COMPETENTELE UNUI BUN MANAGER STUDIU DE CAZ: „Scrisoare deschisă a profesorilor de la Colegiul Naţional „Moise Nicoară”

„Competenţele unui bun manager de şcoală ţin mai puţin de cunoştinţe procedurale sau de experienţă, cât de valorile asumate şi de voinţa puternică ce solicită angajamente şi credinţe la fel de puternice”

(Alain Chevrel - Versailles)

Potrivit unui studiu realizat de specialistului francez, Guy le Boterf, se desprind următoarele concluzii cu privire la competente:

competenţa este produsă de un individ sau de un colectiv, într-o situaţie dată; ea este denumită şi recunoscută social (validată direct prin mediul social); ea corespunde mobilizării în acţiune a unui anumit număr de resurse personale:

cunoştinţe, practici, aptitudini, combinate într-un mod specific şi completate de mobilizarea resurselor mediului social;

scopul este de a genera o performanţă predefinită.Asadar, competenţa este privită ca o evaluare, este vorba de mediul profesional care te

determină să fii competent sau nu. Formarea şi dezvoltarea competenţelor, în domeniul managerial, constituie un proces desfăşurat pe întreaga durată a carierei şi implică o formare specializată, realizată atât în cadrul organizaţiei cât şi în ansamblul mediului profesional şi social.

Calitatea educaţiei oferită de şcoală elevilor depinde şi de calitatea managementului din unitatea de învăţământ. Plecand de la citatul lui Alain Chevrel putem afirma ca un bun manager de şcoală nu poate conduce eficient şi responsabil câtă vreme nu cunoaşte principiile şi funcţiile procesului didactic, dar si specificul managementului educaţional. Sub aspectul de conducere al unităţilor de învăţământ directorul de şcoală nu este doar un manager administrativ, ci este conducătorul întregii activităţi din unitatea şcolară, atât în sens administrativ, cât şi în sens instructiv – educativ. El trebuie să se dovedească suficient de competent în gestionarea fondurilor materiale şi băneşti, în evidenţa financiară, precum şi în supravegherea modului în care sunt întreţinute clădirile, mobilierul şi materialul didactic.

De aceea managerul trebuie să dea dovadă de vocaţie şi de aptitudini manageriale: intelectuale: gândire logică, capacitate de conceptualizare, capacitate de a

diagnoza; antreprenoriale: capacitate de decizie, proactivitate; socio – emoţionale: autocontrol, spontaneitate, obiectivitate, adaptabilitate; interpersonale: încredere, centrare pe dezvoltarea celorlalţi.

Managerului şcolar îi sunt necesare, deasemenea, şi anumite competenţe, cărora le corespund anumite capacităţi: să fie foarte bine informat; să ştie să aplice corect legislaţia în vigoare; să fie un foarte bun organizator; să fie un adept hotărât al introducerii noului în sistemul de învăţământ.

Componentele manageriale de înaltă performanţă presupun: căutarea informaţiilor; formarea conceptelor; flexibilitatea conceptuală; cercetarea interpersonală; managerul interacţiunii; impactul; încrederea în sine; orientarea în practică; orientarea în reuşită.

Cercetatorii apreciază că 70% din timpul managerilor este folosit pentru a comunica şi de aceea succesul managerial depinde de calitatea şi eficienţa aplicării competenţelor. Astfel,

1 ROIBU GEORGIANA

standardele naţionale pentru funcţiile de conducere, de îndrumare şi control au fost concepute pornind de la competenţele de comunicare şi relaţionare. Comunicarea educaţională se constituie ca un proces intenţionat de transfer de informaţie şi înţelesuri între indivizi, grupuri, niveluri organizaţionale şi organizaţii în ansamblul lor.

Un manager nu este neapărat în acelaşi timp perceput ca şi lider, iar când influenţa asupra celorlalţi constă în principal în valorificarea personalităţii, atunci putem vorbi de leadership. În cadrul unei organizaţii influenţa managerului-lider va fi dependentă de tipul de putere pe care conducătorul îl poate exercita asupra altor oameni.

Fiecare cadru didactic trebuie să creadă în colegii săi pentru că încrederea este elementul care menţine coeziunea unei echipe. Liderul trebuie să fie un model în acest sens, să îşi susţină subalternii, astfel încât aceştia să îşi poată exprima deschis gândurile şi sentimentele.

Avand in vedere aceste aspecte, am considerat oportun a prezenta ca si studiu de caz cum un colectiv de profesori din Colegiul National „Moise Nicoara” pun accent pe capacitatea mangerului scolar de a-si asuma valorile, principiile si functiile procesului educational si a colectivului pe care managerul scolar il conduce.

Un ziar local publica la inceputul acestui an scolar un articol reprezentand o scrisoare de revolta a profesorilor din Colegiul National „Moise Nicoara”, fata de demiterea conducerii colegiului, pe motive politice, spun ei si nu din motive obiective de incompetenta.

Asa cum am sustinut si in randurile de mai sus, din aceasta scrisoare se poate concluziona faptul ca directorul care tocmai a fost demis a avut o influenta puternica si pozitiva asupra profesorilor si a elevilor si a reusit sa se impuna ca un bun manager prin asumarea valorilor cultivate de-a lngul timpului in acel colegiu. El se dovedeste a fi un bun manager scolar prin faptul ca a reusit sa isi faca colegii, profesorii, dar si elevii sa creada il el si sa il sustina, devenind poate chiar un model pentru ei, ca urmare, ei au reusit sa isi exprime deschis gandurile si sentimenetele fata de nedreptatea produsa.

Profesorii sustin in manifestul lor ca “la „Moise Nicoară”, oamenii nu judecă evenimentele prin care trec raportându-le doar la contexte (cel social, politic, cultural etc.), ci mai ales la principii şi valori. Acest mod de a gândi ţine de spiritul viu care animă mentalitatea unui întreg colectiv de profesori şi pe care o conducere de curând demisă l-a reprezentat cu prisosinţă.” Prin aceasta afirmatie se confirma competentele managerului de a comunica si relationa cu colectivul si de a –si valorifica personalitatea in crearea unui cumul de valori representative.

“Pe e altă parte, în virtutea principiului descentralizării, atât de des vehiculat în limbajul politicii educaţionale actuale, n-ar fi corect ca, măcar acolo unde avem un cuvânt avizat de spus, să se ţină seama şi de părerea noastră? Nimeni nu poate aprecia mai bine activitatea unui manager, decât colectivul pe care îl conduce.” Asadar, potrivit cercetatorului francez “Guy le Boterf”, calitatea de bun manager a fostului director a fost recunoscuta social si a fost validata chiar de catre colectivul pe care il conduce.

“Căci la Moise Nicoară oamenii (profesorii, elevii) se măsoară, în primul rând, după criterii cum ar fi „competitivitate”, „performanţă”, care, din păcate, sunt eronat înţelese de publicul larg. Sensul lor, aşa cum se vehiculează în terminologia educaţională de specialitate, vizează gradul în care se realizează o competenţă, o abilitate de către cel care o deţine. Performanţă înseamnă, mai simplu, calitate a muncii, indiferent de domeniul în care ea se

2 ROIBU GEORGIANA

exercită, cel teoretic sau cel practic.” Asadar competivitatea si performanta sunt calitati ale unui bun manager scolar, performanta fiind chiar unul dintre obiectivele managementului.

Intelegem astfel ca fostul director al acestui liceu a dat dovada de performanta si de spirit viu in indeplinirea sarcinilor, dar cu toate acestea datorita unui sistem defectuos in care interesele politice sunt mai presus de competentele unui bun manager, a fost demis, nu pe motive de incompetent ci din motive care nu tin de evaluarea obiectiva a competentelor unui bun manager.

ANEXA 1: Articol-“Un director poate fi demis, dar o scoala-niciodata!”

3 ROIBU GEORGIANA

Un director poate fi demis, dar o scoala – niciodata!Scrisoare deschisă a profesorilor de la Colegiul Naţional „Moise Nicoară” (sau) despre a fi

„deasupra vremilor”. Rândurile de faţă nu sunt o luare de atitudine. Sunt expresia unui crez; a unui crez colectiv al

profesorilor de la „Moise Nicoară”. Din păcate, contextul în care acest crez e exprimat public, este unul cu totul nefericit…

Începutul acestui an şcolar (data de 1 septembrie) a fost marcat de un eveniment nedorit (care s-a adus la cunoştinţa consiliului profesoral într-o şedinţă) – schimbarea conducerii şcolii. Fenomenul se pare că a implicat şi alte instituţii ale urbei.

Nu ştim ce a însemnat sau a presupus această schimbare în alte şcoli, orice prezumţie e neavenită. Ceea ce ştim e ceea ce am trăit cu toţii în cadrul şedinţei cu pricina: o tăcere adâncă şi apăsătoare. Tăcere prilejuită de lecturarea unui document oficial, redactat pe baza unei înşiruiri de alte documente normative care să încerce să convingă de faptul că un manager e demis pentru că „i-a expirat mandatul”. Din afară văzute lucrurile, s-ar zice că acesta e un motiv valid, prin urmare, un lucru firesc…

Dar nu evenimentul trăit de curând este motivul rândurilor de mai jos. Evenimentul e doar pretextul unui gând de dincolo de el, al unei reflecţii şi, mai ales, al exprimării unui crez.

La „Moise Nicoară”, oamenii nu judecă evenimentele prin care trec raportându-le doar la contexte (cel social, politic, cultural etc.), ci mai ales la principii şi valori. Acest mod de a gândi ţine de spiritul viu care animă mentalitatea unui întreg colectiv de profesori şi pe care o conducere de curând demisă l-a reprezentat cu prisosinţă.

Aşa stând lucrurile, ne-am aşteptat ca o schimbare să nu se producă prin aplicarea unor criterii strict administrative (cum e acela al expirării unui mandat), ci al unor criterii valorice: un manager e schimbat atunci când dovedeşte incompetenţă. Ceea ce la „Moise Nicoară” nu a fost cazul nici pe departe! Situaţia fericită, că noua conducere împărtăşeşte acelaşi spirit, nu schimbă natura problemei.Pe e altă parte, în virtutea principiului descentralizării, atât de des vehiculat în limbajul politicii educaţionale actuale, n-ar fi corect ca, măcar acolo unde avem un cuvânt avizat de spus, să se ţină seama şi de părerea noastră? Nimeni nu poate aprecia mai bine activitatea unui manager, decât colectivul pe care îl conduce.

Căci la Moise Nicoară oamenii (profesorii, elevii) se măsoară, în primul rând, după criterii cum ar fi „competitivitate”, „performanţă”, care, din păcate, sunt eronat înţelese de publicul larg. Sensul lor, aşa cum se vehiculează în terminologia educaţională de specialitate, vizează gradul în care se realizează o competenţă, o abilitate de către cel care o deţine. Performanţă înseamnă, mai simplu, calitate a muncii, indiferent de domeniul în care ea se exercită, cel teoretic sau cel practic.

Prin urmare, elitismul care caracterizează viaţa din Moise Nicoară nu e expresia unui complex de superioritate, aşa cum cred sau simt din păcate unii şi alţii, ci expresia acelui „a munci pe brânci”, cu sentimentul unui efort care clădeşte – oameni şi destine.

În contextul unui asemenea spirit, a unui asemenea mod de a gândi şi a fi, orice decizie care se abate de la criteriul valoric pare aberantă. Oamenii nu sunt şi nu pot fi deasupra principiilor, iar valorile sunt, au fost şi vor rămâne mereu „deasupra vremilor”.

Din acest punct de vedere, există, poate, doar două categorii de oameni: cei a căror viaţă devine expresia vie a unei idei, a unei valori în care cred. Ei vor fi întotdeauna „deasupra vremilor”, liberi şi independenţi în gând şi faptă… Şi cei care trăiesc în lipsa oricărui principiu şi a oricărei valori, fiind astfel mereu „sub vremi”, supuşi intereselor momentului.

Diferenţa o face doar gradul de conştiinţă, care este în acelaşi timp responsabilă de verticalitatea şi demnitatea umană.Profesorii Colegiului Naţional „Moise Nicoară”

19. septembrie 2013 09:23; Reactualizat la: 19. septembrie 2013 09:23; http://www.aradon.ro – Arad Online

4 ROIBU GEORGIANA

ANEXA 2: Competenţele cerute de funcţiile director/director adjunct de unitate de învăţământ şi

domeniile lor de aplicare1:

1 Profesor drd. Maria Niculescu , Competenţe manageriale - modalităţi de abordare, Revista de Cercetare in

Stiinte ale Educatiei, accesat online la adresa http://rcsedu.info in 25 noiembrie 2013

5 ROIBU GEORGIANA

6 ROIBU GEORGIANA

BIBIOGRAFIE:

1. Articol “Un director poate fi demis, dar o scoala-niciodata!”, Arad Online, disponibil la www.aradon.ro in 23 noiembrie 2013

2. Vasile, Marcu şi colaboratorii săi, Introducere în deontologia profesiunii didactice,Oradea, 2002

3. Orţan, Florica, Management educaţional, Editura Universităţii din Oradea, 20034. Orţan, Florica; Marcu, Vasile; Deac, Adina, Emilia; Managementul activităţilor

extracurriculare, Editura Universităţii din Oradea, 2003.5. Maria Niculescu , Competenţe manageriale - modalităţi de abordare, Revista de

Cercetare in Stiinte ale Educatiei, accesat online la adresa http://rcsedu.info in 25 noiembrie 2013

7 ROIBU GEORGIANA