manager proiect.pdf

7/27/2019 manager proiect.pdf

1/172

Investete n oameni!FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritar 6: Promovarea incluziunii socialeDomeniul major de intervenie 6.2: mbuntirea accesului i a participrii grupurilorvulnerabile pe piaa munciiTitlul proiectului: Dezvoltarea de programe de formare specifice pentru creterea incluziunii sociale n scopulmbuntirii accesului pe piaa munciiBeneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918din Alba IuliaContract nr.POSDRU/96/6.2/S/49743

SUPORT CURS DE

FORMARE PROFESIONAL

Seria F:

Manager de proiect Conf. univ. dr. Manuella KadarConf. univ. dr. Maria POPA

Politici sociale privind proteciafamiliei i a copilului Lect. univ. dr. Petronela Maria Talpa

Strategii antidiscriminare sidrepturile omului Lect. univ. dr. Ada Hurbean

Alba Iulia

2013


2/172

Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau

a Guvernului Romniei.Reproducerea integral sau parial a textului, prin orice mijloace, fr acordul autorilor esteinterzis.Responsabilitatea pentru coninutul cursului aparine n ntregime autorilor.

Grafic:

Mdlin ORDEANTehnoredactare:

Mdlin ORDEANTipar:

Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba IuliaStr. Gabriel Bethlen, Nr. 5, 510009 Alba IuliaTel.: +40258806263/ int. 185Fax: +400258812630


3/172

CUPRINS

MANAGER DE PROIECT ..................................................................................................................... 5CAPITOLUL 1: STABILIREA SCOPULUI PROIECTULUI .................................................................. 7CAPITOLUL 2: STABILIREA CERINELOR DE MANAGEMENT INTEGRAT AL PROIECTULUI.................................................................................................................................................................. 11CAPITOLUL 3: PLANIFICAREA ACTIVITILOR I JALOANELOR PROIECTULUI ............... 15CAPITOLUL 4: GESTIUNEA UTILIZRII COSTURILOR I A RESURSELOR OPERAIONALEPENTRU PROIECT ................................................................................................................................. 20CAPITOLUL 5: REALIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIII PENTRU PROIECT .................. 23

A. Introducere ................................................................................................................................ 23A.1. Informaii privind autoritatea contractant ........................................................................ 23A.2. Scopul aplicrii procedurii ................................................................................................. 23

A.3. Principii care stau la baza atribuirii contractului de achiziie public ............................... 23A.4. Legislaie aplicabil ........................................................................................................... 25

B. Procesul de achizitie publica ..................................................................................................... 25B.1. Documentatia de atribuire .................................................................................................. 26

B.1.1. Stabilirea specificatiilor tehnice sau a documentatiei descriptive .............................. 27B.1.2. Stabilirea clauzelor contractuale obligatorii ............................................................... 28B.1.3. Stabilirea cerintelor minime de calificare, criterii de selectare................................... 29B.1.4. Stabilirea criteriilor de atribuire a contractului de achizitie publica ........................... 33B.1.5. Completarea fisei de date a achizitiei ......................................................................... 34B.1.6. Stabilirea formularelor si modelelor........................................................................... 35B.1.7. Definitivarea documentatiei de atribuire..................................................................... 35

B.2. Chemarea la competitie...................................................................................................... 35B.2.1. Elaborarea si publicarea anuntului de participare ....................................................... 35B.2.2. Punerea la dispozitie a documentatiei de selectare ..................................................... 35B.2.3. Raspunsul la solicitarile de clarificari ......................................................................... 36B.2.4. Reguli de comunicare si transmitere a datelor............................................................ 36B.2.5. Reguli de participare si de evitare a conflictului de interese ...................................... 37

B.3. Derularea procedurii de atribuire a contractelor de achizitie publica ................................ 39B.3.1. Primire cadidaturi si selectare candidati ..................................................................... 39B.3.2. Termene minime pentru elaborarea ofertelor.............................................................. 40B.3.3. Constituirea garantiei de participare ........................................................................... 40B.3.4. Primire oferte .............................................................................................................. 41B.3.5. Desfasurarea sedintei de deschidere ........................................................................... 41B.3.6. Modul de lucru al comisiei de evaluare ...................................................................... 42B.3.7.Examinare si evaluare oferte........................................................................................ 42B.3.8. Stabilirea ofertei castigatoare...................................................................................... 45B.3.9. Anularea procedurii de achizitie publica ................................................................... 45B.3.10. Elaborarea raportului privind procedura de atribuire ................................................ 46

B.4. Atribuirea contractului de achizitie publica ....................................................................... 46B.4.1. Notificarea rezultatului ............................................................................................... 46B.4.2. Perioada de asteptare................................................................................................... 47B.4.3. Solutionarea contestatiilor.......................................................................................... 47B.4.4. Semnarea contractului................................................................................................ 53B.4.5. Transmiterea spre publicare a anuntului de atribuire .................................................. 53B.5. Definitivarea dosarului de achizitie publica....................................................................... 53


4/172

B.6. Derularea contractului ........................................................................................................ 54

B.6.1. Constituirea garantiei de buna executie ...................................................................... 54B.6.2. Intrarea in efectivitate a contractului .......................................................................... 55B.6.3. Indeplinirea obligatiilor asumate ................................................................................ 55

B.7. Finalizara contractului........................................................................................................ 55

CAPITOLUL 6 : MANAGEMENTUL RISCURILOR........................................................................... 576.1. Aspecte generale ..................................................................................................................... 576.2. Evidenierea riscului n gestiunea unui proiect ....................................................................... 586.3. Riscurile din faza de elaborare a proiectului........................................................................... 59

6.3.1.Imprecizia sarcinilor......................................................................................................... 596.4. Analiza riscurilor (identificarea riscurilor poteniale i metodele de reducere propuse - riscul

economic, riscul financiar, riscul de faliment) ..................................................................................... 60CAPITOLUL 7: MANAGEMENTUL ECHIPEI DE PROIECT ............................................................ 62

7.1. Aspecte generale ..................................................................................................................... 627.2. Rolul i calitile managerului de proiect ............................................................................... 627.3. Alctuirea echipei de proiect .................................................................................................. 637.4. Controlul proiectului ............................................................................................................... 65

CAPITOLUL 8: MANAGEMENTUL COMUNICARII IN CADRUL PROIECTULUI....................... 678.1. Aspecte generale ..................................................................................................................... 678.2. Modalitati de comunicare ....................................................................................................... 688.3. Comunicarea manageriala....................................................................................................... 698.4. Comunicarea n cadrul proiectului.......................................................................................... 70

CAPITOLUL 9: MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTULUI..................................................... 719.1. Conceptul de calitate............................................................................................................... 719.2. Abordri ale problemei calitii ............................................................................................. 719.3. Standardele naionale i internaionale privind calitateastandardele ISO ........................... 729.4. Documentele sistemului calitii ............................................................................................. 739.5. Managementul calitii proiectelor......................................................................................... 749.6. Principiile managementului calitii proiectelor..................................................................... 769.7. Procesele managementului calitii proiectelor...................................................................... 77

9.7.1. Planificarea calitii proiectelor....................................................................................... 789.7.2. Asigurarea calitii proiectelor......................................................................................... 809.7.3. Controlul calitii proiectelor........................................................................................... 819.7.4. Instrumente integratoare utilizate n managementul calitii proiectelor........................ 839.7.5. Abordarea managementului calitii proiectelor n standardul ISO 10006 ..................... 849.7.6. Costurile calitii proiectelor........................................................................................... 859.7.7. Managementul calitii totale........................................................................................... 86

Bibliografie............................................................................................................................................... 87POLITICI SOCIALE PRIVIND PROTECIA FAMILIEI I A COPILULUI ............................. 89CAPITOLUL 1. NOIUNI INTRODUCTIVE. CARTA DREPTURILOR OMULUI ......................... 92

1.1. Istoricul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ............................................... 921.2. Coninutul Cartei..................................................................................................................... 93Bibliografie .................................................................................................................................... 95Legislaie........................................................................................................................................ 95Bibliografie on-line ........................................................................................................................ 95

CAPITOLUL 2. POLITICI FAMILIALE I DE GEN N ROMNIA .................................................. 96CAPITOLUL 3. REFORMAREA SISTEMULUI DE PROTECIE A COPILULUI.......................... 100

3.1 Cadrul legal al proteciei copilului n contextul integrrii europene. Principii fundamentale............................................................................................................................................................. 100


5/172

3.2 Principiile care stau la baza reformei proteciei copilului sunt: ............................................. 102Bibliografie .................................................................................................................................. 103

CAPITOLUL 4. PROTECIA COPILULUI AFLAT N SITUAII DE RISC SAUVULNERABILITATE ........................................................................................................................... 104

4.1. Probleme sociale ale familiei ................................................................................................ 105

4.2. Srcia................................................................................................................................... 1064.3. Cauze medicale ..................................................................................................................... 1074.4. Cauze psiho-sociale .............................................................................................................. 1084.5. Criminalitatea........................................................................................................................ 109Bibliografie .................................................................................................................................. 113

CAPITOLUL 5. MANAGEMENTUL DE CAZ (DIAGNOZA, INTERVENTIE SI EVALUARE)EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ........................................................................................................ 114

5.1. Durata cazului ....................................................................................................................... 1145.2. Intensitatea frecvenei contactului cu clientul....................................................................... 1155.3. Proporia numrul de cazuri pentru un manager de caz .............................................................. 1165.4. Tipul de serviciu ................................................................................................................... 1165.5. Disponibilitatea ..................................................................................................................... 1165.6. Locaia unde se ofer serviciul ............................................................................................. 1175.7. Orientarea clientului.............................................................................................................. 1175.8. Advocacy i ndrumarea spre servicii alternative ................................................................. 1175.9. Nivelul de instruire n management de caz ........................................................................... 1185.10. Autoritatea n managementul de caz ................................................................................... 1185.11. Indicatori ai calitii managementului de caz ..................................................................... 118INSTRUMENTE DE EVALUARE I INTERVENIE............................................................. 120

A. Ghid pentru evaluarea familiei n studiu i ntocmirea planului de intervenie .................. 120B. Model de sumarizare a diagnosticului i interveniei sociale n cadrul familiei ................. 121C. Dimensiuni ale interveniei n cadrul familiei ..................................................................... 123Bibliografie:............................................................................................................................. 124APLICAII.............................................................................................................................. 126Bibliografie pentru partea aplicativ: ...................................................................................... 129

Bibliografie: ................................................................................................................................. 130STRATEGII ANTIDISCRIMINARE SI DREPTURILE OMULUI .............................................. 131BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................... 132CAPITOLUL I: CADRUL LEGAL PRIVIND PRINCIPIUL NEDISCRIMINRII ........................... 134

I.1 Cadrul legal internaional i european privind principiul nediscriminrii .............................. 134I.2 Cadrul intern legislativ n domeniul antidiscriminrii ............................................................ 136

CAPITOLUL II: TERMINOLOGIA N DOMENIUL PRINCIPIULUI ANTIDISCRIMINRII ISANCIONAREA FAPTELOR DE DISCRIMINARE ....................................................................... 138II.1 Terminologie ......................................................................................................................... 138II.2 Sancionarea faptelor de discriminare ................................................................................... 140

CAPITOLUL III: Principiul nediscriminrii n raporturile de munc ................................................... 143III. 1 Consideraii generale asupra principiului nediscriminrii n raporturilr de munc ............ 143III. 2 Principiul egalitii de anse ntre femei i brbai ............................................................. 145

CAPITOLUL IV: ELEMENTE DE PROTECIA DREPTURILOR OMULUI................................... 149VI.1 Convenia European a Drepturilor Omului ........................................................................ 149VI.2 Arepturile constituionale .................................................................................................... 165


6/172


7/172

MANAGER DE PROIECT

FIA DISCIPLINEI

Denumire modul:MANAGER DE PROIECTGrup int: Personalul furnizorilor de servicii sociale

Titular modul/ Formator: Conf. univ. dr. Manuella Kadar , Conf. univ. dr. Maria POPA

Buget timp: 82 oreActiviti teoretice: 64 oreActivitai practice: 18 ore

Obiective: Cunoasterea i nelegerea conceptelor fundamentale din domeniul formularii temelor de

proiect Cunoaterea metodologiei i instrumentelor necesare derularii activitatilor formulate intr-un

proiect Urmarirea derularii activitatilor, dezvoltarea abilitatilor de raportare a devizelor specifice

proicetrelor

Competene: Stabilete obiectivele strategice ale proiectului Pregtete propunerea de proiect Stabilete obiectivele operationale ale proiectului Elaboreaz documentele necesare contractelor de achiziii pentru proiect Identific riscurile ce pot afecta proiectul Stabilete condiiile de recrutare i angajare a membrilorechipei de proiect Evalueaz performanele echipei i asigur feedback-ul necesar Identific cerinele de calitate n cadrul proiectului

F. Coninuturi/Teme i forme de activitate specificeNr. crt. Coninuturi/Teme Form de activitate Nr. ore

1 Stabilirea scopului proiectului

Activiti teoretice 8

Activiti practice 2

2 Stabilirea cerinelor de managementintegrat al proiectului

Activiti teoretice 8Activiti practice 2

3Planificarea activitilor i jaloanelor

proiectuluiActiviti teoretice 8Activiti practice 2

4Gestiunea utilizrii costurilor i aresurselor operaionale pentru proiect

Activiti teoretice 8Activiti practice 2

5Realizarea procedurilor de achiziii pentru

proiectActiviti teoretice 6

Activiti practice 2

6 Managementul riscurilor Activiti teoretice 8Activiti practice 2


8/172

7 Managementul echipei de proiect


Activiti practice 2

8Managementul comunicarii in cadrul

proiectului


Activiti practice 2

9 Managementul calitatii proiectuluiActiviti teoretice 5

Activiti practice 2

Total ore 64 + 18 82

Metodologia didactic:Tehnici educaionale:prezentri, dezbateri, exerciii, studii de caz.Mijloace educaionale: tabl,video-proiector, prezentri power-point, foi cu exerciii, fie de

lucru.


9/172

CAPITOLUL 1: STABILIREA SCOPULUI PROIECTULUI

Introducere

n mod tradiional, proiectele sunt definite ca fiind sarcini cu caracteristici specifice.Complexitatea coninutului i gradul relativ de noutate, riscul ridicat i importana strategic

pentru ntreprinderea orientat pe proiecte sunt caracteristicile specifice proiectelor. Proiectele pot finelese drept sarcini cu obiective determinate deoarece acestea sunt planificate, convenite icontrolate n concordan cu termenele, resursele necesare i costurile asociate.

Conform teoriei organizrii, proiectele pot fi percepute ca fiind structuri organizatoricetemporare necesare derulrii proceselor de afaceri cu termen limitat. Ca i alte organizaii,

proiectele au o identitate specific, care se exprim prin:obiective specifice, construcie i structuri organizatorice, procese specifice proiectelor, valoare

i relaii cu mediul nconjurtor.Un proiect reprezint o organizaie temporar. Datorit acestui caracter temporar, faza iniial i

final a proiectului sunt foarte importante.Perceperea proiectelor ca organizaii temporare face posibil perceperea proiectelor i ca

sisteme sociale. Conform teoriei socio-economice, organizaiile precum proiectele pot fi apreciateca sisteme sociale care, pe de o parte, sunt delimitate n mod clar de mediul nconjurtor i, pe dealt parte, sunt conectate la acesta.

Caracteristicile specifice sistemelor sociale ca, spre exemplu, complexitatea social, dinamicaacestora, constituie n cazul proiectelor obiectul de studiu al managementului.

Un proiect este o organizare temporar a unei organizaii orientat pe proiecte, care are dreptscop derularea unui proces de afaceri strategic, relativ unic, pe termen scurt sau mediu.

Proiectele sunt utilizate pentru procesele de afaceri pe perioade de timp scurte pn la mijlocii.Concentrndu-se atenia asupra unor anumite procese alese, acestea trebuie efectuate rapid, peparcursul ctorva luni. O excepie reprezint efectuarea proiectelor legate de infrastructur (proiectede construcii), care pot dura mai mult.

Procesele corespunztoare proiectelor au diferite grade de importan, de la medie pn la mare,pentru ntreprinderea respectiv. De exemplu, executarea comenzilor pentru clieni contribuie laasigurarea supravieuirii pe termen scurt pn la mediu a ntreprinderii. Dezvoltarea unor produsenoi sau ncheierea unei aliane strategice pot

avea ns consecine pe termen lung i sunt, din punct de vedere strategic, foarte importante.Proiectele sunt utilizate n special pentru procese de afaceri cu extindere medie pn la mare.

Dimensiunea unui proces de afaceri poate fi dat de comenzile care trebuie efectuate, de resursele

interne revendicate, de costurile necesare i de organizaiile influenate de proces.Pentru operaionalizarea termenului de proiect, trebuie definite caracteristicile proceselor deafaceri, dimensiunea, utilizarea intern a resurselor, costurile asociate, durata etc., corespunztoarefiecrei ntreprinderi.

Proiectele reprezint organizaii temporare care se cer precis delimitate n timp. Un proiectncepe i se termin la o dat precis (zi, lun, an), astfel nct s poat fi stabilit fr echivocapartenena la proiect a unui anumit proces, ncadrat pe scara timpului ntr-un anumit interval.

Stabilirea datei de ncepere/terminare este esenial la realizarea atribuirii proiectului. Atribuireaproiectului este o sintez a acordurilor ntre echipa proprietarilor proiectului i echipa proiectului.


10/172

Atribuirea proiectului ar trebui s conin urmtoarele informaii:- data la care ncepe i se termin proiectul,- obiectivele i non-obiectivele proiectului,- fazele proiectului,

- costurile proiectului, veniturile proiectului,- echipa proprietarilor proiectului, managerul proiectului, membrii echipei proiectului,- relaiile cu alte proiecte/ programe,- elementele de mediu relevante.

Metodele detaliate suplimentare pentru realizarea acordurilor ntre echipa proprietarilorproiectului i echipa proiectului sunt documentele de management de la demararea proiectului.

Rezultatele procesului de atribuire a proiectului, mai precis delimitarea proiectului i definireacontextului proiectului, precum i pregtirea documentelor managementului proiectului (planulstructurii proiectului, planul jaloanelor, planul obiectivelor proiectului i analiza mediului

proiectului) reprezint baza documentului de atribuire a proiectului.

Stabilirea datelor de ncepere/terminare este posibil prin definirea evenimentelor caremarcheaz demararea i respectiv terminarea proiectului. Aceste evenimente se produc la o anumitdat i astfel pot fi stabilite datele de ncepere, respectiv de terminare a proiectului.

Obiectivele proiectuluiProiectele pot fi nelese ca organizaii determinate de scopuri precise. n cadrul proiectelor,

nainte de toate, trebuie realizate obiective referitoare la coninut, durat i buget.n planul obiectivelor proiectului sunt specificate obiectivele legate de coninut. Pentru

planificarea celorlalte obiective ale proiectului sunt utilizate alte metode de planificare, precum celede planificare calendaristic sau de planificare a costurilor. Aceste rezultate ale planificrii suntsintetizate n atribuirea proiectului.

Obiectivele referitoare la coninut pot fi definite drept situaia dorit dup terminareaproiectului.

Exemplu: Planul obiectivelor proiectului de realizare a unei aplicaii software


11/172

Exprimarea obiectivelorObiectivele proiectului trebuie cuantificate ct mai mult posibil, pentru a face msurabil

realizarea lor.De exemplu, obiectivul ,,Hardware instalat poate fi cuantificat printr-o specificare a

componentelor eseniale i a numrului lor.n principiu, cuantificarea poate fi realizat prin referirea la rezultatele vizate. Acestea pot fifolosite ca list de control atunci cnd se verific completitudinea obiectivelor.

La cuantificarea obiectivelor trebuie s fim ateni la respectarea granielor proiectului. Planulobiectivelor proiectului reprezint rezultatele care trebuie obinute n proiect i nu rezultateleateptate n faza post-proiect. De exemplu, n proiectul Realizarea unei aplicaii software trebuierealizate premisele pentru creterea loialitii clienilor.

mbuntirea eficacitii poate fi observat numai n faza post-proiect.

Diferenierea obiectivelorObiectivul proiectului reprezint o stare viitoare dezirabil in care anumite rezultate sunt

obinute. Prin modul n care este exprimat obiectivul trebuie s asigure:- O viziune holistic a proiectului- Aprecierea tuturor obiectivelor strans corelate- Obiective principale si aditionale, non-obiective- Operationalizarea obiectivelor prin cuantificarea rezultatelor (definirea starii acestor rezultate,

de exemplu:cladire la rosu, cladire conectata la utilitati etc.).

n planul obiectivelor proiectului se poate face diferena dintre obiectivele principale, adiionalei non-obiective.

De exemplu, obiectivele principale ale proiectului Realizarea unei aplicaii software suntsoftware-ul i hardware-ul instalat, precum i asigurarea condiiilor organizatorice i de personal.

Obiectivele principale ale proiectuluiObiectivele principale ale proiectului exprim principalele rezultate vizate a se obine prin

execuia proiectului.Obiectivele principale explic motivul pentru care s-a decis realizarea proiectului.Exprimarea obiectivelor principale trebuie s se realizeze drept:Stare (dac rezultatul este de tip obiect)Nivel (dac este de tip efect sau cerin de performan)n planul obiectivelor proiectului se pot diferenia obiectivele din planul de baz i obiectivele

care au fost adaptate pe parcursul controlului periodic al proiectului.

Obiectivele adiionale ale proiectuluiObiectivele adiionale ale unui proiect exprim rezultate care pot fi obinute valorificnd

condiiile create de proiect, dar fr ca aceste rezultate s fie cele care au determinat realizareaproiectului. Obiectivele adiionale pot fi cele care depind deproces, ca de exemplu dezvoltareaunui furnizor uzual sau dezvoltarea continu a know-how-ului n managementul e-proiectelor.

Realizarea unei documentaii standard de proiect poate fi de asemenea un obiectiv adiional.

Non-obiectivele proiectuluiPrin definirea non-obiectivelor se poate contribui la clarificarea obiectivelor proiectului.

Discutarea non-obiectivelor permite echipei proprietarilor proiectului i echipei proiectului sidentifice i s rezolve neclaritile.


12/172

Pentru un proiect de dezvoltare software, un non-obiectiv ar putea nsemna schimbarea

tehnologiei de analizproiectare.Pentru un proiect de migrare a aplicaiilor un non-obiectiv ar putea fi creterea calitii datelor

care s permit migrarea acestora pe noua platform.


13/172

CAPITOLUL 2: STABILIREA CERINELOR DE MANAGEMENT

INTEGRAT AL PROIECTULUI

Generarea ideii de proiectIdeea reprezint o soluie la o problem important, pentru a crei rezolvare se aloc i se

consum resurse.

Cine are idea?- Cel care are problema (actor la nivel micro/macro, public/privat);- Cel care a rezolvat probleme similare (pentru obtinerea de profit);- Ter parte (consultant)

Metodele utilizate pentru dezvoltarea ideii sunt diverse. Dintre acestea se pot aminti:- Metoda arborele problemei si obiectivelor- Matricea cadrului logic- Metode ale ingineriei competitive- Metoda analizei SWOT

Initierea proiectuluiPrincipalele etape ale procesului de iniiere sunt prezentate n figura urmtoare:

Initierea proiectului

STAI

Analiza +elaborare propunere

Alocare

Atrib

EN

DaN


14/172

Tabelul de mai jos prezint sub-procesele procesului de iniiere

Structura unui proiect

n managementul tradiional al proiectelor, realizrile, termenele i costurile reprezintobiectivele de cercetare.

REZU

REZU

REZU

SCOP

OBIECTI

V

OBIECTI

V

OBIECTI

V

OBIECT

IV

OBIECT

IV

OBIECT

IV

OBIE

CTIV

OBIEC

TIV

OBIECT

IV

ACTIVIT

ATEA

ACTIVIT

ATEA

ACTIVIT

ATEA

ACTIVIT

ATEA

SARCIN

A

2.1.3.2

SARCIN

A

2.1.3.3

SARCIN

A

2.1.3.1


15/172

Conexiunile dintre aceste elemente sunt reprezentate grafic prin triunghiul magic.

Obiectele de cercetare definite n managementul tradiional al proiectelor trebuie completate ncazul perceperii proiectelor drept organizaii temporare sau sisteme sociale. Obiectele de cercetareale managementului proiectelor sunt: obiectivele, rezultatele, termenele, resursele, costurile iveniturile, riscurile, ct i organizarea, cultura icontextul proiectului.

Specificaiile pachetelor de activiti (Work Package WP)Specificaiile pachetelor de activiti reprezint descrieri cantitative i calitative a ceea ce

trebuie realizat n contextulunui pachet de activiti. Specificaiile pot, de asemenea, s precizezemetoda de msurare a progresului.

Specificaiile pachetelor de activiti trebuie s asigure orientarea echipei proiectului i trebuierealizate de ctremembrii responsabili ai echipei proiectului. Omogenizarea pachetelor de activiti

poate fi realizat ulterior n grupuri mici de membri ai echipei proiectului. Decizia privindconinutul specificaiilor pachetelor de activiti trebuie luat de ctre managerul de proiect i dectre membrul echipei responsabil de proiect.

Obiectivele specificaiilor pachetelor de activiti sunt stabilirea clar a granielor dintrepachetele individuale dintre activiti i recunoaterea interfeelor dintre pachete. n specificaiapachetului de activiti sunt definite rezultatelepachetului i mijloacele de msurare a progresului.Cu ajutorul specificaiilor pachetelor de activiti, coninutul i rezultatele pachetelor individualesunt separate unele de altele. Realizarea specificaiilor pachetelor de activiti asigur orientareaactivitii membrilor proiectuluii responsabilitatea acestora.

Exemplu de specificaie de pachet de activiti din proiectul ,,Realizarea unei aplicaiisoftware


16/172

Coninutul WPFiecare pachet de activiti reprezint o funcie care trebuie s fie ndeplinit n proiect i este

asociat unui rezultat vizat. Specificaia pachetului de activiti cuprinde, de aceea drept ocomponent de baz descrierea coninutului.

Denumirilepachetelor de activiti au caracterul de etichete, care trebuie s fie concise i scomunice coninutulde activitti pentru toi membrii organizaiei proiectului.Denumirile pachetelor de munc stimuleaz asocieri la membrii echipei, n timpul desfurrii

proiectului.

Rezultatele WPDescrierea rezultatelor pachetelor de activiti trebuie s precizeze, rezultatele precum i de

asemenea, forma rezultatelor. Codificarea pachetelor de activiti folosete att identificrii lorclare, ct i la posibilitatea selectrii i sortrii pachetelor de activiti. Codul unui pachet deactiviti poate fi constituit dintr-o combinaie a funciei i a

rezultatului vizat.Exist pachete de activiti care se refer la un grup de rezultate vizate (precum achiziii

hardware i software) ipachete de activiti care se refer la obiecte rezultate singulare (deexemplu, funcionare pilot). Pachetele deactiviti care se refer la obiecte rezultate singulare potfi codificate cu ajutorul unui cod specific obiectului. Codificarea permite sortarea i selectarea

pachetelor de activiti pe baza funciei (de exemplu, toatepachetele de activiti referitoare laachiziii) i rezultatului (de exemplu, toate pachetele de activiti referitoare lahardware).


17/172

CAPITOLUL 3: PLANIFICAREA ACTIVITILOR I JALOANELOR

PROIECTULUI

Managementul timpului reprezint ansamblul proceselor necesare ndeplinirii la timp aproiectului.

Managementul timpului cuprinde urmtoarele procese:- Definirea activitilor- Secvenierea activitilor- Etimarea duratelor activitilor- Elaborarea planului calendaristic- Controlul planului calendaristic

n managementul proiectelor nu exist nc un consens n ceea ce privete relaia dintreactiviti i sarcini. n majoritatea domeniilor de aplicare, activitile sunt considerate a fi compusedin sarcini. n altele, sarcinile sunt vzute ca fiind compuse din activiti.

Definirea activitilor reprezint procesul de identificare i documentare a activitilor caretrebuie efectuate pentru a produce rezultatele proiectului.

Secvenializarea activitilor reprezint procesele de identificare i documentare adependenelor dintre activiti.

Estimarea duratelor activitilor const n evaluarea numrului de perioade de lucru (unitide timp) necesare pentru efectuarea fiecrei activiti n parte.

Elaborarea planului calendaristic reprezint procesul de determinare a datelor de nceput i de

sfrit pentru activitile proiectului.Controlul planului reprezint procesul prin care se realizeaz influenarea factorilor generatoride schimbri, depistarea apariiei unei modificri ale planului calendaristic, precum i gestionareaschimbrilor la momentul apariiei acestora.

Planificarea calendaristicnaintea realizrii planului calendaristic trebuie stabilite urmtoarele: partea proiectului care va

trebui planificat, profunzimea planificrii i metoda de planificare care va fi utilizat.Planificarea calendaristic poate fi realizat pentru ntregul proiect sau pentru faze ale

proiectului. Pentru diferite obiecte planificate pot fi utilizate diferite metode de planificare. Deexemplu, pentru ntregul proiect poate fi utilizat diagrama cu bare i pentru o faz a proiectului

metoda analizei drumului critic(CPM).La baza planificrii calendaristice st planul structurii proiectului. Pachetele de activiti de ladiferitele niveluri pot fi planificate n ceea ce privete momentul realizrii. Se poate diferenia ntre

planificarea general i de detaliu. n cazul n care planul structurii proiectului nu prezint oadncime suficient pentru o planificare detaliat pentru nceput se vor detalia pachetele individualede activiti. Astfel, apar activitile ca elemente ale planificrii calendaristice detaliate.

Planificarea demarrii proiectului i a termenelor proiectului se poate face cu urmtoarelemetode: lista cu datele proiectului, diagrama cu bare i/sau tehnica planificrii n reeaua CPM.Aceste metode sunt, pe de-o parte, n concuren, dar se i completeaz una pe cealalt. Tehnica

planificrii n reea CPM este cea mai dificil, listarea datelor cea mai simpl. Planificarea

jaloanelor reprezint o form specific a listei de date.


18/172

Cea mai eficient utilizare a uneia sau mai multor metode de planificare calendaristic depinde

de complexitatea i dinamica proiectului.

Planul jaloanelorDefiniii i exempleUn plan al jaloanelor prezint termenele evenimentelor centrale ale proiectului, aa-numitele

jaloane. Acestea trebuie s marcheze dezvoltrile eseniale n progresul proiectului. Un plan aljaloanelor proiectului nu conine mai mult de opt sau nou jaloane.

Jaloanele proiectului au de multe ori funcii simbolice ntr-un proiect, de exemplu prima,,lopat i nclzirea casei, n proiectul ,,Construirea unei case.

Jaloanele sebazeaz pe evenimentele de nceput i de sfrit ale pachetelor de munc.

Obiectivele planificrii jaloanelor

Obiectivul planificrii jaloanelor este stabilirea termenelor evenimentelor eseniale aleproiectului pentru compatibilitatea obiectivului i medierea orientrii aciunii ntr-un proiect.Realizarea unui plan al jaloanelor1. Alegerea circumstanelor planificrii i profunzimii corespunztoare (a planului).Circumstanele planificrii jaloanelor sunt ntotdeauna proiectul n totalitate. Planul jaloanelor

reprezint cea mai sumar metod de planificare calendaristic.2. Listarea jaloanelor i ordonarea termenelorn fiecare proiect ar trebui definite opt-nou jaloane. nceputul i sfritul proiectului reprezint

jaloane obligatorii.Pentru fiecare jalon trebuie stabilite termene ale planului. Acestea pot fi supuse unei adaptri

periodice cu ocazia controlului proiectului.


19/172

JalonJalonul reprezint un element semnificativ, major n evoluia unui proiect, care este asociat, deregul, cu obinereaunui rezultatimportant sau cu o analiz de faz caracterizat drept critic. Celmai adesea, indic momentul de schimbare a unei faze, fie datorit relurii unei faze sau mai multefaze precedente, fie ca urmare a demarrii unei noi faze sau a ncheierii proiectului.

Nu orice finalizare de pachet/etap este un jalon, ci numai cele mai importante. De asemenea,jalonul poate fi asociat i nceputului fazei/pachetului/proiectului, nu numai terminrii acestora.

Diagrama GANTTDiagrama GANTT, cunoscut i sub numele de diagrama cu bare este o prezentare grafic a

proiectului, respectiv a unei faze a proiectului, din care reiese poziia datelor limit i duratapachetelor de activiti. Pachetele de activiti sunt reprezentate ca bare proporionale cu durata.

Cunoaterea poziiei n timp a proceselor este punctul de plecare n realizarea diagramelor cubare. O planificare explicit a dependenelor tehnologice ntre procese nu are ns loc.

Exemplu diagrama Gantt

Obiectivele planificrii cu ajutorul diagramelor GANTTObiectivele planificrii cu ajutorul diagramelor GANTT este planificarea poziiei n timp a

pachetelor de activiti pentru acordul obiectivelor i pentru medierea orientrii aciunii n proiect.


20/172

Realizarea unei diagrame GANTT1. Alegerea circumstanelor planificrii i a profunzimii corespunztoare planului.Circumstanele planificrii pot fi proiectul n totalitate i/sau mai multe faze ale proiectului. O

diagram cu bare poate fi introdus ca metod sau drept o detaliere a planificrii calendaristice.

Pentru un ntreg proiect se poate realiza o diagram cu bare, iar pentru faze independente aleproiectului se pot realiza diagrame cu bare detaliate.

2. Estimarea duratei pachetelor de activitiPentru realizarea unei diagrame cu bare are foarte mult importan cunoaterea duratei

pachetelor de activiti.Aprecierea duratei poate fi realizat n mod global, intuitiv, fie printr-o analiz la medie. n

orice caz, aprecierea se bazeaz pe experien.

3. Prezentare grafic a diagramei GANTTPachetele de activiti sunt aliniate cronologic pe verticala diagramei. Pe orizontal se

deseneaz o ax cu timpul/pachet de activiti. n diagramele cu bare care au reele se vor defini idesena dependenele dintre proiectele de munc.

Realizarea i vizualizarea diagramelor cu bare se face printr-un software corespunztor pentrumanagementul proiectelor.

Coordonarea i controlul timpuluiScopul coordonrii i controlului timpului este acela de a evidenia starea termenelor

calendaristice ale pachetelor de activiti individuale i starea termenelor calendaristice aleproiectului. n controlul termenelor nu sunt analizate toate pachetele de activiti ale unui proiect, cinumai cele actuale n perioada ntre dou sesiuni de control.

Controlul progresului reprezint baza pentru controlul termenelor deoarece referiri la depiriale termenelor pot fi fcute numai n raport cu progresul dorit al rezultatelor. Controlul termenelor

poate fi realizat pe baza planului jaloanelor, listelor de termene, diagramelor cu bare sau reelelor deactiviti. Dac pe parcursul desfurrii proiectului s-a ajuns la modificarea termenelor, respectiv s-au modificat cantitativ realizrile proiectului, este necesar o replanificare a termenelor proiectului

Controlul termenelor pe baza planului jaloanelor i a listelor de termenen planul jaloanelor sunt nregistrate termenele efective ale jaloanelor atinse i comparate cu

termenele planificate. n listele de termene pot fi nregistrate termenele efective ale pachetelor deactiviti ncheiate sau n desfurare i comparate cu termenele planificate. Trebuie interpretateeventualele diferene ntre termenele planificate i cele efective, pentru a pune la dispoziieinformaii pentru planificarea msurilor de dirijare.

Lund ca exemplu proiectul Realizarea unei aplicaii software, la pachetele 1.2.2 Planificareafunciilor aplicaiei i 1.2.6 ncheierea planificrii au fost nregistrate o amnare a termenelor io utilizare sporit de resurse. Motivul amnrii a fost lipsa de cunotine n sub-echip referitoare lalegtura dintre funciile aplicaiei i baza de date.

Controlul termenelor n diagrama cu bareStarea termenelor unui pachet de activiti terminat poate fi evideniat n diagrama cu bare prin

poziionarea barei efective (prezentarea momentului de nceput i de terminare a pachetului deactiviti). Pentru pachetele de activiti aflate n desfurare pot fi specificate numai momentele dencepere i durata pn n prezent.


21/172

Controlul termenelor nreeaua de activitintr-o reea de activiti poate fi controlat, att logica de derulare a proiectului, ct i termenele

proiectului. n acest scop trebuie cuprinse urmtoarele date: structura actual a logicii de derulare;

momentele de nceput i de terminare a proceselor ncepute i ncheiate; durata efectiv a proceselor (i relaiile de condiionare).Structura logicii de derulare se controleaz direct din reeaua de activiti.Pot fi analizate devierile duratei proceselor aflate n desfurare. Prin compararea duratei

efective cu durata calculat a unui proces pot fi stabilite depirile sau economiile. Durata calculat(pn la data controlului a unui proces aflat n desfurare este calculat din progresul actual alrealizrilor nmulit cu durata planificat.


22/172

CAPITOLUL 4: GESTIUNEA UTILIZRII COSTURILOR I A

RESURSELOR OPERAIONALE PENTRU PROIECT

Managementul resurselor proiectuluiUn plan al resurselor unui proiect este o prezentare sub form de tabel i/sau grafic a cerinelor

de resurse, n decursul timpului.ntr-un plan al resurselor proiectului nu sunt planificate toate resursele existente n proiect, ci

numai aa-numitele resursele critice. Resursele critice sunt resursele care pentru un proiect suntlimitate, deficitare i influeneaz astfel realizarea obiectivelor proiectului.

Resursele critice pot fi, de exemplu, personalul, echipamentele, mijloacele de finanare,materiale, spaiul de stocare etc. Resursele de personal se pot diferenia dup calificri n cazul ncare nu sunt interschimbabile. Oricum, nu numai grupele de calificri pot fi considerate resursecritice, ci i indivizii. La proiect, pentru a iniializa investiiile de infrastructur (n construcie,

construcii de faciliti, n IT), mijloacele de finanare constituie, de cele mai multe ori, o resursdeficitar.Baza planificrii resurselor proiectului este deja realizat la determinarea cantitilor planificate

n contextul planificrii costurilor proiectului.Cererea i oferta de resurse critice pot fi prezentate prin histograme ale resurselor proiectului i

curbe ale resurselor proiectului.Prin compararea cerinelor de resurse cu resursele disponibile pot fi stabilite sub- sau supra-

acoperirea cu resurse.Acestea pot duce la creterea sau reducerea ofertei de resurse sau la echilibrri prin amnarea

pachetelor de activiti.ntruct planificarea resurselor n proiect se limiteaz la resursele critice, nu poate fi considerat

drept o planificarea general a resurselor n organizaiile orientate pe proiecte. De aceea,planificarea resurselor n proiecte nu se poate substitui, de exemplu cu planificarea resurselorumane n organizaia orientat pe proiecte.

Estimarea necesarului de resursePresupune realizarea urmtorilor pai:1. Alocarea resurselor critice la pachetele de activiti.Trebuie definite resursele critice. Purttorii cerinelor de resurse sunt pachetele de activiti.

Pentru fiecare pachet de activiti trebuie s se stabileasc resursele critice care urmeaz a fiplanificate.

2. Estimarea cerinelor de resurse pentru fiecare perioad pe fiecare pachet de activiti.Pentru fiecare resurs critic trebuie definite cerinele per pachet pe fiecare perioad de timp.

Aceste cantiti se pot prelua direct din planul costurilor sau sunt calculate pe baza acestuia. Caregul, se consider c cerina de resurs pentru un pachet de activiti rmne constant ntr-oanumit perioad de timp.

3. Realizarea unei histograme a resurselor i a unei curbe a resurselor cumulate.Realizarea histogramei are la baz nsumarea cerinelor de resurs ale tuturor pachetelor de

activiti ale unui proiect, pe diferite perioade. Prin cumularea cerinelor de resurse se obine curbaresurselor. La planificarea resurselor proiectului se pot avea n vedere termenelede realizare celemai timpurii sau cele mai trzii ale pachetelor de

activiti.4. Determinarea cantitilor disponibile de resurse critice n organizaie.


23/172

Se determin cantitatea disponibil de resurs i se compar cu cerinele pentru acea resurs.

Cantitatea disponibil de resurs poate fi constant sau poate varia n timp. Cerinele de resurse potfi mai mici sau mai mari dect disponibilul.

Realizarea optimizrilorn condiiile deficitului de resurse este necesar o revizuire a planurilor proiectului. Prin

amnarea pachetelor de activiti, respectiv prin modificarea logicii de organizare a activitilor sauprin divizarea pachetele de activiti se poate ncerca depirea deficitelor de resurse.

n continuare, exist posibilitatea de a suplimentasau diminua oferta de resurse. Msuri posibilepentru creterea ofertei de resurse de personal sunt, de exemplu, stabilirea unor stimulente pentrucreterea performanelor, prestarea de ore suplimentare sau utilizarea unor angajai temporari.

Planificarea asistat de calculator a resurselorCele mai multe pachete software standard de managementul proiectelor dispun de un modul

pentru planificarea resurselor proiectului. Acesta face posibil diferenierea ntre cerinele deresurse la nceputul, sfritul sau pe durata pachetului de activiti.

Managementul costurilor si finantarii proiectuluiUn plan al costurilor este un model al unui proiect din perspectiva costurilor. Planuri ale

costurilor pot fi realizate pentru obiectele vizate, pentru atribuirile interne i pentru ntregul proiect.


24/172

Pentru realizarea corelrii sferei de cuprindere cu planificarea calendaristic i planificarea

costurilor proiectului trebuie utilizat o baz structural unitar n planificare. Aceast bazstructural unitar este reprezentat de planul structurii proiectului. De aceea, unitile de

planificare a costurilor sunt pachetele de activiti din planul structurii proiectului.

Pachetele de activiti individuale sunt acele uniti pentru care se planific costuri, pentru caapoi s se determine costurile efective. O structurare a costurilor conform planului structuriiproiectului ofer posibilitatea gruprii costurilor pachetelor de activiti dup anumite criterii i ladiferite niveluri de agregare.

Atribuirile interne sunt evideniate pe baza gruprii pachetelor de activiti dup domeniile deresponsabilitate.

Calcularea costurilor atribuirilor interne permite stabilirea responsabilitii pentru acestea.Pentru a se putea realiza controlul costurilor i a stabili rspunderea pentru acestea, structura

planului costurilor trebuie s coincid cu structura acestora din urm utilizat la urmrirea lor.nsumarea costurilor la nivelul obiectelor vizate face posibil evidenierea efectelor pe care

modificrile sferei de cuprindere le au asupra costurilor.

n planificarea i controlul costurilor proiectului se pot utiliza pachete software pentrumanagementul proiectelor, baze de date sau software pentru foi de calcul.

Planurile financiare ale proiectului sunt reprezentri tabelare i/sau grafice ale plilor peparcursul derulrii proiectului. ncasrile i plile n proiect pot fi reprezentate pe perioade, printr-ohistogram, i cumulat, printr-o curb.

La o planificare financiar care are acces la o reea CPM pot fi realizate histograme i curbepentru diferitele poziii n timp ale pachetelor de activiti.

Planurile financiare ale proiectului sunt utilizate la planificarea lichiditilor. Calculndsurplusul de cash-flow pe perioade se poate planifica necesitatea i/sau disponibilitatea mijloacelorde finanare. Cerina pentru mijloace suplimentare de finanare se manifest atunci cnd exist unsurplus de pli ntr-o anumit perioad. Cerinele suplimentare de finanare se pot acoperi din

proiect.


25/172

CAPITOLUL 5: REALIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIII

PENTRU PROIECT

Elemente privind legislatia nationala in domeniul achizitiilor publice

A. IntroducereIn contextul angajamentelor asumate de Romania fata de Uniunea Europeana in cadrul

capitolului 1 Libera circulatie a marfurilor si a recomandarilor Comisiei Europene, a fost adoptataOrdonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica,a contractelor de concesiune de lucrari publice si contractelor de concesiune de servicii.

Scopul noii legislatii il constituie: Promovarea concurentei intre operatorii economici; Garantarea tratamentului egal si nediscriminarea operatorilor economici;

Asigurarea transparentei si integritatii procesului de achizitie publica; Asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice prin aplicarea procedurilor de atribuire

A.1. Informaii privind autoritatea contractantA.1.1. Informaiile privind autoritatea contractant, precum i sursele de finanare asigurate

pentru ndeplinirea contractului de furnizare sunt prezentate n Fia de date a achiziiei.

A.2. Scopul aplicrii proceduriiA.2.1. Autoritatea contractant invit persoanele juridice sau fizice interesate s depun

ofert n scopul atribuirii contractului de furnizare a produselor descrise n Fia de date a achiziiei

i n Caietul de sarcini.A.2.2. Pentru atribuirea acestui contract de achiziie public se aplic procedura indicat n

Fia de date a achiziiei.

A.3. Principii care stau la baza atribuirii contractului de achiziie publicPe parcursul intregului proces de achizitie publica, la adoptarea oricarei decizii, trebuie

avute in vedere urmatoarele principii: nediscriminarea; tratamentul egal; recunoasterea reciproca; transparenta; proportionalitatea; eficienta utilizarii fondurilor publice; asumarea raspunderii.

Prin NEDISCRIMINARE se poate intelege asigurarea conditiilor de manifestare aconcurentei realepentru ca orice operator economic, indiferent de nationalitate: sa poata participa la procedura de atribuire sa aiba sansa de a deveni, contractant.

Efecte obtinute: Deschiderea si dezvoltarea pietei;

Obtinere de valoare pentru banii cheltuiti


26/172

Prin TRATAMENT EGAL se poate intelege stabilirea si aplicarea oricand pe parcursul

procedurii de atribuire de reguli,

cerinte, criteriiidentice pentru toti operatorii economici, astfel incat acestia sa beneficieze de sanse egale de

a deveni contractanti.

Efecte obtinute: Instituirea unui cadru bazat pe incredere, corectitudine si impartialitate pe tot

parcursul procesului de achizitie publica; Eliminarea elementelor de natura subiectiva care ar putea influenta deciziile in

procesul de achizitie publica.Atentie!Nici o autoritate contractanta nu are voie sa acorde tratament preferential unui

operator economic doar pentru simplul motiv ca este situat in aceeasi localitate/zona/regiune/tara sau ca este persoana fizica sau juridica.

Prin RECUNOASTERE RECIPROCA se poate intelege acceptarea: produselor, serviciilor, lucrarilor oferite in mod licit pe piata Uniunii Europene; diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritatile competente din alte

state; specificatiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel national.

Efecte obtinute: Eliminarea tratamentului preferential acordat operatorilor economici locali; Deschiderea si dezvoltarea pietei achizitiilor publice.

Prin TRANSPARENTA se poate intelege aducerea la cunostinta publicului a tuturorinformatiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.

Efecte obtinute: Anticiparea succesiunii activitatilor pe parcursul procesului de achizitie publica; Asigurarea vizibilitatii regulilor, oportunitatilor, procedurilor si a rezultatelor; Claritatea documentelor elaborate pe parcursul derularii procesului de achizitie; Intelegerea de catre operatorii economicii a necesitatilor autoritatii contractante si a

modului in care acestea se reflecta in cadrul cerintelor din documentatia de atribuire.Prin PROPORTIONALITATE se poate intelegeasigurarea corelatieiintre: necesitatea autoritatii contractante, obiectul contractului de achizitie publica, cerintele solicitate a fi indeplinite.

Efecte obtinute : Eliminarea cerintelor restrictive.

Prin EFICIENTA UTILIZARII FONDURILOR PUBLICE se poate intelege aplicareaprocedurilor de atribuire competitionale si utilizarea de criterii care sa reflecte avantajele denatura economica ale ofertelor in vederea obtinerii raportului optim intre calitate si pret.

Nota:Se vor lua in considerare, daca este cazul, si efectele concrete preconizate a se obtinein domeniul social sau in cel al protectiei mediului si promovarii dezvoltarii durabile.

Banii publici sunt epuizabili astfel incat trebuie utilizati judicios pentru a sustine dezvoltareadurabila. Pentru aceasta trebuie avute in vedere obiectivele sociale, etice si de protectie amediului.

Atentie!Prin prisma dezvoltarii durabile, cel mai scazut pret nu reprezinta intotdeauna ceamai buna valoare.


27/172

Prin ASUMAREA RASPUNDERII se poate intelege determinarea clara a sarcinilor si

responsabilitatilor persoanelor implicate in procesul de achizitie publica, urmarindu-se asigurarea: profesionalismului, impartialitatii

independenteideciziiloradoptate pe parcursul derularii acestui proces.Efecte obtinute:

Limitarea aparitiei erorilor pe parcursul procesului de achizitie publica; Reducerea fraudei si coruptiei.

A.4. Legislaie aplicabilA.4.1. Atribuirea contractului de achiziie public se realizeaz n conformitate cu

prevederile urmatoarelor actelor normative indicate in Fisa de date a achizitiei.

B. Procesul de achizitie publica

Procesul de achizitie publicareprezinta o succesiune de etape, dupa parcurgerea carora seobtine produsul sau dreptul de utilizare al acestuia, ca urmare a atribuirii unui contract de achizitie

publica.Etapa Operatiune

1. Elaborarea documentatiei deatribuire/ de selectare

- stabilire specificatii tehnice sau documentatiadescriptiva- stabilire clauze contractuale- stabilire cerinte minime de calificare, daca estecazul, criterii de selectare- stabilire criteriul de atribuire

- completarea Fisei de date a achizitiei- stabilire formulare si modele- anunt catre Ministerul Finantelor Publice privindverificarea procedurala- definitivare documentatie de atribuire

2. Chemare la competitie -publicarea anuntului de participare-punerea la dispozitie a documentatiei de atribuire- raspuns la solicitarile de clarificari- reguli de participare si de evitare a conflictuluide interese

3. Derulare procedura de atribuire - daca este cazul, primire candidatura si selectare

candidati- termen pentru elaborare oferte- daca este cazul, constituirea garantiei de

participare-primire oferte- deschidere- examinare si evaluare oferte- stabilire oferta castigatoare- daca este cazul, anularea procedurii

4. Atribuire contract de achizitie publicasau incheiere acord cadru

- notificare rezultat-perioada de asteptare- daca este cazul, solutionare contestatii- semnare contract


28/172

- transmitere spre publicare anunt de atribuire

5. Definitivare dosar de achizitie publica - intocmire dosar de achizitie publica6. Derulare contract - daca este cazul, constituirea garantiei de buna

executie

- intrare in efectivitate- indeplinirea obligatiilor asumate si receptii

partiale7. Finalizare contract - receptie finala

- daca este cazul, eliberare garantie de bunaexecutie

B.1. Documentatia de atribuire Documentatia de atribuirereprezinta acele documente care contin cerintele formale, tehnicesi financiare,care permit descrierea obiectiva a obiectului contractului de achizitie publica si pe bazacaruia operatorul economic isi va elabora oferta.

Atentie!Documentatia de atribuire trebuie sa fie clara, completa si fara echivoc. Documentatia de atribuiretrebuie sa fie finalizata inaintede transmiterea:

spre publicare a anuntului de participare,sau

catre operatorii economici a invitatiei de participare. Documentatia de atribuirese poate obtine prin urmatoarele modalitati:

asigurarea accesului direct, nerestrictionat si deplin, prin mijloace electronice;punerea la dispozitia oricarui operator economic care a inaintat o solicitare in acest sens

sau, dupacaz, caruia i s-a transmis o invitatie de participare, a unui exemplar, pe suport hartie si/saupe suport magnetic.

Nota: Autoritatea contractanta are dreptul de a opta care modalitate de transmitere adocumentatiei de atribuire o alege.

Daca, documentatia de atribuire este pusa la dispozitie pe suport hartie si/sau pe suportmagnetic, atunciautoritatea contractanta are dreptul de a stabili un pret, cu conditia ca acesta sa nudepaseasca costul multiplicarii documentatiei, la care se poate adauga, daca este cazul, costultransmiterii prin posta. Documentatia de atribuiretrebuie sa cuprinda, cel putin:

Caietul de sarcini sau, dupa caz, documentatia descriptiva Clauzele contractuale obligatorii Fisa de date a achizitiei Formulare si modele

Autoritatea contractanta are dreptul de a recurge la atribuirea contractului pe loturi, curespectarea faptului ca aceasta nu are dreptul de diviza contractul de achizitie publica in mai multecontracte distincte de valoare mai mica si nici de a utiliza metode de calcul care sa conduca la osubevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica, cu scopul de a evita aplicarea

prevederilor legale care instituie obligatii ale autoritatii contractante in raport cu anumite pragurivalorice. Atribuirea contractului pe loturi trebuie precizata in documentatia de atribuire.


29/172

B.1.1. Stabilirea specificatiilor tehnice sau a documentatiei descriptive

Atentie! Caietul de sarcini reprezinta punctul de pornire al elaborarii documentatiei deatribuire.

Caietul de sarcinireprezinta descrierea obiectiva a produselor necesare autoritatii contractante. Caietul de sarcinicontine, in mod obligatoriu, specificatii tehnice. Specificatiile tehnice sunt, in general, acele: cerinte,prescriptii, caracteristicitehnicecu ajutorul carora sunt descrise produsele.Atentie! Specificatiile tehnice trebuie sa permita accesul egal la procedura de atribuire si nu

trebuie sa contina elemente care sa aiba ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de naturasa restranga concurenta.

Nota:Atunci cand este posibil, specificatiile tehnice se definesc in asa fel incat sa corespundanecesitatilor sau exigentelor oricarui utilizator, inclusiv a persoanelor cu dizabilitati. Specificatiile tehnice definesc, dupa caz: caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de performanta; cerinte privind impactul asupra mediului inconjurator, siguranta in exploatare; dimensiuni, terminologie, simboluri, teste si metode de testare, ambalare, etichetare, marcaresi instructiuni de utilizare produs, tehnologii si metode de productie; sisteme de asigurare a calitatii si conditii pentru certificarea conformitatii cu standarderelevante sau altele asemenea.

Specificatiile tehnicese definesc:

fie, prin referire, de regula, in urmatoarea ordine, la:1.standarde nationale care adopta standarde europene,2.omologari tehnice europene,3.standarde internationale,4.alte referinte de natura tehnica elaborate de organisme de standardizare europene;5.alte standarde, omologari sau reglementari tehnice nationale privind utilizarea

produselor sau proiectarea, calculul si executia lucrarilor.Atentie!Orice astfel de referire trebuie sa fie insotita de mentiunea sau echivalent. fie, prin precizarea performantelor si/sau cerintelor functionale, care pot include si

caracteristici de mediu;

Atentie! Daca specificatiile tehnice se definesc prin referire la performante si/sau cerintefunctionale, atunci acestea trebuie sa fie suficient de precis descrise astfel incat sa permitaoperatorilor economici determinarea obiectului contractului, iar autoritatii contractante sa atribuiecontractul respectiv. fie, prin precizarea performantelor si/sau cerintelor functionale, sustinute prin referirea la

standarde, omologari tehnice, specificatii tehnice comune, ca mijloc de prezumtie aconformitatii cu nivelul de performanta si/sau cerinte functionale solicitate;

fie, combinat, respectiv, pentru anumite caracteristici prin precizarea performatelor si/saucerintelor functionale si pentru alte caracteristici prin referirea la standarde sauomologari tehnice.


30/172

Atentie! Daca specificatiile tehnice se definesc prin referirea la standarde sau omologari

tehnice, atunci nici o oferta nu poate fi respinsape motiv ca propunerea tehnica nu este conformacu specificatiile precizate, daca ofertantul demonstreaza, prin orice mijloc adecvat, ca propunerea satehnica satisface intr-o maniera echivalenta cerintele autoritatii contractante.

Atentie!Daca specificatiile tehnice sunt definite prin precizarea performantelor si/sau cerintelorfunctionale, atunci nici o oferta nu poate fi respinsa, daca ofertantul demonstreaza, prin oricemijloc adecvat ca propunerea sa tehnica asigura indeplinirea performantelor sau cerintelorfunctionale solicitate deoarece sunt conforme cu :

a) un standard national care adopta un standard european;b) o omologare tehnica europeana;c) o specificatie tehnica comuna utilizata in Comunitatea Europeana;d) un standard international;e) alte reglementari tehnice elaborate de organisme de standardizare europene.

Nota: Unmijloc adecvatde a dovedi conformitatea cu specificatiile tehnice solicitate poate ficonsiderat: dosarul tehnic al producatorului, sau un raport de incercare/testare emis de un organism recunoscut cum ar fi:

o un laborator neutru de incercari si calibrare, sauo un organism de certificare si inspectie care asigura respectarea standardelor

europene aplicabile.

Atentie! Autoritatea contractanta are obligatia de a accepta certificate emise de organismerecunoscute in oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene. Este interzisa se defini in caietul de sarcini specificatii tehnice care indica o anumita origine,

sursa, productie, un procedeu special, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o

licenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economicisau anumitor produse.Atentie! O astfel de referire este permisa in mod exceptional in situatia in care o descriere

suficient de precisa si inteligibila a obiectului contractului nu este posibila si trebuie sa fie insotitade mentiunea sau echivalent.

B.1.2. Stabilirea clauzelor contractuale obligatorii Contractul de achizitie publica reprezinta instrumentul juridic prin care organismele publice

intra in relatii comerciale cu operatorii economici pentru a-si satisface necesitatile de produse. Contractul de achizitie publicase ncheie n form scris, in cel putin doua exemplare.

Atentie! Daca ofertantul declarat ctigtor refuz ncheierea contractului, procedura deatribuire va fi anulat, iar autoritatea contractanta va relua procedura. Contractulde achizitie publica nceteaz de drept la expirarea perioadei pentru care a t

ncheiat. girea durateicontractului de achizitie publica este posibila numai in conditiile ordonantei

si fara a fi modificate condiiile stabilite iniial. Prilepot stabili i alte cauze de ncetarea contractului, fr a aduce atingere clauzelor

obligatorii. Inainte de stabilirea clauzelor contractuale trebuie sa se stabileasca tipul contractului.

Contractulde achizitie publica contine: preambul clauze contractuale obligatorii clauze contractualespeciale .


31/172

Preambululreprezinta partea introductiva a contractului.

Preambululcontine informatii despre:o temeiul legalin baza caruia se semneaza contractul de achizitie publica;o denumirea partilorcontractante;

o definitii aplicabile. Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract deachizitie publica trebuie sa le contina. Clauzele contractuale obligatoriisunt acele clauze referitoare la:

o obiectul principal al contractului;o pretul contractului;o durata contractului;o sanctiuni ale neexecutarii culpabile a obligatiilor.

Clauze contractuale speciale sunt acele prevederi contractuale specifice fiecarui contract deachizitie publica. Clauze contractuale specialese stabilesc,de regula, prin acordul partilor in functie de

necesitatile obiective ale autoritatii contractante si de continutul ofertei declaratacastigatoare.

Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, pe langa clauzele contractuale obligatorii sialte clauze specifice obiectului contractului ce vor insoti formularul de contract.

Clauzele contractuale speciale sunt acele clauze care se adauga la clauzele obligatorii.Atentie!Clauzele speciale nu trebuie sa anihileze clauzele obligatorii.

Clauzele speciale care afecteaza clauzele obligatorii nu produc nici un efect. Clauzele contractuale specialepot face referire la:

o subcontractorio garantia de buna executie,o modalitatea de ajustare a pretului,o termene de executare a obligatiilor partilor,o receptie, inspectii, teste,o ambalare, marcare, transport,o alte conditii de executare a contractului s.a.

B.1.3. Stabilirea cerintelor minime de calificare, criterii de selectare Criteriile, in general, sunt acele conditii si sau cerinte minime impuse, ce trebuie indeplinite de

catre operatorul economic care doreste sa devina parte intr-un contract de achizitie publica. Criteriile de calificare si selectiese refera numai la: situatia personala a candidatului sau ofertantului;

capacitatea de exercitare a activitatii profesionale; situatia economica si financiara; capacitatea tehnica si/sau profesionala; standarde de asigurare a calitatii; Criteriile de calificare si selectiese stabilesc in fuctie de exigentele specifice ale contractului si

intotdeauna cu respectarea principiului proportionalitatii. Pentru a demonstra indeplinirea cerintelor minime de calificare si selectie, operatorii economici

vor prezenta certificate emise de catre: o autoritate publica competenta, sau un organism de drept public/privat care respecta standarde europene de certificare, sau orice alte documente echivalente cu certificarea solicitata sau care sa probeze indeplinirea

cerintelor.


32/172

Atentie! Autoritatea contractanta nu are dreptul de a impune candidatilor sau ofertantilor

prezentarea unei anumite certificariAtentie! Este interzisa se solicita indeplinirea unor cerinte minime referitoare la:

- situatia economica si financiara

- capacitatea tehnica si/sau profesionala,care ar conduce la restrictionarea participariila procedura de atribuire.Atentie! Este interzis a se restrictiona participarea la procedura de atribuire prin stabilirea

unor cerinte minime de calificare care: nu prezinta relevanta in raport cu natura si complexitatea contractului de achizitie publica; sunt disporoportionate in raport cu natura si complexitatea contractului de achizitie publica.

B.1.3.1. Situatia personala a operatorului economicDocumentatia de atribuire trebuie sa contina toate cazurile in care un operator economic este

exclus.

Pentru a evita excluderea dintr-o procedura de atribuire a contractului de achizitie publica,operatorul economic trebuie sa prezintedocumente edificatoare prin care sa faca dovada ca nu: se incadrareaza in situatia de a fi fost condamnat in ultimii 5 ani printr-o hotarare judecatoreasca

definitiva pentru: participare la activitati ale unei organizatii criminale, coruptie, frauda , spalare de bani.

se afla intr-una sau mai multe din situatiile de mai jos si numai daca s-a solicitat expres aceasta,respectiv, ca nu: este in stare de faliment ori lichidare, afacerile ii sunt administrate de un judecator-sindic; activitatile sale comerciale sunt suspendate sau fac obiectul unui aranjament cu creditorii ; face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa in una dintre situatiile de mai sus; nu si-a indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari

sociale catre bugetul general consolidat; a fost condamnat, in ultimii 3 ani, prin hotararea definitivapentru o fapta care a adus

atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greseli in materie profesionala; prezinta informatii false sau nu prezinta informatiile solicitate de catre autoritatea

contractanta.

sunt considerate documente edificatoare: certificate,

caziere judiciare, alte documente echivalente emise de autoritati competente din tara respectiva.Nota: In cazul in care in tara de origine sau in tara in care este stabilit operatorul economic, nu

se emit astfel de documente sau acestea nu vizeaza toate situatiile, atunci trebuie sa fie acceptata: fie, o declaratie pe proprie raspundere, fie, o declaratie autentica data in fata unui notar, a unei autoritati administrative sau

judiciare, sau a unei asociatii profesionale care are competente in acest sens.Atentie!Cazierul judiciar al persoanei juridice nu se emite in prezent pe teritoriul Romaniei.Atentie! Daca exista incertitudini referitoare la situatia personala a unui operator economic,

autoritatea contractanta poate solicita informatii direct de la autoritatile competente.Pentru demonstrarea indeplinirii obligatiilor cu privire la plata impozitelor, taxelor si

contributiilor de asigurari sociale catre bugetul general consolidat, candidatul are dreptul de aprezenta initial o declaratie semnata de reprezentantul sau legal, prin care sa confirma ca si-a


33/172

indeplinit obligatiile de plata; candidatul are insa obligatia de a prezenta certificate constatatoare

privind indeplinirea obligatiilor de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale,in masura in care astfel de documente sunt emise in tara de origine sau in tara in care este stabilit,atunci cand primeste din partea autoritatii contractante o solicitare in acest sens, dar nu mai tarziu

de data adoptarii deciziei de atribuire.B.1.3.2. Capacitatea de exercitare a activitatii profesionale

In documentatia de atribuire se precizeaza daca trebuie demonstrata capacitatea de exercitare aactivitatii profesionale. Pentru a-si demonstra capacitatea de exercitare a activitatii profesionale operatoruleconomic va prezenta documente edificatoare prin care sa dovedeasca:

forma de inregistrare ca persoana fizica sau juridicasi,daca este cazul,

atestarea ori apartenenta din punct de vedere profesional, in conformitate cu prevederile dintara in care ofertantul/candidatul este stabilit.

B.1.3.3. Situatia economica si financiara Situatiaeconomica si financiara reprezinta un indicator prin a carui demonstrare operatorul esteconsiderat calificat pentru indeplinirea contractului de achizitie publica respectiv. Se indica in documentatia de atribuire cerintele minime privind capacitatea economica sifinanciara pe care operatorul economic trebuie sa le indeplineasca pentru a fi considerat calificat.

Atentie! Este interzis a se solicita indeplinirea unor cerinte minime referitoare la situatiaeconomica si financiara care ar conduce la restrictionarea participarii la procedura de atribuire. Pentru a-si demonstra capacitatea economica si financiara operatorul economic va prezenta

documente edificatoare cum ar fi: declaratii bancare corespunzatoare sau, dupa caz, dovezi privind asigurarea riscului

profesional; bilantul contabil sau extrase de bilant, in cazul in care publicarea acestor bilanturi esteprevazuta de legislatia tarii in care este stabilit ofertantul/candidatul;

declaratii privind cifra de afaceri globala sau, daca este cazul, privind cifra de afaceri indomeniul de activitate aferent obiectului contractului intr-o perioada anterioara care vizeazaactivitatea din cel mult ultimii 3 ani, in masura in care informatiile respective suntdisponibile.

Daca, din motive obiective, justificate corespunzator, operatorul economic nu are posibilitateade a prezenta documentele solicitate, acesta are dreptul de a-si demonstra situatia economicasi financiara si prin prezentarea altor documente care sa reflecte o imagine fidelaa situatieieconomice si financiare .

Capacitateaeconomica si financiara a operatorului economic poate fi sustinuta si de o altapersoana, indiferent de natura relatiilor juridice existente intre operatorul economic si persoanarespectiva.

Operatorul economic, care beneficiaza de sustinerea capacitatii economice si financiaretrebuie sa dovedeasca aceasta prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei caresustine.

Angajamentul ferm de sustinere financiara reprezinta un act juridic unilateral prin carepersoana care sustine confirma faptul ca va pune la dispozitia operatorului economic resurselefinanciare invocate.

Persoana care sustine financiar operatorul economic nu trebuie sa se afle intr-una dinsituatiile care determina excluderea din procedura de atribuire.


34/172

Nota:Daca un grup de operatori economici depune o oferta sau o candidatura comuna, atunci

situatia economica si financiara se demonstreaza prin luarea in considerare a resurselor tuturormembrilor grupului. Daca, grupul de operatori economici beneficiaza de sustinerea financiara a unei sau unor terte

persoane, atunci situatia economica si financiara se dovedeste prin prezentarea unui angajamentferm al persoanei sau persoanelor respective prin care se confirma faptul ca se vor pune ladispozitie resursele financiare invocate.

B.1.3.4. Capacitatea tehnica si/sau profesionalaCapacitatea tehnica si/sau profesionala reprezinta un indicator prin a carui demonstrare

operatorul este considerat calificat pentru indeplinirea contractului de achizitie publica respectiv. Se indica in documentatia de atribuire cerintele minimeprivind capacitatea tehnica si/sau

profesionalape care operatorul economic trebuie sa le indeplineasca pentru a fi considerat calificat.Atentie! Este interzisa se solicita indeplinirea unor cerinte minime referitoare la capacitatea

tehnica si/sau profesionalacare ar conduce la restrictionarea participariila procedura de atribuire.

Se indicain documentatia de atribuire informatiilepe care operatorii economici urmeaza sa leprezinte pentru a-si demonstracapacitatea tehnica si/sau profesionala . Capacitatea tehnica si/sau profesionalase apreciaza in functie de:

experienta, aptitudinile, eficienta si eficacitatea acestuia.Atentie! Solicitarea oricarei informatii referitoare la demonstrarea capacitatii tehnice si/sau

profesionale se face in functie de complexitatea obiectului contractului si numai in masura incare aceste informatii sunt relevante pentru indeplinirea contractului respectiv. Capacitatea tehnica si/sau profesionalaa operatorului economic poate fi sustinuta si de o alta

persoana, indiferent de natura relatiilor juridice existente intre operatorul economic si persoanarespectiva. Operatorul economic, care beneficiaza de sustinerea capacitatii tehnica si/sau profesionala

trebuie sa dovedeascaaceasta prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respectiveprin care aceasta confirma faptul ca va pune la dispozitia operatorului economic resurseletehnice si profesionale invocate.

Persoana ce asigura sustinerea tehnica nu trebuie sa se afle in situatia care determinaexcluderea din procedura de atribuire.Nota: Daca un grup de operatori economici depune oferta sau candidatura comuna, atunci

capacitatea tehnica si/sau profesionala se demonstreaza prin luarea in considerare a resurselortuturor membrilor grupului.

In cazul in care grupul de operatori economici beneficiaza de sustinerea tehnica siprofesionala a unei/unor terte persoane, capacitatea tehnica si profesionala se demonstreazaprinprezentarea unui angajament ferm al persoanei respective prin care aceasta confirma faptul cava pune la dispozitia resursele invocate.

Verificareacapacitatii tehnice si/sau profesionale in cazul unui contract de furnizarese poaterealiza prin solicitarea de: liste a principalelor livrari de produse efectuate in ultimii 3 ani, continand valori, perioade

de livrare, beneficiari, indiferent daca acestia din urma sunt autoritati contractante sau clientiprivati;

Nota:Demonstrarea livrarilor de produse se realizeaza printr-o declaratiescrisaa operatoruluieconomic.


35/172

Atentie! Daca se solicita confirmarea livrarilor de produse prin prezentarea unor

certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de catre clientul beneficiar,atunciautoritatea contractanta trebuie sa justificeaceasta cerinta in documentatia de atribuire.

o declaratie referitoare la echipamentele tehnice si la masurile aplicate in vederea asigurarii

calitatii, precum si, daca este cazul, la resursele de studiu si cercetare; informatii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al

carui angajament de participare a fost obtinut, in special pentru asigurarea controluluicalitatii;

certificate sau alte documente emise de organisme, care sa ateste conformitatea produselor,identificata clar prin referire la specificatii sau standarde relevante;

mostre, descrieri si/sau fotografii/ fise tehnice/ cataloage a caror autenticitate trebuie sapoata fi demonstrata in cazul in care se solicita acest lucru.

Atentie! Dacaprodusele au un caracter complex sau sunt destinate unui scop specific, atunciautoritatea contractanta are dreptul de a verifica sau controla - direct sau prin intermediul unei

autoritati competente a statului in care operatorul economic este stabilit si cu acordul acesteiautoritati - capacitatile de productie ale furnizorului, metodele de studiu si cercetare utilizate,precum si masurile aplicate pentru controlul calitatii.

B.1.3.5. Standarde de asigurare a calitatiiAtentie!Daca se solicitata prezentarea unor certificate, prin care se atesta respectarea anumitor

standarde de asigurare a calitatii, atunci aceasta solicitare trebuie sa se raporteze la sistemele deasigurare a calitatii bazate pe seriile de standarde Europene relevante certificate de organismeconforme cu seriile de standarde Europene privind certificarea.

B.1.4. Stabilirea criteriilor de atribuire a contractului de achizitie publica Criteriul de atribuirea contractului de achizitie publica, poate fi:

oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic; sau in mod exclusiv, pretul cel mai scazut.

Criteriul de atribuirea contractului de achizitie publica se precizeaza in mod obligatoriu inanuntul de participare si in cadrul documentaiei de atribuire.

Criteriul de atribuire, odata stabilit, nu poate fi schimbat pe toata durata de aplicare aprocedurii de atribuire.

Daca a fost ales criteriul de atribuire "oferta cea mai avantajoasa din punct de vedereeconomic", atunci oferta stabilita ca fiind castigatoare este oferta care intruneste punctajul cel

mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare. Sistemul de factori de evaluare cuprinde diversi factori obiectivi privitori numai la oferta,

precum si ponderile relative stabilite pentru fiecare dintre acestia sau un algoritm de calculspecific.

Factorii de evaluare a ofertei precum si ponderea relativa a acestora sau algoritmul de calcul,trebuie sa fie definiti clar in documentatia de atribuire.

Factorii de evaluarea ofertei, potfi, alaturi de pret: caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau functional caracteristici de mediu, costuri de functionare, raportul cost/eficienta, servicii post-vanzare si asistenta tehnica,


36/172

termen de livrare sau de executie, alte elementeconsiderate semnificative pentru evaluarea ofertelor.

Atentie! Factorii de evaluare a ofertei precum si ponderea relativa a acestora saualgoritmul de calcul, trebuie sa fie definiti clar in documentatia de atribuire.

Factorii de evaluare trebuiesa aiba legatura concreta cu specificul contractului.Factorii de evaluare nu pot fi schimbati pe toata durata de aplicare a procedurii de

atribuire. Pentru fiecare factor de evaluare trebuie stabilita o pondere care s reflecte n mod corect:

importana caracteristicii tehnice sau funcionale considerate a reprezenta un avantajcalitativ n raport cu cerinele minime si care poate fi punctata suplimentar fata de acestminim;

sau cuantumul valoric al avantajelor de natur financiar pe care ofertanii le pot oferi prin

asumarea unor angajamente suplimentare n raport cu cerinele minime prevzute n caietul

de sarcini.

Nu pot fi utilizati factori de evaluare care: fie, nu au o legtur direct cu natura i obiectul contractului de achiziie public

ce urmeaz s fie atribuit, fie, nu reflect un avantaj real i evident pe care autoritatea contractant l poate

obine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv.Atentie! Este interzis a se utiliza cerinele referitoare la calificare, ca factori de evaluare

a ofertelor. In oricare situatie, ponderea stabilit pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie s

conduc la distorsionarea rezultatului aplicrii procedurii pentru atribuirea contractului de

achiziie public. Daca a fost ales criteriul de atribuire in mod exclusiv, pretul cel mai scazut, atunci

oferta stabilita ca fiind castigatoare este acea oferta admisibila, a carei propunere tehnicaraspunde la toate cerintele minime obligatorii solicitate si a carei propunere financiaracontine pretul cel mai scazut.

B.1.5. Completarea fisei de date a achizitiei Fisa de datea achizitiei cuprinde informatii si instructiuni privind:

autoritatea contractanta, in special cu privire la adresa inclusiv telefon, fax, e-mail persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;

activitatea autoritatii contractante; faptul ca se achizitioneaza in numele altei autoritati; modul de obtinerea de clarificari si alte informatii Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, inclusiv adresa, telefon, fax, e-

mail; obiectul contractului de achizitie publica si durata acestuia; modul in care se va finaliza procedura; existenta loturilor si modul de abordare; acceptarea/ neacceptarea de oferte alternative; procedura aplicata si daca aceasta are ca etapa finala licitatia electronica; cerintele minime de calificare precum si documentele care urmeaza sa fie prezentate

pentru dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie, daca sunt solicitate;


37/172

data limita de depunere si ce alte formalitati trebuie indeplinite in legatura cu

participarea la procedura de atribuire; informatii privind modul de elaborare si prezentare a propunerii tehnice si financiare; informatii privind modul de elaborare si prezentare a ofertei; informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire.

B.1.6. Stabilirea formularelor si modelelor Documentatia de atribuire contine si formulare si modele. Formularele si modelelesunt destinate operatorilor economici pentru a le facilita elaborarea

ofertei. Sunt formulare obligatorii:

Fisa de date a achizitiei Formularul de oferta Formularul de contract Scrisoare de garantie, daca se solicita.

B.1.7. Definitivarea documentatiei de atribuire

Se pot preciza in documentatia de atribuire institutiile competente de la care operatoriieconomici pot obtine informatii privind reglementarile referitoare la impozitare precum si celereferitoare la protectia mediului.

B.2. Chemarea la competitie

B.2.1. Elaborarea si publicarea anuntului de participareIn vederea asigurarii transparentiei atribuirii contractelor de achizitie publica, autoritatea

contractanta, ori de cate ori doreste sa atribuie un contract de achizitie publica are obligatia de apublica un anunt de participare.

In cazul aplicarii procedurilor de licitatie restransa, anuntul de paticipare la etapa deselectare a candidatilor trebuie sa contina: criterii de selectie regulile aplicabile numarul minim al candidatilor

manager proiect.pdf

Documents

Transcript of manager proiect.pdf