7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 1/34

Consecinţele

efectului de seră

Cuprins1

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 2/34

Argument .............................................................................................................pag.3Capitolul 1 - Ciclurile climatice.................................................................................pag.5  1.1 Ciclul solar  ..................................................................................................pag.5

  1.2 Ciclul glaciar  ...............................................................................................pag.6

Capitolul 2 - Evoluţia climei.......................................................................................pag.7

  2.1 Evoluţia în evul mediu.................................................................................pag.7

  2.2 Evoluţia în perioada actuală...........................................................................pag.8

Capitolul 3 - Cauze ale încălzirii..................................................................................pag.1

  3.1 E!ectul de seră................................................................................................pag.1

  3.1.1 E"plicaţia !enomenului........................................................................pag.11

  3.1.2 #aporii de apă......................................................................................pag.12

  3.1.3 $io"idul de car%on..............................................................................pag.13

  3.1.& 'etanul................................................................................................pag.15

  3.1.5 ()onul..................................................................................................pag.16

  3.1.6 Alte ga)e cu e!ect de seră.....................................................................pag.16

  3.2 *enomene sinergice........................................................................................pag.16

  3.3 E!ectul antropic..............................................................................................pag.17

Cpitolul 4 - Efecte ale încălzirii....................................................................................pag.2

  &.1 E!ecte asupra atmos!erei..................................................................................pag.2

  &.2 E!ecte asupra +idros!erei.................................................................................pag.21  &.3 E!ecte asupra litos!erei....................................................................................pag.2&

  &.& E!ecte asupra %ios!erei....................................................................................pag.2&

Capitolul 5- Lupta împotriva încălzirii globale..........................................................pag.25

  5.1. 'odele climatice, previ)iuni...........................................................................pag.25

  5.2 $e)%ateri social-politice...................................................................................pag.26

  5.3. 'ăsuri...............................................................................................................pag.27

  5.3.1 Economia de energie.............................................................................pag.28

  5.3.2 Energiile alternative..............................................................................pag.2

  5.3.3 /iomasa................................................................................................pag.2

  5.3.& Energia nucleară...................................................................................pag.3

Conclu)ii..........................................................................................................................pag.31/i%liogra!ie......................................................................................................................pag.32

2

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 3/34

rgument

 0oată lumea vor%ete în ultima perioadă despre încăl)irea glo%ală, peste tot găsim !ie un

articol într-un )iar, !ie la televi)or, !ie într-un %log, dar ce este de !apt încăl)irea glo%ală

Aceasta repre)intă creterea temperaturii medii înregistrate ale atmos!erei în imediata

apropiere a solului, precum i a oceanelor, cretere constatată în ultimele decade i a cărei tendinţă

de cretere continuă 'ai repre)intă un proces ce se de!ăsoară într-un mod alert i a a4uns în

imposi%ilitatea de a estompa acest !enomen distrugător sau mai e"act aceasta imposi%ilitate se

datorea)a mai degra%ă intereselor unor naţiunii.

nundaţii, incendii de pădure, secete sau uragane Au)im din ce în ce mai des aceste

cuvinte în ultimul timp i nu sunt singurele, mai putem adăuga retragerea g+eţarilor, creterea

nivelului marilor sau dispariţia unor specii de animale.

0oate acestea au un singur numitor comun încăl)irea glo%ală. n ultima sută de ani

temperatura medie glo%ală a crescut cu ,7 grade Celsius i nu e deloc puţin, c+iar dacă aa pare la

 prima vedere ro%lema este ca tendinta de crestere nu da semne de oprire. entru ca de-a lungul

istoriei recente au mai !ost cresteri, dar au !ost si scaderi, asa înc9t evolutia acestei temperaturi s-a

încadrat în limitele varia%ilitatii climatice normale, se pune între%area Cresterea actuala !ace parte

din varia%ilitatea climatica normala sau omul a împins sistemul climatic pe o directie de evolutie

!ara întoarcere, care îi va !i !atala  :pecialitii nu au încă răspuns la aceasta între%are. $ar %ineînteles ca îngri4orarea crete pe )i

ce trece. ncep9nd cu anii 18, numeroase con!erinţe tiinţi!ice se straduiesc să demonstre)e că

!enomenul actual de încăl)ire a atmos!erei are loc din cau)a activitatii umane si ca tre%uie sa !ie

luate masuri de limitare a poluarii mediului. ;rupul interguvernamental de e"perţi în evoluţia climei

<engle)ă  ntergovernmental anel on  Climate C+ange= a!irmă că >cea mai mare parte a creterii

temperaturii medii în a doua 4umătatea a secolului al ??-lea  se datorea)ă pro%a%il creterii

concentraţiei ga)elor cu e!ect de seră, de provenienţă antropică. Ei consideră că !enomenele naturale

ca variaţiile solare  i vulcanismul au avut un mic e!ect de încăl)ire p9nă în anii 15, dar după

acesta a !ost de uoară răcire. mpotriva e!ectelor încăl)irii glo%ale se duce o luptă susţinută, al cărei

aspect central este rati!icarea de către guverne a rotocolului de la @oto privind reducerea emisiei

 poluanţilor  care in!luenţea)ă vite)a încăl)irii.

3

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 4/34

  e l9ngă creterea temperaturii medii glo%ale din ultimii 5 de ani, încăl)irea glo%ală

mai are i un alt e!ect cea mai caldă )i din an vine acum mai devreme, ceea ce înseamnă că i

anotimpurile s-au modi!icat. :c+im%area anotimpurilor a avut loc numai în regiunile de uscat ale

 planetei, iar cercetătorii spun că situaţia are legătură cu sc+im%area direcţiei unor v9nturi.

0emperaturile din !iecare an sunt e"trem de di!erite pe uscat i în ocean, iar direcţia i intensitateav9nturilor poate determina mutarea maselor de aer cald dinspre oceane spre uscat. Circulaţia

atmos!erică din emis!era nordică este e"term de importantă i controlea)ă nu numai anotimpul

rece din )onă, dar i sosirea anotimpurilor în !iecare an.

  $acă vor%im despre încăl)irea glo%ală, tre%uie să ne re!erim i la e!ectul de seră care

repre)intă procesul de încăl)ire a unei planete din cau)a radiaţiei re!lectate de aceasta.

  rincipalii responsa%ili de producerea e!ectului de seră sunt vaporii de apă, următoarea

 pondere o are dio"idul de car%on, urmat de metan i de o)on. e l9ngă de)voltarea industrială, o

altă cau)ă la !el de importantă o repre)intă de!riăreie masive ale pădurilor. Acestea duc la o

cretere a concentraţiei de no"e, ceea ce provoacă e!ectul încăl)irii glo%ale i epui)area stratului

de o)on, o altă consecinţă a încăl)irii implică unele riscuri pentru sănătatea populaţiei, mai ales în

)onele ur%ane, unde temperaturile sunt mai ridicate. entru ca noi irosim resursele importante ale

 planetei apa, energia electrică, sau ga)e i lista ar puter continua.

oate că ar tre%ui să stăm o clipă i să re!lectăm la toate acţiunile noastre din !iecare )i.

(are dacă ne-am uni cu totii i !iecare om de pe lanetă ar încerca să renunţe la unele o%iceiuri

care în viitor ar putea duce la e!ecte de)astruase, oare am salva ăm9ntul

  $in partea !iecărui cetăţean este nevoie de mult mai multă atenţie pentru a trai într-un

mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a %ea o apă curată i pentru a putea !olosi condiiţile

de viaţă pe care ni le o!eră natura. nsă se pare că oamenii tratea)ă cu negli4enţă acest aspect

important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare i distrugere a mediului i

implicit la distrugera sănătăţii !iecăruia dinter noi i a celor din 4ur.

n lucrarea de !aţă BE!ectul de seră i încăl)irea glo%ală a păm9ntului am anali)at

!enomenele care au dus la încăl)irea ăm9ntului, implicit la sc+im%area climei, dar i măsurile de prevenire a acesteia, care ar tre%ui puse în aplicare de !iecare om, deoarece ast!el !iecare dintre noi

am contri%ui la salvarea lanetei.

&

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 5/34

Capitolul 1

Ciclurile climatice

  Clima ăm9ntului a su!erit dintotdeauna modi!icări ciclice, cu perioade de răcire i încăl)ire.

'odi!icările au di!erite durate, precum i di!erite amplitudini.

:e menţionea)ă următoarele tipuri de cicluri

• Ciclul )i-noapte <ciclul circadian=, în care temperaturile pot varia de la c9teva grade,

 p9nă la c9teva )eci de grade. Acest ciclu este prea rapid pentru a !i luat în considerare în

ca)ul sc+im%ărilor climatice.

• Ciclul anual  <anotimpuri=, în care variaţia temperaturii i a altor parametri, de

e"emplu a concentraţiei de dio"id de car%on= este sesi)a%ilă pe un gra!ic care arată in!luenţa

industriali)ării.

• Ciclul solar , cu o durată de cca. 11 ani, indică o variaţie periodică a temperaturilor,

care poate masca încăl)irea glo%ală.

• Ciclul glaciar , care se întinde pe durate de mii p9nă la sute de mii de ani i determină

mari variaţii climatice.

1!1! Ciclul solar

Corelaţia dintre radiaţie, numărul petelor solare, erupţiile solare i radiaţia din %anda de 1,7 cm.

  Ciclul solar , este o variaţie a activităţii solare cu o durată medie de 11,2 ani, însă se cunosc

cicluri solare cu durate între 8 i 15 ani. :e presupune că un ciclu solar este determinat de c9mpul

5

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 6/34

său magnetic, care se inversea)ă o dată la 11 ani, un ciclu magnetic complet dur9nd de !apt 22 de

ani. Activitatea solară este caracteri)ată prin numărul de pete solare, numărul de erupţii solare i

radiaţia solară. Cel mai %un indice este considerat cel al radiaţiei de 2,8 ;D), adică a radiaţiei cu

lungimea de undă de 1,7 cm.

 umărul petelor solare în ultimii & de ani.

  u se cunoate prea %ine in!luenţa ciclului solar asupra climei, însă lipsa petelor solare din a

doua 4umătate a secolului al ?#-lea a coincis cu o perioadă !oarte !riguroasă, perioada minimului

'aunder, numită >mica glaciaţiune, sau >mica eră glaciară. 

1!2! Ciclul glaciar

  :tudiul climei din vec+ime, de e"emplu din cuaternar  <de acum 1,8 milioane de ani= i p9nă

astă)i se poate !ace pe %a)a carota4elor din Antarctica, cum a !ost ca)ul staţiei #ostoF, carota4e care

 pot e"trage g+eaţă de la ad9ncimea de 35 m. #ec+imea g+eţii este de c9teva sute de mii de ani.

Compo)iţia i)otopică a o"igenului e"tras din g+eaţă permite reconstituirea temperaturii atmos!erei

 pe o perioadă în urmă de p9nă la 7 de ani.

Corelaţia dintre temperatură, concentraţia de dio"id de car%on i aerosoli, înregistrată la staţia#ostoF.

6

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 7/34

Capitolul 2

  Evoluţia climei

2!1! Evoluţia în evul me"iu

  *igura alăturată pre)intă evoluţia temperaturilor în ultimii 2 de ani. 0emperaturile !igurate în

gra!ic repre)intă mediile pe c9te un interval de 1 ani. ntruc9t nu e"istă măsurători de temperatură

directe în această perioadă, temperaturile au !ost reconstituite pe %a)a măsurării grosimii inelelor de

cretere ale ar%orilor i a grosimii g+eţarilor. $atarea inelelor ar%orilor se poate !ace pe %a)adeterminării concentraţiei de car%on 1&, activitatea %iologică în ultima mie de ani !iind pre)entată în

!igura din dreapta

 

0emperatura în ultimii 2 de ani, reconstituită. Activitatea %iologică după determinărileGeconstituirea se %a)ea)ă pe anali)a inelelor de cu 1&

 

C,în ultima mie de ani.  cretere al ar%orilor  i pe grosimea g+eţarilor .

 

#ariaţiile climatice în evul mediu n-au !ost aa de mari ca în perioadele glaciaţiunilor. 0otui, în

ultima mie de ani se o%servă o perioadă caldă în secolele al ?-lea  i al ?-lea, perioadă numită

ma"imul medieval. Este epoca în care viFingii au descoperit  ;roenlanda, al cărui nume, >Hara

verde indică un peisa4 cu vegetaţie, nu acoperit de )ăpe)i i g+eţuri.n continuare însă, în perioada

7

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 8/34

<155 - 185= a urmat o răcire , mica eră glaciară , în care iernile au !ost !oarte reci, în special cea

dintre anii 178 - 17.

2!2! Evoluţia în perioa"a actuală

Con!orm temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al ??-lea  i

începutul secolului al ??-lea constituie cea mai caldă perioadă din ultimii 2 de ani . Epoca

actuală este mai caldă cu c9teva )ecimi de grad !aţă de ma"imul medieval. Evoluţia temperaturilor,

con!orm ;lo%al Distorical Climate etIorF <rom9nă ;DC - Geţeaua pentru urmărirea climatului

glo%al=, în ultimii ani este următoarea

Cre#terea temperaturii me"ii anuale faţă "e me"ia perioa"ei 1$51 - 1$%&' conform()C*

Anul 11 12 13 1& 15 16 17 18 1

Creterea detemperatură JC

,35 ,12 ,1& ,2& ,38 ,3 ,& ,57 ,33

Anul 21 22 23 2& 25 26 27 28 2

Creterea detemperatură JC

,&8 , 56 ,55 ,& ,62 ,5& ,57

27 a !ost anul temperaturilor record. arna dintre 26 - 27 a !ost cea mai caldă din ultimii

1 de ani, de c9nd e"istă o%servaţii meteorologice în Gom9nia. 0otodată, în prima lună a anului

27, a !ost depăită temperatura ma"imă a%solută a lunii ianuarie la 2& de staţii meteorologice.

0endinţa de încăl)ire s-a menţinut i pe timpul verii. n luna iulie s-a înregistrat un număr record de

1&8 de ca)uri cu temperaturi ma"ime )ilnice egale sau mai mari de &  JC. Comparativ, în luna iulie

a anului 2&, ma"ima de & JC a !ost atinsă sau depăită doar de două ori. Ka Cala!at, în luna iulie

s-a atins temperatura de && JC. 0emperatura ma"imă a%solută a verii s-a înregistrat în toate cele trei

luni la 53 staţii în iunie, & staţii în iulie i la 17 staţii în august. 0otodată, a !ost atins numărul

ma"im lunar de )ile consecutive caniculare, în care s-au înregistrat temperaturi de peste 35 JC i de

nopţi consecutive tropicale, cu temperaturi mai mari de 2 JC.

8

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 9/34

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 10/34

Capitolul 3

Cauze ale încălzirii

  Clima se sc+im%ă datorită !orcingului e"tern, în !uncţie de in!luenţa deplasării pe or%ită în 4urul

:oarelui, erupţiilor vulcanice i e!ectului de seră. E!ectele !orcingului nu sunt instantanee.

nerţia termică a solului i oceanelor duce la presupunerea că starea curentă a climei nu este în

ecc+ili%ru cu !orcingurile. :tudiile pe modelele climatice indică că, c+iar dacă concentraţiile gaselor 

cu e!ect de seră s-ar menţine la cele ale anului 2, clima tot s-ar mai încăl)i cu ,5 JC. 

3!1! Efectul "e seră

1

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 11/34

 

3!1!1 E+plicaţia fenomenului

  E!ectul de seră este un !enomen natural prin care o parte a radiaţiei terestre  în in!rarou este

reţinută de atmos!era  terestră. E!ectul se datorea)ă ga)elor cu e!ect de seră care re!lectă înapoi

această radiaţie.

11

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 12/34

/ilanţul energetic sta%ili)at al atmos!erei terestre

  n !igura alăturată sunt pre)entate !lu"urile termice în atmos!eră, în regim sta%ili)at. $in

radiaţia solară incidentă, de 3&2 LMm2 cota de 17 LMm2 este re!lectată de atmos!eră i sol. Gestul

este reţinut în atmos!eră sau a4unge pe sol. $in totalul de 55 LMm2 <67 N 2& N 78 N 3= din

atmos!eră, 235 LMm2 sunt radiaţi în a!ara atmos!erei, iar restul de 32& LMm2 se reîntorc pe ăm9nt

datorită e!ectului de seră. n acest !el se înc+ide %ilanţul energetic <3&2 O 17 N 235=.

  E!ectul actual al e"istenţei ga)elor cu e!ect de seră este că temperatura medie a ăm9ntului

este cu cca. 33 JC mai mare dec9t ar !i în lipsa lor, adică este de cca. N15  JC în loc să !ie de -18 JC.

n acest sens, e!ectul de seră este %ene!ic, el asigur9nd încăl)irea su!icientă a ăm9ntului pentru a

 permite de)voltarea plantelor aa cum le cunoatem noi asta)i.$acă concentraţia ga)elor cu e!ect de

seră crete, ec+ili%rul pre)entat este pertur%at, cota de 235 LMm2 se micorea)ă iar cea de 32& LMm2

crete, di!erenţa de !lu" termic se acumulea)ă în atmos!eră, care ast!el se încăl)ete. $e aceea,

termenul de >e!ect de seră este !olosit cel mai adesea în vor%irea curentă pentru a evidenţia

contri%uţia unor anumite ga)e, emise natural sau arti!icial, la încăl)irea atmos!erei terestre prin

modi!icarea permea%ilităţii atmos!erei la radiaţiile solare re!lectate de supra!aţa terestră.

rincipalul element responsa%il de producerea e!ectului de seră sunt vaporii de apă, cu o pondere de

36 - 7 P urmaţi de dio"idul de car%on, cu o pondere de - 26 P, metanul, cu o pondere de & - P

i o)onul, cu o pondere de 3 - 7 P. citat de Alte ga)e care produc e!ect de seră, însă cu ponderi

mici, sunt proto"idul de a)ot +idro!luorocar%urile, per!luorocar%urile i !luorura de sul!.12

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 13/34

3!1!2 ,aporii "e apă

re)entarea sc+ematică a elementelor componente ale circuitului apei în natură.

Cantitatea de vapori de apă din atmos!eră depinde e"clusiv de termodinamica atmos!erei.

Cantitatea de vapori de apă pe care o poate conţine aerul este în !uncţie de  presiunea de saturaţie,

care, la r9ndul ei, depinde de temperatură. resiunea de saturaţie a vaporilor de apă în atmos!eră se

 poate e"prima prin !ormule teoretice simple, sau, mai e"act, prin !ormule semiempirice <!ormule ale

căror constante au !ost determinate pe %a)a o%servaţiilor e"perimentale=, cum sunt relaţiile Le"ler.

resiunea de saturaţie a vaporilor de apă crete repede cu temperatura, ast!el că dacă la 1 JC 1 Fg

de aer uscat poate a%sor%i 7,73 g de apă, la temperatura de 3 JC poate a%sor%i 27,52 g.

13

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 14/34

resiunea locală a vaporilor <practic concentraţia lor locală= determină vite)a evaporării. Qn v9nt

uscat îndepărtea)ă vaporii de apă !ormaţi, permiţ9nd evaporarea unei noi cantităţi de apă, ceea ce

e"plică e!ectul de uscare al v9ntului. Ka r9ndul său, v9ntul este generat de di!erenţele de  presiune

atmos!erică, di!erenţe care apar datorită di!erenţelor de densitate ale aerului, densitate care depinde

de temperatură. :e o%servă că temperatura i variaţiile ei sunt responsa%ile de cantitatea de vapori deapă în atmos!eră. E!ectul de seră al vaporilor de apă este însă natural i nu e"istă nicio posi%ilitate

te+nică de a in!luenţa cantitatea de vapori de apă din atmos!eră în a!ară de încercarea de a reduce

temperatura. $e remarcat că evaporarea este reversi%ilă, prin scăderea temperaturii vaporii de apă se

condensea)ă, e!ect o%servat toamna  i iarna,   c9nd scăderea anuală a temperaturilor determină

creterea precipitaţiilor.

3!1!3 io+i"ul "e carbon

Car%onul este elementul principal care asigură viaţa. Ca i alte elemente c+imice, el este angrenat

în natură într-un circuit. Cea mai mare parte a com%inaţiilor su% !ormă ga)oasă este !ormată din

dio"idul de car%on. n !igura alăturată sunt pre)entate !lu"urile de car%on între atmos!eră i %ios!eră,

+idros!eră i litos!eră

• ntre atmos!eră i %ios!eră plantele în timpul nopţii i animalele tot timpul elimină

 prin respiraţie dio"id de car%on. n timpul )ilei plantele asimilea)ă car%onul din C( 2 i,cu a4utorul luminii solare, prin procesul de !otosinte)ă  îl trans!ormă în com%inaţii

organice, eli%er9nd o"igenul. Capacitatea %ios!erei de a asimila car%onul este, totui,

limitată.

• ntre atmos!eră i +idros!eră C(2 este un ga) relativ solu%il în apă i e"istă un

ec+ili%ru al concentraţiei C(2 în apă. (ceanele conţin di)olvate cantităţi imense de C(2,

1&

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 15/34

care, în ca) că ec+ili%rul ar !i pertur%at, ar putea !i eliminate în atmos!eră, duc9nd la o

 pertur%aţie climatică e"tremă. :olu%ilitatea ga)elor în apă descrete pe măsură ce

temperatura apei crete, ca urmare la o încăl)ire a oceanelor, eli%erarea C( 2 în atmos!eră

este un pericol real.

• ntre %ios!eră i litos!eră în trecutul îndepărtat, în special în car%oni!er , o mare partea plantelor din !lora din epocă au a4uns în păm9nt, stoc9nd în litos!eră car%onul din

corpul lor su% !ormă de )ăcăminte de căr%une. $e !apt, se consideră că în acea perioadă

atmos!era terestră conţinea C(2 în loc de o"igen, iar plantele au tera!ormat atmos!era,

o"igenul de acum i lipsa dio"idului de car%on <concentraţia actuală de numai ,3 P=

!iind de !apt urmarea acestei activităţi.

• ntre atmos!eră i litos!eră actual car%onul este eli%erat din litos!eră în atmos!eră su%

!ormă de C(2 prin activităţi antropice <arderea com%usti%ililor  !osili=. :e consideră că în

ultima 4umătate de secol au !ost emise în atmos!eră cantităţi !oarte mari de C( 2 i metan,

care, prin e!ectul de seră au dus la începerea !enomenului de încăl)ire glo%ală.

Concentraţiile de dio"id de car%on în atmos!eră măsurate la 'auna Koa, în DaIaii.

15

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 16/34

ncep9nd cu anul 158  Goger Gevelle, a4utat de C+arles $avid @eeling au început să măsoare

concentraţiile de C(2 din atmos!eră. Acestea au !ost măsurate 'auna Koa, în DaIaii. Aspectul în

dinţi de !ierăstrău al cur%ei se datorea)ă anotimpurilor. 'a4oritatea uscatului, pe care crete

vegetaţia, se a!lă în emis!era  nordică.  rimăvara i vara vegetaţia asimilea)ă C(2 necesar creterii

!run)elor, ca urmare concentraţia de C(2  din atmos!eră scade.  0oamna  i iarna  !run)ele se

descompun eli%er9nd C(2 i concentraţia lui în atmos!eră crete. $in gra!ic se vede că concentraţia

de C(2 a crescut de la 316 ppm în părţi volumice în anul 16 p9nă la cca. 385 ppm în iarna anului

27.

3!1!4! .etanul

Este o altă com%inaţie c+imică su% !ormă ga)oasă în care se găsete car%onul în atmos!eră. Ka

cantităţi volumice egale, metanul produce un e!ect e seră mai important dec9t dio"idul de car%on,

însă datorită concentraţiilor sale mici în atmos!eră, de cca. 1,8 ppm e!ectul glo%al este mai mic, camun s!ert din cel al C(2. $e la începutul revoluţiei industriale concentraţia de metan în atmos!eră a

crescut cu 1& P.

16

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 17/34

 3!1!5 /zonul

  ()onul din straturile superioare ale atmos!erei, dei este e"trem de necesar pentru viaţă  prin

!aptul că re!lectă radiaţia în ultraviolet a :oarelui, re!lectă selectiv radiaţia în in!rarou emisă de sol,ceea ce !ace ca el să producă un e!ect de seră. E!ectul de seră glo%al al o)onului este greu de estimat

e"act, ultimele rapoarte ale CC estimea)ă acest e!ect la cca. 25 P din e!ectul dio"idului de car%on.

3!1!0 lte gaze cu efect "e seră

  Alte ga)e care produc e!ect de seră proto"idul de a)ot, +idro!luorocar%urile, per!luorocar%urile

i !luorura de sul! 

•  Protoxidul de azot .

• Compuşii halogenaţi. $intre acetia !ac parte +idro!luorocar%urile   <!reonii  - C*C,

DC*C, D*CR *reon-11 O G-11 O C*C-11, *reon-12 O G-12 O C*C-12, *reon-113 O G-

113 O C*C-113, *reon-22 O G-22 O DC*C-22=, per!luorocar%urile <*C= i +e"a!luorura

de sul!   <:*6=. $e su%liniat că aceste su%stanţe, în a!ară de e!ectul de seră, au un e!ect

devastator asupra stratului de o)on.

3!2 enomene sinergice

Erupţie a vulcanului @anaga din AlasFa

#ulcanismul  este un !actor a cărui importanţă a !ost su%estimată p9nă recent. #ulcanismul

contri%uie la încăl)irea glo%ală în două moduri

•  prin ga)ele cu e!ect de seră <în general C(2= care sunt conţinute în magmăR 17

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 18/34

•  prin cenua vulcanică, i aerosolii sul!uroi care o%turea)ă radiaţia solară.

:e consideră că e!ectul vulcanilor în perioada preindustrială <înainte de 185= a !ost de încăl)ire,

dar după, e!ectul a !ost de răcire, datorită contri%uţiei la întunecarea glo%ală.

3!3 Efectul antropic

Activitatea umană în perioada industriali)ării a dus la

•

  Emisii de dio"id de car%on ca urmare a arderii com%usti%ililor !osili pentru transporturi,încăl)ire, climati)are, producerea curentului electric în termocentrale i în industrie. Creterea

emisiilor de C(2 este agravată de de!riări, care se datorea)ă tot activităţii omului, de!riări

care reduc cantitatea de C(2 a%sor%ită de plante.

•   Emisii de metan, ca urmare a activităţilor agricole, cum ar !i creterea vacilor  i cultivarea

ore)ului, datorită scăpărilor prin neetaneităţile conductelor de transport i distri%uţie a ga)ului

metan precum i datorită utili)ării solului.

•

  Emisii de 2( ca urmare a !olosirii îngrăămintelor c+imice i a arderii com%usti%ililor !osili.

•   Emisii de compui +alogenaţi datorită utili)ării !reonilor în instalaţiile !rigori!ice, în

instalaţiile pentru stingerea incendiilor i ca agent de propulsie în sprauri, precum i datorită

utili)ării +e"a!luorurii de sul! ca protecţie împotriva arcurilor electrice.

18

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 19/34

•   Creterea concentraţiei aerosolilor, ca urmare a activităţilor industriale, de e"emplu

mineritul la supra!aţă.

Emisiuni ale ga)elor de seră după ţări, în anul 2.

Emisiuni ale ga)elor de seră, pe cap de locuitor, în anul 2.

1

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 20/34

$e la începutul revoluţiei industriale concentraţia de dio"id de car%on a crescut cu 32 P. Aceste

niveluri sunt mult mai mari dec9t cele măsurate în cadrul programului  Ice Core, i sunt compara%ile

cu cele atinse acum 2 de milioane de ani. roducerea de C( 2 prin arderea com%usti%ililor !osili, a

căror ponderi în perioada 2 - 2& au !ost

• arderea căr%unelui 35 P

• arderea com%usti%ililor lic+i)i 36 P

• arderea com%usti%ililor ga)oi 2 P

• instalaţiile de !aclă la e"tragerea i prelucrarea +idrocar%urilor 1 P

• alte +idrocar%uri 1 P

•  producţia de ciment 3 P

• alte surse <transport maritim i aerian necuprins în statisticile naţionale= & P

$upă cum se vede din !igurile alăturate, pe ţări, cele mai mari emisii de C(2 le au :tatele Qnite

ale Americii, urmate de C+ina, ndone)ia, Gusia, ndia i /ra)ilia. Emisiile de C(2 ale :QA se

datora)ă economiei sale, mare consumatoare de  petrol, iar ale C+inei i Gusiei datorită

industriilor lor energetice %a)ate pe arderea căr%unilor.e cap de locuitor, emisiile corespund

 practic nivelurilor industriali)ării.

E"emple de despăduriri !ăcute de om

n /olivia, imagine dinsatelit.

n 'e"ic, prinardere.

entru mangal, în pădurea tropicală.

n munţii Qsam%ara,0an)ania

2

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 21/34

Capitolul 4

 Efecte ale încălzirii

4!1! Efecte asupra atmosferei

Creterea umidităţii la /oulder , Colorado

  E!ectele asupra atmos!erei se mani!estă prin creterea vapori)aţiei, a precipitaţiilor i a

numărului !urtunilor. $upă cum s-a spus mai sus, creterea temperaturii duce la creterea cantităţii

de vapori de apă care poate !i conţinută în atmos!eră. $ei în secolul al ??-lea vapori)aţia s-a redus

ca urmare a întunecării glo%ale, în perioada actuală vapori)aţia crete datorită încăl)irii oceanelor.

entru a se reali)a ec+ili%rul circuitului apei în natură tre%uie să crească i nivelul precipitaţiilor.

Creterea precipitaţiilor poate duce la intensi!icarea ero)iunii în unele )one, de e"emplu în A!rica,

ceea de poate duce c+iar la deerti!icare, sau la !avori)area creterii vegetaţiei în )onele aride.

21

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 22/34

Ciclonul Catarina ating9nd coastele /ra)iliei în 2&

  Qnii oameni de tiinţă consideră că vapori)aţia crescută va genera !urtuni. n general uraganele

apăreau doar în Atlanticul de nord. 0otui, în 2& a apărut primul ciclon în Atlanticul de sud,

ciclonul Catarina, care a a!ectat /ra)ilia. $ei a avut o vite)ă a v9ntului de & mMs <1&& FmM+=, unii

dintre meteorologii %ra)ilieni )ic că n-ar !i !ost uragan. u e"istă consens cum că acest uragan ar !i

legat de încăl)irea glo%ală, dar unele modele climatice prevăd apariţia cicloanelor în Atlanticul de

sud ca urmare a încăl)irii glo%ale. :e spune că în a doua 4umătate a secolului al ??-lea va crete

numărul de !urtuni în )onele temperată i arctică din emis!era nordică i în )ona antarctică,  însă

mecanismul !urtunilor nu este limpede. *urtunile care nu sunt de origine tropicală depind de

gradientul  termic, care scade în emis!era nordică, deoarece regiunile polare se încăl)esc mai mult

dec9t restul emis!erei.

4!2 Efecte asupra i"rosferei

  #9rsta medie a g+eţurilor arctice a scă)ut în perioada 188 - 25 de la 6 la 3 ani. ncăl)irea

climei în această regiune este de cca. 2,5 JC, <în loc de ,7 JC în medie pe planetă=, iar grosimea

medie a g+eţurilor a scă)ut cu & P în perioada 13 - 17 !aţă de perioada 158 - 176. n 27,

o%servaţiile din satelit au relevat o accelerare a topirii %anc+i)ei arctice, cu o scădere a supra!eţei

sale cu 2 P în decursul unui singur an. $acă tendinţa continuă, unele o%servatoare consideră că

 %anc+i)a se va topi complet vara de4a din 213, în loc de 23 c9t se estima înainte. :e speră căsatelitul speciali)at Cro:at-2, care va !i lansat pe or%ită în 2 să !urni)e)e in!ormaţii mai e"acte

cu privire la acest !enomen. Si în Antarctica  apar !enomene de topire. ncăl)irea s-ar datora

sc+im%ării direcţiei v9nturilor dominante, a măririi concentraţiei ga)elor cu e!ect de seră i a

deteriorării stratului de o)on.. $esprinderea g+eţurilor de pe el!ul Antarcticii a crescut în ultimul

deceniu <p9nă în 28= cu 75 P.Getragerea i dispariţia g+eţarilor, topirea )ăpe)ilor

22

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 23/34

Evoluţia grosimii g+eţarilor, con!orm L;': i :$C.

Si g+eţarii teretri su!eră un proces de topire. (%servaţii disperate indică retragerea g+eţarilor 

încep9nd din anul 18. 'ăsurători regulate au !ost !ăcute încep9nd din anul 15 de către :erviciul

'ondial de Qrmărire a ;+eţarilor <engle)ă  Lorld ;lacier 'onitoring :ervice -L;':= i de

Centrul aţional de $ate pentru Tăpadă i ;+eaţă <engle)ă ational :noI and ce $ata Center -

 :$C=. Getragerea g+eţarilor alpini, în special în vestul Americii de ord, în ;roenlanda, Asia,

Alpi, ndone)ia, A!rica <@ilimand4aro= i în America de :ud a !ost !olosită de CC în raportul său

din 21 drept pro%ă a încăl)irii glo%ale

Ca)ul particular al )ăpe)ilor de pe @ilimand4aro, care a !ost iniţial controversat, a !ost reevaluat în

urma rapoartelor CC. n galeria următoare se pre)intă comparativ două !otogra!ii, prima !ăcută la

17 !e%ruarie 13, iar a doua la 21 !e%ruarie 2. @ilimand4aro a pierdut în secolul al ??-lea 82 P

din g+eţarii săi, care se estimea)ă că vor dispărea complet în 4urul anului 22.

0opirea g+eţurilor 

arctice. Getragerea g+eţaruluiDel+eim din ;roenlanda. 0opirea )ăpe)ilor de pe @iliman4aro.

;+eţarul KeIis în 12,

complet topit.

Gidicarea nivelului mării, acidi!ierea oceanelor, oprirea termosi!onului salin

Creterea nivelului mării în secolul al ??-lea.

Qnul din e!ectele încăl)irii glo%ale este creterea nivelului mării, e!ect care are două cau)e

• creterea volumului apei prin dilatare în urma încăl)iriiR23

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 24/34

• adaosul de apă provenit din topirea g+eţurilor din calotele polare i g+eţarii teretri.

Con!orm rapoartelor CC, în secolul al ??-lea nivelul oceanelor a crescut cu ,1 - ,2 m, însă

e!ectul de cretere va mai dura mult timp. u se pot !ace previ)iuni e"acte, deoarece re)ultatele

depind de modelele emisiilor ga)elor cu e!ect de seră. n ritmul actual, se prevede o cretere anivelulul mării de ,18 - ,5 m la s!9ritul secolului al ??-lea i de 2 m la s!9ritul secolului al

??-lea.

:c+im%ări ale pD-ului supra!eţei oceanelor între 17 - 1.

  $i)olvarea în oceane a C(2 suplimentar din atmos!eră, presupus de origine antropică, a dus la

scăderea pD-ului apei de la supra!aţa oceanelor, adică la acidi!ierea lor. :e estimea)ă că între anii

1751 i 1& pD-ul supra!eţei oceanelor a scă)ut de la 8,17 la 8,1& <o sc+im%are de -,75=.

Al ;ore demonstr9nd în !ilmul Un adevăr incomod  !uncţionarea termosi!onului salin.

0ermosi!onul salin este un !enomen de circulaţie glo%ală a apelor oceanice. El începe în nordul(ceanului Atlantic cu micarea apelor sărate reci spre !und, ape care curg de-a lungul continentelor 

America de ord, de :ud i Antarctica p9nă în oceanele ndian i aci!ic. Acolo se încăl)esc i se

ridică la supra!aţă, urm9nd un traseu invers, împinse i de v9nturile ali)ee. rin această micare o

cantitate imensă de  căldură  este transportată de la ecuator   spre nordul Europei, care ast!el are o

climă mult mai %l9ndă dec9t alte regiuni de la aceeai latitudine, de e"emplu :i%eria. rin topirea

2&

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 25/34

g+eţurilor arctice, la apele reci se adaugă o mare cantitate de apă dulce, cu densitate mai mică dec9t

a apei sărate, ceea ce micorea)ă presiunea activă care determină scu!undarea apelor reci. CC

consideră că în secolul al ??-lea circulaţia termosi!onului salin se va încetini, iar pe termen lung

este posi%il c+iar să se oprească de!initiv.

4!3! Efecte asupra litosferei

ncendiu de pădure în 25 iulie 27 în ;recia.

ncăl)irea glo%ală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, !avori)9nd

incendiile de pădure. n a!ară de pertur%area ciclului car%onului, acest lucru poate duce la ero)iunea

solului, analog cu e!ectele despăduririlor. $ei prin ardere se creea)ă un e!ect sinergic, totui, prin

încăl)ire regiuni mai nordice devin propice pentru de)voltarea pădurilor, ast!el că e!ectul incendiilor 

de pădure asupra !enomenului de încăl)ire glo%ală este incert. Qn e!ect cert este însă eli%erarea

metanului prin topirea perma!rostului si%erian i a g+eţii. :e estimea)ă că în următoarele decenii ar 

 putea !i eli%erate p9nă la 7 de miliarde tone de metan, un ga) cu e!ect de seră !oarte puternic.

4!4! Efecte asupra biosferei

CC pre)intă o serie de o%servaţii privind in!luenţa încăl)irii glo%ale asupra %ios!erei, o%servaţii

care arată desta%ili)area locală a climei i dereglarea anotimpurilor. Aceste o%servaţii nu sunt însă

distri%uite uni!orm, 6 P din ele au !ost e!ectuate în Europa i America de ord i doar 2,75 P în

alte continente. Con!orm acestora, anotimpurile apar desincroni)at !aţă de prevederile astronomice,

cu un avans local de p9nă la două săpt9m9ni. Acest lucru in!luenţea)ă de e"emplu perioadele de

migraţie  ale păsărilor . Qn studiu asupra comportamentului se)onier al 13 de specii de animale a

arătat un decala4 de cca. 3,2 )ile pe deceniu, iar în unele )one, de e"emplu la 0orino, c+iar mai mult,de &,& )ile pe deceniu. *enomenul se o%servă i la plante. n Europa, !run)ele  i !lorilor  apar în

medie mai repede cu 2,& - 3,1 )ile, iar în America de ord cu 1,2 - 2, )ile pe deceniu. 'omentul

atingerii ma"imului anual al C(2 în atmos!eră în emis!era nordică con!irmă avansul anotimpurilor,

în 1 el !iind atins cu 7 )ile mai devreme ca în 16.

25

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 26/34

Capitolul 5

 Lupta împotriva încălzirii globale

  5!1 .o"ele climatice' previziuni

revi)iuni privind încăl)irea glo%ală !ăcute înainte de 21 de diverse modele climatice.

entru a se putea anali)a măsurile care se impun pentru com%aterea încăl)irii glo%ale este nevoie

de evaluarea at9t a evoluţiei climei în viitorul imediat i mai îndepărtat, c9t i a e!ectului măsurilor 

 propuse. n acest scop au !ost ela%orate diverse modele climatice, cu care, !olosind calculatoare

 puternice se o%ţin previ)iunile. Aceste modele iniţial simulau doar modi!icările de temperatură i

deplasările maselor de aer atmos!eric i de apă ale oceanelor, !enomene tratate cu mi4loacele C*$.

Qlterior modelele au !ost de)voltate, înclu)9nd e!ectul de seră <inclusiv ciclul car%onului i e!ectul

antropic=, e!ectul aerosolilor, al norilor , al utili)ării solului, al oceanelor i al !orcingului radiativ.

Aceste modele sunt acceptate de comunitatea tiinţi!ică i pot simula înclusiv variaţii climatice

se)oniere, !enomenul El iUo, variaţia nivelului apei în nordul oceanului Atlantic, sau c+iar evoluţia

temperaturilor în întregul secol al ??-lea.

26

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 27/34

$istru%uţia geogra!ică a încăl)irii în secolul al ??-lea, %a)ată pe modelul climatic DadC'3.

  Darta alăturată privind distri%uţia temperaturilor a !ost ela%orată !olosind modelul DadC'3

<Dadle Centre Coupled 'odel, version 3= i presupune scenariile actuale privind creterea

economică i a emisiilor de ga)e de seră. n !igură, încăl)irea medie glo%ală corespunde la cca.

3, JC.

  $esigur, modelele pre)intă încă un oarecare grad de incertitudine, datorat în cea mai mare parte

modelării !enomenelor care se petrec la scară mică, cum ar !i modelarea norilor, a celulelor de

!urtună i a circulaţiei de aer locale, datorită relie!ului local. n plus, posi%ilităţile modelelor sunt

limitate de capacitatea de calcul a calculatoarelor actuale. Cu toate astea, CC consideră modelele

climatice drept instrumente pertinente pentru o%ţinerea previ)iunilor privind evoluţia climei. Aceste

modele estimea)ă că clima glo%ală se va încăl)i cu 1,1 - 6,& JC în cursul secolului al ??-lea.

Estimările varia)ă din cau)a !aptului că nu poate !i prevă)ută evoluţia emisiilor de ga)e care

cau)ea)ă e!ectul de seră.

5!2 ezbateri social-politice

Qnul dintre primele articole care au semnalat încăl)irea glo%ală a !ost The Discovery o the !is" o 

#lo$al %arming  0ema a !ost reluată pe larg în di!erite cărţi.

n decem%rie 17 16 de ţări au participat la @oto la negocieri privind emisiile de ga)e de seră,negocieri !inali)ate prin rotocolul de la @oto. rin acest protocol ţările industriali)ate se o%ligă ca

în perioada 28 - 212 să reducă emisiile poluante cu 5,2 P în comparaţie cu emisiile din 1. Ka

negocieri n-au participat :QA i Australia, responsa%ile de cca. 3 P din emisii. Gecent Australia a

rati!icat protocolul, :QA răm9n9nd singura ţară industriali)ată care nu l-a rati!icat.

27

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 28/34

Actual, în scopul de)%aterii pro%lemei încăl)irii glo%ale se organi)ea)ă anual Conerinţa

 &aţiunilor Unite privind 'chim$ările Climatice, a4unsă în 27 la cea de a 13-a ediţie. Qltimele

con!erinţe au avut loc la 'ontreal  <25=, airo%i  <26= i  /ali  <27=. Ka ultima s-au discutat

 pro%leme ca reducerea despăduririlor, de)voltarea, adoptarea i trans!erul de noi te+nologii,

e"aminarea raportului CC, g+idul de implementare al articolului 6 al rotocolului de la @oto,cele mai %une practici privind !olosirea solului etc.

Al ;ore, !ost vicepreedinte al :QA în timpul preedinţiei lui /ill Clinton, în cartea sa,  (n

 Inconvenient Truth  <Un adevăr incomod = pre)intă )ece pre4udecăţi care circulă cu privire la

încăl)irea glo%ală

1. > &u există un răspuns comun al oamenilor de ştiinţă la )ntre$area dacă oamenii sunt 

cei care cauzează schim$ările climatice*2. > +ulte lucruri pot aecta climatul aşa că nu are niciun sens să ne acem prea multe

 pro$leme )n legătură cu C-.*

3. >/ariaţiunile climatice )n timp sunt normale, aşa că schim$ările pe care le o$servăm

acum ac parte dintrun ciclu natural*

&. >#aura din stratul de ozon provoacă )ncălzirea glo$ală*

5. > &u putem ace nimic )n legătură cu criza mediului* 0ste de1a prea t2rziu*

6. >'traturile de gheaţă din (ntarctica )şi sporesc dimensiunile, aşa că, pesemne nu

este ad3evărat că )ncălzirea glo$ală ace gheţarii şi $anchizele să se topească*

7. > (vertismentele oamenilor de ştiinţă provin numai din aptul că oraşele reţin căldura

 şi nu au nimic dea ace cu gazele de seră*

8. > 4ncălzirea glo$ală este ceva $un, pentru că ne va scăpa de iernile reci şi va ace ca

 plantele să crească mai repede*

. > 4ncălzirea glo$ală este rezultatul pră$uşirii unui meteorit )n 'i$eria la )nceputul 

 secolului al 55lea*

1. >Temperaturile nu cresc peste tot, aşa că )ncălzirea glo$ală este un mit*

$upă această carte s-a turnat un !ilm cu acelai nume, în care Al ;ore pre)intă materialele din

carte, !ilm care a o%ţinut remiul (scar  pe 27 pentru cel mai %un !ilm documentar .

28

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 29/34

5!3 .ăsuri

n cadrul QE se discută despre limitarea )ncălzirii glo$ale, care prevede măsuri pentru limitarea

încăl)irii glo%ale la 2 JC, în contrast cu adaptarea la )ncălzirea glo$ală, care prevede măsuri pentru

reducerea eectelor  încăl)irii glo%ale.

Kimitarea încăl)irii glo%ale se reduce practic la limitarea concentraţiilor de C( 2 la & - 5 ppm

în volum. #alorile în ianuarie 27 sunt de 383 ppm i cresc anual cu 2 ppm. entru a evita !oarte

 pro%a%ila depăire a celor 2 JC ar tre%ui ca nivelele de C(2 să !ie sta%ili)ate imediat, ceea ce nu se

între)ărete prin prisma programelor actuale. Calea propusă este reducerea emisiilor de ga)e cu e!ect

de seră prin reducerea consumurilor energetice i utili)area energiei din surse regenera%ile.

 

5!3!1 Economia "e energie

Qna dintre cele mai %une acţiuni pentru reducerea încăl)irii glo%ale este reducerea consumului de

energie prin

2

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 30/34

• Adoptarea de te+nologii moderne, care nu sunt energointensive. Acest lucru este

vala%il în special pentru Gom9nia, a cărei industrie se %a)ea)ă pe te+nologii vec+i. Consumul

speci!ic de energie primară pe unitatea de venit naţional este în Gom9nia de circa două ori

mai mare dec9t media din Qniunea Europeană.

• Geducerea consumului energetic prin reducerea iluminatului arti!icial. entru populari)are, :dne a avut iniţiativa stingerii în 2 martie 28 a luminilor timp de o oră,

iniţiativă la care au aderat încă 23 de orae mari din lume.

• E!icienti)area transportului prin !olosirea +idrogenului  drept com%usti%il în locul

+idrocar%urilor , prin !olosirea %iodieselului drept com%usti%il regenera%il i prin înlocuirea

transportului cu camioanele cu cel pe calea !erată.

rin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. roporţional scade cantitatea

ce com%usti%il consumată, deci emisiile de C(2  în atmos!eră. roducţia de C(2  în Gom9nia

depăete pe cea a Gegatului Qnit datorită te+nologiilor ine!iciente.

5!3!2 Energiile alternative

n scopul reducerii emisiilor de C(2 se recomandă utili)area energiilor care nu se %a)ea)ă pe

te+nologia de ardere, cum sunt energia solară, energie +idraulică  i energia eoliană. Captarea

energiei solare este di!icilă, actual recomandările sunt ca ea să !ie captată su% !ormă de %iomasă.

Energia +idraulică e"ploata%ilă actual este limitată i nu poate satis!ace cererea, însă ea 4oacă un rol

3

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 31/34

c+eie în acoperirea v9r!urilor de sarcină. Energia eoliană este disponi%ilă doar în anumite )one, iar 

randamentul captării sale este scă)ut.

5!3!3 iomasa

Arderea  %iomasei s-a practicat din cele mai vec+i timpuri, oamenii !olosind drept com%usti%illemnul.  $in punct de vedere al ciclului car%onului  arderea plantelor este ecologică. $ei prin

arderea lor car%onul coţinut în ele este eli%erat în atmos!eră su% !ormă de C( 2, acest car%on provine

c+iar din C(2 din atmos!eră, captat în procesul de !otosinte)ă. $eci arderea plantelor este un proces

de reciclare a car%onului, spre deose%ire de arderea com%usti%ililor !osili, care introduce în

atmos!eră noi cantităţi de C(2. 0otui arderea lemnului nu este o soluţie %ună, deoarece ritmul de

regenerare al copacilor este mic, un ciclu al lemnului dur9nd cca. 3 de ani. ( soluţie alternativă

este arderea porum%ului, care în cultură se re!ace anual. n acest ca) culturile de porum% 4oacă rolul

unui imens captator solar, ecologic. entru asigurarea necesităţilor energetice este nevoie de

cultivarea cu porum% destinat arderii a cca. 15 P din supra!aţa agricolă. (pţiunea este spri4inită de

American Corn ;roIers Assocication  <A;CA - rom9nă  (sociaţia Cultivatorilor de Porum$

 (mericani= i  ational Corn ;roIers Assocication  <;CA - rom9nă   (sociaţia &aţională a

Cultivatorilor de Porum$=. Arderea se poate !ace at9t în termocentrale, care însă tre%uie ec+ipate cu

instalaţii de ardere adaptate acestui tip de com%usti%il, c9t i în instalaţii de încăl)ire individuale care

ard %oa%e de porum% în loc de peleţi, instalaţii care se găsesc în comerţ.

Altă cale este !ermentarea porum%ului în vederea producţiei de etanol, însă aceasta este

considerată o cale mai puţin e!icientă.

0ot drept culturi energetice pot !i considerate culturile de !loarea soarelui, soia i în special rapiţă,

uleiul re)ultat < %iodiesel= put9nd înlocui relativ simplu com%usti%ilul pentru  motoarele diesel  ale

autove+iculelor .

5!3!4 Energia nucleară

$ei în urma accidentului de la Cerno%îl energetica nucleară a intrat într-un con de um%ră, recent,

 prin prisma reducerii emisiilor de C(2, este reluată !e)a%ilitatea acestei soluţii.

31

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 32/34

Concluzii

• E!ectul de seră este un !enomen natural prin care o parte a radiaţiei terestre  în

in!rarou este reţinută de atmos!era terestră. E!ectul se datorea)ă ga)elor cu e!ect de

seră care re!lectă înapoi această radiaţie

• E!ectul actual al e"istenţei ga)elor cu e!ect de seră este că temperatura medie a

ăm9ntului este cu cca. 33 JC mai mare dec9t ar !i în lipsa lor, adică este de cca.

N15 JC în loc să !ie de -18 JC. n acest sens, e!ectul de seră este %ene!ic, el asigur9nd

încăl)irea su!icientă a ăm9ntului pentru a permite de)voltarea  plantelor  aa cum le

cunoatem noi a)i.

• rincipalul element responsa%il de producerea e!ectului de seră sunt vaporii de apă,

cu o pondere de 36 - 7 P urmaţi de dio"idul de car%on, cu o pondere de - 26 P,

metanul, cu o pondere de & - P i o)onul, cu o pondere de 3 - 7 P. Alte ga)e care produc e!ect de seră, însă cu ponderi mici, sunt proto"idul de a)ot

+idro!luorocar%urile, per!luorocar%urile i !luorura de sul!.

• ncăl)irea glo%ală este, con!orm o%servaţiilor, un !apt incontesta%il.

• Comunitatea tiinţi!ică admite că principala cau)ă a încăl)irii glo%ale este creterea

concentraţiei de C(2 din atmos!eră ca re)ultat al activitatăţii umane.32

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 33/34

• E!ectele încăl)irii glo%ale degradea)ă calitatea vieţii pe ăm9nt.

• (menirea poate i tre%uie să ia măsuri pentru oprirea contri%uţiei sale la încăl)irea

glo%ală.

ibliografie

• rotocolul de la @oto 0e"tul o!icial 

• :ummar !or olicmaFers  <$*=. Climate Change .6678 The Physical 'cience 9asis*

Contri$ution o %or"ing #roup I to the :ourth (ssessment !eport o the Intergovernmental Panel 

on Climate Change. CC <5 !e%ruarie 27=.

• CC - Climate C+ange and /iodiversit <rom9nă 'chim$ările climatice şi $iodiversitatea= R

• CC - 0ec+nologies, olicies and 'easures !or 'itigating Climate C+ange  <CC-=

<rom9nă Tehnologii, politici şi măsuri pentru atenuarea schim$ărilor climatice=

• Al ;ore Un adevăr incomod , Editura Gao, /ucureti, 27, :/ 78-73-13-31-5

• Curs master !i)ică aplicată, Qniversitatea din /ucureti.

• oan #lădea Tratat de termodinamică tehnică şi transmiterea căldurii , Editura $idactică i

edagogică, /ucureti, 17&

• lie /ar%u, /r9ndua ;eagulea, Călin $umitrescu  ( doua tinereţe a căr$unilor , EdituraAl%atros, /ucureti, 186

•   III.le!o.roMcarmenslvaMploiVdescriere.+tml

•   III.ecos!era.ournet.mdMarticoleMec1Mdivers.+tm

•   III.green+ouse.gov.au

•   C+errett. W.'. <ed.= <18= Ecological Concepts, ("!ord /lacFIell

33

7/21/2019 Consecintele efectului de sera.doc

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-efectului-de-seradoc 34/34