1

Consecintele descentralizarii sistemului

educational preuniversitar din Romania1

Ciprian Domnisoru

Invatamantul preuniversitar romanesc a trecut printr-un proces de descentralizare partiala

in ultimii 20 de ani. Banca Mondiala a sustinut eforturile de descentralizare si a oferit sprijin

tehnic pentru elaborarea unui sistem de finantare per capita, care ar urma sa inlocuiasca un

sistem centralizat, in care cheltuielile scolii sunt platite agregat, de la centru, de minister sau de

catre autoritatile locale. In paralel cu eforturile de descentralizare din ultimii 20 de ani, Guvernul

Romaniei a respectat - mai mult sau mai putin - sfaturile expertilor FMI de reducere a

cheltuielilor bugetare. Aceste presiuni asupra bugetului au rezultat in reducerea cheltuielilor

sociale si a cheltuielilor publice pentru educatie. Pentru multi ani, sistemul educational romanesc

a fost subfinantat in mod cronic, comparativ cu alte tari europene.

Calitatea sistemului educational s-a deteriorat in mod semnificativ, asa cum semnaleaza

raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi

cercetării. In urma unui acord politic transpartinic, nivelul cheltuielilor cu educatia a fost stabilit

la 6% din PIB, dupa o lunga perioada de subfinantare cronica in care bugetul educatiei a fost de

mai putin de 4% din PIB.

1 Aceasta lucrare a fost realizata ca proiect pentru cursul Schools and Social Policy predat de Helen F.

Ladd, Edgar T. Thompson Distinguished Professor of Public Policy and Professor of Economics, pe care autorul l-a

urmat in cadrul programului de masterat al Sanford School of Public Policy de la Duke University. Multumiri

doamnei Helen Ladd pentru indrumare precum si Fundatiei Dinu Patriciu si Comisiei Fulbright, care sprijina

participarea autorului in acest program masteral. Lucrarea nu a fost publicata si este in proces de revizuire.

2

In ultimii ani au fost dezbatute mai multe variante de legi care urmaresc reformarea

sistemului educational. Variantele politice propun o descentralizare mai mult sau mai putin

pronuntata a sistemului educational, insa toate prevad introducerea sistemului de finantare per

capita.

Potrivit acestui sistem de finantare per capita, scolile vor primi fonduri de la autoritatile

locale si de la Minister in functie de numarul de elevi pe care il matriculeaza. Sistemul de

finantare a este diferentiat in functie de costurile de scolarizare la niveluri diferite de instructie.

De asemenea, sistemul diferentiaza scolile urbane de cele rurale, acestea din urma primind o

finantare cu aproximativ 20% mai mare decat scolile urbane, deoarece raportul elevi/profesor

este mai scazut in aceste scoli. Acest sistem va fi de asemenea adaptat de un department al

Ministerului Educatiei pentru a putea acoperi costurile foarte mari ale scolilor localizate in zone

rurale izolate, care deservesc un numar si mai redus de elevi.

Toate variantele de modificare a legii educatiei prevad si elemente de incurajare a

competitiei intre scoli si de incurajare a sistemului educational privat. Dintre toate variantele de

lege a educatiei, cea sustinuta de ministrul Funeriu si guvernul Boc contine cele mai multe

elemente de privatizare a invatamantului preuniversitar obligatoriu si incurajare a competitiei

intre scoli, reflectand orientarea politica de dreapta a actualului guvern.

Datorita presiunilor asupra cheltuielilor bugetare dar si a nevoii de optimizare a acestor

cheltuieli, noua lege va rezulta si in multe fuziuni si inchideri de scoli. La nivelul actual de

finantare, Ministrul Funeriu a anuntat ca 15.000 de posturi de profesori vor fi restructurate. In

paralel cu eforturile de reducere a cheltuielilor sau in consonanta cu acestea, ministrul Funeriu a

avansat si ideea ca numarul de materii predat in scoli ar trebui redus, ca numarul de ore ar trebui

3

sa fie redus si ca “cel mai bun depozitar al informatiei este google.com.” Aceste masuri,

prezentate drept o noua filosofie asupra educatiei in secolul 21 ar rezulta in reduceri

semnificative de costuri cu salariile profesorilor, in conditiile reducerii numarului de materii

predate.

Aceasta lucrare urmareste sa analize consecintele introducerii noii legi din perspectiva

respectarii principiului echitatii accesului la educatie al copiilor, indiferent din mediul din care

provin. De asemenea lucrarea prezinta cateva consecinte ale descentralizarii si privatizarii

sistemului educational din alte tari si face cateva recomandari.

Dezbaterea privind legea educatiei este amplificata de ingrijorarea colectiva ca actualul

sistem este neperformant. Romania are una dintre cele mai reduse rate brute de scolarizare din

Uniunea Europeana.2 Elevii romani au performante slabe in evaluarile internationale3. Saracia

din mediul rural limiteaza accesul la educatie: numai 25% din studentii din mediul rural

frecventeaza liceul (Comisia Prezidentiala pentru Educatie, 2007). Scolile rurale au un deficit de

personal calificat si de personal cu norma intreaga,4 iar elevii din mediul rural au rezultate

persistent mai slabe decat cei din mediul urban in evaluarile internationale (Anexa, Tabelele 2 si

3) si rate de promovabilitate la examinarile nationale mult mai mici decat cele din mediul urban

(Tabelul 4).

2 Rata de participare in toate formele de educatie (ISCED 0-6) pentru populatia intre varstele 3-29 este

56.1% in Romania, mai mica decat media EU-27, de 63.9% (Comisia Europeana, 2009).

3 Romania este pe locul 47 din 57 de tari participante in evaluarea PISA 2006 si sub media internationala

la testul TIMSS (Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2009).

4 Procentul personalului didactic calificat in mediul rural este cu cinci puncte procentuale mai scazut

decat procentul din mediul urban. (Ministerul Educatiei, 2009).

4

In ciuda eforturilor guvernului si a autoritatilor locale de a imbunatati conditiile din

scolile din mediul rural, multe opereaza inca in conditii improprii, fara apa curenta, canalizare

sau resurse educationale de baza (calculatoare, biblioteci). Situatia este si mai dramatica pentru

minoritatea rroma, care are o rata alarmanta de saracie- estimata la 75% in 2003 (Roma

Education Fund, 2007). Numai 64% din studentii rroma sunt inscrisi in invatamantul primar,

comparativ cu 98.9% la nivel national (Comisia Prezidentiala pentru Educatie, 2007).

Sistemul educational romanesc a fost subfinantat in mod cronic pentru multi ani iar

salariile profesorilor sunt foarte mici5, afectand negativ atmosfera din scoli si recrutarea in cadrul

profesiei. Nevoile de finantare sunt coplesitoare: 350.000 de copii (7% din totalul populatiei de

varsta scolara) au fost lasati acasa de parinti plecati sa munceasca in strainatate. Dintre cei

350.000, UNICEF estimeaza ca 130.000 au amandoi parintii plecati6. Acesti copii, lasati in grija

bunicilor sau a altor rude, abandoneaza sistemul scolar la o rata mai ridicata decat restul copiilor

si au nevoie de atentie sporita din partea consilierilor scolari, al caror numar este limitat in

mediul rural (Fundatia Soros, 2008).

Exista multe diferente intre mediul rural si mediul urban, ce au drept consecinta niveluri

inegale de acces si calitate a educatiei, iar Ministerul Educatiei urmareste aceste diferente si

incearca sa le corecteze prin diverse programe de sprijinire a elevilor din mediul rural cu

5 Salariul profesorilor incepatori este aproximativ 50-60% din PIB per capita, unul dintre cele mai mici

niveluri din Europa in priviinta acestui indicator (Comisia Europeana, 2009).

6 http://www.unicef.org/romania/ro/media_8657.html

5

rezultate bune la invatatura. Exista insa putin interes pentru o analiza la nivel de judet a

diferentelor7, desi exista diferente economice semnificative intre judete8.

Cercetarea in SUA asupra diferentelor dintre state si districte in privinta cheltuielilor cu

educatia este alimentata de interesul asupra inechitatilor generate de diferentele in cheltuieli

educationale- direct legate de veniturile fiscale locale- dintre districte. In SUA, finantarea

educatiei se realizeaza atat de la bugetul federal, de la cel central al statelor, dar mai ales de catre

comunitatile locale, la nivel de district scolar. Romania nu are o istorie de procese civile legate

de echitatea din sistemul educational insa exista un interes pentru diferente regionale, cu

precadere in contextul analizei diferentelor dintre euroregiuni.

O analiza asupra echitatii finantarii sistemului educational intre judete este limitata in

multe privinte. In primul rand, salariile profesorilor cu au acelasi nivel de calificare si experienta

sunt egale la nivel national. Cum salariile profesorilor reprezinta aproximativ 70% din

cheltuielile educationale (Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2009), iar multe cheltuieli sunt

realizate in urma unor alocari specifice (burse scolare, costurile manualelor), diferentele intre

judete pot rezulta, teoretic, numai in urma unor inegalitati in nivelul finantarii realizate la nivel

local, finantare care reprezinta numai 10-15% din totalul cheltuielilor educationale din sistemul

public (Societatea Academica Romana, 2008).

7 The National Education Report does not include county-level data. Although all counties are supposed to

prepare their own yearly Education Reports, not all do so and the formats of the various reports and not

harmonized.

8 Romania is divided into 40 counties and the capital, Bucharest, over a territory formed by the union of

Romanian speaking provinces. The respective provinces have different levels of economic development and there

are also intra-province differences in economic development, particularly for counties with a large metropolitan

area.

6

Comunitatile locale sunt responsabile in principal pentru cheltuielile cu intretinerea

scolilor, ce sunt inregistrate in mod centralizat de catre primarii si nu sunt evidentiate clar la

nivel de scoala. De aceea, in aceasta analiza utilizez nivelul taxelor locale colectat la nivel de

judet (Tabelul 1, Coloana 2) pentru a aproxima nivelul resurselor disponibile pentru finantarea

cheltuielilor cu educatia, sub limita unor ipoteze enuntate in cele ce urmeaza.

Desi aceasta analiza la nivel de judet este realizata in lipsa multor date si cu limitari

evidente, consider ca este informativa din perspectiva consecintelor reformelor de

descentralizare a sistemului educational. Intrucat autoritatile locale si parintii vor juca un rol

sporit in administrarea si guvernanta scolilor - conform noii legi a educatiei- nivelul resurselor

fiscale disponibile unei comunitati va deveni mai important decat este acum, intrucat in prezent

autoritatile centrale furnizeaza cea mai mare parte a fondurilor si se implica, prin institutia

Inspectoratelor, in cele mai importante decizii de personal ale scolilor.

Echitatea finantarii educatiei la nivel de judet

Veniturile comunitatilor locale, agregate la nivel de judet, variaza in mod considerabil

(Tabelul 5). Coeficientul de variatie este 0.31.

Administratia locala din orase/sate este responsabila sa plateasca cheltuielile de

intretinere ale scolilor precum si cheltuielile aferente unor activitati extracurriculare, cheltuielile

de transport ale elevilor precum si cheltuielile de intretinere ale cantinelor si caminelor scolare.

Ca atare, primariile sunt direct responsabile sa asigure finantarea pentru aspecte importante in

7

cadrul dezbaterii asupra accesului elevilor din medii rurale/sarace la educatie: transportul si

intretinerea caminelor.

Nivelul cheltuielilor cu educatia este o decizie politica locala. Pentru a aproxima acest

nivel, prima ipoteza pe care o avansez este ca acele comunitati care au in randul cetatenilor un

procent mai ridicat de absolventi de facultate vor acorda o importanta mai mare educatiei si vor

cheltui mai mult, procentual, pentru educatie. Aceasta ipoteza se bazeaza pe observatii din SUA,

unde coeficientul de corelatie intre nivelul cheltuielilor per capita la nivel de stat si procentul de

absolventi de facultate in randul populatiei este ridicat9 (0.57). Daca aplicam aceasta ipoteza

nivelului actual de venituri per elev la nivel de judet vom obtine niveluri de finantare pronuntat

mai inegale, coeficientul de variatie intre nivelul de finantare per capita intre judete crescand la

0.57. Aceasta diferenta provine din diferentele semnificative intre ratele de absolventi de

facultate la nivel de judet, intrucat anumite judete au universitati mari, in timp ce alte judete nu

au institutii de invatamant superior sau au foarte putine (sau doar filiale ale unor institutii, care

ofera un numar redus de specializari).

Diferentele intre judete in privinta prezentei unor institutii de invatamant superior se

reflecta si in coeficientul de variatie crescut in ceea ce priveste procentul de profesori necalificati

(Tabelul 6) si in diferentele semnificative intre judete in privinta raportului dintre numarul de

elevi si numarul de profesori. Astfel, judetele care nu au/ au foarte putine institutii de invatamant

superior au si o lipsa de personal didactic calificat.

9 Analiza se bazeaza pe datele prezentate de National Center for Education Statistics, Total expenditures

per pupil, 2005-2006 school year, http://nces.ed.gov/programs/digest/d08/tables/dt08_182.asp si Bureau of Labor Statistics, Educational Attainment in the US, 2003, http://www.census.gov/prod/2004pubs/p20-550.pdf

8

Eforturi de descentralizare si privatizare din alte tari

La baza procesului de descentralizare sta convingerea ca autoritatile locale si

comunitatile sunt mai bine pozitionate sa guverneze scolile locale, si ca urmarirea intereselor

directe ale parintilor si ale altor decidenti locali poate conduce la o mai buna administrare a

scolilor.

In tarile unde au fost implementate reforme de descentralizare iar comunitatile locale au

primit mai multe drepturi si responsabilitati in procesul de administrare a scolilor, rezultatele

arata ca un nivel redus de capacitate administrativa la nivel local a redus eficienta eforturilor de

descentralizare. Ladd si Fiske (2000) au analizat reforma sistemului educational in Noua

Zeelanda si au constatat ca parintii au avut nevoie de training pentru a intelege procesul de

bugetare si administrare a scolilor. In Macedonia, alesii locali nu au avut suficienta experienta

pentru a intelege problemele complexe din sfera educatiei (Herczynski, Vidanovska, Lacka,

2009). Lipsa capacitatilor adiminstrative locale este de asemenea enuntata ca un esec al

masurilor de descentralizare in Argentina (Galiani, Gertler, Schargrodsky, 2002). In Polonia,

dupa ce si-au asumat responsabilitatea si au devenit proprietarele scolilor gimnaziale, 40 de orase

au renuntat efectiv la proprietatea asupra scolilor, dandu-le inapoi Ministerului de Finante,

datorita unor conflicte asupra finantarii (Fiszbein, 2001).

Descentralizarea si cresterea numarului de optiuni pentru parinti sunt de asemenea

consecintele politice ale unor convingeri ca mai multa competitie este benefica sistemului scolar

si ca scolile de success ar trebui sa atraga mai multi elevi, iar cele care au rezultate slabe sa fie,

eventual, inchise. Insa datorita dificultatilor in a asigura transportul elevilor si a interesului

scolilor de a limita aglomerarea, competitia pe piata educatiei este limitata. In Noua Zeelanda,

9

guvernul a trebuit sa reintroduca repartizarea elevilor la scolile din zona de resedinta, dupa ce

scolile “de success” au devenit prea aglomerate. Mai mult, s-a constatat ca scolile de succes au

foarte putine motive sa inmatriculeze elevi peste capacitate. (Ladd, Fiske, 2000).

O alta consecinta a competitiei intre scoli este faptul ca scolile performante, cu cerere

mare din partea parintilor, pot proceda la o selectie incorecta sau inechitabila a elevilor.

Programul de vouchere scolare din Chile reprezinta un exemplu al modului in care familiile

sarace nu au putut sa isi inscrie copiii in scolile care aveau autonomie in selectia elevilor

(Zimmer, Bettinger, 2008). In Noua Zeelanda s-a putut de asemenea constata o polarizare a

inmatricularii in functie de venituri si de etnie. In Argentina, experienta descentralizarii a condus

la o crestere a inegalitatilor regionale. (Galliani, Gertler, Schargrodsky, 2002)

Descentralizarea si reforma finantarii scolilor a fost testata intr-un program pilot in

Romania. Concluziile nu sunt fost incurajatoare pentru sustinatorii descentralizarii. Expertii

Bancii Mondiale (Herczynski, Bischoff, 2009) au concluzionat ca programul pilot al finantarii

per capita s-a terminat in mod inconcludent. Expertii Bancii Mondiale au facut si comentarii

asupra popularitatii unor asemenea reforme, intrucat au constatat ca inchiderea de scoli va intalni

“passionate resistance” - rezistenta puternica a parintilor si a profesorilor. Mai mult, intrucat

salariile profesorilor nu pot fi differentiate conform grilei curente de salarizare sau a propusei

grile unice de salarizare la nivel national, Ministerul Educatiei va trebui sa reconcilieze costurile

cu salariile profesorilor cu suma finantarii per capita pe care scolile o vor primi in noul sistem.

Expertii Bancii Mondiale au avertizat ca “aceasta este o sursa de tensiuni grave in multe tari”.

10

Recomandari

1. Mentinerea structurii actuale a consiliilor de administratie: in locul unei structuri in care

parintii, reprezentantii consiliilor locale si profesorii reprezinta cate o treime din

consiliu, pastrarea structurii actuale (director, director adjunct, reprezentant al consiliului

local, reprezentant al primarului, reprezentanti ai parintilor, 1-5 profesori, reprezentanti

ai mediului de afaceri si reprezentant al elevilor- pentru invatamantul liceal).

2. Inlocuirea coeficientilor de diferentiere urban-rural cu un sistem de ponderi pentru elevii

provenind din familii cu venit redus si renuntarea la masura de inchidere a scolilor din

mediul rural.

3. Clarificarea mecanismului institutional prin care autoritatile centrale vor putea interveni

pentru a opri segregarea scolilor pe criterii etnice.

Recomandarea 1: Mentinerea structurii curente a consiliilor de administratie

Asa cum o arata experientele internationale in privinta descentralizarii, alesii locali si

parintii nu au - de cele mai multe ori- competentele necesare pentru a participa la luarea

deciziilor in privinta cheltuielilor si a administrarii scolilor. Daca in prezent directorii scolilor

trebuie sa urmeze cursuri de management si sa reuseasca la un examen pentru a deveni directori,

parintii si reprezentantii consiliului local nu vor trebui sa urmeze niciun curs. Tabelul 1, coloana

3 arata ca unele judete au procente foarte scazute de cetateni cu educatie superioara. Cu toate

acestea, desi romanii au una din cele mai reduse rate de scolarizare din Europa, se afla pe locul

doi intr-un clasament al celor mai satisfacuti europeni in privinta educatiei pe care au primit-o

(Eurofound, 2006). Aceasta pozitionare poate indica o lipsa de expunere fata de educatia

11

superioara si faptul ca multe comunitati locale nu impartasesc telurile de echitate de a avea mai

multi studenti din mediul rural in universitati. Daca aceasta presupunere se va confirma iar

comunitatile locale vor cheltui pentru educatie in raport direct cu procentul absolventilor de

invatamant superior din judet, rezultatul va fi o situatie total opusa telului de echitate de a reduce

diferentele intre mediul rural si cel urban: comunitatile sarace din mediul rural vor cheltui din

bugetul local, procentual, cel mai putin pentru educatie. Situatia poate deveni si mai grava in

satele unde majoritatea adultilor au emigrat temporar in cautare de munca. Consiliile de

administratie din scolile din aceste sate vor gasi cu greu parinti care sa participle la sedinte.

Mentinerea structurii curente a consiliilor de administratie garanteaza ca majoritatea consiliului o

constituie profesori si administratori cu experienta, ale caror interese sunt pe termen lung,

diferite de cele ale unor parinti care au copiii in acea scoala pe termen scurt sau ale unor

reprezentanti ai unor alesi locali, de asemenea interesati direct pe (si de) durata mandatului.

Mentinerea structurii actuale a consiliilor de administratie nu impiedica insa parintii si

reprezentantii alesilor locali sau ai mediului de afaceri (exclusi din consiliu in noua formula) sa

aiba un cuvant de spus in administrarea scolii.

Recomandarea 2: Inlocuirea ponderilor urban-rural cu ponderi pentru elevii

provenind din familii cu venituri reduse si renuntarea la masura de inchidere a scolilor din

mediul rural

Sistemul de ponderi pentru studentii din mediul rural a fost conceput sa asigure necesarul

de finantare care sa compenseze numarul redus de elevi din scolile din mediul rural.

12

Scolile din mediul urban au in medie 470 de elevi iar scolile din mediul rural doar 280.

Ponderea de 1.2 pentru elevii din mediul rural compenseaza partial aceasta diferenta, tinand cont

de numarul minim de profesori ce trebuie sa fie angajati pentru a acoperi toate materiile predate.

Desigur, daca ministerul va implementa si o reducere a numarului de materii, aceste costuri vor

scadea.

Sistemul de ponderare nu tine insa cont de nevoile educationale mai crescute ale elevilor

provenind din familii sarace. Acesti elevi, precum si scolile din mediile din care provin, au

nevoie de finantare crescuta pentru procurarea de carti si calculatoare, la care studentii saraci au

un acces scazut, in ciuda eforturilor ministerului de a oferi fonduri copiilor saraci pentru

cumpararea de calculatoare. Datorita numarului crescut de parinti ce au emigrat, scolile din

mediul rural au de asemenea o nevoie sporita de consilieri scolari. Desi greu de implementat in

conditiile unei grile unice de salarizare, scolile rurale ar trebui sa primeasca de asemenea fonduri

mai mari pentru a atrage profesori calificati.

Un alt argument impotriva ponderilor urban-rural este faptul ca diferentele dintre sate si

orase in termeni de resurse educationale, recreationale si cultural sunt adesea nesemnificative.

Datorita unei politici de urbanizare fortata in timpul regimului comunist, multe sate au devenit

orase numai cu numele iar locuitorii si-au pastrat ocupatiile agrare dupa ce s-au construit cateva

blocuri, uneori fara canalizare. In 2003, Parlamentul Romaniei a votat o lege prin care multe sate

primeau statutul de oras (Tabelul 7), desi nu indeplineau multe din cerintele de urbanism si in

cateva cazuri nici numarul necesar de locuitori. O analiza a obiectivelor politice si a intereselor

din spatele acestei masuri nu face obiectivul acestei lucrari. Este de notat insa ca judelele unde

numarul oraselor a crescut semnificativ erau fiefuri ale Partidului Social Democrat (Teleorman,

13

Giurgiu, Ilfov, Suceava, Dolj, Ialomita) si sunt judete cu rate scazute de scolarizare si rate

crescute de saracie. Scolile din noile orase vor primi finantarea mai redusa pentru scoli din

mediul urban desi au toate caracteristicile unor sate. Chiar si orase mai mari duc lipsa unor

resurse educationale si culturale. Un exemplu graitor al diferentelor mici dintre anumite orase si

sate este lipsa unui cinematograf din Vaslui (70.000 de locuitori), orasul in care locuieste si

filmeaza celebrul regizor Corneliu Porumboiu.

Inchiderea sau fuzionarea scolilor este realizata in scopul eficientizarii sistemului dar

submineaza scopul guvernului de a creste rata de scolarizare a elevilor din mediul rural. Daca

scolile mici din mediul rural se vor inchide, elevii vor trebui sa fie transportati la alte scoli,

adesea pe distante mari. Tinand cont de situatia precara a drumurilor din Romania - ce devin

impracticabile in conditii meteo nefavorabile - exista riscul ca elevii sa nu poata ajunge la scoala

pe perioade indelungate. Transportarea copiilor pe distante lungi va fi inca un motiv pentru

parinti de a nu isi trimite copiii la scoala si pentru copii de a lipsi de la scoala.

Recomandarea 3: Realizarea unei analize a mecanismului institutional de prevenire

a cazurilor de segregare

Segregarea de facto a etniei rroma este o realitate in Romania, iar multe scoli au clase

speciale care concentreaza elevii rroma10. Prin ordinul 1540/19.07.2007 al Ministerului

Educatiei, Cercetarii si Tineretului privind prevenirea, interzicerea si eliminarea segregarii

10 Intre 12 si 20% din elevii rroma sunt elevi in scoli unde mai mult de 50 sau chiar 70 la suta din elevi sunt rroma.

In trei sferuturi din scolile unde elevii rroma sunt majoritari lipseste o biblioteca scolara. Roma Education Fund, 2007).

14

copiilor rromi s-a interzis, incepind cu anul scolar 2007-2008, formarea claselor I si a V-a

segregate preponderent sau numai cu elevi rromi. Un studiu al organizatiei Romani Criss11 arata

ca multe scoli au ignorat pur si simplu ordinul ministerului.

Proiectul de lege propus de ministrul Funeriu prevede ca scolile vor putea selecta elevii

“in baza unei metodologii a Ministerului”. Aceasta metodologie trebuie sa fie clara si

neinterpretabila in privinta interzicerii si prevenirii discriminarii pe baza de rasa sau etnie, printre

alti factori. Orice forma de admitere pe baza de rezultate scolare sau care depinde de venitul

familiei pune in mod indirect elevii rroma in dezavantaj, datorita ratei extrem de ridicate de

saracie in randul acestei populatii. Avand in vedere rolul crescut al comunitatilor locale si

restrangerea atributiilor Inspectoratelor, mecanismele prin care autoritatile centrale pot preveni si

elimina situatiile de segregare dealtfel deja observabile in teritoriu trebuie prevada sanctiuni si

mecanisme clare.

Concluzii

Aceasta analiza arata cum descentralizarea risca sa conduca la niveluri crescute de

inegalitate in ceea ce priveste cheltuielile educationale daca fraiele conducerii scolilor vor fi date

parintilor si reprezentantilor consilierilor locali. Inegalitati in nivelul cheltuielilor pentru educatie

si in nivelul capacitatii administrative vor periclita obiectivul de a creste accesul elevilor din

11 http://www.divers.ro/focus_ro?func=viewSubmission&sid=9527&wid=37452

15

mediul rural in licee si universitati. Inchiderea si fuzionarea scolilor din mediul rural ingreuneaza

de asemenea accesul elevilor din mediul rural la educatie.

In ciuda tuturor dovezilor din alte tari in privinta dificultatilor si a consecintelor negative

ale descentralizarii sistemului educational precum si a avertizarilor expertilor Bancii Mondiale,

actualul guvern este hotarat sa implementeze sistemul de finantare per capita in acelasi timp cu

realizarea descentralizarii si introducerii unor optiuni de privatizare scolara.

Recomandarile din aceasta lucrare propun modificari legislative ce ar putea reduce

consecintele negative ale noii legi ale educatiei. O opozitie puternica din partea sindicatelor, a

opozitiei politice si a parintilor nemultumiti de inchiderea scolilor pot insa opri aceasta lege in

Parlament sau in practica. Cu toate acestea, analiza de echitate la nivel de judet prezentata in

aceasta lucrare poate deveni mai relevanta pe masura ce comunitatile locale vor participa mai

mult la finantarea si administrarea scolilor, cu sau fara un cadru legal in aceasta privinta.

Aceasta lucrare nu isi propune sa analizeze multe din prevederile neclare ale proiectului

Funeriu-Boc de lege a educatiei: posibilitatea de infiintare de “alternative scolare”; sistemul de

evaluare a scolilor in urma caruia unele scoli cu calificative proaste ar putea fi inchise; infiintarea

de clase private in scoli publice; infiintarea de consortii scolare. De asemenea, lucrarea nu

analizeaza masura prevazuta in lege de a finanta de la buget scolile private din invatamantul

preuniversitar- inclusive cele religioase. Toate aceste masuri, inspirate din reformele neoliberale

din alte state, au consecinte ample la nivel societal. Din pacate exista putine studii asupra legii

Funeriu si a consecintelor masurilor prevazute de aceasta. Proiectul de lege este netransparent si

abunda in mentiuni ca masurile vor fi transpuse prin ordin al ministerului. Daca pana acum

ministerul si statul roman puteau sa isi permita sa emita ordine (precum cel in privinta segregarii)

16

sau sa emita prevederi legale pe care sa nu le respecte sau care sa nu fie respectate in practica, -

pentru ca statul era atat legiuitor cat si administrator al scolilor- daca legea Funeriu este adoptata

in forma actuala, statul roman poate sa devina parte in multe procese. Prevederile legii, desi vagi,

angajeaza statul roman fata de organizarii private, culte, si parinti doritori sa isi educe copiii

acasa (home schooling). Exemplul statului Chile, care a implementat un sistem asemenator celui

prevazut in legea Funeriu (prin care parintii pot muta liber copiii la scoli private care primesc

finantare de la stat) a dus la o explozie a scolilor private. Din pacate, dezbaterea asupra legii

educatiei se concentreaza pe probleme de moment, precum salariile, reducerea numarului de

posturi sau diverse aranjamente in privinta examenelor sau a trecerii clasei a 9-a la liceu.

Consecintele acestei legi sunt insa greu de anticipat, tinand cont de multitudinea de prevederi

neclare care deschid legal calea unor schimbari radicale in societatea romaneasca.

17

Bibliografie

Bischoff, Casandra, ed. “Public money for public schools. Financing Education in South Eastern Europe”, Open Society Institute, 2009.

Bischoff, Casandra, Herczyński, Jan. “Financing Education in Romania: a legacy of incomplete reforms”, in Bischoff, Casandra, ed. “Public money for public schools. Financing Education in South Eastern Europe”, Open Society Institute, 2009.

Böhnke, Petra. “First European Quality of Life Survey: Life satisfaction, happiness and sense of belonging”, Eurofound, 2006, available at http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2005/91/en/1/ef0591en.pdf

Clotfelter, Charles, Ladd, Helen F., Vigdor, Jacob L.. Teacher credentials and student achievement: Longitudinal analysis with student fixed effects, Economics of Education Review, 26, 2007.

Downes, Thomas, Stiefel, Leanna. “Measuring Equity and Adequacy in School Finance” , in Ladd, H., Fiske, E., eds. Handbook of Research in Education Finance and Policy. Lawrence Erlbaum, 2008. European Commission. “Key data on education in Europe 2009”, 2009. Ferguson, Ronald, Ladd Helen F. “Additional Evidence on How and Why Money Matters: A Production Function Analysis of Alabama Schools.” In Ladd, H.F, ed. Holding Schools Accountable: Performance Based Approaches to School Reform, The Brookings Institution, 1996. Fiszbein, Ariel. “Decentralizing education in transition societies. Case studies from Central and Eastern Europe”, The World Bank, 2001. Galiani, Sebastian, Gertler, Paul, Schargrodsky, Ernesto. "The Benefits and Costs of Privatization in Argentina: A Microeconomics Analysis," Working Papers 53, Universidad de San Andres, Departamento de Economia, 2002.

Gill, Brian, Booker, Kevin “School Competition and Student Outcomes” , in Ladd, H., Fiske, E., eds. Handbook of Research in Education Finance and Policy. Lawrence Erlbaum, 2008.

Green, Baker. “Conceptions of Equity and Adequacy in School Finance”, in Ladd, H., Fiske, E., eds. Handbook of Research in Education Finance and Policy. Lawrence Erlbaum, 2008.

Hanushek, Eric. “Assessing the Effects of School Resources on Student Performance: An Update”, Educational Evaluation and Policy Analysis , no. 19, 2 (Summer 1997) Hanushek, Eric A., John F. Kain, Daniel M. O’Brien, Steven G. Rivkin. “The Market for Teacher Quality”. National Bureau of Economic Research Working Paper 11154. Cambridge,

18

MA: NBER, in Ladd, Helen. Teacher effects: What do we know, in Duncan, G, Spillane, J., ed, Teacher quality: broadening and deepening the debate, 2005. Hedges, Larry V., Laine, Richard D., Greenwald, Rob. “An Exchange: Part I: Does Money Matter? A Meta-Analysis of Studies of the Effects of Differential School Inputs on Student Outcomes”, Educational Researcher, Vol. 23, No. 3 (Apr 1994).

Herczyński, Jan, Vidanovska, Jasna, Lacka, Nuri. “The First Careful Step:Education Decentralization and Finance in the Republic of Macedonia”, in Bischoff, Casandra, ed. “Public money for public schools. Financing Education in South Eastern Europe”, Open Society Institute, 2009.

Krueger, Alan B. “ Understanding the magnitude and effect of class size on student achievement, in The Class Size Debate”, ed. Lawrence Mishel and Richard Rothstein, 7-35. Washington, D.C.: Economic Policy Institute, 2002.

Ladd, Helen, Fiske, Edward, eds. Handbook of Research in Education Finance and Policy. Lawrence Erlbaum, 2008.

Ladd, H.F, Fiske, E.B. “Lessons for the United States and Other Countries.” In When Schools Compete: A Cautionary Tale. Brookings Press, 2000.

Ladd, H.F, Fiske, E.B. “Education Equity in an International Context”, in Ladd, H., Fiske, E., eds. Handbook of Research in Education Finance and Policy. Lawrence Erlbaum, 2008.

Ladd, H.F, Fiske, E.B, “Weighted Student Funding in the Netherlands: A Model for the United States?”, Sanford School of Public Policy Working Paper SAN 09-03, 2009.

Levin, Henry. “Issues in Educational Privatization”, in Ladd, H., Fiske, E., eds. Handbook of Research in Education Finance and Policy. Lawrence Erlbaum, 2008. Ministerul Educatiei si Cercetarii. “Raport asupra starii sistemului national de invatamant”, 2009.

Roma Education Fund. “Advancing education of Roma in Romania”, 2007.

Comisia Prezidenţiala pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării. “Romania educatiei, Romania cercetarii”, 2007.

Romanian Academic Society. “Effectivenss and efficiency in the Romanian primary schools system”, 2008.

Odden, Allan R, Picus, Lawrence O. “A Framework for Assessing Equity and Adequacy in School Finance” , in School Finance: A Policy Perspective, third edition. McGraw-Hill, 1995.

19

Soros Foundation Romania. “The effects of migration: children left home. Risks and solutions”, 2008.

United Nations Development Program. “National Human Development Report-Romania, 2007”, 2007.

Zimmer, Ron, Bettinger,Eric. “ Beyond the Rhetoric: Surveying the Evidence of Vouchers and Tax Credits” , in Ladd, H., Fiske, E., eds. Handbook of Research in Education Finance and Policy. Lawrence Erlbaum, 2008.

20

Anexa Tabelul 1. Date la nivel de judet asupra sistemului educational

Judet

1 2 3 4 5 6

Populatie

Venituri fiscale locale per elev

% Absolventi facultate

Numarul de scoli

% Elevi in mediul rural

Rata bruta de scolarizare

Alba 376,086 3,402 6.3 194 27 67 Arad 457,713 3,533 6.4 261 36 75.4 Argeş 644,236 3,263 7 213 34 75 Bacău 719,844 2,668 5.2 393 48 61.5 Bihor 594,131 3,287 6.7 210 31 78.9 Bistriţa-Năsăud 316,689 2,750 4.5 144 53 58.9 Botoşani 454,167 2,518 3.6 269 50 58.7 Brăila 365,628 3,173 5.7 141 28 60.8 Braşov 593,928 4,295 9.4 281 20 77.3 Bucuresti 1,931,838 7,937 19.1 550 0 129.4 Buzău 488,763 3,005 4.7 261 48 60 Călăraşi 315,187 2,773 2.6 132 - 58.3 Caraş-Severin 327,579 3,093 5.5 163 35 63.3 Cluj 692,316 4,181 10.2 246 - 93.8 Constanţa 718,330 3,780 7.7 261 26 78.4 Covasna 223,364 2,823 4.1 87 47 59 Dâmboviţa 533,330 2,793 5 254 55 64.1 Dolj 712,187 2,949 7.6 251 42 78.4 Galaţi 614,449 2,868 6.2 252 38 68.9 Giurgiu 283,408 3,228 2.7 112 58 54.2 Gorj 381,643 2,567 6.1 110 41 70.1 Harghita 325,611 3,043 4.2 171 24 62 Hunedoara 472,284 3,339 7.1 192 10 69.7 Ialomiţa 290,563 2,627 3.3 119 57 61.6 Iaşi 825,100 2,722 7.8 350 - 85.9 Ilfov 294,094 6,419 2.6 107 57 51.3 Maramureş 513,000 2,743 5.5 290 37 62.6 Mehedinţi 298,741 2,969 5.7 115 40 67 Mureş 581,759 3,058 5.6 267 38 66.8 Neamţ 566,059 2,745 4.8 232 51 57.9 Olt 475,702 2,880 4 192 43 59.8 Prahova 821,013 3,335 7.1 280 38 65.1 Sălaj 243,157 3,128 4.5 134 46 60.3 Satu Mare 366,270 2,796 4.4 145 53 59.1 Sibiu 423,156 3,689 7.8 181 27 79.9 Suceava 705,878 2,454 4.6 289 - 64.1 Teleorman 413,064 3,021 3.5 240 52 60.8 Timiş 666,866 4,042 9.6 294 31 90.5 Tulcea 250,641 3,561 3.6 92 - 54.5 Vâlcea 411,576 3,423 3.5 145 37 64.6 Vaslui 455,594 2,436 6 172 50 59.5 Vrancea 392,619 3,416 4.3 195 51 53.1 Total 21,537,563 8987 Media 478,188 3,303 5.9 214 39 68

21

Tabelul 1 (continuat). Date la nivel de judet asupra sistemului educational

Judet

7 8 9 10 11

Raportul elevi/profesori

Procent profesori necalificati

Raportul elevi/personal auxiliar

Numar mediu de elevi per clasa (urban)

Numar mediu de elevi per clasa (rural)

Alba 13 7 65 22 16 Arad 13 8 76 23 18 Argeş 14 10 95 25 16 Bacău 16 18 81 24 19 Bihor 13 14 62 22 17 Bistriţa-Năsăud 14 10 64 23 18 Botoşani 15 9 81 24 19 Brăila 15 11 63 23 18 Braşov 23 79 22 18 Bucuresti 15 15 57 26 - Buzău 14 15 65 23 17 Călăraşi - - - - - Caraş-Severin 13 8 88 21 17 Cluj - - - - - Constanţa 16 10 96 25 21 Covasna 13 14 48 22 15 Dâmboviţa 14 15 92 24 20 Dolj 15 16 76 25 20 Galaţi 16 14 84 19 21 Giurgiu 17 30 106 25 20 Gorj 16 13 117 23 19 Harghita 13 15 63 23 17 Hunedoara 15 4 75 24 16 Ialomiţa 17 15 85 23 20 Iaşi - - - - - Ilfov 16 14 74 21 22 Maramureş 13 12 65 22 17 Mehedinţi 15 11 108 23 17 Mureş 14 15 68 21 16 Neamţ 16 5 62 25 20 Olt 14 5 107 23 18 Prahova 16 5 96 25 21 Sălaj 13 8 57 23 16 Satu Mare 14 19 58 19 18 Sibiu 12 5 46 23 19 Suceava - - - - - Teleorman 13 16 103 24 18 Timiş 14 14 61 22 18 Tulcea - - - - - Vâlcea 13 35 85 24 17 Vaslui 15 17 88 23 19 Vrancea 14 14 73 22 18 Media 15 13 77 23 18

22

Judet

12 13 14 15 16 17

Rata de abandon scolar

Rata de absolvire urban secundar

Rata de absolvire rural gimnazial

% Respins, Clasa a VIII-a Romana

% Respins, Clasa a VIII-a Matematica

% Respins, Clasa a VIII-a Istorie-Geografie

Alba 1.5 83 21 18 12 Arad 2.8 91 91 16 10 9 Argeş 1.2 92 83 18 9 6 Bacău 2.8 90 87 15 8 5 Bihor 1.3 91 83 19 13 6 Bistriţa-Năsăud 2.5 90 86 28 21 12 Botoşani 1.9 89 88 21 12 6 Brăila 2 80 83 24 22 8 Braşov 3.6 85 79 21 19 10 Bucuresti 2 86 - 13 12 6 Buzău 1.6 86 84 15 10 5 Călăraşi 3.5 89 86 26 29 12 Caraş-Severin 3.5 87 91 14 7 5 Cluj 2.2 85 78 18 20 9 Constanţa 3 87 79 15 12 5 Covasna 1.4 85 84 29 13 8 Dâmboviţa 1.9 88 87 4 9 5 Dolj 1.6 92 88 20 15 8 Galaţi 1.5 85 80 22 20 11 Giurgiu 2.4 88 89 17 10 7 Gorj 1.1 - - 12 6 3 Harghita 1 87 84 25 10 9 Hunedoara 1.9 82 90 17 21 8 Ialomiţa 1.9 87 85 18 18 12 Iaşi 1.8 84 82 19 20 9 Ilfov 2.3 75 78 21 23 12 Maramureş 2.1 83 91 17 13 7 Mehedinţi 2.1 90 91 13 6 2 Mureş 1.7 88 84 22 15 10 Neamţ 2.1 90 88 19 13 8 Olt 1.6 90 89 16 8 4 Prahova 1.3 85 79 21 19 11 Sălaj 1.4 94 90 18 12 7 Satu Mare 1.7 90 88 26 14 8 Sibiu 2.9 84 77 28 30 16 Suceava 1.4 88 87 14 7 4 Teleorman 2.4 87 89 20 10 5 Timiş 2.3 89 82 16 11 8 Tulcea 2.8 82 87 31 41 16 Vâlcea 1.3 88 88 16 7 5 Vaslui 1.6 89 86 19 15 7 Vrancea 3.1 91 86 15 11 5 Media 2.04 87 85 18.26 14.74 7.88

23

Surse Tabelul 1 : Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic 2008 (Coloanele 1,2, 12, 13, 14);

Recensamantul 2002 (Coloana 3); Sistemul Educaţional Informatizat (SEI), http://portal.edu.ro/,

(Coloanele 4,5, 7-11); UNDP Human Development Report Romania 2007 (Coloana 6); Ministerul

Educatiei, Examene Nationale 2008 (Coloanele 15-17).

Tabelul 2. Rezultatele elevilor romani la evaluarea PISA 2006

Tipul de asezare Citire/Intelegere Matematica Stiinte

Sat 350 402 388

Oras mic 356 371 375

Oras mijlociu 396 414 416

Oras mare 410 429 436

Oras foarte mare 426 442 440

Sursa: Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2009

Tabelul 3. Rezultatele elevilor romani la evaluarile

TIMSS 2003 si 2007

Aria curriculara

2003

Urban Rural

Stiinte 489 451

Matematica 499 451

2007

Urban Rural

Stiinte 476 448

Matematica 483 441

Sursa: Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2009

Tabelul 4. Ratele de promovabilitate la examenele finale in clasa a 8-a

Mediu 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Urban 84,0 83,3 75,7 68,3 68,4 70,5

Rural 65,0 63,2 55,0 43,6 48,0 52,8

Sursa: Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2009

24

Tabelul 5. Coeficienti de variatie intre nivelul de

cheltuieli per elev intre judete

Sursa: calcule pe baza datelor din Anuarul Statistic 2008 asupra veniturilor la nivel de judet si a datelor din Recensamantul 2002 asupra procentului de absolventi de facultate.

Cheltuieli per elev Coeficient de variatie intre judete

Coeficient de variatie intre judete, excluzand Bucuresti

Raportul dintre primele cinci si ultimele cinci judete (in ordinea cheltuielilor per elev cu educatia)

Ipoteza 1:

Comunitatile locale cheltuie acelasi procent din venituri pentru educatie 0.31 0.21 2.11

Ipoteza 2:

Comunitatile locale cu un procent mai mare de absolventi de facultate cheltuie mai mult pentru educatie (procentual, din veniturile locale ) 0.57 0.43 5.15

25

Tabelul 6. Coeficientul de variatie intre judete pentru indicatori privind corpul didactic

Sursa: Calcule bazate pe datele din Sistemul Educational Informatizat, http://portal.edu.ro/

Nota: Unele judete nu au toate datele disponibile (vezi Tabelul 1). Analiza este bazata pe datele din cele 35 de judete care au raportat informatii.

Indicator Coeficientul de variatie intre judete

Minim Maxim Mediana

Elevi per profesor 0.13 12 23 14

Elevi per personal auxiliar 0.23 46 116 75

Procentul de profesori necalificati

0.49 4% 35% 14%

26

Tabelul 7. Numarul de orase, 2003 si 2004

Judet Numarul de orase

2003 2004 Botosani 4 7 Dolj 5 7 Ialomiţa 4 7 Maramureş 8 13 Suceava 8 16 Ilfov 2 8

Sursa: Informatii geografice prezentate pe site-urile filialelor judetene ale Institutului National de Statistica

Tabelul 8. Corelatii intre nivelul de venituri per capita si rezultatele scolare

Indicator

Coeficient de corelatie cu veniturile locale per capita

(41 de judete)

Clasa a VIII-a Matematica -0.07

Clasa a 8-a Limba si literatura romana 0.09

Clasa a 8-a Istorie/Geografie

0.11

Source: Calculele sunt bazate pe datele prezentate in Tabelul 1, coloanele 2 si 15-17