Comorile Pamantului

7/24/2019 Comorile Pamantului

1/21

Mineralogia si chimia Pamantului

0

Universitatea Al. I. Cuza Iasi

Facultatea de Geografie si

Geologie

Geografia turismului


2/21

Coordonator: Conf. Dr. Delia Androne Moraru Daniel

GT12

Iasi, mai 2015

Cuprins

Introducere2

Capitolul 1. Minerale si roci..

1.1.Ametistul..5

1.2.!irita."

1..Cuartul ro#$

1.%.Cristalul de stanca.&

1.5.A'atul(

1.".Galena10

1.$.)uc*situl.11

1.&.Apatitul...12

1.(.+alitul.1

1.10.Ara'onitul..........1%

Capitolul 2. !estera !ostona.15

-ilio'rafie1(

1


3/21

Cap. ! Minerale si roci

Mineralele au a/ut un loc important n e/oluia omului i n e3tinderea ci/ili#aiilor. 4amenii din

epoca de piatr foloseau unelte primiti/e din cremene. Cu apro3imati/ 10.000 de ani n urm, ei

au deprins te*nica e3traciei cuprului din minereurile sale naturale, i au in/entat ron#ul, un

alia de cupru i staniu, care a marcat nceputul epocii de ron#.

De la nceputul epocii de fier, cu .00 de ani n urm, oamenii au 'sit tot mai multe

metode de folosire a materialelor 'site n scoara terestr, i industria modern continu s

depind de e3ploatarea o'iilor minerale ale pm6ntului. 7ste important s tim ce sunt ele,

cum s8au format i cum s le deoseim atunci c6nd cutm #cminte noi.

4amenii de tiin au identificat circa .000 de minerale, dintre care doar 100 sunt

frec/ente. Mineralele sunt definite ca sustane anor'anice 9lipsite de /ia. 7le de oicei sunt n

stare solid, cu e3cepia ar'intului /iu, care este mercurul n starea sa natural i este lic*id.

Dou elemente, o3i'enul i siliciul, repre#int $%; din masa scoarei terestre. Alte ase

elemente 9aluminiul, fierul, calciul, sodiul, potasiul i ma'ne#iul repre#int alte 2%,2$;.


4/21

Datorit faptului c e3ist at6t de multe minerale n stare natural, mineralo'ii au treuit

s staileasc o aordare sistematic a identificrii, a#at pe diferenele dintre proprietile

fi#ice i c*imice ale fiecrui mineral. !roprietile studiate pot fi simple, precum culoarea i

duritatea, p6n la proprieti aflate prin anali#e complicate cu sustane c*imice.

>nele minerale, cum ar fi a#uritul 9alastru i malac*itul 9/erde pot fi identificate pe

a#a culorii. Ins culoarea poate adesea s introduc n eroare, deoarece multe minerale pot s

apar n culori foarte /ariate. Aceste /ariaii pot fi datorate impuritilor, cldurii, luminii,

iradiaiei i u#urii.

!rin #'6r6ierea unui mineral se produce o pulere. >neori culoarea acestei puleri difer de cea a

mineralului. De e3emplu, pulerea mineralului ne'ru *ematite este rou, pe c6nd pulerea

ma'ne#iului, care este asemntor cu *ematitul, este nea'r.

Duritatea este o alt metod de difereniere a mineralelor. Mineralele sunt ordonate pe

scara Mo*s 9numit dup un mineralo' austriac de la 1 la 10. Talcul, un mineral moale, este pe

po#iia 1 pe aceast scar, n timp ce diamantul, cea mai dur sustan natural, ocup po#iia

10.

4 alt proprietate a mineralelor folosit pentru identificare este cli/aul, felul n care

mineralul se desface n fee plane la lo/ire. De asemenea putem afla informaii despre un mineral

uit6ndu8ne prin el la lumin. Mineralele transparente las s treac lumina prin ele n aa msur

nct putem /edea prin ele. Mineralele translucide las s teac puin lumin, dar nu putem/edea prin ele. Mineralele opace nu las s treac lumina prin ele n sc*im o asor sau o

reflect. Aceste proprieti sunt utili#ate n diferenierea lor.


5/21

Alte minerale sunt fluorescente 9emit lumin sau i sc*im culoarea c6nd sunt e3puse la

radiaii ultra/iolete sau ra#e ?. >nele se ncarc electric c6nd sunt ncl#ite sau supuse la

presiune.

Anumite minerale se identific prin teste de laorator. De e3emplu, unele se di#ol/ n

aci#i fierini dar nu i n aci#i reci, pe c6nd altele se di#ol/ n aci#i concentrai, dar nu i n

aci#i diluai.

In epoca de piatr oamenii foloseau aurul pentru confecionarea iuteriilor, n timp ce n

epoca de ron# se folosea ar'intul. In #iua de a#i, iutierii folosesc o 'am lar' de minerale.

!ietrele preioase cele mai /aloroase sunt diamantele 9cele mai preuite fiind cele incolore,

mpreun cu smaraldul, ruinul i safirul, care sunt sunt preuite pentru culorile lor. Aceste pietre

sunt at6t de /aloroase nc6t 'reutatea lor n carate, un carat c6ntrind doar 200 de mili'rame.

Minerale

4


6/21

Scara lui Mohs

Ametistul

Cuartul este suficient de dur incat sa fie folosit si industrial, ca ara#i/.!e lan'a /aloarea

lor comerciala ca podoae, ametistele sunt purtate de episcopii si cardinalii crestini din #ilele

noastre, ca amintiri a patimilor lui +ristos si ca simol al pacii.

Ametistul este o nestemata pretuita

din Antic*itate. 73ista do/e#i ca era utili#ata pentru confectionarea iuteriilor si a si'iliilor din

7'ipt si Asia Mica, inca din urul anului 000 i.+r.

5

Fig.1-Ametist (minerals.ro)


7/21

Culoarea naturala a ametistului este adesea neuniforma, iar piatra poate fi incal#ita pentru

ca nuanta de /iolet sa fie dispersata omo'en, insa, daca piatra e incal#ita prea mult timp, culoarea

ametistului se poate sc*ima in 'alen, maro sau /erde.Ametistul repre#inta o /arietate de cuart.

Cele mai /aloroase esantioane pro/in din -ra#ilia, Muntii >ral din @usia, Insulele =ri


8/21


9/21

In ciuda denumirii sale, cuartul ro# poate aparea intr8

o 'ama lar'a de nuante, de la ro#8liliac*iu pana la culoarea

piersicii. Coloritul atra'ator se datorea#a urmelor de titan

sau de man'an pre#ente in structura cristalina a

mineralului. Aceasta /arietate este considerata prea

/aloroasa pentru a fi intreuintata in scopurile industriale

oisnuite in ca#ul cuartului.

Cristalele de cuart ro# sunt destul de rare. De oicei, ele sunt opace sau translucide si pot fi

foarte ine pusa in /aloare prin taietura in forma rotunda. Apare de oicei su forma de

esantioane amorfe, care sunt ulterior modelate de mesteri taiate in forma de dom, numita

caosan, sau transformate in mar'ele, care sunt apoi folosite la confectionarea colierelor.

Caracteristici Cuartul ro# face parte din clasa minerala a o3i#ilor. 7ste un o3id de

siliciu, care isi datorea#a culoarea specifica impuritatilor de titan sau de man'an continute in

structura cristalina. Daca nu ar e3ista aceste impuritati, cuartul ar fi un cristal perfect incolor.

In 'eneral, cuartul ro# este opac sau semiopac, amele efecte fiind cau#ate de pre#enta

fisurilor in interiorul cristalului. !rin urmare, cuartul ro# complet transparent este e3trem de rar.

#rigini In #ilele noastre, cuartul ro# de cea mai una calitate pro/ine din Minas Gerais

9-ra#ilia, Mada'ascar, Africa de =ud, Maine si alte re'iuni din =>A.

Cuartul roz

Clasa: o3i#i

=istem de cristali#are: tri'onal

)ormula c*imica: =i42

Duritate: $

Densitate: 2,"5

Cli/a: asent

=partura: concoidala sau nere'ulata

Culoare: trandafiriu, ro#

>rma: ala


10/21

Cristalul de stanca este /arietatea incolora, transparenta a cuartului, unul dintre mineralele

cele mai frec/ente din scoarta terestra. =e consituie in forme cristaline frumoase.

Cristalul de stanca este intotdeauna complet incolor. Cele mai frumoase esantioane sunt, de

re'ula, e3puse, in timp ce altele pot fi slefuite sau taiate pentru confectionarea de mar'ele si alte

tipuri de ornamente. Cristalul de stanca este lar' folosit la faricarea lampilor, a lentilelor si

ceasurilor, si este si materialul din care sunt confectionate 'lourile de cristal ale pre#icatorilor.

Cristalul de stanca nu are o /aloare deoseita ca piatra pretioasa, desi a fost folosit ca

inlocuitor pentru diamant, insa ii lipseste focul atat de apreciat la diamante si este mult mai

moale.

Caracteristici )ace parte din clasa minerala a o3i#ilor. Din punct de /edere c*imic, este

compus dintr8un atom de siliciu si doi atomi de o3i'en.

Cristalele acestui mineral fac parte din sistemul tri'onal de simetrie si se 'asesc frec/ent

su forma de prisme incolore pseudo*e3a'onale, terminate in piramide. Deoarece nu cli/ea#a, la

spar'ere, acestea iau adesea forma unor fra'mente asemanatoare unor mici ciouri de sticla.

#rigini Cristalul de stanca se 'aseste, alaturi de alte forme de cuart, in multe conte3te

'eolo'ice. Hacaminte e3ceptionale se afla in @io Grande do Eorte 9-ra#ilia, iar esantioane

frumoase au fost descoperite in Alpi, mai ales in )ranta si in pasul =t Gott*ard 97l/etia.

Cristalul de stanca

Clasa: o3i#i



Duritate: $

Densitate: 2,"5

Cli/a: nu pre#inta

=partura: concoidala spre nere'ulata

Culoare: incolor

>rma: ala


11/21

Agatul

A'atul este o nestemata lar' folosita, pretuita pentru

en#ile sale concentrice caracteristice.Culoarea a'atului

este foarte /ariaila, fiind determinata de impuritati. Cel

mai adesea, este al laptos sau 'ri, dar poate a/ea si nuante

de ne'ru, run, /erde sau rosu, precum si cominatii ale

acestor culori.

A'atul este o 'orma de calcedonie. Calcedonia insasi

este o /arietate foarte compacta de cuart, ce se formea#a in cristale de marimea microscopica.

A'atul se distin'e prin dun'ile sale colorate caracteristice, cau#ate de diferitele impuritati din

structura mineralului.Caracteristici A'atul este compus din silice si face parte din clasa minerala a o3i#ilor.

Asemenea cuartului, fiind una dintre numeroasele /arietati ale acestuia, a'atul este un o3id de

siliciu. 7ste un mineral relati/ dur, fiind o /arietate de cuart, si se situea#a pe po#itia $ pe scara

Mo*s. Asadar, nu poate fi #'ariat cu o lama de cutit din otel. Deoarece a'atul este poros,

asoare cu usurinta culoarea artificiala.

#rigini =urse de a'at au fost descoperite in C*ina, 7'ipt, Alpii italieni, Mada'ascar si

Me3ic. Cel mai un a'at8musc*i 9moss8a'at pro/ine din re'iunea +industan din India.

Agatul

Clasa: o3i#i



Duritate: $

Densitate: 2,"5

Cli/a: nu pre#inta

=partura: concoidala

Culoare: diferite culori in #one concentrice

>rma: ala


12/21

Galena

Galena este principala sursa industriala a elementului

metalic plum. 7ste un mineral des intalnit in filoanele

minerale *idrotermale. !rintre celelalte minerale alaturi de

care poate fi 'asita, se numara sfaleritul, fluorina, cuartul,

calcitul si pirita. Aceste minerale se formea#a prin

cristali#are, din lic*ide fierinti care urca in scoarta terestra

prin faliile sau crapaturile stratelor de roci. Galena este o

sulfura de plum fiecare molecula a acestui mineral contine

un atom de plumn si unul de sulf.

Galena este un mineral 'ri8ar'intiu, atunci cand este proaspat spart, dar poate fi siplumuriu8tern, mai ales daca a fost e3pus la aer mai mult timp.

Caracteristici" Galena este unul dintre cei peste 00 de memri ai 'rupei minerale a

sulfurilor. )iecare molecula de 'alena contine un atom de plum cominat cu un atom de sulf.

Cristalele de 'alena apartin sistemului de simetrie cuic si apar, de oicei, fie in forma de

cuuri, fie su forma de corpuri cu opt fete. Depunerile necristali#ate apar ca mase amorfe,

forme 'ranulare de mici dimensiuni sau fire lun'i, sutiri.

#rigini : >nele dintre cele mai importante surse de 'alena se 'asesc in -roen +ill, EeJ

=out* Kales 9Australia Andreaser', )reier' si Muntii +ar# Alpii


13/21

Fuchsitul)uc*situl este un mineral relati/ rar, care pre#inta un

interes deoseit pentru colectionari. 7ste o /arietate de mica

9musco/it.

)uc*situl este /arietatea de /erde a musco/itului, la

randul lui cea mai frec/enta specie minerala de mica.

Coloritul sau caracteristic se datorea#a pre#entei

impuritatilor de o3id de crom: unele esantioane pot contine

Cr24 in proportie de 5; din 'reutate.

)uc*situl contine o concentratie mai ridicata de o3id de crom decat orice alt memru al

'rupului micelor. Maripositul, un mineral micaceu ote#at dupa localitatea Mariposa dinCalifornia, are e3act aceeasi forma ca fuc*situl, dar nu contine niciodata mai mult de un procent

de o3id de crom.

Caracteristici " )uc*situl face parte din clasa minerala a silicatilor. )iecare molecula a lui

contine elemente metalice potasiu, aluminiu si crom, impreuna cu nemetalele siliciu, o3i'en si

*idro'en. Cristalele sunt conforme cu sistemul de simetrie monoclinic, in care nicio perec*e de

fete nu are aceeasi lun'ime, latime sau inaltime.

#rigini" Hacaminte importante se afla in Aosta, -ol#ano, Como, =ondrio si Lerceli 9Italia,

precum si in Muntii >ral 9@usia. In @omania, fuc*situl se 'aseste in -anatul de =ud, in roci

'aroice.

Fuchsit

Clasa: silicati

=istem de cristali#are: monoclinic

)ormula c*imica: 9Al, Cr=i41%94+2

Duritate: 2

Densitate: 2,$$ 2,&&

Cli/a: perfect

=partura: nere'ulata

Culoare: /erde

>rma: ala


14/21

Apatitul

Apatitul are, de oicei, culoarea /erde, dar mai poate fi

alastru8inc*is, maro , 'ri, purpuriu, rosiatic, al, 'alen sau

complet incolor. 7ste lar' raspandit in scoarta terestra si, in

acelasi timp, este principalul component al smaltului dintilor

umani. 4 prolema a apatitului este faptul ca se confunda usor

cu alte minerale si pietre semipretioase, iar de aici pro/ine, de

altfel, si denumirea sa: apatit deri/a din cu/antul 'recesc apate, care inseamna ama'ire.

Apatitul de o calitate inferioara fata de cea 'ema constituie una dintre sursele maore de fosfor.

Caracteristici" In pre#ent, denumirea apatit este data unui 'rup de minerale, care

inculde fluorapatit, clorapatit, *idr3ilapatit. Apatitul face parte din clasa fosfati8arseniati8

/anadati, care contine si minerale 9semi pretioase. 7ste un fosfat de calciu, ce contine si atomi

de clor, fluor, *idro'en si o3i'en.

Cristalele de apatit sunt frec/ente si se 'asesc, de oicei, in forme prismatice si tuulare

9asemanatoare cu lautile de masa.

#rigini" >nele dintre cele mai frumoase esantioane de apatit se 'asesc in 4ntario si

Nueec 9Canada in Duran'o si in Andalu#ia 9=pania.

Apatit

Clasa: fosfati8arseniati8/anadati

=istem de cristali#are: *e3a'onal

)ormula c*imica: Ca59!4%9), Cl, 4+

Duritate: 5

Densitate: ,2

Cli/a: nedefinit

=partura: concoidala spre nere'ulata

Culoare: incolor, /erde, alastru, 'ri, run, rosiatic

>rma: ala


15/21

$alitul

+alitul este uneori cunoscut ca sare 'ema si este folosit

preponderent ca mineral industrial. In 'eneral, este incolor

sau al, dar unele esantioane pot a/ea pete alastre,

portocalii, purpurii, rosii sau 'alene. 7ste cunoscut din cele

mai /ec*i timpuri fiind rafinat de multa /reme si folosit

drept condiment pentru mancare si conser/at. Mai recent a

de/enit o sursa importanta de clor si sodiu.

Denumirea *alitului pro/ine de la cu/antul 'recesc *als care inseamna mare sau sare.

Desi o mare parte din sarea folosita in ucatarie si drept conser/ant alimentar pro/ine din

#acaminte solide de *alit e3ploatate minier, *alitul folosit pentru otinerea clorului si sodiului

mai pro/ine si din apa marii 9saramura.

Caracteristici" +alitul este o *alo'enura, memru al unei clase de minerale compuse

dintr8un element metalic , cominat cu unul dintre *alo'en clor, rom, fluor sau iod.

Cristalele de *alit fac parte din sistemul cuic de simetrie. 7le seamana frec/ent cu niste

cuuri, desi unele esantioane au fete conca/e: acestea sunt cunoscute su numele de cristale

+opper 9palnie. Atunci cand nu este lar' cristali#at, *alitul poate fi 'asit in forme fin cristaline

9*aitus masi/ sau in mici 'ranule.

#rigini" Hacaminte e3ploataile de *alit se 'asesc in numeroase locuri pe 'lo. !rinter

cele mai importante, sunt cele din re'iunile: =#al#ur', 4ntario, Da3 9)ranta, =tassfurt

9Germania, !una 9India, A'ri'ento 9Italia, =ieria.

$alit

Clasa: *alo'enuri

=istem de cristali#are: cuic

)ormula c*imica: EaCl

Duritate: 2

Densitate: 2,1"

Cli/a: perfect

=partura: concoidala

Culoare: incolor, al, 'alen, rosu, alastru

>rma: ala


16/21

Aragonitul

Desi ara'onitul are aceeasi formula c*imica precum

calcitul si /ateritul, intre cele trei minerale e3ista o serie de

diferente importante. Ara'onitul poate fi 'ri, al, 'alui sau

complet incolor. A fost confirmat ca mineral distinct in 1$($ si

numit dupa localitatea Molina de Ara'on, din =pania, unde a fost

descoperit.

Desi ara'onitul este mai putin raspandit decat ruda lui

apropiata, mineralul calcit, el a fost primul care a atras atentia mineralo'ilor. Calcitul a fost

descoperit in 1&". 7ste de asemenea inrudit cu /ateritul, un mineral e3trem de rar, care a fost

clasificat ca specie mineralo'ica distincta aia in anul 1(11.

Caracteristici" Memru al clasei minerale a caronatilor, ara'onitul este un caronat de

calciu. Cristalele de ara'onit se incadrea#a in sistemul de simetrie ortoromic, in care trei a3e

sunt ine'ale, dar toate se intalnesc in un'*iuri drepte. In e3terior, cristalele pre#ina adesea sase

fete 9sunt pseudo*e3a'onale, a/and tendinta de in'emanare sau maclare. =u lumina

ultra/ioleta, unele cristale de ara'onit pre#inta o fluorescenta /er#uie, alastru desc*is, ro# sau

'alena.

#rigini" Ara'onitul de cea mai una calitate se 'aseste in urmatoarele re'iuni: Carintia

9Austria, Cumria 9An'lia, Grosseto 9Italia, Mi'ranilla si Molina de Ara'on 9=pania.

Aragonit

Clasa: caronati

=istem de cristali#are: ortoromic

)ormula c*imica : CaCo

Duritate: O 8 %

Densitate: 2,(% 2,(5

Cli/a: distinct

=partura: suconcoidala

Culoare: 'ri, al, 'alui, /erde, maro, roscat >rma: ala


17/21

Cap.% ! Pestera Posto&na

!estera !ostona este cea mai lun'a

pestera carstica cunoscuta din =lo/enia, o

ade/arata iuterie a re'iunii carstice situataintre !ostona si Trieste si caracteri#ata prin

carene, doline, pesteri si prapstii, parauri

care dispar si lacuri intermitente. >nele din

aceste fenomene, care au luat nastere in urma

actiunii apei asupra calcarului soluil, au fost

indentificate si descrise pentru prima data

c*iar in =lo/enia. Din lun'imea de 20 m 'alerii descoperite pana acum, doar 5,2 m se

/i#itea#a, restul sunt straatute de parauri sau inundate permanent.

4 /i#ita in !estera !ostona durea#a doua ore si umatate, dupa o calatorie de doi ilometrii

cu trenul, mocanita pesterii, /i#itatorii isi continua /i#ita pe os pe o distanta de aproape un

ilometru, in cea mai frumoasa parte a pesterii, care includeMuntele Mare 9 cunoscut si su

numele de Cal/arul, !esterile )rumoase si =ala de Concerte. Apoi, /i#itatorii se urca din nou in

trenulet la statia de lana'a =ala de Concerte si se intorc la intrare. Trenul trece mai intai prin

'aleriile Lec*ii !esteri. Aceasta parte a comple3ului de pesteri a fost descoperita in 1&1& de un

localnic pe nume


18/21

!estera !ostona s8a format in calcarul aparut in apa marii acum $0 milioane de ani, in

Cretacic. In timpul perioadei Tertiare, marea s8a retras si pe uscat au inceput procesele carstice.

In epoca !liocena, acum apro3imati/ milioane de ani, raurile de suprafata au inceput sa dispara

in calcar si sa cur'a prin suteran inspre nord si catre Marea !anonica, din care asta#i nu a mai

ramas decat Marea Eea'ra. !araurile

suterane au format 'aleriile pe trei ni/eluri.

Cele mai /ec*i 'alerii sunt cele uscate de la

ni/elul superior. Acestea s8au surpat in mai

multe locuri si sunt 'reu accesiile, cele mai

recente sunt 'aleriile inundate, aflate la

adancimea de 15820 m, care sunt modelate in

#ilele noastre prin actiunea raului suteran

!i/a. Acest rau poate fi /a#ut afara, lan'a intrare, unde cooara in pestera si apoi in !estera

Insula, !estera Eea'ra si !estera !i/a.

Ei/elul cel mai e3tins al !esterii !ostona, cel din miloc, a fost sapat de predecesorul

raului !i/a la inceputul 7pocii Glaciare, acum 1,5 milioane de ani. !estera !ostona este

renumita pentru e3traordinara /arietate de speleoteme 9 formatiuni de pestera cum ar fi

stalactitele, stala'mitele, perlele de ca/erna, etc intr8o mare 'ama de culori si forme. Culoarea

rosiatica pro/ine de la ar'ila carstica o'ata in o3i#i de fier. Euantele de ne'ru si 'ri, /in de lao3i#ii de man'an. In afara de forma si si culoare, speleotemele se diferentia#a dupa /arsta.

=peleotemele cele mai /ec*i din !estera !ostona au inceput sa se forme#e acum mai ine de

500.000 de ani. Cele mai

multe speleoteme a caror

/arsta este cunoscuta au

mai putin de 50.000 de

ani. Temperatura in

pestera este destul de

constanta, respecti/ 10 P C

pe toata durata anului.

Muntele Mare

9 Cal/arul repre#inta

17


19/21

punctul cel mai inalt de pe traseu prin pestera cu %0 de metri mai inalt fata de intrarea in

pestera. Muntele s8a format in urma prausirii unor locuri desprinse din ta/anul a ceea ce era

odata o sala la intersectia 'aleriilor suterane. Aici ta/anul are o 'rosime de 50 de metri si

datorita oltii naturale este e3trem de solid.

!artea din !estera !ostona cunoscuta si su numele de !esterile )rumoase este o ade/arata

iuterie a acestei lumi suterane. Aceste 'alerii cu putin mai lun'i de 500 metri au fost

descoperite in 1&(1, dar nu au fost desc*ise accesului turistilor pana in 1(2". 7le contin o serie

de incaperi frumoase cum ar fi: =ala Ala, =ala @osie si =ala Tuurilor, decorate cu stala'mite

ale si respecti/ rosii si cu stalactite minuscule cunoscute su numele de tuulete sau spa'*ete.

Intrarea in !esterile )rumoase se face tra/ersand !odul @usesc, construit de pri#onierii rusi in

timpul !rimului @a#oi Mondial. =ala Tuurilor, isi datorea#a numele, numeroaselor stalactite

minuscule, sutiri ca spa'*etele, de pe ta/an.

Din !esterile )rumoase, drumul /a

conduce de8a lun'ul unui tunel cu lun'imea de

100 m construit de om, catre Galeria @usa.

De aici un al doilea tunel, lun' de

apro3imati/ 500 m face le'atura cu !estera

Eea'ra si !estera !i/a.

!e 2 aprilie 1(%%, parti#anii au /enit prinacest tunel dinspre !estera Eea'ra, si si8au croit

drum spre un depo#it de comustiil de lan'a intrarea principala si i8au dat foc si apoi au re/enit

la suprafata pe acelasi drum, trecand prin Galeria @usa si !estera Eea'ra. De la Galeria @usa se

aun'e la punctul cel mai de os din calatoria prin pestera, la 20 de metri su ni/elul intrarii si la

peste 100 m adancime de la suprafata.

Cea mai frumoasa stalactita din pestera si la a#a Muntelui Mare, este Diamantul, simolul

!esterii !ostona.

=ala de Concerte este cea mai mare sala din !estera !ostona , are o inaltime de

apro3imati/ %0 de metrii si poate adaposti pana la 10.000 de persoane. Aici e3ista un ecou foarte

puternic, care durea#a aproape " secunde.=ala acopera o suprafata de 000 mQ.


20/21

pestele om 9!roteus an'uinus. !estele 8om este or si respira prin ran*ii e3terne. !oate sa

traiasca pana la 100 de ani si traieste numai in ape carstice ale Carstului Dinaric, unde se

*raneste cu microor'anisme.

19


21/21

Bibliografie

1. D. Androne, Mineralogie, Editura Tehnopress, Iasi, 2008

2. Iancu .!. " 200# " $etrologie %eta%orfica, Ed. &edco% 'ibris, Iasi

(. Erhan ).,Iancu .!. " 1**+ " Metale si pietre pretioase, Ed. ni-. Al. i. /ua Iasi.

. /olectia /o%orile $a%antului " DeAgostini

3. 444.%inerals.ro

20
http://www.minerals.ro/http://www.minerals.ro/

Comorile Pamantului

Documents

Transcript of Comorile Pamantului