OCOLUL PAMINTULUI

8/4/2019 OCOLUL PAMINTULUI

1/58


2/58


3/58

CUPRINS

CASA IAEAOOO 3CA UN 'OC 4sPUNE-t l UNDE EfTt! 6

UN LOC UNIC 8YPLANETA CARE TRAIE'TE lO

clNE LOCUIE'TE AtCt? t2LUIAEATA 15


4/58

CASA MEAOOOLumea este casaOcolul nostru in

34

40lnainte de a porni la drum Tnsd, ar fi bine sd te echipezicu tot ceea ce poate fi folosit pentru orientare in locuri pe carenu le cunogti bine: o busola, ha{i gi cdteva informa[ii despre

o oo{\-Ion,E?--,*e#a>5f*a^'"3f^9tuo

ta: acum este timpul sd o cunogti.jurul lumii va avea aceste etape:52 t6 28

\s*jo"hf)0o

9eooco

aA

46

modul in care e fdcut Pamantul nostru.


5/58

;;; .-

CA UN 'OCumea e fdcutd cam aga: pdmAnt gi apd, plante,animale... gi fiinle omenegti care cultivd,construiesc Ai creeazd, o mullime de lucruri,transformAnd peisajul. Via[a pe PdmAntdepinde mult de climd: plante, animale gioameni se strdduiesc sd supravieluiascdgi Tn locuri neprimitoare, acolo unde esteextrem de cald sau foarte frig. Ar fi frumossd po[i cdldtori gi sd cunogti intregulPdmAnt mai indeaproape, gi poatecd intr-o zi o vei face. Dar, pentrumoment, po[i incepe sd descopericum e fdcut acesta rdsfoindpaginile unei carfi.

nU0

rv;


6/58


7/58

..-'.. , \r-?"l/ '

SPUNE. IAI UNDE ESTI!rExistd mai multe moduri de a explica unde se afle un anumitloc. Unii ar putea sd facd acest lucru prin cuvinte, descriindfiecare loc in parte. Ce-i drept, ar fi nevoie de foarte multecuvinte gi de foarte mult timp ca sd le asculti sau sd le citegtipe toate. $i s-ar putea intAmpla ca, odatd ajuns la capdt,sd uiti inceputul. Mai mult, dacd cineva ar vrea sd foloseascdacest mod de descriere, ca sd ajungd undeva unde nu a maifost niciodald, ar trebui sd poarte dupd el un cogeamite teancde hdrrtii... Ar fi cam incomod, nu-i aga?Cu mult timp in urmd, oamenii au gdsit Tnsd o solu[ie,inlocuind descrierea in cuvinte prin desene sau semne coloratecare, Tntr-un spatiu foarte mic, cum ar fi pagina unei cdr[i,


8/58

I

ateici

sd reprezinte unintreag e. Firegte,sd fie gasite seminterpreta in acel

foarte mare, precum ar fi o insuld) o inlelegere perfectd este necesarsene sau culori pe care toli sd le poDe exemplu, dacd ar trebui sd explunde se afld insula comorii, veidesena cu verde gi maro unpeticel de pdmAnt inconj urat) de apa albastrd, a mdrii.

F\ ,,Jt\ ,L;\ z--->\ i .-//

\

ItIIiII

ln aceastd carte ha(ile vor fi desenate aproximativ la felca harta comorii. Vei vedea pe ele multe imagini mici , careexplicd fdrd cuvinte ceea ce vei gdsi cdldtorind prin diferiteletari pe care le vei vizila.


9/58

UN LOC UNICE ugor sa recunogti continentele: ele sunt despdr[ite de mdrigi de oceane sau de alte bariere naturale, aga cum este cazulAsiei gi Europei, care pe o distantd lungd sunt separate delan[ul muntilor Ural.Barierele naturale sunt importante pentru a delimita locurile incare trdim gi pe care le considerdm familiare gi accesibile.Astfel, italienii, de exemplu, adeseori numesc restul Europei,,dincolo de Alpi". Munlii au reprezentat Tntotdeauna grani[enaturale foarte eficiente: incearcd, doar sd urci unul gi veiTn[elege acest lucru. Pentru englezi, Tn schimb, restul lumiise afld ,,dincolo de mare".in mica noastrd lume, fiecare dintre noi gtie sd recunoascdlinia invizibild unde se sfArgegte caftierul ,,nostru": de exemplu,am trecut de gcoald, urmeazd cinematograful, apoi, imediat,

- ,\!V/v


10/58

. tmicile grddini. Dincolo de eleTncepe o zond a oragului care paremai mistenoasd qi mai fascinantadecdt aceea Tn care locuim: amtrasat o grani[d gi am gdsit punctelenoastre de referinta. Dar pentru aexplica tuturor unde gi ce se afla,existd puncte de referinta universale:punctele cardinale. E de aj unssd gtii in ce parte e nordul pentru a in[elegeunde se afld celelalte trei direc[ii (sud, est, vest). Po[i gd:sinordul observAnd Soarele care aparela rdsdrit (adicd la est) gi coboard, laapus (adicd la vest) . Dacd, te agezi

astfel incdt sd ai rdsdritul la stAngagi apusul la dreapta, vei avea in fa[asudul gi in spate nordul.Dar dacd cineva se pierde noapteaintr-o padure? Nicio grija, se poateorienta privind stelele. Una dintrecele care il pot aj uta esteSteaua Polard; e ugor s-o

gasegti: este ultima stea a oigteicarului din Ursa Micd. CAnd o privegti,fii sigur cd stai cu fa[a spre nord.Firegte, este gi mai simplu dacd aio busola, care iti indicd intotdeaunaunde este nordul.


11/58

PLANETA CARg TRAIESTEaDintotdeauna oamenii au incercat sd-qi imagineze ce formd ar aveaPdmAntul gi cu multe secole Tn urmd au in[eles cd el este o sferd.Suprafa[a lui este formatd din multe mdri care inconjoarduscatul. Nu doar omul este cel care transformd peisajul: PdmAntueste ,,viu" qi are o istorie.

Astfel, dupd opiniamultor cercetdtori, in timpurifoarte vechi, pe planeta noastrdexista un unic mare continent - Pangea.Apoi, incetul cu Tncetul, uscatul s-a despicatgi bucd[ile s-au divizat, indepdrtAndu-se unelede altele. Aga au apdrut continentele de azi.Aceste miqcdri au loc pentru cd in interiorulsdu Pdmdntul nu este format doar dintr-o masdunicd de materie solidd, ci dintr-un strat de roci gimetale topite la o temperaturd foarte inaltd, deasupracdruia plutesc blocuri de piatrd durd, care formeazd, bazaaddncurilor marine gi a uscatului ridicat deasupra apelor.

"\il


12/58

Mun[i, roci gi pdmAnt: nimic nu rdmAne mereula fel, adicd totul este continuu modelatde forta elementelor atmosferice,cum sunt vAntul gi ploaia.Blocuri le de piatrd, se aflain contlnud migcare.De obicei, nu ne ddmseama de aceste deplasdri ,dar Tn unele momenteele devin foarte clare,de exemplu, atunci cAndse produce un cutremur.

Simli m gi vedem efectele, uneori

/rI \I^I,4

I; t'il(

r\lJt(i)lii,i\/---/

grozav de distructive, ale migcdri iacestor porfi uni de pdmAnt cAnddoud dintre ele se separd, al unecduna pe lAngd alta sau se impinguna pe alta.O eruplie vulcanicd are locatunci cdnd rocile topite dininteriorul PamAntului clocotesc

cu o fota extraordinard, gi cautdun punct slab al scoatei terestreca sd iasd afard. Apoi,in contactcu aerul, ele se rdcesc Ai devin\', din nou dure.

./")!l\---- \*II/i..t I./w


13/58

CINE IOCUIESTE AICI?rFiecare loc de pe PdmAnt are o infd[igare gi unaspect cu totul apafte , dar, in acelagi timp , are9i multe trdsdturi comune cu alte locuri ,,inrudite".$tii de ce in unele zone e foarte cald gi in altele foafte trig?Privegte desenul din dreapta sus gi vei Tntelege. Razele caldeale Soarelui lovesc PdmAntul cu mai multd for[d la Ecuator,unde ajung cdzdnd perpendicular, adica direct. Aici ele suntfoarte calde. Pu[in cdte pu[in, pe mdsurd ce se indepdrleazd,,razele devin tot mai oblice, prin urmare mai reci. Astfel la polisunt locurile cele mai friguroase din lume. Dar gi prezen[a saulipsa apei dintr-un teritoriu influen[eazd, peisajul.

in zonele degertice ploua foarterar sau aproape deloc. Peisaj uleste arid qi fierbintg gi s-ar pareaca nu existd via[d. ln realitate,aici trdiesc multe animale, dar nule poti vedea oricand, pentru ca,de obicei, ies doar seard, candeste mai rdcoare.

lmpundtorii munti iqi schimbaaspectul pe masura ce urci:in adAncul vdilor cresc paduriumbroase de zade, brazi gi pini,iar mai sus, vezi paquni intinse.in varf, caracteristicile peisaj uluisunt stancile golage gi severe,dar gi ghetarii.

#

(

t --\a ---+-

***


14/58


15/58

'.^ l\. l^Y'\ - ./"u'

Zonele Tn care exista dinbelgug ape dulci, adicdrAuri , lacuri gi pAraie, suntpline de via[d, addpostindo foafte mare varietate devie[uitoare: pdsdri , pegtigi insecte, in afard, demamiferele care vin sdbea din aceste ape.

O mare parte a PamAntului esteacoperitd de oceane gi mdri ,suprafe[e {e apa sdratd mereu inmigcare. ln adAncurile lor existdvdi gi munti , iar atunci cAnddeasupra apei se ivegte^un vdrf,se formeazd, o insuld. ln apelemdrilor gi oceanelor trdiesc multeanimale; cele mai multe dintreele stau aproape de suprafa[a ,:scdldatd de soare; altele insd lllpreferd addncurile. a

j

Paqunile sunt nigte intinderienorme cu o vegeta[iepreponderent ierboasd. Pevremuri , Tn aceste locuri seintdlneau bizoni, dar astdzaaici pasc cirezi de vaci qiturme de oi. Zonele depaqune situate intr-o climdmai calda gi mai secetoasdse numesc stepe.

rul


16/58

LUMEA TAi-a inceputuri, pe c6nd omul incd nu exista, PdmAntul avea o infd[igare cutotul diferitd. Mai tdrziu, omul a populat fiecare col[iqor al planetei, locuindacum aproape in toate zonele pe care le-ai vdzul. inainte de toate, ca sdsupravie[uiascd, a trebuit sd inventeze casele, pentru a se addposti.Fiecare popor a proiectat clddirile adaptAndu-le la clima gizona respectivd, folosind mijloacele tehnice pe carele avea la TndemAnd. Astfel s-aunascut satele gi oragele.Cmul a invdtat sa modelezenatura dupa propri ile exigente,oultivand pamantul, deviind cursulrAurilor gi modificdnd forma muntilorpentru a valorifica pantele. El a invdtat sd foloseascd materiile primeca lemnul, fierul, cdrbunele gi petrolul, transformAndu-le in bunuri de careavea nevoie ca sd trdiascd gi sd supravietuiascd, dar gi in bunuri caresd-i ugureze existenta sau sd o facd mai pldcutd. Pentru a asigura legdturadintre oamenii care trdiesc intoate colturile Pamantului,au fost construitestrdzi, cai ferate,pofturi , aeroporluri gichiar baze spatiale, depe care sa cerceteze

lumea de dincolo deplaneta noastrd.$i acum, la drum ! Vom face cAte un popas pe toate continentele. Fiecarecontinent va fi ilustrat prin caracteristicile fizice, animalele care il populeazdgi activitatile pe care omul le desfdgoard aici. Apoi, in ultima pagind, vei gdsiun album de ,,fotografii": joacdte cu ele gi iti vei da seama dacd reugegtisa{i amintegti pe ce continent au fost fdcute!


17/58

EUROPA

e#^#i 0oww#_Pqsf* jt,ry'gu{


18/58

4*ry

ff#

Europa nu este un continent foarteintins, dar are o mare varietate depeisaj e, iar clima difera de la o (arala alta.Unele ![rmuri din nord sunt adeseaacoperite de ghefuri gi pentru aajunge la ele este nevoie despirgltoare de gheali.in nord-vest, pierduti in ocean, se afll o insull cuun peisaj selenar, Islanda, unde, chiar dacl este foartefrig, gheizerele aruncl puternice jeturi de api fierbintedeasupra plmAntului. Apa izvoarelor din jur e atAt decalda, incAt poti chiar si faci baie.in partea de mijloc, Europa este traversatl de unlant muntos. Cel mai inalt vArf este Mont Blanc:alpinigtilor le place se-l escaladeze,dar au nevoie de doul ztle ca seajunge sus. Pe dedesubtullui trece un tunelpentru magini.Partea de sud este $iea destul de muntoase.

in partea de nord, continentul esteaproape plan, Lar in est se intind mari

p[$uni; in rest Europa era, $i in partemai este inc[, acoperite de o marevarietate de peduri. De -a lungul

coastelor meridionale se intinde,,desigul mediteraneeart'': aici crescmislini gi o specie de stejari din

care se extrage pluta.t


19/58

EUROPA

aw# No

#9"'g"EeeWJ)


20/58

In extremitatea nordici a Europei triiesc urgi polarigi reni, animale care au un sim! al mirosului foartedezvoltat: ei adulmeci hrana ascunsisub gheate. In mlrile din nordsunt multe foci gi balene, iar inMediterani toni gi delfini. in vazduhzboarl multe specii de plsiri, uneler[pitoare. $tiai ca acvilaare o vedere foarte agere?

Printre animalele care populeazd,pedurile sunt lupul gi vulpea. in desigulmediteraneean glsegti mistreful, un felde porc silbatic. in trecut se intAlneau

adesea specii, astdzt aproape disp5,rute,ca ursul brun, care uneori mai de

o raita prin tufiguri in clutarede hrani. Totugi, sportul siupreferat este pescuitul desomoni in rAuri.

Pe munli se intilnesccapre negr, capre alpine

guierat prelung pentrude pericol.

gi marmote. Daci sesimt ameninfate,

marmotele scot una- $i aver trza prietenii

Fii atent cind plgegti pe potecile munfilor, si nuderanjeziviperele care somnoleazd, pe pietroaie; arputea si te mugte!

t


21/58

EUROPA

W*n

AM%w%o

6$pw*$'"ffideY#


22/58

Peste tot in Europ?, omul a construit oragegi a creat industrii, a cultivatpimAntul, lasind pufin spafiupentru natura salbatici, a$aincAt aproape nu mai existearii nelocuite.Continentul are o istorie milenari.inci din timpuri foarte vechi popoarele au llsatdovezi istorice gi artistice, iar turigtii din lumeaintreagl vin s[ viziteze numeroasele monumentecare se gisesc in Europa.

in multe regiuni oamenii se dediclagriculturii gi cre$teriivacilor, oilor $i caprelor.Pe cAmpiile din est secultivi cereale, precum griul,din care se face piine. Pe malurile

Mediteranei cresc citricele,vifa-de-vie;i mislinii, din aleciroratdtor mAnc[ruri.fructe se extrage uleiul, folosit la prepararea

Din pimAnt se extrage fierul gi cirbunele:acesta a servit un timp pentru a punein mi$care locomotivele, dar asthzr estefolosit, i-preuni cu gazul gi cu petrolul,la producerea energiei electrice, energiecare ajunge gi in casa ta.Primele industrii s-au infiinlat chiarin Europs, gi astilzr produc de toate,de la automobile la telefoane mobile gi laceasuri faimoase in toata lumea! 2


23/58

AFRICA

ffif'rrew,


24/58

in Africa este mai cald decAt pe altecontinente, pentru ca in centru eaeste traversatl de Ecuator. La nordgi la sud-veSt, se afll degerturi,unde ploul pulin gi temperaturaajunge pAni la 50oC! Sahara estecel mai mare degert din lume, dar, dinfericire, acolo existi oaze, unde se gisegte apide blut gi te poti odihni la umbra palmierilor.La Ecuator, umiditatea cregte 9i vegetalia se schimbl.Se intdlnesc zone de cimpie cu ierburi gi copaci risipi{i,unii inalli, cum e baobabul. Acestei regiuni i se spunesavanl. In centrul Africii cregte pidurea tropicali, undevegetalia abundi gi copacii, palmierii gi lianele crescfoarte des, ca in jungla lui Tarzan.

Munfii se glsesc aproape tofi larlsirit, unde sunt chiar gi lacuri,$i cativa vulcani. Kilimanjaroeste muntele cel mai inalt dinAfrica: vArful lui rimAne

acoperit de zapade tot anul.Rdurile sunt puline, dar mari. GAndegte-te c[ tocmaiin nord-estul Africii se glsegte fluviul cel mai lungdin lume, Nilul.in Madagascar, insula situate in sud-estulcontinentului, existe o bogilie $i odiversitate de ne crezut a faunei $i a florei.Fii atent totugi la plantele carnivore!


25/58

AFRICA

gn

geees z

oeI


26/58

'*(

in degerturile din Africa se intAlnesc dromaderul gi struful,o pasire cu corpul mare, picioarele gi gdtul lungi, iar capulmic. Nu zbo ard., dar este un adevdrat campion la alergare.Din cauza tinutei $i a furtei, leuleste regele savanei $i animalele iidatore azA un mare respect. ii placese stea intins $i se somnoleza daratunci cAnd scoate fiorosul lui riget,

zebrele, uneori$i bivolii trebuiese o ia la sinltoasa. Fuge chiar $igirafa, care, avAnd un gat lung, observetotul pe deasupra copacilor. Totu$i, despre

leu se spune ci este unul dintre cele mailenege animale silbatice, iar elefantul este cel

mai mare dintre toate: inalt de patru metri, elcAntlregte gase tone!In rAuri $i n lacuri se belecesc hipopotami $icrocodili, in timp ce in miri, in jurul barierelor de corali,inoati pegtigori simpatici de diverse culori.

/\1In

in centrul Africii locuiesc pis[ri tropicale, gorilagi flamingo roz, care, cu lungile lui picioare,danseazd elegant pe apit.In Madagas car gise$ti lemurieni, micianimale simpatice cu botul ascutit $i ochiimari, avAnd labele dinainte mai scurtedecat cele din spate.

2


27/58

AFRICA

ees Bgeg

8'

ge


28/58

Multe triburi din Africa au origini foartevechi, a$a cum sunt hotentofii, pigmeiigi zulu, pe care ii recunogti dupibogatele lor podoabe purtate in timpuldansului gi dupi scuturile ovale. in suds-a stabilit o numeroasl populafievenite din Europa.in jungli nu locuiegte aproape nimeni, darnici in degerturi: aici, in oaze, se opresc nomazti, carecilitoresc pe spatele dromaderilor, animale capabile sisupravieluiascl gi cAteva zlle fard s[ bea api!

Bogifiile continentului sunt, in nord,petrolul, iar in sud fabuloaselemine de aur gi diamante.

Cam peste tot cresc curmali gi cocotieri. In centru se gisescimense plantalii de cacao, cafea gi bumbac. $tii de unde vinbananele pe care le minAnci? Din pidurile aflate in centrulcontinentului!in Africa poli s[ faci multe lucruri dacl i1i plac animaleleciudate gi silbatice, cum ar fi si participi la un safarifotografic sau si vizit ezi un parc nalional. Splendidele plajecu nisipul alb din est, de la ocean, atrag turigtii care seodihnesc pe hamacuri agilate de palmieri.in nord, in Egipt, se aflepiramidele,marile morminte ale faraonilor,care se numarh printre cele$apte minuni ale lumii!

2


29/58

- \t1..

\,.ttt \%N

ffi4z,N--,rz 5/ \^-.- -.-V4,/ -n:X.-/ $


30/58


31/58

'p d? ,a*@ ff


32/58

In nord triiesc animale clrora le place

"CR. a' -LcArw

0

@

g$nue

g$sIsg

frigul, cum sunt herminele; in timpul ierniiblanita lor devine alba ca zapada.Pedurile de pe intregul continentsunt populate de tigri. Cel mai maredin lume este elegantul tigrusiberian. Tigrii vAn eazd,orice: cerbi, mistrefi gichiar crocodili!in stepe plEesc domolclmilele gi zburda caprele de Atgora,din al clror pir lung gi moale se obtineo lAna foarte fini.In munli gi pe podiguri esteraspindit iakul, un bou maregi morocinos, gi ursul panda,clruia ii plac foarte multmugurii de bambus.Pe vArfurile mai inalte intAlnegtiirbisul (leopardul zap eztlor) .in jungli glsegti reptile, rinoceri,pantere, maimufe, dar gi nenumaralifluturi diferit colorati! Aici triie$teelefantul asiatic, maimic decAt cel afrtc?n,

degi nu e tocmai mic:un pui abia niscutcAntire$te 100 kg!OP

3


33/58

ws"#ewa^F


34/58

tssg%sIsgIAlJWl

inci din timpuri strivechi, Asia afostleaglnul unor importante civihzatii, cumsunt cele ce au inflorit in Mesopotamia,intre rAurile Tigru gi Eufrat. Marele Zid,ridicat cu mai bine de 2 000 deani in urmi in Chin&, este ,.''ztdulcel mai lung din lume:e atAt de impunitor, incAt se vede de pe Lun[.in Asia conviefuiesc popoare avAnd culturigi traditii diferite, care au creat diversestiluri arhitectonice: e de ajuns si vezru0tc0cddiferenfa dintre o moschee gi o pagod[.Cu multe secole in urm[, Asia a fost tintaunor cilatorii lungi qi pline de aventuriin ciut area mirodeniilor,

folosite la condimentareamAncirurilor. $i astilzt secultivl piperul gi $ofranul,pe lAngi orez gi frunzele din care se face obauturi foarte rispAndite ceaiul.Populafia este concentratd, inpartea de sud-est, unde se aflItoragele cele mai mari din lumegi zgirie-nori dintre cei mai inalti. Aici

industriile produc de toate:stofe, automobile, calculatoare

etc. in partea de vest, marizachminte de petrol au fbcut ca

unele ![ri si devini foarte bogate.3


35/58

ouoN 70v)lulwv ?


36/58

in largul coastelor nordice e foarte frig; acolo polis[ vezi aisbergurile - nigte stAnci enorme de gheafi,care plutesc pe ocean.Spre sud, pldurile de conifere devin mai dese,iar in centru se afli intinse parcuri naturale, undese gisesc mai multe specii de arbori decitin intreaga Europi: imagin eaz6-li cu ce culoriminunate se imbraci toamna!in zona central-orientali se deschide regiuneaMarilor Lacuri. Aici Cascada Niagara este oatracfie naturali spectaculoasi: apa cade dela o in[lfime de aproximativ50 m, egali cu cea a unuizgdrie-nori cu 25 de etaj e!

in partea de vesta continentului cresc arborii ceimai inalli gi mai longevivi din lume

(rS)\)

i sequoia. Acesta este sequoia generaluluiSherman: e inalt de 80 m, are un diametrude peste 9 m gi a i-plinit 3 500 de ani!Munfii Stincogi merg paralel cu coastaoccidentali gi in unele regiuni riurile ausipat chei in munti; printre cele maiimpresionante din lume este Marele Canion.

in mijlocul OceanuluiPacific se g[sesc insulele Hawaii:aici se afl[ cel mai mare vulcanactiv de pe planete, Mauna Loa.

3


37/58

rc4fz- tr,/\c- Il>* I)r-.^\-hN.^- r\\i)^.-

AIAERICA DE NORI'

/*Jryvfr,)t"\\R


38/58

Acolo unde pimAntul este inghefat triiesc urgi albigi boi moscafi, numifi astfel pentru ci emani unmiros aseminitor celui de mosc.in pldurile mai reci se glsesc animale cum suntcastorul, renul caribu gi cerbul wapiti, ale ciruicoarne ajung la un metru gaizeci! Aici poli slintilnegti gi ursul brun, un inot[tor gi un pescarformidabil, gi un mare iubitor de miere.in padurile orientale tr[iegte o specie de dihor,cunoscuti sub numele de sconcs, gi ratonul, numitgi ursulelul spllltor, un animal simpatic, pulin maimare decAt o pisici, gi foarte sociabil, care igi spallhrana inainte de a o mAnca.Pe ochi pare ca poarti o masci.

Pe pl$uni poti slintAlnegti bizoni gicoioti cAini salbatici cu botul

gata oricind s[ vdneze antilope;gtie ci pentru a le captura nu este

ascufit,coiotulde ajunssi alerge repede, trebuie si fie gi viclean.

de aligatori,ajunge pinain apa rAului Mississippi trebuie s[ stai departe

o specie de crocodili a ciror lungimela cinci metri!

Centrali estede animale mai deosebite:foarte viu colorafi, maimufe, oposumicunoscufi pentru mi$cirile lor incete.

Americapopulatlpapagaligi lenegi,

3


39/58

AMERICA DE NORD


40/58

aici triiescsosite din toate

CAndva America de Nord era locuitide pieile ro$ii. Astdztmilioane de persoanepirtile lumii.

De -a lungul coastei orientale suntsituate mari metropole, printregi New Yorkul, ol cirui simboleste Statuia Libertitii. O caracteristicaa oragului sunt zgdrie-norii, cele mai inalteclidiri din lume. Partea centrali a StatelorUnite este inima industriei continentului,dezvoltati in toate sectoarele tehnologice.De pe coasta de est a Floridei pleaci navele

cosmice pentru misiuni de cercetare in spaliu.Populafia maya, care a existat cAndvain America Centrall, a dat viatiunei importante civilizalii,una dintre cele mai vechi depe glob. Acum poti se vuznteztsplendidele temple construitede cei care au intemeiat aceasteciviltzalie, cum este cel de laTikal (Guatemala).Subsolul continentului este foarte bogat: aici se aflltuna dintre cele mai productive regiuni din lume depetrol gi gaze naturale, de care ai nevoie ca sa gitegtigi s[-!i incdlzegti casa. Agricultura e dezvoltatl incentru: aici cdmpurile de cereale se intind cAt vezi cuochii. Iar pe piguni pasc numeroase cirezi de vite,care sunt pdzite de cowboy. 3


41/58


42/58

/\1nAmerica de Sud este asemenea unei mari insule

oce&rl, traversate la nord de Ecuator.In partea de nord-est curgeAmazonul, un fluviu lung$i adanc. Aici cre$te cea maimare pedure tropicala dinlume, care cuprinde o mare

' $i animale.In paralel cu coasta occidentali, seintinde cordiliera Anzilor, un lanfmuntos lung gi ingust, cu vArfuri foarte

inalte gi vulcani. R.giunea este aproapein intregime aridi gi vegetalia este aseminitoarecelei care cregte pe podigurile din rislrit adiciarbu$ti rari gi ierburiinalte ca in savane.In centrul Anzilorse gasegteAtacama,din lume:in cdmpiile din partea centrali gi cea sudicl sedesfhgoarl pampasurile, intinse pdguni cu omantie ierboasi mai mult sau mai pulin deasi.Extremitatea sudici a continentului se alungegte sprePolul Sud: aici cresc coniferele gi bate mereu vAntul.Aceasti parte a planetei are o climl geroasi, chiardacl se numegte Jara de Foc.

C\att(t

d.$ertuluna dintre regiunile cele mai aride $i caldepractic aici nu a mai plouat de 400 de ani!

4


43/58

AIAERICA DE SUD


44/58

in Anzttraie$te un gen de cimile faricocoa$e, cu blana moale, din care se

obtine o ldni cilduroas[. Este lama,un animal blAnd, dar dacl ilderanjezr, te scuipl.

fara s[ faca niciun zgomot, incAt,atunci cAnd sare,

prada nu mai are timpsi fugn! in pedurile tropicale trliescpaslrile cele mai colorate din lume, dela tucan pAn[ la minusculele colibri.Maimutele sar dintr-un copac in altul,iar pe ramuri se camufleazd, gerpi boa gi anaconda.in mdlul rAurilor caimanul pare si doarml, darurmiregte atent prada. Cind deschide gura cas[ minAnce, igi arati cei 80 de dinfi!Furnicarul igi introduce in mu$uroaie limba sa lunglgi cleioasi, pe care rlmAn lipite sute de insecte.Un animal ciudat este tatuul, acoperit cu un fel decarapace, care, pentru a se apdra, se ghemuiegtein formd de minge.

Iaguarul este regele jurglei: se mi$ ce

animalul care reuge$te$i nandu, o specie foarte

Prin pampas cutreieri puma,se faca cele mai inalte salturi,caraghioase de struf.Broasca-testoase gigant, ceamai mare de pe planete, estesimbolul Insulelor Galapagos. 4


45/58

AIAERICA DE SUD

ffi #t

AgE

%U


46/58

Civilizafiile care au populat America Centrallgi cea de Sud, inainte ca acest continent si fiedescoperit de Cristofor Columb, sunt numiteprecolumbiene. Inca$ii au creat cel maimare i-periu gi au construit ora$ecaMachu Picchu. Populafiaquechua, de origine antich, mailocuie$te gi acum pe podiguriledin Anzr, pistrAnd obiceiurile gicostumele traditionale.

O mare parte a populaliei triiegte dinagriculturi gi cregterea animalelor.in regiunile mai inalte cre$te o plantepe care o cunogti foarte bine: estecartoful care, la fel ca gi rogiile,

este originar din aceste locuri.in Anzr sunt crescute lamagi alpacaua, pentru ldnl gi ca animale de povari.Pe p[guni pasc , plzlte de gaucho, enorme cirezide bovine gi turme de oi. Acolo unde pimAntuldevine mai arid, se cultivi cereale. in partea de estse gisesc intinse plantafii, de unde provin atAteabuneteti, cum sunt bananele, cafeaua,cacaua gi chiar trestia-de-zahilr,din care, dupa cum spune ginumele, se extrage ceea ce itiindulcegte laptele la micul d.jun.Pidurile ofer[ lemn prefios, iar subsolul aremulte resurse, cum ar fi bogatele zilcdminte depetrol din nord.

45


47/58

a

afu,v.2p ea,.-,oa

OCEANIA


48/58

In aceast[ parte a lumii aproapeintotdeauna este cald, dar lunile cele maic[lduroase gi secetoase sunt ianuarie gfebruarie, in timp ce iunie gi iulie sunry cele mai reci: totul este pufin pe dos!Partea centrala a Australiei este maipulin populati, pentru ci e foarte secetoasi. Aici se

afld ferme de cregtere a vitelot atAt de mari, lncit,pentru a urmiri cirezile, crescltorii de animalefolosesc un mic avion.Chiar in inima Australiei, in mijlocul degertului,se afle Uluru, cunoscute $i ca(Stanca lui Ay.r), un enorm Ay.r's Rockmonolit de nisip ro$u,care pentru aborigenieste un loc sacru.Departe, in ocean, se glsegte punctul cel mai adAnc,situat sub nivelul mirii, de pe intreaga planetl:gi anume Fosa Marianelor.

in partea de nord-est aAustraliei se intindeMarea barieri de corali. In realitat,

coralii sunt formati din animalefoarte mici $i astfel aceasteenorme suprafala de corali poatefi considerate drept cel mai mareorganism viu al lumii!

Relieful insulelor muntoase care formeazi NouaZeelandi a fost plismuit de erupfiile vulcanice.

ZEELANI'A4


49/58

\.___-Yt* A ,,,;*Be&

4"Sffio#ewe

0

Irliriii!\O

vlNvT)o

ry\Of


50/58

In Australia gi pe insulele careo inconj oar[, trdiesc animaleciudate, unele dintre ele se gisescnumai aici. Multe sunt marsupiale,adicl au un buzunar in care iqi tinpuii pAni cind acegtia crescdestul ca s[ fie ind.pendenti.

Aici existe canguri, diferili ca aspect gidimensiuni, dar gi koala, care stau aproape

mereu in copaci gi se hrlnesc cu frunze deeucalipt.O paslre pe care se poate

intAmpla si o intAlnegti estekookabur ra (pesciru$ul vAnatorilor) :ea misoari vreo patruzeci de centimetri,are pAntecele alb, pene mai inchise pe spinare giin jurul ochilor. Trisitura ei distinctivi este ciripitulasemlnitor unui hohot de rds.

In Noua Zeelande poti si vezLpasdrea kiwi, care triie$te numaiaici: e mare cAt o gaini gi nu poatesi zboare.

Un alt animal pe carepoti si-l vezv doar aici esteornitorincul, care traie$tede -a lungul rAurilor ciutAnd

insecte cu ciocul siu aplattzat.4


51/58vlNvT)o


52/58

Pe insulele din Oceaniatraiesc multe populafii diferite.

Cei care locuiesc aici de cel maimult timp sunt aborigenii gimaorii, dar existe gi persoanesosite rnai recent din Europa gi Asia.

Australia gi Noua Zeelande au vastezone nelocuite. O mare parte a populafiei

se mut[ in marile orage, unde viata estemai u$oari.

Subsolurile Australiei Ei NoiiZeelande ascund bogatecomori de c[rbune, fier,aur gi diamante.v' Pe intinsele plguni aleAustraliei pasc cirezi de vaci gi turme de oi,

care sunt crescute pentru lapte gi pentru lini.Agricultorii cultivi grAul, orzul, orezaL,trestia- de-zahilr gi multe fructe.Locuitorii numeroaselor insulemai mici, care fac parte din acestcontinent, trliesc in cea mai mareparte din agrrculture, vdnito are qipescuit. Multe din aceste insulesunt atAt de frumoase, incAt in fie carean atrag mii de turi$ti.

5


53/58

co

/*,YNWJM bsfi @RtJ$Lrds* JL -^ #ARCTICA


54/58

Arctica nu este un continent propriu -zis, ci o marede gheali inconjurat[ de multe insule gi de porliunide uscat care nu sunt tot timpul inghefate.Vara, temperatura urcl la peste OoC gi vegetaliarenagte, chiar gi animalele se invioreazd,. Oricum,morsele, urgii polari gi lupii nu simt frigul nici atuncicAnd stau intingi pe zdpadi: ei au pe sub blani un stra

de grisime care ii protej eaz\,.in partea de veSt, teritoriile suntlocuite de eschimogi, sau inuiti,care, pentru a vAna gi a pescui,

se d.plas eazhin caiac, mici blrciacoperite cu piei de fo cd,.in partea de est se aflaluponii, marL crescitoriIn Arctica este prea frig pentru practicareaagriculturii, dar subsolul este bogat in petrol,aur gi fier.Timp de cateva luni, Arctica este cufundatein intuneric, dar vara sunt zile in care soarelenu apune deloc. Aici, in timpul nopfii,se petrece un fenomen extraordinar:auro ra boreale, atunci cAndcerul e luminat de enormecoroane $i arcuri delumin[, ro$ii, galbene,verz,lt, care se mi$ ceasemenea unor limbi de foc!

5


55/58

4tu@

8 (W %-f,,fu +Ihb

wNTmcTlcA


56/58

Antarctica este locul cel maifriguros qi mai expus vAnturilordin intreaga lume, un plmintinghefat, inconjurat de o maregi ea inghefati: stratul de gheate

poate fi de 5 km! Temperaturaajungegi mai

la -50oC, dar poate s[ coboaremult.Ttrrigtii, cu haine groase gi ochelaride soare, Se aventureazl, pAni aici cas[ admire guganticele aisberguri gicoloniile de pinguini, ni$te pisirisimpatice care nu gtius[ zboare gi cirora nu le e fricl

de om. Aici poti ajunge la lirmnumai cu ajutorul sparg[toarelorde gheafl; apoi, odati ce ai ajuns,te d.plas ezv cu elicopterul.

tu

Adesea turigtii sunt urmiriti de albatrogi curiogi.in Antarctica sunt ciliva vulcani activi: in parteade nord-vest este unul care incilIzegte apele din jur.Aici poli si te scalzr in costum de baie, dar trebuiesi ai grijn si nu te opiregti!Peisajul sudic al acestui continent se aseam[ni cucel de pe Marte: este zona cea mai secetoasi de peplanetl: nu a mai plouat de aproape doui milioanede ani!Continentul este locuit numai de savanfi; acegtiavin din intreaga lume labazele gtiinlifice de aicipentru cercetan.

5


57/58

TE.A IA IAAI rdZUT?t tN LUt EA filTREAci

wCrab

wntilopa gnu

&L'i#R}\

UNT'EAIAINTIRI+.

Salcdm

@Aurffi

hamiqtPalmierfroriliwre-de-cauciucrbo

&ffi@icicleti Moari de vint Motocicletiinx (ras) Pom fructiferGhepardnanas

lguani

#)UIA-,tT**Leu

# # ftX*Lemn Argint MesteacinffiCitrice

Mere Lemurianatriogkiocor

Bradrhidee

Artar


58/58

Koala

e4ee

Stejar Telefoane mobile lglu

Castan $ampanie Elicopterffi

CalmarkupwCactus Fagrestie-de-zahdr CiregeSequoiaPorumb Lene5&.ft--tBizonw

Soarece marsupial

$GGrCa q'ttq"ePumia

Cupru

Halibut Chiparos@@Cacao Bou moscatCamila Eucalipt

#Castor Abanos

Fu rn ica r

OCOLUL PAMINTULUI

Documents

Transcript of OCOLUL PAMINTULUI