Comorile pamantului nr_7

8/6/2019 Comorile pamantului nr_7

http://slidepdf.com/reader/full/comorile-pamantului-nr7 1/16



Cuprins Numarul7

Halitul HA

Casiteritul

Covellina

Libethenitul

, ~ ~ 0~'~'tffr ~ '$if

, ARTA COLECTIONARULUI•

Cum sa-~ilarge~ti colectia 9-10

Culorile mlneralelor 15-16

~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~

: POVESTEA pAMANTULUI ~'

Atmosfera ~i norii 9-10

.. E,antioane furnizate cu acest n umar

®A T E N T I E I A c e st p ro du s n u e st e destinatl lc tiv itati i r e cr e at iv e a c o pi il or . N u e s te 0 juca r ie . P r o d u s n e r e co m a n d a t

r op jl or s u b 3 6 d e l un i (3 a n i) . P r o d u s d e s ti n at ed u r at ei a d u ll il o r, i a c o p ii b rr u v a rs te p e s te 7 a n i. A s e f o lo s i

d ea r I n p re ze nt a u ne i p er sc an e a du lt e . E ja nt i o an el e s e v o r p as tr a I n t a vi l a d e p la st i c . D u pa atinqere,

s p al 'l i- va p e m a in i c u m u lt ! a p a. E v it a! i r o nt ac tu l CU o c hi i j i g u r a . P r od u su l m n li ne p,ese r n ir i, c a re p o t f i o g e l a t e

s a u i nh a la te , l i p ie se a lc u li te , c ar e p o t p r ov e r a a « id e nt er ea , D . c a e ja n ti on u l e s te I ng h il it m e rg e !i d e u rg e nt 'l a m e d ic . S to a te ti p ro d us u l d in a m b al aj . P e nt ru a e v it a r is cu l s u f ac ar ii s au s tr an g u la ri i, a ru n ra ti a m b al aj ul la g u n oi ,i n l o ru r il e s p e ci al a m e n a je te p e n tr u p l as ti c. [ it il i 1 i p a s tr a li i n p e rm a n e n l' a c es te i n fu r rn a ti i

Pentru 0m ai bu na de servire, so licitati intotde auna p uhllca tlad E! la a CE !la ~i p un ct d e v iln za re ~ i i nfo rm ali v an zilto ru l a su pr a

int"n~iE!i de a cump ara ,i ap ar Ie urmatoare,

Apar r tie sap tamanala

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL

A D R E S A : V o u li a9 m e n i~ ' 1 4 -40 , 1 6 6 7 .3 A t e naE D I T O R : P e tr os K i lp n is to ,

M A N A G E R E C O N IlM I C : F o t i s F o t i o u

M A N A GE R D E R E D A q lE ~ I P R O D U q lE : ' { !f l j i n ia K o u tr o ub as

M A R I (E T IN G M A N A G E R : M i dl a li s K o ut s ou ko 5

B U S IN E S S D E V EL 9 PM E N T M A N A G .E R : D im it r i s P aS il k al i d i~

I 'R O D U C TM A N A G E R : M e ro pi P ap ad ak i

S E N IO R E D IT O R : T an ia S k a nd al a ki

J U N IO R E D IT O R : M a r i a P a pa dim i t r io u

C O OR D O N A T O R D E P R O DU q I E : S ia k ot o u p a

M A N A G E R D IS TR IB U T lE : E v i B O l a

C O N T RO L L ER D I S T R I B U T IE : Y ia nn i, V O u 9i o uk as

S E N I O R ( O O R D O N AT O R L O G IS T IC A : A n to ni s l i o um is

P u b l i c a t p e n t r u p rim a d at a in I t a l i a , in l im b a i ta li an a , s u b ti tl ul

I L M A G lC O M O N D O 0 / M I N E R A L E s G E M M E , d e c a t r e D e A g o s t, in i E d it or e S p A

© 1997 D e A g os ti n i o di l o re S pA , N o va ra - I t a ly

© 2 0 0 7 D e A g o s ti ni U k l t d .

© 2 0 1 0 D e A g os ti n i H e l l a s L td ,

T o a t e d re p tu ri l e r ez e rv a te .

CA Fotografii: D e A P ic tu re l ib r ar y , GS F i ct u re l ib r a ry .

1 5 5N : 1 7 92 -1 4 49

co A D A PT A R E P EN tR U U M B A R O M A N A : M E D IA S ER V I C E Z AW A D A S .R .L

C O N SU L T AN T : P ro f. D r . G H E O R G H E U D U B A 1A , M . e. a l A c a d. R o m .

C o n f . D r . S O R IN S llV I U U D U B A ~ A , U n iv er ,i t a te a B u (U r el t i

D T P : R A Y

LI

T lP A R IR E ~ I L E G A R E : G . C A N A L E & c .

D IR E C TO R T lP O G R AF IE : G IU S EP P E C A N A LE

IM P O R T AT O R -D IS T R I B U IT O R : M e d i a S er v ic e Z aw a d a S .R .l .

A D R E S A : S Ir . l o ui s P a s te ur , n r, 38 , 1 " 1 . 1, s e c t . 5, B u c ur ej tl , R o m a n ia

Countr y Manage r: M a r ia ~ a M i h a l\ an

Mar k et in g Man ag er : A d in a B o ji c a

Redactor: G a b ri el a M u n t ea n

Dis tr ibu tiDn M anager : Dan l o r d a c h e~ ~ __ _..J

OeAgostini v a anunia datelede publicare a bibliorafturilor

I n s er ia d e r ev is te .



a ituHalitul este uneori cunoscut ca sare

qerna. Este folosit preponderent

ca mineral industrial.

H

alitul .o:.laieste cunoscut sub denumirea de sare

gema, In general, este incolar sau alb, dar unele

. esantioane pot avea pete albastre, portocalii,purpurii, rosii sau galbene. Este cunoscut din cele mai

vechi timpuri, fiind rafinat de multa vreme ~ifolosit drept

condiment pentru man care ~iconservant. Mai recent,

a devenit 0 sursa irnportanta de clor ~isodiu,

Denumirea hahtului provine de la cuvantul grecesc

hals, care inseamna "mare" sau "sare": aceasta trimitere

este corecta, deoarece peste 80% din materia dizolvata

in apa marii este sare.

Desi 0mare parte din sarea folosita in bucatarie ~i

drept conservant alimentar provine din zacaminte solide

de halit exploatate minier, halitul folosit pentru obtinerea

clorului si sodiului rnai provine §idin apa rnarii

(saramura),

Utilizarile cloruluiClorul este LIll gaz folosit pentru a indeparta bacteriile

din apa potabila. Mai este folosit la inalbit si la fabricarea

unui numar important de substante chimice organice,

mai ales lngrasaminte agricole. Este obtinut din halit

ca un produs secundar al proceselor Downs, prin care

sodiul ~i clorul din mineral se separa, folosind

electroliza.

Utilizarile sodiuluiSodiul este un element metalic

care a fast izolat initial

in 1807 de marele om de ~tiinta

englez Sir Humphry Davy

(1778-1829). Desi este foarte

reactiv si, prin urmare, nu se

gaseste niciodata in stare libera,

in forma compusa este cel de-al

saselea eel mai abundent

element de pe Pamant, Este

folosit ca agent in reducerea

diversilor compusi chimici,

precum ~ica agent de racire in

reactoarele nucleare, Aserneni

clorului, este separat din apa

sarata prin interrnediul

proceselor Downs.

... Cristale cubice, individuale, frumoase de halit alb. Astfel de

forrnatlunl sunt Yilspandite peste tot in lume.

FI~A DE CARACTER IZARE Soda caustlcaHidroxidul de sodiu (cunoscut in

general ca soda caustica) este

obtinut ca un produs suplimentar

al extragerii clorului ~isodiului

prin electroliza apei sarate, Acest

campus alcalin foarte coroziv

este larg folosit la fabticarea

sapunurilor ~i a hartiei.

Teste ~imod de tratareHalitul este gras la atingere si se

dizolva rapid in apa reee. Daca

solutia rezultata este apoi Iasata

sa se evapore, se vor forma din

HAUl

C l a sa : halogenuri

Sistem de cristalizare: cubic

Formula chlmlca: Nael

Duritate: 2

Densitate: 2,16

Clivaj: perfect

Spartura: concoldala

(uloare: incolor, alb, galben, ro~u,albastru, purpuriu

Urrna: alba

Luciu: stklos

Lumlnescenta: verde, portocaliu sau rosu



nou cristale mid prin precipitare. Din cauza continutului

de sodiu, halitul va transforma culoarea unei flacari intr-un

galben viu. Atunci cand sunt plasate sub lumina

ultravioleta, esantioanele de halit pot prezenta 0

luminescenta verde, portocalie sau rosie,

Halitul trebuie curatat cu spirt medicinal sau cu 0 alta

forma asemanatoare de alcool pur. Trebuie s a purtatiintotdeauna manusi cand folositi alcool si sa-l aplicati

atent eu 0bucata de panza,

CARACTERISTICI

Halitul este 0 haloqenura, membru al unei clase de minerale

compuse dlntr-un element metalic combinat cu unul dintre

halogeni - clor, brorn, fluor sau iod. Halitul este com pus din

sodiu ~iclor,

Cristalele de halit fac parte din sistemul cubic de simetrie.

Ele seamana frecvent cu niste cuburi, desi unele esantioane au

fete concave: acestea sunt cunoscute sub numele de cristale

hopper (palnie). Atunci cand nu este larg cristalizat, halitul

poate fi gasit in forme fin cristaline (habitus masiv) sau in mid

granule.

Greutatea specifidi a halitului pur este de 2,16 ori mai mare

dedit cea a volumului echivalent de apa la temperatura

camerei. Totusi, esantioanele sunt arareori pure ~i, in

conssctnta, greutatea speciflca varlaza intre 2,1 ~i2 ,2.

Atunci cand cristalele de halit sunt lovite cu un clocan sau

supuse la presiune, ele se sparg in mod definit de-a lungul celormai slabe plane - adlca, prezintii clivaj perfect. Ceea ce este eel

mai remarcabil in legatura cu clivajul halitului este faptul ca

produce forme cubice perfecte .

.... Un agregat cristalin

de halit de culoare

portocalie (SUA).

< I I I Halit violet din Sicilia.

Culoarea se datoreaza

radioactivitat ii naturale .

... Un cub perfect de

halit.

sugereaza denumirea lor, s-au format prin evaporarea apelor

sarate. Mineralul se gase~te freevent in cornbinatle eu anhidrit,

gips ~isilvina.

Zacaminte exploatabile de halit se gasesc in numeroase

locuri de pe glob. Printre eele mai importante, sunt cele din.. ' 4 . . . . . . , , ' " .

urrnatoarele regiuni: Salzburg [Austria), Ontario (i:<\nadaf, Oax

(Franta], Stassfurt (Germania), Punjab (India), Agrigento (Italia),

Cosenza, Enna ~iPisa (Italia), Wieliczka (Polonia), Siberia (Rusia),

Catalonia (Spania) ~i Bex din Cantonul Vaud (Elvetia).

In SUA,exista importante mine de halit in Arizona,

California, Kansas, Louisiana ~iNew York. Principalele

zacaminte de sare din Insulele Britanice se afla la Northwich,

Cheshire ~iBl\lulby, nordul regiunii Yorkshire.

in Romania,exista numeroase masive de sare, care sunt

exploatate in 12:saline; la Ocnele Mari ?i Oena Mure~, sarea este

extrasa prin solubillzare in subteran, Cristale frumoase de sareau fo;t gasite la Sianic Prahova ~iPraid.



Casiteritul brun sau negru este

cunoscut de peste

5 000 de ani. De~i unele

cristale de casiterit au calita~i de

pietre pretioase, acest mineral

este folosit in primul rand in industrie, intrucatreprezinta principala sursa de staniu (cositor).

Staniul este un metal moale, lucios ~ifoarte

maleabil - el poate fi cu usurinta rulat, presat

sau tras in foi foarte subtiri.

Printre multiplele sale utilizari se nurnara

protejarea fierului, a otelului, a cuprului si a altor

meta Ie impotriva coroziunii (de exernplu, impotriva

ruginii care se forrneaza atunci cand fierul este expus

umezelii). Acest efect se obtine prin acoperirea

rnetalelor cu staniu, in procesul nurnit placate electrica.

Compusii staniului sunt folositipentru fixarea culorii in procesul

de vopsire (camordanti), 0 alta

utilizare a staniului este legata de

prepararea sticlei float (eel rnai

raspandit tip de sticla folosit pentru

.. Cristale prismatice

turti te de azurit , part ial

acoperite cu un strat

superficial de malachit

(Cochise County,

Arizona, SUA).

'" Cristale de casiterit In forme aciculare de la mina Dalcoath,

Camborne, In Cornwall. Aceasta zona a Insulelor Britanice a

reprezentat un important producator de staniu - minele de cositor

erau cunoscute drept scositorii" Totusi, costul extragerii staniului

din aceste zacaminte nu se mai justifica, din cauza pretului sau

redus pe plata mondiala.

C A R A C T E R I S T I C I

Casiteri tul face parte din c1asa oxizi lor. Este unul dintre

putlnele minerale de staniu ?i principala sursa a acestui metal.

Adesea, casiteritul peate contlne mici eantitiiti de fier sau

elemente rare, precum tantalul ~iniebiul.

Cristalele de casiterit apartln sistemului tetragonal ?i au in

general forma de prisrna turtita. Uneori se termlna eu

piramide maclate, numite bipiramide; pot fi de asemenea

lungi ~isubtirl , eu strlat]] vert icale de-a lungul fetelor,

Cristalele de casi terl t sunt in mod freevent maclate.

Atund cand nu apare Incristale distincte, casiteritul se giise~te

sub forme rotunde - aceasta forma alterata a mineralului este

cunoscuta ca staniu aluvionar sau staniu de rau,

geamuri): printr-un procedeu dezvoltat de Sir Alastair

Pilkington in anii 1950, sticla top ita este lasata sa

pluteasca intr-o baie de staniu topit. Cand sticla se

intareste, ea formeaza un strat perfect plat.

Istorie anticaNurnele casiteritului provine din cuvantul grecesc

kassiteros, care inseamna "cositor". Totusi, termenul de



.casiterit' ' a intrat In uz abia in 1832, cand a fost introdus

de omul de ~tiinta francez F.S.Beudant. Mineralul in sine,

cunoscut pana atunci sub denumirea de "piatra de

cositor' , era folosit inca din Epoca de Branz, cu peste

5 000 de ani inurrna.

Vechii gred i~inumeau principala sursa de staniu.Jnsulele Casiterit" Nimeni nu cunoaste locul exact al

acestor insule, dar termenul se poate referi la Irlanda si

Anglia, in specialla Peninsula Cornwall, care a ramas

o sursa importanta de staniu pana in secolul al XX-lea.

. .. Bipiramide de casiteri t din Mwaka, Ruanda.

" Un agregat de casiterit extras dlntr-o mlna de langa Leon, statui

Guanajuato, nordul Mexicului.

FI~A DE CARACTERIZARE

CASITERIT

Clasa: oxizi

$istem de cristalizare: tetragonal

Formula chlrnlca: 5n02

Duritate: 6-7

Densitate: 7,0

Clivaj: nedefinit

Spartura: subconcoldala spre nerequlata

Culoare: brun spre negru

Urma: alba, gri sau bruni!

luciu: adamantin

Huorescenta: absenta

" Mari cristale maclate de casiterit din Panasqueira, Portugalia .

rocile pegmatite sau in greisen~'-'o forma de granit alcarult

din cuart's] midi alba. Printre rnlneralele care se asociaza cu

casiteritul s e numara arsenopirita, bismutina, caicopirita,

topazul, turmalina ~i wolframitul. Casiteritul se gase~te in

Australia, Bolivia, Cehia, Finlanda, Franta, Germania, Malaezia,

Mexic, Namibia, Portugalia ~inumeroase regiuni din SUA.

In trecut, Marea Britanie era foarte bogata in casiterit, mai

ales in zonele St. Agnes, Callington, Camborne, 5t Just

~i5t Austell din Cornwall , tnsa zacamlntele cele mai valoroase

din punct de vedere economic au fast epuizate.



De culoare albastru-inchis cu

lrlzatll, cristalele de covellina sunt

foarte apreciate de colectionari.

Atunci cand covellina segase~tein cantltati

semnificative, ea este extrasa pentru continutul

de cupru, care are multiple utllizari industriale.

Covellina (cunoscuta si sub numele de covellit) estede culoare albastru-viu, deoarece este alcatuita din

sulfura de cupru. La fel ca multe alte minerale ce

contin cupru, covellina prezinta irizatii (reflecta toate

culorile spectrului, in functie de cum bate lumina), prin

urmare nu este intotdeauna complet albastra.

Continutul de cupruAtunci cand se gaseste In zacaminte destul de bogate

pentru a face posibila exploatarea industriala, covellina

este extrasa pentru continutul sau de cupm.

Covellina a fost identificata initial in crustele albastre ale

fumarolelor Muntelui Vezuviu de catre Nicolo Covelli

(1790-1829),mineralogul italian care a dat $inumelemineralului. Cand se gase~tein preajma vulcanilor, covellina

T Cristale de covellina pe pirita.

Aceasta rnostra provine din

Butte , s tatui Montana, SUA.

. .. Cristale de covell ina pe 0baza de pirita (Bor, Serbia) .

temperaturi inalte. Atunci cand este

mineral secundar; ea se formeaza in

asociere cu calcopirita, bornitul ~i

calcozlna. Mai rar, apare ~ica

mineral depus din vapori, prin

raclre dlrecta . Acest proces este

cunoscut sub numele de

sublimare. Covellina a fost

descoperl ta chiar sub aceasta

forma, racindu-sesl

solidifidindu-se dupa 0

eruptie a vulcan" 'ului Vezuviu ,

de langa Napoli, in ltalia,



.. Cristale de ccvellina de la

Calabona, de I~nga Aighero, in

Sardinia, I ta lia. Aceasta mina a

fost candva principalul

furnizor mondial de cristale de

covel llna, dar acum este

abandonata,

este un produs de sublimare - adica un mineral care s-a

depus in urma racirii vaporilor. M ai frecvent insa, ea se

gaseste ca mineral secundar care se formeaza prin actiunea

oxigenului asupra unor depuneri preexistente de sulfuri decupm. In astfe! de zacarninte, covellina se asociaza de obicei

cu calcopirita, bornitul, pirita ~ienargitul. Cele mai bune

cristale de covellina provin din Calabona, de langa Alghero,

Sardinia, dar, din pacate, aceasta rnina a fast inchisa, in urma

epuizaril zacamintelor, Covellina se mal gaseste in SUA

(Montana, Texas, New Mexico), Serbia (Bar), Austria

(Leogang, langa Salzburg), Germania (Dillenburg, Hesse,

Sangerhausen), Rusia (Kedabek, in Muntii Caucaz), Maroc

(Bou Azzer).

Testarea covellineiCovellina se topeste foarte usor si produce 0 flacara albastra

Se dizolva in acid dorhidric. In ciuda culorii sale albastre,lasa 0urrna gri-inchis.

C A R A C T E R I S T I C I

Covellina este 0 sulfura de rupnL

Continutul de cupru din covelIina

pura este de doua treimi, restul ft-

sulf. Cristalele - care sunt rare - sunt

foarte subtlri ~itabulare. Diferitele

nuante de albastru- inchis ale

covellinei sunt, de obicei, inviorate -

~iuneori ascunse - de ir lza tllle

bronz-qalbu] sau rosietice, adesea

ru sci! tei de violet sau purpuriu.

Cele mai sub - ifoi de covelllna

sunt exibile .

... Cristale de covellina din tr -o rn lna de cupru din Summitville,

Colorado, SUA.

FI~A DE CARACTER IZARE

COVELLINA

Clasa: sulfuri

Sistem de crlstallzare: trigonal

Formula chlmlca : (uS

Duritate : 1Y,-2

Densitate: 4,68

Clivaj: perfect bazal

Spartura: nerequlata, sfaramtcloasa

Culoare: albastru-negru eu irizatii

Urma: gri-lnchis

Luciu: submetalic, de srnoala

Fluorescanta: absenta



Libethenitul este un mineral rar.

Nu are nicio valoare lndustrlala,

dar este foarte apreciat de colectlo-

nari datorita cristalelor sale frumoase,

de culoare verde-inchis stralucitor,

D~ieste considerat un mineral rar, libethenitul incii se

mai giise~te in zacaminte importante, in special in

Slovacia, in zona localitatii Libethen (acum

Lubietova, de unde ise trage ~inumele), Rusia, Republica

Democratii Congo si Arizona, SUA. In Marea Britanie, se

mai gaseste in diferite parti din Cornwall si Cumbria.

Libethenitul este un fosfat de cupru.

Este foarte asernanator cu olivenitul,

cele doua rninerale fiind greu de

dlferenttat cu ochiulliber. Libethenitul ('.

are 0 culoare caracter is tica -

verde-inchls, uneori cu nuante

rnasl lnl l, Este transparent sau

translucid ~i a re un luciu stidos sau

rasmos,

Nu prezint ii un clivaj defini t ~iestedestul de moale, clasandu-se abia pe

locul4 pe scara Mohs. Dad este

inci ilz it deasupra unui bee Bunsen,

intr-o eprubetii tnchtsa, devine negru

~iernana va pori care se condenseaza

in picaturi minuscule pe peretil

eprubetei.

Este solubil in aclzl ~iin amoniac.

Solutla rezultata din amestecul cu

amoniac este albastra, Cristalele de

libethenit au, in general, opt fete, sunt

prismatice, scurte ~iturtite. Ele fac

parte din sistemul ortorombic.

Cristalele sunt uneorl alungite ~i

imbinate in cruste .

... Un grup de rrlstale de libethenit din

Kakanda, provincia Shaba, Republica

Dernocrata Congo.



· ineraJ similar

Aspectul libethenitului este asernanator cu eel -

olivenitului, ceea ce face dificila diferentierea celor ~~

minerale, msa olivenitul contine arsen (si este cunoscrr

ca un arsenat), intimp ce libethenitul contine fosfor

(este un fo at). Solutia pentru a le distinge consta

in fap ci olirenitul, care are formula chimica

Cu2lAs04 OR, este solubil in acizi si emana un mires

asemanator en eel at u turoiului, atunci cand este incalzit,

Aceste fenomene nu apar incazul Iibethenitului,

. .. ..,. Cristale de libethenit. Mineralul poate f i gasit in unele zone

din Cornwall.

libethenitul este un mineral secundar care se dezvolta ca

rezultat al unor transformart chimice in anumite minerale

p reexi stente.

In Anglia, el se gase?te in zacarnintele cuprifere din

Cornwall (Redruth ~i Liskeardl ~iin Cumbria. Mai poate fi gasit

la Montebras, in Podlsul Central al Frantei , in zona Eisenberg

din Thuringia, Germania, in zona libethen din Siovacia, in

Rusia, in Republica Dernccrata Congo ~iin California, SUA.

.. ..,.Cristale de libethenit din mina Rokana, in Kitwe, Zambia.

FI~A DE CARACTER IZARE

LlBETHENIT

Clase: fosfati

Sistem de crlstalizare: ortorombic

Duritate: 4

Densitate: 3,9-3,97

Clivaj: nedefinit

Spartura: concoldala spre nerequlata

Culoare: verde-inchis spre negru

Urma: verde-miisliniu

Luciu: stlclos spre raslnos

Fluorescenta: abserita



\J

ar

urna-ti. '.

sti co ectia,Selectia de minerale din seria Comorile

Piimimtutui reprezinta un excelent punct

de plecare in pasiunea ta pentru mineralogie,

dar mai tarziu vei dori, poate, sa-ti large~ti

colectia. lata cateva rnodalltatl, in articolul

de maijos.

Ocolectie poate f construita in diverse moduri:

achizitionand esantioane de la cornerciantii

specializati, din magazine sau de pe internet,

facand schimb cu alti colectionari sau adunand

esantioane prin deplasari pe teren.

. .. .. .. . Proaspatll colect ionari pot afla 0 rnultirne de lucruri vizltand

magazinele de minerale, unde au ocazia sa studieze 0 gama larga

de mostre.

Achizi1ionarea de e~antioaneEsantioanele cumparate de la magazinele sau targurile

specializate reprezinta 0modalitate frecventa de

constituire a unei colectii bogate, iar aceasta cale are

cateva avantaje.

in primul rand, vei putea sa te asiguri ca esantioanele

cumparate sunt identificate corect. Cornerciantii

acreditati W eunose bine mineralele. Vei avea astfel

posibilitatea sa discuti despre esantioane eu cineva

specializat si sa afli cateva ponturi utile despre unele

dintre mineralele expuse. Indiferent dad vei cumpara

sau nu, vei putea observa mineralele indeaproape.



In cazul in care mergi la magazinele sau targurile

specializate, nu uita ca este foarte important sa-te

asiguri ca orice esantion cumparat are eticheta, unde

se precizeaza locul de provenienta, Aceste detalii sunt

foarte importante pentru0

colectie stiintifica, Uniicolectionari prefera sa cumpere 0piesi mai mica sau

de calitate inferioara, dar care este insotita de inforrnatii

complete privind sursa, decat un esantion foarte frumos

despre care nu se stie nimic.

Pe langa magazine si tarabe, nu uita ca uneori poti

cumpara mostre de minerale de la minele si earierele

din care acestea au fast extrase. Unul dintre avantajele

cumpararii de la sursa este faptul di pori afla multe

detalii interesante legate de originea esantioanelor,

In plus, acestea sunt de obicei mai ieftine cand sunt

curnparate direct de la sursa, decat de la magazinele

specializate din erase, care trebuie s a ridice pretul

pentru a-si acoperi costurile.

Schimburile Intre colectionarl

Aeesta este un mod mai putin costisitor de a-ti desavarsi

colectia - dar, bineinteles, mai intai trebuie sa faci rost

de esantioane pe care sa le dai la schimb. Daca, de pilda,

ai adunat rnai multe esantioane din acelasi mineral, poate

dintr-o gramada de resturi miniere, acesta este un bun

punct de plecare.

Este folositor sa frecventezi cercurile ~iexpozitiile

colectionarilor, unde vel intalni alte persoane interesate

de domeniu ~ivei stabili contacte folositoare. Multi

colectionari vor fi bucurosi sa discute despre colectiile

lor - ~ipoate chiar vor eontribui la colectia ta cu diverseminer ale pe care le au in plus.

Legaturi pe internet

Vei gasi multe resurse utile pe internet, in ceea ce

priveste mineralele - fie magazine online eu site-uri

interesante, fie minerale scoase la licitatie pe site-uri

pre cum eEay. Daca doresti sa curnperi esantioane in

acest fel, asigura-te mereu ca tranzactia este sigura:

eEay, de exernplu, prezinta referinte de la "clienti fericiti"

precedenti, iar unele firme care vand pe eEay actioneaza

doar cu tranzactii de tip "Pay Pal'; pentru siguranta

reciproca,

Daca ai hotarat sa cumperi de pe internet sau sacomanzi prin e-rnail.usigura-te cii stii exact ce implica

oferta. La fel ca la achizitiile din magazine, trebuie sa

cumperi doar piesele insotite de informatii referitoare

la locul de origine si, bineinteles, trebuie sa te asiguri

ca stii ce marime are esantionul - fotografiile pot fi

inselatoare, prin urmare, e esential sa ai masurile

exacte.

Pe terenDad preferi provocarea de a strange personal

esantioanele pe teren, sectiunea "Activitate de teren"

din Comorile Pamantului iti va da multe idei ell privire

la locurile unde poti merge ~ila cum s a aduni, saprotejezi, sa depozitezi si sa clasezi mineralele din

colectia tao

• Asigura-te di toate esant loanele pe care Ieachultionezl - de la

magazinele special izate, prin schimburi le intre colectionari sau

de pe internet - sunt et ichetate corespunzator, 0 idee buna ar f i

sa-~icreezi 0baza de date sau un tabel pe calculator, unde sa

inregistrezi toate detalii le colectlet tale.

. A D R E S E U T IL E

Tntara noastra exlsta Asociatia Mineralogilor, Paleontologilor ~i

Gemologilor Amatori din Romania (AMPGAR),care pune in legatura

speclallsti in domeniu cu colectlonarl amatori. Un exemplu

international este Asociatla Lapidarilor ~iComerciantilor de MineraleBritanici (http://www.blmda.coml).

o alta sursade inspiratie pentru colectionari 0 reprezinta

muzeele. Dacaplanuie~ti 0vizit 'i lalondra, Muzeul de Istorie

Naturala dispune de0colectie spectaculoasa. ~i in Romania sunt

muzee de profll care pot fi vizitate ~ide unde sepot cumpara

esantloane - atat de minerale, cat ~ide pietre (semilprelioase

prelucrate. Acestea sunt Muzeul National de Geologie din Bucuresti

(http://www.geology.rol) ~iMuzeul de Mineralogie din BaiaMare

(http://www.muzeuminbm.rol).Coleqii de minerale, rod ~ifosile pot

fiviizute ~ia Muzeul Na!ional de lstorie Naturala "Grigore Antipa':

Deasemenea, exista colectii mineraloqice ~ila Faculta!ile de

Geologie ale Universitatilor din Bucurestl, Cluj ~ila~i,precum ~i

colectia partkulara a lui Constantin Gruescu din Oenade Fier,toateaeesteaputand fi vizitate.



mmeraie o rCulorile mineralelor sunt adesea vii ~iatraqatoare. Gasiti mai jos 0descriere a mineralelor cu cele mai

usor recognoscibile ~imai originale culori.

•

Uon e•

Pgmentii de euloare si lumina, precum si modul in

care percepem culorile fac obiectul de studiu al

fizicii, iar motivele pentru care diferite minerale par

s a aiba diferite eulori sunt complexe si vor fj abordateintr-un numar viitor. Totusi, gama de culori ce poate fi

observata la minerale ~ipietre (semijpretioase creste

atraetivitatea unei colectii. Culorile deosebit de vii sau

neobisnuite pot spori eonsiderabil efeetul unei expozitii

de minerale.

Cateva dintre minunatele culori ale mineralelor:

. .. .. .. . Varietatea albastru-intens a hemimorfitului .

.... Portocallul-stralucitor caracteristic crocoitului .

....0 rnostra de mimetesit galben-stralucitor.

nc:

o~



Identificarea dupa culoareCuloarea unui mineral nu este suficienta

pentru identificarea corecta a unui

esantion, Desi initial este un indiciu util,

trebuie analizate ~i alte proprietati,

precum luciul, densitatea si clivajul. In cele mai multe

cazuri, in vederea identificarii, este nevoie de teste de

laborator (cu caldura, acizi etc.),

Totusi, culoarea este un ghid uti! ~ipoate furniza uncle

indicii esentiale referitoare la compozitia chimica a unui

mineral.

Printre cele rnai spectaculoase

culori de cristale se numara nuantele

de ro-'iUale proustitului, cinabrului ~i

realgarului, nuantele de portoca-

liu-stralucitor ale crocoitului, tonurile

de galben ale auripigmentului ~i

sulfului, precum si splendidele nuante

de galben-verzui ale autunitului si ale

altar minerale secundare de uraniu.

Dioptazul 9i smaraldul sunt de un

verde-stralucitor, lazuritul, crisocolul

~iazuritul sunt albastre, in limp ce

ametistul ~i fluorina sunt cunoscute

pentru nuantele lor de violet.

o lume plina de culoriUnele cristale au culori deschise,

delicate, pre cum rozul kunzitului sau

albastrul-pal al celestinei. Din contra,

oxizii si sulfurile se apropie frecvent

de negru.

Unele miner ale au 0 anumita

culoare atunci cand privim esantionul,

dar lasa 0urma de culoare diferita,

atunci cand sunt frecate de portelan

alb, neemailat. Culoarea urmei ne

indica ce culoare va avea mineralul

dad. va fi zdrobit pana devine pudra,

Hematitul, de exemplu, un oxid de fier

comun, este de obicei negru in forma

cristalina, dar lasa 0urrna rosie, Atuncicand este maruntit foarte fin, poate fi

folosit ca pigment - de altfel, a fost

utilizat de pictori din cele mai vechi

timpuri. Caracteristicile urmei

mineralelor VOl' fi discutate intr-un numar viitor.

. .. Un esantlon de elbait, varietateaverde a turmalinei. Nuantele de roz din

esantlon marcheazii rubelituL 0alta

varietate de turmalinii.

Culoarea idiocromatlcaMulte mineralc pot avea 0varietate de culori, in timp ce

altele, cunoscute ca minerale idiocromatice, au

intotdeauna aceeasi culoare. Malachitul, de exemplu,

....De?i acest

esantion este

verde-albastru,

bari tina po ate

avea 0 varietate

de eulori.

prezinta intotdeauna 0 culoare verde

densa, datorita compozitiei sale.

Mineralele Carecontin cupru au,

aproape fara exceptie, nuante de verde

sau albastru; mineralele care contin

cobalt sunt in general albastre, cromatii

(precum cromatitul si crocoitul)

prezinta nuante de ro~u sau portocaliu.

Minerale alocromaticeMineralele alocromatice sunt cele care

pot avea diferite culori, in functie de

prezenta altor elemente in compozitia

lor sau datorita unor formatiuni

specifice din cristale, care nu fac parte

din structura de baza a mineralului,

Cuartul, de pilda, poate fi intalnit tntr-o

varietate de culori, de la incolor sau alb

pi'lllala roz, galben, albastru, violet sau

negru-maroniu.

Prezenta unui anumit element nu

are intotdeauna acelasi efect asupra

culorii: rubinul este 0 forma de

corindon rosu, in urma prezentei

cromului, in timp ce smaraldul (un tip

de beril) isi datoreaza tot crornului

culoarea verde. Albastrul safirelor este

dat de prezenta fierului si a titanului in

corindon.

~ 0 bucata de cuprlt, colorata in

rosu datoritii contlnutulul de cupru~iacoperitii cu un strat de malachit,

un alt compus al cuprulul, de

culoare verde.



Atmosfera Pamantului este ale.atuita din trei straturi

principale: exosfera externa (care ajunge pil.l1ala

10 000 de km deasupra solului), ionosfera

(incepand de la 70 de km deasupra solului), rnezosfera,

stratosfera (aproximativ 10-50 de km deasupra nivelului

marii) si troposfera, in care avem de-a face cu .vremea'

(conditiile meteorologice). Accste straturi au mai multe

subdiviziuni.

In exosfera exists doua zone cunoscute drept centurile

de radiatii Van Allen. Ele au fost descoperite in 1966 de

Explorer I,primul satelit artificial american, si denumite

dupa James Van Allen, fizicianul american care a dezvoltat

instrumentele aflate la bordul satelitului,

Magnetosfera

Centurile Van Allen se afla intre 1 000 ~i 6 500 de km

deasupra suprafetei terestre, intr-o zona numita

magnetosfera, Aceste centuri sunt alcatuite din particule

de energie inalta numite protoni si electroni, care, la

origine, este posibil sa. fi fost

emanate de Soare, in cursul

uneia dintre "aprinderile"

periodice ale acestuia. Ele

s-au deplasat prin spatiu ~i

au fost captate ulterior de

campul magnetic al

Parnantului.

Cand acesti protoni si

electroni intra in atmosfera

terestra, ei se lovesc de

molecuIeIe de aer ~i emit 0

stralucire iradianta

(Iuminozitate). Aceasta

luminozitate creeaza

aurorele. Aurorele sunt uneori vizibile ca diverse efecte

de forma ~i culoare pe cerul nocturn, in principal - dar

nu exclusiv - in interiorul Cercurilor Arctic ~iAntarctic.

Cele care apar in vecinatatea Polului Nord se numesc

A ur or a B or ea lis sau Luminile Nordice, iar cele care apar

aproape de Polul Sud se numesc Au ro r a Au st ra li s sau

Luminile Sudice. Aurorele nu au fost complet explicate

stiintific, dar aspectullor este cu siguranta legat de

perioadele de activitate de pe suprafata Soarelui - petele

inchise la culoare indica faptul ca au loc puternice furtuni

magnetice solare.

Magnetosfera protejeaza Parnantul de radiatiile

nocive, pe care le absoarbe, ~i de meteoriti, care in

mornentul in care intra in contact cu ea ard si se

dezintegreaza, fiind astfel opriti sa loveasca suprafata

Pamantului, lucru ce ar avea consecinte catastrofale.

Mezosfera

Mezosfera se afla intre ionosfera ~i stratosfera, In

substraturile cele mai joase

(in jur de 50 de km

deasupra nivelului marii),

mezosfera este bogata in

ozon (a carui formula

chirnica este 03), un gaz

care se formeaza in urma

actiunii razelor ultraviolete

ale Soarelui asupra

oxigenului (02) din

atmosfera.£. £. Nori altocumulus, cunoscutl ~isub denumirea populara de

lIoile'~

£.Norii cirrus seforrneaza atunci cand aerul seridica lent de peo suprafata lntinsa. Sunt pr imi i nori care apar atunci cand se

apropie un front de aer cald, anuntand fnrrnat iunl noroase mai

dense ~i ploaie.

Perdeaua de nori

Mai aproape de Parnant,

intre 0 si aproximativ



10 km, se afla troposfera. Principalele

caracteristici ale troposferei sunt vremea

~inodi. Noriisunt agregate de particule

minuscule de apa (adeseori sub forma de

gheata) care plutesc in aeroEi se formeaza

atunci cand aerul care confine vapori deapa se raceste sub 0 anumita temperatura

si se condenseaza in picaturi minuscule,

pe particulele microscopice de praf (nuclee

de condensare) din atmosfera. Acest proces

de racire are loc atunci cand aerul se ridica:

de exemplu, in timp ce se deplaseaza peste

rnunti sau atunci cand 0 rnasa de aer rece

intra in contact cu 0masa de aer cald.

Temperatura la care vaporii din aer devin

saturati si incepe condensarea se numeste

punct de rona. In mod normal, aceasta

este de 6°C.

Clasificare

Nodi se clasifica in functie de aspect

altitudine si compozitie, 'Toii norii se'

forrneaza in anumite conditii atmosferice

frecvent legate de fronturil~ meteorologic~

in care masele de aer cald se intalnesc cu

ce1ede aer rece: prin urmare, ei pot fi

folositi ca baza in realizarea previziunilor

meteorologice.

urcare, acesta fiind un semnal de vreme fru

Presiunea atmosferlca in scadere indica

vremea va f schimbatoare.

Un barometru aneroid (Stanga) masoa~'

de mare inal1ime - panze subtiri de

Cumulus: Nori densl, pufosl, care seamana cu bumbacu.lsBU'·,

conopldar cu 0 baza plata. Data se unesc; acest lucru. indica

. fa tul "sa ploua,

~i ,,(oada de cal". Sunt alcatui ti din

medie, Straturi de nori, adesea cu

Stratus: Straturi groase de nori tara un aspect distinct, adesea

lnsotltl de ploaie constanta. Daca te afli in nodi stratus, este casi

cand te-ai afla In ceata.

Nimbostratu5: Nori josi de ploi torentlale ,

Comorile pamantului nr_7

Documents

Transcript of Comorile pamantului nr_7