Com Para Tie Privind Impozitarea Profitului in Diferite State UE

5/9/2018 Com Para Tie Privind Impozitarea Profitului in Diferite State UE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/com-para-tie-privind-impozitarea-profitului-in-diferite-state-ue 1/16

Comparaţie privind

impozitarea profitului între

diferite state ale UE

Studenta:

Profesor : Tatu Lucian

1



CUPRINS

1.Impozitul pe profit………………………………pg.3

2. Tari membre UE si impozitele practicate de acestea

2.1. Romania…………………………………….pg.4

2.2. Franta……………………………………….pg.7

2.3. Bulgaria…………………………………….pg.8

2.4. Germania…………………………………...pg.9

2.5. Marea Britanie…………………………….pg. 10

3. Impozitul la nivelul Uniunii Europene………pg. 11

4.Concluzii………………………………………pg. 15

5. Bibliografie………………………………….pg. 16

2



1. Impozitul pe profit.

Impozitul – este o prelevare obligatorie si gratuita efectuata de catre stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitatii si platita in bani. El constituie o sursa a finantarii

cheltuielilor de interes general al statului si al administratiei locale, fiind un instrument al

politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putand fi stimulate investitiile

si inviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezinta izvorul principal al formarii

veniturilor bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. El este o functie crescatoare a

venitului: la o rata de impunere fiscala data , el sporeste cand venitul creste.

Din punct de vedere economic , impozitul imbraca diferite forme: direct, indirect; peconsum si pe venit; pe capital, pe dobanda etc. Nu este posibil si nici echitabil sa se practice un

impozit unic. Aceasta deoarece elementele impozabile – venitul, averea, produsele ce fac

obiectul schimbului, serviciile etc. – pot fi mai bine diferentiate si impuse prin aplicarea mai

multor forme de impozite. Impozitul pe profit este un impozit direct si real.

Impozitul pe profit se aplica urmatoarelor categorii de contribuabili, dupa cum urmeaza:

a.) persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atât din

România, cât si din strainatate;

b.) persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent

în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c.) persoanelor juridice straine si persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate în

România într-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al

asocierii atribuibile fiecarei persoane;

d.) persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau în legatura cu proprietati

imobiliare situate în Romania sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o

persoana juridica româna, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;e.) persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizeaza venituri atât

în România, cât si în strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul

impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Nu toti contribuabili ce realizeaza profit sunt obligati la plata acestuia, astfel sunt scutiti de de la

3



plata acestuia urmatorii :

- trezoreria statului;

- institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile

realizate si utilizate, daca legea nu prevede altfel;

- persoanele juridice române care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, în

conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV din Codul fiscal;

- fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;

- cultele religioase pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru

sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

- institutiile de învatamânt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile

utilizate, în anul curent sau în anii urmatori;

- fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;- fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii;

- Banca Nationala a României;

- donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

- dividendele, dobânzile si veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de

participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;

-Organizatiile nonprofit, pentru veniturile din activitati economice realizate pâna la

nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% dinveniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit , precizate anterior.

Începând cu 1 ianuarie 2007, din categoria contribuabililor scutiti de la plata

impozitului pe profit face parte ‘’fondul de garantare a pensiilor private, înfiintat potrivit legii.’’

si ‘’dividendele si dobânzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri

scutite’’.

2. Tari membre UE si impozitele practicate de acestea

2.1. ROMANIA

Romania are cea mai redusa cota de impozit pe venit si cele mai reduse incasari bugetare

din UE. Romania are cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, de 16%,

4



precum si unul din cele mai mici impozite pentru profitul companiilor, tot de 16%, insa si cea

mai scazuta pondere in PIB a incasarilor bugetare, arata raportul din 2008 "Taxation trends in the

European Union".

Potrivit raportului realizat de Directoratul pentru Taxe si Uniune Vamala al Comisiei

Europene si de biroul european de statistica Eurostat, Romania aplica cel mai scazut impozit

asupra veniturilor persoanelor fizice, de 16%, cele mai mari taxe asupra veniturilor populatiei -

de 59% - fiind impuse in Danemarca. In 2006, veniturile din taxe si impozite ale Romaniei,

inclusiv contributiile sociale, s-au cifrat la 28,6% din produsul intern brut (PIB), in crestere cu

0,7 puncte procentuale fata de 2005. Potrivit raportului, Romania a avut cele mai mici venituri

din taxe in PIB, in timp ce Danemarca a avut cele mai ridicate incasari bugetare, de 49,1% din

PIB.

Jumatate din firmele din Romania nu platesc impozit pe profit

Din cele 600.000 de firme din Romania, mai mult de jumatate ocolesc cu succes darile la

stat. Initiativa legislativa, de introducere a impozitului forfetar, va obliga acesti intreprinzatori sa

plateasca o suma fixa.

Ministerul Finantelor vrea sa introduca, in noul Cod Fiscal, un plafon minim pentru

impozitul pe profit platit de firme si pentru impozitul pe cifra de afaceri a microintreprinderilor,in valoare de 1.300 de euro. Masura va viza atat microintreprinderile si firmele care

inregistreaza pierderi, mai ales restaurantele, hotelurile si firmele din domeniul transporturilor

sau cel imobiliar, activitati greu de monitorizat de Fisc.

De la 1 mai 2009, impozit forfetar

Introducerea impozitului forfetar este necesară, deoarece peste o treime din numărul

firmelor româneşti declară pierderi, în condiţiile unei cifre de afaceri ridicate, iar statul nu trebuie

să permită firmelor un comportament de tip "free rider", în care acestea obţin un beneficiu fără

plată, susţin oficialii guvernamentali. Aceştia spun că impozite minime pentru companii sunt

percepute şi în alte state europene, printre care Franţa şi Ungaria. Potrivit unui document

guvernamental citat de Mediafax, analizele efectuate de Ministerul Finanţelor au scos la iveală

5

http://www.bloombiz.ro/finante/romania-campioana-europeana-la-evaziune-fiscala-


http://www.bloombiz.ro/finante/impozit-forfetar-vs-impozit-pe-profit-care-va-castiga



http://www.bloombiz.ro/finante/impozit-forfetar-vs-impozit-pe-profit-care-va-castiga



faptul că numărul firmelor care au declarat pierderi în 2007 a fost de 242.106, reprezentând

39,2% din numărul total.

Guvernul apreciază că introducerea sistemului de impozit minim va avea ca efect lărgirea

bazei impozabile, incluzând şi companiile care înregistrează pierderi pentru mai mulţi aniconsecutiv. Impozitul forfetar variază între 500 şi 10.000 de euro, în funcţie de cifra de afaceri.

Este clar, de la 1 mai firmele vor plăti un impozit forfetar, indiferent dacă realizează sau nu

profit. Guvernul a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, introducerea impozitului forfetar în

funcţie de cifra de afaceri.

În România, hotelurile, restaurantele, firmele imobiliare şi din comerţ, precum şi alte

categorii vor plăti un impozit anual pe profit de 0,5% din veniturile înregistrate, în cazul în care

suma datorată statului nu depăşeşte această cotă, dar nu mai puţin de 6.500 de lei, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă.

„Scopul introducerii acestui impozit forfetar nu a fost decât acela de a înlocui o bază de

impozitare volatilă cu una controlabilă. Ca atare, dorim să eliminăm sustragerile de la declararea

diferitelor venituri, iar acest lucru l-am făcut pe baza unei analize foarte serioase în ani de boom

economic”, a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, la finalul şedinţei de sâmbătă a

Guvernului. Acesta a adăugat că în anul 2007, în România din 617 mii de societăţi, 242 mii

declară că înregistrează pierderi. Dintre acestea peste 80% sunt microintreprinderi. Rezultă căacestea înregistrează o cifră de afaceri medie puţin mai mare de 8.000, adică 2.500 euro pe an

(200 euro/lună). „200 de euro pe lună nu reprezintă nici salariul minim pe economie pe un

salariat. Acesta este motivul pentru care în urma discuţiilor purtate cu oamenii de afaceri şi cu

partenerii sociali - sindicatele - am preluat aproape în integralitate propunerile pe care dumnealor

le-au făcut şi în urma analizei am introdus acest impozit minimal”, a subliniat Pogea.

Grila de impozitare pentru impozitul forfetar

Cel mai mic impozit forfetar - 500 de euro/an - îl vor plăti societăţile care înregistrează o cifră de

afaceri de până la 12 mii de euro/an. Cea mai mare valoare a impozitului este de 10.000 de

euro/an şi se referă la societăţile care au cifra de afaceri mai mare de 30 de milioane de euro.

„Am făcut acest lucru pentru că noi considerăm că este important ca toţi contribuabilii din

6



România care sunt înregistraţi, în mod onest, pe baza veniturilor pe care trebuie să le declare şi

să le înregistreze corect în contabilitate, să poată plăti aceste sume, pentru că, în ultimă instanţă,

ele sunt destinate fie investiţiilor, fie protecţiei sociale, fie dezvoltării”, a explicat Gh. Pogea.

Ministrul speră, prin introducerea impozitului forfetar, atragerea suplimentar la bugetul

statului a peste 350 de milioane de lei în 2009. Până la introducerea impozitului forfetar, IMM-

urile plăteeau un impozit de 3% din cifra de afaceri.

Peste 9 miliarde de euro ISD, atrase de Romania

Impactul mediului fiscal se vede cel mai bine in atragerea de investitii straine. De aceea si

atatea critici atrase si asupra Romaniei pentru introducerea cotei unice de impozitare. Investitiilestraine in Romania au fost de asemenea stimulate de prezenta cotei unice de impozitare de 16%,

aplicata impozitului pe venit si celui pe profit. Valoarea investitiilor straine directe (ISD) atrase

de Romania in 2006 a fost cu 70% mai mare, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent,

depasind usor 9 miliarde Euro, potrivit ARIS. In prima luna a anului 2007, potrivit datelor ARIS,

valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit 390 milioane Euro, in scadere cu

43% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2006.

Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania in luna

ianuarie 2007 a fost "profit reinvestit" (191 milioane Euro reprezentand 48,2% din volumul total

de ISD), urmata de imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania

(157 milioane Euro reprezentand 39,6% din volumul total de ISD), si componenta "participatii la

capital" (48 milioane Euro reprezentand 12,1% din volumul total de ISD).

2.2. FRANTA

Unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care aplica sistemul impozitului forfetar

este Franta. Totusi, guvernul francez a luat deja masuri in vederea eliminarii acestui impozit, insensul ca numai societatile comerciale a caror cifra de afaceri depaseste un anumit prag valoric,

aflat in prezent la 1.500.000 de euro, sunt obligate la plata impozitului forfetar. Pragul valoric va

fi majorat in fiecare an, urmand ca in 2011 impozitul forfetar sa fie eliminat.

7



Franta aplica un impozit forfetar anual, scutite fiind doar noile firme ale caror capital

consta, in proportie de peste 50%, din aporturi in numerar (pentru primii trei ani de activitate),

precum si organizatiile non-profit. In Franta, firmele platesc inca din 2007 impozit forfetar de

1.300 euro si este vorba de acele companii care au o cifra de afaceri intre 750.000 euro si 1,5

milioane euro. Insa guvernul (actual) vrea sa elimine aceasta taxa, in contextul actualei crizei

economice, pentru a ajuta mediul de afaceri.

Surse guvernamentale au declarat, ca Ministerul Finantelor a introdus introduca, in noul CodFiscal, un plafon minim pentru impozitul pe profit platit de firme si pentru impozitul pe cifra deafaceri a microintreprinderilor, in valoare de 1.300 de euro. Masura vizeaza atatmicrointreprinderile si firmele care inregistreaza pierderi, cat si restaurantele, hotelurile sifirmele din domeniul transporturilor sau cel imobiliar. In ceea ce priveste microintreprinderile, proiectul de Cod Fiscal prevede ca patronii microintreprinderilor sa plateasca anual la stat

diferenta de pana la 1.300 de euro, daca suma rezultata din plata impozitului pe cifra de afaceride 3% este mai mica decat acest plafon. Spre exemplu, daca suma rezultata din aplicarea procentului de 3% este de echivalentul a 1.000 de euro, atunci patronul va plati diferenta de 300de euro.

2.3. BULGARIA

De la începutul anului 2007, Bulgaria a devenit noul paradis fiscal al Europei. In timp ce

autorităţile din România erau ocupate cu organizarea petrecerilor de Revelion, bulgarii plănuiau

o mare „lovitură“. Parlamentarii din ţara vecină au votat reducerea impozitului pe profit de la

15% la 10%, începând chiar cu data aderării. Legea transformă Bulgaria într-un aşa numit

„paradis fiscal“ al Uniunii Europene. Impozitul este cel mai mic din UE, fiind la acelaşi nivel cu

cel din Cipru. Această modificare a fiscalităţii încearcă să stimuleze investiţiile pentru a

impulsiona şi mai mult creşterea economică din Bulgaria, care a ajuns pe primele trei trimestre

ale anului trecut la 6,3%.

„Reducerea impozitului ar trebui să constituie un punct de atracţie pentru investitori şi mai

mult ca sigur aceştia vor fi foarte bucuroşi să investească în Bulgaria în aceste condiţii“,consideră Tsvetan Florov, avocat la firma Mărgărit, Florov şi Asociaţii. Florov adaugă că prin

micşorarea impozitului se urmăreşte şi îmbunătăţirea colectării taxelor la bugetul de stat, aşa cum

s-a întâmplat şi în România, începând cu ianuarie 2005, când impozitul a fost micşorat la 16%.

Se preconizează că acţiunea bulgarilor va atrage multe firme din ţări ca Germania şi Italia,

unde impozitul pe profit este de aproape patru ori mai mare. Oamenii de afaceri din ţările

8



dezvoltate au toate motivele să-şi extindă sau mute activităţile în estul Europei. În această

conjunctură, va mai rămâne România o ţintă atractivă pentru investiţiile firmelor occidentale, în

condiţiile în care impozitul pe profit este cu şase puncte procentuale mai mare decât cel de pe

malul drept al Dunării? Oficialii din ţara noastră cred că nu există pericolul ca investitorii străini

să aleagă Bulgaria în defavoarea României. Reprezentanţii Agenţiei Române pentru Investiţii

Străine susţin că „politica fiscală competitivă a reprezentat pentru România un punct forte de

atragere a investitorilor străini. Chiar dacă Bulgaria a redus la 10% taxa pe profit, asta nu

reprezintă un pericol semnificativ pentru ţara noastră“.

Şi reprezentanţii oamenilor de afaceri cred că investitorii străini vor continua să vină în

România chiar dacă fiscalitatea este mai ridicată, întrucât aceştia sunt interesaţi de dimensiunea

mare a pieţei autohtone şi de ritmul ridicat de creştere economică. „România atrage investitorii

datorită pieţei mari pe care o are. Cred că o diferenţă de şase procente în impozitarea profituluinu va produce deturnări semnificative ale investiţiilor străine către Bulgaria“, afirmă Florin

Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. O reacţie de răspuns ar fi

micşorarea cuantumului contribuţiilor sociale. „Dacă România vrea să fie mai competitivă,

trebuie să reducă fiscalitatea pe muncă foarte mult, pentru că nivelul la noi este de 47,5%, iar

media europeană este de 34,5%“, conchide Liviu Voinea.

2.4. GERMANIA

La 1 ianuarie 2001 Germania avea un sistem dublu de impunere, clasic al veniturilor

corporatiilor. Sistemul anterior, cu rate diferentiate, a fost în întregime abolit din data de 1

ianuarie 2002. Sub noul regim fiscal profiturile sunt impuse la nivel de companie cu o rata

redusa a impozitului pe profit, iar dividendele sunt taxate la nivelul actionarului individual.

Dubla taxare economica este diminuata pentru actionarul individual de catre asa numitul -half

income system(sistemul înjumatatirii venitului), în care numai jumatate din dividende sunt

incluse în venitul individual impus. Dividendele intercorporatii, provenite atât de la firmerezidente, cât si de la cele nerezidente, sunt scutite. Impozitul pe profit si suprataxa de

solidaritate sunt asezate asupra veniturilor a variate tipuri de entitati, mentionate în Codul Fiscal.

Cabinetul german a adoptat pe 5 mai 2005, proiectul de lege privind reducerea impozitelor

pe profit aplicate firmelor de la 25 la suta la 19 la suta. In paralel, oficialii au anuntat ca taxele

9



percepute pentru dividende ar putea sa fie majorate, pentru a sustine aceasta masura. Proiectul de

lege nu mentioneaza posibilitatea majorarii impozitelor percepute pentru dividende, insa oficialii

au indicat ca ar putea surveni o crestere a acestora, dupa ce un partid de opozitie a readus in

discutie ideea de inlocuire a fondurilor reduse prin diminuarea impozitului aplicat mostenirilor.

La randul sau, ministrul Finantelor, Hans Eichel, nu a exclus majorarea impozitului aplicat

dividendelor pentru a compensa diminuarea fiscalitatii pentru companii. Rezulatul proiectului

propus ramane, deocamdata, incert. Opozitia conservatoare din Germania a afirmat, in prealabil,

ca Guvernul intentioneaza sa reduca impozitul corporatist doar pana la 22%.

Pe data de 10 aprilie 2006 germania reduce impozitul pe profit inca o data, ajungand la

12%. Aceasta masura face parte dintr-un amplu proces de reforma a sistemului fiscal corporatist

in care s-a angajat coalitia condusa de Angela Merkel. Informatia, publicata de saptamanalulDer Spiegel, citeaza surse din Ministerul de Finante care insista asupra necesitatii reducerii

impozitului pe profit cu aproape 50%. Cu toate acestea, reprezentanti ai ministerului au precizat

ca informatiile reprezinta doar pure speculatii, insusi ministrul Steinbrueck refuzand sa faca

declaratii referitoare la reforma fiscala.

2.5. MAREA BRITANIE

Companiile britanice platesc mai multe impozite in comparatie cu cele europene

Marile companii britanice platesc un numar mai mare de impozite pe profit decat

concurentii lor din Germania, Franta si Elvetia, releva un studiu realizat de Guvernul Marii

Britanii. Conform unui clasament anual privind valoarea adaugata, 185 din companiile britanice

de top care au realizat profituri in 2007 au platit impozite in valoare de 12 la suta din profitul pe

care l-au realizat.

Ca o comparatie, companiile germane care se numara printre cele 750 de firme europene

care au realizat profituri importante au platit doar 6 la suta impozit pe profit, in timp ce in cazul

companiilor franceze si elvetiene procentul a fost de 8 la suta. Financial Times estimeaza ca

aceste rezultate vor alimenta nemultumirile sectorului de afaceri care, la prima reuniune a

grupului de lucru instituit de ministrul britanic de finante, Alistair Darling, in scopul de a revizui

10



competitivitatea sistemului de impozitare, va reclama nivelul prea mare al impozitelor aplicate

companiilor.

Alistair Darling a infiintat acest grup de lucru, compus cu precadere din reprezentanti ai

conducerii companiilor multinationale, ca urmare a solicitarilor privind reducerea nivelului de 28

la suta a impozitelor aplicate profitului realizat de companii, nivel despre care s-a afirmat ca a

determinat un adevarat exod al firmelor britanice catre tari unde acest impozit este mai mic.

Premierul Gordon Brown a promis ca va diminua nivelul impozitelor aplicate companiilor atunci

cand acest lucru va fi posibil, iar ministrul finantelor a anuntat ca cel putin va amana cresterea

accizelor la carburanti.

Ministerul britanic de finante sustine ca, la nivelul G7, Regatul Unit are cel mai redus

nivel al impozitelor pentru companii, insa alte tari ofera adesea reduceri generoase de impozite,

ceea ce in practica inseamna ca firmele platesc impozite mai mici.Clasamentul privind valoarea adaugata, intocmit de Departamentul pentru Inovatie,

Universitati si Meserii, masoara profitul realizat de companii prin calcularea costului bunurilor si

serviciilor achizitionate din veniturile realizate in urma vanzarilor. Cele mai mari 800 de

companii britanice au realizat in 2007 o valoare adaugata de 646 miliarde de lire sterline, in

crestere cu 9,6 la suta fata de anul 2006.

Nivelul valorii adaugate a inregistrat in anul 2007 un nivel de crestere mai rapid in alte tari

mari, insa companiile inregistrate in Regatul Unit domina clasamentul celor 750 de firmeeuropene care au inregistrat profituri semnificative. Companiile britanice genereaza aproape un

sfert din valoarea adaugata a Europei.

Raportul realizat de guvernul britanic mai arata si ca marile companii din regatul Unit

platesc actionarilor o proportie mai mare din profit sub forma de dividende si dobanzi in

comparatie cu alte firme europene. Cu toate acestea, proportia din profitul realizat pe care o

investesc pentru durabilitatea si dezvoltarea afacerilor lor este mai mica decat in Germania sau

Franta.

3. Impozitul la nivelul Uniunii Europene

Companiile care platesc cele mai ridicate impozite pe profit sunt cele din Malta, unde rata

de impozitare este de 35%. Spre deosebire, cele mai mici cote de impozit pe profit le platesc

11



companiile care au activitati in Bulgaria si Cipru, de 10%. In Romania, impozitul pe profitul

companiilor este de 16%, al saselea cel mai mic nivel din UE. In ce priveste impozitele aplicate

pe profitul companiilor, tarile din UE au tendinta de a le reduce, in 2008 inregistrandu-se o

scadere de 0,9 puncte procentuale fata de anul anterior. Media in cadrul UE este de 23,59%, in

timp ce in zona euro aceasta se situeaza la 26,45%.

Firmele din UE doresc o formula unica pentru calculul impozitului pe profit

Specialistii in materie de impozite si taxe din cele mai mari firme din Europa sustin

propunerea Comisiei Europene pentru o formula unica de calcul al bazei impozabile a profitului

aplicata la nivel european, a reiesit dintr-un studiu recent realizat de KPMG International. La

studiu au participat directori financiari, directori si manageri din domeniul fiscal din peste 400 de

companii, incluzand cateva dintre cele mai mari firme din toate cele 27 state membre UE si din

Elvetia. Sistemul propus de Comisie, cunoscut sub denumirea de Baza Unica Consolidata a

Impozitului pe Profit (Common Consolidated Corporate Tax Base „CCCTB”) urmeaza a se

aplica in paralel cu metodele de calcul existente in fiecare stat membru, companiile putand alege

sa adopte sistemul pan-european sau sa aplice in continuare regulile nationale. Comisia spera ca

noul sistem sa fie pus la punct pana in 2010.

Companiile care vor folosi formula unica valabila in Europa vor calcula totalul profiturilor obtinute de pe intreg teritoriul Uniunii Europene si apoi le vor realoca tarilor in care companiile

au activitate economica, pentru a fi impozitate cu cota de impozit pe profit aplicabila in tarile

respective. O asemenea modificare ar facilita administrarea platii impozitului pe profit datorat de

catre companiile care opereaza in UE, deoarece baza de impozitare ar fi calculata folosindu-se o

metoda unica si nu separat cum este calculata in prezent pentru fiecare tara. Niculae Done, Tax

Partner la KPMG Romania este de parere ca “desi s-au inregistrat progrese in reforma codului

fiscal in ultimii ani, una din dificultatile cu care se confrunta investitorii in Romania este birocratia sistemului fiscal. Simplificarea acestui sistem este esentiala, astfel incat propunerea

Comisiei UE ar fi un important pas inainte. Aceasta ar permite investitorilor care opereaza in mai

multe tari UE sa aplice aceleasi principii pentru calculul impozitului pe profit ca si in alte state,

ceea ce ar insemna ca ar aloca mai putin timp administrarii fiscale si mai mult timp dezvoltarii

afacerilor.

12



Propunerea Comisiei ar stimula investitiile in Romania, precum si investitiile

transfrontaliere in general in intreaga Europa, incurajandu-se astfel dezvoltarea economica. Ideea

se bucura de sprijinul profesionistilor fiscali din Romania, dintre care 90% au sustinut

propunerea Comisiei Europene, comparativ cu 78% din totalul profesionistilor din UE.

Respondentii din Republica Ceha, Danemarca si Spania au fost cei mai entuziasti, 100% din ei

sprijinind initiativa in Italia, 96% au fost in favoarea propunerii, in timp ce in Grecia,

Luxemburg, Polonia, Slovenia si Suedia s-a inregistrat o sustinere de 90%. Propunerea a fost

sustinuta de 84% dintre respondenti in Germania, si de 80% in Austria, Finlanda, Ungaria si

Portugalia. Printre cele mai sceptice tari s-a aflat Marea Britanie, cu un sprijin de numai 62%

pentru planurile Comisiei, in timp ce in Irlanda si Slovacia 50% dintre respondenti s-au opus.

Comisia a subliniat ca nu propune o cota unica de impozit pe profit la nivelul UniuniiEuropene. Dar 69% dintre respondenti au spus ca in plus fata de o baza unica de impozit pe

profit ar dori sa aiba si o cota unica de impozit pe profit pentru intreaga Europa. Doar in Anglia,

Cipru, Irlanda, Polonia si Elvetia majoritatea respondentilor a fost impotriva unei cote unice de

impozit pe profit. In Danemarca raspunsurile pro si contra s-au distribuit in mod egal, dar in toate

celelalte tari s-a inregistrat o sustinere puternica a acestei idei. Totusi, introducerea unei cote

unice de impozit pe profit la nivelul UE ar fi un eveniment controversat si probabil ar intimpina

o opozitie serioasa din partea publicului larg din multe state membre UE. Ar fi de asemenea

foarte dificil de implementat din punct de vedere politic. O cota unica de impozit pe profit la

nivelul UE ar avea de asemenea implicatii negative pentru multe noi state membre UE, printre

care si Romania, care au o fiscalitate mai relaxata la nivelul societatilor comerciale.

Dupa cum explica Patrick Leonard, Tax Partner la KPMG Romania, “ investitorii sunt in

principal atrasi in Romania de nivelul redus de 16% al cotei impozitului pe profit. Armonizarea

cu alte state membre UE ar insemna cresterea semnificativa a acestei cote si posibil revenirea la

un sistem progresiv, ceea ce ar genera o opozitie puternica din partea guvernului si a

investitorilor. Prin urmare, introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE nueste realista. Totusi, propunerea Comisiei UE pentru o baza unica de profit impozabil la nivelul

intregii UE, lasand in continuare guvernelor nationale libertatea de a-si stabili propria cota de

impozit pe profit, este pragmatica si rezonabila. Ar simplifica impozitarea profiturilor

companiilor care desfasoara activitati pe teritoriul UE, fara a afecta concurenta sau a restrictiona

13



libertatea guvernelor nationale de a-si stabili cote de impozit pe care acestea le considera

corespunzatoare.”

Numeroase companii din intreaga UE au fost atrase de posibilitatile oferite de un sistem de

impozitare mai clar si o mai buna planificare a afacerilor ce ar rezulta in urma aplicarii unei

astfel de formule la nivelul Uniunii Europene. Curentul de opinie puternic in favoarea

propunerilor Comisiei a fost surprinzator si majoritatea respondentilor au fost de parere ca nu va

avea loc o crestere a costurilor companiilor. Daca va fi implementata in Romania, aceasta masura

va reprezenta un pas important in procesul de imbunatatire a mediului de afaceri, consolidand

Piata Unica si dand companiilor posibilitatea sa desfasoare activitati in mai multe state membre,

crescand astfel concurenta. Avantajele acestei propuneri reies clar si din sustinerea puternica de

care se bucura din partea profesionistilor fiscali romani.

Impozitul forfetar in cadrul uniunii europene

“Din experienta altor tari care au implementat masuri similare a reiesit ca impozitul forfetar nu

este solutia ideala, cu atat mai putin in criza. In aceasta perioada, statele europene care aplica

impozitul forfetar urmaresc eliminarea progresiva a acestuia (spre exemplu, Franta), tocmai in

vederea sustinerii economiei”, explica, Iuliana Craiciu, avocat asociat la Musat&Asociatii. “In

Ungaria exista o taxa de acest gen, care a fost numita taxa de solidaritate, dar a fost considerata

neconstitutionala, si de la 1 ianuarie 2010 va fi abrogata”, afirma Dan Schwartz, managing

partner la SCOT&Company. Taxa minima pe profit din Ungaria prevede ca, daca o firma obtine

o marja de profit mai mica de 2% din cifra de afaceri, ea ar trebui sa plateasca impozitul pe profit

de 20% pe cei 2%, adica o cota de 0,4% din cifra de afaceri. Firma poate refuza sa plateasca

taxa, caz in care trebuie sa completeze un formular justificativ. De altfel, Franta si Ungaria sunt

exact tarile din care s-a inspirat Ministerul roman de Finante cand a decis adoptarea forfetarului.

Franţa aplică un impozit forfetar anual plătit de toate firmele, scutite fiind doar companiile

nou-înfiinţate cu un capital care constă în proporţie de peste 50% din aporturi în numerar (pentru

primii trei ani de activitate), precum şi organizaţiile non-profit. Impozitul forfetar anual este

plătit indiferent dacă firmele obţin profit sau înregistrează pierderi şi este calculat în sumă fixă în

funcţie de cifra de afaceri anuală. Ungaria aplică un impozit minim alternativ care presupune

14



compararea bazei impozabile, determinată potrivit regulii generale pentru impozitul pe companii,

cu o bază minimă impozabilă constând în diferenţa dintre veniturile totale şi costul bunurilor

vândute sau al serviciilor prestate la care se aplică o cotă de 2%.

4. CONCLUZII

Exista state in lume care nu percep afaceristilor impozit pe profitul comercial. in Uniunea

Europeana avem patru astfel de exemple: Cipru, Luxemburg, Malta si Republica Ceha. Statele

UE cu un impozit pe profit mic sunt: Bulgaria cu 10%, Irlanda cu 12,5%, Lituania, si Letonia cu

15%. Trei state ale Uniunii Europene, Romania, Estonia si Bulgaria, practica un impozit pe profit

de 16%. Urmatoarele sunt Slovacia si Polonia care percep 19%, conform unui studiu al Bancii

Mondiale.

Un impozit pe profit de 25% este practicat de: Germania, Austria si Slovenia. Urmeaza

Finlanda cu 26%, Portugalia cu 27,5%, iar Suedia si Danemarca practica un impozit pe profit de

28%. Aceeasi taxa este in Regatul Unit de 30%. Celelalte sapte state membre au un impozit pe

profit care depaseste 30%. Astfel, Olanda are 31,5%, Grecia 32% iar Italia 33%. Belgia percepe

pe profit o taxa de 33,9% iar Franta se situeaza pe locul 2 in topul tarilor cu cel mai mare impozit

pe profit. Pe primul loc in clasamentul tarilor cu cea mai mare taxa pe profit se afla Spania cu35%. Una peste alta, se pare ca statele dezvoltate economic practica o taxare mult mai mare a

impozitului, dublata insa de conditii de facilizare a ajungerii companiilor la acest rezultat final.

In ceea ce priveste impozitarea profitului companiilor pe plaiurile mioritice, trebuie sa mai

mentionam faptul ca, in afara cotei standard de 16%, codul fiscal prevede posibilitatea pentru

microintreprinzatori de a opta pentru un impozit pe cifra de afaceri. Pentru 2007 acesta a fost de

2%, urmand ca el sa creasca in 2008 la 2,5% iar in 2009 sa ajunga la 3%.

15



BIBLIOGRAFIE

1. www.9am.ro

2. www.adevarul.ro

3. www.newschannel.ro

4. www.findnews.ro

5. www.sfin.ro

6. www.curerulfiscal.ro

7. www.impozitesitaxe.ro

16

http://www.9am.ro/

http://www.adevarul.ro/

http://www.newschannel.ro/

http://www.findnews.ro/

http://www.sfin.ro/

http://www.curerulfiscal.ro/

http://www.impozitesitaxe.ro/

http://www.9am.ro/

http://www.adevarul.ro/

http://www.newschannel.ro/

http://www.findnews.ro/

http://www.sfin.ro/

http://www.curerulfiscal.ro/

http://www.impozitesitaxe.ro/

Com Para Tie Privind Impozitarea Profitului in Diferite State UE

Documents

Transcript of Com Para Tie Privind Impozitarea Profitului in Diferite State UE