Microsoft Word - Anexa A7.2-1-P5

3.RISCURILE PROFESIONALEFactorii de risc proprii executantuluiAbaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pe ndeplinirea sarcinii de munca reprezinta ntotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai

multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;- erori de decizie;- erori de executie;- erori de autoreglaj. Eroarea executantului se concretizeaza ntr-un comportament inadecvat din pun de vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analiznd

posibilitatile de eroare ale executantului n raport cu celelalte elemente ale sistemului de munca rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de munca.

Factorii de risc proprii sarcinii de muncaLa nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de accidentare sau mbolnavire profesionala:

- continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca n raport cu scop sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee

gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);- sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.

Analiznd aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sa de munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a

locului de munca.Factorii de risc proprii mijloacelor de productieDupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot mani-festa sub urmatoarele forme:

- factori de risc mecanic, a caror actiune consta n eliberarea brusca, necontrola contraindicata, a energiei cinetice incorporate n mijloacele de productie sau n parti ale

acestora;

- factori de risc termic, n cazul carora pericolul potential este dat de actiunea energiei termice incorporate n mijloacele de productie la contactul sau manipularea

acestora de catre executant;- factori de risc electric, la care pericolul consta n posibilitatea contactului direc indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;

- factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice nocive sau potential accidentogene ale substantelor utilizate n procesul de munca;

- factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential accidentogena, n functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor

utilizate n procesul de munca.Factorii de risc proprii mediului de muncaMediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sa intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,

radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate(suprasolicitare fizica).Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezu este suprasolicitarea executantului.

Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, n raport cu actiunea lor negat generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista

generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca.Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare n sistemul de muncaPrin transformarea din posibilitate n realitate, actiunea factorilor de risc devine u

pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n cazul producerii unor asemenea evenimente, nseamna ca factorii de risc s-au constituit n cauze (reale) de accidentare sau mbolnavire profesionala.

Nu este nsa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. n anum conditii, diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului

uman, astfel nct un factor de mbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers. De exemplu, pna la un anumit nivel zgomotul este factor de mbolnavire producnd

afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce nsa

la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal tehnologic important, determinnd implicit o reactie accidentogena a executantului. Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o mbolnavire profesionala, n functie de agentul transportat care este emanat n mediul de munca prin fisura.

n legatura cu delimitarea n factori generatori de accidente si de boli profesional are la baza si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc n

sistemul de munca: variatii sau stari.Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bru ale elementelor implicate n realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se

rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de oprire, executantul se mpiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.

Starile sunt nsusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de produc-tie cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le ntlnim mai ales n etiologia

bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin caracterul ei relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare, care poate conduce nsa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale.

Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel p

variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate conduce la accidentare.

n anumite cazuri, starile se pot transforma n variatii; prin cresterea brusca a intensitatii, starile pot deveni variatii accidentogene. n ultima instanta, nsa, aceasta

transformare este ea nsasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de munca reprezinta, n mod normal, un factor de mbolnavire deoarece afecteaza analizorul vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate provoca nsa un accident, prin orbirea directa a executantului.

n ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca a-numite conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De

exemplu, prezenta gazelor explozive rezultate n mod permanent din procesul tehnologic n atmosfera locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita de explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei

conducte reprezinta o variatie; n conditiile n care prin conducta circula un agent nociv, care

se raspndeste si se mentine n atmosfera continuu, nseamna ca variatia a generat o stare.Un alt criteriu de clasificare util n analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a gen

accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai mijloacelor de productie si mediului (fizic) de munca;

- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si sarcinii de munca.

n functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de m sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:

-in a caror suprimare se elimina n mod cert posibilitatea producerii vatamarii organismului;

ca- re favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau mbolnavirii.

Actiunea factorilor de risc asupra organismului umanAsa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violentaorganismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea sau diminuarea uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n primul caz survine un accident de munca, iar n al doilea, o boala profesionala.

n prezent, n functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci ti de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.

Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice nsa, legislatia din diverse tari limiteaza n mod conventional numarul bolilor considerate

profesionale. n functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot fi:

- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substa toxice;

- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice; - boli de iradiere;- boli prin expunere la temperaturi nalte sau scazute;- boli prin expunere la zgomot si vibratii;

- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;- alergii profesionale;- dermatoze profesionale;- cancerul profesional;- boli infectioase si parazitare;- boli prin suprasolicitare;- alte boli.Relatia factori de risc cauzePotrivit conceptiei deterministe, n realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fo provocat de o cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rndul sau alte

efecte. Realitatea nconjuratoare ntr-o continua transformare se prezinta deci ca o multitudine de nlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta momentele finale - efectele - unor nlantuiri cauzale nedorite.

n paragrafele anterioare am aratat ca n sistemul de munca exista anumiti factor(nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului care, n anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit prescurtat acesti factori de risc de accidentare si mbolnavire profesionala factori de risc. Ei constituie deci cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.

n momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potenti factorii de risc - se transforma n cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.

Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat ca re-prezinta factori (nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocataccidentul sau boala profesionala.n continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebiril aparnd doar n raport cu momentul n care se analizeaza vis--vis de producerea leziunii.

De regula, nainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, cnd posibilitatea s-a transformat n realitate, de cauze.

Dinamica fenomenelor de accidentare si mbolnavire profesionalaProducerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauzuna obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintrevictima si agentul material care i afecteaza organismul.

Mentinndu-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea ai-ba loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv,

propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, nsa, aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate lanturi cauzale. Cunoasterea nlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece

ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs n situatii similare, precum si de stabilire a masurilor de prevenire.

Prin urmare, dinamica accidentarii n munca poate fi descrisa ca o nlantuire cauze - efecte, indiferent ca este analizata n stadiul de potentialitate sau dupaproduce-rea evenimentului, care se deruleaza n cursul realizarii procesului de munca. La un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe n timp de momentul producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea n functiune a sistemului de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea leziunii.

n dinamica producerii accidentului, cauzele se nlantuie si se mbina din"amonte" spre "aval", distingndu-se din acest punct de vedere doua modalitati de legaturi:li-neara a cauzelor, astfel nct cauza din "aval" constituie efectul cauzeidin "amonte" si, la rndul ei, cauza efectului care i succede n aval;d- oua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se constituie ntr-o cauza situata n "aval" fata de acestea, si care, la rndul sau, poate determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.

n orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lantur legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta

pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt cele a caror anihilare ntrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se mbina cu cauzele principale, contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,

n sensul producerii efectului.n dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care ncepe cu cauza situata ceaproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:

- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel nct pericolul nu po sesizat dect daca este urmarit n mod special;

- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;- de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului att de catre execu ct si de catre factorii de decizie;

b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta n nlantuirea mbinarea mai multor cauze, genernd cauza finala; caracteristicile fazei sunt:

- are loc nlantuirea si mbinarea mai multor cauze, ntr-un interval scurt de timp;- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;- exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interve pentru prevenirea leziunii;

c) faza a III-a: producerea leziunii, faza n care actioneaza cauza finala:- este faza definitorie a accidentului;- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului ambiant, care provoaca leziunea prin mbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;

- se produce ntr-un timp foarte scurt, astfel nct singurele posibilitati de a action sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.

n raport cu locul lor n dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de cauze: initiale, intermediare si finale, iar n functie de efectul produs: cauze directe,

respectiv cauza finala al carui efect este nsasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt ntotdeauna indirecte; cu ct sunt mai n amonte fata de momentul producerii accidentului, cu att ofera posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.

Practica a dovedit ca exista situatii n care identificarea tuturor cauzelor din interi

unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facnd abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor implicate n realizarea procesului de munca si au originea n afara sistemului de munca si nainte de constituirea si intrarea sa n functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea sau executarea mijloacelor de munca).

n consecinta, n modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa spatiu si timp, incluznd si deficientele generate n etapele de conceptie, proiectare si

executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului demunca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.

Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare":

a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut n vedere, ea rev altor sisteme de munca, distincte.

b) n general, nu exista posibilitatea de stabilire, n momentul constituirii lor ca deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.

c) n cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara c- efect; unei singure deficiente i pot corespunde efecte diferite, n functie de caracteristicile celorlalte elemente mpreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.

n baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra ntr-un sistem de munca elementele implicate n realizarea unui proces de munca le vom desemna casubstrat cauzal al accidentelor de munca. Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal.

n cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza ntr-un comportament riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rndul sau,

aceasta este caracterizata de o serie de variabile, att cvasistatice (cum sunt aptitudinile, experienta), ct si de moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces de munca, si care apar nainte ca individul sa participe la realizarea acestuia.

Att un nivel corespunzator n raport cu sarcina de munca al cunostintelor si deprinderilor profesionale, ct si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale elementului "executant" care, desi iau nastere n afara sistemului de munca, genernd un

factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca. Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. n

consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora n afara celor de natura factorilor de risc.

Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra n sistemu munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si

proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii . Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, n cazuri foarte rare, limite atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea,

daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri

intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii n timp a efectelor lor.

n cele mai multe cazuri este vorba nsa de vicii ascunse, generate de greseli de conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele

obisnuite. Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.

Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile p materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.

Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra n discutie fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. n

cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si n cazul mijloacelor de productie.

Lund n considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al din

accidentarii, alegndu-se ca punct de plecare momentul n care ncepe formarea, respectiv conceptia elementelor sistemului de munca. n consecinta, vom distinge doua faze ale dinamicii producerii unui accident de munca:

- Prima se desfasoara n afara sistemului de munca n care are loc evenimentul, anterior constituirii acestuia, respectiv n etapele de conceptie/formare, proiectare si

executie a elementelor sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si consta n aparitia unor deficiente de natura substratului cauzal; ofera posibilitatea stabilirii si aplicarii celor mai eficiente masuri de prevenire.

- Cea de a doua faza se deruleaza n interiorul sistemului de munca, din moment constituirii si intrarii acestuia n functiune, pna la ntreruperea sa prin accident. Ea se

manifesta ca o nlantuire de cauze - efecte, care reprezinta materializarile actiunii factorilor de risc existenti n sistem, si parcurge trei subfaze: constituirea situatiei de accidentare, desfasurarea situatiei si producerea leziunii.

Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul S.C. I S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal

existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente (accidentesi/sau boli profesionale inregistrate).

Etapa 2 stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activit

identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare a nivelului de risc.

Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca. Gravitatea consecintelor impactului asupra executantului se incadreaza in sapte clase de gravitate: neglijabil consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 - 45 zile, 45 180 zile, invaliditate gradul III, II, I si deces.

In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzi posibila. Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este asimilata standardele Uniunii Europene.

Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de persoane

expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o perioada determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului de munca (activitate) evaluat.

Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte linii si sas coloane clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime previzibile.

Etapa 3 Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare activitate analizata se

calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati. Formula de calcul al nivelului de risc global este: n Ri X riunde:

Nr =

i=1

n

rii=1 - Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;

- ri: rangul factorului de risc i; - Ri: nivelul de risc pentru factorul i; - n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv. Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe scala de incadrare a nivelurilor de risc / securitate, constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre

nivelurile de risc si securitate.

Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii tuturor riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestora

asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a fiecarui risc.

Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca, documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.

Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita

desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5

peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea acestuia.

Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de

diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat. Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accident si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului

asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca

acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita

la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea securitatii si sanatatii in munca.

3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1TESA3.1.1 PROCESUL DE MUNCA Executantul se ocupa de culegerea, intr date, folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator. Colaboreaza cu

utilizatorii de sisteme informatice din cadrul societatii .Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze).

3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT A. MIJLOACE DE PRODUCTIEEchipamentele de munca folosite sunt: Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

Imprimanta; Fotocopiator; Fax; Scaner; UPS; Valori monetare; Seif; Telefon; Accesorii de birotica / papetarie; Foarfeca, cuter; Mobilier specific de birou.Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor: Dozator apa; Aparat filtru pentru cafea; Frigider.Mijloace de protectie: Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

Extinctor; Materiale igienico-sanitare.B. SARCINA DE MUNCA Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator;

Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice; Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia; Prelucreza, indosariaza si arhiveazatoate documentele societatii asigurand accesibilitatea ulterioara la informatii;

Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice; Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia sunt preluati de persoanele de contact din cadrul companiei;

Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau cazare si de emiterea corecta a acestora;

Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul departamentului; Programeaza si participa la sedinte; Implementeaza simentine o corecta administrare a diferitelor programe sau documente ce tin de fluxul departamentului de care apartine;

Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei; Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in vederearealizarii obiectivelor propuse;

Organizeaza, coordoneaza si realizeaza ntregul proces de recrutare si selectie de personal pentru posturile vacante;

Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor; Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si procedurilor stabilite de companie la nivel global;

Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de competenta si latura profesionala a activitatilor realizate de acestia;

Coordoneaza simentine intr-un mod corect si eficient dosarele angajatilor, inregistrarea acestora in baza de date folosita de companie;

Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de recompensarea al angajatilor conform performantei in serviciu, sub supravegherea Directorului de Resurse Umane;

Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor companiei; Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii medicale, de asigurari de viata, furnizorii de servicii de personal si de salarizare, pe baza contractelor incheiate intre companie si acestia;

Primeste si da comunicari; Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau situatii cerute de diverse foruri;

Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati; Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea indeplinirii obiectivelor macroeconomice si cele organizationale;

Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non-guvernamentale si alte organizatii privind prestari reciproce de servicii;

Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora; Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni; Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din fonduri locale si de stat;

Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le depune laAdministratia Financiara; Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati; Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe departamente; Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate; Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale, conform prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a acestei activitati;

Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati bancare,furnizori, etc.;

Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare; Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii si institutiile statului;

Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii; Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii; Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca suport n luarea deciziilor;

Asigura interfata in relatiile cu clientii; Desfasoara operatiuni de caserie; Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii documentatiei specifice societatii, la institutiile statului si la diverse unitati comerciale;

Respecta normele de conduita si procedurile interne; Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului, prevazute de reglementarile si normele legislative in vigoare;

La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa postului.

C. MEDIUL DE MUNCA Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA cat si in trafic;

Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a aerului conditionat;

Este asigurata ergonomia locului de munca; Iluminatul este mixt si suficient; Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; Incaperea este curata; Pardoseala este neteda, nealunecoasa; Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune

utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.

3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI A. EXECUTANTACTIUNI GRESITE Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;

Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ;

Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);

Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca;

Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; Comunicari si actiuni accidentogene ; Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;

Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii;

Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;

Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu estepermis in apropierea agentilor chimici inflamabili; Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior;

Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;

Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;

Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;

OMISIUNI Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca;

Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului;

B. SARCINA DE MUNCACONTINUT NECORESPUNZATOR Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;

SUPRASOLICITARE FIZICA Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat;

Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor;

Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatiascapulo-humerala si articulatia pumnului; Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;SUPRASOLICITARE PSIHICA Ritm mare de munca;

Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului);

Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; Monotonia muncii;C. MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC MECANIC Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;

Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual; Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;

Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;

Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager;

Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;

Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;

Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;FACTORI DE RISC TERMIC Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti;

Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;

Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;FACTORI DE RISC ELECTRIC Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;

Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;

FACTORI DE RISC CHIMIC Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;

D. MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC FIZIC Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism);

Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;

FACTORI DE RISC CHIMIC Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.

UNITATEA: S.C. IPA S.A.3.1.4FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCAFISA NR.1NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99

SECTIA(DEPARTAMENT): TEHNICO-ADMINISTRATIVDURATA EXPUNERII: 8h/sch.

LOCUL DE MUNCA: TESAECHIPA DE EVALUARE:Mirela Valeanu - Evaluator autorizatOctavian Luchian- Medic primar medicina munciiVasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.Neamtu Mariana - Intervievat

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCAFACTORI DE RISC IDENTIFICATIFORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC(descriere,parametri)CONSECINTA MAXIMA PREVIZIBILACLASA DEGRAVITATECLASA DEFRECVENTANIVEL PARTIAL DE RISC

EXECUTANTACTIUNI GRESITE1.Executarea de operatii si lucrari din proprieinitiativa neprevzute n sarcina de munc sau de oalt manier dect prevederile procedurale sau celecuprinse in instructiunile specifice postului din caresa rezulte stari periculoase sau nocive;DECES713

2.Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prinalunecare, prin mpiedicare la parcurgereapedestr a traseelor n incinta sau n perimetrulexterior ;ITM 45-180 zile312

3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizareaechipamentului de lucru si a mijloacelor deprotectie din dotare ( inclusiv cele colective);DECES713

4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;DECES713

5.Minimalizarea pericolului prin nerespectareainstructiunilor de lucru si de securitate si sanatate inmunca;DECES713

6.Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;DECES713

7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;DECES713

8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;DECES713

9.Comunicari si actiuni accidentogene ;DECES713

10.Desfasurarea activitatii sub influenta buturiloralcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala saudup administrarea unor medicamente (sedativehalucinogene si narcotice) ;DECES713

11.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager);DECES713

12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factoripericulosi, prind deplasari/ stationari in locuri sauzone cu pericol temporar sau permanent. Intrari saustationari in zone periculoase in timpul activitatii;DECES713

13.Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;DECES713

14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cusisteme improvizate sau fara mijloacele de protectiecu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;DECES713

15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigariaprinse) n locuri n care acest lucru nu este permisin apropierea agentilor chimici inflamabili;DECES713

16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;ITM 3-45 zile211

17.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale,santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor nperimetrul exterior;DECES713

18.Repartizare executant cu pregatire profesionalanecorespunzatoare pe locurile de munca ,cuinstruire incompleta n domeniul securitatii sisanatatii n munca sau cu incompatibilitatipsiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;DECES713

19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;ITM 45-180 zile312

20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;ITM 3-45 zile211

21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilormonetare manipulate cat si expunerea acestora inpublic fara a se asigura asupra riscurilor;DECES713

EXECUTANTOMISIUNI22.Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca;DECES713

23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori aiechipamentului tehnic asupra defectiunilor aparutein timpul lucrului;DECES713

SARCINA DE MUNCACONTINUT NECORESPUNZATO R24.Lucrul n conditii de neconformitate cureglementrile specifice: nemarcarea tensiunii delucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselormedicale omologate;DECES713

SARCINA DE MUNCASUPRASOLICITARE FIZICA25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare

(efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat;ITM 45-180 zile312

26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor;INV gr.III412

27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelorsuperioare in special articulatia scapulo-humerala siarticulatia pumnului;ITM 3-45 zile211

28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;ITM 3-45 zile211

29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;ITM 3-45 zile211

SARCINA DE MUNCASUPRASOLICITARE PSIHICA30.Ritm mare de munca;ITM 3-45 zile211

31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;ITM 3-45 zile211

32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatiineprincipiale intre sefi si subordonati, relatiineprincipiale intre membrii colectivului);DECES713

33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;DECES713

34.Monotonia muncii;NEGLIJABILE111

MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC MECANIC35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) lautilizarea usilor de acces sau a echipamentelortehnice din dotare;ITM 45-180 zile312

36.Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual;ITM 3-45 zile211

37.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururipericuloase (nteptoare, tioase,alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurariiactivitatii;ITM 3-45 zile211

38.Lovire de ctre mijloacele de transport auto ladeplasarea pe traseul normal dintre domiciliu sisediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie detraseu;DECES713

39.Accidente rutiere datorate: autoblocariifunctionarii mecanismului de directie sau asistemului de frnare a autoturismului n mers,exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,executantul avand calitatea de pasager;DECES713

40.Deterioararea accidentala a echipamentuluiindividual de protectie cat si a mijloacelor deprotectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;DECES713

41.Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;DECES713

42.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;DECES713

MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC TERMIC43.Ardere, oparire cauzate de caderea(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparatefierbinti;ITM 45-180 zile312

44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti intimpul alimentarii autoturismului sau in trafic intimpul coliziunilor dintre autoturisme;DECES713

45.Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;DECES713

MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC ELECTRIC46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;DECES713

47.Electrocutare prin atingere direct la atingereaaccidental a unor ci de curent neprotejate sauaflate accidental sub tensiune ;DECES713

48.Electrocutare prin atingere indirect deteriorareaaccidentala a legaturilor la instalatia dempmntare a unor echipamente tehnice electrice;DECES713

MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC CHIMIC49.Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;ITM 3-45 zile211

MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC FIZIC50.Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism);DECES713

51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;NEGLIJABILE111

52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentuldefectuos a scaunelor executantilor in dreptulcasetelor de evacuare a aerului sau de deschidereageamurilor si a usilor;ITM 3-45 zile211

MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC CHIMIC53.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);DECES713

MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC BIOLOGIC54.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)

prezente pe traseele exterioare de deplasare.DECES713

Locul de munca nr.1Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71Nrgi =

54 Ri X ri

i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1)

2.7154 = rii=1

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1 =Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de munca nr.1

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71

LEGENDA FIGURA Nr.1Nr. Crt.Denumirea factorului de riscNivelpartial derisc

F1Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativaneprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dectprevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunilespecifice postului din care sa rezulte stari periculoase saunocive;3

F2Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor nincinta sau n perimetrul exterior ;2

F3Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentuluide lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv celecolective);3

F4Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;3

F5Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca;3

F6Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;3

F7Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;3

F8Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;3

F9Comunicari si actiuni accidentogene ;3

F10Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice,ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrareaunor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;3

F11Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager);3

F12Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericoltemporar sau permanent. Intrari sau stationari in zonepericuloase in timpul activitatii;3

F13Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;3

F14Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sistemeimprovizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fostprevazut echipamentul din fabricatie;3

F15Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri ncare acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimiciinflamabili;3

F16Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;1

F17Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior;3

F18Repartizare executant cu pregatire profesionalanecorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruireincompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cuincompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului demunca;3

F19Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;2

F20Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;1

F21Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetaremanipulate cat si expunerea acestora in public fara a seasigura asupra riscurilor;3

F22Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca;3

F23Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori aiechipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpullucrului;3

F24Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrilespecifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize decurent electric, lipsa truselor medicale omologate;3

F25Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat;2

F26Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor;2

F27Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;1

F28Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;1

F29Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;1

F30Ritm mare de munca;1

F31Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;1

F32Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intresefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membriicolectivului);3

F33Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;3

F34Monotonia muncii;1

F35Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;2

F36Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual;1

F37Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase(nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpuldesfasurarii activitatii;1

F38Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea petraseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.accidente de circulatie de traseu;3

F39Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionariimecanismului de directie sau a sistemului de frnare aautoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii decorpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,executantul avand calitatea de pasager;3

F40Deterioararea accidentala a echipamentului individual deprotectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazutechipamentul tehnic;3

F41Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;3

F42Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;3

F43Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti;2

F44Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentariiautoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintreautoturisme;3

F45Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;3

F46Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;3

F47Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental aunor ci de curent neprotejate sau aflate accidental subtensiune ;3

F48Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentalaa legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamentetehnice electrice;3

F49Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;1

F50Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism);3

F51Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;1

F52Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos ascaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare aaerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;1

F53Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);3

F54Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.3

3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce l ncadreaza n categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.

Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 1, din care se observa ca din totalul de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse n limita de acceptabilitate. n ceea

ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):

42.59% - factori proprii executantului;

20.37% - factori proprii sarcinii de munca; 27.78% - factori proprii mijloacelor de productie; 9.26% - factori proprii mediului de munca;Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).

Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCALocul de munca nr.1NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71

3.3 LOCUL DE MUNCA NR.3IT3.3.1 PROCESUL DE MUNCA Executantul este responsabil cu implementarea de

intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza dotarea cu tehnica de calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic utilizatorilor de programe informatice din cadrul companiei;

Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n

domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze).

3.3.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT A. MIJLOACE DE PRODUCTIEEchipamentele de munca folosite sunt: Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

Imprimanta; Fotocopiator; Fax; Scaner; Telefon; Accesorii de birotica / papetarie; Foarfeca, cuter; Retroproiector; Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si electrica, chei fixe si dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea, ciocan de lipit );

Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere, firewall-uri, modemuri analogice si digitale;

Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele; Cabluri, mufe, etc.; Ghilotina hartie; UPS; KVM; Mobilier specific de birou.Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor: Dozator apa;

Aparat filtru pentru cafea; Frigider.Mijloace de protectie: Trusa medicala de de accordare a primului ajutor;

Extinctor; Materiale igienico-sanitare.B. SARCINA DE MUNCA Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator; Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor instalate in toate unitatile teritoriale;

Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice; Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent acestuia; Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii; Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice implementate; Asigura mentenanta retelei de calculatoare ; Urmareste exploatarea tehnicii de calcul n reteaua locala de calculatoare conform conditiilor normative adecvate;

Propune masuri de optimizare a exploatarii tehnicii de calcul si a retelei locale decalculatoare; Primeste sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul; Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor; Service tehnica de calcul imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea catre firma care se ocupa de depanarea acestora reinstalarea sistemelor de calcul n retea dupa depanare;

Remediaza defectiuni la servere verificare, constatare, schimbare hard discuri (salvarea datelor ); Administrare servere acces la servere de la distanta, configurari pe servere, UP date programe ( fisiere ); Cablari asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori, cablarea propriuzisa, instalare prize de retea, cablu de retea, Patch panel, switch-uri, conectare statie de lucru si server, conectare Router, verificare functionalitate;

Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si accesului la baza de date, a disciplinei n retea;

Raspunde de ntretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a bazelor de date, comunicatii n retea si transmiterii informatiei pe mediu magnetic spre interiorul directiei si n relatie cu alte subunitati, indifferent daca ntretinerea se efectueaza

direct sau prin intermediar; Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, n conformitate cu instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea aplicatiei, concordanta cerintelor cu resursele, pregatirea programului ce exploateaza aplicatia, asigurarea asistente intensive pe perioada de experimentare si n exploatarea incipienta;

ntocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul de ncarcare a tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a tehnicii de calcul, asigurnd implementarea lor.

Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor n exploatare, propune solutii sau perfectionari, analizeaza mpreuna cu celelalte compartimente functionale noi cerinte de activitati informatizate;

Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii pe criterii de ncarcare optima a configuratiilor de calcul;

Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de informatizare din societate;

Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ de

exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor specifice; Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru beneficiari; Organizeaza si urmareste lucrarile de ntretinere si reparare a echipamentului de calcul din dotarea societatii;

Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din dotare si de implementarea n sistemele de retele a programelor de aplicatii specifice;

Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului de serviciu; Mentine curatenia la locul de munca; Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in domeniul securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea impotriva incendiilor;

Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si cele privind apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul societatii;

Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident; Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice; Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului de munca, pentru care are pregatirea necesara si pentru care este autorizat si instruit.

C. MEDIUL DE MUNCA Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA cat si in trafic;

Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a aerului conditionat;

Este asigurata ergonomia locului de munca; Iluminatul este mixt si suficient; Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; Incaperea este curata; Pardoseala este neteda, nealunecoasa; Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.

3.3.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATIA. EXECUTANTACTIUNI GRESITE Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute n sarcina de munca sau de o alta maniera dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului;

Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective);

Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;

Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;

Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a materialelor utilizate;

Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii;

Comunicari si actiuni accidentogene; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca;

Supraaprecierea limitelor personale; Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea pedestra a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior;

Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;

Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare; Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotrivacaderilor necontrolate; Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis;

Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora; Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant (in calitate de pasager); Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau neomologate);

Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune;

Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor operatii;

Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;

Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior;

Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;

OMISIUNI Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de protectie specifice;

Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii; Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului;

B. SARCINA DE MUNCACONTINUT NECORESPUNZATOR Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiuniide lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;SUPRASOLICITARE FIZICA Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;

Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor;

Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ;

Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n pozitia asezat; Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;SUPRASOLICITARE PSIHICA Ritm mare de munca;

Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului);

Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau extrem de complexe;

C. MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC MECANIC Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si intretinerii;

Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (ntepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;

Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual; Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasatefara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate; Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;

Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;

Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;

Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si intretinere;

FACTORI DE RISC TERMIC Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;

Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti;

FACTORI DE RISC ELECTRIC Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune;

Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;

Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia de mpamntare in contact cu un bun conductor electric;

FACTORI DE RISC CHIMIC Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, diluant, pasta corectoare;

D. MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC FIZIC Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism);

Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;

Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;FACTORI DE RISC CHIMIC Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.

UNITATEA: S.C. IPA S.A.3.3.4FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCAFISA NR.3NUMAR PERSOANE EXPUSE: 153

SECTIA(DEPARTAMENT): ITDURATA EXPUNERII: 8h/sch.

LOCUL DE MUNCA: ITECHIPA DE EVALUARE:Mirela Valeanu - Evaluator autorizatOctavian Luchian- Medic primar medicina munciiVasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.Gheorghe Matei - Intervievat

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCAFACTORI DE RISC IDENTIFICATIFORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC(descriere,parametri)CONSECINTA MAXIMA PREVIZIBILACLASA DEGRAVITATECLASA DEFRECVENTANIVEL PARTIAL DE RISC

EXECUTANTACTIUNI GRESITE1.Executarea de operatii si lucrari din proprieinitiativa neprevazute n sarcina de munca sau de oalta maniera dect prevederile procedurale saucele cuprinse in instructiunile specifice postului;DECES713

2.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizareaechipamentului individual de protectie de lucru si amijloacelor de protectie din dotare (inclusiv celecolective);DECES713

3.Utilizarea, intretinerea si pregatireanecorespunzatoare a echipamentelor tehnice dindotare;DECES713

4.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cusisteme improvizate sau fara mijloacele de protectiecu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;DECES713

5.Manipulare si transport defectuos aechipamentului tehnic din dotare cat si amaterialelor utilizate;ITM 45-180 zile312

6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;DECES713

7.Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;DECES713

8.Expunerea in afara sarcinii de munca la factoripericulosi, prind deplasari/ stationari in locuri sauzone cu pericol temporar sau permanent. Intrari saustationari in zone periculoase in timpul activitatii;DECES713

9.Comunicari si actiuni accidentogene;DECES713

10.Minimalizarea pericolului prin nerespectareainstructiunilor de lucru si de securitate si sanatate inmunca;DECES713

11.Supraaprecierea limitelor personale;DECES713

12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;DECES713

13.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;ITM 3-45 zile211

14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prinalunecare, prin mpiedicare la parcurgereapedestra a traseelor n incinta sau n perimetrulexterior;ITM 45-180 zile312

15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau amedicamentelor (sedative, halucinogene sinarcotice) cat si in stare de oboseala avansata;DECES713

16.Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;DECES713

17.Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare;DECES713

18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prinneasigurarea acestora impotriva caderilornecontrolate;DECES713

19.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari

aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis;DECES713

20.Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora;DECES713

21.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager);DECES713

22.Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau neomologate);DECES713

23.Interventii la echipamente tehnice faradeconectarea de la reteaua electrica si faraasigurarea masurilor care sa previna punereaaccidentala sub tensiune;DECES713

superioare in special articulatia scapulo-humerala si

38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n pozitia asezat;ITM 45-180 zile312

39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;ITM 3-45 zile211

SARCINA DE MUNCASUPRASOLICITARE PSIHICA40.Ritm mare de munca;ITM 3-45 zile211

41.Climat psihosocial necorespunzator ( relatiineprincipiale intre sefi si subordonati, relatiineprincipiale intre membrii colectivului);DECES713

42.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;DECES713

43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurtcu grad de raspundere mare sau extrem decomplexe;ITM 3-45 zile211

MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC MECANIC44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) lautilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice,dispozitive, accesorii sau scule actionate manualsau de echipamente in timpul montarii- demontarii siintretinerii;ITM 45-180 zile312

45.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururipericuloase (ntepatoare, taioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;ITM 3-45 zile211

46.Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual;ITM 3-45 zile211

47.Cadere libera de materiale sau echipamenttehnic de la cotele superioare amplasate faraasigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate;DECES713

48.Deterioararea accidentala a echipamentuluiindividual de protectie cat si a mijloacelor deprotectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;DECES713

49.Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;DECES713

50.Lovire de ctre mijloacele de transport auto ladeplasarea pe traseul normal dintre domiciliu sisediul societatii S.C. IPA S.A. accidente decirculatie de traseu;DECES713

51.Autodeclansari, porniri accidentale aleechipamentelor in timpul activitatilor de curatare siintretinere;DECES713

MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC TERMIC52.Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;DECES713

53.Ardere, oparire cauzate de caderea(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparatefierbinti;ITM 45-180 zile312

MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC ELECTRIC54.Electrocutare prin atingere direct la atingereaaccidental a unor ci de curent neprotejate sauaflate accidental sub tensiune;DECES713

55.Electrocutare prin atingere indirect deteriorareaaccidentala a legaturilor la instalatia dempmntare a unor echipamente tehnice electrice;DECES713

56.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;DECES713

57.Potential electrostatic la deteriorareaaccidentala a legaturii la instalatia de mpamntarein contact cu un bun conductor electric;DECES713

MIJLOACE DE PRODUCTIEFACTORI DE RISC CHIMIC58.Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, diluant, pasta corectoare;ITM 3-45 zile211

MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC FIZIC59.Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism);DECES713

60.Curenti de aer favorizati de deschidereageamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos ascaunelor executantilor in dreptul casetelor deevacuare a aerului conditionat cat si in timpulinterventiilor in camera tehnica a serverelor;ITM 3-45 zile211

61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;NEGLIJABILE111

MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC CHIMIC62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie

(statie carburanti);DECES713

MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC BIOLOGIC63.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)

prezente pe traseele exterioare de deplasare.DECES713

Locul de munca nr.3Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.75Nrgi =

63 Ri X ri

i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1)

2.7563 = rii=1

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1 =Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de munca nr.3

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.75

LEGENDA FIGURA Nr.1Nr. Crt.Denumirea factorului de riscNivelpartial derisc

F1Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativaneprevazute n sarcina de munca sau de o alta manieradect prevederile procedurale sau cele cuprinse ininstructiunile specifice postului;3

F2Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentuluiindividual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie dindotare (inclusiv cele colective);3

F3Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;3

F4Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sistemeimprovizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fostprevazut echipamentul din fabricatie;3

F5Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a materialelor utilizate;2

F6Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;3

F7Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;3

F8Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericoltemporar sau permanent. Intrari sau stationari in zonepericuloase in timpul activitatii;3

F9Comunicari si actiuni accidentogene;3

F10Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca;3

F11Supraaprecierea limitelor personale;3

F12Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;3

F13Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;1

F14Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,prin mpiedicare la parcurgerea pedestra a traseelor nincinta sau n perimetrul exterior;2

F15Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor(sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare deoboseala avansata;3

F16Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;3

F17Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare;3

F18Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva caderilor necontrolate;3

F19Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis;3

F20Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora;3

F21Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant (in calitate de pasager);3

F22Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund

(defecte sau neomologate);3

F23Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de lareteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa previnapunerea accidentala sub tensiune;3

F24Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;3

F25Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor operatii;3

F26Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;1

F27Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;2

F28Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior;3

F29Repartizare executant cu pregatire profesionalanecorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruireincompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cuincompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului demunca;3

F30Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, aechipamentului individual de lucru sau a mijloacelor deprotectie specifice;3

F31Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii;3

F32Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori aiechipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpullucrului;3

F33Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrilespecifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize decurent electric, lipsa truselor medicale omologate;3

F34Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;1

F35Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor;2

F36Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare demateriale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ;2

F37Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;1

F38Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n pozitia asezat;2

F39Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;1

F40Ritm mare de munca;1

F41Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intresefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membriicolectivului);3

F42Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;3

F43Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau extrem de complexe;1

F44Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor deacces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sauscule actionate manual sau de echipamente in timpul montariidemontarii si intretinerii;2

F45Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase(ntepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timuldesfasurarii activitatii;1

F46Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual;1

F47Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotelesuperioare amplasate fara asigurarea mpotriva deplasarilornecontrolate;3

F48Deterioararea accidentala a echipamentului individual deprotectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazutechipamentul tehnic;3

F49Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;3

F50Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea petraseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;3

F51Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si intretinere;3

F52Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;3

F53Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate fierbinti;2

F54Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental aunor ci de curent neprotejate sau aflate accidental subtensiune;3

F55Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentalaa legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamentetehnice electrice;3

F56Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;3

F57Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a legaturiila instalatia de mpamntare in contact cu un bun conductorelectric;3

F58Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, diluant, pasta corectoare;1

F59Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism);3

F60Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor,de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor indreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si intimpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;1

F61Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;1

F62Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);3

F63Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.3

3.3.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU LOCUL DE MUNCA NUMARUL 3Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 3 este egal cu 2.75 valoare ce l ncadreaza n categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.

Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 3, din care se observa ca din totalul de 63 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse n limita de acceptabilitate. n ceea

ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):

50.79% - factori proprii executantului;

17.46% - factori proprii sarcinii de munca; 23.81% - factori proprii mijloacelor de productie; 7.94% - factori proprii mediului de munca;Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 69.84 % dintre factorii de risc identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).

Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCALocul de munca nr.3NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.75

3.8 LOCUL DE MUNCA NR.8AUTOMATIST ELECTRONIST3.8.1 PROCESUL DE MUNCA Executantul se ocupa de redactarea , d proiectelor de cercetare cerute de beneficiari.Totodata acesta se ocupa de realizarea

prototipurilor, de punerea lor in functiune cat se de testare acestora.Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze).

3.8.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT A. MIJLOACE DE PRODUCTIEEchipamentele de munca folosite sunt: Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

Imprimanta; Fotocopiator; Fax; Scaner; Floter; UPS; Boxe; Telefon; Accesorii de birotica / papetarie; Foarfeca, cuter; Letcon; Trusa scule electro-mecanice; Sfic; Cleste sertizare; Liza; Carucior marfa; Mobilier specific de birou.Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor: Dozator apa;

Aparat filtru pentru cafea; Frigider.Mijloace de protectie: Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

Extinctor; Materiale igienico-sanitare.B. SARCINA DE MUNCA Realizeaza documentarea privind proiectul de cercetare;

Elaboreaza documentatia necesara realizarii proiectului; Gaseste si stabileste solutia tehnica pentru fiecare proiect; Realizeaza modele si prototipuri; Monteaza echipamentul tehnic; Pune in functiune modele si prototipuri; Efectueaza teste pe modele si prototipuri Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator;

Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice; Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia; Prelucreza, indosariaza si arhiveazatoate documentele societatii asigurand accesibilitatea ulterioara la informatii;

Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;

La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii siinstruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa postului.

C. MEDIUL DE MUNCA Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA, in aer liber cat si in trafic;

Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a aerului conditionat;

Apar variatii de temperatura in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si temperaturi extreme generate de fiecare anotimp;

Este asigurata ergonomia locului de munca; Iluminatul este mixt si suficient; Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; Incaperea este curata; Pardoseala este neteda, nealunecoasa; Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice;

In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor specifice de mediu locului unde se deplaseaza.

3.8.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI A. EXECUTANTACTIUNI GRESITE Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in

instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;

Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ;

Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);

Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca;

Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; Comunicari si actiuni accidentogene ; Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;

Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii;

Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;

Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;

Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior;

Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;

Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;

Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;OMISIUNI Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca;

Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului;

B. SARCINA DE MUNCACONTINUT NECORESPUNZATO