Stefänitä lui

Ion Turcu vistierul, 505.§'iftov, ciocniri de o§ti la, 159, 161.gleauri = drumuri mari, 550.4Fofranu1 6, 85, 548.$oimuf, comunä, donatá de regele

Albert fratilor Iancu §i. Ion de Hu-niedoara, 38; regiunea, 323; ocupatde rdsculati, 312.

$oltuz, atributii fiscale, judecAtore§ti,459-461; judecata lor, 488; deVaslui, de Barlad, 567.

,yS'omuz, apa, 392.yStefan Bdthory, v. Bdthory St.sS'tefan banul, ridicA mänästirea Buco-

vdt, 621.sS'tefan cel Mare, fiul lui Bogdan II,

In actul de legämänt fati de Iancude Huniedoara al lui Bogdan, 26;pribeag, 28; insemnätatea domniei,52; titlul sdu, 356; luptele Cu PetruAron pentru domnie, 53-55, 59;relatiile cu Polonii, 55; atacul Chi-liei, 49, 55-56, 57; ia Hotinul, 56;lupta dela Baia, 57-59; pradd inArdeal, 58; relatiile Cu Turcii, 59,71-72, 122, 127, 366; luptele cuMuntenii, 59-60, 62, 70-73; con-flictul Cu Radu ce! Frumos, 117, 129,374; arderea Brdilei §.1 Ialomitei, 60-61 ; la Soci, 60; Cursul Apei, 61,115; instalarea lui Laion, 61-62,118, 119; impotriva lui, 119; ajutàpe Tepelu§, 62; la Vaslui, 62-67;ecoul biruintei, scrisori, 67-68; so-

licitä ajutor dela cre§tini, 66; laRäzboieni, 67-70; instaleazä. peTepe q domn, 70, 119; ocupà Ca-ciuna, 123; lupta dela Rämnic,instalarea lui Vlad Cdlugärul, 71-72 ; pierderea Chiliei §i Cetätii Alba,72; relatii cu Polonii, jurdmântuldela Kolomea, 74, 590; cu Ungurii,73, 75; luptele Cu Polonii, 76-84;reluarea raporturilor cu Turcii, 74-78; viata economick privilegiile co-merciale date Liovenilor, 84-85,573; Bra§ovenilor, 85-86; relatiicu Bistrita in timpul sdu, 86-87;mitropoliti 0 episcopi in timpul Om,88-89; familia lui Stefan, 105-108; Bogdan, fiul säu, 368; Petru.Rareq fiul Om nelegitim, 171, 175;marii dregdtori ai lui, 108-112,381-382, 385, 388, 392, 395;dregAtorii mici sub el, 389-395;inainte de moarte, 112-114; rep-dintele lui, 375; confirmäri de pro-prietati, 483, 562; scutiri, 567; pen-tru slobozii, 579; danii in pustiu,363; proprietäti, 364-365; drumurimai insemnate pe vremea lui, 552;transactiile sub, 556; comandä säbiila Genova, 548; ctitoriile, 89-105;intemeiazA mänästirea dela Vad §ipe egumen 11 face episcop, 324; bise-ricile lui, 624; stilul lor, 624-626,628-630; cele mai vechi picturide pe vremea lui, 637; chipul luiIn tablourile votive, 646; coroanalui, 367; s'au lucrat icoane in timpullui?, 652-653; evangheliar scris dirkporunca lui, 655-656; portretullui pe evangheliarul dela Homor,fig., 53; tesäturi dela, 661-669;ripida dela, fig., 677; clopotul delaBistrita, fig., 549; evangheliare dela,681; cruci dela, 682; ddrue§te TA-tari, 483; pedepse§te Cu moartea,495; pravila scrisä la porunca lui,490; plata capului sub,500; cumpärä.

www.dacoromanica.ro

o vie la flarlau, 456; un sat, Glo-deni, 504; mare§te hotarul Baria-dului, Pietrei i Vasluiului, 463464 ; cronica lui scrisa In nemte0e,luptele lui acolo, 586; cantecul luiIn Moldova, 595; moartea, perso-nalitatea, 112-114; piatra de mor-mant a lui dela Putna, fig., 113;bibliografie, 115-116; passim.

sS'tefan cel Sidra, regele Ungariei, 418.sStefan Deiriescu, jura cu brazda In

cap, 493.Stefan Dufan, 582.te fan, fiullui Petru *chiopul cu IrinaBotezata, numit domn, 243, 287;uns domn de Mitropolitul GheorgheIn Suceava (1589 Dec.), 243; cufatal sau In pribegie la Bolzano, 246;dupa moartea tatälui sau trece laInnsbruk, 248.

'te fan Letcustii, fiu natural al luifan cel Mare, 108, 112; pretendent,177, 178; domn, 179; nemultume§tepe boieri, 179; ucis, 179; monetadela, fig., 179.

§. tetan I Mufat, 369; re§edinta luí,374, 506, 521.

sStefan Olahul, tata]. lui Niculae Olahul,315.

sS'tefan, pitarul, Inteo misiune, 394.Stefan Bares, fiul lui Petru Rare§,

domnia, 191-192; politica in Ar-deal, 191; inclina catre Ferdinand,191; intra cu Turcii In Ardeal, 191;persecuta pe Armeni, 191-192; ucisla Tutora, 192; mormäntul lui, 192;numele lui pe un pomelnic, 191; co-manda Bistritenilor doua radvane,545; passim.

sS'tefan Racan, fost hatman, prinde peAron, 252; tratat cu SigismundBáthory i Mihai Viteazul, 252; inajutorul lui Mihai contra Turcilor,253, 270; inlocuit de Ieremia Movila,253, 272; moneta dela, fig., 252.

Stefan Surdul, fiu nelegitim cu o Sa-

INDICE 773

soaica al lui loan \Toda Viteazul,214; ja domnía, 234; mazilirea, 234;condus de Turci sa ia tronul Mol-dovei, 252; tanga Silistra, 263; do-cument dela 480; passim.

,5tefan Tomfa, hatmanul, comploteaza_Impotriva lui Despot, 196, 199; ucidepe mercenarii acestuia, 199; omoaracu buzduganul pe Despot, 199; seproclama' domn, 200; cere conf ir-marea dela Sultan, 200; alungat deLäpu§neanu, fuge In Polonia undee ucis, 200; poruncd dela, 561.

Stefan Urof, ruda cu Nicolae Alexan-dru, 582.

sS'tefan, un oarecare, la inchisoare, 389.sS'tefan Voevod, fiul lui Alexandru cel

Bun, 399; domne§te In sudul Mol-dovei, cu Chilia i Cetatea Alba, 19;uneltiri contra lui Ilia, 17; fugo InTara Romaneasca de unde cu ajutormuntean ocupa tronul, 17; lupta cuIlia§, 18; re§edinta la Vaslui, 375;juramant de credinta Polonilor, 18,19; se Impaca cu llia, 20, 452;ridicarea lui Petru impotriva-i, 20;iar4i condominium, 20, 21; reln-noirea juramantului de credinta ca-tre regele Poloniei, 21 ; Intelegereacu Cazimir al Poloniei, 24, 356;omorlrea lui de catre Roman, 20;mormantul lui la manastirea Neam-tului, 21; piatra de mormant delaNeamt, fig., 22; titlul lui, 236;catre dregatori, 358; dregatori pevremea lui: pivnicerul, camara§ul,aprodul, 392; darue§te Mari, 4,83;tntare§te loc, din pustie lo, 492; con-firman, 562; -ajuta mänastirele, 21;scutiri, 566; mama sa omorita de

17, 20; doamna lui darue§te3 cantare de icre negre anual mana-stirii Neamtului, 542 ; passim.

sS'tefan Voevod fi comite de Ugocea, 415_yStefan Zugravul, 465, 646.Stefanit fi Ihnilat, fabule indiene, 597:

www.dacoromanica.ro


fiul nelegitim al lui BogdanIII, 139; domnia, 139; relatiile CuPolonii, 139-142, 175; cruzimile lui,uciderea Arbure§tilor, 142; raportu-rile cu Ungurii, 142; subsidii delaLudovic II, 143; lupta cu Radu delaAfumati, 143, 161; familia, 144;tatä lui loan Vodg Viteazul, 208;moartea, 143; pictura exterioardsub, 639.

1,Stefeinescu I. D., analizeazä picturiledela Streiu, 639.

4tefilnesti, tärg pe Prut, ars de Poloni,136; Tatarii pradd la, 137; Tdtariibätuti la, 178; mgrimea lui, 449.

-.Stefeni, sat, pe Neajlov, lupta dela,158, 162.

sSteful, frate cu Cernat ploscarul, da-ruit de Petru Voevod (1448), 407.

voevodul Ardealului, confirmdtratate, 359.

yS'tibor Hodco, boier moldovean sub*tefan cel Mare, 108, 456.

yStilbicanii, sat da'ruit de *tefan celMare mgngstirii Voronet, 91.

lije, 493.$tiubeia, sat in Mehedinti, 478.

fugubind 496..,Sumla, 10....Furnan din Curte, vinde mo§ia, 555.

Taha *, 655.taler de argint, descoperit la Coveiu

(Dolj), fig., 684.talion, 500.Tamaf , boier moldovean, 456.Tamaf Ciomdrtan, 278.Tams, §oltuz din Trotu§, 447.Tamdfeftii, sat fost In judetul Jale-

§ului, 398.Tamdrtasing, sat, 500; 'Mari din, 483.Taranewski Andrei, despre oraqul Tul-

cea, 435.Tarasie, episcop al Vadului, 325.Tarasie, episcop al Romanului, la sf in-

tirea Putnei, 88, 91.

Tarasd4i, sat pe Prut, *tefgnitg bateo ceata de Turci la, 143.

Tarlo loan, stegarul Liovului, BogdanLgpu§neanu voia sà ja in cgsatoriepe fiica lui, 207.

Tarnowski, asediazg Hotinul, 178.Tatos, stgpän la Silistra, 435.Tatul, mare ban, 160, 175.Tdzklu, mangstire, 448; aspectul ei

arhitectonic, 624; *tefan cel Mareconstrue§te o noug bisericä la, 89, 93;danii la, 93, 464; u§a bisericii dela,671, fig., 626.iatul kmnelor la pddure, obligatie, 366.

tdierea buzelor, 495.tdierea capului, 495.tefierea limbei, 495.tclierea nasului, 369, 495.tetierea urechilor, 495.Tälmaciu, intalnirea armatelor lui Mi-

hai Viteazul la, 279.t'dmdia, 548.Tilmdfeni, loe pe Siret, luptg Intre

Bogdan qi Alexgndrel la, 25.Tánasá Ferial, hotarnica, 494.

rdsduti, sat pe Prut, *tefänita batepe Turci la 143; Petru Rare§ batepe Poloni la, 176.tari, In Crimeia, 556; ngvala din1241, 436, 534; atacg. Moldovaodatà cu Mohamet II, 68, 137, 140;bgtuti la Ciuhru, 140; bgtuti de*tefan cel Mare la Lipinti, 60;ba'tuti la *tefäne§ti, 178; atacdOradea-Mare, 276; bgtuti la satulPutineiu de oastea lui Mihai Vitea-zul, 264-265; pradd In Muntenia,272; prad'a' In Moldova pe timpulcondominiumului Ilia i *tefan Indoug ränduri, 21; alte prazi, In tim-pul lui *tefan cel Mare, 60, 86, 72;pradg In Polonia, 81; Läpu§neanuajutä pe Poloni Impotriva lor, 195;au ordin dela Sultan sg-1 ajute peLdpu§neanu ia domnia, 200;Impotriva lui Ion Voda Viteazul

www.dacoromanica.ro

212; la Cahul, 214; prada Ingro-zitor Moldova, 214; stäpani laMaurocastron, 429; stapánesc Ba-badagul, 435; passim.

Tatari, robi In Moldova, originea lor,483-484, 470; domnesti la Neamt,97; la Baia, 483.

Tatarii, sa,t, 488.Tatarul, munte (Gorj), 500.Taut, logofatul, a doua solie la loan

Albert, 77; zideste biserica din BA-linesti, 102, 105, 111, 634.

Tdmburegti, rumäni din, 472.Tdmpa, munte, 638.Tdnganul, manastire (Ilfov), mormán-

tul lui Radu eel Frumos la, 119.Tdrgovigte, oras, numele, vechimea,

439; pargarii din, 460; negustoriarmeni In, 457; Sasi la, 454; GreciIn, 457; rumfini oraseni In, 484;resedinta domneasca, 272, 371 ; rese-ding metropolitana, 130; Mitropoliaveche ziditä de Neagoe Basarab,618; terminatä de Petru Cercel,229; biserici zidite In, de NeagoeBasarab, 153; Biserica Domneascadin, de tip constantinopolitan, 618;mitropolitul din, are puteri asupraArdealului, 267, 327; PatriarhulNifon o päraseste, 130; sinodul dela,pentru organizarea manastirilor,302; donatii blsericii catolice din,304; cetate, castel (1476), 533; pa-lanca ridicata de Turci (1595), 529;533; lupta dela, 157, 162; asediuldin 1595, fig., 270; asediata deMihai i aliati, cucerita, 269; cartitiparite aici, 599, 601-602; vamala, 573; passira.

Tdrgovigteni, la refacerea cetätii Poie-nari, 530-531.

Tdrnava-Mica rau, 75, 533;cetate, vechimea, 418, 436, 533.

Tdrnava-Mare, oras, drum pe la, 553.Tdrnava-Mare, judet, comitat, 414;

originea numelui, 418.

Tdrnava-Mica, judet., 419.Tdrggorul, oras, 442; Intemeierea, 440

441; biserica lui Tepes In, 50,450; resedinta domneasca, 374;drum prin, 551; vama la, 440, 573;Stefanità prada pana la, 143; ori-ginea numelui, 440.

Tdrgul Bengai, tot una cu rargul Gi-lortului, 440.

Tdrgul-de-Jos (Romanul), 84, 448.Tdrgul-Frumos, tärg, mentiune docu-

mentara, 450-451; Biserica Dom-neasca din, ctitoria lui Petru Rares,187, 191; pietre de ceara dela, do-nate de Stefan cel Mare la Pobrata,97; mosie In hotarul, 364; hotarulsalt micsorat de Miron Barnovski,463; resedinta tinutului Carliga-tura, 411; varna, 451.

Tdrgul Gilortutui, 440.Tdrgu-Jiu, 506, 551; mentiune docu-

mentara, 439, 440; morile din, con-firmate mandstirii Tismana, 440;mosia orasului, 364; lornicul de,462.

Tdrgu-Ocna, 447; exploatari de sare,542.

Tdrgul-Putnei, 446; drum prin, 552.Tdrgul-Sarata, disparut, mentiune do-

cumentara, 454.tdrgovegi, din Dorohoi, 493.Tciaka, fiul lui Nogai, 429.tebenca, 547.Tecuciu, judetul, originea numelui,

407; oras, mentionat documentar,452; ocolul, 452, 464; condus destaroste, 421; Unguri acolo, 454;drum prin, 552; vama la, 85, 452,573.

Tecuci, parau, 407.Tecuci, sat In Teleorman, 407.Teki, fiul lui Nogai, stapäneste la

Isaccea, 435.Tekucze, sat, In Carpatii Padurosi, 407.Tekucila, sat In Bosnia, 407.Telciu, sat, 322.

60

INDICE 776

www.dacoromanica.ro


Teleajen, cetatea, de lema i ~kit,asezarea, 532; parcalabi tdiati de*tefan cel Mare, 532; arsd de *tefancel Mare, 62, 119, 423, 532; drumulTeleajenului, 403, 551, 572;441, 532; passim.

Telega, exploatári de sare la, 542.Teleorman, judetul, originea numelui,

405; plaiuri In, 510; drumul prin,551.

temoare, cuvant In textele vechi bise-ricesti, 593.

Teoctist, Mitropolitul Moldovei, sfintitla Ped, 582; unge Domn pe *tefancel Mare, 53, 88; semneazd. un actde credintd catre Cazimir, 55; lasfintirea mAndstirii Putna, 91; in-mormantat la Putna, 88.

Teoctist, episcop la Roman, 89.Teodor, diacon, fiul lui Mdrisescul,

serie evangheliarul din 1493, 655.Teodor, episcop ortodox la Ineu, 326.Teodor Grecul din Sit' meni, 492.Teodor, logofdtul lui Petru Rare, zi-

deste biserica mdndstirii Homorului,188; biserica lui dela Homor, fig.,187, 585.

Teodor, postelnic, 112.Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab

Domn, 155; ia domnia ca ajutorullui Mehmet-beg, 157-158; trimis laConstantinopol, 158; pe o icoand,652; invdtäturile pentru el, 583.

Teodosie, logofdtul, in sfatul lui MihaiViteazul, In Ardeal, 283; cronicaroficial al lui Mihai, 587.

Teodosie, mare ban, piere, 217.Teodosie, staret la Neamt, alcdtueste

cuvântul de lauda pentru Sf. loancel Nou, 584.

Teofan, egumen la Tismana (1531),511.

Teofan, mitropolit, patriarh al Ieru-salimului, 233.

Teofan, mitropolit, reparatii, picturi laMitropolia Moldovei, 243.

Teofana, fiica lui Läpusneanu, 205.e Terra Blacorum *, e V alachorum *, 346.Tesalia, Meteore, indndstire In, 153,

337, 340.-tetraevanglzeliul dela Vodiya, 674.Teutonii, Cavalerii, adusi de Sigismund

la Severin, Orsova, Mehadia, Al-mdsul, Ski-Petru, Gureni, Iladia,Crasova, li se dau monetdriile dinSibiiu i Brasov si ocnele din Ar-deal, 4; räzboiul cu Polonii, 16;intemeietorii, pare-se ai Cetdtii delaCalvini, 532; adusi de Andrei II

asezati In Tara BArsei, 534;passim.

Tezaurul dela Pietroasa la Moscova,_678.

Theodor, frate dupä mana cu Petrupareilab de Hotin, 189.

Theofana, v. Tudora, mama lui MihaiViteazul.

Therouanne, cetate, Despot ja partela asediul ei, 196.

Thurocz, Ioan de, 34.Tijkagov, localitate, 421.Tigheciu, codrul, 511.Tighina ( Bender), cetatea nu exista

In vremea lui stefan ce! Mare, 524;veehimea, 453; ruinele cetätii, fig.,529; raja turceascd, 179; putea firdscumpAratd de Petru llares, 200;atacatd de Ioan-Vodd Viteazul, 212,251; judetul, originea numelui, 414;vana la, 453-454, 573; drum prin,552; passim.

Tihomir, 369; a avut boieri, 377.Timon, Akos de, istoric, asupra indi-

vidualitatii politice a Transilvaniei,329.

Timis, märzac tataresc prins de vor-nicul Cardbdt, 140.

Timis, comitatul, originea numelui,420; râul, 420; originea numelui sirdspAndirea lui pe panAntul romd-nesc, 420.

Timisana, Banatul, monete In, 555.

www.dacoromanica.ro

Timisefti, 421.Timig-Torontal, judetul, 420.Timifoara, cetate, asediatà de Dósza,

313; cucerita de Turci, pasalk, 333;comitat, originea numelui, 38, 421;donat6 de Albert fratilor IancuIoan de Huniedoara, 38.

Tinod Sebastian, cronica In versuriaparutA la Cluj, 607.

Tirizis, oras vechiu, 431.Tirnavia, Biserica St. Nicolae, Nicolae

Olahul Inmormântat la, 316.Tisa, apa, 351; campia, revolutia din

1514 In, 312.Tisau, m-re, 221.Tismana, mängstire, biserica ei, ve-

chimea, 616 ; influentd sárbeasca Inconstructia el, 618; Neagoe Basarabface adose la, 153; càlugttrii dela,493; danii la: Mircea cel BätrAn,zeciuiala dela mina din Bratilov,542, 575; dela Radu cel Mare, 132,399; dela Dan I, 357; dela Dan436; dela Vlad CAlugdrul, 125;veniturile vämii dela Calafat, 364,572; scutiri, 564, 568, 569, 577;propriet4i, 475, 476, 478, 480;obiecte dela taler, t23; disc, 680;cAdelnild reprezentand un castel cutumuli, 674; condica manAstiriimoartea lui Vlad CtilugArul, 126;c6mparatie fare evangheliarul scrisla, cu cel scris la Neamt, 656; passim.

Tismana, rau, 398, 440.Ttsmana, cetate, Inainta de Matei

Basarab, 530; banul la, 379.Titesti, MArtin dela, 473.Tizoane, fiica lui Conatas dela Neamt,

437.Toader (Arbure), ucis de *tefänità, 142.Toader, boier, primeste danii, 482.Toader, logorátul lui Petru Rares cu

oaste In Ardeal, 177.Toader Pitic, primet lanii, 482..Toader, rum5.n, 472.Todor spätarul, In Ardeal, 283,

Tokay, 292; consfdtuirea de acolo siproclamare lui Szapolyay, 330.

Toktai, han al TAtarilor, 429.Toma banul, ctitor la Schitul Verbila,

169.Toma, castelan, al comitatului Cluj,

423.Tomis, cetate, oras, 430.Toma din Suceava, negustor, 171.Toma, jurat, scrisoare In româneste,

591.Toma, mare logofat, 109.Toma petharnicel, 504,Toma Turbulea, zugrav, 647.Toma vistiernicul, 505.Toma Zugrapul, 646.Tomicegi, sat, inVárit lui Costea pi-

tärelul, 395,Toporna, sat In fostul judet de Bank

399; donatà mandstirii Tismana,436.

Topoloveni, sat, jumätate din, pentrurdscumpArarea capului, 501, 531.

Torontal, comitat, aparitia i dispa-ritia, 421.

Tortorestii, sat In ocolul VarguluiPiatra, 447; dat de *tam' ce! Mareocolului tárgului Piatra, 463.

Toscana, ducele- de, detasament trimisIn ajutorul crestinilor, 262, 271, 290.

Totru.,anu, spatar, la Brapv, pentrua cumpAra arme lui *tefan ce!Mare, 87.

tragerea In eapä, 495.Traian, Imp'árat, memoriile, 594..Tracia, 10.Trandafir, cneaz din Izvorani, 566.Transilvania (Ultrasilvania), 351 ; prin-

cipat, inclividualitatea juridica, administrativl, 329, 330; dâri, ar-mata, deosebite de Ungaria, 330;conflictUl dintre. Szapolyay si Fer-dinand de Austria, 331; paec adelaOradea-Mare, »31; moartea lui Sza-pobray, 331-432; libertatea reli-gioasg, SW) Turci, 333; ce-

IND ICE 777

www.dacoromanica.ro

778 ISTORIA ROMA.NILOR

data de Isabella lui Ferdinand, 333;interventia armatei turcesti i mol-dovalahe, 333; revenirea Isabellei,333; calvinismul In, 334; Batho-restii, 334; bani In, 555; comitate,districte, scaune, 414-419; carmui-rea oraselor sasesti, 436-437; ora-ele, vechimea lor, 436-437; popu-

latia saseasca, 458; carmuirea ora-selor: Biirgermeister, Barger, 459;armata, 504; cetatile, Insemnatatealor, 517, 533-534, 538; manastirica loc de aparare, 538; bibliografie,335-336; posesiuni moldovenestipierdute de Bogdan III, 138; rese-dinta voevodului din, 376; starea so-ciaIli a Ron-idnilor In sec. XV, XVI,309-317; masuratori In sec. XVII,561; introducerea tiparului, 602;prima scrisoare In romaneste, 591;Inmultirea tipografiilor, 608; tipd-riturile slavonesti i românesti alelui Coresi, diacul Lorint, SasiUnguri, 603-605; tiparituri cu ca-ractere latinesti, 606-607, 608; bi-bliografia, 608-610; toate tiparitu-rile românesti s'au flout pana la1637 In, 603-604; viata economica:agricola, industriald, 540-543; ex-ploatarea sarii, 542; aur, 542; fa-bricate, 543-546; hartie, 545; bres-lele, 546; Indatoririle militare, 546;biserici de zid, vechimea lor, 616;de lemn, 613; passim.

Transnistria, 435.tritis,ti de petnidnt, 493.s treapdc/ venitul armasilor In Tara

Româneasca, 394, 398.Trebujeni, sat In Basarabia, 524.Trei-lerarhi, biserica In Iai, stil bi-

zantin, 617; sculptura In piatra, 620.Trei-Scaune, scaun secuiesc, 415; for-

marea sa, 418.Trembowla, cetate asediata de Stefan

cel Mare, 81; Lapusneanu proclamatDomn do pribegi la, 195.

trepetnic, 597.tretina, gloabd, 502.treti logofeet, atributii, 381.treti pitar, 395.treti portar, 391.treti sulger, 392.tributul dare Turci, 366; pe vremea

lui Bogdan III, 138.Tricala, Gheorghe zugravul din, 646.

tricessima s, 574.pretendent, la tronul Mol-

dovei, decapitat, 138; la Vaslui,151.

Triparatum, cu/egerea de legi a luiVerbticzi, 314.

Tripoli, Mihnea II exilat acolo deTurd, 229.

tripticul lui ,,Stefan cel Mare la mind-stirea Putna, fig., 653, 652.

Tristri (Ddrstor), In titlul lui Mircea,355.

Trofana, fiica lui Lapusneanu, 205.Trotufanu, logofat, comploteaza Im-

potriva lui Stefan Lacusta, 179.Trotus, judet, originea numelui, 406

407; targ, mentiuni documentare,447; asezare, 447; ars de MateiasCorvin, 57,, 447; disparut, 447;ocna de sare, 92, 447; pecetea, 447;461; populatia, 447; Unguri la, 445;varna, 447, 573; drum prin, 552;prima traducere a Bibliei In ungu-reste la, 455; rail, 406-407, 447;passim.

Tuceaiski Ylad, vornic la Tärgul Ro-man, 463.

Tudor dela Bucov, boier ucis 1568,224.

Tudor, diaconul, ajuta pe Coresi latiparirea Evangheliei In româneste,603.

Tudor, logofat din Vladeni, 505.Tudor, ruman, 479.Tudora din Trdgfor, are o fiica nele-

gitima cu Mihai Viteazul, 299.Tudora, fiica lui Lapusneanu, 205.

www.dacoromanica.ro

Tudora, mama lui Mihai Viteazul,soil cu Iane Epirotul, 259, retrasala Cozia sub numele Theofana, 299;darueste Coziei sate, 299-800; moar-tea ei, 299.

Tudora, *andru dela, 471.Tudorache, vataf za salmi, 546.Tudoran Gheorghe, ruman orasean,

484.Tudorita, fiica lui Petru cel Tanar

cu Elena Cherepovici, 223.Tukullug, v. Teki.Tulcea, vechimea ei, 435 ; codicele dela,

597.Tulciun, 435.tunari, lefegii, 509.tunurile lui loan-Vodci Viteazul, 213.Turia-Buicesti (Olt), biserica, secolul

XVI, 624.Turci, pericol pentru Principate, 1-2,

59; ajuta pe Dan, II, 2; luptelecu Sigismund, regele Ungariei, 4;exped. contra lui Aldea, 6; ajuta.pe Aldea, 7; pradd In Ardeal, 8;In Tara Rom., 8-9; luptele cu Iancude Huniedoara si cu Vlad Dracul, 10-12 ; lupta dela Cossovo, 12; dela Cam-pul Panii, 71; la Vaslui, 62-67;prada In Moldova, 62, 70-71; Inajutorul lui Radu cel Frumos, 61;contra Polonilor, 76, 79; sprijinescpe: Laiota Basarab, Tepelus, VladCalugarul, 123-126; si Tepes, 4749, 117-19; *tefan ce! Mare trageIn teapa, 586; cuceresc Chilia siCetatea-Alba, 70-72; relatii cu Bog-dan III si *teninitä, 138-143 ; cuRadu cel Mare, si Mihnea, 127128 ; sustin pe Mihnea cel Rau,145-148; legäturile cu Neagoe Basa-rab, luptele cu Radu dela Afumati,151, 157-158, 160; taie capul luiBadica, 160; relapile cu Radu Paisie,166, 169; construesc cetatea Braila,529; relatii Cu Petru si stefan Rares,175-1 89 ; cuprind orasul Tighina,

INDICE 779

524; raporturile cu Lapusneanu, 194,198, 200, 201; cu Bogdan Lapus-neanu, 208; luptele cu loan-VodaViteazul, 210-211 ; sprijinesc peMircea Ciobanul, 217-218; ajutd luiPetru *chiopul, 239; MAO de Mi-halcea, 252; rascoala lui Mihai impo-triva lor, 588-589; macelariti InIasi si Bucuresti, 271 ; Inainteazaspre Bucuresti, 267; Calugareni, 269;la Bucuresti, la Targoviste, 269; facpaldnci la Targoviste, 533; Infran-gerea lor la Targoviste, fig., 270;recunosc pe Mihai Viteazul domn InArdeal, 282; sprijinesc pe SimionMovila, 278, 291; dau ordin lui Iere-mia Movild sa intre In Ardeal, 255;asediaza Oradea-Mare, 277; cucerescCaffa, 67; cuceresc regiunea Vicinei,434; din Vidin si Nicopol vor saocupe Craiova, 291-292; lupteleCu Iancu de Huniedoara, Vara,40; lupta dela Hateg, 607; Timi-soara, pasalac, 333; sprijinesc peBáthory, 294; sprijinesc pe loanSzapolyay, 331; bat pe Imperiali,272; supun Bulgaria, 582; tributulcatre, 30, 59, 366, 577; pradati Inpadurea Onicenilor, 511; aga, ofitercomandant, 395; relatiile cu Polo-ni, 75.

Turcin4tii, sat, fost In judetml Jale-sului, 398.

Turcu Ion, vistiernicul, 505.Turda, castru, câmpie, asasinatul dela,

284, 298, 417, 589; cetate, vechimea,436, 533; comitat, vechimea nume-lui, 415, 418, 533; dieta din, asupraalegerii episcopului roman, 326 ; dietadela, recunoaste pe loan Sigismund,332; drum pe la, 552; exploatari desare, 542; hotarlrea Ungurilor la1564, 605; nobilii unguri se adunIacolo si pun la cale revolta impo-triva lui Mihai, 288-289; resedintala, 376.

www.dacoromanica.ro

78Z) ISTORIA ROMANILOR

Turnul, cetate, atacata de Mihai Vi-teazul, 272; drum spre, 551.; stapa-nit de Turci, 2; reocupat de Dan II,3; nu poate fi cucerit de cruclatiIn 1445, 1.0; avezare, 526; cuceritäde Turci, i reclamata de Mirceacel Bäträn, 528; vechimea ei, 526;nume, 439, 440; Radu Paisie retrasla, 167; vama, 572.

Turna Rofu, 279; vaina la, 573.Turnu-Severin, biserica catolica din,

61.7.

Turtucaia, cucerita de cre§tini, 1.0;arsä de armata lui Mihai Viteazul,264; vechimea numelui, 435; cetateadela, construitä de Turci, 528.

Tutana, manastire (Arge§), ctitorie alui Mihnea II, 233; stil vechi mun-tean, 621.

Tutova, judetul, originea numelui, men-tiuni, 102, 409; 408; apa, 465.

Tyras, ora § la gura Nistrului, 428429.

Tysmienica, cetate In Pocutia, 134.Tzigara Zotu, din Ianina, casatorit Cu

fiica lui Petru Schiopul, parcalabde Hotin, s'Atar, 248, 240.

Tamblac, ambasadorul lui *tetan celMare la Venetia, 68.

Tara Bdrsei, originea numelui, 351;Mircea Ciobanul navale§te In, 217;Lapu§neanu In, 196; dezastrul delaFeldioara, 173; Gritti In, 177; PetruRare§ In, 181.; de se va gasi aur In,576; impozite In, 558.

Tara de Jos (Moldova), Roman pre-tendentul patrunde In, 1.38; vin din,550. .

Tara Hayegului, 164.Tara Romdneascri, Muntenia, Transil-

vania, Vla§ca, etc., 4, 6, 9, 345-348;§i Moldova, harta din 1584, fig.,347; domnul in, 353; In timpullui Vlad Dracul, 7-9; urma§ii luiMircea cel Batran In, 16; legdturile

u Moldova, 71; urma§ii lui VladTepe, 117-126; foamete In, 118;lupte i incursiuni In, 119, 157-160;raporturile cu Bogdan III, 138; cuStefanita, 143, 144; Gritti tina pri-mit In, 177; Despot Vodä planuiacucerirea ei, 198; Mihai Viteazuldomn In, 589; dupa expeditia luiSinan, 272; dupa Gorasläu, Bu-ze§tii alunga 136 Simeon Movilä din,297; nu mai este controlata de Si-gismund Báthory, 272; cetätile Cugarnizoana polonä in, 291; Turcii sea§eaza In, 262; Mehmet ar fi fostpus domn In, 158; e suba§i In, 158;vechiul hotar spre Turcia, 267;spre Transilvania a§ezarea hotarului(1520), 466, 505-506; plate§te tri-but Turcilor, 4, 76, 86, 228; räscoaledin cauza fiscalitatii, 306; atributiiledomnului In, 357-365; insemnelelui, 367-368; succesiunea la tron In,368-370; re§edintele domne§ti din,370-371, 374; clasele sociale, boie-rii anteriori intemeierii In, 470-471;megie§ii, 471 ; cnezii In, 472; juzii,mo§nenii, judecii, rumanii, 472475 ; manastirile cu proprietati, 475;rumánii In, 476-477; robil In, 481484 ; orä§eni In, 484-485; organiza-rea administrativa In, 378; dregatoriiIn, banul In, 379; vornicul in, 380;logofatul in, 381-382 ; vistierul, 383,

spatarul In, 384; paharnicul,stolnicul; 386; comisul, 386;

postelnicul, 387; puterile banilor,388-389; dregätorii mici In, 389395 ; pivnicerul, 390; camära§ul, 390;clucerul, 391; portarul, 391; apro-dul, 391-392; §atrarul, 392; sul-gerul, 392; arma§ul, 393; organizareajudecatoreasca in, 486-501; pravi-lele In, 491 ; jurdmäntul cu traista depamánt, 493-494; pedepsele, 494501 ; hatalmul in, 497; treapadul,498; rascumpararea capului, 501;

www.dacoromanica.ro

repartizarea impozitelor, scutiri, slo-bozii, 576, 579; impartirea admini-strativa, judete, 397-398; formarealor, 397-398; judetele, 400-405;orasele, 437-442; populatia lor,454, 455, 458; Romani, Sasi, 444455 ; Ungurii (Secuii), 455; Armenii,456-457; Grecii, Evreii, 457-458;cármuirea lor, 459; judet, 459-460;pargari, 460; parcalabi, 462; catedoi parcalabi in unele cetati, 422;insemnatatea lor, 422-423; organi-zarea armatei, principiul alcàtuirii ei,503-504; marii dregatori coman-danti, 504-505; cetele, 506; bres-lele, 506; rosii, 507; parcalabii dejudete, 507; con tingentul oraselor,507; lefegii, 508-509; oastea Indobanda, 508; plaiesii, 510; cala-rasii, 510; rumanii, 511, 512; arma-mentul ofensiv i defensiv, armede foc, 512, 513, 515; arcurile, 512;steagul 516; cetatile, 517; insemnd-tatea lor, 517; pe linia Dunarii, 526,528-530; spre Carpati i in interior,530-533; bibliografie, 538-539;rnanästirile loc de aparare, 538; da-rile, 560-571; organizarea biseri-ceasca, impartirea In eparhii, 129130 ; transferarea mitropoliet dinVicina, 434; mitropolitul va aveajurisdictia bisericii ortodoxe dinTransilvania, 267; catolicii din, 355,371; literatura veche din, 590, 592;tiparul adus de calugasul Macarie,.598-599; biserici de lemn, 613;biserici de zid, vechimea lor, 616617 ; tip constantinopolitan, 618; tipsarbesc, 618; atonit, 619; tipul mun-tean caracteristic, 619-621, 624;evolutia stilului, 624-628; primamenOne de mesteri zidari in, 633;picturi pastrate, 637-644; nume dezugravi, 646-647; icoane vechi,

49-652; miniaturi, 656-657; tesa-turi in, 58-670; sculptura In lemn

In, 670-671; un cronicar al, despreCurtea de Arges, 153; lucrul metale-lor, evangheliare, cruci, etc., me-ten In,in, 674-686; legaturi cu Slaviisud-dunareni, 582; lucrari religioaseIn, 583-584; tiparituri in, 155; cro-nicj In, 587; In Cosmografia luj Hon-terus, 607; viata economica de carac-ter agrico/, 540; produse agricole,lemnoase, textile, 541; cresterea.vi-telor, 541; vanatul, 542; pescuitul,541-542; minerale: sarea, 542; pa-cura, fier, arama, aur, 542; n'este-sugurile, 542-546; breslele, 546;indatoririle ion militare, 546-547;negustori sasi trasi in teapa i arsi,45; negustori sibieni in, 119; mar-furi importate, clopote, 548; posta-vuri, catifea, panzeturi, 547; prohi-bir de export, 550; drumuri in,551552 ; drumuri spre, 553; circulatiamonetara in,553-555 ; monete mun-lene, 555-556; Socotelele SibienilorIn, 125; plaiurile, 510; sätenii mergla Alba Iulia pentru judecatiplangeri la domnie, 307; passim.

Tara Romdnilor, In Ardeal, trecereaprin, 571.

Tara Secuilor, trecerea prin, 571.Tara Lefeasa, boj furati trecuti in,

389; v. Polonia.Tarigrad, 591; v. Constantinopol.Tdpevi, sat, pe Barlad, braniste langa,

364, 408.árani = rumdni, 477; plateau toate

d'afile i prestau toate muncile, 576.;eh = breaskl, 546.Tepeluf v. Basarab cel Tarar.Tepu, mosie (Tecuci), hotarnica, 494.fesaluri vechi, 657-670.Tetina, cetate, ranga Cernauti, ridi-

cata de Poloni, 521; chestia predariilui Petru Aron, 3Q; In posesia luiStefan Voda, 18; restituita. Polo-niei, 19; judetul, originea numelui,412-413.

INDICE 781

www.dacoromanica.ro

782 7 STORIA RO MANIL 0 R

Tibra, 399.Tiganii robi, 470, 481-482 ; vechimea

lor in Principate, 481-483; de cort,482; Coman cneazul lor, 483.

Tiginesti, sat pe Barlad, 408, 482.Tintari, sat in Fagdraq, 317.tinut mrkwarb, in Moldova aonocrk, 397.Tipul, Anghelup. ot, 494.Tutora, vadul dela, 97; *tefan Rare§

utis la, 192; Cazacii Cu Ivan MAOde Petru *chiopul la, 241.

Uberesti, sat pe Prut, 505.Ucraina, 459.Udrea, banul (Bdleanu), cdpitan al lui

Mihai Viteazur, 301; cu Buze§tii spreSibiu, 279; rdmâne sd conduca Mol-dova, 287; atacat de Poloni, 292;ucis de Simion Movila, 297.

Udrive, marele vistier, piere, 217; fiulsdu omorit la 1568, 224.

Ugocea, sub ascultarea bisericeasca amdnastirii din Peri, 320.

Uioara, cetate, data de Mihai Viteazulbanului Mihalcea, 285; predata deLeca aga imperialilor, 301.

Ujlaky Nicolae, nobil candidat la tro-nul Ungariei, 42.

Ulita Clirdmidarilor,la Alba Iulia, 647.Ulmi, sat, in ocolul Cotnarilor, 450.Ulrich, pargar la Suceava, 459.Ultralpina, 347; v. Tara Romaneasca.Ultrasilvania nume de origine culta,

351; v. Transilvania.Ungaria, partea ocupata de Turci, pa-

§alac, 332; noua organizare, 332;tratat cu Vlddut, 150; tratate cuTurcii (1483), 72 (1503), 83; voevoziino§tri se adresau regilor ei in lati-ne§te, 587-590; problema succe-siunii dupa Mateia§ Corvin, 76 ; situa-tia grea in, 172; Ardeqlul Men partedin, 356; proprietdtile lui GeorgeBrancovici confiscate de Iancu deHuniedoara, 40; tipografia Curtii din596; costumul nobililor din, 368;

boieriile din, 378; bate TIorini, 555;monete in, 556; monete din, circulau§i in Ardeal, 556; falsificarea de baniIn, 556; Neagoe Basarab prin, 679;passim.

Ungroplahi *, la loan Cantacuzino,cronicarul, 346.

Ungurcrsul, cetate, domeniu, cedat luiPetru Rare§, 173; sub ascultareabisericeascä a episcopiei Vadului,325; sub ascultarea bisericeasca amandstirii din Peri, 320; passim.

Ungureni, coloni§ti din Transilvania,li se zicea astfel, 401-402.

Ungurii, ndvalirea lor, 346; in Tran-silvania, 350, 533; cum numesc eiTara Româneascd, 348; imprumu-turi prin intermediul lor, 560; injudetul Bacau §i Roman, 456; injudetul Putna la sate, 456; In ora-vele din Tara Romaneasca §i Mol-dova, 455; dregdtori §.1 proprietariIn Moldova, 455-456; coloni§ti laIa§i, Cotnari, 456; la Hui, Harlan,-Tecuci, 456; trec Carpatii in Mol-dova, 443; la Varna, 10; batuti laBaia, 57-58, 586; la Vaslui, 63,67, 70; stapani la Chilia, 55; razboicu ei, 371; Barbat prins de, 553;protectorii lui Petru Aron, 59; relatiicu Muntenii, 117-122, 128; rapor-turile cu Bogdan III, Cu *tednitä,142; sprijinesc pe Danciul, 145; Se-verinul in mäinile lot, 130; sfärämatila Mohacs, 160; ocupa posesiuniledomnilor munteni din Ardeal §i Ce-tatea Poenari, 160; Ungurii lui AlbeitKiraly jefuesc in Bucure§ti, 270; serascoala impotriva lur Mihai Vitea-zul, 288; aresteaza pe Basta la Cluj,292; sprijinesc pe Ferdinand, 172;se pregatesc de lupta, 173; decapi-teazd. pe Gritti, 177; trec parte laluteranism, 592, 602; incercari dea atrage pe Romani la calvinism,605; passim.

www.dacoromanica.ro

Ungrovlahia v. Tara .Romdneasa.Unitarismul, recunoscut i organizat

In Ardeal, 334.Urdiugas Tador, boier In Moldova,

456..ureadnic = dregtitor, In Moldova, 377.ureadnIci, atributii, 465.

tärg, 403.Urlui, ráu, 405.Urluianii, sat cumpà'rat de Radu Bu-

zescu, 306.Ureche Grigore-Simiun Dasalul, cronica

lor, despre: Petru II, 25; lupta delaCodrul Cosminului, 81; despre *te-fan cel Mare, 113-115; moartea luiRadu ce! Mare, 129; conflictul dintreBogdan III §i Radu cel Mare, 132;moartea lui *tefdnitd, 143; passim.

Ureche Nestor, fuga In Polonia, 251.Urecle Ion, pdhdrnicel (1436), 504;

däruit cu sate, 407.Ursul Zmarandis, 494.Uscag, sat In Moldova, 506.Uspenia, catedrala din Moscova, 107.Uspenia, bisericä In Boto§ani zidità

de Elena Rareq, 188.usi sculptate, 671.Utyeszvics George, v. Martinuzzi.

Vaci grase 11, 569.Vaculing, sat In Moldova, 399.Vad, m5nästirea, biserica de piatrà

atribuitä lui *tefan ce! Mare, 102;episcopia de, sub ascultarea mi-tropoliei Moldovei, 324-325; Inte-meiat5 de stefan cel Mare, 324;episcopii de, 180, 325.

Vad, sat, proprietate a episcopiei Va-dului, 325.

Vadul-Rosca, sat langa Siret, 521.Vadul Cdlugaresc *, pod umbldtor pePrut la, 551.

Vadul Cumanilor, sat, In fostuI judetde Baltd, 399; al mAn6stirii Tis-mana, 436.

Vaideesti, sat, 406.

INDICE 783

Valachia, la grande, 348; magna,maior, 347.

Val achia = Moldova, minor, 348-350.Valahi, tara lor, 435.Valtival-beg, la Vaslui, 66.Valea (Muscel) mdneistire, ctitoria lui

Radu Paisie, 167, fig., 167.páriul, 69.

Valea Sárii, In Vrancea, exploat5ri de-sare, 542, 575.

T'atea Vinului, 647.cama, la Putna, pentru mArfurile ce

treceau In Tara Romaneasa, 85;cea mic5. la Suceava, 91, 573; delaTecuci, 85; Barlad, 85; Vaslui, 85;Adjud, 85; Roman, 85; BacAu, 85;dela Upupa, 85; Suceava, 85; delatrecerea Prutului la Cernauti, 85;tätäreasa la trecerea Nistrului, 85;dela Siret däruità Doamnei Marinca,30; vama porcilor, scutiri de, 578;oilor, scutiri de, 578; plAtea oricine,576; la pe§te, 574; vama dinpe§te o, 564; ivama din porci o,563; vAmi interioare, 572; vdmi lahotare, 572; insemnAtatea lor, 571;venitul lor, 571; vama, In loe dedijmä, 560; passim.

Vama Moldovifei, sat, .448.vamesii, In Tara Româneasca, 357,

460; In Transilvania, 423; la Bran, 4_Varlaam, episcop de Vad, 324.Varlaam çi loasaf, roman hagiografic,

596-597.Varna, lupta dela, 10, 12, 40.Vartic, hatmanul, cantee despre el, 595..Vasco, vinde ni§te ocine, 591.Vascougi, sat, In Pocutia apartine lui

*tefan Voevod, 18.Vacile, cneaz al Moscovei, fiul Sofiei

Paleologul, soacia Olenei, fiica lui*tefan ce! Mare, 107.

Vasile, duce al Ostroviei, 589.episcop de Roman, urmq lui

Tarasie, 89; serie o epistola, 584.Vasile, preotul satului Feleac, 324.

www.dacoromanica.ro


Vasile, vlstier, ispravnic la bisericadin Ocna-Sibiului, 320.

Vasile Lupu, Voevod, ctitor la Pan-01.4, 203; pravila lui, 495; pe-depsea femeile imorale cu innecul,497; porunc6 dela, 497; passim.

Vas ile Macedoneanul, Imparat bizan-tin, legislatia lui, 490.Vasilicale In Moldova, 490.

Vaslui (topic), 407; judetul, 102; ori-ginea numelui, 410; administrarenlui, 395; ora, vechimea, 451; arsde Tiltari, 21; §oltuz de, 567; Bi-serica Domneasa din, 98, 629;drum prin, 552; vamä la, 85, 452,573; pe la Nord de, trecea liniadespärtitoare ¡rare Tara-de-Jos §i

cea de-Sus, 18; Trifdila ucis la,151; boieri executati la, 111, 495;ocolul tärgului, 451; sate alipite laocolul, 365, 463; revedintä dom-neasa la, 375; rdu, lupta dela62-67, 111, 119, 514; passim.

Vatoped, mänästire la Athos, NeagoeBasarab, imbunätätiri la, 153; Vin-tild-Vodd ctitor la, 165; danii la, 656.

Vatra Moldovitei, mänästire, fig., 183;vedere din spre altar, fig., 184, v.Moldovita.

Veiceirefti, mändstire, lupta la, 150.Vetarefti, sat donat de Petru chiopul

mänästirii Galata, 241.Vail:strip, sat, 480.Vtilenii-de-Munte, tärg, 403; tuica de,

544.vcimi, 571-574.Viíriktii, sat, cumpArat de Mihalcea

Banul, 306.Veiscresenia, bisericA in Suceava, zi-

dità de Elena Rare§, 188.votafi, 384; mari §i mici, 506; de ceatk

506; mare, peste vätafii dintr'unjudet, 506; de plaiu, 510; vat*,In catastiful lui Petru *chiopul, 507.

vdtdmani, 460; reprezentanti dom-ne§ti In sate, 465.

Mean, drum pe la, '551; van* 572,573.

Vdlcea, judet, originea numelui, 400;dijma dela, 563; cä§äritul din, 563.

Vdlcov, 433.Vdlcul, cu ceata lui din Pe§ti§anii-de-

Sus, 466.Vdlcu, litigiu Cu Dragomir, 500.

logofätul, ucis, 166.veintitori, corpul de, 510.Vdrful Vadului, sat, 478.vechea organizare a rdrilor Rorndner

3466.vecini, sau rumanii, clasä socialk 470,

474, 477, 484.Velica, fiica vornicului Ivan, 301.Velipco, piere In luptele cu Turcii, 272.velnite, 544.Vena vornicul, mo§ii, 482.Venetia, 227, 234, 552, 598, 600; sol

al lui *tefan cel Mare la, 75; medicdin, pentru *tefan ce! Mare, 112;Mina zugravul in, 647; arsenaluldin, 228; trecerea lui Petru Cercelpe la, 228; passim.

Venetienii, Incheie pace Cu Turcii, 72;laudä biruinta lui *tefan ce! Mare,67-, la Chilia, 432-433.

venituri, 560-561, 578; ale Domnului,365-367; e venitul domnesc e, 563564 ; ale marilor dregdtori, 388-389.

Verbia, sat, 551; lupta dela, 197, 201.Verbila, schit (Prahova), ctitoria ba-

nului Toma, 169.Verböczi, jurist, legiuirile privitoare la

iobagi, 314.Vercicani, sat, pe Siret, lupta dela,

200; pod peste Siret la, 551.Veress A., 317.Verona, 338.Verria, ora § aromânesc, 340.vestmAntdria, 630.Veveritd, postelnicul, in pribegie cu

Toma, ucis la Liov, 200.Veveritd, copil de cask ucis de loan-

Vodä Viteazul pentru furt, 209.

www.dacoromanica.ro

Vienct, 314; pribegia lui Petru Schio-pul la, 230; Mihai Viteazul la, 292;atacat& de Turci, 331.; semnul me-sterilor zidari din, 632.

Vicqa Patriarhului Nifon *, despremormântul lui Radu cel Mare, 133,148; despre cruzimile lui Mihnea celR6u, 148; despre originea lui NeagoeBasarab, 150, 587,

Viala Sfdntulukloan cel Nou *, 587.vicecomitele, In Transilvania, 423.Vicina, 405, 441; oras disp&rut, ase-

zare, mentiuni vechi, 434-435; stl-pAnit de Sestlav, 433; episcopatgrec, 433; mitropolit la, 434; ma-nästire franciscan6 la, 434; Geno-vezi la, 434; mitropolit transferatIn Muntenia, 434; deaderea, 434.

Vidin, Diiu, ocupat de crestini (1444),10; pradat de oastea lui Mihai Vi-teazul, 272; pasa (beiul) din, treceIn Oltenia, 292; Turcii bätuti deMihai Viteazul la, 275; lupta dela,589.

Vieros, nanästire, 465; ctitorie a Go-lestilor, 227; mormantul Erinei si allui Albu Golescu, 227; sat al ei, 478.

Viisoara, lupt6 la, 164.Vilae, jupanitä, 163.vin grecesc, 548.vindriciu, dare, 475, 479, 562.Vintild, mare vornic, se revolt& im-

potriva lui Mircea Ciobanul, 218.fiul lui Pdtrascu cel Bun,

Domn in Tara RomâneascA, cu aju-torul lui loan-Voda Viteazul, 212,218, 229, 565; °mutt de AlexandruII, 212, 224; capul i-a fost tintuitpe poarta curtii domnesti, 214.

Vintild-Vodd (Menedic), mängstire laBuz6u, 165.

Vinful (de-Jos), scaun ssesc, 414;domeniu cedat luí Radu dela Afu-mati, 531; dat de Szapolyay luiRadU Paisie, 168; ocupat de Un-guri, 160; reclamat de Moise-Voda,

INDICE 736

163; castelul, Aron-Vodd inchisacolo, 252; uciderea lui Martinuzzila, 333; drum dela, 553.

Visctrion, egumen la SchitulBabele,125.vistiernic, boierie, 378; atributii, rang

In Tara Romaneasca, 383-384; InMoldova, 384; vistiernicul. Doam-nei, 395.

vistiernicel, subalternii vistierului, 384,505; breasld fiscal& i militara, 506;din Bältati i Fäurei, ceata, 506.

Visconti, portulanul lui, 435.Visa, sora comisului Bratu la Venetia,

224.Viteonifa, mAn'a'stire In tinutul Poja-

revat, 683.vitejii, In Moldova, 506, 507.o Vitejiile prea evlaviosului i prea vi-

teazului *, scrisa de Sta-vrinos, 588-589.

Vitold, mare duce al Lituaniei la re-pararea Cetatii Albe, 519.

Vitold, logof6t, vinde case in Iasi, 461.Vizantea, sat (Putna), vechi colonisti

unguri, 456.Vlachia, 347, v. Valachia,Vlahia neagrd o, 348, 349.

Vlahia din Peninsula Balcanicd, 346.,Vlcul, boier, fiii lui, 471.Vlad, parcälabul de Hotin, respins de

Poloni, 176.Vlad, parc6lab de Ciceiu sub Bogdan

III, 138.Vlad Dracul, 1, 7-12, personalitatea

lui, 11-12; la Vara, 10; dup5.Varna, 10; relatiile cu Iancu deHuniedoara, 11; comanda tunuri laBrasov, 516; atre Brasoveni, 555;birul sub, 566; are monet6ria InArdeal, 558; cAmArasul mentionatsub, 390; resedinta lui, 374; prohi-beste anumite narfuri, 550; prinssi decapitat la BAlteni, de Iancu deHuniedoara, 11; familia, 11; cds&-torit cu sora lui Ilia§ al Moldovei,11; passim.

www.dacoromanica.ro

Vlad fiul lui Vlad Dracul,11; pretendent In Almas, 46, 421;instalat Domn de Stefan cel Mare,71-72, 122; luptele pentru tron,122, 123, 501; se trichina. Turcilor,

117; la Chilia alaturi de Turci,123 ; raporturile Cu Ardealul, 124;

ctitoriile lui, 124-125; policandrudela, 678; danii la Glavacioc, 353;confirmari de mosii, 355, 563; fa-milia lui, 125; moartea, 126; rese-dinta lui, 374; passim.

Vlad (Dragomir Calugärul), preten-dent, 157; ucis, 157.

Vlad Innecatul, fiul lui Vlad V Vläclut,150; Domn, 164, 175; ginerele luiPetru Rares, 189.

Vlad al V-lea cel Tdmir saudomnia, 149-150; ja tronul cuajutorul lui Mehmet, 149; tratatcu regele Ungariei, 150; In conflictcu Craiovestii, 150; ucis sub unpar, 147, 150; familia, 125, 150;tiparirea Octoihului, 1510, 155; mo-neta de argint dela, fig., 149; boieriilui pribegi In Moldova, 151 ; stiridespre el In Viata PatriarhuluiNifon s, 587; passim.

Vlad, fiul lui Vlad Tepes, pretendent,49, 124.

Vlad, fiul lui Vlad Calugärul, 125, 128.Vlad, fiul lui Mihnea II cu Neaga, 233.Vlad, fiul lui Radu dela Afumati, ucis,

162.Vlad, fiul lui Radu Paisie, 169.Vlad, fiul lui Milo, numit Domn In

Tara Romaneasca, moartea, 232.Vlad, fiul lui Petru Schiopul, mort de

tanar, Ingropat la Galata, 248.Vlad Tepes, fiul lui Vlad Dracul, 9, 11;

cu.in e privit de istorici, 44, 194;Domn cu ajutorul lui Iancu de Hu-iiiedoara, 14, 41, 45; atitudineafata de crestini, 44; relatiile cu Ar-dealul, 45-46, 124, 393, 554; lup-tele cu Turcii, 47-49, 54;

teaza pe Matei Corvin de campa-nia contra Turcilor, 46; false scri-sori atribuite lui, 49; frichis la Buda,.49; cu Stefan Báthory i ajutordela Stefan cel Mare bate pe La-iota, 119; Domn a doua oarä, 70,119; moartea, 119, 121; familia, 50;.fiii sai, 50; faima cruzimilor sale50, 495; danii i ctitorii, 50, 374;portrete, 50; reface cetatea Poienari,530 531 ; Mihnea, fiul salt preten-dent, 124; resedinta, 374; passim..

Vlad Vintild, dela Slatina, fiul luiRadu cel Mare, 132; domnia, 165;alunga pe Radu Paisie, 166; za-vese dela, 662; cruce dela, 682.

Vlad, vornicul, pretendent la tronulÇàrii Românesti, moartea, 124.

Vladislav Voevod I, monetaria sub,.555; ducatul, moneta dela, 554; ceamai veche icoana din timpul lui,649; passim.

Vladislav If, fiul lui Dan II, domnajutorul Turcilor, 12-14; catre Bra-soveni asupra luptei de la Cossovo,12; protesteaza contra retrageriiAmlasului si Fagarasului de Iancu.de Huniedoara, 12; represalii asupranegustorilor brasoveni, 14; ataca.Fagarasul, sfarsitul, mormântul lui,ctitorii si mile catre mandstiri, 14,476; ucis de Vlad Tepes In Targsor,440; catre credinciosii sai mari dre-gatori, 357; usile dela Snagov, Mutede, 671; ducatul, moneta pana la,554; monetaria sub, 555; passim.

Vladislav, nepotul lui Vladislav II,damn, 159; sprijinit de Craiovesti,159; boierii lmpotriva lui, 160; In-Murat de Radu dela Afumati, 160;reja tronul, lupta cu Radu delaAfumati, 162; talionul sub, 500danii dela, 563.

Vladislav, jupan, ctitor la Ribita, 340.Vladislav, fiul lui Vladislav Iagello rege

al Ungariei si al Poloniei, 315; ucis


www.dacoromanica.ro

la Varna, 10, 39; juramantul luicatre, 18; venirea la Liov, 19; rein-noirea juramantului lui Iliasfaäde, 18, 408, 451, 452, 464.

Yladislav Il, fiul lui Cazimir, rege alBoemiei, 76; regele Ungariei, in-structii date lui Drágffy, 79; jajuramânt de credinta lui Radu celMare, 127; soli de pace dela Radu,128; da lui Radu Geoagiul, 128;ingrijorat de boala lui Radu cel Mare,132; mediaza intre Bogdan II! siSigismund, regele Poloniei, 137; de-cretul contra serbilor, 313; passim.

Viadislav Iagello, regele Poloniei, 421;legaturile luí cu Petru si Romanal Musatei, 356, 556; tratat cu, 359;Mircea cel Batran catre, 371; orna-giul catre, 374; imprumutat de Mol-doveni Cu 3.000 de ruble, 444;passim.

Viadul Caplii, boier °morn la 1568,224.

Viahata, personagiu din care ar des-dude Moldovenii, 585.

vlah =-- rumdn, 477.Vlahii = Romanii din Macedonia de

Sud, Tesalia i Epir organizati incapitanate, 340; neingaduiti cu tur-mele in jurul Raguzei, 338; pastoriIn Serbia, dau oierít, 562.

Viahul Ion, preot din Sanpetru, 596.Vlaicu, clucerul, din Cislau i Runceni,

socrul lui Mihnea II, 233, 471.Vlaicu, boier moldovean, pärcalab de

Orhei, de Cetatea Alba, de Hotin,70, 109, 453.

Viaicu vornicul, fiica lui, 161.Vlaicu Vodd, fiul lui Nicolae Alexan-

dru, 369; stapan la Severin, 428;resedinta pe vremea lui, 371; mo-nete sub domnia lui, 555; vasalUngariei, 355; atacat de Ludovic,regele Ungariei, 358-359; documen-tul de inzestrare al Voditei, 354, 563,674; privilegiul acordat Brasoveni-

INDICE 787

lor (1368), 435, 571, 590; scutiri dedäri 1 slujbe, 577; camarasul sub,390; mertic dela, 554; titlul luí,354; passim, V. si Vladislav Voevod I.

Ylasie din BAsceni, 360.viastel vlastelin = dregiitor, in Tara

Romaneasca, 377.judetul, originea numelui, 404,

405; plàiei in, 510.Viatadon, manastire la Salonic, donata

de Mihnea II, 233.Vitideni, bang, 564.Viddeni, sat, 505.Vilideni, sat pe Siret, donat de *tefan

cel Mare la Voronet, 91.Vittd4 Comtinescu, jura Cu traista de

pamant, 493.VláduÇ Gincescul, litigiu, 494.

codrul, 551.Yodita, manastire, vechimea bisericii

din, 616; documentul de inzestraredela Vlaicu Von., 354, 558, 563, 660,674; mertic la, 554; document delalancu de Huniedoara, 10; influentasarbeasca la, 618.

Vodita, rau, 399.voevodate in Transilvania, Tara Roma-

neasca si Moldova, 415; in distric-tul Chioarului, 416; voevozi, 309.

Voevodul Transilvaniei, 330, 357; atri-butiile lui, 358-359 ; veniturile,366; batut de parcalabul Dragomir,358.

Voica, fiica lui Iancu Sasul, 240.Voica, fiica lui Radu Paisie, 169.Voica, doamna lui Patrascu cel Bun,

218; in Ardeal, 218.Voica, doamna lui Mihnea cel Rau,

149.Voico dela Ocna, 542.Voico, logofat, din Cottesti, 505.Voicu, fiul lui *erb i tatal lui Iancu

de Huniedoara, 33, 34.Voincluti, loe la, 492.Volovciful, manastire, ctitoria lui *te-

fan cel Mare, 89, 91.

www.dacoromanica.ro


Vornutariu, mosiile din jos de, donatede *tefan cel Mare mOndstirii Neam-tul, 93.

voit goltuz, la Suceava al Armenilor,457, 459-460.

vornic, marele, boieria, 378; atributii,rang, etc., 380-381; marele vorniccomanda armata In lipsa domnului,358, 381; puterea lui in Muntenia,487; in Moldova, 487.

vornici, reprezentantii domnului Inorase, In Moldova, 462; atributii,462.

vornicii mici, 488; slugile mareluidvornic, 505.

vornicul de &cud sau de poartd, 381.vornicel, subaltern al vorhicului, In

sate, atributii, 380, 505; reprezen-tant al domnului In sate, 465.

vornicei, breasla fiscald i militará. InMuntenia, 506.

Voronef, mginastire, ctitoria lui *tefancel Mare, 89, 91, 92; danii dela*tefan cel Mare, 91, 557; danii delaBogdan III, 139, condicele dela,592; evangheliarul dela, 201; fres-cele dela, 632, 637, 639; portretullui *tefan cel Mare`dela, 367; scau-nul domnesc dela, 661; frescgi dela,fig., 639; chip de sfänt dela, fig.,638; biserica dela, fig., 92; passim.

Vrancea, regiune, 350, 405; exploatdride sare In, 542.

Vrancea, sat In Oltenia, 350.Vranje, resedinta episcopiei Vlahilor,

340.Vrdncenii, numele Românilor din re-

giunea Vrancei, 346; dreptul de ascoate sare, 575.

vtori arma, 393.vtori ceafnic, 385.vtori clucer, 391.vtori logoftit, atributli, 381.vtori pitar, 395.vtori portar, 391.vtori stolnic, 386.

vtori sulger, 392.Vucovici Bojidar, lost voevod al Mun-

tenegrului, 600.vulpe, bldnuri de, 550.Vurpdrul, domeniu dat de Szapolyay

lui Radu Paisie, 168; reocupat deUnguri, 160; reclamat de MoiseVodä, 163; cedat lui Radu delaAfumati, 531.

Walachey, die grosse, 348.Wallackie la petite (Moldova), la Guil-

labert de Lannoy, 350,Wapowski, cronicar polon, 78; despre

lupta dela Lentesti, 80; asupra P6-cutiei, 84; despre *tefan cel Mare,114.

Wawrin Walerand de, despre VladDracul, 11-12.

Wickgram George din, Spira, portretullui Sinan pap, fig., 265.

Wilna, Tätarii prada pan'a Ia, 137.Wisloka, râu, 81.Wiszniewiecki Dimitrie, palatinul Po-

doliei, Imprästie oastea lui Despot,197; pretendent la tronul Moldovei,189; sfarsitul Iui, 200; i se cere luiToma socotealO de moartea lui,200.

Woyewode Bessarabie *, 347.Wolochy, numirea data de Poloni

Moldovei, 350.

Xenofon, mandstire la Athos, NeagoeBasarab face danii la, 154; daniidela Radu Paisie, 169; dela Ale-xandru II, 225; dela Mihai Vitea-zul, 305.

Xenopol A, D, asupra atitudinei lui*tefan cel Mare fatO de Vlad Tepes,49; asupra rumaniei, 305-306; des-pre drepturile domnului asupra pa-mântului tdrii, 363.

Xeropotam, mOnOstire la Athos, dona-tie dela Aldea, 7; Neagoe Basarabface Imbunatatiri la, 15B;

www.dacoromanica.ro

Vodd, ctitor la, 165; Alexandru IIIi Inchind mdnästirea dela podulColentinei, 225.

Y pres, catifea de, importatd In Prin-cipate, 547; postav de, 574.

Zacan Efrem, din Sebe, 606.Zahorna, la Nistru, a mandstirii Neam-

tul, prisáci, scuteli date de Stefance! Mare, 93.

Zald u, oras, 437.Zamfira, fiica lui Moise Vodd, cdsd-

toritd cu Stefan Kesseril, ctitord laDensu i la Prislop, 164; danii laPrislop i Inmorm. acolo, 323.

Zamfira, fiica vornicului loan, 302.Zamoyski loan, cancelar si hatman al

Poloniei, aduce pe Ieremia MoviläIn Moldova, 253; inträ In Moldova,253, 275, 278, 291.

Zarand, comitat, asezare, originea nu-melui, Intinderea, desfiintarea, 419,posesiunea luí Const. Bräncoveanu,40; biserici vechi In, 321, 414.

zavescd, 487.zavese *, 662.

Zttgoreanu, 458.Zdhcirefti, bisericd de, ziditä de Nicoard

Ildrovici, 188.Zfinegti, sat In ocolul tärgului Piatra,

447, 465.Zbantu Gh., marturie, 494.Zbierea lonasco, mare vornic, i se taie

capul, 209.Zborovski Cristo for, sotul unei fiice a lui

Läpusneanu, 207; prinde pe BogdanLäpusneanu, 208.

INDICE 789

Zdrelea, schit, 147.zeciuiala din boj, dare, 240.Zemun, In fata Belgradului, acolo

moare Iancu de Huniedoara, 41.Zimmerlehen, castel In care a murit

Petru Schiopul, 246.Zimnicea, cdldrasi la, 46, 510.Zips, ducat ddruit de Ferdinand de

Austria lui loan Sigismund, 333.Zlatina, sat, proprietate a episcopiei

Vadului, 325.zlittari, 483, 575, 674; impozitul cdtre

domnie In Moldova si Tara Romä-neascd, 543.

zlolii, tätdresti, 557; unguresti558.

Zoane, genovez, bdrbierul lui Stefancel Mare, 545.

zodiac, 597.Zografu, mAndstire la Athos, ajutor

dela Aldea, 7; Stefan cel Marereparä bolnita, donatii, construesteun turn de coräbii, 94, 96; trapeza,Vintilä. Vodä, ctitor la, 165; daniidela Ruxandra Ldpusneanu, 205;donatii dela Petru Schiopul, 243;ajutoare la, 555, 656; un steagluí Stefan cel Mare la, 665; evan-gheliarul ddruit de Stefan ce! Marela, 681 ; passim.

Zólkiev, epitaf la, 663.ZdtulTzigara, ginerele lui Palm Schio-

pul, fig., 247.zugravi », 633.

Zvordfte, sat pe Siret, jundtate din elmorile, donat de Stefan cel Mare

mandstirii Moldovita, 97.

www.dacoromanica.ro

LISTA FIGUR1LORFig. Pag.

Hrisov dela Dan al II-lea 5

U§a din lemn, facuta din porunca lui Vladislav Voevod in 1453. 13Moneta de argint dela Ilia§ Voevod 17Moneta dela Ilia§ Voevod 17Moneta de argint din timpul domniei lui Ilia i Stefan 19Piatra de mormant a lui Stefan Voevod 22Hrisov dela Petru al II-lea 24Hrisov dela Bogdan al II-lea 27Xilografie Infati§and pe 1 ancu de Huniedoara 34Diploma latina pentru tatal lui Iancu de Huniedoara . 35Interior al castelului dela Huniedoara 36Catedrala catolica din Alba-Iulia 37Chipul lui Vlad Tepe § 49Chipul lui Stefan cel Mare pe evangheliarul dela Homor 53Chipul lui Stefan ce! Mare la biserica dela Patrauti 54Drumul urmat de Mateia§ In Moldova (1467) 8

Campania Polonilor in Moldova fri 1497 78Expeditia lui Stefan cel Mare in Polonia 82Moneta de argint dela Stefan cel Mare 78Moneta de argint, anepigrafd, dela Stefan ce! Mare 88Manastirea Putna 90Biserica dela Voronet 92Pisania bisericii Tazlau 94Pisania bisericii mari dela manastirea Neamtului 95Biserica dela Pätrauti 99Biserioa Sf. Ilie, länga Suceava 100Biserica dela Baia 103Biserica dela Arburea 104Piatra de mormânt a Mariei de Mangop 105Chipul lui Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare, pe un patrahir

dela manastirea Putna 106Mormantul lui Arbure cel Batran 110Piatra de mormant a lui Stefan cel Mare 113Chipul doamnei Maria, pe o stofa dela Putna 120

51

www.dacoromanica.ro


Fig. Pag.

Biserica manastirii Dealului. 0 parte din catada 131Chipul lui Bogdan, pe o stofa dela Putna 135Pisania bisericii Sí. Gheorghe din Suceava . 140Chipul lui Bogdan, pe tabloul ctitoricesc al bisericii SI. Gheorghe

din Suceava 141Manastirea Bistrita din judetul Valcea 147Moneta de argint dela Vladut 149Moneta mica de argint, anepigraf A, dela Vladut 149Biserica episcopala dela Curtea de Arges 152.Neagoe Basarab si familia sa 154Radu dela Afumati 158Chipul Doamnei Ruxandra, sotia lui Radu dela Afumati. . , 162Biserica manastirii Valea, judetul Muscel 167Radu Paisie i fiul sau Marco 168Ruinele cetatii dela Feldioara 174Moneta de argint dela Stefan Lacusta 179Biserica manastirii Vatra Moldovitei 183Biserica manastirii Vatra Moldovitei (vedere dinspre altar) . 184Biserica episcopala din Roman 185Pisania bisericii Sf. Dumitru din Suceava .186Biserica Homorului . . . , .. 187Piatra de mormAnt a Mariei, sotia lui Petru Rare§ 188Petru Rares si familia sa 190Moneta cea mare de argint a lui Despot Vodd 198Moneta de aur a lui Despot Voda 198Moneta mica de argint a lui Despot Voda 198Biserica mandstirii Slatina 202Biserica manastirii Bistrita, judetul Neamt , . 203Pisania manastirii Bistrita 204Moneta de argint dela Alexandru Lapusneanu 205Banul de arama al lui loan Voda Viteazul 210Lupta dela Jiliste (1574) 211Biserica Domneasca dela Curtea Veche (Sf. Anton) 220Pecete de aur dela Alexandru Voevod (1568-1577) 225Verso pecetii de aur a lui Alexandru Voevod 226Pecete de aur dela Petru Cercel 229Verso pecetii de aur a lui Petru Cercel 230Teava unuia din tunurile turnate de Petru Cercel . . . . 231Pecete de aur dela Mihnea Voevod 234Manastirea Sucevita. Vedere generala 242Biserica mänastirii Sucevita 244Detaliu de interior la biserica manastirii Sucevita . . 245Ordin de plata, in liMba romAna, dela Petru Schiopul . . 246Portretul lui Zotu Tzigara 247Ban batut de Stefan Razvan 252

www.dacoromanica.ro

LISTA PIGIIRILOR 793

Fig. Pag.Mormintele lui Ieremia i Simeon Movila 254Acoperamantul de mormânt al lui Ieremia Movila 256Portret contemporan al lui Sinan Pasa 265

81, Asediul Targovistei, In Octomvrie 1595 270Inceputul luptei dela Giurgiu, Octonwrie 1595 271Asediul Orazii Mari, In 1598 277Lupta dela $elimbar 280Medalia de aur a lui Mihai Viteazul 281Portretul lui Mihai Viteazul de Aegidiu Sadeler 293Un alt portret contemporan al Iui Mihai Viteazul 295Lupta dela Goraslau 296Biserica Mihai Vod5. din Bucuresti 303Biserica din Streia (Huniedoara) 319Biserica din Densus 321Harta din 1584, Infati§and Tara Rom5neasca si Moldova 347Harta Moldovei de Reicherstorf (1541) 349Harta din 1559, infatis 5.nd Ardealul 351Ruinele Palatului Domnesc din Curtea de Arge§ 372Biserica si ruinele Curtii Domnesti din Targoviste 373Pecetea lui *tefan cel Mare 382Pecete de aur dela Petru Schiopul ,, 383Harta fostului judet al Sacuienilor sau Saacului 402Ceramica bizantina &Ha la Cetatea Alba 428Fragmente de vase de faianta, gasite la Cetatea Alba 429Fragment de faiantgi pictatä, 0-sit la Cetatea Alba 430Fragment de faianta orientala pictata, gasit la Cetatea Alba 431Ceramica apuseana (portelan) gasita la Cetatea Alba 432Ceramica japoneza sau chineza, ga,sita la Cetatea Alba 433Ceramicä japoneza sau chinezd, gasita la Cetatea Alba . . . 434BisericaNeagra si ruinele unuia din turnurile de aparare ale Brasovului 437Colt din vechiul Sibiu 438Ruinele Cetatii Suceava 444Ghiulele de piatra pentru tunuri, gasite la Cetatea Alba . . 514Ghiulele masive de fonta pentru tunuri, gasite la Cetatea Alba 515Fragment de za, &it In sapaturile dela Cetatea Alba . 516Ruinele Cetätii Albe 518Ceramica bizantina &Ha la Cetatea Alba 519Turnuri de aparare la Cetatea Alba 520Ruinele Cetatii Neamtului 522Ruinele Cetatii Neamtului 523Ruinele Cetatii Hotinului 525Ruinele Cetatii Soroca 527Ruinele Cetatii Tighina 529Ruinele Cetatii Suceava 531Ruinele Cetatii dela Cohalm 534

51

www.dacoromanica.ro


Fig. Pag.Castelul dela Huniedoara 535Trei din turnurile de apArare ate zidului care Inconjoarà Sibiul 536Biseria de sat fortificatA, din Ardeal 537Clopot dela $tefan ce! Mare, la mAnAstirea Bistrita 549MonetA de argint dela AlexAndrei 557MonetA de argint dela Bogdan al II-lea 557Biserica de lemn din Star-Chiojd 614Biserica de lemn din Fildul de sus 615Mändstirea Cornet 622Bolnita mAnAstirii Cozia 623UsA interioarA la biserica mAnAstirii Neamt 625Usa bisericii dela TazlAu 626Ferestre dela biserica mAnAstirii Neamt 627Biserica mAnAstirii Putna 631

137_ PicturA la biserica episcopalA din Curtea de Arges 634Picturi la biserica episcopalA din Curtea de Arges 635PicturA la biserica episcopalA din Curtea de Arges 636Chipul lui Mircea cel Bdtran la biserica episcopal& din Curtea de

Arges 637Chip de sfAnt la Voronet 638FrescA dela Voronet 639Biserica mAntistirii Homor. 0 parte din pictura exterioard . . 640FrescA dela PArhAuti 641FrescA exterioarA la Sucevita 642Fresa dela Sucevita 643FrescA dela Sucevita 644Tabloul ctitoricesc dela Sucevita 645Fresa dinteo biseria din Transilvania 648IcoanA fAcutA din porunca doamnei Despina 650IcoanA facutA din porunca doamnei Despina 651Tripticul lui tefan cel Mare 653Fragment de stofd, gAsit Inteun mormAnt, la Snagov 658Fragment de costum, gäsit intr'un mormAnt, la Snagov . . . 659Garniturd de fir, prevazut& cu nasturi de argint, gAsitA Intr'un

mormAnt domnesc din naosul bisericii Snagov 660Chipul lui $tefan cel Mare pe un patrahir dela Putna . . . . 661Chipul lui $tefan cel Mare pe o stof& bisericeasa dela Putna . 662Chipul doamnei Maria din Mangop, pe acoperAmAntul ei de

mormAnt dela Putna 663Epitaf sau aer din vremea lui $tefan cel Mare, dela Putna . . 664Steagul lui $tefan ce! Mare 665Epitaf sau aer din anul 1481, pentru manAstirea Putna . . . . 666Epitaf sau aer din vremea lui *tefan cel Mare, pentru mAnd-

stirea Moldovita 667NabedernitA dela mAnAstirea Putna 668

www.dacoromanica.ro

LISTA FI GU RILOR 796

Fig. Pag.Dvera din vremea lui Bogdan cel Chior 669Epitaf din 1592, pentru manastirea Sucevita 670Scaunul domnesc dela Moldovita 672Cadelnita de argint aurit, dela Stefan cel Mare 675Panaghiar de argint dela Stefan cel Mare 676Ripida de argint, dela Stefan cel Mare 677Inelele gasite in mormintele dela Snagov 678Inel de aur, gasit inteun mormAnt la Snagov 679Diferite obiecte &He la Snagov 680Chivot de argint din veacul al XVI-lea 681

474. Chivot de argint din veacul al XVI-lea 682175. Scoarta de argint a evangheliarului lui Marcea 683177. Taler de argint din anul 1500, gäsit la Coveiu 684477. Cruci de mâna, ferecate in argint aurit 685

www.dacoromanica.ro

LISTA IIA.RTILORNr. Pagina

Tara Româneasca Intre 1418 si 1601 - 425 (la starsitulOrtii intai)

Moldova fare 1432 si 1606 idemArdealul intre 1400 si 1601 . idemUnirea Tara Românesti, a Moldovei si a Ardealului

sub Mihai Viteazul (1600) idem

www.dacoromanica.ro

CUPRIN SULPagina

Pretata la editia a patra VPrefatii VII-VIIIUrmalii lul Mircea cel Man pani la Vlad Tepe§ 1-15

Mihail I 2. Dan al II-lea 2. Alexandru Aldea 4. VladDracul 8. Dan al III-lea vi Vladislav al II-lea 12. Biblio-grafie 15.

DecAderea Moldovel In timpul urma§ilor lui Alexandru cel Bun 16-32Iliav Vqevod 17. *tefan Voevod 18. Domnia comund 20.Petru al II-lea vi Roman al II-lea. CiubAr Vodà * 22. Bog-dan al II-lea 25. Petru Aron 28. Bibliografie 31.

Iancu de Huniedoara 33-43,Originea familiei. Inceputurile lui Iancu 33. Luptele cuTurcii 39. Ladislau vi Mateiav Corvinul 42. Bibliografia 43.

Vlad Tepe 44-51Relatiile cu Ardealul 45. Luptele cu Turcii 46. Biblio-grafie 51.

qteiran eel Mare 52-116Consolidarea domniei 55. Lupta dela Baia 57. Inceputulconflictului cu Turcii. Luptele cu Muntenii 59. Lupta delaVaslui 62. Campania lui Mohamet al II-lea. Lupta delaRhboieni 67. Noi lupte cu Muntenii vi cu Turcii. PierdereaChiliei vi Cetlitii Albe 70. Noile relatii cu Polonii vi cuUngurii 73. Räzboiul cu 'Polonii. Lupta din Codrul Cos-minului. Problema Pocutiei 76. Viata economicA 84. Viatareligioasà. Mitropoliti vi episcopi 88. Ctitoriile lui *tefan 89.Familia lui *tefan 105. Mari dreg6tori ai lui *tefan 108.Moartea lui *tefan. Personalitatea lui 112. Bibliografie 115.

Urma§il lui Vlad Tepe § pang, la Radu cel Mare 117-126Radu cel Frumos 117. Basarab cel Batran 119. Basarabcel TanAr zis vi Tepeluv 121. Vlad CAlugArul 123. Bi-bl iografie 126.

www.dacoromanica.ro


Pagina

Radu eel Mare 127-133Raporturile cu vecinii 127. Organizarea bisericii muntene.Patriarhul Nifon 129. Bibliografie 133.

Bogdan al D1-lea i teffiniti, 134-144Relatiile lui Bogdan Cu Polonii §i cu Tatarii 134. RelatiileCu Muntenii §i cu Turcii 138. Stefdnità 139. Bibliografie 144.

Vremea lui Neagoe Vodh Basarab . 146-156Mihnea cel Ra'u 146. Vlad al V-lea cel TAn6r sau Vladut149. Neagoe Basarab 150. Ctitoriile lui Neagoe 151.Bibliografie 155.

loan Vodi Viteazul ' 207-215Bogdan LApu§neanu 207. loan N'oda Viteazul 208. LupteleCu Turcii 210. Bibliografie 215.

Deciderea polilla a Viril Romilne§ti pila la Mihal Titeazul . 216-236Mircea Ciobanul 216. Patra§cu cel Bun 218. Mircea Cio-banul a doua oar6 219. Petru Voda ce! T'arar 221. Ale-xandru al II-lea 223. Mihnea al II-lea Turcitul 227. PetruCereal 229. Mihnea al II-lea a doua oar6 232. Urma§ii luiMihnea pAn5. la Mihai Viteazul 234. Bibliografie 235.

Petru 237-249Luptele cu pretendentii la tron 238. Iancu Sasul 239. Adoua domnie a lui Petru Schiopul 240. Pribegia lui PetruSchiopul. Familia sa 246. Bibliografie 248.

Luptele pentru domnia Tarli Romine§ti duph moartea luí NeagoeBasarab 157-170Radu dela Afumati 157. Moise VodA 163. Vlad Inne-catul 164. Vlad VintilA dela Slatina 165. Radu Paisie166. Bibliografie 169.

Petru Rare i nevrednIcii sil Hl 171-193Petru Rare§ §i Ardealul 172. Relatiile cu Polonii §*1 Cu

Turcii 175. Campania din 1538. Stefan LAscutg. AlexandruCornea 178. A doua domnie a lui Petru Rare§ 180. Ctito-riile 182. Ilia§ Voevod 189. Stefan Voevod 191. Bi-bliografie 192.

Alexandru Lapusneanu. Despot Vodi 194-206Raporturile lui LApu§neanu cu Polonii, cu Turcii §i Cu Ar-dealul 194. Despot Vodti. Rascoala lui Toma 196. Adoua domnie a lui Lapu§neanu 200. Bibliografie 206.

www.dacoromanica.ro

Vrma§11 lui Petra Schlopul. Movilestli .250-257Aron Vodà cel Cumplit ». *tefan 11.5.zvan 250. IeremiaMovila 253. Bibliografie 257.

/Mal Irlteazul 258-308Originea lui Mihai. Cariera sa ca boier 259. Inceputul dom-niei. Rdscoala Impotriva Turcilor 261. Campania din 1595.Lupta dela CdlugAreni 264. Luptele din 1596, 272. MihaiViteazul i Imperialii 274. Cucerirea Ardealului 279. Ar-dealul sub Mihai Viteazul 282. Cucerirea Moldovei 285.Infrangerea 288. GorgslAu. Moartea lui Mihai 294. Fa-milia lui Mihai. Boierii. Ctitoriile 298. LegAtura: lui MihaiViteazul 304. Bibliografie 307.

Romfinii din peninsula Balcanicii in veacurile XV si XVI . . . 336-341Indeletniciri §i organizare 336. Asimilarea de atre populatiileInconjurAtoare 339. Bibliografie 341.

Numele poporului si al tfirii 345-352Numele poporului 345. Numele tdrii 346. Bibliografie 352.

Domnul 353-376Titlul 353. Atributiile Domnului 357. Veniturile Domnului365. Insemnele 366. Succesiunea la tron 368. Re§e-

dintele domne§ti 370. Bibliografie 376.

Organizaren administrativi. Dregfitorii 377-396Numele §i vechimea dregAtorilor 377. Banul 379. Vor-

nicul 380. Logofätul 381. Vistierul 383. Sp Atarul 384.Paharnicul 385. Stolnicul 386. Comisul 386. Strator-

Starea social i religioasi a Rominilor din Ardeal in veacurileXV rf41 XVI 309-328Obligatiile iobagilor 309. Mi§carea din 1437, 310. Mi§careadin 1514, 312. Cnejii i nobilii 314. Nicolae Olahul 315.Mihail Csaki 316. *tefan Mailath §i Gaspar Bekes 317.Biserici, mAndstiri §i episcopi 317. Mitropolia Ardealuluisub Mihai Viteazul 327.

Principatul Transilvaniei in veacul al XVI-lea 329-335Individualitatea Transilvaniei In statul ungar 329. VoevodulTransilvaniei 329. Armata Transilvaniei 330. loan Sza-polyay 330. Martinuzzi 332. StApanirea Imperialilor InArdeal 333. loan-Sigismund, *tefan Bathory 334. Si-gismund Bathory 334. Bibliografie 335.

CUPRINSUL 801

Pagina

www.dacoromanica.ro

802 I STORIA ROMANILOR

nicul sau postelnicul 387. Veniturile marilor dregatori 388.Ceilai dregatori de curte 389. Dregatorii Doamnei 395.Bibliografie 396.

Judete, tinuturl, comitate, districteNumele i vechimea judetelor 397. Judetele Olteniei 398.Judetele Tarii Romanevti 400. Judetele sau tinuturile Mol-dovei 405. Comitatele, districtele i scaunele din Ardeal414. Parcalabii i comitii 421. Bibliografie 425.

Orasele sau targurile. Satele 427-469.Distrugerea oravelo$ daco-romane 427. Oravele de pe tarmulmarii 428. Oravele de pe malurile Dunarii 432. Oraveledin Ardeal 437. Oravele din Tara Románeasca 439. Ora-vele moldovene 443. Populatia oravelor noastre 455. Car-muirea oravelor 460. Hotarele targurilor 464. Ocoalele464. Satele 465. Bibliografie 467.

Pagina

397-425.

Clasele sociale 469-485.Boierii 470. Locuitorii satelor boierevti i manastirevti 476.Robii 481. Orävenii 484. Bibliografie 485.

Organizaren judeatoreasci 486-502_Dreptul de judecata al Domnului vi al dregatorilor 486. Duplce norme se judeca? Pravilele. Obiceiul pamântului 490. Pe-depsele 495. Bibliografie 502.

Organizaren militari 503-5394Principiul de alcatuire al ovtirii 503. Armamentul 512.Cetatile 517. Bibliografie 538.

Literatura veche. Istoriografla. Primele texte romanesti. Tiparul. 581-6100Opere originale in limba slava 582. Istoriografia veche ro-maneasca 584. Primele texte romänevti 589. Literaturapopulard 594. Tiparul 598. Bibliografie 608.

Viata economicA 540-558.Productia 541. Mevtevugurile 542. Importul i exportul547. Drumurile 551. Circulatia monetara 553.

Organizaren financial% 559-580,Därile 560. Birul 566. Muncile sau slujbele 566. Darileextraordinare. Imprumuta 571. Vamile 571. Ocnele 574.Repartitia impozitelor. Scutirile. Sloboziile 576. Biblio-grafie 579.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL 803

PagIna

Arta 611-688Arhitectura bisericeasa 613. Bisericile moldovene 624.Mesterii zidari 632. Pictura bisericeasca 633. Mesterii zu-gravi 646. Icoanele 647. Miniaturi, frontispicii, initiale654. Tesgturile 657. Sculptura In lemn 667. Lucrulmetalelor pretioase 673. Bibliografie 686.

indice 689-789Lista figurilor 791-795Lista hiirtilor 797,Cuprinsul , 799-803

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL $1IMpRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALABUCURE$TI, 1943

www.dacoromanica.ro

TARA ROMÂNEASCA. ¡NITRE 1418 SI 16 01CONSTANT! NDECC. G IU RESCU Harta Nr.

o

*.

Mehadia

Mure

DE VA

Ora?ThrguriSate

VID IN

LEGEN DA

Varna VG Ica n

Tismana6 JUD

etlrardouo TG Jo'Rai., de Arrrna JA LES

.1o

Gtoeova

1Orsova 'S \,..,J li D.

severiri MOTR LUI410,

Gurafilotrului

Calafat or

6 M5n5stiri* Cet5tix Locum de Iuptà

t

,-)\ R. VA,LCEA

1U0Govora'6°

P/1.9ikirconiuel.A(19 BengiiJUD.

GICORT

\\----Cosuna

Yekc\o..4!)o?Oa/ga

Tg.S5cuesc ?Sf.Gneorghe

A46A IULIA

.C7-*Oehmtjar

ri/maciu

,10NGenuneo(oilnent)

Btirlt a 6. Cava 6

0StinesTh

iS

CRAIOVA

SI

. .-4.,,, Räsnovi6 */BRASOV

' et.DArr<ZN7*.r.".1 f4eru,1 lb . .."4Rua

Poenari C)ikniPULIIJN

oCar aca I

tu o"

Cotmean

Cora bia

Pitesti

SLATINA

6Clococvoc

,,,,Ahmánesh

VilsOara

FAGAR AS

JUD. *PAM-

d.DE AF(GE§I RET

eTurriu

41xNicopoli

tarCMozd.

Cet5terni din Vale A roasa1,:,,,

... 6 M/s/eaMa Vd/ /

SA- CUENIA.N,ien,

florest, aTiS,RGOVISPE

Go.,gora oest,,,\Ly.i_uocov ,x, cep nipa\

Ow,' ?,, i ...,p\ezlill .± 0_ Jggpleajen

A gTARGSOR,,,,°o Mines P

V/erosu

Rusii de Vede,_

Perq .Y* Snagov 4

mll ad fin

AfiCo/ent \

CURE§.;11Tcingami-c

Popes h

o

-.A.

1 G5lugareni,--Serpitest, .-----'

XStanest,i .

floMvose-,. XPulineiu A e

040

Rondne\,!6Bohntinui 6

(;ipa,Vodit

Babel

§istov

Cétlá,hu..

\ Ismailgillr4119'blucita,1

'"4111,

GIURGIU

Ruscmc

I

WO/1j V. AMenedic)`"

HERGHITA104,

r5 ¡un

Tgrtucala

doilfga

Adjud-

o1.

a .

Rdtezati is e

SILISTRAr

Tecuni

ani

ien fresh

BUZAU

e al mato

Cet.de Rod

Galati0

Ecrene

o rahul

or.)

art-?'ova

44001)ternivoda

Cavarna

o Z0 40 60

Ipaccea

EniSala

MangaIia

Constanta

CaIiacra

hilia tioud

Chiliaveche

80 100 Km.

Sulina

heorghe

CT)

Cu ay,

Glavaciocu

R.S5rat

R'4,IL A MdCm

Stereo,

\C/oca nest,

o

www.dacoromanica.ro

212EITMISIMINEMIMIIMIN

Peri

ej

Ti

Ciceiul

SIBIU

R. OkLCEA

fHorocIer;d

KOLOMEA&maw()

. .

FAGÁRAS

SIRETcAp rohoi rpPolargigr,suc"d

Sucevrta,6 ° 8jVeu Doiosani 0kourraS Pjfraup 0* Stefänesfi

Ogr./770/7esti-,,..° /tcan,\ JUD.AM/cloy/1a Zih,i.eesft *,SUCE`AVA 6 c,,Almoro

u rn8or. AAAMPULuN H R RLNULUI, -

Sr Gh

Miercurea -Ciuc

f

P eimer

I.,. I *BRASOV Id.".

cAmauc, .V/ o

Ar-g

Ch,O./

o

oai., Mow, leIMovUál

Ta,lau \

1 9 Tr.

kr_Slamc

lizóltuz

Tg Säcuesjc

\ -B CAU

JUDus t Ocna

ej

VIntthi V (Meneo',

o o Sascu,l rest,

TIztOTU:JUD

t;r

A D

I

U D

o r \y'Ts.TOO,*

LMObe.51

Sereanes

easresti

ogal.,1/7a(13a/otal

C -...,prone"Rodna i Tdm,,,n, stE,Y.Ver,cican,

oll,esti JUD.Vrpotel?

o rs/otina 8.99,,, ci ;,,

CARLIGATUR El:r 04,7 It .:73:kk

6 8,

oratnar, c

o HirliuFr. en,

1 :Fripleml

Val', Borne i'Ve'mtu,. *Ce .Nearrilui Tg.Frumos ms,, __/_,:k.. .9, SeCu 0 6 T Narm. °8cure, 87, j ,4;,;70,-,-,-A, t)a /1.3ISTRITA- ,.,,..... 9 P `.

v410.14.°qA,'Scheia U"'''' 6 6

Utigura, "--, 0,0 00%,,i,.5..C4urnie ea/ L.0,,,,-r,,,,,,.1Raoe(5bt,,1

Pg fiy,irat, 6 6 3's"' r''''''": R 0 M AN 5c°'''''' 5 cia6o,,,,,.','PI AT R LuiCRACIUN (Cetatealloua)

(( P NE-ANT' ',....---/----

io, f

VASLUI

o Tecuci

ru.fora

P,peres,

a.;

SOROCA

HU I

Doceitra

I

Sapoten,O 4...7(eorent )

Po2ca,,A\c, 0 tCahul

Ren/

\ 6Capr,na

°

0

7 °b.', .

R/ile,-,,,71 GALAT, 4..

,..,... .r.,.R.S5

-

rat r .,. V,27,-,40-i,, BRAI LA A o

Oblo, cc, a

O rh

Chrs/niu

\\Tg Sárätei

es,

Vouf1.'*"...1.saC

9s,

Caliibuga

Ismail

Orase

T5rguriSafe

1

ETATEA ALBAerm an

Chiba Noui

LEGENDA

6 Mänästiri* Cetát,

Locurt de luptä

SCAR A20 30 40 80 100Km.

er,

6Sulina

r1* Isaccea

C.HANGES BUZAU

MOLDOVA iNTRE 1432 SI 1606DE.

CONSTANTIN C. GIURESCU Fla: fa Nr.

e \4(TIGHINA

Chi/can'

L/p/n,f,/Grn,00t

ru-rdsduti

Colman/oo Siptnp

V5scuti Tetina'Cerriäuti

CodrulCosmin

HOTIN

BARLAL, LW

R AD

diud

.7'

revI iipovar

JUL:.A Sec,Odorhei

Cetatea de Balta

IGHISO ARA

Lontest,

Anwoosa

oo.

'

Lapusnei

)

.

,

,

/www.dacoromanica.ro

Orase'1"r9uriSate

LEGENDA

Minásfiri* DetátiX Locuri de Iupt5

SCARA20 40 60 so 100Kr6.

TIMISOAR A

S5nPetru

ce.

5

kAe a

ARDEALUL iNTRE 1400 1601D.

CONSTANTIN C. GIURESCU

,%

Lipova

,s

Caransebes

cl

Mehadia

Orsova

BE IUS

Then,

Munkács

*Hustul"

-:1

Onces fi

t uhea \-7Sir&Jeud

PeriApsa d Mipoc

Ribita

o

Semi

Chioaru::

Ciceiul

Minájt.zesu/uiS ritnba intreGor5sI5u t sireciu

M 8is,

BISTRITA© D.Bobilna

e40 DUORADEA ZALAU .. 0/pret *

,, \ ,,,,d, l,,--

E OcnaDejulu, ungurasc

_ILJ:17/ulcte Sus

Posaga tVintul de

Mirkläu--Gecagi iS

5a7siràbeasca

Cricmr. ALBA IULIADEVA Turd,

£52

Rediu

Campy!PàniiAlmas

Huniedoarat

Den._zt_ts_st,

Riul deMorit Mária Orlesst,,t R.Barbat

Gureni NI

Vam aVu7arn.

6Tismana T. JIU

ape Molrului

Tg.G ilor f ului

eS

ovaBistrite

R.VALCEA@

flodna Vech

Pitesti

SLATINA

491.127.1.15MMETC.G.I..C.MGC.DIMC.IM

Vatra Darnel

Mierc

TARGOVISTE

...Yes

Harta tiTS

a

tSan:georz-Streiu

°GgpgInea 0 d o rhei

MEDIAS x'' SIGHISOARA i'-sa'O'Nou/Sisesc

o

SEBESUL SASESC

Amia05cnoa

1SBib II u'yolu i

..-----oVurpahFAGA RAS Feldioz

Ve I 1 a Hr..(c, 5,°/".ia. RGisnadia Cod lea *Prejmer

Résinart t7 Taltnactu ___,,,,,,..».,. R5sn.....,......-(''

*7R/ASOV, ov

' V arnaGenune Cet.?15 mbov if ei

*Poenari\

).), o

Ì -4.17

*CAMPULUNG0.41 Stare/7/v

C. DE AlRGE,

Mst ',learnt t

a.T. NEAMT

PIA RA

TOOCN AIrea -

Ciuc `,"\/(-Ts.Sacct,te rt"-

MG eorshe

\

TARGS ORG'ERGHITA

A

Orastie

tre'iu

Severin

BUCURESTI

AZELGRA

Polonic.

Inaul

J.

/

ernut

CERNAUTI

C.LUNG

n,..-7.

SIRET

SUCPAV

HOTINt

KOLOMEA Nistru

BAIA

Cet.de Balta

0

www.dacoromanica.ro

UNIRFA TÄRII ROMANESTI , A MOLDOVEI si A ARDEALULUI sus MIHAI VITEAZUL (1600)

CONSTANTINE C. GIURESCU Harta t41. 4

Rodna

T.; in a

T Frumos

ZAL AU

BEIUS

A R D EVintul de Jos

Mirisla/

ALBA IULIA

DEVA

Selimberg

'\ Caransebes I .... 3% e

\ PVuIcan'1/4

(.. ( R.VALCEAf 8 de Arami aTJIU

Severin

aura frlotrulin

To.Gilort

Carnal

Cura.

KOLO MEA

Cernauti

SC tieorghe

\FAGARASBF)S,OV

___ SavoyYam. s'.:\,.ezant(,nu^e Cet

PcHnari CAMPLING

CURTEAiii ValeDE AR "ES

Pitesti

SLATINA

A.

Rusii deVede

HOTIN

SO ROCA

Almas' I °r5tle

B1STRITAUnpras

A LUiernutau

EBESUL SASESC

SIBIU

Cet deBaltá

Odorhei

SIGHISOARA

CA NIPULUNG

PIATRA Lui CRACIUN

\BACAU

Stan,

BUCURESTI

Adjud

R Sirat

A Nienil'Bucur wu," \

eI411,1fAr

Cet.de Floci

Lich/resli

o ScheiaD IASI 0

ROMAN

VA SL U I

Tecuci

F sam

Gala ti

BUZAU

Orhei

Ciprlina\ A

9. 'Pure' TIGHINA

/ CET. ALBABARLAD

Chilia Noe

ChiliaVeche

ELGRAD

LEGENDA

@ Orase A Cara ti

o Targuri 1. Locuri de lul;l5

o Sate Drumuri principale

.4.8 Campania din 1599

Campania din 1600

VID IN

Nicopoli

Isaccea

Cernavada

E ni Sala

Constan ta

SCA RA50

Sulina

MEDIAS

PoloniC.

.

ORADEA

SinPetruLi'pjova

TIMISOARA

BAIA

Cet Nearnt.

1.9.NeaMt

Mierc rea

STE voCotmeana

Ch4iniu

SIRETDorohoi

BotosaroSU EAVA

Sistov Cavara

Ecren

o

Callacra

Munk

Hust

Peri

0 100 Km.

www.dacoromanica.ro

Constantin C. Giurescu - Istoria românilor. Volumul 2.pdf

Documents

Transcript of Constantin C. Giurescu - Istoria românilor. Volumul 2.pdf