Concluzii

2
Tyukodi Szilard Concluzii Concluzii În cadrul lucrării s-a început cu calculul dimensiunilor principale a coeficienţilor de fineţe precum şi a altor caracteristici mecanice. A rezultat o carenă având o fineţe de valoare relativ medie spre ridicată (C B = 0,724) datorită în principal criteriului Froude care are o valoare apreciabilă pentru o navă comercială (F n = 0,2265). În continuare s-a stabilit configuraţia arhitecturală utilizând metoda navei prototip. Configuraţia rezultată (d.p.v. dimensional şi operaţional) este destul de apropiată de cea a navei prototip selectate, principiile constructive directoare (coca dublă, operarea complet independentă a tancurilor de marfă) fiind urmărite cu consecvenţă. Astfel, s-a adoptat o construcţie cu cocă dublă având tancurile de marfă într-o configuraţie tip „casă de expansiune”, având instalaţia de marfă segregată pe fiecare tanc (pompă tip FRAMO, tubulatură de refulare la manifold şi furtun de legătură la mal independente). Prin urmare, nava nu are compartiment pompe ca atare şi de asemenea, datorită caracterului mărfii transportate, nici instalaţie de gaz inert de tip clasic (gazele de ardere de la caldarine neavând puritatea necesară în acest caz). Inertizarea eventuală a tancurilor de marfă se face cu azot furnizat de o baterie de butelii de stocare. Osatura casei de expansiune este amplasată convenţional (la interior atât la plafon cât şi pe borduri), deasupra acesteia existând o pasarelă ce sprijină sistemele anti-incendiu (trei tunuri cu apă / spumă). Tubulaturile de marfă sunt 45

description

Concluzii proiect de diploma, UMC

Transcript of Concluzii

Page 1: Concluzii

Tyukodi Szilard Concluzii

Concluzii

În cadrul lucrării s-a început cu calculul dimensiunilor principale a coeficienţilor de

fineţe precum şi a altor caracteristici mecanice. A rezultat o carenă având o fineţe de valoare

relativ medie spre ridicată (CB = 0,724) datorită în principal criteriului Froude care are o valoare

apreciabilă pentru o navă comercială (Fn = 0,2265).

În continuare s-a stabilit configuraţia arhitecturală utilizând metoda navei prototip.

Configuraţia rezultată (d.p.v. dimensional şi operaţional) este destul de apropiată de cea a navei

prototip selectate, principiile constructive directoare (coca dublă, operarea complet independentă

a tancurilor de marfă) fiind urmărite cu consecvenţă. Astfel, s-a adoptat o construcţie cu cocă

dublă având tancurile de marfă într-o configuraţie tip „casă de expansiune”, având instalaţia de

marfă segregată pe fiecare tanc (pompă tip FRAMO, tubulatură de refulare la manifold şi furtun

de legătură la mal independente). Prin urmare, nava nu are compartiment pompe ca atare şi de

asemenea, datorită caracterului mărfii transportate, nici instalaţie de gaz inert de tip clasic

(gazele de ardere de la caldarine neavând puritatea necesară în acest caz). Inertizarea eventuală a

tancurilor de marfă se face cu azot furnizat de o baterie de butelii de stocare.

Osatura casei de expansiune este amplasată convenţional (la interior atât la plafon cât şi

pe borduri), deasupra acesteia existând o pasarelă ce sprijină sistemele anti-incendiu (trei tunuri

cu apă / spumă). Tubulaturile de marfă sunt amplasate în interiorul casei de expansiune, acestea

ieşind la exterior doar în zona manifoldului.

S-a continuat apoi cu estimarea rezistenţei la înaintare şi a puterii de remorcare

configurându-se în consecinţă sistemul de propulsie. Astfel, s-a optat (din considerente de

eficienţă în exploatare, gabaritul nefiind de astă dată o problemă mai ales în contextul valorii

deadweight-ului din tema de proiectare) pentru un sistem de propulsie cu motor Diesel lent,

cuplat direct la propulsor (elice cu pas fix).

Pentru estimarea caracteristicilor propulsive s-a utilizat metoda programelor specializate

de calcul, (programul utilizat fiind softul AUTOPOWER, program oferit de Autoship Systems

din Vancouver – Canada). Merită menţionat că programele disponibile acoperă o largă plajă de

posibile aplicaţii, de la estimări preliminare rapide la determinarea mărimilor necesare prin

calculul spectrului hidrodinamic şi evidenţierea liniilor de curent în jurul carenei navei.

Rezultatele obţinute au caracter credibil, valorile optime afişate fiind bine incluse în

gama celor obţinute prin alegerea unui anumit sistem de propulsie (motor Diesel lent în 2T, de

tip Wärtsilä – Sulzer 4RTA 52U având o configuraţie cu 4 cilindri în linie) nemaifiind astfel

necesare recalculări majore ai parametrilor principali ai sistemului de propulsie.

45