APARITIE SAPTAMANALA 9,99 LEI/33,90 MDL

. ^ • • , » •

^\

«^^J CY

III m I

l!lj. mim

s i i i 1 1

i l l l l

ISSN i ? i a - m H - i

COMORILE V £k.

0 colectie unica de minerale, rod §i pietre semipretioase

Cuprins

MINERALE

Numarul 3

Pirlta

AnglezituI

AutunituI

* PI

ANG

AU

PIETRE (SEMDPRETIOASE

Topazul

Ranlllfy

TO

DE^CO?=.'s'J\

Taierea %\ fatetarea pietrelor pref ioase 9-10

POVEST

PamantuI: istoria timpurie 3-4

ACTIVITATE PRACTICA

Adunarea $i pastrarea mineraEelor 3-4

^ n - E|antioane furnizate cu acest numdr

flTtNTIEl Acest pr&dift nu esTe deiTinatWivif aiif letreaiive a (opiikir. Nu esle o jufirte Piodus neretoinandai - y copi lot Eub % de liinl (3 am]. Produsdesiinjl educ liei aiju^ut i d (Dpilkircu v r re pe^7 am. A sefolo i

^^ doar in piezenla unei perwane adull?. tiantioande «vor pSiHa in lavip de plastK. Dup 3tingere, ^paiaii-v| pe rrialri cu mulia api. Eviia(i twilaaul oi Qthlt ^ gura PiDdusul [online p# e rnici, care poi 1i ingeraie 5au inhalate. ^i piese astu rte, tare poe provoca accidenlarea. Ddc t^ndoriul e Te inghim, merge i de urgenf r la medK. koateil produsul dh arnbalaj. Peniru i eviia riicul ufocani sau sirangulani, arunca[i an balajul la gunoi, HI kiairile speual amenajaie peniru plastic. Cnili i pastra j irt peimdr nT^ acf ste inforiTLaiii.

Pentru o mai bund deservire, solidtafi fntotdeauna publicafia de la acela^i punct de varizare ;i informati vanzatorul asupra incenfiei

de a cump^ra | i apari^Nle urmdtoare.

Viz i ta t i s i te-ul nostru la adresa:

www.deagostini.ro E-mail : in fo iSdeagost ln i . ro

COMORILE P A M A N T U L U I O COLECTIE UNICA DE MINERALE,

ROCI 51 PIETRE SEMIPRETIOASE

Aparitie saptamanali

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL ADHESi: Vouliagmenis 44-46,166 73 Atena

EDITOR: PetrosKapniitos

MANAGER ECONOMIC: FomFoliou

MANAGER DE REDACTIE 1 PRODUCTIE: Virginia Koutroubas

GROUP PRODua MANAGER: Meropi Papadaki

BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: DimilrisP^sahalidis

SENIOR EDITOR: TanidSbndalaki

JUNIOR EDITOR: Mdr'd Papdimitriou

CODRDONATOR DE PRODUCTIE: Sia KotOKpa

MANAGER D{STRIBUTIE:EviBa:a

CONTROLLER DISTRIBUTIE: Yiannis Vougioutas

SENIOR COORDONATOR LDGISTICA: hmm Lioiitnii

Publicat penlrij prima data in italia, in limba ilaliana, tub fillul

([M-1fflrat(0iVO0D( Mff l fMfS6f iHMf.de (aire DeAgosiiniEditoreSpA.

© 1997 De Agosnni triiioreSpA, Nojara - lialy

e 2007 DeAgostiniUk Lid,

€> 2010 De Agoslini Kellas

Toatc drepiunle reiervaw.

Fotografii: DeA Picture Library, Sdente photQ Library, IRH

ISSH:1?92-]449

ADAPIARE PENTRU LIMBA ROMANA; MEDIA SERVICE ZAWADAS.R.L.

CONSULTANT: Prof Dr. GHEORGHE UDIBASA. M.C. al Atad. Rom.

Conf. Dr. 50f!iN SILVIU UDIBAJA, Universilatea Bucureiii

OTP: MEDIA SERVICE ZAWADAS.R.L

TIPARIRE$ILEGARE:iRiS^RINriNCSA

DIREaOR DE PRODUqiE TIPOGHAFiE: K TIMPELIS

IMPOHTATOR-DISTHIBUITOR; Media Sfrvitf Zawada S.fi.l.

ADRESA:Slt. LoLiii Pasteur, nr. 38, et.1, sea, 5, Bucuie^li, Romania

Country Manager: Mariana Mihal;an

Maiketing Manager: Adina Bojica

Redanor: Gabrlela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache

8IBLI0RAFT rju rata^i bibliorafturile spedale, in care puteti colectiona seria COMORILE P A M A N T U L U I I

Bibliorafturile sunt diiponibile '•a chio^curik de ziare, laprewlde 9,99 LEI/45MDL De Agostini va anun^a datele de publicare a biblioraftufilor in seria de reviste.

Pre^ul pubiicajiei PretuI primulur numar: 4,99 LEI/16,90 MOL Preiul incepand cu al doiiea numar: 9,99 LEI/33,90 MDL

La ftecare 20 de numere din serie, incepand

cu numarul 2 1 , veti primi autocolante cu numele

mineratelor ;i pietrelor semipretioase, Le vefi putea

lipi pe cutiutele speciale in care se pa^treaza acestea,

pentru a avea o colectie reuj i ta.

DreplunfetuluroriluinaTnlorji ale textel&rLeaflaEub copyright. Este iniefzisa reproducerea, siocarea, tranErrfiereJ j utiliisrea cometciali a maieriaJeJor, ub once fcuma, Eara acurduhciTS al editOEuluJ.

Fif care numar e^e insoiit de un mineral sau de o piatr^ stmiprelioa^a. Etliiorul 'i' rereiva drepfulde a schimbaordiTieamineralelor 13 pietrelor miweilQa^e dm [oleciie. F^antioaneierfalepoldiferhdefeleilu^Erale

Pentru orlce infonnatie, i^miirire M j comenzi \ de numere apariite anterior, sunati-ne la tel.:

I i<Dmania:(D21)40 10S8S

/ Moldova: <022| 93 0 7 4 2

ORAR DE EERVICIU Lunl-vlneri. 10:00-18:00 Fe lai^ga pre^ul tevisteior cortiandate. va trebui sa achltaii

lanTbuii >i coniravaloarea Eaxelor po^t^le.

MINERALE

I Pirita T Cristafe de pirita din

pe Insula rgul

De^i este un mineral comun,

pirita - cunoscuta ^i ca „aurul

nebunilor" - are o istorie fascinanta.

• ^ ' Sfaramicioasa j i otravitoare atuncj

cand este incalzita, ea trebuie tratata cu multa

grija, in multiplele sale utilizari.

Numele piriteJ provine din cuvantul grecesc pyr, care iiiseamna „Ioc", Aceasta denumire se refera la felul in care pirita produce scantei, atuiici cand

este lovita de ojel. Vechii greci o foloseau pentru a aprinde focul. In secolul al XVI-lea, cand s-a inventat pratul de pu^ca, pirita a jucat un rol esential in functionarea primelor arme de foe. Totu^i, iiefiind un material suficieni de dur, pirita a fost inlocuita mai tarziu cu cremenek, considerat mai sigur in situatiile extreme, de viata i de moarte. Cu aspectul ei straiucitor, pirita pacale^te de multe ori mineralogii amatori, facandu-i sa creada ca au gasit aur.

Mlneraiul amagitor Astazi se crede ca vechea zicala „Strazile Londrei sunt pavate cu aur" i i are originea in urmele de pirita din pavaj, care stralucesc in lumina soarelui asemenea aurului. In mod similar, particulele „de aur" vizibile in stralucitoarea piatra pre^ioasa lapislazuli sunt, de fapt, tot urme de pirita obijnuita.

Pirita este compusa din elementele Tier i suit. Intrucat pirita contine tier, care poate fi extras prin aplicarea unei tehnici la cald, ea este ulilizata la fabricarea otelului, insa aceasta reprezinta o intrebuintare secundara. Sulful din pirita este un element-cheie in fabricarea acidului sulfuric, care, la randul lui, este folosit la rafinarea petroluiui, precum i la fabricarea ingra^amintelor, a vopselei ji a explozivilor

Pirita poate fi intalnita sub diferite forme, de la noduii masivi, ce se gasesc in carbune, la mici cristale stralucitoare.

3

— n O 3 c 5

Un mineral foaite rasplndit , pirita se

gasefte in multe itiedii geologice

diferite. Unul dintre modurile in care

se fo rmea/ l este legal de fluldele

hidrotarmale <in special apH), bogate

in substance ctiitnice rezullate in

urma activitatii magmaticc. Pe

masura ce fluldele. aflate la mare

adancime in scoarta terestr i , se ridica

; l se riicesc, mineralele (inclus'v pirital

preclpitS, Aceste lichide se infiitreaza

adesea prin crapaturile rocilor

cristaline, precum marmura, } i astfel

' se formeaza filaane de minerale.

4 0 ogllnda din pirita, confec^ionata tn McKic, in vremea civilizatiei toltece Esecolul al XiV-lea d.Hr.).

• l , l , L ! l i n i > r L t l l l l - L

c E o

"(5

c

A Cristale cu opt fete din mina Traversella, Piemonte, Italia.

1 :i|r

• ' • I I *

IV Wifty- .4

i i^Qi^H

S •' y " ^

^^^^jmyj

•Mf 1 UK." i ^ w i ^ i :

A Cristale de pirita cu fete denivelate d in Ambasa Aguas, Spania.

A Cristale cubice din Navajun, Spania.

FI A DE CARACTERIZARE

PIRITA Clasa: sulfuri

Sistem de cristalizare: cubic

Habitus: cuburi, piritoedre, octaedre sau

combinatii ale acestor forme

Formula cbimica: FeS;

Dutitate:6yj

Densitate: S

Clivaj: absent

SpSrtura: cancoidala {in formS de scoica)

spre neregulata

Culoare: galben-alama

Urma: neagra/negru-verzuie

Luciu:metalic

Fluorescent^: absenta

Ea se mai intaine^Ie p sub forme as em an a-toare unui rinichi, unei stalactite sau unui ciorchine de struguri. Suprafetele cristaldor de pirita au adesea un aspect striat.

Pirita este unui dint re mineralele cele mai raspandite, prin urmare poate ti intalnita in cele mai diverse locuri, jar mineraiogii amatori au ?anse mari de a gasi e^antioane, in cercetarile lor

Pirita apare tbarte frecvent in gresie, uiide formeaza cristale cu aspect deosebit de atragator. De asemenea, pirita i.ilocuie^te de multe ori tosilele formate i;andva in roca.

TestuI piritei Daca un e^antion gasit de tine pare a fi pirita, pot! sa-1 verifici lovindu-1 cu un obiect dur de metal, urmarind daca scoate sau nu scantei. Pirita ade%'arata se tope^te foarte u^or atunci cand este tinuta deasupra unei flacari. dar ea nu trebuie incalzita niciodata in locuri inchise, deoarece emana dioxid de sulf, un gaz otravitor.

Pirita este sfaramicioasa 51 sensibila la caldura, prin urmare trebuie sa fii foarte prevazator atunci cand o ^lefuie^ti sau o tai, pentru ca mineralul sa nu se deterioreze.

CARACTERISTICI •m

Denumirea chimkS a piritei este sulfura de fier. Acest mineral

prezinta anumite asemanari cu aurul, in special culoarea

galben-alama j i luciul metalic. Spre deosebire de aur, pirita

este dura ; i lasS ourma negru-verzuie, aluncicand efrecata

de portelanalb, neemailat. in plus, nu poatefizgariatS cu

briceagul, in t imp ce auruf, un metal moale, poate fi zgiiriat cu

ufurinta.

0 diferenta majora Intre ceie doua minerale este faptui ca

pirita i j i schimba forma atunci cand intra in contact cu apa. in

medii umede, spre ewmp lu , sulful din pirita poate reactiona

cu apa, formand acid sulfuric ^i alii compu^i chimici. Pin acesl

motiv, se recomanda pastrarea piritei intr'Un loc uscat ^i

evitarea contactului acestela cu apa, mai ales cu apa calda,

deoarece, pentru a se produce, reacjia are nevoie j i de

caidura.

PIrjta arde cu o flacara albastruie j i degaja un miros

sulfuros puternic.

Criitalele de pirita sunt, de obicei, cubice, dar pot avea ^i

opt sau douasprezece fete, Maclarea, de asemenea, apare

frecvent in cazul piritei. Acest fenomen se produce atunci cand

doua sau mai multe cristale ale aceluia^i mineral se dezvolta

dintr-o suprafata comuna.

MINERALE ANG

Anglezitul AnglezituI este un mineral moale j i fragil, cu

cristale frumoase ; i stralucitoare. Este exploatat

pentru con^lnutul lui de plumb, care este un

metal folosit pe scara larga, la reactoare

nucleare ^i echipamente cu raze X.

Faptul ca anglezitul este un mineral foarte apreciat printre colectionari se datoreaza cristalelor sale frumoase. Anglezitul este adesea fluorescent, de

culoare galben-aprins in lumina ultravioleta. Numele lui provine de la Insula Anglesey, din Tara Galilor. De^i acumularile masive de anglezit sunt rare, acest mineral este considerat o resursa valoroasa, datorita continutului ridicat de plumb. Odata extras, plumbul poate avea o multitudine de utilizari. tntrucat nu este scunip ^i nu se corodeaza, plumbul se folose^te la acoperitfuri ^i pentru protejarea ^evilor i a cablurilor subierane. De asemenea, el absoarbe radia^iiie, astfel incat poate fi utilizat la reactoare nucleare 51 echipamente cu raze X sofisticate.

01 ȴ Cristale de

anglezit din - Cagliari,

> Sardinia.

•N*- fflto

' ^

ANG MINERALE

c £ o u 15 c

A Cristale verzi de anglezit in minereul l imonit, pe galena (Cagliari, Sardinia). • A Cristal l impede de anglezit pe galena, provenind dintr-o mina de l inga Cagliari, Sardinia. ^ Cristale de anglezit pe ;u l f (Chihuahua, Mexk).

CARACTERISTICI

Aproximativ 68,3%din mineralul anglezit estereprezentatde

plumb. Anglezitul face parte din clasa sulfatilor.

Acest mineral nu este fosrte dur - el o t u p i pozitia IVi-i

pe scara lui Mahs, folositS pentru masurarea duritati i . Este

foarte greu, de; i fragil. CSnd anglezitul este supus actiunii

razelor ultraviolete, el poate deveni galben-fluorescent.

Daca este frecat de portelan neemaiiat, anglezitul lasa

intotdeauna o urmS galbena, chiar | i alunci cand mineralul are

alta cuioare. La fel ca in cazul altor mineraie cu plumb,

cristalele de anglezit sunt stralucitoare. Ele sunt, de obicei,

incoiore, limpezi ^i trar>5 pa rente, darpo t fi ; i albe, gri, verzi,

galbene ;au aibastru-pai.

Anglezitul se deosebefte de cerusit, aiaturi de care este

gSsit frecvent, prin testui cu acid azotic difuat. CerusituI se

dizalva in acidul azotic, anglezitul nu. De asemenea, anglezitul

mai poate fl confundat cu baritina. De;i ele par asem^nSloare,

baritina arde cu dtficuttate, it^ t imp ce anglezitul arde u^or.

Atunci cand este ars pe cSrbune, e) lasa un grSunte de plumb.

Formare secundara Anglezitul, un membru al clasei sulfatilor, se gase^te peste tot in lume. Este un mineral secundar, adica un mineral care se poate forma doar in urma unei reactii chimice, pe un alt mineral preexi stent - in acest caz, oxigenul din aer reac^ioneaza cu galena.

Chiar i aslazi, Insula Anglesey din Tara Galilor este locul eel mai bogat in anglezit dintre toate Insulele Britanice, in special in zona Muntelui Parys. Mineralul a fost descoperit aici in 1832, de mineralogul francez Francois Sulpice Beudant.

Anglezitul mai este intalnit in Derbyshire Peak District, mai ales in preajnia ora^elor Ivlatlock ^i Cromford.

Testui pentru anglezit este examinarea lui la lumina ultraviolets. In aceste conditii, mineralul prezinta o fluorescenta galben-aprins.

MINERALE _ - , - - ! . l . ,L r . , | ^ -1>LLJ 111!

Autunitul Autunitul este radioactiv. Acest

mineral cos ine uraniu, care este

folosit in centralele

nucleare ^i la

fabricarea

armeloratomice.

tunci cand se gase^te in zacaminte bogate,

.mineralul este exploatat comercial, pentru continutul sill de uraniu.

Uraniul este un metal foarte instabil. Se descompune repede si, in acest proces, elibereaza energie radioactiva, care poate fi folosita in rcactoarele nucieare.

Autunitul are cristale galben-verzui, care i^i pierd coioritul ^i se descompun in lipsa umiditStii.

A'-

A Cristale de autunit din statui Washington, SUA. De;( are pfoprietati ractioactive, autunitul este un mineral destui de rSspiindtt, care poate fi gasit fara man dificultati, in multe par^i ale lumii. Cu toate acestea, doar z^camintele mari sunt expioatate comercial, ded mineratogii amatorl au marl ^anse de a descoperi cristale de autunit, in cercetarile lor.

Este relativ des intainit ^i prezinta o luminiscenta galben-verzuie, sub lumina ultraviolela. Acesta este principalul test ^tiinlific de identificare a autunitului.

Unul dintre primele zacaminte de autunit a tbst descoperit in secolui al XlX-iea, langa ora^ul francez Autun, de la numele caruia provine iji denumirea rnineralului. In Insulele Britanice, autunitul se gase^te in Cornwall, mai ales in zona oraselor St Austell ^i Redruth.

FI^A DE CARACTERIZARE

AUTUNIT Clasa: fosfati-afseniati-vanadaji

Sistem de cristalizare: tetragonal

Formula chimii:a:CalUO2)jlPOj)j10-i;H;O

Duritate; 2-2Vi

Densltate: 3,1-3,2

Clivaj: perfect bazal

SparturS: neregulata

Cyloate: galben-verzui sau galben

Urma.-galbenl

Luciu: stjclos spre perlat

Fluotescen^a: galben-verzuie

CARACTERISTICI ^

A Un agregat de mici cristale de autunit, intr-o cavitate |Fran5a).

^ Cristale lamelare de autunit galben-sulf, gSsite \n Cuneo, Italia.

A]te zacaminte se afla in preajma Muntekii Painter, din Australia de Slid, ^i in Ruin Jungle, din nordul Australiei.

Acest mineral se mai gase^jte in SUA - cele mai bune cristale de autunit ' i provin de la mina Daybreak, de langa Spokane, statul Washington. In plus, mineralul inca mai exists in zona ora^ului Autun din Franta, unde a fost descoperit.

Deoarece autunitul este radioactiv, moitrele trebuie pastrate intr-o punga de plastic, invelita in folie de plumb.

Ca sa previi transformarea i.' mineralului in metaautunit, prin deshidratare, se recomatida plasarea unei fiole cu apa in interiorul cutiei, pentru a pastra gradul de umezeala -astfel se evitS descompunerea mineralui

Autunitul este un membru al claser fajfafi-arseniati-vanadati.

Din cauza con^irutului de uraniu, un metal radioactiv,

autunitul poate fi nociv i'l trebuie manevrat cu multa grija.

Uraniul este folosit in reaaoarele nucleare $i la fabricarea

armelor atomics. Pe langa uraniu, autunitul contrne caldu,

fosfor, oxigen ; i apa. Atunci cand e proaspat extras, autunitul

are o culoare galbena sau galben-verzuie, foarte atragatoare,

j i este transparent sau translucid.

Totuj i , in t imp f i , mai ales, in condrtiile de uscaciune in

care sunt pastrate colcc^iiJe de minerale, autunitul i;l pierde

apa f i culoarea 5! se descompune t reptat formand

„metaautunitul" l „meta" marcheaza noul siu statut, de

mineral deshidratat).

Autunitul poate fi recunoscut daca i se testeazci

radioactivitatea. Totu^i, acest test poate fi

neconcludent, deoarece alte metale

radioactive prezinta aceia^i

colorit. Trebuie notat faptui

ca, de; i uraniul este foarte

raspandit in natura, el se

gasefte intotdeauna in

combirtatie cu alte

e lemente- niciodata

izolat.

r<-'

PIETRE {SEMDPRETIOASE iJ i iJMi ]Mi i i>r j j i i i i ! r i i ] i i

Topazul Topazul este o piatra pretioasa

superba f i valoroasa. DestuI de

raspandit in natura, topazul este

foarte popular, datorita utilizarii

lui la confectionarea bijuteriilor.

Topazul se numara printre cele mai apreciate mestemate din lume, datorita stralucirii sale naturale, Este o substanta foarte dura, care ar putea

t~i utilizata intr-o gami larga de tehnici abrazive ^i de taiere, Dar. intrucat din ea se confectioneaza bijuterii icumpe, aceasta piatra nu are multe intrebuin^ari industriale.

T Cristale de topaz din San Luis Potosi, Mexic.

CARACTERISTICI

A 0 piatra de topaz taiata ^i fatetata, provenind din Mtnas Gerais, Srazilia.

Topazuf face parte din clasa silicatilor. Este alcatuit din

aluminiu combinat cu siliciu, oxigen, f)uor ^i hidmgen. Aceste

elemence formeaza cristale in culori atragatoare, avand

duiitatea necesara calitafit de piatra pretioasS. Cristalele de

topaz se gasesc adesea sub

forme prismatice.

Topazul are culori diverse,

printre care gaiben, albastru,

maro, verde j i portocaliu.

Variatiile de cujoare sur^t

determinate de urme ate

metaleloc fier ^i crom. Indiferent

de culoare, topazul iasi o urmS

incdora, atunci c^nd este frecat

de materiale mai dure, Topazul

nu se dizolva in acid ; i nu se

topefte, daca esteincSlzit la

flacara.

In cazui anumitor

variet^t' ' ^uloarea originara a

pietrei pre;ioase dispare prin expunerea la caldura sau la

lumin^.Tncazul altora, se intampla exact opusu l - nuanfa

maroniu-ro^iatica devine mai intensa. Topazul gaiben ; i eel de

culoarea vinului iau nuanterozali iatunci candsuntincalzi te

treplat, la temperaturi intre 300°C f i 450°C.

Topazul este un mineral foarte dun clasandu-se la nivelul S

pe scara lui Mohs, El zgarie cuartui, nu poate fi zg^rlal cu un

briceag, dar poate fi zgir lat cu minerale mai dure, cum sunt

corindonul ^i diamantui,Topazul este greu |t fragil, Esle

transparent ; i are un aspect sticlos. Dintre pietrele pretioase

naturale, este singura ce are aproximattvgreutateaspecifica a

diamantului.

Taietura eel mai des folositS pentru topaz este ovajul

clasic, care pune excelent in valoare culoarea ^i stiSlucirea

pietrei prettoase. Taieturile mixte sunt ^i ele foarte popuiare.

Acestea reprezinta combmatii intre diferite modele de taiere

a pietrelor prefioase, iar in cazul topazului, •

combinajie frecventa este partial dreptunghiular,

partial tabular In trepte.

Topazul transparent a fost confundat in

trecut cu diamantui, iar cele doua par adesea

ident iceinochi icelor neavizati.Totufi, ele

forrneaza tipuri diferite de cristale. Topazul

.,, forrneaza cristale prismatice, iar diamantui se

prezintft sub forma de mici octaedre, cuburj sau

graunte. Un alt test viabil este scara lui Mohs.

Topazul este intalnit in multe varietati de culoare, uneie mai rare - ^i, deci, mai valoroase - decat altele.

Topazul poate fi g^sit sub forma de cristale albe, gri, albastre, maro, verzi, galbene, roz, purpurii - sau poate fi incolor, Varietatiie de topaz gidben ^i portocaliu (topaz sherry ^i topaz imperial) sunt cele mai valoroase.

Topazul roz natural se gase^te foarte rar. 0 mare parte din topazul roz de pe pia^a este de fapt varietatea galbena, care a fosi tratata prin incalzire. Topazul incolor i§i poate

Wmtm™^ (SEMI)PRETIOASE

FI^A DE CARACTERIZARE

TOPAZ Cl3sa:siliC3ti

Sistem de cristalizare; ortorombk

Formula thimka: AI,SiOj(F,OH),

Duritate: 8

Densilate: 3,49-3,60

Clivaj: perfect bazal

SpSrtura: concoidala

Culoare: incolot (in stare pura)

Urma: alba

Luciu: sticlos

Fluorescenta; absenta

schimba culoarea daca este bombardat cu raze gamma, apoi incabit. Piatra obtinuta, de un albastru-viii, se aseamana cu piatra pre^ioasa acvamarin.

Imitatie a diamantului Topazul incolor este cunoscut in Brazilia ca pingas d'agua - „lacrimi", in limba portugheza.

Topazul Braganza din coroana regala portugheza, de 1 600 de carate, a fost considerat multa vreme diamant, datorita stralucirii lui. Topazul incolor este foarte asemanator cu diamantui ?i poate fi folosit ca imitatie sau substitut, chiar i in zilele noastre. Insa cele doua pietre pretioase au structuri chimice complet diferite.

Diamantui este alcatuit din carbon pur, in timp ce topazul este un silicat al aluminiului. In plus, diamantui este situat in varful scarii Mohs a duritatii, ocupand locul 10, pe cand topazul se situeaza pe locul 8,

Cuarful citrin, de culoare galbena, se aseamana topazului imperial i este uneori folosit ca imitatie a acestuia.

Pietre pretioase celebre Numeroase muzee gazduiesc pietre de topaz taiate, de mari dimensiuni. Smithsonian Institution din Washington, DC, SUA, define o mostra ce c^ntare^te 3 270 de carate.

DB-^CDP^HA ii

Taierea §i fatetarea pietrelor pretioase Cum se transforma un mineral intr-o bijuterie frumos lucrata? in cele ce urmeaza, vom descoperi impreuna secretele breslei.

,00 .1, Fatetele pietrelor pretioase sunt suprafetele taiate. Rolul tor este sa retlecte lumiiia, astfel incat sa

scoata in evidenta calitatile pietrei pretioase. Chiar i atunci cand se aplica acelor parti ale pietrei pretioase ascunse vederii, t'atetarea iiifluenteaza aspectul ei genera! Fara tatete, o parte din lumina care strabate piatra s-ar pierde, rapindu-i mult din frumuseje.

Pietre pref ioase stralucitoare Etectul luminos de ansamblu prezent la anumite pietre pretioase se nume^te brilianfa. Acesta se observa eel mai bine atunci cand rote^Ii incet piatra, privind-o atent. Siralucirea create in func^ie de mimarul de fa^ete'ale pietrei pretioase 1 de pozi^ia acestora, precum ^i de unghiurile la care ele se intalnesc. Unghiurile de taiere ale unei pietre preti6ase sunt aiese de me^teri foarte priceputi, iar o nestemata bine taiata va avea intotdeauna o mai mare stralucire, frumusete i valoare decat o piatra identica, insa taiata neinspirat.

La pietrele pretioase incolore, cum sunt diamantele, taietura trebuie sa scoata la iveala ,.focur - adica scanteierile colorate ale luminii, care este di\izata in culorile spectrului, in timp ce strabate piatra pretioasa.

Crearea efectului Pietrele pretioase transparente pot ti destinate decorarii inelelor sau altor obiecte de bijuterie -e important, deci, ca fatetele afiate de partea privitorului sa beneficieze de cele mai elaborate etecte luminoase. Pentrii obtinerea ceiui mai bun efect

A Un pumn de diamante taiate - poate cele mai valoioase f i mai ravnite pietre pretioase. ^ • Doua exemple de cuar^ taiat in stilul cabo;on.

vizual, ia montarea unui inel, a unui pandantiv sau a unei aJte bijuterii, poate fi nevoie ca fateta de sus sa fie plata. in acela^i scop, cea mai mare tateta a pietrei pretioase este, de obicei, taiata intr-o forma cu cinci fete, cu patru laturi inclinate ^i v&rfijl plat, care se nume:jte

blat. Blatul este inconjurat de coroana - adica partea ce urmeaza a fi fixata in montura.

•'"''UjHtl Parjile nevazute ale pietrei alcatuiesc ||f' pavilionul, care se termina in colet (apex)

sail intr-o suprafafa plana, paralela cu blatul.

Cele mai frecvente taieturi !jlefuitorii de nestemate clasifica pietrele ?i in func^ie de conturul lor, numit margine (rondista), De exemplu, ei lucreaza cu margini rotunde, ovale, triunghiulare, patrate sau dreptunghiulare.

Taietura tip briliant are o margine rotunda, cu 58 de fatete indixiduale - printre care se numara i

coletul, care nu trebuie sa fie ascujit. Daca este ascutit, piatra se poate sparge mai u^or.

Pietrele pretioase putin transparente sau opace se taie in suprafe^e curbe,

astfel incSt efectele lor optice specifice sa fie mai clar evidentiate. Taieturile

; cu suprafete curbe includ stera, oul, elipsoidul ^i traditionalul cabojon cu aspect de dom.

Tehnica dubletelor este folosita pentru a face pietrele pretioase sa para mai valoroase decat sunt de tapt, DubieteJe reprezinta, de obicei, doua bucaSi diferite de piatra pretioasa sudate in mod

inspirat sau prinse cu lipici coiorat.

4 Pietre pretioase superbe decoreazi vejmintele bogate ale unei aristocrate din

Rusia secolului a\ XlX-lea.

H fill

n m

fli

CD

0)

•D S' n_ o -\

•c

5* u VI

n

I/I nj O

01

a )_ _o

4-1

'a

re 4-)

re t ^

re <u

.Si '(5

Exemple de pietre pretioase cu diferite taieturi

1. Pattat

2. Dreptunghiular

3. Bagheta (dreptunghiular

lung)

4. Picatura sau para

5. „Uber jJu;or"dreptunghiu lar

6. Oval /

7. TaieturSdreptur)ghiu(arS CU

margin! curbate

8. „Liber } i u;or" ta ietur i

dreptunghiuiara in foarfec^

9. Taietura marchiz.

• Taietura rotund^ v^zutS de deasupra ^i In sectiune transversals. Are 57 de fajete ^i se poate aplica oricSrei pietre pretioase, dar este foarte potrivita pentru eviden^ierea stralucirii diamantului (jos).

Patrat Bag h e l l

TIPURI DE TAIETURI

f ^ ^ = ^

^ ^

dreptunghlularS X X

„Uber 1 u^or" dreptunghiular

• •

y

Dreptunghiular Oval

Dreptunghiular in foarfeca

A..-^.>iO>^

Picatura sau para

„Liber ^i u^or" dreptunghiular

in foarfeca

Marchiz

(jpit, suveica)

^ I VESTEA PAMANTULUI

Universul s-a nascut

probabil inaintea

Big Bangului, cu eel pu^in

10 000 de milioane de ani

in urma. Apoi, 5 400 de

•^^^^^m' milioane de ani mai tarziu,

^KBKKk—^ 3 inceput sa se formeze

' ! M i M i | i | | ^ ^ ^ ^ ^ H , , , planeta Pamant...

Pamantul: istoria 1 • •

Modu! in care a evoluat planeta noastra reprezinta un domeniu de studiu fascinant, Pana in prezent, multe intrebari an ramas fara raspuns,

iar omenirea nu a reu^it sa treaca dincolo de ..pojghita" unei pove^ti care incepe acum multe milioane de ani,

Orlginea neelucidata a Pamantului In legatui'a cu formarea Pamanlului exista doar teorii -nimeni nu cunoa^te cu cerdtudine raspunsurile la maioritatea intrebflrilor privind adevarata sa origine. Pentru a fi total convingatoare, o teorie ar trebui sa explice:

I .Dece toateplanete le impoi iante ierotescTnorbt te

aprnximativ circulars in jurul Soarelui?

2. De ca toate aceste orbrte se afl3 praaic in acela^i p!an?

3. De ce toate planetele sa mtesc in jurul Soarelui in acelaji

sens - care este %\ sensul in care se ratefte Soarele insufi?

Astazi, explicatiile acceptate de cei mai muiii oameni de ^tiinta sunt cele bazate pe teoria nebulara. Aceasta teorie sustine ca, timp de cateva milioane de ani, Soareie a atras in orbita lui un nor imens de gaz ?i particule de praf. Ulterior, aceasta materie a inceput sa se roteasca, a creat vartejuri i a forinat nucleele planetelor, care s-au condensat treptat. Soareie a ramas in centrul norului de gaz %\ praf, in timp ce Pamanlul - in forma lui primor-diala - era unul dintre vartejurile din preajma Soarelui.

Mi^carea Pamantului Pamantul se mi^ca in jurul Soarelui cu o viteza de aproximativ 30 km/sec (110 000 kni/h). Ca i in cazul celorlaite planete, mi^carea i orbita Pamantului sunt determinate de forta de gravitatie i de forta centrifuga. In timp ce Pamantul se roteifte in spatiu, tbrta centrifuga pe care o creeaza este contrabalansata de forta gravitationaia cu care este atras de Soare, Aceasta inseamna ca atractia solara impiedica Pamantul i celelalte planete din sistemul solar sa se roteasca necontrolat, pierzandu-se In spatiul cosmic profund. Daca Pamantul ar inceta sa se mi?te, ar cadea in Soare, dar, din fericire, acest lucru nu este posibil, intrucat nu

A 0 galaxie in forma de spirala, una dintre miliardele de galaxii din Un^vefs, fiecare continand milioane de stele.

3 a S .2 o

c

E

exJsta in spatiu un gaz care sS impiedice sau sa incetineasca mi^carea Pamantului.

Ca o alta dimensiune a calatoriei Pamantului prin spatiu, se ?tie ca Soarele insu^i, impreuna cu restul sistemului solar, avanseaza cu o viteza de aproximativ 21 icm/sec spre steaua Vega, aflata la o distarna de 25 de ani-lumina de Soare.

In plus, Pamantul se mijca de la vest la est in jurul propriei axe, executand o rota^ie pe zi. O zi nu dureaza de fapt exact 24 de ore; cifra adevarata este 23 de ore, 56 de minute i 4,09 secunde. Aceasta a fost rotunjita !a 24 de ore din motive practice.

Ceasurile cu cuart, de mare precizie, au indicat ca lungimea zilelor terestre create treptat. Oamenii de ^tiinta care au cercetat fosilele de corali din perioada geologica a Devonianului, de acum cca 425 de milioane de ani, au descoperit ca acestea aveau 400 de inele de cre^tere zilnica pe an, in loc de 365. Prin urmare, ^tim ca, in Devonian, o zi dura in jur de 22 de ore.

Unii oameni de ^tiinta cred ca aceasta incetinire este cauzata de maree, care folosesc tot mai multa energie terestra. (Mareele sunt create de forta de atracfie gravitational a a Lunii.)

Viata pe Pamant Exista mai multe condi^ii necesare vietii asa cum o cunoa^jtem noi, ji absenja uneia singure ar putea rasturna intreaga ordine cosmica, transformand Pamantul intr-un glob pustiu,

Este o coincidenta fericita faptul c i Pamantul se afla la o distanta medie de aproximativ 150 de milioane de kilometri de Soare - daca ar fi mai aproape, temperatura ar fi prea ridicata pentru mentinerea vie|ii; daca ar fi mai departe, ea ar fl prea sc^zuta.

De asemenea, viata nu ar putea exista daca orbita Pamantului ar fi mai putin circulara i mai ovala (eJiptica), provoc^nd mari variapi de temperatura atunci

. — - *

• Pamantul vSzut din spatiu. Africa, Peninsula Arabic^,

Marea Ro^ie ^i Oceanul Indian se dieting clar prin

sttaturlle de norl.

OMPOZITIA SCOARTE TEI(ESTRE

Pamantul arediametrul de 12 756 de kilometri y

cantare j te in ju rde 6 600 000 000 000 000 000 000 de tone.

Scoarfa terestra - stratui care contine toate mineralele j i

pietrele (semilpre^ioaseprezentatem Comnrile Pamantului -

are • grosime mai mki de 32 de ki lometri. Omul abia daca a

zgariat suprafa;a Pamantului. Cele mai adanci pu^uri de petrol

care au fost sapate vreodata au o adancime de aproximativ

S kilometri. Doua elemente - oxigenul | i s i lk iul - akiitulesc

75% din materia care se gasefte in scoarta; toate celelalte

efemente naturals reprezinta, Tmpreuna, 25%,

cand planeta se apropie ?! se departeaza de Soare. Ne-am coace ca intr-un cupor vara sau am muri inghetati iarna -singura incertitudine ar fi care dintre cele doua anotimpuri ar veni primul.

Faptul ca Pamantul nu se rote^te mai repede este, de asemenea, un lucru fevorabil omului §1 tuturor formelor de via^a de pe planeta. Daca forta centrifuga ar intrece for^a gravita^ionala a Pamantului, tot ce exista pe planeta ar fi proiectat in spatiul cosmic. ^

O alta conditie necesara vietii pe Pamant este atmosfera, care contine in propor^ie de 78% azot i in jur de 21% oxigen. Restul de 1% este reprezentat de argon (0,98%), dioxid de carbon (0,03%) ?i heliu, neon, kripton, hidrogen, xenon, oxid de azot, metan ^i vapori de apa.

Atmosfera Atmosfera terestra nu este formats dintr-un strat cu densitate constant!, ci din mai multe straturi bine definite. Stratui eel mai apropiat de sol se nume^te troposfera - ^i aici se produc fenomenele meteorologice.

Stratosfera ajunge la o inaltime de aproximativ 16 kilo­metri de ia nivelul marii. La acest nivel zboara avioanele cu reactie moderne, Urmatorul strat este ionosfera. Aceasta este plina de atomi de gaz incarcati electric (ionizaji), folosifi in transmisiile radio ca un fel de trambulina ce respinge undele, direcjionandu-le catre receptoarele de pe cealalta parte a planetei. Ionosfera se gase^te intre 80 i 650 de kilometri inaltime, de la nivelul marii,

Aproximativ la acest nivel incepe exosfera, Este stratui exterior al atmosferei terestre ji, intrucat absoarbe cea mai mare parte a caldurii solare, temperaturiie sale depa^esc frecvent 2 500''C,

Pamantul exista de aproximativ 4 600 de milioane de ani, Se estimeaza ca cele mai vechi roci - atlate in vestul Groenlandei - au in jur de 3 800 de milioane de ani, Dar se poate ca planeta sa se fi nascut cu ^i mai multa vreme inaintea formarii rocilor - care initial sunt lichide, apoi se solidifica i se a^aza in strate,

O mare parte din cuno^tintele noastre cu privire la ce se intampla in maruntaiele Pamantului ^i la compozitia interioara a acestuia provine din studiul vulcanilor, care vor fi prezentati in detaliu. intr-unul dintre numerele viitoare.

ACTIVITATE PRACTICA • •"•lllfLlllddllblldMhhbLli'HI

Adunarea §i pastrarea mineralelor Sfaturi | i sugestii care sa te ajute sa transport!,

in cele mai bune conditii, ejantioanele gasite.

Daca ti se ofer4 ocazia sa faci cercetare de teren -de exemplu, la o mina abandonata, cu acordul proprietarului ^i cu echipament corespunzator - ,

este posibil sa gase^ti e^antioane interesante, care merita aduse acasa. In ceie ce urnieaza, vora trece in revista lucrurile esen^iale de care ai nevoie pentru transportul corect al e^antioanelor mineraie ^i pentru pastrarea lor in cele mai bune condifii.

Momeiitul trium&tor al descoperirij este 51 momentul eel mai periculos: atunci exista un rise major ca mineralul intercsant sau valoros pe care 1-ai gasit sa se deterioreze. Poti evita pericoiul, respectand cateva reguli simple:

• Examineaza atent fiecare mostra pe care ai scos-o la suprafafa, preferabil cu o lupa, ca sa te asiguri ca aceasta intr-adevar contine cristale sau are caracteristici interesante.

APIicuf i le, pungi ledin pfastic j iet ichetelesuntfaartefolost toare cand aduni ejantlDane.

4 O f a j i e d e coasts stancoasa, ianga mina Rio Marina, de pe Insula Elba -lerenul ideal pentru cSutarea mineralelor, StSncile^i plajele sum terenuri prielnice descoperirii unot mostte interesante, dar, cum in multe locuri aceasta activitate este interzisa, trebuie sa verit ici inainte reglementarlle locale,

De asemenea, ;tancile pat fi periculoase pentru plimbare sau

K. ACTIVITATE PRACTICA

re

c

re HI

re U1

ire Q.

re

re c

<

A Pentru pastratea ; i protejareamostrelor, e5teindicatsafolose; t icut i i de plastic; fragmentele mici sau a^chiile de minerale se pastreaza eel mai bine in flacoane.

Impachetarea mineraleior Fiecare piesa trebuie impachetata individual, folosind mult material protector. E^aiitioanele foarte mici i fragile trebuie irapachetate ^i plasate, separat, in recipiente de mariine corespunzatoare. Pentru e^antioanele mai mari, poate fi necesara foloiirea cutiilor de plastic sau de carton tare; toate recipientele de acest fel trebuie sa aiba capac,

Daca e^aiitioanele adunate sunt Ibarte asemanatoare si provin din aceeaiji localitate, este preferabil sa fie etichetate imediat, cu suficiente ioforma^ii cat sa poata fi identificate cu u^urinta, mai tarziu, Scrie pe ambalaj data 51 locul coleQtarii.

Daca tot e^antionul ~ sau o parte din el - este acoperit cu pamani, acesta trebuie iniaturat incet i cu grija, tblosind varful unui briceag sau o perie moale. Apoi, cand poti evalua cu mai multa precizie mineralul gasit, pune bine mostrele interesanle :ji arunc.i-Ie imediat pe cele de calitate proastS, care nu con(in cristale sau prezinta alte imperfectiuni mineralogice.

Pana dobande^ti mai multa experienta, vor''fi cu siguranta multe silua\ii in care vei gasi un e^antion ^i, pur ^i simplu, nu vei ^ti daca acesta prezinta sau nu interes. Daca insotitorii tai sunt 51 ei incepatori, nu te vor putea ajuta, asttel incat vei fi nevoit sa iei acasa mai mult material, pentru o examinare mai atenta, Nu te descuraja daca, dupa prima ta incursiune, te-ai ales doar cu pietre lipsite de valoare - vei inva^a repede sa deosebe^ti ejantioareie interesante i valoroase de celeialte, iar apoi te va cuprinde cu adevarat febra explorarii. Intre timp, atunci cand incerci sa hotara^ii ce sa iei cu tine i ce sa arunci, aminte?te-ti ca unele mostre pot parea neinteresante unui novice, dar, ia o cercetare mai amanuntita, sub lupa, ele i i pot dezvalui cristalele fascinante, care la prima vedere au trecut neobservate.

Ce sa iei acasa Trebuie sa iei doar acele mostre pe care le consideri necesare pentru imbogatirea colecliei tale, pentru schimburi intre colectionari sau pentru studiu ^tiintific. Daca pleci in cautare de minerale intr-un grup - iar noi chiar iti recomandam sa nu mergi singur - , cele mai bune mostre trebuie impartite intre membrii grupului.

LaumontituI in cazul mineralului laumontit, trebuie sa urmezi o pro ce dura speciala. LaumontituI, membru al grupei zeolitiior, se scorojeste repede in contact cu aerul i devine pudra, in urma pierderii apei. Prin urmare, orice astfel de e^antion trebuie pus imediat intr-un recipient care pastreaza umezeala - cum ar fi o cutie de sticla cu gura larga ^i capac ermetic -, pe fundul caruia trebuie a^ezata o bucata mare de bumbac imbibata cu apa.

LISTA CU LUCRURI ESENTIALE > Pungi ^i plicuri de plastk de diferite matimi, in care si

transport) ejantioanele adunate.

> Fotii de plastic cu bule de aer j i ziare vechi, pentru invellrea

ejantioanelor.

> Cutii de plastic de diverse mSrimL tnvele;te e^antioanele mici ^i fragile irt folie cu bule de aet (sau un material similar), pune-le in recipiente Individuale ; i acoper^-le cu capace ermetice.

> Benzi elastice, banda adezlvS ; i sfoara, pentru a fixa

ca pa cele reclpieniclor.

»Etichete, ca si ; i l l exact locul $i data la care a fost gSsit

mineralul.

(Umplu turad in bumbac. '

NOTA: E^antioanele mai delicate, cum sunt cristalele fixate in roca-gazdS (matrice), agregatele fragile sau racile faarte moi, precum creta, trebuie impacheiate cSt mai rapid.