ION PALADE

CODUL CARAGEAREPRODUS DUPA

MANLISCRISUL ORIGINAL ROMANESC

Adnotat cu jurisprudenta Ina Ref Curti de Casatle qlJustitie de la 1862-1905; Imbogtit:- Cu un apen-

dice compus din XVI anexe: leg!, regulamente,decrete si circul8r1;- Un tablou de termenii

vechl jurichci i uzuall, cu accept1unealor In Ilmba modern5;Un Index al-

fabetic ; Un studlu istorIc (Intro-ducere) asupra legluiril

CU 0 PREPATAde

D-I D. ALEXANDRESCO

BUCURESTIEditura LibrAriel LEON ALCALAY

37, Calea VictorIel, 37.1907.www.digibuc.ro

ION PALA DE

CODUL CARAGEAREPRODUS DUPA

MANUSCRISUL ORIGINAL ROMANESC

Adnotat cu Jurtsprudenta Ina het Curti de Casette qlJust Itie de la 1862-1905 ;Imbogtit:Cu un apen-

dice compus din XVI anexe: legt, regulamente,decrete ql cIrcullirt;Un tablou de termentt

vecht jurldIcl q1 uzuall, cu acceptlunealor In limba modernithUn Index al-

fabetic ;Un studlu IstorIc (Intro-ducere) asupra legit:WI.

CU 0 PREPATAde

D-I D. ALEXANDRESCO

BUCURE$TIEditura Librir lei LEON ALCALAY

37, Ca lea VIctoriel, 37.1907.www.digibuc.ro

77._%... ,...,..,

77/::

/ f al_ 2".........--7 ir

CODUL CARAGE

www.digibuc.ro

PREPATA

In curnd codurile Calirnah i Carage, cariau crmuit tara noastr, cel intiu dela 1817,iar cel de al doilea dela 1818 (1) pn la 1 Decem-vrie 1865 (2), vor fi de domeniul istoriei; cei ca-zurile In care judectorii mai sunt Ina, chematia apnea aceste legiuiri au devenit cu totul rare,cu timpul vor dispare cu desvrire.

Aceasta nu ne autorizA, Insk a nu cunoate ve-chile noastre legiuiri, mai Inti pentru c5, ele lac

(1) Data exacta a punerii in lucrare a codului Ca-ragea este, dupa cum. ne-o arata si d-1 Palade, 1 Sep-temvrie 1818. A se vedea Cartea domneasca din 9August 1818 publican, in Dreptul din 1898, No. 47, incare se zice: liotdrit-am cd dela intdi a viitorului Sep-tenzbrie, sd se puie in lucrare, si sd inceapd toate iv-decei(ile Prii a judecd pricinile dupd aceastei pravild

(2) Dupa art 1913 din Codul civil, acest cod trebuiasa fie pus in lucrare la 1 Julie 1865. Un decret a luiCuza-Voda din 30 lunie 1865 a amnat, insa, aplica-rea lui pain, la 1 Decernvrie acelas an. Acest decreta fost atacat ca ilegal si considerat chiar ca atare deCurtea din Bucuresti (Dreptul din 1891, No. 2) ; insaCurtea de casalie, restabilind adevaratele principii, arecunoscut perfecta legalitate a decretului rnentionat.Vezi Bulet. Cas., 1891, p. 1112; Dreptul din 1891, No.28 si 76; Cr. judiciar din 1892, No. 18, si din 1895, No.66; Dreptul din 1897, No. 46 si Bulet. Cas. 1897, p.339. Vezi t. I a Coment. noastre de drept civil, p. 21,nota 1 (ed. a 2-a). www.digibuc.ro

VI PREFATA

parte din istoria trii, si apoi, pentru c ele noarat si ne pun In pozitie de a judeca si apreciprogresul ce 1-am putut realiz, cu timpul. Iat cumse exprim in aceast privint C. Briloiu, In pre-cuvntarea codului Ipsilant, anterior numai cuctiva ani codului Carageh :

Nimic nu poate ajutor la cuno,tinta celor in fiinthlegiuiri ale unei tri ca invAtatura pravililor i me-zarnintelor vechi ce au stilphnit mai dinainte i carela multe orndueli au slujit de temeiu celor de acum...Precum un tnr are trebuin0 de experienta poll-tuitoare a unui biltrn, ak socotesc c i un neam in-treg, la o epoc hotrit, mai vdrtos cum este a ma-strei, unde ne intrecem unii cu al(ii in propuneri delegiuiri noi, are trebuint sg, afle cele urmate maidinainte, s-i cunoasc starea lui social veche, w-zmnturile, obiceiurile, ornduielile ce 1-au ocrotit,s5, m4soare distanta ce-1 osebete de acele vremi, sAvazA prefacerea ce s'a %cut in viata lui social, i sApoata cumpni cu intelepciune InclreptArile ce voWes.5, introduc prin mijlocul unei noi legislatiuni.

In scopul laudabil de a vulgariz, codul Ca-ragea si de a-1 pune la Indemna fiecAruia, untnr muncitor si de un viitor incontestabil, d-1_Ton Palade, s'a hotrlt s soma la lumin le-giuirile noastre anterioare, si prima lucrare cone ofer astzi acest tnr, este o editie corn-plea 0 fidel a codului Caragea, asa cum a fost,alcAtuit si aplicat de printii nostri.

Tiparul acestei crti este bine Ingrijit. La fie-care text al codului se arat cu precizie juri-sprudenta Curtii de casatie, autorul gsind deprisos de a mai cit jurisprudenta tribunalelorsi a Curtilor de apel, cu toate oil si aceast ju-www.digibuc.ro

PREFATA VII

risprudent ar fi fost folositoare, fiindc5, nu toatechestiile merg pn In Casatie.

Am controlat cAteva din citatiile fcute In notei le-am gsit exacte. Cu aceast ocazie vom ob-

serv c5, autorul citeazA numrul i data hot-ririlor la care se refera. Ar fi fost poate o in-lesnire mai mare pentru cetitori dac s'ar fi citatpagina Buletinului In care se gsesc publicatedeciziile mentionate. Credem, de asemenea, cs'ar fi putut cit aceste decizii i In revistelejudiciare ce avern: Dreptul .i Curierul, In careele sunt mai toate publicate; cci toat lumeanu posed Buletinul Curtii de casatie. Aceste micichestii de detalii nu ridicil Ins intru nimic va-loarea lucrrii d-lui Palade.

Textul codului dat la lumin este reprodusdup manuscrisul original romnesc, afltor InBiblioteca Academiei; aa ca, de ast dat, sun-tern siguri c avem inaintea noastr adevratulcod Carage, iar nu un text inexact.

Lucrarea de care vorbim este urmat de unapendice, care reproduce toate legile, circulrilei Regulamentul organic, ce completeaz5, sau mo-dific coclul Carage, iar volumul se sfreteprintr'un index alfabetic, Intocmit cu mull& ingri-jire i menit a Inlesnl manipularea acestui cod.

Dar ceeace este i mai important este studiulcare precedeaz aceast lucrare, i care estescris Intr'un stil clar i In genere corect. La pag.XXVI am gsit Ins cuvIntul expozeu (l'expos),In lope de expunerea.

In acest studin istoric, foarte condensat i ia-www.digibuc.ro

VIII PREFATA

teresant, autorul ne arata origina codului Cara-ga, care este and Manualul lui Armenopol (Ma-nuale legunz sive Ilexabiblos, IIMETov N,uctn,),cnd obiceiul pamntuldf, and parafraza Institu-telor lui Justinian a lui Teofil (1), care In anii 533si urmatorii dela Hristos, a lost un distins profe-sor de drept la Constantinopol.

Aceasta opera a avut in totdeauna o mare au-toritate, Rind de multe ori pfefOrata chiar Insasitextului Institutelor (2). Cancelarul d'Aguesseau,recomandnd-o fiului sau, zica despre ea, ca tre-bue s-o ceteasca si s-o receteasca 'Ana o va stipe din afara.

D-1 Pa lade vorbesle in acest scurf, istoric si decodul Calimah, care este cu mult superior co-dului Caraga, si care a fost apreciat la justasa valoare chiar in strainatate (3), zicnd (p. XXX

(1) Despre aceasta din urma opera, d-1Palade nu vor-beste.

(2) Vezi Merlin, R6pert., v Institutes.(3) Iata, in adevar, cum se exprima, in aceasta pri-

vinta, Zacharira von Liegentbal in lstoria sa asupradreptului greco-rornan (Berlin, 1877): Cor lul Calimaheste foarte bine conceput si se recomanda prin aceastacrt nu este o opera de teorie abstracta. El se apropiede dreptul bizantin si reprezinta in acelasi timp co-dificarea dreptului obicinuelnic. Este de regretat crtacest cod n'a lost cunoscut in Grecia in momentul decla-rarii independergei; cci ar fi fost mult mai nemeritde a-1 imita, cleat de a recunoaste o valoare legal&unor legi bizantine, precum sunt acele care figureazain Manualul lui Armenopol.Daca acest cod n'ar fifbst scris in limba elina, strainii nu l'ar fi putut con-sulta si aprecia. Va srt zicrt: A quelque chose malheurest bon ! www.digibuc.ro

PREFATA IX

0 XXXI) c acest cod reproduce In mare partepe acel austriac, gratie lui Flechtenmacher, unutdin autorii lui, care era german. Aici cerem VQede a restabill putin faptele. Flechtenmacher naeste, aa cum s'a crezut une-ori (1), unul din au-torii codului Calimah ; cci acest jurisconsultfost numai Insrclnat la 1831, sub guvernul pro-vizor a generalului Kisselef, a-1 traduce In ro-mne0e, i'mpreun cu Bojinca i Asaki.

A utorul acestui cod este un alt jurisconsult,grec de origin, foarte erudit i anume: AnaniaCuzanos, care a avut in vedere Codul austriac,anterior numai cu ctiva ani (1811), dupa cumne-o spune insu0 Vod-Calimah in hrisovul depromulgare a Codului sau (2).

find c vorbim de codul Calimah, vornmentiona In treacht c el coprinde mai multeerori de traducere, cari uneori II fac aproapeneinteligibil. Vom cit un singur exemplu.

Astfel, art. 742 si 743 din acest cod, cores-punztori cu art. 580 i 581 din Codul austriac,prevd lndeplinirea a dou rnduri de formali-tti pentru testatorii fetret Ofintet de carte, Inct nu putem preciz, ce forme trebue s Intre-buirOze aceste persoane. Dificultatea pros ine de-acolo c formele prevzute de art. 742 privescpe testatorii cari nu Oiu a scri, iar acele dinart. 743, pe acei cari nu tiu a cetl. Art. 580

(1) Vezi t. I a Coment. noastre (Introducerea), p. XXI,nota 1 (ed. 1-a).

(2) Vezi acest hrisov, publicat in intregirnea lui inUricariul, t. IV, p. 300 urm. i reprodus in parte int. I a Cornent. noastre, p. 19 si 20 (ed. a 2-a.).www.digibuc.ro

X PREFATA

din Codul, austriac zice, In adevAr; Ein Erb las-ser welcher nicht schreiben kann, . . . etc.;iar art. 581: Wenn der Erblasser dnicht lesenkann . . etc., si codul Calimah a tradus arnbeleexpresii prin cuvintele: dac testatorul nu vasti carte . . .(1) Am pute, Irnmulti exemplele.

Dar s ne intoarcem la codul Caragek delacare ne-am depArtat putin, spre a ne ocup decodul Calimah.

D-1 Palade reproduce frurnoasa porunc dom-neasc de punere In lucrare a acestui cod, carearat trista situatie in care se gseau acei ceaveau nenorocirea de-a ave un prores:

... a caror dreptti cilzAnd neincetat in amestedituriinvluieli de multe cuvantiiri improtivitoare, apuru-

rea erau in primejdie, ca cum ar innot in noianuri deape turbure, ce se talzuiesc de multe vanturi impro-tivitoare; si in cele de pe urm nici se indreptau, cise abteau dup vointa celor mai tari sau celor maimestesugareti in viclesuguri, cari tot la o pricina pu-neau inainte cnd obiceiul, cnd condica rii, cndpraiiilile imprritesti, dupa plcerea lor . . . etc.

(,) Pentru a da dovada ultimA acestei pIrti din studiul d-luiprof. D. Alexandresco, reproducem textul grecesc :1 742. 'Eav 6 8tatrOilievo; ;is/ 4F;e6rg vit yptfyi, ..... x.1 743. 'Erky "e3t.caMilLevog S iv 4-1E6Fri vec . .(KQAIS IJOAlTIKOS TO5 BPIPKIIBATOT 310AAABIA.Y, iv'1A1'..1S). 1816. Mipog B. Kr:pec)oztov 9. 85). Exemplarul din Bibl.Arad. Rom. Sectia Mss No. S. 5766).

(1at5. traducerea exact5.: 4 742. Cnd testatorul nu t,iescrie ..... s. C. I.

c. 743. Cand testatorul nu stie s ceteascii, s. 0.1.) (CODEXPOLITIC al PRINCIPATIILIII MOLDOVEL IAI 1816. Partea 11. Ca-pitolul 9. pag. 85).

Constattim i noi, cl traduclitorul codului Calimah, neintele-gnd textul, a greait. Meritul acestei descoperiri revine ortoncti.

prof. A lexandresco. Domnia-sa cel d'intdi cu perspicacitatea-icaracteristic5, a relevat aceasta. Nota de Ion ralade.www.digibuc.ro

PREFATA XI

Am tradus aceast frumoas, dar trist pagina istoriei tarii noastre, In Tratatul nostru in lirnbd,franceza; aceast traducere, pe care o comu-nicasem de mult, ilustrului profesor i decan alfaculttii de drept din Paris, Ernest Glasson,despre a crui pierdere dureroas suntem in0i-intat chiar In momente-le cnd sciim acegte }An-duri, figureaza 0 In Tratatul su cunoscut: Lemariage civil et le di vorce dans l'antiquit etclans les principales lgislations modernes del'Europe, p. 36, 37 (ed. a 2-a, 1880).

Cele spuse de Vod-Carageh In porunca luidomneasc ne reamintese tabloul despre stareajustitiei ,i a justitiabililor, pe care C. Negruzi11 zugrveste, in precuvntarea codului Andro-naki Donici, cu culori cam negre, Ins din ne-fericire prea adevrate :

and carmuirea tarii, zice el, caza in mtma Dorn-nilor greci, legile, dupa zicerea lui Anachars, ajun-sera a fi ca mreja paingului in care mustele mici seprindeau, iar acele mari o spargeau. Atuncit_Logo44cel Mare hutar cum voi si cum er digpus ; si dacajaluitorul apela la Divan, Divanul Sub prezidenta Dom-nului, ce nu intelegeh, nici limba, nici obiceiul tarii,hotara ca si logofatul, si jaluitorul nu castiga altadecat un adaos de cheltuieli si de pierdere de vrerne.El se inturna acasa cu lacrimile in ochi si cu taria-loagile in sn, ramaindu-i speranta (acest dar dikacutia Pandorei , ca la Domnul viitor isi va capatadreptate ; cci este de luat seama ca pricinile sem-nau cu p6nza Penelopei ; ele nu se mai curmau, cise incurcau, mergeau si se innoiau'din Domn in Domn,0 pre Domni ii schimb des mazilia sau streangub).

Ei bine, de0 aceast trist stare de lucruri nuwww.digibuc.ro

XII FREFATA

Inceteazrt In tara noastra deca mult mai tArzin,totti0 trebue s recur1oa0ent c Voda-Carage,prin elaborarea i promulgarea Codului sAu, faceun pas Inainte ; i d-l. Palade care ne d o notieditie a acestui cod, nu poate s fie primit decAtcu bratele deschise.

Aceast lucrare nu este dect un Inceput. Au-torul ne va da, de bun seamh, i alte studiimai complete asupra trecutului nostru, care esteatt de interesant i a,a, de putin cunoscut degeneratia actual.

0 nau, editie a eodului Calimah, cu trimiterila codul austriac i la comentatorii lui cei maiIn renume, precum : Winiwarter, Schuster, Un-ger, Stubenranch, etc. este necesar, i suntemIn tot dreptul de a o a0epth dela d-l. Palade.

El este tnr i muncitor, cunoa0e mai multelimbi, aro destulA cultur pentru aceasta, neva Inlocul cu prisosint pe noi acei mai btrni,cari suntem la sfAr0tul carierei noastre, i carinu putem decitt s ne bucurm cAnd vedemse ridich tineri de valoare.

DeocamdatA salutrn cu bucurie aparitia acesteieditii a codului Carageit care, prin modul cumeste alcAtuitA, are menirea de a fi in mniletuturor acelora cari se ocuprt cu vasta i spinoasa0iint a Dreptului. 0 carte de valoare se reco-mandA prin ea Ins0, i ori ce am puteA spuneIn aceast privintrt ar fi de prisos.

lag, 1 lanuarle 1907D. ALEXANDRESCO

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

T. Valesacestei legiuiri in general.Fixarea locului ced ocupil inevolutia noasta juridica i istorica.Clasele sociale in Tara Romfmeas-ea. Regulamentarea situatiunii taranilonclacasi i obligatiunile im.puse lor.Robii.Situatiunea targovetilor si a nobililor.Concluziuni.

II. Valoarea juridica a acestei legiuiri.Drepturile barbatilor si stabi-Urea prodigi i ucei fara minte..Teoria proprie-rtii; robin i vecinatati. Contractele In legiuirea Carageb,; embatic

claa. Indiviziunea; contractul de Casitorie.Epitropie-;infiintareaObstestii epitropii. Donatiuni, succesiuni- si legaturi;

penale. Prescriptiuni.Procedura civila i penal5.Dreptulde apel.

III. Existents, unui drept cuturniar, care pnrunde intreaga economieacestei sau devalmasiile: proprietatea incuivizg.

Dreptul de protimisis i surparea lui.Coucluziuni generale.IV. Reforme judecatoresti, anterioare acestei legiuiri.Statut real si

statut personal.Ordonanta domneasca asupra instructiei afacerilor pe-nale. Institutiunea Vorniciei obstirilor.Organizareajudecatoreasca.Epitropia nobililor minori.Principiul separatiunii puterilor in Stat.Taxe de justitie. Interzicerea stilinilor de a cumpara imobile.Legecontra caMatarilor.

V. Alatuirea legiuirii de o comisiune numitA de Donm.Data promu-grii Codului. Dreptul bizantin si pravila lui Carageh.

VI. Editiunile anterioare celei pe care o publiam noi. Textul le-giuirii de fat-a; indexul alfabetic.Tablou de termenii juridici vechi ro.manesti.Jurisprudenta Inaltei Curti de casatie dela 1SG2 1005. Modi-fican ulterioare.

Nu a trecut nici o suta de ani dela punerea in aplicarea acestei leiuiri i totusi, in multe privinte, ne aparedestul de straina. Caci modificarile repezi suferite inaceasta vreme de toata gandirea si limba romneasca,dau acestei legiuiri o infatisare de ceva vechiu, inde-partat, neutilizabil. totus folosul ce ni-1 aduce stu-diul vechii pravili e mare ; la care se adaoga inte-resul juridic actual si cel istoric.

Ati prin locul ce-1 ocuph, legiuirea Carage, in evo-lutia noastrtt juridicti, eta si in cea istorica, merithatentiun ea cercettorilor trecutului.www.digibuc.ro

XIV INTRODIJCERE

In evolutia juridich, aliajul ce-1 face pravila intredreptul cutumiar si cel bizantin, covArsitor pe atunci,de oarece eram la sfarsitul epocei fanariote (sfarsit, celputin ca dominatiune politick cAci rsunetul influentelormultiple nu s'a stins cleat tOrziu de tot), acest aliaj, zic,ne prezinta aspectul interesant, cand pentru cea din urmadatk se admit in dreptul nostru scris, norme de dreptcuturniar; iar in evolutiunea noastr istorick nici undocument nu ne litmureste mai bine, in ce privestestarea claselor sociale, deal legiuirea Caragea, in pre-ciziunea ei: impartim obrazele: dupa noroc: in slo-bozi, robi i sloboziti; cati se vor naste din parintirobi, sunt robi; robi sunt chti sunt doband altuia.(iSloboziti sunt, cati din robi se slobozesc ; i, caPornirea mai miloasa a tineretii sa nu fie liberk

n'are voie, sLt dea slobozenie inaintea varstei salede douOzeci de ani.

Caci legea nu se multurneste numai a stabili drep-turile private, ale as. ziilor cetilteni ; ea stabilesteprivilegii,ce lege!--face din Aran, locuitor campean,un paria

Claca este un chip de cldire obisnuit tn Tara Ro-maneascrt si se intocrneste cand stilpanul mosiei pri-meste pe clca s seaz5, pe mosia sa. Taranul e dators lucreze stttpnul In 12 zile pe an; orice tocmeala pe maiputin e nula; de n'are stapnul la ce intrebuinta pe&Was, acesta e dator dea un leu pe zi;n'are drept sIt deschid pravOlie ara, autorizarea stil-pAnului; de asemenea nici sIt zideasc nooark nici sO,prinda peste in elesteul mosiei; fugind clacasul, bo-ierul confisa in profitul sau avutul taranului; murindknit mostenitori, boierul mosteneste, etc.

Din lege rezulth starea steanului care e rea detot: n'are proprietate, e doband altuia i adscriptusglebae. in ash, fel toga viata economica e nu se poatemai redusil. i cand toate actele steanului sunt iz-bite de nulitaterobia e inscris in pravila 11-rese sIt ne intrebOrn: pentru cine a lost scristt aceastitlegiuire, a prea inaltatului Domn?www.digibuc.ro

INTRODUCERE XV

Din intreaga istoriografie romneasca, din toate- docu-nentele, o constatare reiese uniform: nu exista la Ro-mani, in trecutul istoric mai apropiat, decal: nobili viargoveti; numai acevtia se puteau folosi cu adevarat delispozitiunile legii de fata. Iar multimea locuitorilor delasamp e ca un fond pe care se profileaza figurile claselorle sus; caci staretii vi manastirile posesoare de moviintra, in categoria stapanilor din pravila trii.

lar concluziunea ce ni se impune e urmatoarea: va-oarea sociala a acestei legiuiri, e nula, 6,6 toate dis-?ozitiunile civile erau inaplicabile majoritatii poporu-ui, din faptul existentei in legiuire a dispozitiunilor$rivitoare la sclavie vi claca. Ramne sa vedem valoa-lea ei juridicii, vi sa, studiem economia acestei pravili..

II.Un alt aspect din care se poate studia aceasta le-

;iuire, e acela al valorii ei juridice. Influentata de Pres-1urtarea de lecri a lui Armenopol, ea apartine dreptu-ui bizantin, fara Romneasca fiind, cultural vi poli-ic, oficial, dependenta de Orient, dupa cum azi e o.lependenta culturala a Frantei.

De o cam data, ne propunem a ex pune, dupa chiarmpartirea legiuirii, coprinsul juridic al ei, din cele vaseiarti, ava cum a fost dispus de insavi alcatuitorii co-lului.

Dupa cum am spus, legiuirea Caragea coprinde vasearti. Prima trateaza despre persoane; in stabilirea fin-tiunii admitand proba testimoniala; emanciparea seace vi prin innobilare. Tot aici sunt puse vi persoa-iele dobanda altuia, cari pe de alta parte sunt asi-nilate lucrurilor. Se mai disting vi categoriile interzi-ilor: risipitori vi cei fara minte. Toate actele lor suntzbite de nulitate absoluta; sunt incapabili a se leza.,egea insa distinge: prodigii sunt pasibili de penalitati,n caz de comit vre-un delict sau crima; iar cei Paramintep, nu.' Proprietatea despre care se trateaza in partea a douaoprinde stapanirea mobilelor vi irnobilelor. Proprieta-www.digibuc.ro

XVI INTRODUCERE

tea pmnturilor e deferia numai -nobililor (mnsti-rilor de asemenea), i ultimelor rmsite ale rAzesilor,cari dispar In urmA aproape cu totul. Ea e supus ro-birilor i vecingthtilor.

Robirile sunt identice cu servitutile din codul ac-tual si sunt bine redactate. lar vecinatatile, hothrni-cirea moiilor, prezint o mare importantii pentruacele vremuri, cnd neexistnd ingineri-hotarnici, cu-noscrttori de meserie, contestatiunile erau nesfarsite.Tot aici amintim cutuma deparetrii. Din nevoia de aaye& martori la procese de hotlirnicii, se luau copiimid de 8-12 ani si se deparau adica li se trgea oprtruial sdravng, pe locul unde se punea semnul dehotare intre mosii, ca ajungAnd britrani i ivindu-secontestatiuni la hottirnicie, s ie minte hotarul dinvechi. Tot pentru acelas gC01) se crtlugreau copii de10-12 ani.

Materia contractelor care face obiectul piirtii a treia,luat, din dreptul bizantin, e clar redactat; se stabi-lesc vnzrile lucrurilor in genere, se confirmit ca ge-nera non pereunt, precunr si momentul cnd vnza-rea devine perfect6, etc. Total, materia contine aceleasiprincipii i dispozitiuni, ca i codul nostru actual, dartoate supuse dreptului de protimisis, care e un dreptreal de preferintrt, al rudelor i megiesilor unui vnzatorde imobile. Embaticul, fermage perpetuitn si claca,servage, formeazrt doll& capitole importante: primulcrici regeste i acum lucrurile embaticate i e corn-pletat cu numeroase jurisprudente ale Inaltei Curti deCasatie: al doilea crtci ne prezinta, legiferat, regimuleruia a fost supus poporul veacuri intregi.

Obstirile sau devillmasiile,proprietatea cornunrtzadruga, allmendenfac parte din dreptul cutumiarromnesc. Ele sunt puse,la materia contractelor i pri-vite ca isvorite din tocmeal. Aceasta institutiune a fostimprumutata dela Slavi si a dinuit multa vreme lanoi. Ea reprezinta o faza din evolutia propriettitii, careinfatiseaza acum, ca ultima forma, proprietatea indivi-duala. Obstirea a disprtrut prin mersul firesc al evolu-liunii. www.digibuc.ro

INTRODUCERE XVII

Contractul de asatorie, de continut aproape iden-tic cu contractul de casatorie din scodul actual, co-prinde dispozitiunea originala a obligatiunii frateluide a inzestra pe sora lui, din lips de avere dela pa-rinti, cu din chiar avutul sau, dupa cinstea ei. Vomvedea la succesiuni, ca-obligatiunea fratelui de a inzes-tra pe sora lui, rezult, din excluderea ei de la moste-nire.Regimul legal, care reguleaza zestrea femeii e celal separatiunii de bunuri; in lege e inscris si regimuldotal. Dota poate fi constituita valabil, verbal. E vala-bila instraintarea lucrului dotal, in principiu inalienabil,insa cu autorizatiunea justitiei, si in cazuri anume pre-vazute de lege, limitativ.

Separatiunea de patrimonii se poate obtine prin ju-decata.

Bunurile extradotate, exoprica, Bunt privite de legeastfel: femeia le administreaza si le poate instrain; acisunt proprietatea ei. Prezumtiunea muciana dominaaceasta materie.

Divortul se pronunta de Biserica. In special, and sotiise despartiau din cauza de htentat la vieata, legea pre-veda urmatoarele: sotia find atentatoare, pierde ju-matate din averea ei, pe care o ia satul; iar and sotula svarsit atentatul, e obligat a restitui sotiei sale dota,plus jumatate din valoarea ei.

Tot in partea a treia, dupa contracte, e asezata ma-teria vechileturilor,mandate. Ea coprinde mandatul,mandatul pentru Teprezentarea in justitie, care ar co-respunde institutiunii actuale a advocatilort si tutela,considerata ca provenit dintr'un mandat legal dupapravila sau edupa diata.

Partea a patra coprinde materia donatiunilor, suc-cesiunilor si legatelor. Un ultim capitol din aceastaparte trateaza despre adoptiune.

Donatiunile propriu zise, contin dispozitiuni incom-plete, relativ. Se prevede a donatiunile dinte soti nusunt nule, ci se socotesc ca un contract de imprumut.Se prevad de asemenea cauze de revocabilitate ale do-natiunilor: 1. and nu se indeplineste conditiunea, la

Ion Pa lade. Hwww.digibuc.ro

XVIII INTRODUCERE

donatiunile conditionale; 2. Pentru cauze de ingrati-tudine.

De si nu e prevazuta in lege reductiunea donati-unilor, credem c6, ea trebuie sa fi existat, de oareceera admisa legitima.

Intr'un capitol a parte se legiferau donatiunile pentrucauza de casatorie. Remarcarn c, minorul, cAsAtorin-du-se putea s faca viitoarei sale sotii, donatiuni va-labile.

Importanta materie a succesiunilorclironomii,--eintiadevr clar redactat. Vom expune in rezumat, sis-temul succesoral al codului Caragea.

La deschiderea unei succesiuni, eredele are bene-ficiu de chibzuire, vreme de 6 luni, termen in care poatesii accepte mostenirea sau s5, o repudieze; nu are ins5.beneficiu de inventar. Grade le de rudenie admise lamostenire sunt pana la 8; nu importa dac sunt ascen-denti, descendenti sau colaterali. MU ordinea succesi-bailor: 1. descendenti; 2. ascendenti; 3. colaterali.

Cand defunctul a lsat numai fete, acestea vin, egal,la mostenire, daa sunt toate asatorite sau nu: candunele sunt asatorite (inzestrate) si altele nu, cele c-satorite (inzestrate), sunt excluse de la mostenire, defetele necrtstorite.

E admis principiul reprezentrii la mostenire, darnumai in linie bArbteasca.

Murinci ins unul din printi si unul din copii ra-m*, moare dupa trei ani de la decesul acelui printe,si anume de e eopilul parte biirbateasc, inainte de 14ani si de e parte femeiasca inainte de 12 ani, atuncisuccesiunea copilului mort se imparte astfel: printelesupravietuitor vine la succesiune si ia o treime dinaverea copilului decedat, treimea sufletului, in banigata; dar dac copilul a decedat inainte de a se fi im-plinit trei ani de la moartea unuia din parinti, atunciprintelui supravietuitor i se rsstituie numai cheltue-lile necesare inmormntrtrii si pomenirilor, de a chel-tuit cevA, de ctre mostenitorii copilului decedat.

Dac copilul a incetat din viat dup termenul pre-www.digibuc.ro

INTRODITCERE XIX

vhzut de lege, mai sus, In acest caz mostenirea e de-ferith phrintilor copilului mort.

Neflind decht un singur copil la phrinti, i acel co-pil moare inainte de vArsta legiuit, indiferent dad, adecedat inainte sau duph unul din phrintii si, succe-siunea lui se divide astfel: o treime (In bani gata) re-vine phrintelui supravietuitor; a doua treime e defe-rith ascendentilor sotului decedat; iar ceea ce ritmne,a treia parte, revine sufletului copilului mod ; inrealitate aceasth parte o iau ascedentii sau colateraliicelui decedat, cu obligatiunea de a intampinh chel-tuielile ingrophrii si pomenirilor.

In caz, chnd sotul decedat, n'are nici ascendenti, nicicolaterali (frati) atunci succesiunea e deferith sotuluisupravietuitor. Colateralii ceilalti, Oa, la al patruleagrad, au pronomion sh rescumpere aminul neamutui,de este.

Succesiunea e deferith colateralilor in lipsh de des-cendenti ascendenti. lath regulele dup5, care cola-teralii sunt chemati la mostenire: 1. Fratii i surorile;2. Fratii consangvini (cu excluderea fratilor vitregi) ;3. Descendentii, suceesibililor din categoriile 2 si 3vin in concurenta cu aceia, reprezentnd pe printelelor mort ; 4. Descendentii fratilor i surorilor consan-gvini exclud de la mostenire pe afinii vitregi, de ace-las grad ; 5. Descedentii fratilor i surorilor vitregivin la succesiune, in lipsh de descendenti din fratisurori consangvini ; 6. Descendentii succesibililor dincategoria 5, vin in concurenth cu aceia, reprezentndpe printele lor mort; 7. Ceilalti colaterali, vin la suc-cesiune, protimisindu-se cei mai de aproape de cei maide departe.

La mostenirea chminurilor ori-care ar fi linia in carese succede, la grad egal, brbatii au preferinth inain-tea femeilor, chrora li se &I partea lor in bani.

Copilul natural e exclus de la mostenirea tathlui ;la succesiunea mamei vine Irish regulat, mostenind sipe ascendentii lui firesti.

Adoptatii mostenesc pe adoptatori i invers, afarwww.digibuc.ro

XX INTRODUCERE

numai cnd parintii firesti ai adoptatului traind, vinin concurenta la mostenire cu adoptatorii. Adoptatulnu mosteneste cleat pe adoptatorii lui, nu si pe as-cendeatii adoptatorului, si Myers.

Sotul supravietuitor, dupa 10 ani de casnicie, si inlipsa de copii, cel decedat neavand copii' din all& ca-storie, mosteneste 1/6 din averea sotului mort. In lipsade rude de orice grad si linie, sotul supravietuitormosteneste in plina proprietate pe sotul decedat.

In ceea ce priveste succesiunile vacante, ele suntdeferite institutiunii Cutiei Initelor.

Succesiunile testarnentare sunt ingradite mult incodul Caragea. Cci legea prefera ca mostenirile sa,fie regulate dupa pravila. Testamentul poate fi autentic,olograf si miStic, ca si in legea actuala. Ca sa poatacineva face testament trebue sa aib 20 ani irnplinitisi M. fie cu mintea intreaga; interzisii nu post testa.

Testatorul avand descendenti nu poate institui erezi,ascendenti. Mama avand copil natural nu poate testain favoarea altuia.

Testatorul avand ascendenti in viata nu poate in-stitui mostenitori, colaterali de ai lui. In lipsa de as-cendenti si descendenti, e valabil testamentul facutin favoarea unui colateral, unui strain, sau a sotului.

Sora inzestrat de frate si maritata, neavand copii,nu poate dispune prin testament cleat de jurnatatedin averea ei; cealalta I/2 e deferita fratelui inzestrator.

In lege se fixeaza legitima si cotitatea clisponibila:testatorul avnd o ruda, descedent sau ascendent, nupoate dispune cleat de V, din averea sa; daca are dourt,numai de 2 8; daca are trei, de 3/4; daca are patru,4/5, etc.

Se prevad, limitativ, cazurile de desmostenire. E ad-mis codicilul.

La sfarsitul materiei succesiunilor sunt regulamen-tate cazurile de nulitate si anulabilitate ale testamen-telor

Intr'un capitol aparte e asezata-materia legaturilor..Continutul identic, in liniamente generale. eu codulactual. www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXI

Intru cat eredele se intamplA a fi uneori adoptatsau adoptator, legiuitorul a crezut de cuviinta sa tra-teze despre iotezie adopfiune toomai la partea apatra. Materia, in totalitatea ei, prezinta mare analogiecu adop-tiunea din codul civil modern. Remaream ur-matoarele, in legiuirea Caragea: 1. E nula adoptiuneaunui rob; 2. E valabila adoptiunea testamentara.

Partea a cincea contine un cod penal, mai bine zisdispozitiuni penale. Pedeapsa cu moarte era aplicataasasinilor: cine va face omor cugetat singur sau dim-preuna cu altul, sa se omoare; talharilor: cati talharise prind, sa se omoare, i falsificatorilor: Cali -se vorvadi taietori de bani, sa se osandeasca la moarte.Se face& deosebire intre asasinatul cu precugetare inecugetat. Plastografilor de carti domnesti li se taiaman& Pedepsele corporale erau aplicate. Exist& de a-semenea i primitiva pedeapsa: cel vinovat era pur -tat prin ora i batut. Era admisa, rascumpararea o-morului de catre asasin, prin despagubirea acordatarudelor celui omorit.

Adaogam, pentru completarea celor spuse, cit, o or-donanta a Domnului Caragea a dispus ea instructiuneaafacerilor penale, tacrir, sa nu dureze mai mult de3 zile.

DespXgubirile civile erau prevAzute intr'un capitolaparte, la sfarsitul dispozitiunilor penale. De remarcatea, legiuirea Carage, dei alcatuita sub influenta drep-tului roman, nu a admis abandonul noxal cu toate citar fi fost natural sa-1 fi admis. caci ar fi concordatcu dispozitia neomenoasa, a tranzactiunilor cu rudele,la omor.

Materia importanta a prescriptiunilor, care, impreunrtcu materia procedurii, fac obiectul partii a sasea, e re-dactata, clar ; se prevede prescriptiunea pentru fiecarespeta; se distinge relativ la proprietti, cAlcare de pa-mant si de hotare, Eosesiunea de buna, credinta, decea de rea credinta; aceasta din urma e imprescrip-tibila. Nu exista paragrafie, relativ la tiganii fugari afaradin parnantul Tarii Romaneti.www.digibuc.ro

XXII INTRODUCERE

Prescriptiunea nu curge contra minorilor; majorita-tea e dela 25 ani.

Delictele si crimele, (afaril de calomnie si adulter),nu se prescriu decat prin moartea faptuitorului.

Tot in ultima parte a legiuirii Caragea, e asezataprocedura civil& si penala.

Actiunea civil& se intenteaza la domiciliul actioua-tului; actiunea penala, interesand ordinea publica, se in-tenteaza ori-unde e gasit faptuitorul. La actiunile ci-vile sunt prevazute cazurile de forta majora. Termenese acorda, dar scurte.

La intentarea unei actiuni penale, era obligatoareprestarea juramantului, sub pedeapsa de nulitate; iar,ulterior, c'odul penal a desfiintat aceasta conditiune.Caci actiunea publica, in ce priveste cererea pedep-sei, nu depinde, ca sub codul Carageh, de actiuneaprivata, ci rolul de minister public e indeplinit de unmagistrat anume. S'ar putea zice ca : rolul ministeruluipublic era indeplinit de ori-cine la actiunile penale.

In ce priveste probele, cari sunt legiuite tot in par-tea a sasea, aici ne gsim in plin drept cutumiar. Mar-torii si prezumtiunile, dovezi cu mestesug, suntintrebuintate la dovedirea oricarui fapt ; numai rarintervin actele autentice si inscrisurile private; astatine& de faptul ca lipsa de cultura era generalitatea,iar cei ce stiau cell si scrie exceptiunea. Proba re-ligioas: juramntul si cartea de blestem, erau inpractica zilnica. -Ca o consecventa logic& a dispozitiu-nilor barbare din condica penala, tortura era intrebuin-ca mijloc de proba: vinovatii cari se caznesc, s nuse creaza deodat, macar de vor si spune el sunt vi-novati. Caci de multe ori, de frica si de durere, zic sieeea ce nu este.

Justitia era mizerabil distribuit. Aproape nu existacontrol. Constatarea facuta de insusi Domnul in pream-bulul legiuirii sale: ca dreptatea se abatea dupa vointacelor mai tari si mai mestesugareti si pe care stare nespune ca vrea sia o indrepteze, perzista de fapt. Sama-volnicia si nerusinarea erau lucru obicinuit, desi legeawww.digibuc.ro

INTRODUCERE XXIII

prevedea incompatibilit4i la judecarea cauzelor si ad-mite& recuzatiunea legala: cazul de rudenie. Dusmniasau prietenia uneia din prti cu judecatorul pricinii, eraude asemenea, cazuri de suspiciune legal.

Hotrirea se d&dea cu majoritate de voturi, de corn-pletul judecAtoriei. Se putea reveni in ctirsul aceleeassedinte asupra sentintei date. Se aplica si sechestruljuaiciar.

Partile nemulturnite cu hotrirea primelor instante,aveau drept de apel la Domn, care hotAra in ultim&instantii. Deciziunile domnesti erau casabile si supuserecursului la inc doi Domni ulteriori, continui. Altreilea Domn &idea hotrirea definitiv, asupra careinu se mai putea reveni.

III.In expunerea sumar de pan& acum am vzut cri

-dreptul bizantin, din pricina rapotturilor de depen-dent& ale Trii Romnesti, era caluza principal& a ju-ristilor de pe atunci, in cercetarea pricinilor. Nu e maiputin adevarat ca, ptura pstratoare a datinilor nea-mului, clasa trneasc, se tine& deoparte, de tot a-cest drept introdus, care nu avek nici o legatur cuea si de care nu se folosea mai deloc. Prea erau strinede ea Bazilicalele, cu articolele lor pline de controversesi Controversabile la infinit. De alminteri, neamul roma-nese nici n'a avut nici-odata multa preddectie pentrurationamentul subtil si controversa juridic.

lar constatrile ce face insusi Domnul Caragea, in de-cretul de promulgare, di legile imprtesti (ce se a-plicau la noi) erau pricinuitoare de dolt& talcuri sic& obiceiurile se prefaceau in multe chipuri, sunt im-portante, nu ata ca ne pun in evident& faptul, c& me-stesugului advocAtese, atunci ca si acum, ii placea maicu seam& talcurile impotrivitoare, pe cat ca. obiceiu-rile, altfel zis dreptul cutumiar, exista; cii, concornitentcu el exist& si un drept scris, si di, infine, varietateade controverse, unit& cu variabilitatea dreptului cutu-miar, faceau s& se stramute dreptatea.www.digibuc.ro

XXIV INTRODUCERE

Totui acest drept cutumiar, a carui esenta e ins4inefixitatea, e utilizabil. Unit cu ce are dreptul scris maisuperior, i condus de principiile ordonatoare ale uneiinteligente intr'adevar juridice, el creeaza, monumentesurprinzatoare de drept national. Caci importantaunui drept national nu rezida att in imprumuturilepe care le face unei legiuiri straine, perfectionate pri-tr'o lunga aplicatiune i o completa evolutie, ci inceea ce se impune din dreptul cutumiar, cel legat depamantul i sufletul oamenilor, traitori in vremile ilocurile acelea.

Din studiul comparat al legiuirilor imparateti cuobiceiul parnntului precum i dintr'o atenta exa-minare a codului Caragek putem constata di intreagaeconomie a acestui cod e patruns de norme de dreptcutumiar.

De unde vine acest drept cutumiar ? In valvrtejulimprejurarilor istorice, gasim indepartata origin& a ace-stui drept in traiul i prietenia Romnilor cu Slavii.

Convietuirea Romnilor cu Slavii, n'a fost numaimateriala; o legatura sufleteasca intim, a avut ca ur-mari alterarea i transformarea sufletului romnesc.Caci rassa slava, tenace i incapatinata sub aspectulsi molAu i vag, a alungat din amintirea descendentilordin Latini, multe lucruri, gandiri, i tipare de gAndiri.

Din stadiul de evolutie sociala necompleta a Sla-vilor, a, cum i-a gasit Romnii, pe vremuri, stadiucaracterizat prin devalm4ia proprietatii, i prin dreptulde intaietate, protimisis, la instrainarea proprietatii,Romnii vi-au facut i ei norme, obiceiuri (cuvntuiacesta chiar, e slay), pe care le-au urmat vreme inde-lunga; i de cari Domnii, fie ei greci sau de ori ce altneam, i legiuirile nationale, in rstimpuri, ori cateimprumuturi s'au facut legilor straine, au tinut searna.

Aici vom vorbi numai despre dreptul de protimisis,rezervkidu-ne pe alt data, expunerea intreaga a drep-tului cutumiar romnesc.

Dar mai inainte de-a vorbi despre acest drept deprotimisis, e necesar sa, tim: ce e obtirea? E proprie-www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXV-

tatea caracterizata prin aceea ch: e stapanith de maimulti ini; ch fiecare stpanitor, are drepturi asupra.intregii proprietati i in sfarit, eh stapanirea e in comun,fhrh ins a se imparti vre-odata. E starea de comunitate-a proprietatii.

Clasa razboinicilor razei, in trecutul nostru istoric,a fost caracterizata prin devlmaie ; pe langh cares'a adaogat mai tarziu mica proprietate. Obtiri aveaui targurile. Proprietatile deavalma s'au perpetuattarziu, i chiar azi mai perzista inc, ca survivances,.interesand i pe istoric i pe sociolog. Obtirile dispar,caci se pare ca e de esenta proprietatii sh fie indivi-duala i nu deavalma.

Proprietatea indiviza admisa de legiuirea Carageare tratata in cap. XIII din partea a treia:1

Din principiul indiviziunii proprietatu a reeit, fi-resc, dreptul de protimisis, care intrunete in sine atat.Nachbarrecht din dreptul cuturniar german, cat i leretrait lignager din cutumele franceze.

Fiind un stadiu din evolutia proprietatii, obtirea.cu zonsimtimantul devalmailor, se Impartia uneori

cand, mai tarziu, acaasta forma a proprietatii colec-tive, a inceput sa, fie inlocuita, vestigiile ei au aprutsub aspectul dreptului de protimis. Nu era considerata proprietatea ca individuala, la inceput, ci ob0ea-sca; rtai pe urma bunul era considerat familial. Nuavea voie i nici drept fatal, s vanza parnntul faravoia i consimtimntul familiei. Caci proprietatea era,a insai familiei, iar nu a unei generatiuni.

Iar in legiuirea Caragea posterioara fazelor de carevorbiram, la orice instrinare de proprietaten, rudele-au dreptul de protimis. Ele trebuesc sa fie intiintate-la termene fixate de lege, dupa cum se aflh in Ora.sau in strainatate. n. caz cancl rudele nu au renuntatla dreptul lor de intaietate, nefiind intiintate, vanza-torul, e dator a plati celui fraudat astfel, a zecea partedin pretul lucrului vandut pe ascuns.

Rudele au acest drept, duph grade: I. Rudele de sus-i de jos; 2. Rudele de alaturea, Omit la a patrawww.digibuc.ro

XXVI INTRODUCERE

.cand sunt i devalmasi; 3. Rude le de alaturea, pan&la a patra spiO, cnd sunt i vecini. 4. Cei ce suntnumai rude de alaturea, pan& la a patra spita; 5. Cei

sunt numai devalmasi.Cei ce se invecinesc cu pamantul au si ei exercitiul

.acestui drept. Legea distinge i aici grade, dup& cumvecinesc in lung, in lat si la vre-un colt. La van-

zarile prin licitatie, nu se da protimis.lar din cele expuse, reese definitiunea: dreptul de

protimisis e dreptul real de preferinta al rudelormegiesilor unui vanzator de imobile.

Dominand intreaga materie a vanzarilor, avand nu-meroase aplicatiuni, toata partea Despre Lucruri, dinlegiuirea Caragea, e subordonat acestui drept de pro-tirnis. Cci modalitatile vanzarii, perfectibilitatea eiatatea alte principii de drept, luate din dreptul roman,n'au alt scop, deal a desvarsi protimisul i a-i da si-guranta publicitatii i validitkii legale.

Cu disparitia dreptului de protimis proprietatea ca-pat& o alta forma ; ea devine complet individual&

CAUL vreme dreptul de protimis a fost in vigoare,fost litimurit i comentat in diferite decrete expli-

cative, pe vremea domniei lui Carage& i de Domniiposteriori lui.

Biv Vel Clucerul Nestor, un bun legist de pe acelevremuri, a redactat un proiect de lege al protimisului,cu special& regulamentare a dreptului rudelor, careproject a fost aprobat de Carage.

Concluziuni generale. Expozeul nostru de pang, a--cum, face sa reias, pentru cetitorul atent, incheierea,ce firesc trebuie sa urmeze. Noi, in acest sub titlu vomenurner incheierile la cari am ajuns, Amax-land ca,dezvoltarea ideilor. expuse aici, s& faca obiectul unuistudiu mai circumstantiat.

/. 0 lege isi indeplineste real menirea ei intr'o orga-niz4-iune sociald, cand imbreifiseazd, sub acelas aspect

aceleas norme, totalitatea- indivizilor din aced so-www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXVII

cietate. Or, nu acesta a lost cazul cu legiuirea Cara-gea, care sanctioneaz deosebirile de clash.

2. Economia lduntricd a unei legiuiri constd in u-witatea organicd a pdr(ilor din care se compune.

Din acest punct de vedere, codul de Etta prezinthun larg camp criticii:Chci principiul duph care s-aucondus alchtuitorii lui, din punct de vedere al aran-jamentului juridic al materiei, a fost analogia super-licialh a diferitelor phrti, iar nu leghtura intima a in-srisi intelesului juridic ce reesia. Nu vreau ca proba,decat locul unde e push adoptiunea, duph materia suc-cesiunilor si legaturilor. Fiind-ch, adoptatul, vine lamostenirea adoptatorului, legiuitorul a gsit eh e maibine sh trateze adoptiunea dupii succesiuni, etc.

3. 0 legiuire, ca set fle hate adedir vie in conliiin(aju tidied a epocii penlru care e felcutel, lrebue sel co-prindci in ea, ceea ce e ndscut in special, din socie-tatea aceea: dreptul cutumiar. Privith sub acest aspect,legiuirea Caragea, era mult mai actual in constiintaoamenilor din epoca aceea, decal actualul cod civilin constiinta noastr. *i cum schimbrile sociale pro-funde, pun vreme indelungh panh sh, ptrund, s'arputea sustine eh, chiar azi legiuirea Caragea, poate fimai apropiath de mentalitatea romaneasch in multephrti si privinte, cleat toate legiuirile existente.

La cele ce spunem noi aici,--o consemnare a c'-tor-va date mai insemnate, numai, s'ar putea adhogao bogath critich de detalii. Vom face-o la locul si tim-pul nimerit.

IV.Dach imoralitatea lui Caragea nu mai e push la in-

doial, ca si pofta lui nemAsurath de avere, in schimbopera lui legislativ, are o importanth ce nu se poatethgAdui. Cu atat mai mult cu cat in vremea domnieilui, au trait Hristopol, abil cunoschtor al dreptului bi-zantin, si Nestor, ilustrul legist al timpului)). Acestidoi, mai cu seamh, 1-au ajutat la confectionarea co-dului ce poarth numele lui. lar pan la deshvarsireaacestei lucrri, care a fcut cunoscuth domnia lui, owww.digibuc.ro

XXVIII INTRODUC ERE

serie de reforme judecatoresti si administrative, aulost aplicate. Domnia lui Caragea (1812 1818), incepecu cartea deschisa adresata: zapciilor de plasa, par-calabilor si vatasilor de plaiuri. In ea li se indica mo -dul de administrare, bunAtatea si corectitudinea tacu supusii si impricinatii. In acelas an, al suirii lui petron, decreteazA infiintarea Departamentului strAine-lor pricini. De competenta acestui departament erauprocesele intre *tin*, raiele, si supusi straini, suditi,si intro suditi si suditi. Vedem deci ca. statutul realera subordonat statutului personal, care urma persoanajuridica, pe ori ce teritoriu s'ar fi gAsit.

Justitia era inceata; iar prevenitii erau uitati in tern-nitele domnesti cu anii, fara ca O. se inceapA instructia.0 ordonanta a Domnului Caragea ordona ca instructiaafacerilor penale sA se accelereze, si ca cercetareapricinii, tacrir, sa nu dureze mai mult ca trei zile.

In 1813 Caragea da un decret prin care magistratiiVorniciei obstirdor sun t declarati inamovibili.

Iar in timpul domniei lui, ierharhia organizatiuniijudecAtoresti era:

1. Divanul domnesc, ca ultimA instanta;2. Departamentul de opt ;3. Departamentul de seapte ;4. Departamentul de criminalion ;Departamentul de criminalion era competent in ju-

decarea crimelor si delictelor. Presedintele divanuluidomnesc era insusi Domnul. Aceste doua impreuna.cu Departamentele de opt si de seapte, aveau resedintain Bucuresti.

5. Oltenia avea un Divan al ei, a cArui presiden--tie o avea Caimacamul, cu resedinta in Craiova.

6. Departamentul de patru si7. Departamentul de criminalion. Ambele aceste de-

partamente, unul civil, altul penal, aveau resedinta totin Craiova.

8. Sptaria si .0. Agia. Judetele erau inzestrate cu judecatori special i,

cu resedinta in capitala judetului.www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXIX

Exist& si Departamentul strainelor pricini, un prae-tor peregrinus romnesca carui competentrt am schi-tat-o mai sus.

Atunci, ca i acum, numarul feciorilor de boieri cecheltuiau avutul in tot felul de placeri, tinerii la moda.evghenitii clubman si sportsman, era mare.

Averile familiilor nobile se topeau vaznd. cu ochii,iar apoi, din lipsa unei averi, prestigiul familiilor scadea.

Ca sa se impiedice aceasta, exista Epitropia obs-teasca a evghenitilor.

Ceeace face ca masina statelor moderne s umblecu mai multa sau mai putina, scartietura, e prin-cipiul diviziunii muncii; altfel zis separatiunea pute-rilor in Stat. Dar in vremurile de care vorbim noi, nuera bine specificat 'Ma acest principiu. Inteadevarinteun decret domnesc din 1813, care coprinde instruc-tiuni relative la procedura proceselor, gasim urma-toarele Judecatorul sa caute judecatile i sa faca ho-C"..rirea inscris; iar indeplinirea dap& hotrire A. se faca(!e ispravnicii judetului, la care implinire s nu se a-mestece judecatorul, sau cu alte cuvinte, o sentintadata de puterea judecatoreasca, s se aduca la inde-

linire de puterea executiva; si mai departe: judeca-turul s fie nelipsit dela judet, langa scaunul isprv-iiicesc, ca s caute pricinile judecatilor necontenit, dim-] retina cu ispravnicii, ceeace insemneaza ca prefec-tul facea parte dintre magistratii judetului, functiuneincompatibila In zilele noastre cu puterea judecato-rcasc.

Existau taxe de timbru i inregistrare, taxe de jus-ti tie: zeciuiala se percepea, numai odata; la hotarniciise percepea o taxa de 6 parale de stanjen; la imobilelecc se vindeau cu rizapazar, se percepea o taxa de opara la leu, in folosul Vorniciei obtirilor.

Suditii, strinii neImpmnteniti, nu puteau cumparaimobile in tot coprinsul Tarii Romnesti.

Fiindca Epitropia evghenitiler nu daduse destulerunde i raina familiilor nobile nu contenise, se incepeo campanie contra camatarilor, care campanie s'a stk.-www.digibuc.ro

XXX INTRODUCERE

sit cu publicarca atorva porunci aspre, decretedomnesti, care aveau putere ca si legea; deci putemsit' le considerm ca alatuind toate impreunA o Legecontra cmiltarilor.

V.Dupa seria de reforme judecAtoresti, de care am vor-

bit, Carage (1812-1818), Domnul Tarii Romnesti,simtind lipsa unei legiuiri complete, care sit regulezeraporturile dintre raiele, cum se ziceh, pe atunci,insrcinA pe Atanasie Hristopol si pe biv Vel Cluce-rul Nestor, ilustrul legist, sA alciltuiascA o condicA, in-sarcinare data prin decretul din 1816 Octombrie 2.Comisiunea completata cu Stolnicul Constantin si Stol-nicul Ionit& Balaceanul isi termina intr'un an lucr-rile, si, dupa primirea raportului, Carage convoca la15 Februarie 1817 pe toti boierii hale, mazili si e-piscopi, pentru a-si da anaforaua. Raportul Adunriin'a fost prezentat decht la 9 lunie 1818 si a fost im-primat la sfArsitul codului, in editiunea oficiala El:A-rita in acelas an. Asupra datei exacte, cnd a fost pusin vigoarecodul Carageit, multa vreme chestiunea a fostcontroversat. Din pitacul domnesc tip&rit in frun-tea legiuirii ar urmit ca a fost promulgat in 1817 ; dincele expuse mai sus lush, se vede c& Adunarea desi con-vocata, nu si-a prezentat raportul cleat la 9 Iunie 1818;iar din documente rezult ca la 28 Iunie acelas ar,Marele Logofat Constantin Brdaceanul, ministrul jus-titiei, da manuscrisul protocolit de el si cu peceteaMariei Sale pus& la fiecare foaie, la tipArit. Impri-marea condicii se termina in August, iar la 9 August1818 Carage& promulga codul pentru ziva de 1 Septembrie 1818 printr'un pitac domnesc.

Admitnd imprtirea curenta, condica lui Carage,intr& in perioada 1V-a a desvoltArii Dreptului romnese.

Contemporana cu condica lui Calimah, Domnul Mol-dovii, condica lui Caragek ii este superioar numaiprin claritatea limbii si prin stilul ei romnesc. Am-bele pornesc din surse diferite: prima, din dreptul aus-www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXXL

triac, gratie faptului cA, A. Flechtenmacher unul dinredactorii ei, era german; secunda, din dreptul bizantin,lucru ce se explia prin influenta greadi, care dainui.

Ambele ins4, ca un omaj adus influentei grecesti,.au fost redactate in limba greceasc. Condica lui Ca-rageS, a fost imediat tradus in romAneste de VAca-rscu, iar a lui Calimah deabia la 1833.

Condica lui Carage e o prescurtare a Rezumatuluilui Constantin Armenopolu, redactat la 1345. Arme-nopolu la rndul lui, ii alatuise condica lui, rezumAnd.compilatiunea de legi a impratului Leon Filozoful.-Aceast compilatiune de legi, farimitur din monumen-talul Drept roman, s'a pstrat in imperiul din Rsrit,,dup6, imprtirea imperiului Roman in dou. Popoarele-din orient dup aceasta imprtire, s'au condus in re-gularea raporturilor lor civile dupti. Bazilicale sau Legiimpratesti.

Prescurtarea de legi, sub acest titlu Ii publicase-Armenopolu condica lui, a servit si la noi, i pentruclarificarea doctrinei juridice, i cu putere de lege, chiardup promulgarea coclului Caragea in 1818.

VI.Lucrarea de fat, Codul Caragee adnotat, umple

credem noi, o lacurA in literatura noastr juridic. In-tiadevr, editiunile existente ale legiuirii Oaragea, an-terioare celei pe care o publicam noi, prezint nea-junsuri i dificultti la consultarea lor. Editiunea ofici-al din 1818, tipitrit cu litere chirilice, cea mai veche-dintre toate, si a cArei editare a fost cesionat tipogra-filor asociati Dr. Caracas; Stolnicului Rducanu Clin-ceanu i Clucerului Dumitrache Topliceanu, e extremde raa. Ea nu contine deal textul impreun cu de-cretul de promulgare si raportul Aduntirii. Editiunea din1854 a Clucerului K. N. Britiloiu, judecator la Curtea.apelativ criminalh din Bucuresti, tiprit cu alfabetuldo tranzitie, e completat cu o sum& de legi, dispo-zitiuni ale Regulamentului organic si ofise domnesti,.www.digibuc.ro

JCXXII INTRODUCE RE

cari serveau, curent, catA, vreme legiuirea a fost in vi--goare, la clarificarea i completarea textului pravilii.A devenit i ea extrem ' rail,. De aceastA, editie s-afolosit i I. Bujoreanu in editiunea din 1862, tiparit, cucaractere moderne in Colectiunea lui de legi, care co-lectiune find de proportie voluminoas, e incomod.Partea suplimentar a editiunii Clucerului BrAiloiu, alost larg utilizat de Bujoreanu. De atunci, nu mai tius6, se fi reeditat legiuirea Caragea pAn5. in 1905, cnda aprut editia d-lui D. Stoenescu, advocat din Craiova.Aceast editiune, nu ne pare c prezinta insuirile uneilegiuiri adnotate.

Textul ce-1 prezentm noi, e reprodus dupri, ma-nuscrisul original domnesc, in romnete, 1) in compa-ratiune cu editiunea oficial din 1818, din care un exem-plar, donat de d-1 Sturdza-Scheianu se gsete in bo-gata bibliotea a acelea Institutiuni. Primul nostrugand a fost s, facem o reproducere fide15, a textuluioriginal. Iar pe urm am hotrit altfel; cci intentiuneanoasta, n'a fost s5, facem o lucrare de filologie, ci rs-pun.zind interesului actual ce prezenth lucrarea noa-stra s facilitAm intelegerea textului nealterndu-1, cimodernizand numai ortografia.

Pentru uurinta cercenxilor juridice am alcAtuit unindex alfabetic, cu trimitere la articolul, capitolul parteai pagina unde se gasete. Greutatea alctuirii unui,index,mai cu seaml pentru o legiuire de felul celei a lut-Caragea, e mai mare de cum se crede; cci codul Ca-rage n'are numerotatia infinita, cum o are de ex. co-dul civil modern, ci aceea pe capitole.

Pentru intelegerea textului legiuirii, pentru acei cariiu sunt deprini cu limba veche romneasck am alcAtuit

un tablou de termenii vechi juridici romneti, cu accep--tiunea lor moderna. In acest tablou am aezat i cu-vintele vechi romneti din limba uzual, cu insem-rnarea lor in limba modern5..

Prin ceeace credem noi ins, c lucrarea noastra vaAcest manuscris se an In Biblioteca Academiet Romane, In sec-

tia No.2322; exista Iji Biblioteca Academiei Romane si manuscrisul.original grecesc. www.digibuc.ro

INTRODUCE RE XXXIIP

II util, e prin adnotrtrile ei, cari reproduc jurisprudent&Inaltei Curti de Casatie s; 1 stitie, vreme de 43 ani,.dela 1862-1905.

CAci interesul editiunii unei legiuiri nu const numaiin tiprirea textului legii, ci si in inregistrarea modi-ficrtrilor ce a suferit in necontenita lui evolutiune deinterpretare. Legea Mud, ceeace in stiintele biologice egermenul, care contine, virtual, toat desvoltarea ulte-rioar a vietii, determinatil ins, in multiplele ei di-rectiuni, posibile in viitor, de multimea imprejurrilordin mediul ambiant. *i. pentruca suntem in plin epoade stiinte biologice, vom zice c, e inssi notiunea detransformare care isi are aplicatiunea aici.

Pe lng adnotare am adogat, pentru completarealucrrii noastre si un apendica compus din legi, de-crete, circulari si regulamente, cari au servit, pe vre-muri, la deslusirea codului Carage. In aceast part&a lucrrii ne-am servit de unele indicatii din editiile-vechi bune, pe care le-am controlat ins, cu sursa de-unde fuseser luate. In special, am pus anexe conti-nnd lucruri, cari priveau de aproape viata social, din)Tara Romneasca, de pe acele vremuri.

*

Introducerea de fat& e o sumarrt expunere a rezul-tatului cercetrilor noastre si a unora din prerile noa-stre asupra legiuirii Caragea. Am adunat pentru stu-diul vechei legiuiri un material mai bogat; am pus-aici numai ce ni s'a prut indestultor pentru lucrarea de-fat; mai cu searn c ni se impuneau, de insrtsi cadrullucrarii, margini peste care nu puteam trece. Am scris-o.intr'o form simplg, omitnd aparatul de eruditie silimba quasi-juridia ce se obicinueste, lucruri, cariintio lucrare neftarnicti, n'au rost. Aceast introducereva putea servi, cred, la formarea unei judeati cir-cumstantiate asupra pravilii, ce cetitorul, cumpnitoral luerurilor omenesti, va voi s si-o fox&

Bueurefti, 7 Noenivrie 1907

Ion Petuade.

.7ory Palade115www.digibuc.ro

TABLOUde cuvintele vechl romanesti din limb a juridic i uzual

cu acceptiunea lor In limba modern.

AAdaos=(latestament), codicil..Anafor=cerere, raport, pe-

titiune.Analogie = proportie (mate-

maticA).Apelape=apel, cerere de re-judecare a unui proces la

o instant superioar.

Bez=si, pe deasupra, In plus.Biv=fost, ex.Blagoslovenie =autorizatiu-

ne, binecuvntare.

Videre=drept (jus).Canon=lege bisericeasc.Capete=capital, sum de bani.Catastih=registru.Cazni=tortur.Vizni=a tortur.ChezAlie=garantie, fidejusi-

une, cautiune..Chezaz=garant, fidejusor.,Chezsuit= cauVonat.Chezqui=a garanth, a da ca-

utiune.Chivernisi=a guvern, a ad-

ministra.Cin=slujb, functiune; con-

siderat la noi, in trecutulistoric, ca un grad de noblet,(clas a parte), cum sunt aziin Rusia,

Clironomie=motenire, suc-cesiune.

danie.Deavalma=in comun, in in-

diviziune.De obzte=sinonim deavalma.Depoziton=depozit, lucrudat

In pstrare.Devilmsie=indiviziune, co-

munitat de bunuri; sinoniniobstire.

Diastima=soroc, termen.Diat=testament; vezi: adaos.Dreptd,V=drepturi.

Eretoerizie=arbitraj.Eretocritio=arbitru.Ezoprie=parafernh, bunuri

extradotale.

Felurime=gen, spet.

Glsuire=acord, invoial.1) Am asezat In acest Tablou numai termenii rari; n-am pus si cu-

-vintele care se mai intrebuinteaza i azi, de si rar: a purcede, etc.www.digibuc.ro

TABLOU XXXV

cit A.Narasladism = licitatiune,HrAzire=cesiune.Hrizis=uzufruct

lotezie=adoptiune, in fife). e.Iprooi=i celelalte, etc.Ispravnic=prefect de judet.Ispriivnioat ----= prefecturA dejudet.IzbrAmi=--a se scAp, a achit(o datorie).lzbanire --= achitarea (unei

datorii).Izybdi=a Inregistr, a gsi.

Legaton= legat, (la succesi-uni).

List=paging.X

Itldular=organ (administra-tiv, judecatoresc, etc.)

Xezat = licitatiune, vanzarepublica.

311off=unchiu.Moal,=mtusil.Inofluz=falit, deconfit.Xolluzi=a da fahment, a fi

In deconfltur.

Nstavnic=star4Nestriduitor=nediligent.

0Obliduire= guvernare, cr-

muire.OblAduitor=guvernator, car-

muitor.Obraz=persoan5..Obqte=vezi: de obste.

Obqtesc--=cornun, indiviz: bu-nuri indivize.

Obqtire= indiviziune, emu-nitate; sinonim

Obsti=a publich, a face cu-n'oscut in general.

Ostei=a inceta, a conteni.langit, dela

Paragrafie=prescriptiune.Periusie=sum, totalitate.Pliroforisi=a se informh.Politiceso=civil (proces).Posadnio=intretinut, me-

tres, tiitoare.Ponoslui=a calomniPotopi=a inund, a inneca.Pravili=lege, codice,Prepuitor=acuzator pe ne-

drept, npstuitor.Prigoni=a se judech on ci-

nev.Pronomion=preferiMalegalii,(la succesiuni de imobile).Protimisis = drept de prefe-

rinta. (la vanzgri de imobile).Protimisi=a fi preferat, a a-

ve intaietatea.Provalisi = a propune ceva(in judecat),Provlima=propunere ce face

obiectul unui proces.

RSui=a achith (o datorie).Rizmirit,==revolutiune,insu-

rectie,Robire=servitute.

Sah=paraf (la registre).Sfori=a msur, a delimita.Finet,=--obligatiune.Sloviri=silabe.Staroste=prerdinte de cor-

poratie sau breasla.www.digibuc.ro

XXXvi PRESCITRTARI

Tacrir = interogator, c6rce-tare.

Tidetori de bani= falsiflca-tori.

Tlo=traducere, interpretare,explicare, trite les, senz.

VVechil=mandatar.V echilet=mandat.Vechil de judecati= man-

datar pentru reprezentare Ininstant5, (advocat).

V echilet dejudecat,=man-

dat pentru reprezentare rinstant5.

Vel =mare: \Tel Logof5t.Velea.t=anVinui=a inculp.Vistierie=tezaur, fisc.Volnic=permis, Ingduit.

Zlog=gaj, amanet.Zilogaq=amanetar.Zlogi=a amanet, a dagajZalogire=amane tare.Zapis=inscris.Zticnire = Impieclecare, in-

tarziere.

PRESCURTARI

Art.=articol.Cas.=Inalta Curte de casatiunejustitie.Cod. Car.=codicele Carage5.Cod. civ.=Codicele civil.Cod. com.=Codicele comercial.Cod. pen.=Codicele penal.

lar : Cas. I. 253/91, se ea ceti,de casatiune si justitie, Sectiunblicat in Buletinul deeiziunilor

Numarul sentintei e num5ru1letin, iar nu acela al deciziunii

Leg.=legiuire.Leg. Car.=legiuirea Caragea..Pag.=pagina.Reg. org.=Regulamentul or-

ganic.Seet-un.=Inalta Curte de ca-

satiune ijustiie, In sectiuniunite.

astfel : Deciziunea Inaltei Curti;ea intaia, sentinta No. 253, pu-Curtii de casatie, din anul 1891-sub care ea s'a publicat in Bu-Curtii de Casatie.

www.digibuc.ro

INDEX ALFA I3ETICCODUL CARAGE'A

AArt. Cap. Park Pag.

Abandon, bunuri far stapan 1 I II 10Abandonare, cesiunea bunurilor ...... . 12 VIII III 39Ab-intestat, succesiuni 14 III IV BOAbstentiune, renuntare la succesiune 13 III IV 80Acceptarea averii debitorului 19 VIII III 40Acceptarea mostenirilor, prescriptiuni de 30 ani 7 I VI 99Acceptarea politii 2 IX III 42Acceptatiune, prefacere 9 XIII III 48Acceptarea sentintei la apel 6 IV VI 122Acceptarea succesiunilor 5 III IV 79Acceptarea succesiunilor 10 III IV 79Acceptatiune, societati 10 XIV III 50Accesiune, asupra celor produse de lucru i I it 10Aecesiune,asupra celor unite sau incorporate de lucru 4 I II 11Accesiunc, la legate 13 IV IV 91Accesinne, prescriptie la lucruri mobile 2 I II 11Accesiune prin aluviune 5 I II 11Accesiune prin avulziune 5 I II 11Accesiune, relativ la IuCruri imobile 3 I II 11Accesiune, relativ la lucruri mobile 2 I II 11Accesinne, vnzAri 16 II III 24Act autentic, carti 6 II VI 110Act autentic, prob& 6 II VI 110Acte autentice, declarea lor in fals 17 II VI 112Aete private 32 II VI 115Acte publice, 32 II VI 115A ctiuni civile, cazuri care ap-ar3, de inf4i8are ime-

diat5; 14 I VI 105Actinni civile, intentarea lor la domiciliu 11 I VI 1051.ctiuni eivile, conditiuni 4 I VI 99ctinne contra falitilor 15 VIII III 40ctiunea in anulatie .14 VIII III 40

1) A se vedeb. Tabla de ntaterli dupii cupitble, la sf&ritul volumului.Ion Palade. Ivwww.digibuc.ro

XXX VIII INDEX ALFABETIC

Ad. fap. Pads Pag.Atillunea paullanii . . . . 14 VIII III 40Actiuni penale, compararea probelor 23 I VI 107Aetinni penale, condittuni 5 I VI 99Actinni penale, intentarea lor la locul unde s'a

comis faptul 12 I VI 105Aepuni penale, juramant 5 I VI 99A eti nni penal e, se pre scriu Iamoarteafiituiorulii I VI 102Ai:1Juni penale, vezi .1%cti1lne pulicAct" publiee, vezi mandateActinne, renuntarea la . . r- 18 'V IlI HI 40Aetinnea rezolutorie, vnzari 30 II III 26Aeuzat, prit 1 I VI 95Acuzatori pe nedrept 1 VII V OGAcueutori p nedrept, pedeapsa Im 2 VII V 06Adevarati. vezi Hi adevaratie . . . ......Administrati .. ea parafernel ...... . . 47 XVI III 82Administratiune, societtt 14 XIV III 50'Administratiunea tutorilor 18 XXI Ili 71Administratinnea obltirei 8 XIV HI- 00Administrator, societate . 14 XIV 50Admiterea conditional& a martorilor 39 II VI 11GAdoptati, obligatiuni 11 V IV 93Adoptatori, categorii 2 V IV 92Adoptatori, obligatiuni r . . 11 V 1V 93Adopt- , autorizare S V IV 93'Adoptinne, ce persoane putem adoptS 5 V IV 92Adoptinne, desmostenire 85 HI IV 88Adoptiune, epitropie 4 V IV 92Adoptiune4 formalitilti 7 V 1V 93Adoptiune, iotezie 1 V IV 92Adoptiune, nulitSti 3 V IV 92Adoptinne, iaiiIitSi 10 V IV 93Adoptiune, robi V IV 92Adoptiune testrunentarit 9' V IV 93Adoptiune, varstl V IV 93Adoptivi, di de sutlet 1 V IV 92'AdoptIi, veziAd-soleinnitatem, testament 37 III IV 80Adulter 1 X V 97Adulter, cauzele divortului G XVI III 52"Adulter, impacare 2 X V 97Adultery penalitilti pentru brirbat si femeie I X V 97Adulter, pedeapsa tertei persoane X V 97Adulter, prescriptiuni de 1 hula ir 8 I VI 99Adulter, proxenetism 3 X V 97Adulterin, drepturile succesorale ale cc:minor adul,

trrini III IV SSwww.digibuc.ro

Mitt At#Anttit xxxncArt. Cap. Par le Pal.

Atlnitate, succesidni colaterale 19 IH TV Staccesitme 1 T 7I

Aliniente, datorite copitlor It in 53Alm !June, ACcesiune 5 I II ifAtmtnet, dottantl 8 XI ITC 44Amanet, dol he )(I III 45Amanet, drepturilb creditorilor 5 XI III 44Amanet, indlvizibil la doi creditori . . . . . . 7 XI ni 45'Amatnet, indivizihllitatea lui S XI 45Amanet, neegal iMpartit (3 XI ff1 45Anutnet, obllgaiiinile amanetarului 18 XI HI 45Amanet, obligatiUnile imprufnutatorului 13 XI HT 45'Amanet, paragrafti de 30 de ani delaimplinirek go-

rbctilui Pentru r I VT 99'nutnet, 0.1.0 nehotiirita B XI ITT 45

Amanet, pkbfacere 10 XI III 45Amanet, pfivilegiu 18 XI nr 46Amanet, prbtimisis /I VIII HI 4c1Antanet, protimisis 4 XI Ill 44Anumet, sdhimbuf debitorului 1S XI ITT 46Anannet, vAnzare 17 XT fIT 46Anumet, zhig 1. XI nT 44AIM-mare, cerere de 18 I VT 10Amendit, calomniatori 4 TX V 97Antentlii, vanzare cu protimisis 11 II IHAntic, judecator 1 III 119Anaforit efitre Domnie, adoptiune 7 V IV 93Anairghirie, prescriptii de 2 ant. la 7 I VI 99Anattoeism, dobancla la &bandit, i X III 43Animal, daune pentru omorire de 4 Adaog 98Anitital, plat& de despgubire G AdaOs 98Animal shlbatee, accesiune 1 I II 10Ani iiiii 1 vittmtor, daune 5 Aclaog 98Antihrez, 14 XI III 46Antihrizis, 14 XI III 46Antiprieon, schimbul imobilului dotal :33 XVI III 58Antreprize, vezi .ihtreprinderi.Annlabilittuti, schimb 5 III HI 29Aparentfi, servitute S IL IP 12Apel, 1 IV VI 122Apel, forta inajora in caz de 3 IV VI 119Apel, In ma:eerie de eretocrizie 20 XVIII III 65Apel, InscriS de mbltumire G IV VI 122Ape!, la al dbilea Doran 8 IV VI 123Apel, la al trhilea Domn 9 IV VI 128Apel, la priMal Donin 7 IV' VI 122APel, termeh de 60 ' de zile la ....... 2 IV VI 122www.digibuc.ro

XL INDEX ALFABETIC

Art. Lae. Parte Pal.

Apelatie 1 IV VI 122Apelatie, acceptarea hotfiririi 6 IV VI 122Apelatie, arbitraj ffiri 20 XVIII III 65Apelatie, eretocrizie ffirfi. 20 XVIII III 65Ape lath), la al doilea Donan 8 I V VI 123Apelatie, la al treilea Domn 9 IV VI 123Apelatie, la primul Domn 7 IV VI 122Apelatie, soroc de 60 de zile la 2 I V VI 122Apelatie, zfiticnire nebiruit 3 IV VI 122ArbitraJ, apel in materie de 20 XVIII III 65Arbitraj, ce se poate tranN prin 2 XVIII III 64Arbitraj, delicte 3 XVIII III G4Arbitraj, desfiintarea lui 12 XVIII III 65Arbitraj, eretocrizie 1 XVIII III 63Arbitraj, nuliti 3 XVIII III 64Arbitraj, obligatiunile prtilor 9 XVIII III 64Arbitraj, prescriptiuni de un an la 7 I VI 99Arbttrol, procedura lui 9 XVIII III 64Arbitraj, vinovatie 3 XVIII III 64Arbitri, oxceptiuni 41 XVIII III 64Arbitri, judecatori-ale0 1 XVIII 111 63Arbitru, conditiuni 4 XVIII III 64Arbitru, eretocrit 4 XVIII III 64Arborl, daune pentru tfierea lor 7 Adaos 98Aren dare, contract do 1 IV III 30Arendare, drepturile egumenilor la 2 IV III 30Arendare, legat io IV IV 31Arendare, moltenitor 6 IV III 31Areudare, responsabilitate In caz de fort major 13 IV III 80Arendare, rfispunderea de incendiu 14 IV III 50Arendare, prescriptiuni de 6 luni la 7 I VI 99Arendare, protimisis la 3 IV III 31Arendare, termen 6 IV III 31Arhiereu, Imprumut 3 VIII III 38Arhiereu, vezi destament autentic.Arvunn, perderea sau dublarea ei 31 II III 26Arvunii, vnzare 31 II III 26Asasinat 1 I V 93Asnsinat, cu precugotare 2 I V 93Asasinat neeugetat, pedeapsa lui 4 I V 93Asasinat preeuxetat, pedeaps 3 I V 93A!twzrunant, de timp i We la vanzfiri 22 II III 25Aleziunfint, vanzare cu 28 II III 25Aseendeota, copiilor legitimi 3 II I 7Aseendenti, desmostenire 36 III IV 83Ascendentt, succesiuni 15 III IV 813Aseendenti, testament . 31 III IV 87www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Ad. Cap.

XLI

Par le N.Aseendenti, tutela 4 XXI Ill 69Asoeiatinni, vezi .societgi .Asoeiatiuni, vezi .tovrsie.Atentat la vta, cauzi de divert, 42 XVI III 61Antentle.. vezi .act..Antentie, vezi .testament.Antorizare, la adoptiune 8 V TV 93Antorizatinni, la cstorie 1 XVI HI 52Antorizatinnea birbataini, Imprutnut 9 VIII III 38Antorizattune judeciltoreaseil, Imprumut . 2 VIII III 38A vere dotal& . 9 XVI III 53Averea dotalii, in timpul casatoriei 9 XVI III 53Avere extradotalit, exopria 44 XVI III 61Avere parafernalit, extradotala 44 XVI III GIAvulsinne, accesiune 5 1 Il 11

Rani, vezi .falsificatoridrepturile lor politice. 1 I I G

Ilitrbatl, drepturile lor religioase 9 I I 6Bastarzi, vezi .copiii naturali..Rataie, calomniatori 4 IX V 97Ueneiiciu, coproprietate 3 XIII III 49Renetieitt, deavalmasi 3 XIII III 49Benetiein, obstiri . 3 XIII III 49Benelietu, prescriptii de 3 ani pentru indivizi . . . . 7 I VI 99Renelicin de inventar, succesiuni G III IV 79

protimisis. 9 II III 23Restnan, veal tembatie.lllagosloven le, autorizatiune 4 XVI III 52Ruente, veziRural eredintit, vezi prescriptiuni.Bunuri, partea disponibil, vezi .testamente..linnuri, cesiunea lor 12 V II I III 39Bunuri dotale 9 XVI III 53

tttt ri extradotale 44 XVI III 61.Ilunuri fra stiipem, lucru public 1 I II 10It i pare fernale 44 XVI III 61Runny( sneeesorale 9 III IV 77

Cadtteitatea legaturilor, vezi .legat.Cadtteitatea testamentelor, vezi destament. .Cleari lle p- (Cut, imprescriptibilitMi la . . . . 7 I VI 99Calomniatori. 1 IX V 96Calomniatori, amenda. 4 IX V 97Calotnniatori, btaie. 4 IX V 97www.digibuc.ro

IILII ,INDX ALFA 8ETIC

Art. Cap. Parte Pap.

Calamniatori, Hal . 4 14. V 97Calomniatori, gradarea vinii lor 2 IX, V 96Cal iatorl, impacare . A IX V 97Calomnintori, inchisoare ......... 4 IX V WiCalomniatorl, pedeapsa lor . 3 3X V 97Calomnie, prescriptiuni de 1 lima la S I VI 102

penalitftti la divort . 48 XVI III elVitt ri, mostenire . 20 IIt Pi 83

protimisis . . . . . . 20 al Di 85Cantitatea c 43 1.11 IV 89Capacitatea de a dIspune, testament. :V 411 IV 88CiipItan de eorabie, vezi corabier.Capittutinne, cl5.cas. 5 VI III $5Citrus, locatiunea lucrarilor. , 9 VII 411 87Melt, 'act autentic. C Il VI 410

cdpii. 28 II VI 114Crtrti, clovezi. 5 II VI 109

fraudg" . . 14 II VI 112inscrierea In fals 17 11 VI no

Cfirti, jurlemant supletorin 20 II VI ri2,obiceiul locului. , . 9 II VI 117

pecetluirea lor S Il VI ,110testament autentic 7 11 VI im

Carte de blestent. 54 II Vi 1113Carte de blestent, dovezi . 1 Il VI 109Carte de politfi, cambie .. J IX III 42Cfirti donmesti, pedepse pentru plaatografi de. , V V vsCfirtl partieulare 32 11 VI tt5Cfirtl publiee 39 II VI 115CfisAtorle, autorizatiuni la 1 XVI III 52Cfisfitorie, conditiuni 8 XVI III 52Csiltorie, consientamantul sotilor.. . ...... 6 XVI 52

desfacerea ei ......... e XVI 141 52clonatiuni pentru 2- XVI HI 58

Crtstorle, epitropi 'VI III 59Ciisfitorie, hotfirire domneasc5. e 4 XVI III 52Citsfitorbe, nulitati . 5 XVI III 58Citsittorie, proibitauni . 2 XVI NI 52CfWig, vest beneficiu.Catagralie. vezi .inventar.Categorii le adoptatorilor 2 V IV 77Categorille interzisilor. 1 IV I 7Categoriile liberatilor 1 VIII I 9Categorille robilor. . . I VII I 9Categorii de plastograli 2 V V 98Caupulle, pentru dot5. . . . 82 XVI III 58Cautimae, prescriptii de 30 ani pentru eliberarea de 7 I VI aswww.digibuc.ro

INDEX ALEATIFITIC X1.111

Ad. Cap. Park Pag.Caapetne, vazi whezdsieCain/tune dotalfi . 32 XVI HI '38Vaintra 00 II Vt 118Cazufi, doveei 1 II VI tonCaznit, proM II VI TODC11171 fortuit, depozit it XXII frl IlCaz fortult, legat 18 IV IV 92Caz fortnit, locatiunea lucr5rilor 8 VII HI 89Caz fortuit, societati 15 XIV 811 49Cerere de ainfinare 18 I VI 106Cesinnea bunurilor 42 VIII III 39Cheltueli de aduezre, martori 44 II VT IACheltueli de servituti, zid coroun 25 III TI 18Chezittlie, garantie i XII III 44Choziusle, mutatiune 7 XII III 41Chezittde, obligatiunea de plat"' 4 XII III 46Chezittde, obligatiunea de sum5. fixil 3 XII III 46

rnutarea garantului 5 XII 141 41Cheziltde, pluralitate . 6 XII III 44Chezfitde, prescriptii de 30 ani pentru liberarea de 7 I VI 91

r5spundere de XII 11I 41Chezfitde Iii succniune 8 XII III 91Chezinde, la tutela 8 XXI III 88

tOcmell de slujbe 9 VII III 11Chivernisitea epitropilor 13 XXI TIT 11Cin politieese, dota 34 XVI ITT 11Civil, proces ,

judecata22

I1

VI DOVf

Invoial de 1 YI TII :15capitariune 5 VI TIT 35datorli 17 YI III MIdatoriile lui I VI III 33deapagubire 7 VI 111 33diSpozitiuni legale 4 VI III 35

Cliteott4, judecat 10 VI /II 22Clacati, ruo8tenire 15 VI III 38Clitemed, nulitati 11 VI Iii 32

nulitti 1-1 VI III 38nulitti 12 VI III 36

Clfien.4, nulitatea actelor lui 1.1. VT III 36obligatiuni 16 VI 111 36pagliba 9 VI Ill 2

Chieteti, stabilitatda lui 6 VI III 33paragrafil de 1 an la tocmelile de 7 I Vi 99peeScriptiuni de 3 ani la cladiri de casnyell embaticvantare

. 7

80

I

II

VI 119

1113 26www.digibuc.ro

XLIV INDEX ALFABETIC

Art. Cap. Parie Peg.

China& penalfi, societati 7 XIV III 49Clironoinie 1 III IV 78Clironomie, dreptati 2 III. IV 79Colaterali, succesiuni 15 IIJ IV 80Comerciant, vezi .mofluzi.Comisie rogatorie, martori 43 II VI 110Comodat, contract de 8 XXII III 71Comodat, natura sa 8 XXII III 74Comodat, obligatiunile comodatarului 7 XXII III 74Comnnitate, obstire 1 XIII III 47Compararea probelor, la actiuni penale . 23 I VI 107

faliti fraudulosi 3 IV V 95paleapsa lor 5 lE V 90plastografi 5 V V 90

Complicit furilor 4 II V 95Complici la plastogratie, pecleapsa lor 5 V V 90Complicitate, faliment 3 IV V 95Complicitate, furi 4 III V 95Complicitate, talhari 4 II V 91Concubinnj, vezi .flliatiune.Conditionalfi, vanzare 8 II III 22Conditioni, la darea hotaririlor judecatoresti . 5 III VI 119Conditioni, la intentarea proceselor 4 I VI 99Condijioni, vanzare t II III 22Conditiuni, vanzari cu 19 II III 24Conditinni, vanzare de imboile, perfecti 13 II III 23Conditiunile actionii civile 4 I VI 99Condit"le actinnii penale ...... . . 5 I VI 99Conditii de loc, vanzari 21 II III 26Conditiuni dotale 10 XVI III 53Conditiuni la crisfitorie 3 XVI III 52Conditiuni rezolutorii . 3 I IV 70Condition( suspensive 3 I IV 70Consemnationea s ... ei 10 VIII III 44Consilin de familie, tutela 6 XXI III 69Consillu de familie, compunerea lui 7 XXI III 69Consillut de familie, Vornicia obstirilor 6 XXI III 69Consilin ingrijitor, tutela 9 XXI III 70Constituirea dotei 9 XVI III 53Contestat i u ni de graduri vezi .servItuteContestatiuni 13 XIII II 15Contestntiuni, terminarea lor 11 III II 15Contract de arendare 1 IV III 30Contract de cfisfitorie 1 XVI III 52Contract de comodat 8 XXII III 74Contract (le (loth 9 XVI III 53Contract de inchiriere 1 IV III 30www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Art. Cap.

XLY

Pule Pag.Contract de schimb 1 III III 29Contract de societate 1 XIV III 49Contract de vfinzare 1 II III 2f)Contracte, categoriile lor 2 1 III 18Contracte, conditiunile validitatii lor 3 I III l&Contracte, definitiuni 1 I III 19Contracte, dol I III 18.Contracte, formalitati 7 I III 19Contracte, nescrise, validitatea lor 8 I III 19Contracte, nulitatea lor 1 I III 18.Contracte, prin procuratori 6 I III laContracte licite, prescriptiuni de 1 an la 7 I VI 99.Contracte unIe, prescriptiuni de I an la 7 1 VI 99Conventiuni, categoriile lor 2 I III 18.Conventiuni, conditiunile validitii lor . 3 I III 18.Conventiuni, definitiuni 1 I III 18.Conventinni, dol I III laConventiumi, formalitati 7 I III 19Conventiuni, nescrise, validitatea lor s I III 19Conventinni, nulitatea lor 4 1 III 18.Conventinni, prin procuratori 6 I III 18Copaci, daune pentru taierea lor 7 Adaos 95

depozit 15 XXII I H 75Copfirtasi, protimisis 3 IV III 30.Copli, divortul parintilor 7 XVI 111 53

inscrisuri 28 II VI 114Copii adoptivi 3' III IV 88Copii stdoptivi, succesiune 22 III IV 85Copii legitimi, desmo*tenire 34 III IV 88.Copii legitimi, ascendenta lor 7 II I 7Copli legitimi, filiatiunea lor 1 II I 7Copii naturali, filiatiunea lor 2 II I 7Copit naturali, succesiuni 21 III IV 85Colin vitregl, de mama sau tata 4 II I 7Copil natural, testament sframat de 30 III IV 87Copilul din curvie, motenire 21 Ill IV 85Coproprietari, acceptatiune. 9 XIII III 48Cop roprietari, deavalmmi 2 XIII III 47Coproprietari, imparteala. 10 XIII III 45Coproprietari, obligatiuni 4 XIII III 47Coproprletarl, beneficiu 3 XIII III 47Coproprietari, drepturi 9 XIII III 47Coproprietari, pagul3a, 6 XIII III 48Coproprietari, prefacere 7 XIII III 48Coproprietari, servituti 11 XIII Ill 48Cori:bier, tocmel de slujbe 9 VII III 37Cotitatea disponibil 31 111 IV 85www.digibuc.ro

XLVI INDEX ALFABETIC

Art. tap. Parte Pag.

Cottrtori, numirea lor a XXI 444 00Creante. mostenirea lor ,. , 26 VIII 414 42-Crettitori,dotfi .. .28 VIII 444 94Creditori. drepturile lor asupra 2filogului 6 XI 4.14 4,441reditori hirogrnfari, dreptul tor 21 VIII 441 40Creltini, casfitorie 2 XVI 141 92Criknit I i V 92Cri iii it , cu precugetare 9 I Ar 93Crituri, omor 4 I VI 99Crintri necugetaitti. pedeapsa ei 4 I V 93Critnii preengetutil, pedeapsa ei I `V 93Criminaltl, conclitiuni la prikonire trinrinalli 5 T VI 911Criminalri, jurfunant la prigOntre 5 I YI 99Critninrilift, prignire ,a 1 VI 99Culpri, calomniatori 9 I X V 91;Culpri, mandat , XIX III llu'Culprit, vechilet 5 XIX III (TsCuntrarare, prescriptiunea instantanee la proti-

misis 7 I VI 99Cumpiirare, rezolutiunea ei 94 TT TIT nC pfirritor, accesiunea lucrului cumpfirat . . . . IC, IT III 2.4Cumpfirritor, obligatiunea lui 13 IT III Y:sCurvie, praragrafii de 1 lurfa la I VI 19'2Curvie, vezi ,fii din curvieCutin ntileler. mostenire deferit6la ...... 24 III IV Sil

Deruri, donatiuni t T IV 76Httruri, intre soti 5 I IV 76Detruri, paragrafii de 1 an la intoarce de daruri . 7 1 VI 119Darurl, revocarea lor R I IV 17Ditruri dinftlytten nuntii . 1 II 1V -7THaruri dinaintea nunii, modalitiiti .. 2 II IV 77Durevri dinninten nunii, paragrafii de Mani la . 7 I V I 99Therui ditutintets nnni, revocarea lor . . 9 II IV IAHateuri mrinustle, logodnfi 4 XV III 62Datorli, clacas ............ . . . . . . 17 VI III 31Butorii. mostenirea lor 2" VIII III 42Tuttorii, prescriptii de 30 ani dela implinirea terme-

nului 7 I V4 99Datorii, ptigonire pentru 2 I VT 99

socletate 17 XIV III 49Datorniei, motluzi i 16 VIII 1H tODittetrrie, Mutarea garantului 6 XII 414 49Dattirnie, obligatiunea lui J . . 4 VIII III itDettotii civile, Clob5nda lor

. 2 X 41-I 41www.digibuc.ro

INDEX AUFABEVIC

Art

XLVII

Cap. Pade Pag.

Thatotii eddmereiale, dobanda lor 2 X III 119Dwane 1 A d a trs.Ditone, anitnal vtitamtitor 5 AdabsDianne, sit/title 2 Adabs 177Daune, societtiti 13 XIV III 49Daune, ttilere de copaci 7 Adaos 9'8Demme, specificare la paguba produsti de anin1ale 11 A orl a a sbonne la omorirea until animal 4- Adaos 99Donne pentru rnire 3 Adaos SPIDeaValma, comunitate I XIII 1II ltDeavalma, depozit 14 XXII III '75Deity:slum, Imptirtealti lo XIII 111 48Deavalma, servittiti It XIII III 18Deavalina, vezi .indiviziuneDeavillmasi, beneficiu 3 XIII T IT 47Deavaininsi, copropietari 9 XIII TIT 47Deavatlmimai, drepttiti 9 XIII

obligatiuni 4 XIII 111 triDeaVianiasi, pagubti 6 XIII 111 49

prefacere 7 XHI Ill 413Deavfilmasi, protimisis -3 IV III soDeavfilmasi, veziDeaviilmatd, vtinztiri 7 Il Ill 21

despagubiri 13 XIII Ill 49Debitor, egumen 8 VIII III 88Debitor, mtintisttre 3 VIII III 88Debitor, mutarea chezasului 5 XII III 49Debitor, tY1lgaiUni 4 VIII III 89Defiltor, procedura judectitii 11 VIII III 89Debitor bogot, termenul maxim 11 VIII III mnDebitor same, termenul maxim 11 VIII III SODeeonliturfi, creditori 13 VIII TII 39Deferiren Jurimnintului, martori 33 II VI Ile.Deferirea jurfinifintillui la cilium petiole 34 11 VI 115Deliete, aYtitraj 3 XVIII III RIDellete, vinovatie I XVIII TH 64Dementil, interdictiune 9 IV I 96Deosebite ordine, succesiuni 14 III IV mnDeposit, cele puse in ptistrare 1 XXII III imDepozit, deavalma 14 XXII III 15Deposit, fortti majorti 6 XXII HI IIDeposit, indatoririle deponentului 11 XXII HI 14Depozit, Indatoririle depozitarului 5 XXII 'EH 11Depozit, natura Ini 9 XXII TR 11Depozit, prescriptiuni de 3 ant la 7 I Vi 99Deposit, AuCcesiuni 21 XXII HI IIIDepolziton, depozit I XXII 114 73www.digibuc.ro

XLVIII INDEX ALFABETIC

Art. Cap. Parte Pag.

Depozit Inehts 17 XXII III 7r,Depozit In genere 2 XXII III 74Depozit judiciar 7 III VI 120Depozitul propriu zis 3 XXII III 74Destivfirsirea vanziirit 13 II III 23Deseendenti, succesiuni 15 III IV 80Deseendenti, testament 29 III IV 87Desfacerea eitsfitoriel 6 XVI III 52Desfacerea logodnei XV III 52Desliintarea nrbitrajului 12 XVIII III 65Desliintaren embaticului 5 V III 34Deshintarea eretocriziei 12 XVIII III 65Desliintarea Inehirierti 15 IV III 33Desiliingaren testamentului 40 III IV 89Desliintaren toemelilor de slujbe 11 VII III 38Desmostenirea aseendentilor, 36 III IV 88Desmostenirea copillor adoptivt 35 III IV 88Desmostenirea copillor legitimi . . ..... :34 III IV 88Despitgubire, c18ca8 7 VI III 35Despfigubire, pSrta. 3 XIII III 48Despfigubire, servitor 10 VII III 37Despiigubire, vfinzare cu protimisis 11 II III 23Despilgubire, vanzari de lucru in litigiu 33 II III 28Despitgubiren, masei creditorilor. 17 VIII III 40Despfigmbiri, animale vataniatoare I Adaos 98DespOgubiri, mandat s XIX III 67Despitgubiri, obltire indivizibM 13 XIII III 49Despfigubirt, servituti . 11 XIII III 48Despiignbiri, servituti oprite . 12 III II 13Despiigubiri, la vnzare . 24 II III 25Despitgubiri, vechilet 9 XIX III 67Desphrtenie, pentru sclavi 7 VII I 9Despiirgenie, divort ...... . ..... 6 XVI III 52Despiirtenie, efectele ei . 7 XVI III 53Despftrtenle,posadnica. 6 XVI III 52Destituire, tutelA. 10 XXI III 70Dinstima . 9 I VI 99Diastima, paragrafii 6 I VI 99Diastimrt, prescriptiuni. 6 i VI 99Mast ehibzuirit, beneficiu de inventar . . . . 7 III IV 79Matra, adoptiune 9 V TV 93

atacarea ei . 42 TIT IV 90Matti, capacitatea de a dispune 3 III IV 88

colaterali 3i straini 32 III IV 87copil natural 30 TIT IV 87

Dina, cotitatea disponibil. 33 III IV 88HAMA, desfiintarea ei . 40 III IV 89www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Art. Cap.

XLIX

Parte Pag.

Dina, desmostenirea ascendentilor 36 HI IV 88Dlatil, desmostenirea copiilor adoptivi 35 III I V 88Diat, desmostenirea copiilor legitimi. 34 III IV 88

formalitati . 26 III IV 86Diatri, formalitate ad-solemitatem 37 III IV 89

incapabili 28 III VI 87ninth, martori 40 H IV 1111Diat, mostenire fari 14 III IV 80

nulitati 27 HI IV 87Diati, nuliti 39 II1 IV 89Dina, protimisis la rudele de jos 29 III IV 87

protimisis la rudele de sus . . .. . 31 III IV 87Matti, testament 3 III IV 79

valabilitate partialavezi .testament autentic

41 III IV 89

Dlata snrorli Inzestratevezi .diat. . . .

32 III IV 87

Dispozit" legale, clacas . 4 VI III 35DIstanta luerarilor, vezi servitutiD vIdende, societate 16 XIII III 51Divizlune, deavlmasi . ....... . 10 XIII III 48Dlvort, adulter 6 XVI III 52Divort, atentat la viati. 6 XVI III 52Dtvort, calugarire. 43 XVI III 61Divort, cauzele 6 XVI III 52Divort, consimtimint mutual 6 XVI III 52Divort, despirtenie G XVI III 52Divort. efectele lui 7 XVI III 53Diovort, exil 43 XVI III 61Divort, pensiune alimentara . 7 XVI III 53Divort, preacurvie. 43 XVI III 61Divort, surglliun. 43 XVI III 61Divort rougies, dot5, 38 XVI III 60Dobfinda, datoriilor comerciale 2 X III 43Dobfindi, datorii cu termen 6 X III 43Dobnd, doti 9 X III 44Doltfindii, don; 20 XVI III 56Dolbrindfi, Imprumut cu dobanda. 1 X III 43Dobrindii. Incetarea ei 4 X III 43Dobrindit, moartea creditorului 5 X III 43Doloprindfi, societti 12 XIV III 50Dobrindi, termen de judecata 7 X HI 43Dobrind, vanzare. 29 II HI 26DobAnd, zalog . 2 XI HI 44Dobrindu datorillor eivile. 2 X III 43Dobrindi la dolofindfi, anatocism. 3 X III 43Dobanda luerului, vanzri. 23 II III 25www.digibuc.ro

ALFABETIG

Art. Cap. Parte Pay.

leolafinedue ijiandaffihlul 9 XP lU 41reelabalbeeda veclailetultd. . 9 XIX IV (i7Doi, arnanet 12 XI III 44Inge, cleavalrnai 5 XIII Irr 4T1,01, eacopria,..

. , 48 XVI TU 5211101, rrr

mancla,t . 5 )T Iii 6:)1901, aboire . & 5 XIII lU 44

proprietar. 3 VI III 0, 59,1991, societ4ti.. , It XIV irr

5 XIX III G5Deal, vechilet..,Do, vezi tocmeli su contracte sau .conventiuni. S V III 21

29 XVI III, 5$l)ol, zestre .11Poenn veziDome', vezi (apelatie1110immeesc, drept d,e protimisis . . . 20 VIII III 4qnomneW, plastograll de carti V OtiDoemectuti, tigani, vezi .robi. si sclavi.. . . . . e VII rDbmicilia, intentarea proceselor civile la . . . 11 I VI 105Donapuni, c5st9rie . . . . ..... . . 25 XVI III 5SDonalluni, contract de as5torie . . . . . . 1 II IV 77Donatinni, daruri 1 I IV 76Donatluni, daft . . . ...... . - . . . 11; XVI III roj.nonatiuni, forma 2i efectele . . 2 I IV 76Donatiuni, frauda; 14 VIII LI 40Donatiuni, intro soti . . I IV 76Donatinni, logodng . ........ . . . . 4 XV III 52nonalf", 111041alitati 2 II IV 77Donatiuni, obligatiuni 8 II IV 7SDonattinui, prescriptiuni de 1 an la revocare de 7 I VI 99Dereeteatuni, revocarea lor e I IV 77Donarititsui yentrie efisiiturie, prescriptiuni de 10

ani la 7 I VI 99Donatin rai irevocailaile 2 II IV 77Dota, cautiune pentru asigurarea ei 32 XVI III sanoth. cin politicesc 14 XVI III 59Dotii, conditiunea ei In timpul cas5.toriei 10 XVI III 53

constituirea ei 9 XVI III 53Dotii, contract de crisasorie 9 XVI rrr 53Botha, creditori ipotecari 23 VIII HI 11Dota, divort religios 38 XVI lit 60Hoek, clobanda 9 X tEl 44Death, dobandti 20 XVI tu 56Dota, dol 99 XVI III 58.Loth, donatiuni . le XVI 56Dotie, garantia brirbatului 19 XVI iiI 5G

instrainarea averii dotale 33 XVI III 59www.digibuc.ro

INDEX AEFABETIO. LI

Art. (ap. Parte Pag.Huth, ipoteca legala 26 XVI in 58Dotal, paragratii de 10 ani pentru cerere de ..... I VI 99DOth, penalltti 49 XVI HI 61

prescriptiuni de 10 ani la 7 r Vt 95Loth, protimisis 17 XVI III 58Dotk restituirea et 14 VIII IH 40.Doth, schimb dotal 33 XVI IH 59Dotal, sepamtiune de patrimonii 37 XVI III 80Doth, tigani 30 XVI Ili 68Dotit, testre 9 XVI 11E MtDotal, regimul dotal 10 XVI III 53Math alienabilil 84 XVI HI 69Dovezi 1 II W 107Dovezi, act autenticnoyeaci, carte de blestem

6 fIII

VI 110,VI 109.

Dovezi, carti, 5 II VI 109-Dovezi, impArtirea lor 5 II VI 109Dovezi, juramA.nt 5 JI VI 109oyez!, juramant supletoriu 20 II VI 112.Dovezi, oblcetul locului U II VI 111Dovezi, prezumtirtni 5 II VI 109Dovezi, prezunitiuni legate II VI 109Dovezi, prezumtiuni nelegale 5 II VI 109Doveza, prioritatea posesorulut 3 II VI 108DovezI, probarea faptului . . . . . . VI 108Dovezi, testament autentic 7 H. VI 110Dovezi, tortura 5 II VI 109Dovezi, viclesug 14 11 VI 112Dovezi en anetnetaug, prezumtiuni . I I VI 109Dovez1 tiara ane,telug S II VI 109Dreptiati, obstiri 2 XIII III 47Drepturi, coproprietari 2 XIII III 47Drepturi politiee, b5rbati . . . ..... . . . 1 I IDrepturi religioase, barbati 1 I 6Dreptnl de foloslutil, al vaduvei in avereabr- .

batnlui 40 XVI III GODrepturile soeletaarilor 4 XIV 52Dusunia, judecator 1 III VI 1W

Efeetele valuzirli 17 II III 63I.:gunmen, arendare 9 IV ILI 30Egumen, debitor i V Eli III 38Eg ... eta, dreptul le liberare 4 VIII I 10Eg .. en, drepturi de schimb 5 III HI 29Elv.;:tee, razask deavalm 18 HI II 13www.digibuc.ro

LII INDEX ALFABETIC

Eletitee, vezi .servitutd. i vecinatateaArt. Cap. Part Pag

Emanciparea minorilor 1 III I 7Emanciparea prin innobilare 5 III I 7Embatie, desflintarea lui . 5 V III 34Embatic, executarea lui a V III 34Embatic, formalitatile lui 2 V III 33Embatic, paragrafli de G luni pentru sadire de bu-

cate 7 I VI 99Embatie, paragrafli de trei ani la cladire de case 7 I VI 99E aaaa atie, protimisis la 9 II III 23Embatic, revendicare 4 V III 34Embatie, sadire sau eladire, bezman, emfitedza . 1 V III 33Emfiteoza, protimisis la 9 II III 23Emliteozii vezi .embatic.Epitropi, administratiunea lor 18 XXI III 65Epitropi, casatorie 3 XVI III 52Epitropi, nulitati la casatorie 5 XVI III 52Epitropi, responsabilitatea lor 21 XXI III 71Epitropie, adoptiune 4 V IV 92Epttropie, a tatalui sau a mamei 14 XXI III 70Epitropie, cauzele care apara de. 38 XXI III 73Epitropie, consiliu de familie 6 XXI III 69Epitropie, consiliu ingrijitor 9 XXI III 70Epitropie, contenirea ei 30 XXI III 72Epitropie, destituirea din epitropie 10 XXI III 70Epitropie, excluziune din tutela 8 XXI III 69Epitropie. femei 12 XXI III 70Epitrople, garantia epitropului 8 XXI III 99Epitropie, incapacitate It XXI III 70Epitropie, inventar 15 XXI III 70Epitropie, minor 12 XXI III 70Epitropie, numita de tata sau de mama 2 XXI III 69Epitropie, obligatiunea rnamei 15 XXI III 70Epitropie, prescriptiuni de 4 ani la 7 I VI 99Epitropie, protimisis 8 XXI III 69Epitropie, rude si ascendenti 4 XX/ III 69Epitropie, socotelile ei 22 XXI III 71Epitropie, tutela 1 XXI frt 69Epitropie, vanzare 24 XXI III 71Epitropie, Vornicia Obstirilor 6 XXI III 69Epitropie Jealu, oranduirea ei 2 XXI III 69Erode, mostenitor 4 III IV 79Ereditate, depozit 21 XXII III 76Eretocrizie, apel in materia de 20 XVIII III 65Eretocrizle, arbitraj 1 XVIII III 63Eretocrizie, ce se poate transa prin 2 XVIII III 64Eretocrizie, delict 3 XVIII III 64www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC LIII

Art. Crp. Pule Pag.

Eretocrizie, desfiintarea ei 12 XVIII III 65Eretocrizio, nulitAti 3 XVIII III 64EretocrizIe. obligatiunile piirtilo