Concluzii

1. Proiectul de diploma Posibiliti de obinere a eco - energiei la nivelul judeului Gorj este structurat n 6 capitole , concluzii i bibliografie. Capitolul I prezint amplasarea in mediu i caracteristicile geografice ale judeului Gorj precum i imaginile specifice ale judeului a crei prima menionare documentar a aprut n anul 1497 ca fiind Jiul de Sus.

2. Hidrografia judeului este dominat de rul Jiu spre care converg apele curgtoare ale judeului. Clima este temperatcontinental cu influene mediteraneene,cu o circulaie a maselor de aer ce determin fenomenele atmosferice.

3. Relieful acoper 3 uniti fizico-geografice de relief distincte care coboar n trepte de la nord la sud.

4. Resursele naturale ale judeului Gorj au fost determinate de evoluia formelor de relief i se gsesc sub forma de depozite sedimentare: lignitul, antracitul, grafitul, gazele naturale, petrolul, granitul, calcarul i argila refractar.

5. Fauna, vegetaia i solurile ce caracterizeaz judeul Gorj sunt foarte variabile6. Capitolul 2 prezint combustibilii fosili ai judeului Gorj versus energia alternativ. Avnd n vedere ca procesele naturale ,descompunerea anaerob i fosilizarea rmielor organice sub aciunea cldurii i presiunii scoarei terestre sunt cele care formeaz combustibilii fosili, acetia reprezentnd resurse neregenerabile. In 200 de ani au fost consumate jumtate din zcminte iar consumul acestora este in continua cretere.7. Utilizarea combustibililor fosili produce 22 bilioane tone de CO2 pe an, gaz cu efect de seara si responsabil cu nclzirea global

8. Centralele care produc energie electrica creeaz amprenta de carbon, fiind absolut necesar obinerea energiei alternative pe viitor.10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.Conform prognozei Agentiei Internationale Pentru Energie in aproximativ 60 de ani toata energia va fi obtinuta din surse regenerabile.

19.Capitolul 3 prezinta posibilitatile de obtinere a hidroenergiei in judetul Gorj in cadrul Hidroelectrica S.A , societate bazata pe transformarea fortei apei in energie alternativa.In SubCarpatii Olteniei , in anul 1972 a fost realizata o amenajare complexa a raurilor Cerna, Motru si Tismana.

20.Este descrisa amenajarea hidroenergetica Cerna Motru-Tismana cu cele 5 acumulari si 4 centrale hidroelectrice.

Folosintele de apa din bazinul hidrografic al raului Jiu necesita debite mult mai mari decat cele obtinute prin regularizarea Jiului fiind necesara derivarea unor debite mari din bazinul raului Cerna.

21.Apa prelevata din acumularea Valea lui Iovan este transportata de carte centrala hidroelectrica Motru prin aductiunea subterana Cerna-Motru cu lungimea de 5930 m.

22.Volumul de apa acumulat prin intermediul aductiunii subterane Motru Pocruia-Tismana cu lungimea de 8580m.

23.Centrala hidroenergetica Clocotis uzineaza apa din lacul de acumulare al barajului Vaja cu un debit de 13m3 s.

24.Centrala hidroenergetica Tismana este cea mai mare unitate hidroenergetica din cadrul complexului Cerna-Motru-Tismana ,iar centrala hidroelectrica Tismanaaval de tip baraj.

25.Amenajarea hidroenergetica Valea Sadului-Tg-jiu prevede 5 centrale hidroelectrice cu o putere de 50 MW: centrala hidroelectrica Vadeni, centrala hidroelectrica Tg-Jiu.

26.Capiolul 4 prezinta posibilitatile de obtinere a biomasei la nivel mondial avand in vedere ca este cea mai mare abundenta resursa regenerabila.

27. Cultivarea biomasei poate constituii o activitate pe solurile degradate de activitatile miniere si energetice din judetul Gorj.

28.Principala sursa de biomasa la nivelul judetului Gorj o constituie lemnul.

29.Deseurile solide municipale din orasul Tg-Jiu pot sa constituie sursa de obtinere a biogazului prin compostare sau digestie anaeroba ,alaturi de namolul din apele uzate si balegarul din agricultura.

30.Este prezentat procesul tehnologic de obtinere a biomasei , conversia biomasei, arderea biomasei ,puterea calorica a biomasei , tehnologiile de ardere , gazificarea si piroliza biomasei.

31.O alta sursa de energie alternativa o prezinta deseurile lemnoase , care sunt constituite din radacini , deseuri agricole ,gunoi menajer.

32.

33.Incurajarea utilizarii biodieselului la nivel mondial poate sa distruga culturile de palmieri de ulei deoarece carburantul obtinut din acesta este mai ieftin.

34.In capitolul 5 sunt prezentate centralele solare care functioneaza pe baza de panouri solare fotovoltaice si pot fi de mai multe tipuri:

-centrale solare termice cu concentrarea radiatiei solare directe

-centrale solare cu campuri dee colectoare

-centrale solare cu jgheaburi parabolice

-instalatii solare de tip Fresnel

-centrale cu tur solar

-centrale cu iaz solar

-centrale termice solare cu vant ascensional

-centrale termice solare cu vant descendent

-centrale solare pe baza de panouri solare fotovoltaice

35.

36.Zonele in care fluxul energetic solar anual este de 1600KW / h /m2 / an este zona litolarului Marii Negre si Dobrogea.

37.

38.

39.

40.In capitolul 6 sunt prezentate posibilitatile de obtinere a energiei eoliene in parcuri eoliene .

Judetul Gorj nu este un judet foare favorizat in punct de vedere al posibilitatii de obtinere al energiei eoliene.PAGE 6