APARITIE SAPTAMANALA 9,99 LEI/33,90 MDL

D^AGOSTINI

COMORILE

0 colectie unica de minerale, rod §i pietre semipretioase

Cuprins

PIETRE (SEMI)PRETIOASE

Numarul 4

CuartuI roz

Crisoberilul

% CUA

CR

MINERALE ^

Auricakitul

CuprituI

Profilul colec^iei tale

i, AU

CUP

7-8

POVESTEA PAMANTULUI • : * . „

Introducere in geologic 5-6

' 'D'^£;C:UP'^M''

Talerea pietrelor (seml)pretloase n-12

' • . ' Ejant loane furnlzate ai acest numj i r

ATENTlEIAte^pjDdiiGniiKtedeslinataclivilaliirecrflaliveanDpiilw.NufiteonKJrte.PrcKlii nerecorrandal (Opiilor !ub J6 de lum (3 anil. Produi detinal «li«a|iei adul|il« si J i"P«l« tu vaistepHte 7 ani. A le foloii doar in pr zEnp uriEi pEF oane adulCE E anEioar fle ie vnr pastra in lavita dE plastic. Dup alLngEfE,

^p ldti-va pe mjinl (u multa apa. EvIlallconlattulajcHrili^lliuia. PiDdusukon^inepi^mtci, carEpDifllngEtaT? sail inhalalE, si pif se assuine, care pol ["ovcta accidenlarea, Daa esantionul este inglidlt, rrwrgeli de urgenia laniediLkadtellpiDdLmjidinambalaj. PenlRjaEvllanGculsufDcaiil5austFanguiani,atun (iambaldjullagunaL tn iMiirileipedaiamfnJiatepfntru plastic. (ltili;ifSstrs|i In permanenlaatBteinfoimaili.

^ e n t r u o mal bunJ de;e>vire, sa i ic i ta t i intoCdEauna pubi icaf ia de la ace ia j i puncC de vanzare ^i i n to rma f i v inzAtOfUl asupra incent iei

de a cumpt l ia ti apar i ; i i i e u tma toare .

V i z i t a t i s i t e - u l n o s t r u la a d r e s a :

www.deagostini.ro E-ma i l : in fa@deago5t in i . ro

COMORILE P A M A N T U L U I 0 COLECTIE UNICA DE MINERALE,

ROC! 5! PIETRE SEMIPRETIOASE

Aparlfte siptiimanala

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL

ADRf SA: VDiili3gmeni5 44-46,166 75 Atena

EDITOR; Petro^Kapnisws

MANAGER ECONOMIC; FoK^Fotlou

MANAGER DE REDAOIE $1 PRODUqiE; Virginia Koulfciiibas

ISROUP PRODUa MANAGER; Metgpi P^padaki

BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER; Dimitris Pa^akalidls

SENIOR EDITOR; Tama Skandalaki

JUNIOR EDITOR; .W»ia Papadiniitiiou

COORDONATOR DE PRODUQIE: Sia Kotoiipa

MANAGER DISTRIBUTIEtEvlBoza

CONTROLLER DISTRI6UTIE;'viannisVoiigioukai

SENIOR CGDRDONATDR LOGISTICA; Anloni; UoutniS

Publkat penttii prima data in Italia, in limba Italia nS, sub ti till I

ff MAGICO mHDO Dl MMKAiE & GfMMf, de catre Df Agoslini EdiWre Spfl,

® 1597 De Agoitini Edilore SpA, Nojara - ilaljr

®2007 0eAgostiniykLtd.

@ 2010 De Agailmi Hellas

Tosie drepluriie rezervate.

Fotografij: DeA Picture Library, Science Photo Library

ISSN;179!-1449

ADAPTARE PENTRU L1MBA ROMANA: MEDIA SERVICE ZAWADB S.R.L.

CONSDITANT; Prof. Dr. GHEORGHE UDUBAJA, M.C, i\ Atad, Km.

Conf Dr. SORIN SILViJ IDUBAJA, Uni iersilatea Buci^esli

DTP; MEDIA SERVICE iAWADAS.R.L.

TlfA(tlRE$ILEGARE;iRIS PRINTING SA

DIREQDR DE PHODUqiE TIPOGRAFIE; K. TIMPELIS

IMPORTATOR-DISTRtBUITOIl; Media Service 2awada S.R.L.

ADRESA; Sir. Louis Pasteur, nr, 38, el, 1. sea. 5, Bucureiti, Romania

Country Manager: Niaiiana MihSl^n

Marketing Manager; Adina Sojica

Redactor; Gabriela Uuntean

Distribution Manager; Dan lordBche 7

1 COMORILE ^ PAMANmUi

BIBLIORAFT Nu ratat< bibl ioraftur i le specials, in cate putet i colecfiona seria COMORILE P A M A N T U L U I !

Bibliorafturile iunr disponiblle

la chio^curile de ziare,

la prewl de 9,99 LEI/45 MDL

De AgostinI va onunta datele'

de publicare a bibliorafturilor

in ieria de reviste.

PretuI public3tiei Preiul pr imului numSr: 4,99 LEP/16,90 MDL Preful incepand cu al doil«a numar; 9,99 LEI/33,90 MDL

La fiecare 20 de numere din Kr ie, incepand

cu numarul 21, veti primi autocolante cu numele

mineralelor f i pietrelor semipretioase. Le veti putea

lipi pe culJrjfele specialeln care se pastreaza acestea, .

pentru a avea o colectie reu^itii.

E>TEplLiNfE [umror llusm^Jikir L ale lexlslorss afia sub copyEight Este InreiirtJ reptwlucerea, twarea, TtammEEf rea sju irtiliEjrea tomercata i matenalelor, ub oricf fonnj, f|r| acordul ^cr j l ediEonilui.

Fietare mniii esle iriEoiif de un mineiaJ sau de o pislrS rrnp'e^ioay. EdilOful iji rezerva drepiul de a ithimba ardlnea mmwalelor ji i pieiretar wmipiEiioasB dm tolecjie. E^nboanEle realE pol difEii EJE cele Lustrate.

)Pertfu otica irfcrniafie, lamurrie iau comena

de numere aparute anterior, sunati-ne b lei.;

Romania; (021)4010888

Moldova: (022) 93 07 42

OftAR DE SERVICIU Luni-vineri, 10;00-ia:00 Pe langa pretuI revistelor comandale. va trtfbui sa dchpta"[i

ranit]j(5 si contrsvaloarea tanefor pojiale

V ~

• uartul ^^1 ^^^B

'^lllmi'nff

rc

i i PIETRE (SEMI)PRETIOASE \ C U A

> 1

' " ' ( ^ ^ CuartuI roz este o varietate rara

i^l^nf cle cuar|, folosita la confectionarea

colierelor $i a altor podoabe.

Se gase^te atat In stare cristalina (mai rar),

cat j i in stare amorfa.

•w-n ciuda denumir i i sale, cuartuI roz poate aparea intr-o

1 gama iarga de nuante, de la roz-li l iachiu pana la

A c u l o a r e a piersicii. Color i tul atragator se datoreaza

urnielor de titan sau de mangan prezente in structura rr i^ tal iu^ ji minevalii lui Are:is1"S \';irif^tMlp P le rnu^idpratS

prea vaioroasa pentru a fi intrebuinlata in scopurile

^ • ^ ^ H iiidustriale obi^nuite in cazul cuarlului - de exemplu, pe H H H H | post de abraziv sau in domeniul ceasornicariei. Prin

urmare, cuartu] roz se folose^te doar la confectionarea

ornamentelor deosebite ?i a bijuteri i lor sofisticate.

Cristale rare Cnstalele de cuart roz sunt destul de rare. Ue obicei, de

sunt opace sau translucide ^i pot fi foarte bine puse in

valoare pr in taietura in tor ma rotunda,

CuartuI roz transparent este extreni de rar. CuartuI rOZ se gase^te, de obicei, sub forma de e^antioane

semiopace ^i fisurate, trasaturi care dau acestei varietafi .111 1 1 m r t • ' d v ^ l ' - t i i r ] ! 1 i i c r ^ K c t ^ i r a m i 1-irtc

Ui^Muiusim

^ L . " p . i i ^ ^ ^ J

1' I L « I

W J

1 'ffli

p

k.iv- ^L iLk i L ^Eki kiu, k.^.I ti_i u y v r i J i u j •.kJ•k•^k^^ J ,

FI^A DE CARACTERIZARE

CUART ROZ Clasa: OKizi

Sistem de cristalizare; trigonal

Formula chimica: SIO;

Duritate; 7

Densitate; 3,65

Clivaj: absent

Spartura: concoidall spie netegulaiS

Culoate; trandafiriu, roz, culoarea pjersidi

Utma; alba

Luciu: siklos

Fluorescent^: galbena - rara

i J i Ji • i i i H ^ M * " ' ^ *

4 0 masa cristalina de cuart "^^' aproape transparenta.

CuartuI roz apare de obicei sub forma de esantioane

amorfe, care sunt ulterior modelale de me^teri - taiate in

:brma de dom, numita cabo^on, sau transformate in

margele, care sunt apoi folosite ia confectionarea

colierelor. Anumite cristale de cuar! roz taiate in stil

cabo^on prezinta un efect vizual spectaculos, i n forma de

stea, n urn it aster ism. Cuartu! roz este des folosit in inlal i i le de diverse

t ipur i . [ 0 intalie este un sigiliu sau o piatra pretioasa care a fost gravata in adancime. 0 piatra pretioasa gravata in

relief se numejte camee.)

Cristale de cuart Unele cristale de cuart prezinta piramide trigonaie pe

aturile fetelor prismatice, precum ^i dungi (striali i) de-a

ungul suprafetelor acestora. Despre asemenea cristale se

CARACTERISTICI

CuartuI roz face parte din clasa minerala a oxiziior. Este un oxid

de siliciu, care ifi datoreaza cuioaraa specifica impuritS;ilar de

titan sau de mangan confinute in struaura crrstalinS, Daca nu ar

exista aceste impuritati, cuartuI ar fi un cristal perfect incolor,

CuartuI roz esEe m general opac sau semiopac, ambele

efecte fiind cauzaie de prezenia fisurilor in interiorul

cristalului, Prin urmare, cuariul roz complet transparent este

extfem de rar.

CuartuI este compus din siliciu }i oxigen, doua dintre

elementele cele mai raspandite pe Pamant. Cuar(ul este stabil la

temperaturt de pana la 573°C. Cuartui roz este dur ft are un luciu

stklos. De;i aceasta piatra semipretioasa prezinta o gama variats

de nuante, atunci cind este transformata Tn pulbere prin frecarea

de porteian neemailat, ea lasa intotdeauna o urmS de culoare alba.

y

an

n 3

•5 ' —t

o' at tut

CUA VPIETRE(SEMI)PRETIOASE

spune ca sunt „senestre" sau „dextre", in funcSie de unghiul de incUnare ?i de poziSia piramidei.

Prelucrare Cuartui poate fi curatat cu acid dorhidric cald. Nu este indicata tblosirea acidului fluorhidric, deoarece acesta deterinina aparitia tisurilor in mineral. Racirea cuarjului nu trebuie facuta rapid, intrucat piatra poate crapa, Toate formele de cuar^ prezinta riscul de spargere, astfel incat ele trebuie minuite cu deosebita grija,

Istorie De-a lungul secolelor, s-au gasit numeroase obiecte de cuart roz prelucrate in Antichitate. S-a constatat ca, in epoca romana, din acest material se confec^ionau sigiliile. De asemenea, exista multe dovezi ale utilizarii sale timpurii pentru obiecte decorative sau bijuterii.

Varietatea transparenta de cuart roz a fost intotdeauna cea mai cautata. Intrucat este extrem de rara, ea a fost imitata prin adaugarea unor faiete de stida pe suprafata pietrei opace. Popoarele lumii antice credeau despre cuart ca este o „piatra vindecatoare" - de altfel, i romanii o foloseau in medic in a.

ORIGINI si R A S P A N D I R E

Cuartui roz segase;Ie in f i loaneminerale ; i in cavitatc de rod

bazaltice sau magmatice (geode). .

Se crede ca, in Anticiiitate, cuartui roz era adus la Roma

din minele din India, Sri Lanka ^i Rusia (Muntii Ural).

In zilete noastre, cuartui roz de cea mai buna calitate

provine din Minas Gerais (Brazilia), Madagascar, Africa de

Sud, Maine j i alte regiuni din SUA. Z l c im in te mai mici de

cuart '°^ ' s gasesc in anumite regiuni din Germania. Italia,

Irlanda ^i Scof ia.

< Cuart roE taiat in stilul

cabo^on.

•4 • Cuart roz tSiat In stilul oval

}t fatetat.

r

• Cateva exemple de cuart roz

prelucrat ornamental, printre

care o i tatueta a lui Buddha ^i

un coder.

,;ii:iil'

PIETRE (SEMI)PRETIOAS _ L " ' ' - •••-••"••--

Crisoberilul • i

" ^

^ • 1 * - ' jf

Crisoberilul este unui dintre cele mai

dure minerale de pe Pamant.

Considerat piatra semipretioasl, este

rareori foioslt in scopuri industriale.

Crisoberilul este o piairS semipretioasa cu o personalitate aparte, Varielatile sale - alexandritul i cimofanul (ochiul-de-pisica) - se tblosesc cu

precadere la confection area bijuteriilor. Crisoberilul are un aspect atragator: este o piatra transparenta, de culoare galben-verzuie, care a fost foarte la moda in epoca victoriana,

O substanja foarte dura, crisoberilul este insolubil -chiar si atunci cand sunt folositi acizi. Numele sau deriva din termenii grece^ti dirysos, care Inseamna „auriu", i hendlos, „ptatra pretioasa".

A Ctistale medate de crisoberi^ brazilian.

•4 Un splendid cristal de aisoberi l din EsplrICo Santo, Brazllla.

Cele niai frumoase varietati de crisoberil provin din Sri Lanka, Brazilia sau Italia. Mostre spectaculoase din varietatea aiexandrit se gasesc in Muntii Ural din Rusia.

Varietat i de cr isoberi l Crisoberilul este o piatra semipretioasa foarte dura ^i rezistenta. Se gase^te sub diferite forme. Este un mineral valoros, de obicei de culoare galben-verzui. Varieta^ile aiexandrit i ochi-de-pisica au caracteristid speciale : i vor fi descrise in numere viitoare din Comorile Pamdntului, in capitole separate.

Alexandritul pare verde la luniina zilei, dar i i schimba culoarea in ro^u la luminii artificiala. Aceasta este o proprietate foarte rara, care apare i la anumite tipuri de granat grosular din esiul Africii.

ORIGINI si R A S P A N D I R E

Crisoberilul se formeazi in pegmatite, in roci metamorfice $1 in

benzllesubti ' ir paraleledemkS.SursaprincIpalade crisoberil

este reprez^ntata de aluvluni, unde acesta se gSsejte sub

forma de piettlceie rotunde.

Brazilia } i Sri Lanka dispun dezacaminte importantede

crisoberil - din aceste tari se obt in superbele pietre

ochi-de-pisica.

Cristale din acest mineral, inclusiv de culoare gri, sunt

prezente in muite regiuni din ItaJia, in pegmatite.

y at'

n> 3

m o 0) (/I

PIETRE (SEMI)PRETIOASE - i n

'TO

re o +*• 01

a 1 0/

4-1

ni

Cimofanul are o dunga verticala lumitioasa, de forma pupilei unui ochi de pisica, de-a curmezi^ul fatetei. Mostrele cele mai valoroase sunt de culoare maro-auriu. Acestea prezinta adesea i umbre, care creeaza un pronuntat efect de contrast.

Alte pietre pretioase ce au ca varietati ochI-de-pisica sunt cuartul, turmalina, apatitul i scapolitul.

Crisoberilul se gase^te in diferite nuante de verde, galben : i gri. El contine metalele beriiiu i aluminiu i se claseaza pe pozitia 8'^ pe scara lui Mohs. Singurele minerale mai dure decat crisoberilul sunt corindonul -care are ca varietati nobile rubiiiul 51 safirul - ?i diamantul, aflat in varful ierarhiei.

Crisoberilul este insolubil, caracteristica pe care se bazeaza ^i principalul test de identificare a acestui mineral. Este atat de rezistent, incat poate fi curafat, tara riscul de a se deteriora, cu orice acid diluat.

Crisoberilul se formeaza in mica^isturi - acestea sunt roci cu forma 51 structura determinate de cre;;terea temperaturii 51 a presiunii.

FI§A DE CARACTERIZARE

CRISOBERIL Clasa: oxizi

Sistem de cristalizare; ortorombic

Formula chimica; BeAliO. 2^J Duritata: 8V2

Densitate; 3,7

Clivaj: prismatic distinct

Spartura: concoidala

Culoare; variata

Urma:alba

Ludu; sticlos spte adamantin

FluotescentS: absent! - apare doar in anumile conditii

Acest mineral se mai gase^te in nisipul 51 pietri^ui aduse de ape curgatoare. Denumirea ^tiintific5 a acestor depozite este „depuneri aiuvionare".

Un faimos exemplu de crisoberil este Crisoberilui Hope {„Speranta"), de 45 de carate - un ochi-de-pisica foarte clar, de culoare galben-verzuie, gasit in Sri Lanka.

CARACTERISTICI -m:

Crisoberilul aparline clasei minerale a oxizilor. Confine

metalele beriiiu ^i aluminiu ^i are o culoare galben!, cu nuance

verzui, gri sau de culoarea mierii.

Superbele cristale de crisoberil sunt adesea dare, cu forma

aplatizatS. Fatetele cristalelor pot prezenta mici ^anturi

(striatii) paralele.

Cele mai dare mostre de crisoberil sunt foarte pretioase ^i

extrem de dure, atingand nivelul de 8V1 pe scara lui Mohs.

Aceste pietre semi pretioase sunt atjlt de rezistente, Incat pot fi

curatate cu acid.

Crisoberilul galben i j i datoreaza culoarea cantitatilor mici

de fier pe care le contine, Tn t imp ce culoarea alexandritului

este determinate de prezenta cromului.

Cristalele de crisoberil prezinta adesea impuri taj i . Printre

acestea se pot numara mici cavitStl de forma tubulara sau mai

multe cristale paralele, in formd de ac

A (De la stanga la dreapta): Crisoberil tciiat in cabofon, din Sri Lanka. Crisoberil taiat rotund, fa^etat, din Sri Lanka. Crisoberil taiat oval.

• Crisoberil de culoare galben-pai, cu zircon maro, dintr-un ejarttion descoperii in Como, Italia.

MINERALE

Auricalcitul AuricalcituI este un mineral fragil,

foarte frecvent mtalnit in natura.

Este prea moale pentru a fi folosit

in Industrie, dar foarte prefuit

de colecfionari.

Auricakitul este un mineral albastru-azuriu, extrem de delicat, ce poate fl gasit, in cantitati mlci, aproape oriunde in lume. Ca ^i aliajul de

alama, acest mineral contine metalele cupru ^i zinc. Auricakitul formeaza cruste de cristak subtiri, tVagik Datorita formei 51 culorii sale, este foarte preuiit de cokctionarii de minerak. Se claseaza pe treapta 1-2 pe scara duritatii ^i, in consecinta, nu are intrebuintari practice.

Auricakitul se deterioreaza foarte u^or - poate fi zgariat chiar 51 cu unghia. De^i se gAse^te in miilte ^ari,

cele mai bune mostre provin din Arizona ^i Utah (SUA) i din Mexic.

Imedial dupa ce este descoperit, auricalcitul trebuie curatat foarte u^or, cu apa distilata. Unul dintre testek de identificare a auricalcitului este scufundarea unei inici mostre intr-o solutie de acid clorhidric. DacS mineraJul este auricakit, el se va dizolva efervescent.

Pe langa statek americane aniintite, zacaminte de auricakit s-au descoperit ^i in Dakota de Sud. Auricalcitul

3 fD —% at n O 3 c 3

A Crusts de cristate de auricakit in inieriorul unei druze (o cavitate in rocS, tapetata cu asociatii de cristale ale aceluia^i mineral), din Cagliari, Italia.

rptlMII>!l!|LMIIMI1|ir" -TTTTTTmrmTtTTn '•.•--••I '.••A"'.:r,i \\,.,d\\ <[|limiHINI!>M!l!Jll

MINERALE

se gase^te 1 in Namibia (Tsumeb), in Zair Yanga-Kubanza) ^i in diferite regiuni din Franca, Grecia, Iiaiia 51 Rusia.

In Marea Britanie. auricaicitul este ra.spandit in Cumbria ^i in jurul ora^ului Matlock din Derbyshire Peak District. In Scotia, mineralul poate fi gasit in Leadhills, regiunea Strathclyde,

• • MosttedeauricalcitTntr-ogeoda din Durango, Mexit.

FI A DE CARACTERIZARE

AURICALCIT Clasa: carbonati

Sistem de ctistalizare; ortorombic

Formula chimica: (Zn, Cu)5lC03),{OH)6

Duritate;1-2

Densitate: 3,9-4,0

Cliyaj: perfect

Spartura: neregulata, foarte sfar^micioasa

Culoare: bleu, albastru-verzui. verde-pal

Urma; turcoaz-pal

Luciu; mStasos spre perlat

Fluorescenta: absenta

•4 Clorchinj de aur icaki l din Marea Britanie.

CARACTERISTICI

Auricalc:tul face parte din dasa carbonatilor. Conjine zinc ; i

cupru. Are culoare bleu, albastru-veriui sau verde-pai. Atunci

cand este ftecal de por^elan alb neemallat, lasa o urma de

culoare turcoaz-pal.

Auricaicitul este foarte moale, clasandu-5epepozi;ia 1-2

pe scara lui Mohs, care masoarti duritatea. Are clivaj perfect ; i

luciu perlat sau mata;o$.

Mineralul apare foarte rar in cristale separate, izolate - in

aceste situatii, cristalele unice au aspect de ace privite printr-o

lupa. Auricakiful poate fi identificat ujor, intrucat el reactioneazS

efervescent cu acid clorhidricdiluat, prod ucanddioxidde

carbon. La testui fiacarii, acest mineral coloreaza fiacara In verde,

din cauza contlnutului iiu de cupru, dar nu se tope^te.

Auricaicitul prezlntS intere; pentru oamenii de ^tiinta j i

colectionari, dar, in general, nu are nicio utilizare pracCica, din

cauza fragilitatii lui.

Efantioanele colectate trebuie p ro te ja tes ten tdepra f j i

mazgS, deoarece acestea sunt greu de indepSrtat fara a

deteriora cristalele delicate ale mineralului.

INERALE CUP

Cupritul CuprituI este un mineral cu multiple

utilizari industriate ^i o sursa

importanta de cupru. Culoarea lui

ro^ie intensa ^i stralucirea deosebit

de atragatoare fac ca el sa fie utilizat

ocazional 5! la crearea bijuteriilor.

De-a luTigul secoielor, mineralul cuprit a repre^.entat una dintre principalele surse de cupru. Cunoscut ?i drept „cupru ro^u", datorita

culorii sale specifice, el este 51 astazi intensiv exploatat prin minerit.

Cristalele bine formate de cupril au culoarea ro^u-aprins 51 o slralucire aseTnanatoare cu cea a diamantului. De§i au un aspect deosebit de atragator. ele sunt, de cele mai muite ori, piese de colectie, intruciit sunt prea moi pentru a fi folosite la crearea bijuteriilor pe scara larga. Mineralul se gase^te in multe tari, fiind adesea insotit de cupru nativ.

Cupritul poate fi recunoscut u^or datorita culorii sale specifice, roju-cannin, cu nuance caramizii la varietajile paraantoase.

Exploatare miniera f\ utilizari Cuprul oblinut din prelucrarea cupritului se foloseste in special la confec^ioiiarea cablurilor electnce, dar i in construc|ii, pentru acoperi^uri ?i conducte de gaz i apa.

3 fO

5L n o 3 c

mxmTTTnT'^r^TTTTnTTTrrTTTnr-'WT'TTTTTTTTTTTTTTTrm'rTTr- MiiiNEEFrriii^

MINERALE

^

CARACTERISTICI

in aliaje cu alte metale, este folosit la fabricarea monedelor 51 la prepararea alamei i a bronzuiui.

Compu^ii de cupru sunt folositi pe scara larga la fabricarea colorantilor, a produselor de tratare lextila ?i a tungicidelor.

O mostra celebra Printre cele mai pre^ioase speciniene de cuprit se ninnara un grup de cristale spectaculoase -a carui piesa centrala are lungimea de 3,1 cm - , descoperit in Cornwall ^i aflat in prezent la British Museum din Londra.

Calcotrichitul este o varietate de cuprit care se gase^te sub tbrnia de

• Cristale de cuprit dintr-o cavitate de roca (geoda) din Shaba, Zair.

CuprituI este un oxid de cupru care ccnfine pan l la 88,8%

cupru. Poate aparea sub forma de ma^e amorfe sau de

cristale. Un alt oxid de cupru, numit tenorit, este mai rar

intalr)it } i are un confinut mai scazut de cupru. CuprituI

cristalizeaza in sistem cubic (vezi „De«copera 7"), iar

cristalele sale pot avea 6 fete (forma de?ar), 8 fete, 12 fete

sau pot lua forme cliiar mai complexe.

Cristalele sunt transparente spre translucide, cu luciu

scanteietor sau submetalic. Au adese? un aspect placut,

motiv pentru care sunt foarte cautatede colectionari.

Uneori, cristalele de cuprit sunt acoperite cu o crusta de

malachit, un mineral de culc>are verde. In l imp, malachitui

poate inlocui trepiat cupritul. Acest proces se nume^te

pseudomorfism. CuprituI este solubil in acid azotic. El se

topejte atunci c ind este tinut deasupra focului, iar flacara

capata culoarea verde, Un fragment de cuprit topit pe carbune,

la flacara, va produce un graunte rofu de cupru metalic.

4 Cristale octaedrice de cuprit pe crisocol. din Shaba, Zair.

cristale ro^ii fine, filiforme. Acest mineral trebuie protejat de praf, care este dificil de indepartat fara deteriorarea crista] el or.

CuprituI se situeaza la baza scarii lui Mohs, ocupand pozijia 3'/;-4. Poate fi zgariat foarte u^or cu lama unui cutit. *(-^*".,

FI A DE CARACTERIZARE

CUPRIT ClasS: oiizi

Sistem de cristalizare: cubic

Formula chlmica: Cu;0

Duritate: 3Vi-4

Densitate:6,14

Clivaj: sfab

Spartura; concoidala sau neregulata, sfaramicioasa

Culoare; ro;u-carmin, ro5U-maroniu

Urma: roju-maroniu

Luciu; adarfiantin sau submeialic spre pamantos

Fluorescent^: absenta

ABTA COLECTIONARULUI

Profilul colectiei tale ' Cand est© vorba despre

colectionarea mineralelor, nu exista

reguli strkte. A1catuie^te-ti o colectie

pentru placerea personala, care sa-^i

oglindeasca perfect gusturile.

Atunci c&nd e^ti colecjionar incepator. po^i avea momente de ezitare; din moment ce exista at^t de niulte minerale, cum sa decizi

ce sa incluzi in colecjia ta? Un posibil raspuns este sa nu te grlbe^ti, sa-ti akatuie^ti colectia intr-un riim potrivit stilului tau de viata ?i posibilitatilor financiare ji sa te bucuri de fiecare e^antion pe care il adaugi micii tale cpmori.

Nu tegrabi ! Fascinalia pentru minerale si pietre (semi)pretid!ise dateaza probabii din preistorie, atunci cand oamenii au descoperit, in pamant sau pe malurile apelor, pietrele colorate, neobi^nuite. Ele au fost adunate i folosite in diverse scopuri - ca unelte, arme sau podoabe.

Astazi, multi amatori incep sa-^i alcatuiasca o colectie de minerale fara a reflecia in prealabil la ceea ce vor sa oblina. O colecjie de minerale cat mai diversa, cu un spectru larg de specimene, este un bun punct de plecare; mai tarziu, te po(i botari daca vrei sa extinzi aria de selectie a mineralelor, sa te profilezi pe varieta^i pretioase sau sa te concentrezi pe oricare dintre aspectele specializate ale colectarii.

Po\[ alege, de pilda, sa-ti concentrezi aten^ia asupra mineralelor care provin din ora^ul sau din jude(ul tau. De asemenea. po|i urmari sa alcatuie^ti o colecjie completa de minerale regionale - din tara noastra sau, in functie de posibilita^i. dintr-o alta zona de pe glob care 1(1 suscita interesui. 0 alta posibilitate este sa te specializezi intr-o anumita grupa sau clasa de minerale - de exemplu, in silicati, oxizi sau carbonati. Poti decide chiar sa devii expert intr-un singur mineral - de exemplu, in cuart. Acesta poaie li o alegere buna, intrucat este foarte raspandit, sub diverse forme.

A O colectie de minerale exemplara, intr-o cutie portabila. Con^irte detalii despre fiecare ejantion in parte - denumirea acestuia, locul }l data descoperiril lui.

MJc §i frumos Daca dispui de spatiu de expunere limitat, cum se intampla in majoritatea cazurilor, eel mai bine ar fi sa pastrezi doar e^antioanele de mici dimensiuni pe care le descoperi. Ca regula generala, incearca sa nu aduci acasa e^antioane care depasesc marimea unei buca^i de sapun. Nu uita insa ca, in anumite caz.uri, regutile sunt facute ca sa fie incalcate. Ar ti o gre^eala sa ratezi ^ansa de a-ti imbogati colectia cu un e^antion spectaculos, doar pentru cA nu are marimea potrivita.

Astazi exista un interes din ce in ce mai mare pentru micromonturi. Acestea sunt e^aiitioane perfecte de cristale (sau grupuri de cristale} de mici dimensiuni.

bfhf&Jl^Cfl&i'fj-lHfjtfjf

1^ l.iilllii'

^ ^ M4.

• t * 1

' ' ^ ~ ^ l ^ • * „ • • #

lljli.

iWu^ii

* Midcrisfale verzi-matonii, specimene rare a\e mineralutui eosforlt^ din Minas Gerais, Brazilia. EosforituI este foarte apreciat de colectionari, inttucat este extra m de rar.

* . •• Pirita apare in majoritatea cDfectiilot, pentru ta este un mineral foarte raspandit. Acest frumos exemplar provine din rninalraversella, Tonno, Italia.

• • • Trei t ipuri de cuart, dintr-o colectie monograficci.

prinse de o baza numita matrice 51 pastrate in cutii transparente.

Deji unui colectionar ii va veni greu sa renunte la exponatele de dimensiuni mari, este mult mai practic ca intr-o colectie sa existe e^antioane mici cu grupuri de cristale, decat un e^antion mare, pe a carui suprafa^a cristaleie sa fie impra^tiate haotic. In prima variants, un e^antion poate fi pastrat, iar celeialte folosite pentru schimburi intre colectionari.

Cand tea l hotarat in privinta dimensiunii potrivite pentru e:;antioanele tale, trebuie sa te gande^ti serios la gama de minerale vizaia. Minerale locale sau din Jari siraine? De un singur fel sau de mai multe?

O colectie specializata va stSrni interesul cunoscatorilor, dar, in acela^i timp, o coiec;ie variata va oferi mari delicii amatorilor.

Tipuri decolectii Daca te-ai hotarat sa colec|ionezi e^antioane cat mai diferite din acela^i mineral, le pofi aranja pe grupe, familii sau serii - prin clasificare.

Daca vrei sa aduni mai multe tipuri de minerale dintr-o anumita zona - din judetul tau, de exempiu - , poti aranja mostrele in functie de locul unde le-ai gasit. Vei obtine o colectie topografiea. Daca, din contra, preferi sa-ti restrangi colectia la un anumit mineral sau la o grupa de minerale - de exempiu, la silicati - , vei avea o colectie monografica.

O alta optiune este colectia litologica, in care mineralele sunt alese pe baza anumitor caracteristici fizice. Poji, de pilda, sa colectionezi minerale cu o anumita forma, culoare, compozi^ie sau textura.

O alta posibilitate este sa alcatuie^ti o colectie de minerale „utile" - de exempiu, cele din care se extrag metale, cele utilizate in industria ceramica, cele utilizate in domeniul electronicii sau cele folosite in artele plastice, la fabricarea pigmentilor pentru vopsele.

intr-o nota complet diferita, poti alege sa creezi o colectie de minerale de „interes ocult". Aceasta ar putea include, de exempiu, minerale care au fost folosite in magie, alchimie, astrologie sau ca leacuri, in Antichitate.

Nu uita de matertalele sintetice i de alte produse artificiale, deoarece ji acestea pot alcatui colectii fascinante!

POVESTEA PAMANTUmi™_^^3

3

Geologja este ^tiinfa care

studiaza PamantuI - originea,

alcatuirea j i evoiu^ia lui In timp.

Ea este impartita in mai multe

ramuri | j se bazeaza pe discipline

inrudite, precum chimia, fizica,

astronomia f i biologJa.

Materia de studiu a geologiei este reprezentata de minerale, r o d ^i fosiie. Un mineral este un element sau un compus alcaluii din doua sau

mai multe elemente, cu un set de proprietati specitlce ^i, de obicei, cu o forma regulata a cristalelor. Mineralele sunt substanSele de baza din care sunt formate rocile. Mineralogia studiaza proprieta^ile mmeralelor. Multe dintre aceslea au o importan(a semnificativfl in industrie, iar cateva sunt considerate pietre (semijprefioase. Structura atomica a mineralelor poate fi identificala cu ajutoml microscopului electronic de baleiaj.

MINERALE ^IROCI Petrologia este ramura geologiei care se ocupa de studiul rocilor, inciuzand formarea ^i compozitia aceslora. Exista trei mari tipuri de roci: Rocile magmatice se formeaza prin racirea si int^rirea materiel topite din mantaua superioara a Pamantului, numita magma. Masele importante de magma, care se

A Strate cutate la Stair Hole, pe coasta Dorsetului, Marea Britanie, Aceste rod din Jurasic au fost inij iai orizontale, dar s-au cuiat prin mijcatea continenteior, in Cenozoic.

4 Material de roca depus pe un ghefar, la inal;imea de 3 000 de metri, in Parcul National Gran Paradiso, d in nordul Italiei.

ridica pana la o distanja de cafiva kilometri de supratafa Pamantului, se racesc i se inlaresc pana devin roci -proces care dureaza milioane de ani. Rocile care se racesc incet, precum granitul, sienitul ^i gabbroiJ, contin cristale mari. Atunci c^nd materia topite iese la suprafa^a Pamantului, ea se nume^te lava. Eruptiile vulcanice pot fi explozii liolente sau revarsari lente de materie topita, in funcjie de densitalea lavei §1 de ckt gaz contine aceasla. Rocile vulcanice, precum bazaltul sau riolitul, se racesc repede, intrucat con(in cristale de foarte mici dimensiuni. Printre mineralele comune din rocile magmatice se numara feldspatul, cuartul, mica, hornblenda, augitul ^i olivina. Rocile sedimentare se formeaza la suprafa^a Pamantului, adesea din nisip, noroi ?i aluviuni purtate de apele curgatoare. Ele sunt alcatuite din materie „reciclata" - roci deja formate, alterate de factori meteorologici ?i de eroziune. Principala caracteristica a rociior sedimentare este structura lor stratificata. Fiecare strat reprezinta suprafata PamSntului intr-un anumit moment al istoriei

lui. Rocile sedimentare sunt cele in care apar fosiiele. De exemplu, anumite tipuri de calcar se compun in intregime din resturile unor organisme marine, precum crinoidele i cor alii. Rocile metamorfice sunt cele care au suferit modificari de structura cauzate de caldura, de presiune sau de o combinatie intre cei doi factori. Spre exemplu, atunci cand este incalzit de lava care curge, pietri^ul se transforma in metacuartit, iar calcarul in marmura. Unele dintre cele mai vechi roci din scoarta terestra sunt gneissul i ?istul metamorfic. Aceste roci au aparut in urma caldurii excesive ?i a presiunii foarte ridicate exercitate in adancul scoartei terestre.

Structura Pamantului Geofizica este ramura geologiei care se ocupa de magnetism, radioactivitate §i alte proprietati fizice ale Pamantului - geofizicienii studiaza, printre altele, undele de 50c produse de cutremure. Acest subdomeniu al geologiei a condus la identificarea mantalei i a nucleului Pamantului (vezi caseta de mai jos), prin studierea modului in care se propaga undele de ^oc provocate de seisme.

Scoarta terestra se mi^ca permanent [vezi caseta alaturata), iar rocOe se pot fractura sau cuta. Geologia structurala studiaza modul in care se intampla acest lucru i etectele sale. Faliile sunt crapaturi in scoarta terestra,

soldate cu depiasarea rocilor. Un strat de pe o parte a faliei poate ajunge cu cSteva zeci de metri mai jos decat acela^i strat de pe cealalta parte. Cutremurele apar atunci cSnd se produc mijcari pe faliile adSnci, crustaie. Rocile se pot cuta atunci cand masele de roca se mi^ca unele catre altele, iar materia prinsa intre ele se coraprima. Rocile cutate se pot curba in sus, formand un anticlinal, sau in jos, intr-un sinclinal,

['. TRORTA DERIVEICONTINENTALE In 1915, omul d e ^ t i i n ! ! german Alfred Lothar Wegener 11880-

1930] a publkat o carte intltutaia Originea continentehr fi a

oceanelor, Teoria sa - revolu^ionara pe atunci, astaii general

acceptata - afirma faptui ca cele 7 continente ale Pamantului

[Europa, Asia, Africa, America de Nord ^i de Sud, Australia ; i

Antarctica) au fost Ctindva unite Intr-o mare masa de uscat,

careia i s-a dat numele de Gondwana. Pe parcursul multor

milioane de ani, aceasta mare intindere de uscat s-a f isurat

provocSr^d o intense activitate vulcanic^. Cominentele au

inceput sa seindepartezelent j i astfel a apSrut harta lumii, a^a

cum o cunoajtem astazi. Studii geologice fScute pe roci din

Brazilia ; i sudul Africii arata faptui ca separarea acestor marl

mase de uscat a inceput cu aproximativ 11Q milioane de ani in

urmS. De atunci. Oceanul Atlantic }i-a largit bazinul

neintrerupt, stimuland activitatea unui lan^ de mun^i vulcanlcl

subrrarini, ce provoaca erup^ii In

zona Riftului Atlantic.

M A Continentele Pamantului-acum 550 de milioane deani (deasupra) ^i astSzi (stSnga).

TRUCTURA INTERNA A PAMANTULUI PamantuI este alcatuit din trei straturi principale.

Stratul exterior este scoarta, pe care se afia

continentele f i oceanele. Scoarta terestra

cupr indeun strat superior deg ran i t f i

unul inferior de baza It, Grosimea ei

este mai mare sub continente f I

considerabil mai micS sub bazinele

oceanice. Urmcitorul strat, care

incepede lacca, 10l(m sub

oceane ^i de la cca. 60 km sub

continente, este mantaua

Pamantului. Aceasta este

akatui ta din silicafj de fier ; i

magneziu. Se considera ca nucleul

extern al Pamantului (care incepe la

2 900 km adancime) este format din

fier ; i nichel topite. Unele teorii

;ti intiftce sus^in ca nucleul Intern

al Pamantului este solid.

, 1 ^

Scoarja: formats din scoaru continenralS 51 scoarja oceanicS,

mai subti'^

Mantaua superlaarS: un strat semifiuid, de consistenta

plasticului, care iese la supiafala atunci cSnd se

distan^eaja pIScile oceanice

Mantaua inferioara: Clidura emisJ de nudeu

najte curenti de convectie

Nucleul extern: se considera ca este com pus

din fier j i nichel topite

Nucleul intern: presiunea transforms iichidele

in soiide, iartemperaturile sunt foarte ridicate, puland

atingee.QOQ'C

• ^ .

Taierea pietrelor (semi)pretioase

Ridicata aproape la rang de arta, taierea pietrelor

(semi)pre^loase este o operatiune delkata ^i

migaloasa, intreprinsa de artizani pricepu^l,

numiti ^lefuitori de giuvaeruri. Scopul ei este

scoaterea la iveala a straiucirii, frumusetii f i cuiorii

naturale a pietrelor.

Cand esle un mineral destul de valoros pentru a fi considerat piatra (semi)pretioasa? Denumirea de piatra (semi)pretioasa descrie acele minerale care

poi ti foiosite la confectionarea bijuteriilor sau in alte icopuri decorative. Uneie pletre pretioase i i dezvaluie trumusetea doar dupa ce au fost taiate, fajetate i jletuite de mae:;tri artizani.

O piaira (semi)pretioasa in stare naturala, inainte de a ti prelucrata, este numita in mod curent piatra bruta. Un necunoscator va acorda rareori atenfie acestor gramezi de roci sau de pietricele, intrucat fragmenlele neprelucrate nu sunt deosebit de atragatoare pentru colectionarii amatori.

Ca oricare alt me^te^ug, taierea pietrelor {semi)pretioase implica folosirea unor instrumente speciaie, care ii inlesnesc arlizanului obtinerea unor efecte spectaculoase, chiar §i in cazui e^antioaneior care arata eel mai putin promi^ator.

Fatetare $i tatere in cabo^on Pentru taietura tatetata [vezi „Descopera 11"). materialul brut este examinat cu atende, in scopul de a identifica forma ^i dimensiunile cele mai potri\'ite pietrei finale. Este apoi taiat respectand proportiiie necesare. cu ajutorul unui disc cu lama de diamant, avand sistemul de racire pe baza de apa. Apoi, artizanul incepe sa traseze conturul preliminar al formei dorite.

Umiatoarea etapa implica folosirea unui goniometru -un instrujiient care masoara unghiiu-ile formate intre fateteie unui cristal. Piatra (semi)pretioasa taiata i nejletuita este a^ezata pe un disc metalic care se rotejte (vezi fotografia alaturata). Treptat, cu ajutorul abrazi\'ilor potrivili, ea este jlefuita pana cand se o b ^ e tbrma propusa.

In general, mai intai se prelucreaza Jajetele pavilionului. Ele sunt urmate de coroana 51, la final, de blat (vezi ..Descopera 11"),

Insumate. toate aceste opera^uni nu-j rapesc unui ^lefuitor priceput mai mult de 20 de minute, nici macar atunci cand respectiva piatra - diamantul - ocupa primul loc in ierarhia duritaSii.

OX

5" n

• D

2. o

n o*

A Taierea piptreloi pretioase cere mult studiu preliminar ; i folosirea instrumentelor potrivite.

T Unui dintre aceste instrumente este discul rotativ, i lustrat in fotografia de mai jos - in care se observa ; i reproducerea mSritS a unei pietre taiate in stil briliant.

u V U^^COPBHA

m o 0)

0) f/1

Of

a.

I -

_ , A A ^ A K ^ Difente etape ale t^leri l pre^iosului diamant.

Camee ;i gravuri Cea mai simpia tehnica de ^leliaire se poate pune in practica folosind un cilindru metaiic, inchis, care se invarte plin de apa i abrazivi - inauntru, pietrele brute sunt frecate una de alta, pana cand devin rotunde ?i straluciloare, ca i cand ar fi pielricele de rau sau de mare.

Pietrele astfel ^lefuite ^i rotunjite sunt adesea perforate, pentni a se confectiona ^iraguri de margele.

Gravarea este o parte importanta a procesului de preiucrare a pietrelor (senii)pretioase. Aceasta arta dateaza de ia inceputurile civilizatiei.

O camee este o piatra cu doua sau mai multe straturi divers colorate, sculptata i n relief cu motive decorative i folosita ca podoaba. Este gravatS in a^a fel, incat fundalul are o culoare diferita fata de modelul care iese in relief-pentru a objine acest efect. este necesara gravarea In inlaturarea unei cantita|i de material. In secolek trecute,

4 A Munca de gravarea unui diamant estefoarte solicitanta ^i cere m j i t a pricepete. Piatra taiata ^i finisata este verificata cu ajutorul instrumentuiui de masutare a praportti lor (sus), folosit pentru a completa examinatea preiiminara, facuta cu lupa (stanga).

caineele erau tblosite ca sigilii oflciale. Agatul este un materia! frecvent ales de giuvaergii pentru a crea camee de calitate gema.

Alte tipuri de taieturi Taietura in slii cabo^on confera parfii superioare a pietrei o curbura in forma de dom. Forma generala a pietrei este fie circulara, tie ovala (eliptica). Cabo^onul se folose^te in cazul muitor pietre pre^ioase, ca rubinul ?i satirul stelat, opalul ^i turcoaza.

Taietura in forma de trandafir are o baza plata, cu 24 de fatete triunghi ulare, Se termiiia cu un varf ascutit ^i se fblose^te in principal in cazul diamanteior de mici dimensiuni.

Taiatura in stil briliant are, de obicei, 58 de fatete: 33 se afla deasupra marginii (rondistei) iji 25 dedesubtul ei. Partea de deasupra marginii diamantului este coroana, iar partea de sub margine, pavilionul. Anumite propor^ii specifice trebuie past rate pentru orice piatra pre^ioasa taiata in stilul briliant, dar mai ales in cazul diamantului. Unghiul dintre iatetele coroanei i margine trebuie sa aiba intre 35 i 37 de grade, iar unghiul dintre coroana i pavilion trebuie sa masoare 40 de grade. Vaiiante ale briliantului, cu conturul modificat, sunt taietura de tip marchiz ji taietura pendeloque,

Taietura model zircon este asemanatoare briliantului, insii are in plus un set de fatete pe pavilion, Acestea se intind de la fateta plata dejos (colet),panalajumatatea fatetelor din spate.

O brioleta este un diamant in forma de para, cu intreaga suprafata taiata in fatete triunghiulare sau dreptunghiulare.

La taietura tip s ma raid (ca ?i la cea inrudita, in trepte), piatra pretioasa este modelata dupa conturul unui patrat, oblong sau bagheta (dreptunghiulara), avand o serje de fafete dreptunghiidare aranjate paralel cu margiiiea.

Taietura in foarfeca sau in cruce este asemanatoare taieturii tip smarald - difera doar fatetele laterale, care sunt compuse din patru sau mai multe fatete triunghiulare. Variantele ei iuclud taieturile tip zmeu, lozengci, triunghi

i obuz, O cun/ette este o camee gravata in a^a lei, incat

fundalul ramane scobit, iar marginea pietrei prezinta un relief de aceea^i inal^ime ca relieful din centrul ei.

Intalia este opusul cameei. In locul reliefului gravat pe supra&ta pietrei, modelul este gravat in negativ, in interiorul ei.