Consangvinizarea Si Consecintele Sale Genotipice Si Fenotipice

18
Consangvinizarea si consecintele sale genotipice si fenotipice Imperecherile dintre rude, in functie de gradul lor de asemanar (grad de inrudire) se impart in doua categorii si anume: 1. Consangvinizarea curenta, care cuprinde la randul ei: - imperecherile incestuoase - imperecherile apropiate Incestul se realizeaza atunci cand au loc imperecheri intre ind ele un grad mare de inrudire (R) asa cum sunt imperecherile de x descendent si ffate x sora, unde gradul de asemanare genetica Consangvinizarea apropiata se realizeaza atunci cand au loc imp indivizi care au intre ei un grad de inrudire mai mare de 12%, imperecherile de tipul semifrate x semisora (R=0,25); bunic x n sau dubli veri primari intre ei (R=0,125). Imperecherile incestuoase fac si creasca frecvenfa locilor homo populatie (Fx) cu 12-15%, iar cele apropiate intre 6-15% intr-o generatie. 2. Consangvinizarea necurenta cuprinde: - consangvinizarea moderata - consangvinizarea indepartala In cazul consangvinizarii moderate (R<0,125), ca de exemplu, im intre veri primari sau secundari, gradul de homozigotie la desc creste pana la 6% pe generate, pe cand in cazul consangvinizari gradul de homozigotie nu depaseste valoarea de 1%. Deoarece imperecherea intre ele a animalelor inrudite care au i lor ancestori comuni face sa creasca gradul de homozigotie in p prevederi, cea mai buna clasificare a consangvinizarii se face calculata a coeficientului de consangvinizare. 1. Sporirea homozigotiei este data in populatie datorita consan

Transcript of Consangvinizarea Si Consecintele Sale Genotipice Si Fenotipice

Consangvinizarea si consecintele sale genotipice si fenotipice Imperecherile dintre rude, in functie de gradul lor de asemanare genetica (grad de inrudire) se impart in doua categorii si anume: 1. Consangvinizarea curenta, care cuprinde la randul ei: - imperecherile incestuoase - imperecherile apropiate Incestul se realizeaza atunci cand au loc imperecheri intre indivizi care au intre ele un grad mare de inrudire (R) asa cum sunt imperecherile de tipul: parinte x descendent si ffate x sora, unde gradul de asemanare genetica R=0,5. Consangvinizarea apropiata se realizeaza atunci cand au loc imperecheri intre indivizi care au intre ei un grad de inrudire mai mare de 12%, asa cum sunt imperecherile de tipul semifrate x semisora (R=0,25); bunic x nepoata (R=0,25) sau dubli veri primari intre ei (R=0,125). Imperecherile incestuoase fac si creasca frecvenfa locilor homozigoti in populatie (Fx) cu 12-15%, iar cele apropiate intre 6-15% intr-o singura generatie. 2. Consangvinizarea necurenta cuprinde: - consangvinizarea moderata - consangvinizarea indepartala In cazul consangvinizarii moderate (R