8/15/2019 Comunicarea de Masa 1

1/3

Comunicarea de masa :Comunicarea de masa / un grup de emitători profesionisti trimit mesaje catre un numar foartemare de receptori. Intre producatori si destinatari se gasesc o serie de instalatii tehnice dar siintitutii compexe : edituri, tipografii, redactii.Charles wright considera ca comunicarea de masa care nu sunt cunoscute de catrecomunicatori. Mesajele sunt cunoscute in mod public si sunt calculate astfel incat sa ajungarepede la publicatii uneori in mod simultan cu emiterea lor.Moris jonavis defineste comunicarea de masa ca fiind suma institutiilor si a tehnicilor princare grupele speciali ate folosea tehnologii moderne pentru a distribui continuturi simboliceunor audiente largi eterogene si dispersate.!"sullwan este de parere comunicarea de masa repre inta practica si produsull care oferadivertisment si informatii unei audiente formate din peroane necunoscute.Conceptul sociologic de masa:Conceptul socilogic de masa asa cum a fost denumit de coman desemnea a un anume mod deagregare diferit de alte moduri de agregare cum ar fii grupul, multimea.Masa repre intă un conglomerat urias de oameni care nu se cunosc intre ei , nu au valori siscopuri comune si pe care ii leaga un singur lucru : consumul aceluaisi produs culturaldistribuit pe scară largă prin tehnologii moderne.Clasificarea mijloacelor de comunicare in masa ;#.dupa suportul folosit in media $tiparită ,% electronică&. după modul de achi itionare% produse cumparate direct : carti , riare , reviste% produse pentru care se plateste o taxă de acces :'(, net) după continut: media de informare , de divertisment, de publicitate*. după dimensiunea publicului media de masă , de grup, individuale+.după caracteristici tehnici : % de difu are $ autonomă

.după functie :% de informare ,% de repre entare-lectură, mesaje ,% de distributie

Legea proximitatii:entru a a junge stire catre publicul larg o informatie trebuie să tină seama de ledea

proximitătii adica sa tină cont de ce este important si interesant pentru public. rimul elemnetil repreintă actualitatea, evelimentele care se intamplă in moentul pre ent sau in trecutul foarteapropiat. Instinctele de ba ă atrag interesul si curio itatea: viata, moartea, violenta ,sexualitatea , dragostea , geografia este de interes , o stradă, un oras, o regiune si toateevelimentele care au legatură cu cultura locală a unei persoane atrag publicul larg.Sferele Informationale :0ferele principale ale vietii sociale :

a sfera politică: importantă pentru ca vi ea ă o dublă organi are : alesii- campanie politică , campanie administrativă.

b 0fera militară furni ea ă informatii pentru presă si public -jandarmeriac 0fera economiă cuprinde ona societătilor privated 0fera serviciilor pentru cetatenie 0fera socială cu informatii asupra sanatatii, alimentatieif 0fera culturală, teatre , festivaluri , expo itii mu eeg 0fera timpului liber: cluburih 0fera non%guvernamintală

8/15/2019 Comunicarea de Masa 1

2/3

Instrumente de comunicare#.comunicate de presă : organi atiile cu potential financiar si uman au departamentespeciali ate de relatii cu publicul si o persoană anume desemnată sa asigure vi ibilitateainstitutiei -purtătorul de cuvant&. conferinta de presă se utili ea ă de catre organi atii, are loc intr%o i si oră de regulăconvenabile pentru iaristi , are participanti clar desemnati , are temă centrală si sumă de

iaristi acreditati invitati). dosarul de presă : mai putin utili at*. declaratia de presă+. discutia telefonică.1

. voiajul de presă

Dimensiunea economică a sistemului mass media. Presa – bun si ser icii !costuri si modalităti de obtinere a eniturilor .

2e%a lungul istoriei sale presa a fost va ută atat ca o activitate intelectuală cat si ca o formăde productie. resa a fost si este obiect al unei pete dar si al unei industrii.resa va ută ca un bun poate fi autonomă sau poate necesita un echipament -calculator , cablu

tv este destinată consumului individual sau colectiv si poate avea o durată mai mare deconsum cain revistele speciali ate , filme documentare sau poate fi un produs perisabil:

iarele cotidiene sau a mijloacelor audiovi uale. resa urmareste logica editorială, logicafluxului, in special ce priveste bunurile perisabile. (aloarea de consum a informatiilor sedeteriorea ă permanent , aceste bunuri trebuind fi inlocuite.

"odurile de finantare: principalele cai de finantare sunt:%van area la bucată:presa scrisă%van area sau inchirierea dreptului de aces: abonament , radio, '(%(an area tipului de emisie sau spatiului tipografului%sucventi ddin partea statului sau donatiiInstitutile de presă nu trebuie doar sa supravietuiască, menirea lor o repre intă reali area de

profit, pentru care sunt necesare o serie de surse:%materia primă : in ultimi ani are costuri tot mai mari cau ate de defrisările masive si crestereade pret la hartie%echipamentele : revolutia tehnologică a presupus inoirea acestora, u ura morală survenindintr%un timp tot mai scurt necesitatea procurari de echipamente conduce la costuri mari.% fortă de muncă bine calificat, pentru reali area unui produs media comparativ este necesarăo fortă de muncă calificată si inalt calificată jurnalisti si tehnicieni profesionisti

'rusturi area:3ruparea institutiilor media in trusturi si retele repre intă o solutie de sustinere reciprocă ,

promovarea in trust este importantă si eficienă intr%un asemenea conglomerat. 4stfel de formede asociere au existat incă de la inceputurile presei, mai multe redactii punand la comunmateriale de care dispuneau precum si sistemele de difu are pe care le creaseră. In 5o celemai importante grupuri sunt : grupul media 5! , grupul Intact.Concentrarea presei in grupuri mari a dat nastere la numeroase reactii critice va ute din &

perspective:#. prima persepectivă este cea politică dat fiind faptul ca intr%un trust se impune o linie

de abordări junalistică impusă de necesitati de ordin financiar sau de interese de altănatură a patronatului. resiunea patronatului duce la pre entări unilaterale ale unor

8/15/2019 Comunicarea de Masa 1

3/3

probleme de interes general, privilegia ă voci favorabile grupului eliminand vocileadverse.

&. a & a perspectivă este cea profesională vi ea ă profitul grupului prin promovarea de tipsen ational astfel trusturi area duce la reducere ponderi jurnalistului civic si cresterea

jurnalistului de divertisment.

Concentrarea in grupuri pre ină insa si avantaje de ordin economic si managerial. 6n trust de presă are capacitatea de a atrage jurnalisti profesionisti de ai perfectiona. 5educerea costurilor in trust vi ea ă produsul principal final.7inantarea alternativă a presei se face prin contributii directe care constau in sucventi definantare partiale , statul acoperind prin contributii financiare o parte din costurile de

productie, o contriutie indirectă mai putin vi ibilă pentru publicul larg si care se referă lascutirea institutiilor media de la plata diverselor taxe prin tarife preferentiale sau reduceri detaxe si impo ite la achi itia de echipamente