Codul Carageà Reprodus După Manuscrisul Original Românesc

ION PALADE

CODUL CARAGEAREPRODUS DUPA

MANLISCRISUL ORIGINAL ROMANESC

Adnotat cu jurisprudenta Ina Ref Curti de Casatle qlJustitie de la 1862-1905; Imbogâtit:- Cu un apen-

dice compus din XVI anexe: leg!, regulamente,decrete si circul8r1;- Un tablou de termenii

vechl jurichci i uzuall, cu accept1unealor In Ilmba modern5;Un Index al-

fabetic ; Un studlu istorIc (Intro-ducere) asupra legluiril

CU 0 PREPATA

de

D-I D. ALEXANDRESCO

BUCURESTIEditura LibrAriel LEON ALCALAY

37, Calea VictorIel, 37.1907.

www.digibuc.ro

ION PALA DE

CODUL CARAGEAREPRODUS DUPA

MANUSCRISUL ORIGINAL ROMANESC

Adnotat cu Jurtsprudenta Ina het Curti de Casette qlJust Itie de la 1862-1905 ;Imbogátit:Cu un apen-

dice compus din XVI anexe: legt, regulamente,decrete ql cIrcullirt;Un tablou de termentt

vecht jurldIcl q1 uzuall, cu acceptlunealor In limba modernithUn Index al-

fabetic ;Un studlu IstorIc (Intro-ducere) asupra legit:WI.

CU 0 PREPATA

de

D-I D. ALEXANDRESCO

BUCURE$TIEditura Librir lei LEON ALCALAY

37, Ca lea VIctoriel, 37.1907.

www.digibuc.ro

77._%... ,...,..,

77/::

/ f al_ 2".........--7 ir

CODUL CARAGEÁ

www.digibuc.ro

PREPATA

In curând codurile Calirnah i Carageà, cariau cârmuit tara noasträ, cel intâiu dela 1817,iar cel de al doilea dela 1818 (1) pânä la 1 Decem-vrie 1865 (2), vor fi de domeniul istoriei; cäei ca-zurile In care judecátorii mai sunt Ina, chematia apnea aceste legiuiri au devenit cu totul rare,cu timpul vor dispare cu desävâr§ire.

Aceasta nu ne autorizA, Insk a nu cunoa§te ve-chile noastre legiuiri, mai Intâi pentru c5, ele lac

(1) Data exacta a punerii in lucrare a codului Ca-ragea este, dupa cum. ne-o arata si d-1 Palade, 1 Sep-temvrie 1818. A se vedea Cartea domneasca din 9August 1818 publican, in Dreptul din 1898, No. 47, incare se zice: «liotdrit-am cd dela intdi a viitorului Sep-tenzbrie, sd se puie in lucrare, si sd inceapd toate iv-decei(ile Prii a judecd pricinile dupd aceastei pravild»

(2) Dupa art 1913 din Codul civil, acest cod trebuiasa fie pus in lucrare la 1 Julie 1865. Un decret a luiCuza-Voda din 30 lunie 1865 a amânat, insa, aplica-rea lui pain, la 1 Decernvrie acelas an. Acest decreta fost atacat ca ilegal si considerat chiar ca atare deCurtea din Bucuresti (Dreptul din 1891, No. 2) ; insaCurtea de casalie, restabilind adevaratele principii, arecunoscut perfecta legalitate a decretului rnentionat.Vezi Bulet. Cas., 1891, p. 1112; Dreptul din 1891, No.28 si 76; Cr. judiciar din 1892, No. 18, si din 1895, No.66; Dreptul din 1897, No. 46 si Bulet. Cas. 1897, p.339. Vezi t. I a Coment. noastre de drept civil, p. 21,nota 1 (ed. a 2-a).

www.digibuc.ro

VI PREFATA

parte din istoria tärii, si apoi, pentru cä ele noaratà si ne pun In pozitie de a judeca si apreciàprogresul ce 1-am putut realizà, cu timpul. Iatä cumse exprimä in aceastä privintä C. Bräiloiu, In pre-cuvântarea codului Ipsilant, anterior numai cucâtiva ani codului Carageh :

«Nimic nu poate ajutorà la cuno,tinta celor in fiinthlegiuiri ale unei târi ca invAtatura pravililor §i me-zarnintelor vechi ce au stilphnit mai dinainte §i carela multe orândueli au slujit de temeiu celor de acum...Precum un tânâr are trebuin0 de experienta poll-tuitoare a unui biltrân, a§k socotesc cá i un neam in-treg, la o epocá hotáritä, mai vdrtos cum este a ma-strei, unde ne intrecem unii cu al(ii in propuneri delegiuiri noi, are trebuintä sg, afle cele urmate maidinainte, sä-§i cunoascá starea lui socialá veche, w-zámânturile, obiceiurile, oránduielile ce 1-au ocrotit,s5, m4soare distanta ce-1 osebe§te de acele vremi, sAvazA prefacerea ce s'a %cut in viata lui socialâ, §i sApoata cumpäni cu intelepciune InclreptArile ce voWes.5, introducä prin mijlocul unei noi legislatiuni».

In scopul laudabil de a vulgarizà, codul Ca-ragea si de a-1 pune la Indemâna fiecAruia, untänär muncitor si de un viitor incontestabil, d-1_Ton Palade, s'a hotärlt sä soma la luminä le-giuirile noastre anterioare, si prima lucrare cone oferá astäzi acest tänär, este o editie corn-plea 0 fidelä a codului Caragea, asa cum a fost,alcAtuit si aplicat de pärintii nostri.

Tiparul acestei cärti este bine Ingrijit. La fie-care text al codului se aratá cu precizie juri-sprudenta Curtii de casatie, autorul gäsind deprisos de a mai cità jurisprudenta tribunalelorsi a Curtilor de apel, cu toate oil si aceastä ju-

www.digibuc.ro

PREFATA VII

risprudentä ar fi fost folositoare, fiindc5, nu toatechestiile merg pänä In Casatie.

Am controlat cAteva din citatiile fäcute In notei le-am gäsit exacte. Cu aceastä ocazie vom ob-

servà c5, autorul citeazA numärul §i data hotä-ririlor la care se refera. Ar fi fost poate o in-lesnire mai mare pentru cetitori dacä s'ar fi citatpagina Buletinului In care se gäsesc publicatedeciziile mentionate. Credem, de asemenea, cás'ar fi putut cità aceste decizii §i In revistelejudiciare ce avern: Dreptul .i Curierul, In careele sunt mai toate publicate; cäci toatä lumeanu posedä Buletinul Curtii de casatie. Aceste micichestii de detalii nu ridicil Insä intru nimic va-loarea lucrärii d-lui Palade.

Textul codului dat la luminä este reprodusdupá manuscrisul original românesc, aflátor InBiblioteca Academiei; a§a ca, de astä datá, sun-tern siguri cá avem inaintea noastrá adeväratulcod Carageà, iar nu un text inexact.

Lucrarea de care vorbim este urmatá de unapendice, care reproduce toate legile, circulärile§i Regulamentul organic, ce completeaz5, sau mo-dificá coclul Carageà, iar volumul se sfär§e§teprintr'un index alfabetic, Intocmit cu mull& ingri-jire §i menit a Inlesnl manipularea acestui cod.

Dar ceeace este §i mai important este studiulcare precedeazá aceastä lucrare, §i care estescris Intr'un stil clar §i In genere corect. La pag.XXVI am gäsit Insä cuvIntul expozeu (l'exposé),In lope de expunerea.

In acest studin istoric, foarte condensat §i ia-

www.digibuc.ro

VIII PREFATA

teresant, autorul ne arata origina codului Cara-ga, care este and Manualul lui Armenopol (Ma-nuale legunz sive Ilexabiblos, IIMETov Nó,uctn,),când obiceiul pamântuldf, and parafraza Institu-telor lui Justinian a lui Teofil (1), care In anii 533si urmatorii dela Hristos, a lost un distins profe-sor de drept la Constantinopol.

Aceasta opera a avut in totdeauna o mare au-toritate, Rind de multe ori pfefOrata chiar Insasitextului Institutelor (2). Cancelarul d'Aguesseau,recomandând-o fiului sau, zica despre ea, ca tre-bue s-o ceteasca si s-o receteasca 'Ana o va stipe din afara.

D-1 Pa lade vorbesle in acest scurf, istoric si decodul Calimah, care este cu mult superior co-dului Caraga, si care a fost apreciat la justasa valoare chiar in strainatate (3), zicând (p. XXX

(1) Despre aceasta din urma opera, d-1Palade nu vor-beste.

(2) Vezi Merlin, R6pert., v° Institutes.(3) Iata, in adevar, cum se exprima, in aceasta pri-

vinta, Zacharira von Liegentbal in lstoria sa asupradreptului greco-rornan (Berlin, 1877): «Cor lul Calimaheste foarte bine conceput si se recomanda prin aceastacrt nu este o opera de teorie abstracta. El se apropiede dreptul bizantin si reprezinta in acelasi timp co-dificarea dreptului obicinuelnic. Este de regretat crtacest cod n'a lost cunoscut in Grecia in momentul decla-rarii independergei; cáci ar fi fost mult mai nemeritde a-1 imita, cleat de a recunoaste o valoare legal&unor legi bizantine, precum sunt acele care figureazain Manualul lui Armenopol».Daca acest cod n'ar fifbst scris in limba elina, strainii nu l'ar fi putut con-sulta si aprecia. Va srt zicrt: A quelque chose malheurest bon !

www.digibuc.ro

PREFATA IX

0 XXXI) cä acest cod reproduce In mare partepe acel austriac, gratie lui Flechtenmacher, unutdin autorii lui, care era german. Aici cerem VQede a restabill putin faptele. Flechtenmacher naeste, a§a cum s'a crezut une-ori (1), unul din au-torii codului Calimah ; cäci acest jurisconsultfost numai Insárclnat la 1831, sub guvernul pro-vizor a generalului Kisselef, a-1 traduce In ro-mâne0e, i'mpreunä cu Bojinca §i Asaki.

A utorul acestui cod este un alt jurisconsult,grec de originá, foarte erudit i anume: AnaniaCuzanos, care a avut in vedere Codul austriac,anterior numai cu câtiva ani (1811), dupa cumne-o spune insu0 Vodá-Calimah in hrisovul depromulgare a Codului sau (2).

find cá vorbim de codul Calimah, vornmentiona In treacht cá el coprinde mai multeerori de traducere, cari uneori II fac aproapeneinteligibil. Vom citâ un singur exemplu.

Astfel, art. 742 si 743 din acest cod, cores-punzátori cu art. 580 i 581 din Codul austriac,preväd lndeplinirea a douá rânduri de formali-täti pentru testatorii fetret Ofintet de carte, Incât nu putem precizà, ce forme trebue sá Intre-buirOze aceste persoane. Dificultatea pros ine de-acolo cä formele prevázute de art. 742 privescpe testatorii cari nu Oiu a scri, iar acele dinart. 743, pe acei cari nu tiu a cetl. Art. 580

(1) Vezi t. I a Coment. noastre (Introducerea), p. XXI,nota 1 (ed. 1-a).

(2) Vezi acest hrisov, publicat in intregirnea lui inUricariul, t. IV, p. 300 urm. i reprodus in parte int. I a Cornent. noastre, p. 19 si 20 (ed. a 2-a.).

www.digibuc.ro

X PREFATA

din Codul, austriac zice, In adevAr; «Ein Erb las-ser welcher nicht schreiben kann, . . . etc.»;iar art. 581: « Wenn der Erblasser dnicht lesenkann . . etc.», si codul Calimah a tradus arnbeleexpresii prin cuvintele: «dacä testatorul nu vasti carte . . .»(1) Am puteà, Irnmulti exemplele.

Dar sä ne intoarcem la codul Caragek delacare ne-am depArtat putin, spre a ne ocupà decodul Calimah.

D-1 Palade reproduce frurnoasa poruncä dom-neascá de punere In lucrare a acestui cod, carearatä trista situatie in care se gäseau acei ceaveau nenorocirea de-a aveà un prores:

... a caror dreptâti cilzAnd neincetat in amestedituriinvâluieli de multe cuvantiiri improtivitoare, apuru-

rea erau in primejdie, ca cum ar innotà in noianuri deape turbure, ce se talázuiesc de multe vanturi impro-tivitoare; si in cele de pe urmä nici se indreptau, cise abâteau dupâ vointa celor mai tari sau celor maimestesugareti in viclesuguri, cari tot la o pricina pu-neau inainte când obiceiul, când condica árii, cândpraiiilile impârritesti, dupa plâcerea lor . . . etc».

(,) Pentru a da dovada ultimA acestei pIrti din studiul d-luiprof. D. Alexandresco, reproducem textul grecesc :1 742. 'Eav 6 8tatrOilievo; ;is/ 4F;e6rg vit ypátfyi, ..... x.1 743. 'Erky á "e3t.caMilLevog S iv 4-1£E6Fri vec . .

(KQAIS IJOAlTIKOS TO5 BPIPKIIBATOT 310AAABIA.Y, iv'1A1'..1S). 1816. Mipog B. Kr:pec)oztov 9. 85). Exemplarul din Bibl.Arad. Rom. Sectia Mss No. S. 5766).

(1at5. traducerea exact5.: 4§ 742. Când testatorul nu t,iescrie ..... s. C. I.

c§. 743. Cand testatorul nu stie sä ceteascii, s. 0.1.) (CODEXPOLITIC al PRINCIPATIILIII MOLDOVEL IA§I 1816. Partea 11. Ca-pitolul 9. pag. 85).

Constattim i noi, cl traduclitorul codului Calimah, neintele-gând textul, a greait. Meritul acestei descoperiri revine ortoncti.

prof. A lexandresco. Domnia-sa cel d'intdi cu perspicacitatea-icaracteristic5, a relevat aceasta. Nota de Ion ralade.

www.digibuc.ro

PREFATA XI

Am tradus aceastä frumoasà, dar tristä paginäa istoriei tarii noastre, In Tratatul nostru in lirnbd,franceza; aceastä traducere, pe care o comu-nicasem de mult, ilustrului profesor §i decan alfacultätii de drept din Paris, Ernest Glasson,despre a cärui pierdere dureroasä suntem in0i-intat chiar In momente-le când sciim acegte }An-duri, figureaza 0 In Tratatul säu cunoscut: Lemariage civil et le di vorce dans l'antiquité etclans les principales législations modernes del'Europe, p. 36, 37 (ed. a 2-a, 1880).

Cele spuse de Vodä-Carageh In porunca luidomneascä ne reamintese tabloul despre stareajustitiei ,i a justitiabililor, pe care C. Negruzi11 zugräveste, in precuvântarea codului Andro-naki Donici, cu culori cam negre, Insä din ne-fericire prea adevärate :

«and carmuirea tarii, zice el, caza in mtma Dorn-nilor greci, legile, dupa zicerea lui Anachars, ajun-sera a fi ca mreja paingului in care mustele mici seprindeau, iar acele mari o spargeau. Atuncit_Logo44cel Mare hutarà cum voià si cum erá digpus ; si dacajaluitorul apela la Divan, Divanul Sub prezidenta Dom-nului, ce nu intelegeh, nici limba, nici obiceiul tarii,hotara ca si logofatul, si jaluitorul nu castiga altadecat un adaos de cheltuieli si de pierdere de vrerne.El se inturna acasa cu lacrimile in ochi si cu taria-loagile in sân, ramaindu-i speranta (acest dar dikacutia Pandorei , ca la Domnul viitor isi va capatadreptate ; cáci este de luat seama ca pricinile semâ-nau cu p6nza Penelopei ; ele nu se mai curmau, cise incurcau, mergeau si se innoiau'din Domn in Domn,0 pre Domni ii schimbà des mazilia sau streangub).

Ei bine, de0 aceastä tristä stare de lucruri nu

www.digibuc.ro

XII FREFATA

Inceteazrt In tara noastra deca mult mai tArzin,totti0 trebue sä recur1oa0ent cá Voda-Carageà,prin elaborarea §i promulgarea Codului sAu, faceun pas Inainte ; i d-l. Palade care ne dá o notiäeditie a acestui cod, nu poate sä fie primit decAtcu bratele deschise.

Aceastä lucrare nu este decât un Inceput. Au-torul ne va da, de bunâ seamh, §i alte studiimai complete asupra trecutului nostru, care esteatât de interesant i a,a, de putin cunoscut degeneratia actualä.

0 nauä, editie a eodului Calimah, cu trimiterila codul austriac i la comentatorii lui cei maiIn renume, precum : Winiwarter, Schuster, Un-ger, Stubenranch, etc. este necesarâ, §i suntemIn tot dreptul de a o a0epth dela d-l. Palade.

El este tânár i muncitor, cunoa0e mai multelimbi, aro destulA culturâ pentru aceasta, ì neva Inlocul cu prisosintä pe noi acei mai bâtrâni,cari suntem la sfAr0tul carierei noastre, §i carinu putem decitt sâ ne bucurâm cAnd vedemse ridich tineri de valoare.

DeocamdatA salutärn cu bucurie aparitia acesteieditii a codului Carageit care, prin modul cumeste alcAtuitA, are menirea de a fi in mâniletuturor acelora cari se ocuprt cu vasta i spinoasa0iintä a Dreptului. 0 carte de valoare se reco-mandA prin ea Insä0, i ori ce am puteA spuneIn aceastá privintrt ar fi de prisos.

lag, 1 lanuarle 1907D. ALEXANDRESCO

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

T. Valesacestei legiuiri in general.Fixarea locului ced ocupil inevolutia noasta juridica i istorica.Clasele sociale in Tara Romfmeas-ea. Regulamentarea situatiunii taranilonclacasi i obligatiunile im.puse lor.Robii.Situatiunea targovetilor si a nobililor.Concluziuni.

II. Valoarea juridica a acestei legiuiri.Drepturile barbatilor si stabi-Urea prodigi i ucei fara minte..Teoria proprie-rätii; robin i vecinatati. Contractele In legiuirea Carageb,; embatic

claa. Indiviziunea; contractul de Casitorie.Epitropie-;infiintareaObstestii epitropii. Donatiuni, succesiuni- si legaturi;

penale. Prescriptiuni.Procedura civila i penal5.Dreptulde apel.

III. Existents, unui drept cuturniar, care pnrunde intreaga economieacestei sau devalmasiile: proprietatea incuivizg.

Dreptul de protimisis i surparea lui.Coucluziuni generale.IV. Reforme judecatoresti, anterioare acestei legiuiri.Statut real si

statut personal.Ordonanta domneasca asupra instructiei afacerilor pe-nale. Institutiunea Vorniciei obstirilor.Organizareajudecatoreasca.Epitropia nobililor minori.Principiul separatiunii puterilor in Stat.Taxe de justitie. Interzicerea stilinilor de a cumpara imobile.Legecontra caMatarilor.

V. Alatuirea legiuirii de o comisiune numitA de Donm.Data promu-gärii Codului. Dreptul bizantin si pravila lui Carageh.

VI. Editiunile anterioare celei pe care o publiam noi. Textul le-giuirii de fat-a; indexul alfabetic.Tablou de termenii juridici vechi ro.manesti.Jurisprudenta Inaltei Curti de casatie dela 1SG2 1005. Modi-fican ulterioare.

Nu a trecut nici o suta de ani dela punerea in aplicarea acestei leiuiri i totusi, in multe privinte, ne aparedestul de straina. Caci modificarile repezi suferite inaceasta vreme de toata gandirea si limba româneasca,dau acestei legiuiri o infatisare de ceva vechiu, inde-partat, neutilizabil. ì totus folosul ce ni-1 aduce stu-diul vechii pravili e mare ; la care se adaoga inte-resul juridic actual si cel istoric.

Atâi prin locul ce-1 ocuph, legiuirea Carageâ, in evo-lutia noastrtt juridicti, eta si in cea istorica, merithatentiun ea cercetätorilor trecutului.

www.digibuc.ro

XIV INTRODIJCERE

In evolutia juridich, aliajul ce-1 face pravila intredreptul cutumiar si cel bizantin, covArsitor pe atunci,de oarece eram la sfarsitul epocei fanariote (sfarsit, celputin ca dominatiune politick cAci räsunetul influentelormultiple nu s'a stins cleat tOrziu de tot), acest aliaj, zic,ne prezinta aspectul interesant, cand pentru cea din urmadatk se admit in dreptul nostru scris, norme de dreptcuturniar; iar in evolutiunea noasträ istorick nici undocument nu ne litmureste mai bine, in ce privestestarea claselor sociale, deal legiuirea Caragea, in pre-ciziunea ei: «impartim obrazele: dupa noroc: in slo-bozi, robi i sloboziti»; «cati se vor naste din parintirobi, sunt robi»; «robi sunt chti sunt dobandä altuia».(iSloboziti sunt, cati din robi se slobozesc» ; i, caPornirea mai miloasa a tineretii sa nu fie liberk

n'are voie, «sLt dea slobozenie inaintea varstei salede douOzeci de ani.»

Caci legea nu se multurneste numai a stabili drep-turile private, ale asà. ziilor cetilteni ; ea stabilesteprivilegii,ce lege!--face din ¡Aran, locuitor campean,un paria

«Claca este un chip de clädire obisnuit tn Tara Ro-maneascrt si se intocrneste cand stilpanul mosiei pri-meste pe cläca sä seaz5, pe mosia sa». Taranul e datorsä lucreze stttpánul In 12 zile pe an; orice tocmeala pe maiputin e nula; de n'are stapänul la ce intrebuinta pe&Was, acesta e dator dea un leu pe zi;n'are drept sIt deschidä pravOlie ara, autorizarea stil-pAnului; de asemenea nici sIt zideascä nooark nici sO,prinda peste in elesteul mosiei; fugind clacasul, bo-ierul confisa in profitul sau avutul taranului; murindknit mostenitori, boierul mosteneste, etc.

Din lege rezulth starea sáteanului care e rea detot: n'are proprietate, e dobandä altuia i «adscriptusglebae». in ash, fel toga viata economica e nu se poatemai redusil. i cand toate actele säteanului sunt iz-bite de nulitaterobia e inscrisä in pravila 11-

rese sIt ne intrebOrn: pentru cine a lost scristt aceastitlegiuire, a prea inaltatului Domn?

www.digibuc.ro

INTRODUCERE XV

Din intreaga istoriografie románeasca, din toate- docu-nentele, o constatare reiese uniform: nu exista la Ro-mani, in trecutul istoric mai apropiat, decal: nobili viargoveti; numai acevtia se puteau folosi cu adevarat delispozitiunile legii de fata. Iar multimea locuitorilor delasamp e ca un fond pe care se profileaza figurile claselorle sus; caci staretii vi manastirile posesoare de moviintra, in categoria «stapanilor» din pravila tárii.

lar concluziunea ce ni se impune e urmatoarea: va-oarea sociala a acestei legiuiri, e nula, 6,6 toate dis-?ozitiunile civile erau inaplicabile majoritatii poporu-¡ui, din faptul existentei in legiuire a dispozitiunilor$rivitoare la sclavie vi claca. Ramâne sa vedem valoa-lea ei juridicii, vi sa, studiem economia acestei pravili..

II.

Un alt aspect din care se poate studia aceasta le-;iuire, e acela al valorii ei juridice. Influentata de «Pres-1urtarea de lecri» a lui Armenopol, ea apartine dreptu-ui bizantin, fara Româneasca fiind, cultural vi poli-ic, oficial, dependenta de Orient, dupa cum azi e o.lependenta culturala a Frantei.

De o cam data, ne propunem a ex pune, dupa chiarmpartirea legiuirii, coprinsul juridic al ei, din cele vaseiarti, ava cum a fost dispus de insavi alcatuitorii co-lului.

Dupa cum am spus, legiuirea Caragea coprinde vasearti. Prima trateaza despre persoane; in stabilirea fin-tiunii admitand proba testimoniala; emanciparea seace vi prin innobilare. Tot aici sunt puse vi persoa-iele «dobanda altuia», cari pe de alta parte sunt asi-nilate lucrurilor. Se mai disting vi categoriile interzi-ilor: risipitori vi cei fara minte. Toate actele lor suntzbite de nulitate absoluta; sunt incapabili a se leza.,egea insa distinge: prodigii sunt pasibili de penalitati,n caz de comit vre-un delict sau crima; iar «cei Paramintep, nu.' Proprietatea despre care se trateaza in partea a douaoprinde stapanirea mobilelor vi irnobilelor. Proprieta-

www.digibuc.ro

XVI INTRODUCERE

tea pâmânturilor e deferia numai -nobililor (mânästi-rilor de asemenea), i ultimelor rämäsite ale rAzesilor,cari dispar In urmA aproape cu totul. Ea e supusá ro-birilor i vecingthtilor.

Robirile sunt identice cu servitutile din codul ac-tual si sunt bine redactate. lar vecinatatile, hothrni-cirea moiilor, prezintä o mare importantii pentruacele vremuri, când neexistând ingineri-hotarnici, cu-noscrttori de meserie, contestatiunile erau nesfarsite.Tot aici amintim «cutuma deparetrii». Din nevoia de aaye& martori la procese de hotlirnicii, se luau copiimid de 8-12 ani si «se deparau» adica li se trägea oprtruialâ sdravâng, pe locul unde se punea semnul dehotare intre mosii, ca ajungAnd britrani i ivindu-secontestatiuni la hottirnicie, s ie minte hotarul dinvechi. Tot pentru acelas gC01) se crtlugäreau copii de10-12 ani.

Materia contractelor care face obiectul piirtii a treia,luatä, din dreptul bizantin, e clar redactatâ; se stabi-lesc vânzärile lucrurilor in genere, se confirmit ca «ge-nera non pereunt», precunr si momentul când vânza-rea devine perfect6, etc. Total, materia contine aceleasiprincipii i dispozitiuni, ca i codul nostru actual, dartoate supuse dreptului de protimisis, care e un dreptreal de preferintrt, al rudelor i megiesilor unui vânzatorde imobile. Embaticul, «fermage à perpetuitén si claca,«servage», formeazrt doll& capitole importante: primulcrici regeste i acum lucrurile embaticate i e corn-pletat cu numeroase jurisprudente ale Inaltei Curti deCasatie: al doilea crtci ne prezinta, legiferat, regimuleäruia a fost supus poporul veacuri intregi.

Obstirile sau devillmasiile,proprietatea cornunrtzadruga, allmendenfac parte din dreptul cutumiarromânesc. Ele sunt puse,la materia contractelor i pri-vite ca isvorite din tocmealà. Aceasta institutiune a fostimprumutata dela Slavi si a däinuit multa vreme lanoi. Ea reprezinta o faza din evolutia propriettitii, careinfatiseaza acum, ca ultima forma, proprietatea indivi-duala. Obstirea a disprtrut prin mersul firesc al evolu-liunii.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE XVII

Contractul de asatorie, de continut aproape iden-tic cu contractul de casatorie din scodul actual, co-prinde dispozitiunea originala a obligatiunii frateluide a inzestra pe sora lui, din lipsä de avere dela pa-rinti, cu din chiar avutul sau, «dupa cinstea ei». Vomvedea la succesiuni, ca-obligatiunea fratelui de a inzes-tra pe sora lui, rezultà, din excluderea ei de la moste-nire.Regimul legal, care reguleaza zestrea femeii e celal separatiunii de bunuri; in lege e inscris si regimuldotal. Dota poate fi constituita valabil, verbal. E vala-bila instraintarea lucrului dotal, in principiu inalienabil,insa cu autorizatiunea justitiei, si in cazuri anume pre-vazute de lege, limitativ.

Separatiunea de patrimonii se poate obtine prin ju-decata.

Bunurile extradotate, exoprica, Bunt privite de legeastfel: femeia le administreaza si le poate instrainà; acisunt proprietatea ei. Prezumtiunea muciana dominaaceasta materie.

Divortul se pronunta de Biserica. In special, and sotiise despartiau din cauza de htentat la vieata, legea pre-veda urmatoarele: sotia find atentatoare, pierde ju-matate din averea ei, pe care o ia satul; iar and sotula sávarsit atentatul, e obligat a restitui sotiei sale dota,plus jumatate din valoarea ei.

Tot in partea a treia, dupa contracte, e asezata ma-teria vechileturilor,mandate. Ea coprinde mandatul,mandatul pentru Teprezentarea in justitie, care ar co-respunde institutiunii actuale a advocatilort si tutela,considerata ca provenitä dintr'un mandat legal «dupapravila» sau edupa diata».

Partea a patra coprinde materia donatiunilor, suc-cesiunilor si legatelor. Un ultim capitol din aceastaparte trateaza despre adoptiune.

Donatiunile propriu zise, contin dispozitiuni incom-plete, relativ. Se prevede a donatiunile dinte soti nusunt nule, ci se socotesc ca un contract de imprumut.Se prevad de asemenea cauze de revocabilitate ale do-natiunilor: 1. and nu se indeplineste conditiunea, la

Ion Pa lade. Hwww.digibuc.ro

XVIII INTRODUCERE

donatiunile conditionale; 2. Pentru cauze de ingrati-tudine.

De si nu e prevazuta in lege reductiunea donati-unilor, credem c6, ea trebuie sa fi existat, de oareceera admisa legitima.

Intr'un capitol a parte se legiferau donatiunile pentrucauza de casatorie. Remarcarn cä, minorul, cAsAtorin-du-se putea sá faca viitoarei sale sotii, donatiuni va-labile.

Importanta materie a succesiunilorclironomii,--eintiadevär clar redactatá. Vom expune in rezumat, sis-temul succesoral al codului Caragea.

La deschiderea unei succesiuni, eredele are bene-ficiu de chibzuire, vreme de 6 luni, termen in care poatesii accepte mostenirea sau s5, o repudieze; nu are ins5.beneficiu de inventar. Grade le de rudenie admise lamostenire sunt pana la 8; nu importa dacá sunt ascen-denti, descendenti sau colaterali. MU ordinea succesi-bailor: 1. descendenti; 2. ascendenti; 3. colaterali.

Cand defunctul a läsat numai fete, acestea vin, egal,la mostenire, daa sunt toate asatorite sau nu: candunele sunt asatorite (inzestrate) si altele nu, cele cá-satorite (inzestrate), sunt excluse de la mostenire, defetele necrtsätorite.

E admis principiul reprezentárii la mostenire, darnumai in linie bArbäteasca.

Murinci insá unul din párinti si unul din copii ra-m*, moare dupa trei ani de la decesul acelui pärinte,si anume de e eopilul parte biirbateascá, inainte de 14ani si de e parte femeiasca inainte de 12 ani, atuncisuccesiunea copilului mort se imparte astfel: párintelesupravietuitor vine la succesiune si ia o treime dinaverea copilului decedat, «treimea sufletului», in banigata; dar dacá copilul a decedat inainte de a se fi im-plinit trei ani de la moartea unuia din parinti, atuncipärintelui supravietuitor i se rsstituie numai cheltue-lile necesare inmormântrtrii si pomenirilor, de a chel-tuit cevA, de cätre mostenitorii copilului decedat.

Dacâ copilul a incetat din viatá dupä termenul pre-www.digibuc.ro

INTRODITCERE XIX

vhzut de lege, mai sus, In acest caz mostenirea e de-ferith phrintilor copilului mort.

Neflind decht un singur copil la phrinti, i acel co-pil moare inainte de vArsta legiuit, indiferent dad, adecedat inainte sau duph unul din phrintii säi, succe-siunea lui se divide astfel: o treime (In bani gata) re-vine phrintelui supravietuitor; a doua treime e defe-rith ascendentilor sotului decedat; iar ceea ce ritmâne,a treia parte, revine «sufletului copilului mod» ; inrealitate aceasth parte o iau ascedentii sau colateraliicelui decedat, cu obligatiunea de a intampinh chel-tuielile ingrophrii si pomenirilor.

In caz, chnd sotul decedat, n'are nici ascendenti, nicicolaterali (frati) atunci succesiunea e deferith sotuluisupravietuitor. Colateralii ceilalti, Oa, la al patruleagrad, au pronomion sh rescumpere aminul neamutui,de este.

Succesiunea e deferith colateralilor in lipsh de des-cendenti ascendenti. lath regulele dup5, care cola-teralii sunt chemati la mostenire: 1. Fratii i surorile;2. Fratii consangvini (cu excluderea fratilor vitregi) ;3. Descendentii, suceesibililor din categoriile 2 si 3vin in concurenta cu aceia, reprezentând pe párintelelor mort ; 4. Descendentii fratilor i surorilor consan-gvini exclud de la mostenire pe afinii vitregi, de ace-las grad ; 5. Descedentii fratilor i surorilor vitregivin la succesiune, in lipsh de descendenti din fratisurori consangvini ; 6. Descendentii succesibililor dincategoria 5, vin in concurenth cu aceia, reprezentândpe párintele lor mort; 7. Ceilalti colaterali, vin la suc-cesiune, protimisindu-se cei mai de aproape de cei maide departe.

La mostenirea chminurilor ori-care ar fi linia in carese succede, la grad egal, bärbatii au preferinth inain-tea femeilor, chrora li se &I partea lor in bani.

Copilul natural e exclus de la mostenirea tathlui ;la succesiunea mamei vine Irish regulat, mostenind sipe ascendentii lui firesti.

Adoptatii mostenesc pe adoptatori i invers, afaráwww.digibuc.ro

XX INTRODUCERE

numai când parintii firesti ai adoptatului traind, vinin concurenta la mostenire cu adoptatorii. Adoptatulnu mosteneste cleat pe adoptatorii lui, nu si pe as-cendeatii adoptatorului, si Myers.

Sotul supravietuitor, dupa 10 ani de casnicie, si inlipsa de copii, cel decedat neavand copii' din all& ca-sátorie, mosteneste 1/6 din averea sotului mort. In lipsade rude de orice grad si linie, sotul supravietuitormosteneste in plina proprietate pe sotul decedat.

In ceea ce priveste succesiunile vacante, ele suntdeferite institutiunii Cutiei Initelor.

Succesiunile testarnentare sunt ingradite mult incodul Caragea. Cáci legea prefera ca mostenirile sa,fie regulate dupa pravila. Testamentul poate fi autentic,olograf si miStic, ca si in legea actuala. Ca sa poatacineva face testament trebue sa aibá 20 ani irnplinitisi M. fie cu mintea intreaga; interzisii nu post testa.

Testatorul avand descendenti nu poate institui erezi,ascendenti. Mama avand copil natural nu poate testain favoarea altuia.

Testatorul avand ascendenti in viata nu poate in-stitui mostenitori, colaterali de ai lui. In lipsa de as-cendenti si descendenti, e valabil testamentul facutin favoarea unui colateral, unui strain, sau a sotului.

Sora inzestratá de frate si maritata, neavand copii,nu poate dispune prin testament cleat de jurnatatedin averea ei; cealalta I/2 e deferita fratelui inzestrator.

In lege se fixeaza legitima si cotitatea clisponibila:testatorul având o ruda, descedent sau ascendent, nupoate dispune cleat de V, din averea sa; daca are dourt,numai de 2 8; daca are trei, de 3/4; daca are patru,4/5, etc.

Se prevad, limitativ, cazurile de desmostenire. E ad-mis codicilul.

La sfarsitul materiei succesiunilor sunt regulamen-tate cazurile de nulitate si anulabilitate ale testamen-telor

Intr'un capitol aparte e asezata-materia legaturilor..Continutul identic, in liniamente generale. eu codulactual. www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXI

Intru cat eredele se intamplA a fi uneori adoptatsau adoptator, legiuitorul a crezut de cuviinta sa tra-teze despre iotezie adopfiune toomai la partea apatra. Materia, in totalitatea ei, prezinta mare analogiecu adop-tiunea din codul civil modern. Remaream ur-matoarele, in legiuirea Caragea: 1. E nula adoptiuneaunui rob; 2. E valabila adoptiunea testamentara.

Partea a cincea contine un cod penal, mai bine zisdispozitiuni penale. Pedeapsa cu moarte era aplicataasasinilor: «cine va face omor cugetat singur sau dim-preuna cu altul, sa se omoare»; talharilor: «cati talharise prind, sa se omoare», §i falsificatorilor: «Cali -se vorvadi taietori de bani, sa se osandeasca la moarte».Se face& deosebire intre asasinatul cu precugetare §i«necugetat». Plastografilor de carti domnesti li se taiaman& Pedepsele corporale erau aplicate. Exist& de a-semenea §i primitiva pedeapsa: cel vinovat era pur -tat prin ora i batut. Era admisa, rascumpararea o-morului de catre asasin, prin despagubirea acordatarudelor celui omorit.

Adaogam, pentru completarea celor spuse, cit, o or-donanta a Domnului Caragea a dispus ea instructiuneaafacerilor penale, «tacrir», sa nu dureze mai mult de3 zile.

DespXgubirile civile erau prevAzute intr'un capitolaparte, la sfarsitul dispozitiunilor penale. De remarcatea, legiuirea Carageà, de§i alcatuita sub influenta drep-tului roman, nu a admis abandonul noxal cu toate citar fi fost natural sa-1 fi admis. caci ar fi concordatcu dispozitia neomenoasa, a tranzactiunilor cu rudele,la omor.

Materia importanta a prescriptiunilor, care, impreunrtcu materia procedurii, fac obiectul partii a sasea, e re-dactata, clar ; se prevede prescriptiunea pentru fiecarespeta; se distinge relativ la proprietäti, «cAlcare de pa-mant si de hotare», Eosesiunea de buna, credinta, decea de rea credinta; aceasta din urma e imprescrip-tibila. Nu exista paragrafie, relativ la tiganii fugari afaradin parnantul Tarii Romane§ti.

www.digibuc.ro

XXII INTRODUCERE

Prescriptiunea nu curge contra minorilor; majorita-tea e dela 25 ani.

Delictele si crimele, (afaril de calomnie si adulter),nu se prescriu decat prin moartea faptuitorului.

Tot in ultima parte a legiuirii Caragea, e asezataprocedura civil& si penala.

Actiunea civil& se intenteaza la domiciliul actioua-tului; actiunea penala, interesand ordinea publica, se in-tenteaza ori-unde e gasit faptuitorul. La actiunile ci-vile sunt prevazute cazurile de forta majora. Termenese acorda, dar scurte.

La intentarea unei actiuni penale, era obligatoareprestarea juramantului, sub pedeapsa de nulitate; iar,ulterior, c'odul penal a desfiintat aceasta conditiune.Caci actiunea publica, in ce priveste cererea pedep-sei, nu depinde, ca sub codul Carageh, de actiuneaprivata, ci rolul de minister public e indeplinit de unmagistrat anume. S'ar putea zice ca : rolul ministeruluipublic era indeplinit de ori-cine la actiunile penale.

In ce priveste probele, cari sunt legiuite tot in par-tea a sasea, aici ne gäsim in plin drept cutumiar. Mar-torii si prezumtiunile, «dovezi cu mestesug», suntintrebuintate la dovedirea oricarui fapt ; numai rarintervin actele autentice si inscrisurile private; astatine& de faptul ca lipsa de cultura era generalitatea,iar cei ce stiau cell si scrie exceptiunea. Proba re-ligioasä: juramântul si cartea de blestem, erau inpractica zilnica. -Ca o consecventa logic& a dispozitiu-nilor barbare din condica penala, tortura era intrebuin-ca mijloc de proba: «vinovatii cari se caznesc, sä nuse creaza deodatä, macar de vor si spune el sunt vi-novati. Caci de multe ori, de frica si de durere, zic sieeea ce nu este».

Justitia era mizerabil distribuitä. Aproape nu existacontrol. Constatarea facuta de insusi Domnul in pream-bulul legiuirii sale: «ca dreptatea se abatea dupa vointacelor mai tari si mai mestesugareti» si pe care stare nespune ca vrea sia o indrepteze, perzista de fapt. Sama-volnicia si nerusinarea erau lucru obicinuit, desi legea

www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXIII

prevedea incompatibilit4i la judecarea cauzelor si ad-mite& recuzatiunea legala: cazul de rudenie. Dusmäniasau prietenia uneia din pärti cu judecatorul pricinii, eraude asemenea, cazuri de suspiciune legalá.

Hotärirea se d&dea cu majoritate de voturi, de corn-pletul judecAtoriei. Se putea reveni in ctirsul aceleeassedinte asupra sentintei date. Se aplica si sechestruljuaiciar.

Partile nemulturnite cu hotárirea primelor instante,aveau drept de apel la Domn, care hotAra in ultim&instantii. Deciziunile domnesti erau casabile si supuserecursului la incä doi Domni ulteriori, continui. Altreilea Domn &idea hotárirea definitivá, asupra careiánu se mai putea reveni.

III.

In expunerea sumará de pan& acum am väzut cri-dreptul bizantin, din pricina rapotturilor de depen-dent& ale Tärii Românesti, era caläuza principal& a ju-ristilor de pe atunci, in cercetarea pricinilor. Nu e maiputin adevarat ca, pätura pástratoare a datinilor nea-mului, clasa täräneascä, se tine& deoparte, de tot a-cest drept introdus, care nu avek nici o legaturá cuea si de care nu se folosea mai deloc. Prea erau sträinede ea Bazilicalele, cu articolele lor pline de controversesi Controversabile la infinit. De alminteri, neamul roma-nese nici n'a avut nici-odata multa preddectie pentrurationamentul subtil si controversa juridicä.

lar constatärile ce face insusi Domnul Caragea, in de-cretul de promulgare, di legile impärätesti (ce se a-plicau la noi) erau «pricinuitoare de dolt& talcuri» sic& «obiceiurile se prefaceau in multe chipuri», sunt im-portante, nu ata ca ne pun in evident& faptul, c& me-stesugului advocAtese, atunci ca si acum, ii placea maicu seam& «talcurile impotrivitoare», pe cat ca. «obiceiu-rile», altfel zis dreptul cutumiar, exista; cii, concornitentcu el exist& si un drept scris, si di, infine, varietateade controverse, unit& cu variabilitatea dreptului cutu-miar, faceau s& se «stramute dreptatea».

www.digibuc.ro

XXIV INTRODUCERE

Totui acest drept cutumiar, a carui esenta e ins4inefixitatea, e utilizabil. Unit cu ce are dreptul scris maisuperior, §i condus de principiile ordonatoare ale uneiinteligente intr'adevar juridice, el creeaza, monumentesurprinzatoare de «drept national». Caci importantaunui drept national nu rezida atât in imprumuturilepe care le face unei legiuiri straine, perfectionate pri-tr'o lunga aplicatiune i o completa evolutie, ci inceea ce se impune din dreptul cutumiar, cel legat depamantul §i sufletul oamenilor, traitori in vremile §ilocurile acelea.

Din studiul comparat al legiuirilor imparate§ti cu«obiceiul parnântului» precum §i dintr'o atenta exa-minare a codului Caragek putem constata di intreagaeconomie a acestui cod e patrunsä de norme de dreptcutumiar.

De unde vine acest drept cutumiar ? In valvârtejulimprejurarilor istorice, gasim indepartata origin& a ace-stui drept in traiul §i prietenia Românilor cu Slavii.

Convietuirea Românilor cu Slavii, n'a fost numaimateriala; o legatura sufleteasca intimä, a avut ca ur-mari alterarea §i transformarea sufletului românesc.Caci rassa slava, tenace §i incapatinata sub aspectulsi molAu §i vag, a alungat din amintirea descendentilordin Latini, multe lucruri, gandiri, §i tipare de gAndiri.

Din stadiul de evolutie sociala necompleta a Sla-vilor, a§à, cum i-a gasit Românii, pe vremuri, stadiucaracterizat prin devalm4ia proprietatii, §i prin dreptulde intaietate, «protimisis», la instrainarea proprietatii,Românii vi-au facut §i ei norme, «obiceiuri» (cuvântuiacesta chiar, e slay), pe care le-au urmat vreme inde-lunga; §i de cari Domnii, fie ei greci sau de ori ce altneam, §i legiuirile nationale, in rästimpuri, ori cateimprumuturi s'au facut legilor straine, au tinut searna.

Aici vom vorbi numai despre dreptul de protimisis,rezervkidu-ne pe altä data, expunerea intreaga a drep-tului cutumiar românesc.

Dar mai inainte de-a vorbi despre acest drept deprotimisis, e necesar sa, §tim: ce e ob§tirea? E proprie-

www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXV-

tatea caracterizata prin aceea ch: e stapanith de maimulti in§i; ch fiecare stäpanitor, are drepturi asupra.intregii proprietati §i in sfar§it, eh stapanirea e in comun,fhrh insä a se imparti vre-odata. E starea de comunitate-a proprietatii.

Clasa razboinicilor raze§i, in trecutul nostru istoric,a fost caracterizata prin devälma§ie ; pe langh cares'a adaogat mai tarziu mica proprietate. Ob§tiri aveau§i targurile. Proprietatile deavalma s'au perpetuattarziu, §i chiar azi mai perzista incä, ca «survivances»,.interesand §i pe istoric §i pe sociolog. Ob§tirile dispar,caci se pare ca e de esenta proprietatii sh fie indivi-duala §i nu deavalma.

Proprietatea indiviza admisa de legiuirea Carageare tratata in cap. XIII din partea a treia:1

Din principiul indiviziunii proprietatu a ree§it, fi-resc, dreptul de protimisis, care intrune§te in sine atat.Nachbarrecht din dreptul cuturniar german, cat §i leretrait lignager din cutumele franceze.

Fiind un stadiu din evolutia proprietatii, ob§tirea.cu zonsimtimantul devalma§ilor, se Impartia uneori

cand, mai tarziu, acaasta forma a proprietatii colec-tive, a inceput sa, fie inlocuita, vestigiile ei au apárutsub aspectul dreptului de protimis. Nu era considerata proprietatea ca individuala, la inceput, ci ob0ea-sca; rtai pe urma bunul era considerat familial. Nuavea voie i nici drept fatal, sá vanza parnântul faravoia i consimtimântul familiei. Caci proprietatea era,a insa§i familiei, iar nu a unei generatiuni.

Iar in legiuirea Caragea posterioara fazelor de carevorbiram, la orice «instráinare de proprietaten, rudele-au dreptul de protimis. Ele trebuesc sa fie in§tiintate-la termene fixate de lege, dupa cum se aflh in Ora.sau in strainatate. În. caz cancl rudele nu au renuntatla dreptul lor de intaietate, nefiind in§tiintate, vanza-torul, e dator a plati celui fraudat astfel, a zecea partedin pretul lucrului vandut pe ascuns.

Rudele au acest drept, duph grade: I. Rudele de sus-§i de jos; 2. Rudele de alaturea, Omit la a patra

www.digibuc.ro

XXVI INTRODUCERE

.cand sunt i devalmasi; 3. Rude le de alaturea, pan&la a patra spiO, când sunt i vecini. 4. Cei ce suntnumai rude de alaturea, pan& la a patra spita; 5. Cei

sunt numai devalmasi.Cei ce se invecinesc cu pamantul au si ei exercitiul

.acestui drept. Legea distinge i aici grade, dup& cumvecinesc in lung, in lat si la vre-un colt. La van-

zarile prin licitatie, nu se da protimis.lar din cele expuse, reese definitiunea: dreptul de

protimisis e dreptul real de preferinta al rudelormegiesilor unui vanzator de imobile.

Dominand intreaga materie a vanzarilor, avand nu-meroase aplicatiuni, toata partea «Despre Lucruri», dinlegiuirea Caragea, e subordonatá acestui drept de pro-tirnis. Cáci modalitatile vanzarii, perfectibilitatea eiatatea alte principii de drept, luate din dreptul roman,n'au alt scop, deal a desávarsi protimisul i a-i da si-guranta publicitatii i validitkii legale.

Cu disparitia dreptului de protimis proprietatea ca-pat& o alta forma ; ea devine complet individual&

CAUL vreme dreptul de protimis a fost in vigoare,fost litimurit i comentat in diferite decrete expli-

cative, pe vremea domniei lui Carage& i de Domniiposteriori lui.

Biv Vel Clucerul Nestor, un bun legist de pe acelevremuri, a redactat un proiect de lege al protimisului,cu special& regulamentare a dreptului rudelor, careproject a fost aprobat de Carageà.

Concluziuni generale. Expozeul nostru de pang, a--cum, face sa reiasä, pentru cetitorul atent, incheierea,ce firesc trebuie sa urmeze. Noi, in acest sub titlu vomenurnerà incheierile la cari am ajuns, Amax-land ca,dezvoltarea ideilor. expuse aici, s& faca obiectul unuistudiu mai circumstantiat.

/. 0 lege isi indeplineste real menirea ei intr'o orga-niz4-iune sociald, cand imbreifiseazd, sub acelas aspect

aceleas norme, totalitatea- indivizilor din aced so-www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXVII

cietate. Or, nu acesta a lost cazul cu legiuirea Cara-gea, care sanctioneazä deosebirile de clash.

2. Economia lduntricd a unei legiuiri constd in u-witatea organicd a pdr(ilor din care se compune.

Din acest punct de vedere, codul de Etta prezinthun larg camp criticii:Chci principiul duph care s-aucondus alchtuitorii lui, din punct de vedere al aran-jamentului juridic al materiei, a fost analogia super-licialh a diferitelor phrti, iar nu leghtura intima a in-srisi intelesului juridic ce reesia. Nu vreau ca proba,decat locul unde e push adoptiunea, duph materia suc-cesiunilor si legaturilor. Fiind-ch, adoptatul, vine lamostenirea adoptatorului, legiuitorul a gäsit eh e maibine sh trateze adoptiunea dupii succesiuni, etc.

3. 0 legiuire, ca set fle hate adedir vie in conliiin(aju tidied a epocii penlru care e felcutel, lrebue sel co-prindci in ea, ceea ce e ndscut in special, din socie-tatea aceea: dreptul cutumiar. Privith sub acest aspect,legiuirea Caragea, era mult mai actualä in constiintaoamenilor din epoca aceea, decal actualul cod civilin constiinta noasträ. *i cum schimbärile sociale pro-funde, pun vreme indelungh panh sh, pätrundä, s'arputea sustine eh, chiar azi legiuirea Caragea, poate fimai apropiath de mentalitatea romaneasch in multephrti si privinte, cleat toate legiuirile existente.

La cele ce spunem noi aici,--o consemnare a c'â-tor-va date mai insemnate, numai, s'ar putea adhogao bogath critich de detalii. Vom face-o la locul si tim-pul nimerit.

IV.Dach imoralitatea lui Caragea nu mai e push la in-

doialä, ca si pofta lui nemAsurath de avere, in schimbopera lui legislativä, are o importanth ce nu se poatethgAdui. Cu atat mai mult cu cat in vremea domnieilui, au trait Hristopol, abil cunoschtor al dreptului bi-zantin, si Nestor, «ilustrul legist al timpului)). Acestidoi, mai cu seamh, 1-au ajutat la confectionarea co-dului ce poarth numele lui. lar panä la deshvarsireaacestei lucräri, care a fácut cunoscuth domnia lui, o

www.digibuc.ro

XXVIII INTRODUC ERE

serie de reforme judecatoresti si administrative, aulost aplicate. Domnia lui Caragea (1812 1818), incepecu «cartea deschisa» adresata: «zapciilor de plasa, par-calabilor si vatasilor de plaiuri». In ea li se indica mo -dul de administrare, bunAtatea si corectitudinea taàcu supusii si impricinatii. In acelas an, al suirii lui petron, decreteazA infiintarea «Departamentului strAine-lor pricini». De competenta acestui departament erauprocesele intre *tin*, raiele, si supusi straini, suditi,si intro suditi si suditi. Vedem deci ca. statutul realera subordonat statutului personal, care urma persoanajuridica, pe ori ce teritoriu s'ar fi gAsit.

Justitia era inceata; iar prevenitii erau uitati in tern-nitele domnesti cu anii, fara ca O. se inceapA instructia.0 ordonanta a Domnului Caragea ordona ca instructiaafacerilor penale sA se accelereze, si ca cercetareapricinii, «tacrir», sa nu dureze mai mult ca trei zile.

In 1813 Caragea da un decret prin care magistratii«Vorniciei obstirdor» sun t declarati inamovibili.

Iar in timpul domniei lui, ierharhia organizatiuniijudecAtoresti era:

1. Divanul domnesc, ca ultimA instanta;2. Departamentul de opt ;3. Departamentul de seapte ;4. Departamentul de criminalion ;Departamentul de criminalion era competent in ju-

decarea crimelor si delictelor. Presedintele divanuluidomnesc era insusi Domnul. Aceste doua impreuna.cu Departamentele de opt si de seapte, aveau resedintain Bucuresti.

5. Oltenia avea un Divan al ei, a cArui presiden--tie o avea Caimacamul, cu resedinta in Craiova.

6. Departamentul de patru si7. Departamentul de criminalion. Ambele aceste de-

partamente, unul civil, altul penal, aveau resedinta totin Craiova.

8. Spätaria si .

0. Agia. Judetele erau inzestrate cu judecatori special i,cu resedinta in capitala judetului.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXIX

Exist& si Departamentul strainelor pricini, un prae-tor peregrinus românesca carui competentrt am schi-tat-o mai sus.

Atunci, ca i acum, numarul feciorilor de boieri cecheltuiau avutul in tot felul de placeri, tinerii la moda.evghenitii clubman si sportsman, era mare.

Averile familiilor nobile se topeau vazänd. cu ochii,iar apoi, din lipsa unei averi, prestigiul familiilor scadea.

Ca sa se impiedice aceasta, exista «Epitropia obs-teasca a evghenitilor».

Ceeace face ca masina statelor moderne sä umblecu mai multa sau mai putina, scartietura, e prin-cipiul diviziunii muncii; altfel zis separatiunea pute-rilor in Stat. Dar in vremurile de care vorbim noi, nuera bine specificat 'Ma acest principiu. Inteadevarinteun decret domnesc din 1813, care coprinde instruc-tiuni relative la procedura proceselor, gasim urma-toarele «Judecatorul sa caute judecatile i sa faca ho-C"..rirea inscris; iar indeplinirea dap& hotärire A. se faca(!e ispravnicii judetului, la care implinire sä nu se a-mestece judecatorul», sau cu alte cuvinte, o sentintadata de puterea judecatoreasca, sä se aduca la inde-

linire de puterea executiva; si mai departe: «judeca-turul sä fie nelipsit dela judet, langa scaunul ispräv-iiicesc, ca sä caute pricinile judecatilor necontenit, dim-] retina cu ispravnicii», ceeace insemneaza ca prefec-tul facea parte dintre magistratii judetului, functiuneincompatibila In zilele noastre cu puterea judecato-rcascä.

Existau taxe de timbru i inregistrare, taxe de jus-ti tie: zeciuiala se percepea, numai odata; la hotarniciise percepea o taxa de 6 parale de stanjen; la imobilelecc se vindeau cu «rizapazar», se percepea o taxa de opara la leu, in folosul Vorniciei ob§tirilor.

Suditii, sträinii neImpämänteniti, nu puteau cumparaimobile in tot coprinsul Tarii Românesti.

Fiindca Epitropia evghenitiler nu daduse destulerunde i raina familiilor nobile nu contenise, se incepeo campanie contra camatarilor, care campanie s'a stk.-

www.digibuc.ro

XXX INTRODUCERE

sit cu publicarca atorva «porunci aspre», decretedomnesti, care aveau putere ca si legea; deci putemsit' le considerám ca alatuind toate impreunA o «Legecontra câmiltarilor».

V.

Dupa seria de reforme judecAtoresti, de care am vor-bit, Carageâ (1812-1818), Domnul Tarii Românesti,simtind lipsa unei legiuiri complete, care sit regulezeraporturile dintre «raiele», cum se ziceh, pe atunci,insärcinA pe Atanasie Hristopol si pe biv Vel Cluce-rul Nestor, ilustrul legist, sA alciltuiascA o condicA, in-sarcinare data prin decretul din 1816 Octombrie 2.Comisiunea completata cu Stolnicul Constantin si Stol-nicul Ionit& Balaceanul isi termina intr'un an lucrä-rile, si, dupa primirea raportului, Carageâ convoca la15 Februarie 1817 «pe toti boierii haleà, mazili si e-piscopi», pentru a-si da «anaforaua». Raportul Adunäriin'a fost prezentat decht la 9 lunie 1818 si a fost im-primat la sfArsitul codului, in editiunea oficiala El:A-rita in acelas an. Asupra datei exacte, când a fost pusin vigoarecodul Carageit, multa vreme chestiunea a fostcontroversatà. Din «pitacul» domnesc tip&rit in frun-tea legiuirii ar urmit ca a fost promulgat in 1817 ; dincele expuse mai sus lush, se vede c& Adunarea desi con-vocata, nu si-a prezentat raportul cleat la 9 Iunie 1818;iar din documente rezultà ca la 28 Iunie acelas ar,Marele Logofat Constantin Brdaceanul, ministrul jus-titiei, da manuscrisul «protocolit de el si cu peceteaMariei Sale pus& la fiecare foaie», la tipArit. Impri-marea condicii se termina in August, iar la 9 August1818 Carage& promulga codul pentru ziva de 1 Septembrie 1818 printr'un pitac domnesc.

Admitând impàrtirea curenta, condica lui Carageâ,intr& in perioada 1V-a a desvoltArii Dreptului românese.

Contemporana cu condica lui Calimah, Domnul Mol-dovii, condica lui Caragek ii este superioarà numaiprin claritatea limbii si prin stilul ei românesc. Am-bele pornesc din surse diferite: prima, din dreptul aus-

www.digibuc.ro

INTRODUCERE XXXL

triac, gratie faptului cA, A. Flechtenmacher unul dinredactorii ei, era german; secunda, din dreptul bizantin,lucru ce se explia prin influenta greadi, care dainuià.

Ambele ins4, ca un omaj adus influentei grecesti,.au fost redactate in limba greceascá. Condica lui Ca-rageS, a fost imediat tradusá in romAneste de VAca-räscu, iar a lui Calimah deabia la 1833.

Condica lui Carageà e o prescurtare a «Rezumatului»lui Constantin Armenopolu, redactat la 1345. Arme-nopolu la rândul lui, ii alatuise condica lui, rezumAnd.compilatiunea de legi a impäratului Leon Filozoful.-Aceastä compilatiune de legi, farimiturá din monumen-talul Drept roman, s'a pästrat in imperiul din Räsärit,,dup6, impärtirea imperiului Roman in douä. Popoarele-din orient dupá aceasta impärtire, s'au condus in re-gularea raporturilor lor civile dupti. «Bazilicale sau Legiimpäratesti.»

«Prescurtarea de legi», sub acest titlu Ii publicase-Armenopolu condica lui, a servit si la noi, i pentruclarificarea doctrinei juridice, i cu putere de lege, chiardupá promulgarea coclului Caragea in 1818.

VI.

Lucrarea de fatä, Codul Caragee adnotat, umplecredem noi, o lacurA in literatura noasträ juridicá. In-tiadevär, editiunile existente ale legiuirii Oaragea, an-terioare celei pe care o publicam noi, prezintä nea-junsuri i dificultäti la consultarea lor. Editiunea ofici-alá din 1818, tipitritä cu litere chirilice, cea mai veche-dintre toate, si a cArei editare a fost cesionatà tipogra-filor asociati Dr. Caracas; Stolnicului Ráducanu Clin-ceanu i Clucerului Dumitrache Topliceanu, e extremde raa. Ea nu contine deal textul impreuná cu de-cretul de promulgare si raportul Aduntirii. Editiunea din1854 a Clucerului K. N. Britiloiu, judecator la Curtea.apelativá criminalh din Bucuresti, tipáritá cu alfabetuldo tranzitie, e completatá cu o sum& de legi, dispo-zitiuni ale Regulamentului organic si ofise domnesti,.

www.digibuc.ro

JCXXII INTRODUCE RE

cari serveau, curent, catA, vreme legiuirea a fost in vi--goare, la clarificarea §i completarea textului pravilii.A devenit §i ea extrem ' rail,. De aceastA, editie s-afolosit §i I. Bujoreanu in editiunea din 1862, tiparità, cucaractere moderne in Colectiunea lui de legi, care co-lectiune find de proportie voluminoasá, e incomodá.Partea suplimentará a editiunii Clucerului BrAiloiu, alost larg utilizatá de Bujoreanu. De atunci, nu mai §tius6, se fi reeditat legiuirea Caragea pAn5. in 1905, cânda apárut editia d-lui D. Stoenescu, advocat din Craiova.Aceastä editiune, nu ne pare cá prezinta insu§irile uneilegiuiri «adnotate».

Textul ce-1 prezentám noi, e reprodus dupri, ma-nuscrisul original domnesc, in române§te, 1) in compa-ratiune cu editiunea oficialá din 1818, din care un exem-plar, donat de d-1 Sturdza-Scheianu se gáse§te in bo-gata bibliotea a acelea§ Institutiuni. Primul nostrugand a fost sà, facem o reproducere fide15, a textuluioriginal. Iar pe urmá am hotárit altfel; cáci intentiuneanoasta, n'a fost s5, facem o lucrare de filologie, ci räs-pun.zind interesului actual ce prezenth lucrarea noa-stra sä facilitAm intelegerea textului nealterându-1, cimodernizand numai ortografia.

Pentru u§urinta cercenxilor juridice am alcAtuit unindex alfabetic, cu trimitere la articolul, capitolul partea§i pagina unde se gase§te. Greutatea alcátuirii unui,index,mai cu seamlí pentru o legiuire de felul celei a lut-Caragea, e mai mare de cum se crede; cáci codul Ca-rageà n'are numerotatia infinita, cum o are de ex. co-dul civil modern, ci aceea pe capitole.

Pentru intelegerea textului legiuirii, pentru acei cariiu sunt deprin§i cu limba veche româneasck am alcAtuit

un tablou de termenii vechi juridici române§ti, cu accep--tiunea lor moderna. In acest tablou am a§ezat §i cu-vintele vechi române§ti din limba uzualá, cu insem-rnarea lor in limba modern5..

Prin ceeace credem noi insä, cá lucrarea noastra vaAcest manuscris se an In Biblioteca Academiet Romane, In sec-

tia No.2322; exista Iji Biblioteca Academiei Romane si manuscrisul.original grecesc.

www.digibuc.ro

INTRODUCE RE XXXIIP

II utilá, e prin adnotrtrile ei, cari reproduc jurisprudent&Inaltei Curti de Casatie s; 1 stitie, vreme de 43 ani,.dela 1862-1905.

CAci interesul editiunii unei legiuiri nu constá numaiin tipárirea textului legii, ci si in inregistrarea modi-ficrtrilor ce a suferit in necontenita lui evolutiune deinterpretare. Legea Mud, ceeace in stiintele biologice egermenul, care contine, virtual, toatá desvoltarea ulte-rioará a vietii, determinatil insá, in multiplele ei di-rectiuni, posibile in viitor, de multimea imprejurárilordin mediul ambiant. *i. pentruca suntem in pliná epoade stiinte biologice, vom zice cá, e insási notiunea detransformare care isi are aplicatiunea aici.

Pe lângä adnotare am adäogat, pentru completarealucrárii noastre si un apendica compus din legi, de-crete, circulari si regulamente, cari au servit, pe vre-muri, la deslusirea codului Carageà. In aceastá part&a lucrárii ne-am servit de unele indicatii din editiile-vechi bune, pe care le-am controlat insá, cu sursa de-unde fuseserá luate. In special, am pus anexe conti-nând lucruri, cari priveau de aproape viata socialá, din)Tara Româneasca, de pe acele vremuri.

*

Introducerea de fat& e o sumarrt expunere a rezul-tatului cercetärilor noastre si a unora din pärerile noa-stre asupra legiuirii Caragea. Am adunat pentru stu-diul vechei legiuiri un material mai bogat; am pus-aici numai ce ni s'a pärut indestulätor pentru lucrarea de-fatä; mai cu searná cá ni se impuneau, de insrtsi cadrullucrarii, margini peste care nu puteam trece. Am scris-o.intr'o formä simplg, omitând aparatul de eruditie silimba quasi-juridia ce se obicinueste, lucruri, cariintio lucrare nefátarnicti, n'au rost. Aceastá introducereva putea servi, cred, la formarea unei judeati cir-cumstantiate asupra pravilii, ce cetitorul, cumpänitoral luerurilor omenesti, va voi sá si-o fox&

Bueurefti, 7 Noenivrie 1907

Ion Petuade.

.7ory Palade115www.digibuc.ro

TABLOUde cuvintele vechl romanesti din limb a juridicä §i uzualä

cu acceptiunea lor In limba moderná.

A

Adaos=(latestament), codicil..Anaforà=cerere, raport, pe-

titiune.Analogie = proportie (mate-

maticA).Apelape=apel, cerere de re-

judecare a unui proces lao instantä superioarä.

Bez=si, pe deasupra, In plus.Biv=fost, ex.Blagoslovenie =autorizatiu-

ne, binecuväntare.

Videre=drept (jus).Canon=lege bisericeascà.Capete=capital, sumä de bani.Catastih=registru.Cazni=torturà.Vizni=a torturà.ChezAlie=garantie, fidejusi-

une, cautiune..Chezaz=garant, fidejusor.,Chezäsuit= cauVonat.Chezäqui=a garanth, a da ca-

utiune.Chivernisi=a guvernä, a ad-

ministra.Cin=slujbä, functiune; con-

sideratá la noi, in trecutulistoric, ca un grad de nobletä,(clasä a parte), cum sunt aziin Rusia,

Clironomie=motenire, suc-cesiune.

danie.Deavalma=in comun, in in-

diviziune.De obzte=sinonim deavalma.Depoziton=depozit, lucrudat

In pästrare.Devilmäsie=indiviziune, co-

munitaté de bunuri; sinoniniobstire.

Diastima=soroc, termen.Diatä=testament; vezi: adaos.Dreptd,V=drepturi.

Eretoerizie=arbitraj.Eretocritio=arbitru.Ezoprieä=parafernh, bunuri

extradotale.

Felurime=gen, spetä.

Glàsuire=acord, invoialä.1) Am asezat In acest Tablou numai termenii rari; n-am pus si cu-

-vintele care se mai intrebuinteaza i azi, de si rar: a purcede, etc.www.digibuc.ro

TABLOU XXXV

cit A.Narasladismä = licitatiune,HärAzire=cesiune.Hrizis=uzufruct

lotezie=adoptiune, in fife). e.Iprooi=i celelalte, etc.Ispravnic=prefect de judet.Ispriivnioat ----= prefecturA de

judet.IzbrAmi=--a se scApà, a achità

(o datorie).lzbanire --= achitarea (unei

datorii).Izybdi=a Inregistrà, a gäsi.

Legaton= legat, (la succesi-uni).

List=paging.X

Itlädular=organ (administra-tiv, judecatoresc, etc.)

Xezat = licitatiune, vanzarepublica.

311off=unchiu.Moalä,=mätusil.Inofluz=falit, deconfit.Xolluzi=a da fahment, a fi

In deconflturä.

Nästavnic=star4Nestriduitor=nediligent.

0Obliduire= guvernare, câr-

muire.OblAduitor=guvernator, car-

muitor.Obraz=persoan5..Obqte=vezi: de obste.

Obqtesc--=cornun, indiviz: bu-nuri indivize.

Obqtire= indiviziune, emu-nitate; sinonim

Obsti=a publich, a face cu-n'oscut in general.

Ostei=a inceta, a conteni.langit, dela

Paragrafie=prescriptiune.Periusie=sumà, totalitate.

Pliroforisi=a se informh.Politiceso=civil (proces).Posadnioä=intretinutà, me-

tresà, tiitoare.Ponoslui=a calomniàPotopi=a inundà, a inneca.Pravili=lege, codice,Prepuitor=acuzator pe ne-

drept, näpästuitor.Prigoni=a se judech on ci-

nevà.Pronomion=preferiMalegalii,(la succesiuni de imobile).Protimisis = drept de prefe-

rinta. (la vanzgri de imobile).Protimisi=a fi preferat, a a-

veà intaietatea.Provalisi = a propune ceva

(in judecatä),Provlima=propunere ce face

obiectul unui proces.

RäSui=a achith (o datorie).Rizmiritä,==revolutiune,insu-

rectie,Robire=servitute.

Sah=parafä (la registre).Sfori=a mäsurà, a delimita.Finet,=--obligatiune.Sloviri=silabe.Staroste=prerdinte de cor-

poratie sau breasla.

www.digibuc.ro

XXXvi PRESCITRTARI

Tacrir = interogator, c6rce-tare.

Tidetori de bani= falsiflca-tori.

Tälo=traducere, interpretare,explicare, trite les, senz.

V

Vechil=mandatar.V echilet=mandat.Vechil de judecati= man-

datar pentru reprezentare Ininstant5, (advocat).

V echilet dejudecatä,=man-

dat pentru reprezentare îrinstant5.

Vel =mare: \Tel Logof5t.Velea.t=anVinui=a inculpà.Vistierie=tezaur, fisc.Volnic=permis, Ingáduit.

Zálog=gaj, amanet.Zilogaq=amanetar.Zálogi=a amanetà, a dagajZalogire=amane tare.Zapis=inscris.Záticnire = Impieclecare, in-

tarziere.

PRESCURTARI

Art.=articol.Cas.=Inalta Curte de casatiune

justitie.Cod. Car.=codicele Carage5.Cod. civ.=Codicele civil.Cod. com.=Codicele comercial.Cod. pen.=Codicele penal.

lar : Cas. I. 253/91, se ea ceti,de casatiune si justitie, Sectiunblicatá in Buletinul deeiziunilor

Numarul sentintei e num5ru1letin, iar nu acela al deciziunii

Leg.=legiuire.Leg. Car.=legiuirea Caragea..Pag.=pagina.Reg. org.=Regulamentul or-

ganic.Seet-un.=Inalta Curte de ca-

satiune ijustiie, In sectiuniunite.

astfel : Deciziunea Inaltei Curti;ea intaia, sentinta No. 253, pu-Curtii de casatie, din anul 1891-sub care ea s'a publicat in Bu-Curtii de Casatie.

www.digibuc.ro

INDEX ALFA I3ETIC

CODUL CARAGE'A

AArt. Cap. Park Pag.

Abandon, bunuri farä stapan 1 I II 10Abandonare, cesiunea bunurilor ...... . 12 VIII III 39Ab-intestat, succesiuni 14 III IV BOAbstentiune, renuntare la succesiune 13 III IV 80Acceptarea averii debitorului 19 VIII III 40Acceptarea mostenirilor, prescriptiuni de 30 ani 7 I VI 99Acceptarea politii 2 IX III 42Acceptatiune, prefacere 9 XIII III 48Acceptarea sentintei la apel 6 IV VI 122Acceptarea succesiunilor 5 III IV 79

Acceptarea succesiunilor 10 III IV 79Acceptatiune, societati 10 XIV III 50

Accesiune, asupra celor produse de lucru i I it 10

Aecesiune,asupra celor unite sau incorporate de lucru 4 I II 11

Accesiunc, la legate 13 IV IV 91Accesinne, prescriptie la lucruri mobile 2 I II 11Accesiune prin aluviune 5 I II 11Accesiune prin avulziune 5 I II 11Accesiune, relativ la IuCruri imobile 3 I II 11

Accesiune, relativ la lucruri mobile 2 I II 11

Accesinne, vânzAri 16 II III 24

Act autentic, carti 6 II VI 110Act autentic, prob& 6 II VI 110Acte autentice, declarea lor in fals 17 II VI 112Aete private 32 II VI 115Acte publice, 32 II VI 115A ctiuni civile, cazuri care ap-ar3, de inf4i8are ime-

diat5; 14 I VI 105Actinni civile, intentarea lor la domiciliu 11 I VI 1051.ctiuni eivile, conditiuni 4 I VI 99ctinne contra falitilor 15 VIII III 40ctiunea in anulatie .14 VIII III 40

1) A se vedeb. Tabla de ntaterli dupii cupitble, la sf&r§itul volumului.

Ion Palade. Ivwww.digibuc.ro

XXX VIII INDEX ALFABETIC

Ad. fap. Pads Pag.

Atillunea paullanii . . . . 14 VIII III 40Actiuni penale, compararea probelor 23 I VI 107Aetinni penale, condittuni 5 I VI 99Actinni penale, intentarea lor la locul unde s'a

comis faptul 12 I VI 105Aepuni penale, juramant 5 I VI 99A eti nni penal e, se pre scriu Iamoarteafiituiorulii I VI 102Ai:1Juni penale, vezi .1%cti1lne pulicäAct" publiee, vezi »mandateActinne, renuntarea la . . r- 18 'V IlI HI 40Aetinnea rezolutorie, vänzari 30 II III 26Aeuzat, prit 1 I VI 95Acuzatori pe nedrept 1 VII V OGAcueutori p nedrept, pedeapsa Im 2 VII V 06Adevarati. vezi Hi adevaratie . . . ......Administrati .. ea parafernel ...... . . 47 XVI III 82Administratiune, societätt 14 XIV III 50'Administratiunea tutorilor 18 XXI Ili 71Administratinnea obltirei 8 XIV HI- 00Administrator, societate . 14 XIV 50Admiterea conditional& a martorilor 39 II VI 11GAdoptati, obligatiuni 11 V IV 93Adoptatori, categorii 2 V IV 92Adoptatori, obligatiuni r . . 11 V 1V 93Adopt- , autorizare S V IV 93'Adoptinne, ce persoane putem adoptS 5 V IV 92Adoptinne, desmostenire 85 HI IV 88Adoptiune, epitropie 4 V IV 92Adoptiune4 formalitilti 7 V 1V 93Adoptiune, iotezie 1 V IV 92Adoptiune, nulitSti 3 V IV 92Adoptinne, iaiiIitSi 10 V IV 93Adoptiune, robi V IV 92Adoptiune testrunentarit 9' V IV 93Adoptiune, varstl V IV 93Adoptivi, di de sutlet 1 V IV 92'

AdoptIi, veziAd-soleinnitatem, testament 37 III IV 80Adulter 1 X V 97Adulter, cauzele divortului G XVI III 52"

Adulter, impacare 2 X V 97Adultery penalitilti pentru brirbat si femeie I X V 97Adulter, pedeapsa tertei persoane X V 97Adulter, prescriptiuni de 1 hula ir 8 I VI 99Adulter, proxenetism 3 X V 97Adulterin, drepturile succesorale ale cc:minor adul,

trrini III IV SS

www.digibuc.ro

Mitt At#Anttit xxxnc

Art. Cap. Par le Pal.

Atlnitate, succesidni colaterale 19 IH TV Staccesitme 1 T 7I

Aliniente, datorite copitlor It in 53Alm !June, ACcesiune 5 I II ifAtmtnet, dottantlä 8 XI ITC 44Amanet, dol he )(I III 45Amanet, drepturilb creditorilor 5 XI III 44Amanet, indlvizibil la doi creditori . . . . . . 7 XI ni 45'Amatnet, indivizihllitatea lui S XI 45Amanet, neegal iMpartit (3 XI ff1 45Anutnet, obllgaiiinile amanetarului 18 XI HI 45Amanet, obligatiUnile imprufnutatorului 13 XI HT 45'Amanet, paragrafti de 30 de ani delaimplinirek go-

rbctilui Pentru r I VT 99'nutnet, 0.1.0 nehotiirita B XI ITT 45

Amanet, pkbfacere 10 XI III 45Amanet, pfivilegiu 18 XI nr 46Amanet, prbtimisis /I VIII HI 4c1Antanet, protimisis 4 XI Ill 44Anumet, sdhimbuf debitorului 1S XI ITT 46Anannet, vAnzare 17 XT fIT 46Anumet, zähig 1. XI nT 44AIM-mare, cerere de 18 I VT 10«Amendit, calomniatori 4 TX V 97Antentlii, vanzare cu protimisis 11 II IHAntic, judecator 1 III 119Anaforit efitre Domnie, adoptiune 7 V IV 93Anairghirie, prescriptii de 2 ant. la 7 I VI 99Anattoeism, dobancla la &bandit, i X III 43Animal, daune pentru omorire de 4 Adaog 98Anitital, plat& de despägubire G AdaOs 98Animal shlbatee, accesiune 1 I II 10Ani iiiii 1 vittämätor, daune 5 Aclaog 98Antihrezä, 14 XI III 46Antihrizis, 14 XI III 46Antiprieon, schimbul imobilului dotal :33 XVI III 58Antreprize, vezi .ihtreprinderi.Annlabilittuti, schimb 5 III HI 29Aparentfi, servitute S IL IP 12Apel, 1 IV VI 122Apel, forta inajora in caz de 3 IV VI 119Apel, In ma:eerie de eretocrizie 20 XVIII III 65Apel, InscriS de mbltumire G IV VI 122Ape!, la al dbilea Doran 8 IV VI 123Apel, la al trhilea Domn 9 IV VI 128Apel, la priMal Donin 7 IV' VI 122APel, termeh de 60 ' de zile la ....... 2 IV VI 122

www.digibuc.ro

XL INDEX ALFABETIC

Art. Lae. Parte Pal.

Apelatie 1 IV VI 122Apelatie, acceptarea hotfiririi 6 IV VI 122Apelatie, arbitraj ffiri 20 XVIII III 65

Apelatie, eretocrizie ffirfi. 20 XVIII III 65

Ape lath), la al doilea Donan 8 I V VI 123Apelatie, la al treilea Domn 9 IV VI 123Apelatie, la primul Domn 7 IV VI 122Apelatie, soroc de 60 de zile la 2 I V VI 122Apelatie, zfiticnire nebiruitä 3 IV VI 122ArbitraJ, apel in materie de 20 XVIII III 65

Arbitraj, ce se poate tran§N prin 2 XVIII III 64

Arbitraj, delicte 3 XVIII III G4

Arbitraj, desfiintarea lui 12 XVIII III 65

Arbitraj, eretocrizie 1 XVIII III 63

Arbitraj, nulitäi 3 XVIII III 64

Arbitraj, obligatiunile pärtilor 9 XVIII III 64

Arbitraj, prescriptiuni de un an la 7 I VI 99Arbttrol, procedura lui 9 XVIII III 64Arbitraj, vinovatie 3 XVIII III 64

Arbitri, oxceptiuni 41 XVIII III 64Arbitri, judecatori-ale0 1 XVIII 111 63

Arbitru, conditiuni 4 XVIII III 64Arbitru, eretocrit 4 XVIII III 64

Arborl, daune pentru tfierea lor 7 Adaos 98Aren dare, contract do 1 IV III 30Arendare, drepturile egumenilor la 2 IV III 30

Arendare, legat io IV IV 31Arendare, moltenitor 6 IV III 31Areudare, responsabilitate In caz de fortä majorä 13 IV III 80Arendare, rfispunderea de incendiu 14 IV III 50Arendare, prescriptiuni de 6 luni la 7 I VI 99Arendare, protimisis la 3 IV III 31

Arendare, termen 6 IV III 31Arhiereu, Imprumut 3 VIII III 38Arhiereu, vezi destament autentic.Arvunn, perderea sau dublarea ei 31 II III 26Arvunii, vänzare 31 II III 26Asasinat 1 I V 93Asnsinat, cu precugotare 2 I V 93Asasinat neeugetat, pedeapsa lui 4 I V 93Asasinat preeuxetat, pedeapsä 3 I V 93A!twzrunant, de timp §i We la vanzfiri 22 II III 25Aleziunfint, vanzare cu 28 II III 25Aseendeota, copiilor legitimi 3 II I 7

Aseendenti, desmostenire 36 III IV 83Ascendentt, succesiuni 15 III IV 813

Aseendenti, testament . 31 III IV 87

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Ad. Cap.

XLI

Par le N.Aseendenti, tutela 4 XXI Ill 69

Asoeiatinni, vezi .societgi .Asoeiatiuni, vezi .toväräsie.Atentat la vtaì, cauzi de divert, 42 XVI III 61

Antentle.. vezi .act..Antentie, vezi .testament.Antorizare, la adoptiune 8 V TV 93Antorizatinni, la cäsätorie 1 XVI HI 52Antorizatinnea biírbataini, Imprutnut 9 VIII III 38Antorizattune judeciltoreaseil, Imprumut . 2 VIII III 38

A vere dotal& . 9 XVI III 53Averea dotalii, in timpul casatoriei 9 XVI III 53Avere extradotalit, exopria 44 XVI III 61Avere parafernalit, extradotala 44 XVI III GI

Avulsinne, accesiune 5 1 Il 11

Rani, vezi .falsificatoridrepturile lor politice. 1 I I G

Ilitrbatl, drepturile lor religioase 9 I I 6Bastarzi, vezi .copiii naturali..Rataie, calomniatori 4 IX V 97

Ueneiiciu, coproprietate 3 XIII III 49Renetieitt, deavalmasi 3 XIII III 49Benetiein, obstiri . 3 XIII III 49Benelietu, prescriptii de 3 ani pentru indivizi . . . . 7 I VI 99

Renelicin de inventar, succesiuni G III IV 79

protimisis. 9 II III 23Restnan, veal tembatie.lllagosloven le, autorizatiune 4 XVI III 52Ruente, veziRural eredintit, vezi prescriptiuni.Bunuri, partea disponibilä, vezi .testamente..linnuri, cesiunea lor 12 V II I III 39

Bunuri dotale 9 XVI III 53

tttt ri extradotale 44 XVI III 61.

Ilunuri fära stiipem, lucru public 1 I II 10

It i pare fernale 44 XVI III 61

Runny( sneeesorale 9 III IV 77

Cadtteitatea legaturilor, vezi .legat.Cadtteitatea testamentelor, vezi destament. .

Càleari lle p- (Cut, imprescriptibilitMi la . . . . 7 I VI 99Calomniatori. 1 IX V 96

Calomniatori, amenda. 4 IX V 97

Calotnniatori, bãtaie. 4 IX V 97

www.digibuc.ro

IILII ,INDX ALFA 8ETIC

Art. Cap. Parte Pap.

Calamniatori, Hal . 4 14. V 97Calomniatori, gradarea vinii lor 2 IX, V 96Cal iatorl, impacare . A IX V 97Calomnintori, inchisoare ......... 4 IX V WiCalomniatorl, pedeapsa lor . 3 3X V 97Calomnie, prescriptiuni de 1 lima la S I VI 102

penalitftti la divort . 48 XVI III elVitt ri, mostenire . 20 IIt Pi 83

protimisis . . . . . . 20 al Di 85Cantitatea c 43 1.11 IV 89

Capacitatea de a dIspune, testament. :V 411 IV 88CiipItan de eorabie, vezi corabier.Capittutinne, cl5.cas. 5 VI III $5Citräus, locatiunea lucrarilor. , 9 VII 411 87Melt, 'act autentic. C Il VI 410

cdpii. 28 II VI 114Crtrti, clovezi. 5 II VI 109

fraudg" . . 14 II VI 112inscrierea In fals 17 11 VI no

Cfirti, jurlemant supletorin 20 II VI ri2,obiceiul locului. , . 9 II VI 117

pecetluirea lor S Il VI ,110testament autentic 7 11 VI im

Carte de blestent. 54 II Vi 1113Carte de blestent, dovezi . 1 Il VI 109Carte de politfi, cambie .. J IX III 42Cfirti donmesti, pedepse pentru plaatografi de. , V V vsCfirtl partieulare 32 11 VI tt5Cfirtl publiee 39 II VI 115CfisAtorle, autorizatiuni la 1 XVI III 52Cfisfitorie, conditiuni 8 XVI III 52Cäsiltorie, consientamantul sotilor.. . ...... 6 XVI 52

desfacerea ei ......... e XVI 141 52clonatiuni pentru 2- XVI HI 58

Crtsâtorle, epitropi 'VI III 59Ciisfitorie, hotfirire domneasc5. e 4 XVI III 52Citsfitorbe, nulitati . 5 XVI III 58Citsittorie, proibitauni . 2 XVI NI 52CfWig, vest beneficiu.Catagralie. vezi .inventar.Categorii le adoptatorilor 2 V IV 77Categorille interzisilor. 1 IV I 7

Categoriile liberatilor 1 VIII I 9Categorille robilor. . . I VII I 9

Categorii de plastograli 2 V V 98Caupulle, pentru dot5. . . . 82 XVI III 58Cautimae, prescriptii de 30 ani pentru eliberarea de 7 I VI as

www.digibuc.ro

INDEX ALEATIFITIC X1.111

Ad. Cap. Park Pag.

Caapetne, vazi whezdsieCain/tune dotalfi . 32 XVI HI '38Vaintra 00 II Vt 118Cazufi, doveei 1 II VI tonCaznit, proM II VI TODC11171 fortuit, depozit it XXII frl IlCaz fortult, legat 18 IV IV 92Caz fortnit, locatiunea lucr5rilor 8 VII HI 89Caz fortuit, societati 15 XIV 811 49Cerere de ainfinare 18 I VI 106Cesinnea bunurilor 42 VIII III 39Cheltueli de aduezre, martori 44 II VT IACheltueli de servituti, zid coroun 25 III TI 18Chezittlie, garantie i XII III 44Choziusle, mutatiune 7 XII III 41Chezittde, obligatiunea de plat"' 4 XII III 46Chezittde, obligatiunea de sum5. fixil 3 XII III 46

rnutarea garantului 5 XII 141 41Cheziltde, pluralitate . 6 XII III 44Chezfitde, prescriptii de 30 ani pentru liberarea de 7 I VI 91

r5spundere de XII 11I 41Chezfitde Iii succniune 8 XII III 91Chezinde, la tutela 8 XXI III 88

tOcmell de slujbe 9 VII III 11Chivernisitea epitropilor 13 XXI TIT 11Cin politieese, dota 34 XVI ITT 11Civil, proces ,

judecata2

2I

1VI DOVf

Invoialä de 1 YI TII :15

capitariune 5 VI TIT 35datorli 17 YI III MI

datoriile lui I VI III 33deapagubire 7 VI 111 33diSpozitiuni legale 4 VI III 35

Cliteott4, judecatä 10 VI /II 22Clacati, ruo8tenire 15 VI III 38Clitemed, nulitati 11 VI Iii 32

nulitäti 1-1 VI III 38nulitäti 12 VI III 36

Clfien.4, nulitatea actelor lui 1.1. VT III 36obligatiuni 16 VI 111 36pagliba 9 VI Ill 2

Chieteti, stabilitatda lui 6 VI III 33paragrafil de 1 an la tocmelile de 7 I Vi 99peeScriptiuni de 3 ani la cladiri de casnyell embaticvantare

. 7

80

I

II

VI 119

1113 26

www.digibuc.ro

XLIV INDEX ALFABETIC

Art. Cap. Parie Peg.

China& penalfi, societati 7 XIV III 49Clironoinie 1 III IV 78Clironomie, dreptati 2 III. IV 79Colaterali, succesiuni 15 IIJ IV 80Comerciant, vezi .mofluzi.Comisie rogatorie, martori 43 II VI 110Comodat, contract de 8 XXII III 71Comodat, natura sa 8 XXII III 74Comodat, obligatiunile comodatarului 7 XXII III 74Comnnitate, obstire 1 XIII III 47Compararea probelor, la actiuni penale . 23 I VI 107

faliti fraudulosi 3 IV V 95paleapsa lor 5 lE V 90plastografi 5 V V 90

Complicit furilor 4 II V 95Complici la plastogratie, pecleapsa lor 5 V V 90Complicitate, faliment 3 IV V 95Complicitate, furi 4 III V 95Complicitate, talhari 4 II V 91Concubinnj, vezi .flliatiune.Conditionalfi, vanzare 8 II III 22Conditioni, la darea hotaririlor judecatoresti . 5 III VI 119Conditioni, la intentarea proceselor 4 I VI 99Condijioni, vanzare t II III 22Conditiuni, vanzari cu 19 II III 24

Conditinni, vanzare de imboile, perfecti 13 II III 23Conditiunile actionii civile 4 I VI 99Condit"le actinnii penale ...... . . 5 I VI 99Conditii de loc, vanzari 21 II III 26Conditiuni dotale 10 XVI III 53Conditiuni la crisfitorie 3 XVI III 52Conditiuni rezolutorii . 3 I IV 70Condition( suspensive 3 I IV 70Consemnationea s ... ei 10 VIII III 44Consilin de familie, tutela 6 XXI III 69Consillu de familie, compunerea lui 7 XXI III 69Consillut de familie, Vornicia obstirilor 6 XXI III 69Consilin ingrijitor, tutela 9 XXI III 70Constituirea dotei 9 XVI III 53Contestat i u ni de graduri vezi .servItuteContestatiuni 13 XIII II 15Contestntiuni, terminarea lor 11 III II 15Contract de arendare 1 IV III 30Contract de cfisfitorie 1 XVI III 52Contract de comodat 8 XXII III 74Contract (le (loth 9 XVI III 53Contract de inchiriere 1 IV III 30

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Art. Cap.

XLY

Pule Pag.

Contract de schimb 1 III III 29Contract de societate 1 XIV III 49Contract de vfinzare 1 II III 2f)Contracte, categoriile lor 2 1 III 18Contracte, conditiunile validitatii lor 3 I III l&Contracte, definitiuni 1 I III 19Contracte, dol I III 18.Contracte, formalitati 7 I III 19Contracte, nescrise, validitatea lor 8 I III 19Contracte, nulitatea lor 1 I III 18.Contracte, prin procuratori 6 I III laContracte licite, prescriptiuni de 1 an la 7 I VI 99.

Contracte unIe, prescriptiuni de I an la 7 1 VI 99Conventiuni, categoriile lor 2 I III 18.

Conventiuni, conditiunile validitäii lor . 3 I III 18.

Conventiuni, definitiuni 1 I III 18.

Conventinni, dol I III laConventiumi, formalitati 7 I III 19Conventiuni, nescrise, validitatea lor s I III 19Conventinni, nulitatea lor 4 1 III 18.

Conventinni, prin procuratori 6 I III 18Copaci, daune pentru taierea lor 7 Adaos 95

depozit 15 XXII I H 75Copfirtasi, protimisis 3 IV III 30.

Copli, divortul parintilor 7 XVI 111 53inscrisuri 28 II VI 114

Copii adoptivi 3' III IV 88Copii stdoptivi, succesiune 22 III IV 85

Copii legitimi, desmo*tenire 34 III IV 88.

Copii legitimi, ascendenta lor 7 II I 7

Copli legitimi, filiatiunea lor 1 II I 7Copii naturali, filiatiunea lor 2 II I 7

Copit naturali, succesiuni 21 III IV 85Colin vitregl, de mama sau tata 4 II I 7

Copil natural, testament sfäramat de 30 III IV 87

Copilul din curvie, moçtenire 21 Ill IV 85Coproprietari, acceptatiune. 9 XIII III 48Cop roprietari, deavalmmi 2 XIII III 47

Coproprietari, imparteala. 10 XIII III 45Coproprietari, obligatiuni 4 XIII III 47

Coproprletarl, beneficiu 3 XIII III 47Coproprietari, drepturi 9 XIII III 47

Coproprietari, pagul3a, 6 XIII III 48Coproprietari, prefacere 7 XIII III 48Coproprietari, servituti 11 XIII Ill 48Cori:bier, tocmelí de slujbe 9 VII III 37

Cotitatea disponibilä 31 111 IV 85

www.digibuc.ro

XLVI INDEX ALFABETIC

Art. tap. Parte Pag.

Cottrtori, numirea lor a XXI 444 00Creante. mostenirea lor ,. , 26 VIII 414 42

-Crettitori,dotfi .. .28 VIII 444 94Creditori. drepturile lor asupra 2filogului 6 XI 4.14 4,4

41reditori hirogrnfari, dreptul tor 21 VIII 441 40Creltini, casfitorie 2 XVI 141 92

Criknit I i V 92Cri iii it , cu precugetare 9 I Ar 93

Crituri, omor 4 I VI 99Crintri necugetaitti. pedeapsa ei 4 I V 93Critnii preengetutil, pedeapsa ei I `V 93

Criminaltl, conclitiuni la prikonire trinrinalli 5 T VI 911

Criminalri, jurfunant la prigOntre 5 I YI 99Critninrilift, prignire ,a 1 VI 99

Culpri, calomniatori 9 I X V 91;Culpri, mandat , XIX III llu

'Culprit, vechilet 5 XIX III (Ts

Cuntrarare, prescriptiunea instantanee la proti-misis 7 I VI 99

Cumpiirare, rezolutiunea ei 94 TT TIT nC pfirritor, accesiunea lucrului cumpfirat . . . . IC, IT III 2.4

Cumpfirritor, obligatiunea lui 13 IT III Y:s

Curvie, praragrafii de 1 lurfa la I VI 19'2Curvie, vezi ,fii din curvieCutin ntileler. mostenire deferit6la ...... 24 III IV Sil

Deruri, donatiuni t T IV 76Httruri, intre soti 5 I IV 76Detruri, paragrafii de 1 an la intoarce de daruri . 7 1 VI 119Darurl, revocarea lor R I IV 17Ditruri dinftlytten nuntii . 1 II 1V -7THaruri dinaintea nunii, modalitiiti ..»»» 2 II IV 77Durevri dinninten nunii, paragrafii de Mani la . 7 I V I 99Therui ditutintets nnni, revocarea lor . . 9 II IV IAHateuri mrinustle, logodnfi 4 XV III 62Datorli, clacas ............ . . . . . . 17 VI III 31Butorii. mostenirea lor 2" VIII III 42Tuttorii, prescriptii de 30 ani dela implinirea terme-

nului 7 I V4 99Datorii, ptigonire pentru 2 I VT 99

socletate 17 XIV III 49Datorniei, motluzi i 16 VIII 1H tODittetrrie, Mutarea garantului 6 XII 414 49Dattirnie, obligatiunea lui J . . 4 VIII III itDettotii civile, Clob5nda lor . 2 X 41-I 41

www.digibuc.ro

INDEX AUFABEVIC

Art

XLVII

Cap. Pade Pag.

Thatotii eddmereiale, dobanda lor 2 X III 119

Dwane 1 A d a trs.Ditone, anitnal vtitamtitor 5 AdabsDianne, sit/title 2 Adabs 177

Daune, societtiti 13 XIV III 49Daune, ttilere de copaci 7 Adaos 9'8

Demme, specificare la paguba produsti de anin1ale 11 A orl a a sbonne la omorirea until animal 4- Adaos 99Donne pentru ränire 3 Adaos SPI

DeaValma, comunitate I XIII 1II ltDeavalma, depozit 14 XXII III '75

Deity:slum, Imptirtealti lo XIII 111 48Deavalma, servittiti It XIII III 18Deavalina, vezi .indiviziuneDeavillmasi, beneficiu 3 XIII T IT 47Deavaininsi, copropietari 9 XIII TIT 47Deavatlmimai, drepttiti 9 XIII

obligatiuni 4 XIII 111 triDeaVianiasi, pagubti 6 XIII 111 49

prefacere 7 XHI Ill 413

Deavfilmasi, protimisis -3 IV III soDeavfilmasi, veziDeaviilmatd, vtinztiri 7 Il Ill 21

despagubiri 13 XIII Ill 49Debitor, egumen 8 VIII III 88Debitor, mtintisttre 3 VIII III 88Debitor, mutarea chezasului 5 XII III 49Debitor, òtY1lgaiUni 4 VIII III 89Defiltor, procedura judectitii 11 VIII III 89

Debitor bogot, termenul maxim 11 VIII III mn

Debitor same, termenul maxim 11 VIII III SO

Deeonliturfi, creditori 13 VIII TII 39Deferiren Jurimnintului, martori 33 II VI Ile.Deferirea jurfinifintillui la cilium petiole 34 11 VI 115Deliete, aYtitraj 3 XVIII III RIDellete, vinovatie I XVIII TH 64

Dementil, interdictiune 9 IV I 96Deosebite ordine, succesiuni 14 III IV mn

Deposit, cele puse in ptistrare 1 XXII III im

Depozit, deavalma 14 XXII III 15Deposit, fortti majorti 6 XXII HI IIDeposit, indatoririle deponentului 11 XXII HI 14

Depozit, Indatoririle depozitarului 5 XXII 'EH 11Depozit, natura Ini 9 XXII TR 11

Depozit, prescriptiuni de 3 ant la 7 I Vi 99Deposit, AuCcesiuni 21 XXII HI IIIDepolziton, depozit I XXII 114 73

www.digibuc.ro

XLVIII INDEX ALFABETIC

Art. Cap. Parte Pag.

Depozit Inehts 17 XXII III 7r,

Depozit In genere 2 XXII III 74Depozit judiciar 7 III VI 120Depozitul propriu zis 3 XXII III 74Destivfirsirea vanziirit 13 II III 23Deseendenti, succesiuni 15 III IV 80Deseendenti, testament 29 III IV 87Desfacerea eitsfitoriel 6 XVI III 52Desfacerea logodnei XV III 52Desliintarea nrbitrajului 12 XVIII III 65Desliintaren embaticului 5 V III 34Deshintarea eretocriziei 12 XVIII III 65Desliintarea Inehirierti 15 IV III 33Desiliingaren testamentului 40 III IV 89

Desliintaren toemelilor de slujbe 11 VII III 38Desmostenirea aseendentilor, 36 III IV 88Desmostenirea copillor adoptivt 35 III IV 88

Desmostenirea copillor legitimi . . ..... :34 III IV 88Despitgubire, c18ca8 7 VI III 35Despfigubire, pSrta. 3 XIII III 48Despfigubire, servitor 10 VII III 37Despiigubire, vfinzare cu protimisis 11 II III 23Despilgubire, vanzari de lucru in litigiu 33 II III 28Despitgubiren, masei creditorilor. 17 VIII III 40Despfigmbiri, animale vataniatoare I Adaos 98

DespOgubiri, mandat s XIX III 67Despitgubiri, obltire indivizibM 13 XIII III 49Despfigubirt, servituti . 11 XIII III 48Despiignbiri, servituti oprite . 12 III II 13Despiigubiri, la vânzare . 24 II III 25Despitgubiri, vechilet 9 XIX III 67Desphrtenie, pentru sclavi 7 VII I 9Despiirgenie, divort ...... . ..... 6 XVI III 52Despiirtenie, efectele ei . 7 XVI III 53Despftrtenle,posadnica. 6 XVI III 52Destituire, tutelA. 10 XXI III 70Dinstima . 9 I VI 99Diastima, paragrafii 6 I VI 99Diastimrt, prescriptiuni. 6 i VI 99Mast ehibzuirit, beneficiu de inventar . . . . 7 III IV 79Matra, adoptiune 9 V TV 93

atacarea ei . 42 TIT IV 90Matti, capacitatea de a dispune 3 III IV 88

colaterali 3i straini 32 III IV 87copil natural 30 TIT IV 87

Dina, cotitatea disponibilä. 33 III IV 88HAMA, desfiintarea ei . 40 III IV 89

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Art. Cap.

XLIX

Parte Pag.

Dina, desmostenirea ascendentilor 36 HI IV 88Dlatil, desmostenirea copiilor adoptivi 35 III I V 88Diatä, desmostenirea copiilor legitimi. 34 III IV 88

formalitati . 26 III IV 86Diatri, formalitate ad-solemitatem 37 III IV 89

incapabili 28 III VI 87ninth, martori 40 H IV 1111

Diatä, mostenire fari 14 III IV 80nulitati 27 HI IV 87

Diati, nulitãi 39 II1 IV 89Dina, protimisis la rudele de jos 29 III IV 87

protimisis la rudele de sus . . .. . 31 III IV 87Matti, testament 3 III IV 79

valabilitate partialavezi .testament autentic

41 III IV 89

Dlata snrorli Inzestratevezi .diatä. . . .

32 III IV 87

Dispozit" legale, clacas . 4 VI III 35

DIstanta luerarilor, vezi servitutiD vIdende, societate 16 XIII III 51

Divizlune, deavälmasi . ....... . 10 XIII III 48Dlvort, adulter 6 XVI III 52Divort, atentat la viati. 6 XVI III 52Dtvort, calugarire. 43 XVI III 61Divort, cauzele 6 XVI III 52Divort, consimtimint mutual 6 XVI III 52Divort, despirtenie G XVI III 52Divort. efectele lui 7 XVI III 53Diovort, exil 43 XVI III 61

Divort, pensiune alimentara . 7 XVI III 53Divort, preacurvie. 43 XVI III 61Divort, surglliun. 43 XVI III 61

Divort rougies, dot5, 38 XVI III 60Dobfinda, datoriilor comerciale 2 X III 43Dobfindi, datorii cu termen 6 X III 43

Dobändä, doti 9 X III 44

Doltfindii, don; 20 XVI III 56

Dolbrindfi, Imprumut cu dobanda. 1 X III 43Dobrindii. Incetarea ei 4 X III 43Dobrindit, moartea creditorului 5 X III 43Doloprindfi, societäti 12 XIV III 50Dobrindi, termen de judecata 7 X HI 43Dobrindä, vanzare. 29 II HI 26DobAndü, zalog . 2 XI HI 44Dobrindu datorillor eivile. 2 X III 43Dobrindi la dolofindfi, anatocism. 3 X III 43Dobanda luerului, vanzäri. 23 II III 25

www.digibuc.ro

ALFABETIG

Art. Cap. Parte Pay.

leolafinedue ijiandaffihlul 9 XP lU 41reelabalbeeda veclailetultd. . 9 XIX IV (i7

Doi, arnanet 12 XI III 44Inge, cleavalrnai 5 XIII Irr 4T

1,01, eacopria,.. . , 48 XVI TU 5211101, rrr

mancla,t . 5 )T Iii 6:)1901, aboire . & 5 XIII lU 44

proprietar. 3 VI III 0, 59,1991, societ4ti.. , It XIV irr

5 XIX III G5Deal, vechilet..,Do, vezi tocmeli su contracte sau .conventiuni. S V III 21

29 XVI III, 5$l)ol, zestre .11Poenn veziDome', vezi (apelatie1110immeesc, drept d,e protimisis . . . 20 VIII III 4qnomneW, plastograll de carti V OtiDoemectuti, tigani, vezi .robi. si sclavi.. . . . . e VII rDbmicilia, intentarea proceselor civile la . . . 11 I VI 105Donapuni, c5sät9rie . . . . ..... . . 25 XVI III 5SDonalluni, contract de as5torie . . . . . . 1 II IV 77Donatinni, daruri 1 I IV 76Donatluni, daft . . . ...... . - . . . 11; XVI III roj.nonatiuni, forma 2i efectele . . 2 I IV 76Donatiuni, frauda; 14 VIII LI 40Donatiuni, intro soti . . I IV 76Donatinni, logodng . ........ . . . . 4 XV III 52nonalf", 111041alitati 2 II IV 77Donatiuni, obligatiuni 8 II IV 7SDonattinui, prescriptiuni de 1 an la revocare de 7 I VI 99Dereeteatuni, revocarea lor e I IV 77Donarititsui yentrie efisiiturie, prescriptiuni de 10

ani la 7 I VI 99Donatin rai irevocailaile 2 II IV 77Dota, cautiune pentru asigurarea ei 32 XVI III sanoth. cin politicesc 14 XVI III 59Dotii, conditiunea ei In timpul cas5.toriei 10 XVI III 53

constituirea ei 9 XVI III 53Dotii, contract de crisasorie 9 XVI rrr 53Botha, creditori ipotecari 23 VIII HI 11Dota, divort religios 38 XVI lit 60Hoek, clobanda 9 X tEl 44Death, dobandti 20 XVI tu 56Dota, dol 99 XVI III 58.Loth, donatiuni . le XVI 56Dotie, garantia brirbatului 19 XVI iiI 5G

instrainarea averii dotale 33 XVI III 59

www.digibuc.ro

INDEX AEFABETIO. LI

Art. (ap. Parte Pag.

Huth, ipoteca legala 26 XVI in 58Dotal, paragratii de 10 ani pentru cerere de ..... I VI 99DOth, penalltäti 49 XVI HI 61

prescriptiuni de 10 ani la 7 r Vt 95Loth, protimisis 17 XVI III 58Dotk restituirea et 14 VIII IH 40.Doth, schimb dotal 33 XVI IH 59Dotal, sepamtiune de patrimonii 37 XVI III 80Doth, tigani 30 XVI Ili 68Dotit, testre 9 XVI 11E MtDotal, regimul dotal 10 XVI III 53Math alienabilil 84 XVI HI 69Dovezi 1 II W 107Dovezi, act autenticnoyeaci, carte de blestem

6 fIII

VI 110,VI 109.

Dovezi, carti, 5 II VI 109-Dovezi, impArtirea lor 5 II VI 109Dovezi, juramA.nt 5 JI VI 109»oyez!, juramant supletoriu 20 II VI 112.Dovezi, oblcetul locului U II VI 111Dovezi, prezumtirtni 5 II VI 109Dovezi, prezunitiuni legate II VI 109Dovezi, prezumtiuni nelegale 5 II VI 109Doveza, prioritatea posesorulut 3 II VI 108DovezI, probarea faptului . . . . . . VI 108Dovezi, testament autentic 7 H. VI 110Dovezi, tortura 5 II VI 109Dovezi, viclesug 14 11 VI 112Dovezi en anetnetaug, prezumtiuni . I I VI 109Dovez1 tiara ane,telug S II VI 109Dreptiati, obstiri 2 XIII III 47

Drepturi, coproprietari 2 XIII III 47Drepturi politiee, b5rbati . . . ..... . . . 1 I IDrepturi religioase, barbati 1 I 6Dreptnl de foloslutil, al vaduvei in avereabär- .

batnlui 40 XVI III GO

Drepturile soeletaarilor 4 XIV 52Dusunia, judecator 1 III VI 1W

Efeetele valuziírli 17 II III 63I.:gunmen, arendare 9 IV ILI 30

Egumen, debitor i V Eli III 38Eg ... eta, dreptul çle liberare 4 VIII I 10Eg .. en, drepturi de schimb 5 III HI 29Elv.;:tee, razask deavalm 18 HI II 13

www.digibuc.ro

LII INDEX ALFABETIC

Eletitee, vezi .servitutd. i vecinatateaArt. Cap. Part Pag

Emanciparea minorilor 1 III I 7

Emanciparea prin innobilare 5 III I 7Embatie, desflintarea lui . 5 V III 34Embatic, executarea lui a V III 34Embatic, formalitatile lui 2 V III 33Embatic, paragrafli de G luni pentru sadire de bu-

cate 7 I VI 99Embatie, paragrafli de trei ani la cladire de case 7 I VI 99

E aaaa atie, protimisis la 9 II III 23

Embatic, revendicare 4 V III 34Embatie, sadire sau eladire, bezman, emfitedza . 1 V III 33

Emfiteoza, protimisis la 9 II III 23

Emliteozii vezi .embatic.Epitropi, administratiunea lor 18 XXI III 65

Epitropi, casatorie 3 XVI III 52Epitropi, nulitati la casatorie 5 XVI III 52Epitropi, responsabilitatea lor 21 XXI III 71

Epitropie, adoptiune 4 V IV 92Epttropie, a tatalui sau a mamei 14 XXI III 70

Epitropie, cauzele care apara de. 38 XXI III 73

Epitropie, consiliu de familie 6 XXI III 69Epitropie, consiliu ingrijitor 9 XXI III 70

Epitropie, contenirea ei 30 XXI III 72

Epitropie, destituirea din epitropie 10 XXI III 70

Epitropie, excluziune din tutela 8 XXI III 69Epitropie. femei 12 XXI III 70Epitrople, garantia epitropului 8 XXI III 99Epitropie, incapacitate It XXI III 70Epitropie, inventar 15 XXI III 70Epitropie, minor 12 XXI III 70

Epitropie, numita de tata sau de mama 2 XXI III 69

Epitropie, obligatiunea rnamei 15 XXI III 70

Epitropie, prescriptiuni de 4 ani la 7 I VI 99Epitropie, protimisis 8 XXI III 69

Epitropie, rude si ascendenti 4 XX/ III 69Epitropie, socotelile ei 22 XXI III 71

Epitropie, tutela 1 XXI frt 69Epitropie, vanzare 24 XXI III 71Epitropie, Vornicia Obstirilor 6 XXI III 69Epitropie Jealuí, oranduirea ei 2 XXI III 69Erode, mostenitor 4 III IV 79

Ereditate, depozit 21 XXII III 76Eretocrizie, apel in materia de 20 XVIII III 65

Eretocrizle, arbitraj 1 XVIII III 63Eretocrizie, ce se poate transa prin 2 XVIII III 64Eretocrizie, delict 3 XVIII III 64

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC LIII

Art. Crp. Pule Pag.

Eretocrizie, desfiintarea ei 12 XVIII III 65

Eretocrizio, nulitAti 3 XVIII III 64

EretocrizIe. obligatiunile piirtilor 9 XVIII III Gs

Eretocrizie, prescriptiuni de 1 an la 7 t VI 99Eretocrizie, procedura ei 9 XVIII III 64

Eretocrizie, supraarbitru 13 XVIII III 65EretocrIzie, arbitru 4 XVIII III 64

Eretocrit, condítiuni 4 XVIII 11E 64

Eretocrit, exceptiuni It XVIII III 64

Ertare de varstit I 7

Etdre din indixiz e, obstiri Itt XIII III 48Except lo non n lllll eratae pecaniae, vezi anar-

ghirieExceptional, arbitri It XVIII III 64

Execntarea embaticalui '1 V III 34Exil, calomniatori 4 IX V 97Exil, penalitfiti de divort 43 XVI III 61Exopricii, administratiunea ei 48 XVI III 62Exoprica, dol 48 XVI III 62Exoprica, obligatiunea barbatului 48 XVI III 62Exopriat, paraferna 44 XVI Iii 61

Exopricit, prescriptiuni de 10 ant la 7 I VI 99Exopr1ca netainta 46 XVI III 62

Exoprica Ittatti . 46 XVI lIt 62

Extradotale, bunuri 44 XVI III 61

Encore de lid de sallet, adoptiune 1 V IV 92

Fa liti, debitori 15 VIII III 40Falliti frautlalosi ., 1 IV V 95Fa lit fraudnlos, actiunea contra lui 1" VIII III 4 1

Falit1 frataduloll., complici 3 IV v 93

Faliti fratudalosi, jurilmant . 46 II VI 117Fallti frandulo,t, pedeapsa lor 9 IV V 95Fats, Inscriere In fats la testament 42 III IV 90Falsilicatori de bunt 1 VIII \ 96

Falsilicatori de bani, jurftmant 43 II VI 117Falsiticatori de bani, pedeapsa lor 9 V III V 96Fapt juridie, provlima 9 II V I WsFt-tri m. de lege, distitorie 9 XV I III 52Ffiria salute, categoriile lor 1 IV I g

Filrii miate, impunitatea lor 3 IV I S

Färii ntinte, nulitatea actelor lor 4 IV I 8

Femei, far5, clrepturi politice si civile 3 I I 7

Femei, miirturie la testament 40 II -VI 116Fentei, tutelA 12 XXT III 70

Ion Palude.www.digibuc.ro

L1V INDEX ALEABETIC

/11.

Femeia mfiritatii, autorizatiunea barbatului . . . 2

Femeia märitatit, autorizatiunea justitiei . . . 2

Fidejusi tttt e, prescriptii pe 30 ani pentru liberarea de 7Fidejusinne, vezi .cautiune.

judecator 1

Fit adevfirati, filiatiunea lor iFii bunt, ascendenta br 1

Fii de signet, flu acloptivi iFIL de eurvie, filiatiunea lor 9

Fíl vitregi, de mama sau tata 4judecator 1

Cap.

VIIIVIII

I

III11

TIvIflE

III

Par le Peg.

III 38III 98VI 99

VI 119I 7

I 7

Iv 92I 7

I 12VI 119

Fiiiatiunea copillor legitimi 1 IL I 7

Filiatinnea eopiilor naturali 2 lE I 7

riiiati ttt ea eopiilor vitregi 4 LE I 7

Fillatinnea Iiiilor ndevfirati 1 TE I 7

Filiatiumea tiilor din eurvie 2 I I I 7

Filiatinnea maternii a robilor 3 V li I 8

Filati tttt ea oamenilor liberi 1 VI I sFiliatiunea robilor 2 VII I 8

k'irea vechiletului 2 XIX III 66Fin, judecator 1 III VI 119Forma tectamentelor 26 IlE IV 86Formalitfiti, vezi tocmeli. sau contracte. sau .con-

ventiuni. 7 I III 19Fo litiitile embatieulni 9 V III 33Fortfi majorfi, apel In caz 3 IV VI 122Fort& majorfi, clepozit e XXII III 74Fortfi majorii, inehiriere. 11 IV In 32k'ortit majorfi, legat 18 IV W 92Fortii majorfi, martori 43 II VI 116Fortfi majorit, tocmeli de slujbe 7 VII III 37Fortfi majorfi, vezi tactiuni civile.Fort& majorfi, vezi caz fortuit.Fort& majorit, vanzare 25 II III 25Frate,judeefitor 1 III VI 119Frati, obligatiunea inzestrarii 13 XVI III 56Frandit, ca/ti 14 II VI 112Fraudfi, donatiuni 14 VIII III 40Fraudfi, faliti (mofluzi 15 VIII III 40Frandit, probe 14 II VI 112Frauduloli, vezi .faliti 1 IV V 95Fugasri, vezi .tiganiFurl 1 III V 94Furi, complicitate 4 III V 95Furl, gazda de 4 III V 95Furl, lucrururi domnesti 6 III V 95Furl, lucruri furate 3 III v

www.digibuc.ro

INDEX ALFA BETIC LV

Art. Cap. Part Pag.

Furl, juramânt. 46 II VI 117Furl, lucruri sfinte 5 II V 94Furl, pecleaps'a in cas de recidiv5,rani, pedeapsa lor

2

2

IIIIII

V 94V 94

Fartilag, prigonire pentru 2 I -VI 99

Gaj, protimisis 21 VIII III 40Gaj, vezi .amanet. 1 XI III 42Garantie, chezkie 1 XTI III 46Garanne, deavalmasi 5 XIII III 47

Garantie, dota 19 XVI III 56

Garantie, inchirietorul, rdspunderea lui 12 IV HI 32Garantie, imutabilitate 2 XII HI 46Gitimetie, mutarea garantului 5 XII III 46Garantie, obligatiunea de plat5, 4 XII III 46Garantie, obligatiunea de surnä, fix9 4 XII III 46Garantie, ob0tire, dol 5 XIII III 47Garantie, obstiri 5 XIII III 47Garan tie, plural itate 6 XII III 46Garantie, prescriptii de 30 ani pentru liberarea de 7 I VI 99Garantie, proprietar inchirietor 4 IV III 31Garantie, raspundere 9 XII III 47Garantie, succesiune 8 XII III 47Garanne, tocmeli de slujbe 4 VII III 37Garanne, tutela 8 XXI III 69Garantie, viii, vanzare 18 II III 24Gazdii, de furi, pecleapsa ei 4 irr V 95Gazde de teillotri 5 II V 94Ginere, judeciitor 1 III VI 119Grajduni, constructiuni de, vezi .servitutioGrfinituirea proprietittii, servituti 1 III II 12

purtare de, vezi .garantie. 5 XIII III 47

Herede, vezi .erede. 4 III IV 79irografari, creditori, dreptul lor 21 VIII III 40Hirografari, protimisis 24 VIII III 41Hotare, imprescriptibilitati la incicdri de . . . . 7 I VI 99Hotiirire In seris, judeCator 4 III VI 119

martorivezi .usufruct.

41 II VI 116

Hypoteat, vezi .ipoteesab

Ilegitimi, vezi .copii naturali.modaliti;ti de vänzare 6 II III 21

www.digibuc.ro

LVI INDE X ALF ABETIC

Art. Cap. Pads Pap.

linobile, prescriptiuni de 7 I VI 99Imobile,prescriptiuni de 5 ani la vinzare schimb de 7

prescriptiunl de 3 ani la cele stäpánite cubun& credint5 7

I

I

VI

VI

99

99

Imobile, vanzare cu amendä 1 II III 20Imobile, vänzare cu zapis 36 II III 26lmobile, vánzäri In Ducuresti 8 II III 22

Imutabilitnte, garantie 2 XII III 43Impticare, adulter 2 X V 97Impficare, calomniatori 5 IX V 97

bnpfirtealii, pärtasi 10 XIII III 48Impfirtirea coproprietfilii 12 XIII III 48Imprirtirea luerulni deavalma 12 XIII III 48Impiirtirea obrazelor 1 I 6

Impfirtiren obstirei 12 XIII III 48

Impfirtirea persoanelor i IImpricinati, prigonitoare pärti . 1 I VI 98

cglari de pämänt si hotare 7 I VI 99

tigani fugiti . 7 I VI 99

Imprutnut, imprumutare i VIII III 38Imprumut, nulitate 2 VIII III 38

Im pram ut, plat5 5 VIII /II :38

Imprumut, termen 9 VIII III 39Xinprnmut fat% termen 8 VIII III 39

mprumntare, egumen 3 VIII III 38

Imprnmutare, imprumut 1 VIII III 38

Imprumutare, pecetea Mänástirii 3

lnetilcfiri de prtinfint, vezi .cälari de pämänt.capabili, testament 28

VIII

III

III

IV

38

87

Incapacitate, epitropie 11 XXI III 70

In capacitatea minorilor 2 III I 7

Incapacitateu nevarstnicilor 2 III I 7

Incendin, Inchiriere 14 IV III 33

Incetarea, dobänzii 4 X III 43

Inchiriere, contract de 1 IV III 30Inchiriere, desfiintarea ei 15 IV III 33

Inchiriere, desfiintarea ei 9 IV III 31

Inchiriere, desfiintarea ei 5 IV III 31

Inchiri ere, fortá majora 13 IV III 32

Inchiriere, garantia inchirietorului 12 IV III 32

Inchiriere, garantia proprietarului 4 IV III 31

Inchiriere, incendia 14 IV III 33

Inchiriere, legat 7 IV III 31

Inchiriere, legat 10 IV IV 90

Inchiriere, prescriptiuni de 6 luni la 7 I VI 99

Inchiriere, protimisis la I IV III 30

Inchiriere, vänzare 5 IV III 31

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC LVII

Art. Cap. Park Pag.

Inehisoare, calomniatori, 4 IX V 97lndatoriri, logodna, 4 XV III 52Indatoriri, vezi .obligatiuni. 4 XIII HI 47Indatorirlle mandatarulni 4 XIX III 99Indatoririle vechilulni 4 XIX III 66Indivizi, vezi .indiviziune.

amanet 9 XI III 45.

vezi .servitutiIndiviziune, comunitate 1 XIII III 47Indiviziune, esire din 40 XIII III 48Indiviziune, esire din, la servituti 13 III II 15

proprietate 9 XIII III 47vrinzEiri 7 It III 21

Indivizinne, vezi .prescriptii.I ndiviziunt, vezi .servituti.

termen de 15 I VI 105Infiltb.iare In netinni eivile 13 I VI 105Inlieti, obligatiuni 11 V IV 93Ingritiren exopricei 47 XVI III 92

Injurii grave, cauzele divortului 41 XVI III 61Innobilare, emanciparea prin Elf I 7

Inserieren in fals, acte autentice 17 II VI 112Inseriere in fals, testament 42 I f r IV 90Inserisuri, COB 28 If VI 114Inserisnri. pecetluirea lor. 8 if VI 110Inserisuri, proba . II VI 109Instritinaren zestrei. 34 XVI II 59Intfunplare neapfiratfi, depoziton . 6 XXII III 74Interdietinne, coproprietari 8 XIII III 48Intentaren prigonirilor, capacitate. 3 I VI 99Intentarea proceselor, capacitate . 3 I VI 91)

Interdietinne, dementS, 9 IV 1 8Interdieti nn e, prirtas 9 XIII III 48Interzisi, categoriile lor 1 IV I 8Interzi4i, impunitatea lor I IV I 8

Interzbg, nulitatea actelor bor. 2 IV IIntreprinderi, vezi locatiunea lucrarilor.Intreruperen, prescriptinnilor 10 t VI 103Inventar, succesiuni . 9 III TV 79Inventur, tutelfi. n XXI HI 70

claci 1 VI III 25Invoinlii, la dol 9 XVII III 63InvoialS, modalitäti 9 XVII III 63Invoieli. mostenitori . 7 XVII lIE 63luvoiejj omucidere 8 XVII III 63Invoieli, obligatiuni 4 XVII III 63Invoiell, tranzactiune 1 XVII III 62

www.digibuc.ro

ALFABETIC

Att. fap. Par le Pag.

Invoialfi, fitrà tfinie, vezi nule . .

Iiiwoinlä Impotriva prescriptiuni de1 an la 7 T VI 99

Invoieli politieeY;41 ii I VI 106lotezie, adoptiune 1 V IV 92Iotezie, autorizare 8 V T V 93lotezie, ce persoane putem adoptit 1 IV 92lotezie, desmostenire w 88lotezie, formalit5ti 7 V TV 93lotezie, nulitäti 3 V IV 92

lotezie, nUlitãti to V IV 9.1

lotezie, sclavi V IV 92lotezie, succesiune 99 III TV 85Sotezie, tutel5 4 V IV 92Iotezie, varstii 6 A IV 93

lotezie prin chin. 9 V IV 93Jpoteat dot5. 23 VIII III 41Jpoteeií dotil . 26 XVI III 56Ipotecit, preferinta ei. 99 VIII lEI 41

protimisis 92 VIII ff 11

lzbrfinirea, creditorilor 16 VIII III 40lzbriintre, paragratii . 6 I VI 99

prescriptiuni 6 1 vr 99proportionald 17 VIII III 10

Jelnire, pärtas 9 XIII III IsJelnitor, 0115 1 I VI 98Judeentii, cläca 10 NI III 36

indeentit, conditiuni la intentarea ei i I VI 99intentarea ei 1 I VE 99

Judeeiiti, prigoniri 1 T I IN

Judeentit 9 I VI 99Judeentii peilalà. 9 I VI 09Judeeatii penola, conditiuni I VI 99JuJecittort, conclitiuni la darea hotruirilor 1 III VI 119Judeattorfiu; Irate; fiica: tata, mama ; ginere: norft ;

rudfi; pricteni; vr5jmasi; revocarea lor . . . . 1 III VI 119Judeattor, hotArire in scris . 4 IEI VI intJudecittor, lege incompleta I III VI 119Judeeittor, o parte lipsa 9 III VI 119Judeciilor, revocarea sentintelor 6 III VI 119Judeefitor, vezi testament autenticJudeeitto . 1 XVIII III 63Judieinr, depozit . 7 III VI 120Judieinr, secliestru 7 III VI 120Jurfuntint, actiune penal- 5 I VI 99

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Jurtimfint, minori; nebuni; robi; prodigi; talhari,furi, martori mincino6i, tiletori de banl, faliti

Art. fao.

LIX

Parte Paq.

frauclulos 46 If Vi 117Jurämilut, nechemarea.la 46 II VI 117Jurfimfint. obligatiuni la 52 ii VI 118Jurtimânt, proba . . 5 II VI 109Juriinifint, proba obligatiunilor -15 I 116Jurämänt dat dlii ollein 47 II VI 117Jurämänt deeizoriu 47 ir VI 117Jurilmänt supietoriu, carti 20 11 \ I 112

Legat I IV IV 90Legat, capacitate 3 IV IV 90

Legat, forta majora Is IV IV 92

Legat, In genere 1G IV IV 91

Legat, Inchiriere 7 IV III 31

Legat, lucru inchiriat 10 IV IV 91Legat, lucru strain 8 I\ IV 91Legat, lucru zalogit 9 IV IV 91Legat, nulitate 11 IV IV 91Legat, preferinta G IV IV 90Legat, prescriptiuni de 30 ani la 7 I \ r 99

Legat,reductiunea lui 7 IV I \ 91

Legat, conditional IV IV 90

Legat, uzufruct 1 IV IV 90Legaturi, vezi succesiuni testamentareLegaturi partiale, fractiuni din mostenire . . 2 IV IV 90Legitimi, vezi .cOpii.Liberare, formalitati de i VIII I 10

Liberare, varsta de 3 VIII I 10

Liberafi, categoria lor 1 \ iii I 9

Liberi, oarneni, casatorie 9 XVI III 52

Liberi, filiatiunea materna a oamenilor. i \ I 1 8

Liberi, oameni filitiunea materna I I 8

Liberi, oameni parinti liberi. 2 \ I I 8

formele ei . to II III 29

Lieitat Mae, protimisis 4' II III 29

Lieitatiune, termenul ei 17 II III 29

Lteitatie, vanzare Ii II ill 29

Lipsii, condamnare in 16 I 1 I 106Lipsä, osancla in 16 I V I 106Litigios, vanzare de lucru 31 II III 26

Loemiinne, contract de 1 IV lEt 30

Locatiune, tocmeala 1 VII III 36

Loeatiunea luerfirilor obligatiuni reciproce . . 3 VII III 37

www.digibuc.ro

LX INDEX ALFABETIC


Locallunea lneritrilor, obligatiuni 2 V II III 37

Local' a luerärilor, prescriptiuni de 5 ani . . 7 I VI 99Loemtinnea Inerfirilor, oomed de slujba. . . .

Locului, vezi aobiceiu.Logodnii, daruri 4 XV III 52'Logod ll , desfacerea ei 3 XV III 5?.

Logodnft, obligatirmi 1 XV DI 52'Logodnii, vezi preScriptiuni de 1 an.Lueru, cumprtrat 11 II III 25.

Lueru, predarea lui 11 II III 23Lueru, cu schimbul . s III III 29Laterite in genere, vanztiri 37 II III 27Luern predat, vfinzdri . 12 II III 23Luern bunuri fiirä stapan 1 t 11 19Luern sträist, legat 9 IV IV 91Lueru, strMn de vänzare 32 II III EGLuerurl, clasificarea Tor II 19Itteruri domnesti, furi de 6 lIt V 95.Lneruri ffirft felurime, vânzare de 37 II III 27Luerurt furate, fnri *) 11f V 95,Lueruri furate, talhari 3 lE V 90Lateral litigios, vanzare de ........ . 3:1 If III 25.

Lneruri slinte, furi de 5 ii V 91

Majori, drepturi asupra averii 2 III I 7Majori, femei i barbati, värsta la care pot fi decla-

rati 1 III I 7Ma . judecator 1 III VI 119Mn .. ft, tutela 11 XXI III 79Mfinfistire, debitor 3 VIII III 38

imprurnut 3 VIII III 38Mfinfistire, epitrop i V III III 38Mandat, culpfi; dol ) XIX lit GG

Mandat, despagubire ) XIX III 67:wand:et, doband5. 9 XIX III 67Mandat, Indatoririle mandatarului 4 XIX III 65.

Mandat, interzicerea lui la actiuni penale 92 I VI 106Mandat, modurile Incetärii lui Is XIX III GS

Mandatt, natura lui 2 XIX III 66Mandat, obligatiunile mandantului 9 XIX IT/ 67Mandat, prescriptiunile, de un an la 7 I VI 99Man dnt, societate 14 XIV III 49Mandiet, solidaritate 19 XIX III 67Mandat, substitutiune 19 XIX JET GSMandatt vechilet 1 XIX III GG

Man dint, expres 2 XIX III 66

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC LXI

Mt. Cap. Parte Peg.

Mandat gratuit 3 XIX III 66-

Mandat special 1 XIX III. 66.

Mandat tacit 3 XIX III 66

Mandatar, vechil . 1 XIX III 66Martori, aclmiterea conditional& a lor 89 II VI 116Martori, cheltueli de aducere 44 II VI 116Martori, comisiune rogatorie. 41 II VI 116-Martorl, deferirea jurSmantului . 33 II VI 115Martori, hot&rnicie . 41 II VI 116-Martori, nulitäti 33 II VI 116Marton', nulitäti 36 II VI 116-Marturi, pricin& criminal& :34 II VI 111Martori, pricini politicesti 33 II VI 115-Iterrertori, prob.& 36 II VI 115Martori, respingerea lor 3G II VI 116Marton', Vagacli 42 II VI 116.Martori, testament . 40 If VI 116.Martori, vezi atesta 'lent autentic.Martori, ztiticnire. .11 II VI 116.Martori, mincinosi, juramant 46 II VI 117Martori, mincinosi, pedepsele la 1 V I V %-Massa creditorilor, paritate 13 VIII III 39

Mester, tocmeli de slujbe 4 VII III 37

MeZat, formele lui. 4G II III 29

Mezat, protimisis 48 II III 29Mezat, vanzare 43 II III 29Mezat, termenul lui . 47 II III 29Mijlocitor, aclulter . 1 X V 97Minori, anuabilitatea tuturor contractelor; incapa-

bili de a se lesh . 3 III I 7Minori, autorizatdune la cIsItorie . I XVI III 52-Minori, emanciparea lor . 3 III I 7

Minori, emanciparea prin innobilare 6 III I 8Minori, ertarea 4 IIIvarst& I 7

Minori, incapacitatea l 2 IIIor I 7

Minori, jur5drant 46 II VI 117Minori, limita varstei I III IMinor. tutel& 12 XXI III 70-Minoritate, mostenire 9 III IV 79Misefitoare, paragrahi de 30 zile la v&nzare i schimb

.de I VI 99.Miscititoare, prescriptduni de 3 ani la cele st&p&nite

'cu build credintä 7 I VI 99-tutel& 24 XXI III 71

Mobile, modalit54i de vanzare 6 TI lIt 21prescriptiuni de 30 zile la vAdizare si schimb

de 7 I VI 99,Mobile, prescriptiuni de 3 ani la cele stäpanite cu

bunI credint& 7 I , VI 99-www.digibuc.ro

LXII INDEX ALFABETIC

hi. Cal. Par le Pag

Mobile, vanzare cu zapis de 11 II III 21;

Mobile, vanzare la tutela 24 XXI HI 71Mobile, vanzare fara zapis, de 34 TI III 26

Modulitirtile tranzartinnii. 2 XXII III 63

Modurile ineetfirii mandatului 18 XIX ITT OS

Modurile ineettirii verhiletnlui, 14 XIX. III esMolluzi, datornici 1" VIII HE 40Ilolluzi mincinosi. 1 IV V 95Mofluzi mineinmg juramant 46 II VI 117Illoiluzi mineinos,:i, pedeapsa complicilor 3 Ty A 95

Mo nazi mineinw,d, pedeapsa lor. 9 IV V 15Mori, servituti il IIIMorieni cete de li I rr Tr 15

Moltenire, 1 III IV 79

Moltenire, acceptarea ei 5 TIE TV 79

Ilostenire, acceptarea ei 10 III TV 79

Mo;tenire, ascendenti, dupa pravili 18 TIE TV 81

Illo:itenire, beneficiu de inventar G TEE IV 79

Mo4enirea eriminurilor 20 III TV 85

Ino.itenire, clacas 15 A I III 36

Motitenire, colaterali dupa pravila 19 III IV 84Iilotiteuire, copii adoptivi 99 III IV 65

ilostenire, copiii naturali la averea mamei . . . 21 III IV S5Mostenire,creante 25 A III III 42Mo;teniri, date la rudele de alaturea 11 III IV 80Moiteniri, date la rudele de jos 1" III IV 80

Mosteniri, date la rudele de sus 15 III IV SOMofiteniri. deosebitele ordine de 14 III TV 80

Mot'itenire. depozit 21 XXII III 76Me4tenire, descendenti dupa lege 17 [11 IV 81

Mostenire, dreptati 9 III IV 79

Mostenire, minoritate 9 III IV 79Mo4enire, prothnisis 16 III IV 81Moltenire, refuzarea ei 8 III TV 79Moltenire, sotul supravietuitor 23 III IV S5

Mosteniri. tranzactiuni 7 X\ II III 63

Mo4enirea Cniiei Milelor 21 III I\ 86Mo;tenire en diatii 25 III TV 86Mo;tenire fara diatii, succesiuni 11 III TV SO.Mo;itenitor, arendare 6 TV III 31Mo;tenitor, inchiriere 6 IV III 31

ilotenitor, succesor 4 TIE TV 79Mneinnii, prezumptiune 41 X4 I III 61

Mutuipune, cllezdsie 7 XII III 47

Namestii, vezi .chrtdiri.Namestii, vezi .stabilimente. .

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Art. Cap.

LXIII

Parte Pag.

Nápàstuitori 1 VII V 96Nalpiistuitori, pedeapsa lor 2 'V IT V 96Natnrali, vezi .copii naturali..Natnra comodatului 2 XXII HI 74Natal-a mandatulni 2 XIX III 66Natura depozitnlui 2 XXII ITI 74Neacceptarea averii debitorulni.. 19 VIII III 40Neapiiratii pricinà, vezi .fortá majord.Nebun, testamentul unui 28 III IV 37

Nebuni, interdictiunea lor 2 IV I 8

Nebnni, jurdmant 46 II VI 116Necinste, prescriptduni de 1 luna la . . . . . . 8 I VI 102Necinstitori, i IX V 97Necinstitori, amendá (dare de bani) 4 IX V 97

Necinsitori, Maio 4 IX V 97

Necinstitori, exil 4 IX V 97Necinstitori, Impacare 5 IX V 97Necinstitori, Inchisoare 4 IX V 97

Necinstitori, gradarea vinii lor 9 IX V 96Necinstitori, pedeapsa lor 4 IX V 97Nemilciitoare, paragrafii de 5 ani la vanzare ri

schimb de 7 I VI 99Nemisciitoare, prescriptiune de 3 ani la cele sta-

pinite cu bung, credintá 7 j VI 99Nemilcfitor, vanzare cu amendá 11 II III 23Neplata, protest de 4 IX III 42Neplata datoriei, vezi .anarghirie.Nevdrstni ci, anulabilitatea tuturor contractelor lor

incapacitatea de a se lezá 3 III I 7

Neviirstnici, autorizatiune la cásátorie 3 XV I III 52Nerfirtsnici, emanciparea lor 5 HI I 7

NevArstnici, emancipare prin innobilare 6 III I 3

Nevfirstnici, ertare de varstti 4 III I 7

Nevfirstnici, incapacitatea lor 2 II I I 7

Neviirstnici , jurdmant 46 II VI 116Nevfirstnici, limita varstei 1 I I I I 7

Nerfirstnici, succesiune 9 III IV 79Nevfirstnici, tuteld, 12 XXI III 70Nor'& judecãtor t III VI 119Noraitinne 6 VIII III 33Nnlitfiti, adoptiune I V IV 92

adoptiune 10 V IV 93clácas 13 TV ITT 36clacae,t 14 IV ITT 36dläcal 11 IV III 36cacas 12 IV III 36eterocrizie 3 XVIII III 64

www.digibuc.ro

LXIV INDEX ALFABETIC


Nu Haiti, imprumnt 2 VIII III 38

Nulitäti, interzisi 2 IV I 8

Nu litfiti, legat 15 IV IV 91

Nulitäti, martori 36 II VI 115Nu Haiti, minori 3 III I 7

Nu litäti, prescriptiunea lor 7 I VI 99

Nu litäti, scbimb 5 III III 29

Nu litilti, servituti 12 III II 15

Nut itäti, societati 5 XIV III 49

Nu Hap, testament 27 III IV 87

Nulitati, testamente 39 III IV 89

Nu litriti, tranzactiuni. 6 XVII III 63

Nu litäti, vezi .obligatiunD 10 I III 19

Nu Map, vezi tocmeli sau contracte sau conventiuni 4 I III 18

Nuliatti, vanzare 4 II III 20

Nulitfiti, vanzari 14 VIII III 40

Nu MAO, la vanzare efectuata de stareti , II III 21

NuLtati la arbitraj, prescriptiunea lor. 7 I VI 99

Nuntä, conditiuni 1 XVI III 52

Nuntä, contract de 1 XVI III 52

Nuntit, proibitiuni la 2 XVI III 52Nuntil, tocrneala de

o

1 XVI III 52

Oameni liberi, categoria lor 1 VI I 8.

Oatmeal liberi; filiatiunea materna. 3 -VI I &

Oameni liberi, parinti liberi 2 VI I 8

Obiceiul locului, carti. 9 II VI 108.Oblfoluire, societate 14 XIV III 56Oblfidnitor, tovaräsie 14 XIV III 58.

Obligatiuni, amanet 12 XI III 45

Obligatiuni, cauze de impiedecare 11 I III 19.

clacas 16 VI III 36Obligatiuni, coproprietari 4 XIII III 47

cu clauza,penala 11 I III 18.

cumparator. . 14 II III 24datornic 4 VIII III 38

Obligattuui, de a da 2 I III 18Obligatiuni, de a face sau de a nu face 2 I III 18Obligat.uni, deavalmasi 4 XIII III 58.

donatiuni 8 II IV 78

Obligatiuni, exoprica 48 XVI III saObligatiunl, juramânt 45 II VI 116.Obligatiuni, juramant 52 II VI 118.Ohligatinnla tranzactiuni 4 XVII III 68.

Obligatiuni, la vänzare, ale cumparatorului . 26 II III 25locatiunea luciarilor 2 VII III 31

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Art. In.

LXV

Parte Par.

Obligat i, logodnrt 1 XV III 52Obligatiuni, nulität i 1.0 I HI 19

Obligatiuni, obstiri 4 XIII III 47Obligatiunt, plata chezasului 4 XII III 46Obligntiuni, pluralitatea garantilor 6 XII III 46Obligatiunt polite 6 IX III 42Obligatiuni, polite 7 IX III 42Obligatiuni, sechestru 2 XXIII III 76

Obligatinni, societäti 3 XIV III 49Obligatiuni, sutra fixri, la chezasie I XII III 4G

Obligatiunl, termen 7 VIII III :19

OblIgatiuni, varrnator 26 II III 25Obligatinni, stingerea lor 12 I III 20Obligatiuni, tocmeli de slujba 9 VII III 37

Obligatbani, vezi .servituti.Obligatiuni impusibile 4 I III 18

ObligMinni incite, prescriptiuni de 1 an la . . . 7 I VI 99Obligatiuni nule, prescriptiuni de 1 an la . 7 I VI 99Obigatinni reciproce, locatiunea lucrárilor . . . 3 VII III 37Obligniiunile adoptatilor 11 V IV 93Obligarttunile adoptatorilor 11 V IV 93Obligatinnilc clficarlui 9 VI III 39ObligMiunilv, conandatorulni 7 XXII III 74Obligatinnea ereditorilor plittitt 18 VIII III 40Obligatinnea fratclui, testament 32 III IV 87Obligatiunea inzestrfirli, Irati 13 XVI III 56Obligatiunen inzesträrii, pi-a-intl. 13 XVI III 56Obligatiunde mainel, tute15. 16 XXI III 70Obligatiunde mandantellui 9 XIX III 67Obligatinnile Pfirtilor, arbitraj 9 XVIII III 64Obligatiuntle stfipanulut 9 XIX III GT

Obligntiunile tovarfr;dlor G XIV III 49Obraze, impartirea lor 1 I G

Obstiri, admisibilitatea lor 8 XIV III 50ObStirt, beneliciu 3 XIII III 47Obstiri, dreptäti 9 XIII III 47Obttirl, Imp5.rteal5, 10 XIII III 44Obstiri, indiviziune 1 XIII III 47Obstiri, obligatiuni 4 XIII III 47Obstiri, paguba 6 XIII III 48Obstiri, prefacere 7 XIII III 48Ob;tiri, servituti It XIII III 44Obstiri indivizibile, despagubiri 13 XIII III 49Ofense, cauzele divortului 42 XVI III 61Omor, crima ' I V 93Omar, precugetat 9 I V 93Omar necugetat, pedeapsa lui 4 I V 93

www.digibuc.ro

LXVI INDEX ALFABETIC

Ad. Cap. Parte Pap.

Onaor precugetia,penalitate la I V 930 mmm cidere i I V 93Omucidere, cu precugetare 2 I V 930 mmmm cidere, tranzactiuni 8 XVII HI 630 nnn eidere en vointre, pedeapsa ei ï I V 930 nnnn cidere necngetntfi, pedeapsa ei 4 I V 93Oprire, vezi interdictiune 8 XIII III 48Orb, zid, vezi .servituti.Ordine, succesiuni 14 III IV saOtnre, vezi .hotare

Pact de rfis pitrare, vAnzari 8 II HI saPragnbil, elaca 9 VI III 33

rdspundere 6 XIII III 42Parnfernä, adrninigtratiunea ei . 47 XVI III 62Parafernii, exopricA 44 XVI HI 61Parafernk obligatiunea bArbatului 48 XVI HI 62retrafernfi, prescriptiuni de 10 ani la . 7 I VI 99Parnfernä, stiutA gi ne1tiut5, 46 XV I III 62Purafernnee, bunuri . 44 XVI III 61Parngratii, de :io zile la vanzare si schimb de mis-

ciltoare 7 I VI 99Parngralii, de 1 lunä pentru necinste §i adulter. . 8 I VI 102Pairagralii, de 6 luni la embatic 7 I VI 99Paragralii, de 6 luni la Inchiriere i arendare 7 I VI 99Parngrafii, de 1 an la cldcasi 7 I VI 99Paragratii, de 1 pentru darurile de logodna . . . . 7 I VI 99Pnrugrialii, de 1 an la arbitraj impotriva pravililor. 7 I VI 99Paragrald, de 1 an la contracte ilicite 7 I VI 99ratragralii, de 1 an la intoarcerea darului . . . . 7 I VI 99Pnragrnlii, de 1 an la vechilet 7 I VI 99Paragralii. de 2 ani la anarghirie 7 I VI 99Parrmralii, de 3 ani la embatic 7 I V/ 99Paratgralii, de 3 ani la stapanirea cu buna credint5,

a lucrurilor mobile 7 I VI 99Paragrallii, de 3 ani pentru clfidire de namestii 7 I VI 99Paragralii, de 3 ani la depoziton si sechestru . . . 7 I VI 99Paragratii, de 3 ani pentru veniturile deavalma ni-

tre devillmasi 7 I VI 99Paragrald, de 4 ani dela darea socotelilor tutelii 7 I VI 99Paragrattii, de 5 ani dela desfacerea societatii . . 7 I VI 99Paragratii, de 5 ani la antreprize 7 j VI 99Parngraltii, de 5 ani la locatiunea lucrarilor . . 7 I VI 99Parsigratil, de 5 ani la vAnzare i schimb de ne-

miscateare 7 I VI 99

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

raragratii de 10 ani dela Incetarea societatii, candArt Cap.

LXVIE

Parte Pag.

societarii lipsesc din tara 7 I VI 99'Yaragralii, de 10 ani pentru restituirea de zestre

exoprica in caz de divort sau moarte 7 I VI 99*Paragralii, de 10 ani pentru cerere de zestre fti-

gaduitti 7 I VI 99Paragratii, de 10 ani pentru donatiuni la casatorie . 7 I VI 99*raragratii, de 30 ani pentru cheza6ie de datorie. . 7 I VI 99-Paragratii, de 30 ani pentru datorii dela implinirea

termenului 7 I VI 99loaragratii, de 30 ani la mi6catoare 6i nemiscatoare . 7 I VI 99.Paragrafii, de 30 ani la mosteniri 7 I VI 99Paragratii, de 30 ani, la stapanirea curea credinta 7 I VI 99.Paragratii, de 30 ani pentru zalog dela implini-

rea termenului . 7 I VI 99-Paragratii, de 30 ani la legaton 7 I VI 99Paragrafii, de 30 ani la mobile 6i imobile 7 I VI 99

criminale. 8 1 vI 109.Paragratii, curgerea lor contra minorilor dela 25 ani

ai varstei lor. . 9 I VI 109.Paragrafii, diastima 6 I VI 99.Paragratii, Intreruperea lor . 10 I VI 103Paragratii, izbfanire 6 I VI 99Paragratii, prescriptiune. 6 I VI 99'Paragratii, robiri 7 I VI 99Paragratii, servituti 7 I VI 99.Paragratii, termen I vI 99Paragratii, tigani. 7 I VI 93Paris jeluitor 1 1 VI, 98Parit, reclamat 1 I VI 98-Paritori, pedeapsa lor 2 VII V 98Yarinti, zestre 13 XVI III 56-

rarítate, la massa creclitorilor 13 VIII III 39'Partas, despagub ire. 9 XIII III 49Pfirtas, imparteara 10 XIII III 48Piirtas, interdictiune 8 XIII III 48-

Partas, prefacere 9 XIII III 48-

Partasi, protimisis la vanzare 7 II III 21

Partasi, vezi .coproprietari. 1 XIII III 47Partial, testament valabil 41 III IV ss.Particulare, vezi .acte, . --Pastrare, depozit . 1 XXII III 73-

Pauliansi, actiune contra debitorilor 14 VIII III 49Peceti, punerea lor 49 II III 29.

Peceti, imprumut cu 3 VIII III 38,

Pecuutae, exceptia non numeratae pecuniae vezi.anarghirie.

www.digibuc.ro

LXVIII INDEX ALFABETIC

Pedenpsa acuzatortlor pc nedreptPecelluirea ciartilor

Arl.

9

8

tap.

V IIII

Parte Pag.

\ 96

V 110Pedeapsa eallomnintorilor 4 IX V 97Pedeapsa eocapliellor If V 04Pedeapsa conaplicilor plastografilor. 4 V V :0;Pedeapsa falltilor fraudulosi 9 IV V 95Pedeapsa falsilicatortlor de banal 2 VIII y 9GPedeapsa oworului necugetat 4 1 V 93Pedeapsn omorulul precugetat I I V 93Pedeapsn pentru plastograli *I V V 95Pedenpsn tertei personale, adulter X V 97Pedeapsa tfallaarilor 2 II V 94Penal, conditiuni la intentarea unui proces 2 I VI 99Pennlii conditiuni la intentarea actiunii _ I VI 99Pennlii, judecata 2 I VI 99Penalii, juramant la actiune penala 5 I VI 119

Penalititti, calomniatori . 4 IX V 97Penalitfiti, dota. 41 X\ I III elPen:Matt la zapise plastogratiate 4 V V 96Penalitaten inolluzilor mincinosi . 2 IV V 95Penalitfiti, societati 7 XIV III 49

PenaIitit(i. taietori de bani 2 V III V 9GPenalitäti la adulter 4 X V 97Pensiune alinacutarii, divort 7 XVI III 63

Perderen dreptulul de lapel, 10 IV VI 123Peronne, Impartirea lor . 1 I G

Persoann, la adulter) a treia 5 X V 97Piciitura stainilor, vezi .servituti.Plastograli, complici . 4 V V 9GPlastograti, carti domnesti V V 9( ;Piastogratie, categorii . 9 V V 96Plastograli, zapise particulare 4 V V 96Platfi, vezi .)ocatiunea lucrarilorPIMA, Imprumut. 5 VIII III 38

Plata, animale care au viltamat . 6 A d a u s 98

Plata pretulnl, vanzare 12 II II E 23Platnie, obligatiunea lui . l; lx III 42Ponta, cambiarolitice, vezi drepturi

1 X\ I III 42

Politieesti, vezi priciniPolitieenseii, prigonire 9 1 VI 99Ponegritori. 1 IX V 9;PoprIrl, tocmeli . ,rosadnicit, despartenie

9

6

X\ IN I

Ili 50HI 59

Posesiune en bun& credintii, prescriptiuni de :1ani la mobile In 7 1 VI 99

Posesinne eu rea credinta, prescriptiuni de :30

ani la 7 I V I 99

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC LXIX

Art. Cap. Peril Peg.

Posesiune de ren eredintii 7 I \ I 99Posesor, prioritate la probe egale 3 II VI 10SPrefteurvie, cauzele divortului 43 VI III edPrenearvie, Impficare 2 X V 97Preneurvie, pedeapsa tertei persoane 5 X V 97Preneurvie, penalitfitile pentru barbat i femeie 4 X V 97Preeugetat, .vezi omor.Preduren lucriilui, vanzare 12 1I III 46Prefneere, acceptatiune 9 XIII III 48rrefiteere, devälmasi 7 XIII III 48Prefacere, partas. 9 XIII III 48Preferintä, drept de 99 VIII III 41Preferintä, termen la vanzare. 8 II III 33Preferintii, vecini 7 II III 21Vreferinliá, vanzftri. 7 11 III 21Erepuirori, pedeapsa lor 9 VII V anrreseriptinni, de 1 luna pentru calomnie adulter 8 I IV 102rreserip(iuni, de 30 zile la vânz5ri ei schimb de

mobile 7 I VI 99111," reneriptinni, de 6 luni la embatic sadiri) . . . 7 1 VI 99PreseriptiunI, de 6 luni la inchiriere ei arendare . 7 I VI 99Preser.ptiuni, de 1 an la claca, 7 I VI 99Preseriptiuni, de 1 an pentru darurile de logodna . 7 I VI 99Preseriptinni, de 1 an la deciziuni de arbitraj im-

potriva pravililor 7 I VI 99Preseriptiuni, de 1 an la invoialfi contra pravililor 7 I VI 99Prescriptiuni, de 1 an la mandat 7 I VI 99Preseriptiuni, de 1 an la revocarea donatiunilor 7 I VI 99Prescript' i de 2 ani la exceptio lion monpratne

pecuniae 7 I VI 99Preserlptiuni, de 3 ani pentru beneliciile intre in-

divlzi 7 I 1 I 99

Preseriptiuni, de 3 ani pentruclfidire de namestii 7 I VI 99Preseriptiuni, do 3 ani la depozit i sechestru . . 7 I V I 99

Preseriptiuni, de 3 ani la embatic (cladire) . . . . 7 I VI 99Preseriptiuni, de 3 ani la stapanirea cu burin: ere-

dinta a lucrurilor mobile 7 1 VI 99Preseriptl lll , de 4 ani dela darea socotelilor opi-

tropiei 7 I VI 99

Preseriptiuni, de 5 ani dela incetarea toväräsiei 7 I VI 99Preseriptiuni, de 5 ani la locatiunea lucrfirilor. . 7 I I 99

Preseriptiunt, de 5 ani la vfinzare schimb deimobile 7 I VI 99

Prescriptiunl, de 10 ani pentru cerere de zestrefäg'aduita 7 I VI 93

Preserip(inni, de 10 ani pentru donatiuni la casa-torie 7 I VI 99

Ion Palade. VIwww.digibuc.ro

LXX INDEX ALFA BETIC

Prescript Wail, de lo ani dela 1ncetarea tovarasieiAtt. Cap. We P.

cAnd tovara$ii lipsesc din Ora, 7 I VI 99Prescript Mai, de 10 ani pentru restituire de zestre

$i exoprica in caz de divort sau moarte 7 I VT 99Preseriptiunl, de 30 ani la acceptarea mottenirilor 7 I VI 99Preseriptiunl, de 30 ani pentru datorii dela impli-

nirea sorocului 7 I VI 99Preserlptluni, de 30 an i pentru garantie de datorie 7 I VI 99Prescript luni, de :10 ani la legat 7 I VI 99Preseriptiuni, de 30 ani la mi$catoare $i nemi$ca-

toare 7 I VI 99Preset* lptinni, de :30 ani la mobile $i imobile . . . 7 I V I 99

Preseriptluni, de 30 ani pentru zalog, dela impli-nirea termenului 7 I VI 99

Preseriptiuni, ia accesiune de lucruri mobile . 2 I IE 11

Preseriplinni, curgerea lor contra minorilor dela25 ani ai varstei 9 T VT 102

Preserlptinni, diastima 6 I VI 99Preseriptiuni,izbranire 6 I VI 99Preseriptiuni, servituti 7 I VI 99Preserlptiunl,servituti incomplete 13 III II 17

Preseriptiunl, paragraftie 6 I VI 99Preseriptiuni, termen de 6 I VI 99Preseriptiuni, la stapanirea cu rea credinta timp

de :30 ani 7 I VI 99Preseriptluni, intreruperea lor 10 I VI 102Preseriptiuni, tigani 7 I VI 99Prescript' i penale 8 I VI 101Pretul, dovada lui prin zapis i IL III 23

Pretul, plata lui 12 II III 23

Pretul plittlt, vanzare 12 II III 26Preserlptiunea iauaä 45 XVI III GG

Pre tiuni stabilite de lege 5 II VI 109Prezumtiunl stabilite de lege 45 XVI III GE

Prleini eriminale, local intentarii lor 12 I V I 105Priem(' criinisiahai, martori. 34 II VI 115Prieini eriminale, vezi .vechilet.Prieini politicesti, cazuri care apara de inati-

$are imediata. 14 I VI 105Prieini i,oliticeti, martori. 33 II VI 115Prieten, judecator 1 Ill VI 119Prigonire, conditiuni la intentarea ei 4 I VI 111Prlymire, datorii 2 I VI 93Prigoniri far(' soroe, vezi imprescriptibilitatiPrigonitori, Impricinati 1 XVII III 62.Prigonire, intentarea lor 1 I VI 99Prigonlre, juilecati. 1 I VI 98

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC LXXI

Art rap. Par le Pag.

Prig(' attire, lucru de prigonire, vanzare de III 26Prigonirl, tutela 11 XXI III 70Prigonire criminal& 2 I V I 09Prigonire criminal& conditiuni I V I 95Prigonire eriminalfi, juramant 5 I VI 99Prigoniri pentru furtiting 2 1 VI 99Prigonire de botare, vezi hotarnicie 41 II VI 116Prigonire politiceasch. 9 I V I 99Prigonirl politiceti, locul intentarii lor 11 I VI 106Prigoniri prntru tfilhfirli . 9 1 V I 99Prigonitri, impricinati 1 I VI 98Private, veziPrivitegii, amanet 18 XI I 63Proba, dovedirea faptului 3 II VI 108Probit, act autentic G II VI 110Probit, carte de blestem VI 109Probil, cazna i II VI 109Probe, compararea lor la actiuni penale 23 I VI 107Proba, frauda . 14 II VI 112Probii, impartirea lor. II VI 109Probk, Inscrisuri 5 II VI 109

jurarnfmt a II VI 109Probit, juramant supletoriu. 20 II VI 112Probit, cu martori. 31 II VI 115Probk, marturisirea unei parti. 24 II VI 113Probil, obiceiul locului . 9 II VI 111Proba, obligatiuni 45 II VI 116Proba, prezumtiuni 5 II VI 109Proba, prezumtiuni legale 5 II VI 109Probk prezumtiuni nelegale . 5 II V I 109

prioritatea posesorului 3 II VI 108Probe, servituti, prioritate la probe 10 III Il 15

Probe, testament autentic . 7 II VI 110Probe, tortura 5 lE VI 109Probe, vecinatatea lucrurilor 2 III II 12Probarea drepturilor 1 II VI 107Procedura arbitrajului 9 XVIII III 64Procedura eterocriziel . 9 XVIII III 64Proces civil. 2 I VI 99Procese eivile, locul intentarii lor 11 I VI 105Proces, conditiuni la intentarea lui 4 I VI 99Proces penal, conditiuni 5 I VI 97

Proeese penale, locul intentarii lor. 12 I VI 1 1Procurator./ vezi .contracte, conventiuni sau toc-

meli.Prodigi, incapacitatea lor de a contracta I V I 8Prodigi, juramant 46 I VI 117

www.digibuc.ro

LXXII INDEX ALFABETIC

Art. tap. Parte Pag.

Prodigi, pasibili de penalitati. 4 V I 8

Prodigl, tutela judiciara . 2 V I 8

Protbitiuni, vezi .casatorie. 2 VI HI 52

Proibitiuni, la vanzari dintre soti 4 II III 25

vanzari efectuate de staret3 . 1 TE III 20

vanzari, efectuate de stareti 3 II TEl 21

Proprietate, obst i re , deaval ma 1 XIII IlE 47

Protestare, termen . 4 IX III 42

Prothnisis, amanetul neegal impartit. 6 XI 11E 41

Protimis, arendare si inchiriere cu . 1 IV III 30

Protimisis, caminuri 20 III IV 85

Protimisis, copartasi. 3 IV III 30

Protimisis, creditor cu zalog 21 VIII III 40

Protimisis, dota 17 XVI III 56

ProtimIsis, dota 23 VIII III 41

Protimisis, drept de despagubire 11 II 111 2.1

Protimisis, dreptul domnesc. 20 VIII III 40

Prot:mists, la embatic 8 II III 22

Protimisis, la emfiteaza . II III 23

Protimisis, creditori chirografari 24 VIII III 41

Protimisis, ipoteca 22 VIII IlE 41

Protimisis, besman III 23Protimisis, licitat tune 48 II III 29

Protimisis, lipsa lui 10 II III 23

Protimisis, mezat 48 II III 29

Protimists, rude de jos 16 III IV 81

Protimisis, rude cló sus 16 III IV SIProtimisis, schimb 4 III III 29

Protimisis, termen la 8 II III 22

Protinalsis, testament sfaramat de dreptul de . . 29 III IV 87

Protintisis, testament sfaramat de rudele de sus .31 III IV SiProtimisls, tutela 8 XXI III 69

Prot i "sis, vanzare cu 7 II III 21

Protimisis, vanzare cu termen 8 II III 22

Protimisis, vanzare de tigani cu 10 II III 23

Protimisis, zalog 4 XI III 44

Proyalisirea cuyintelor 1 It VI 107Proylima, chestiune 9 II VI 108Proxenitisna, adulter 3 X V 97

Publice, vezi acte.Punerea pecetilor 49 III III 29

Purtittor de grijii, vezi .garantie. 5 XIII II 47

Itiifuirett datoriel 5 VI II III 31

daune 3 Adaos 97

www.digibuc.ro

INDEX ALFAI3ETIC

striedeiuneAd.

1

Cap.

LXXIII

Paul Pag.

Adaos 97

apelvezi .mosneni

flecldiwà, furi

1

2

IV

III

NI 122

V 95Reelamat, parlt 1 T VI 98Reelaimmt, parI8 1 I VI 98Redibitorli, vitii, vanzari 15 II III 24Iteduetinnea legaturilor 7 TV IV 91Regi I dotal 10 XVI III 53Religioase, vezi .drepturl.Itenuntare, la actiune 18 VHI III 40Resennapilrare, termen de S II III 22Reseunapiirare, soroc de II III 22Respingerea martorilor

38

If VI 115Responsabilitate, deavitilmaai 6 XIII III 48Responsabilitate, garant 9 XII III 47Responsabilitate, garantie 0 XII III 46Responsabilitatea tutorilor 21 XXI III 71

Responsabilitate, vanzari 15 II III 24Respundere, de vitii, vanzare is Ir III 27Restituire, rezi claruri de logodna.Restituire, de cloth 14 VIII HI 40Revendleare, embatic 4 V III 34ReTottarett donatInnilor 6 I IV 77

Revocarea judeefitorilor 1 HE VI 119Revolutle, zorbalic . 9 1 VI 99Reziliere, vfinzare IS II HI 27Rezolutinne, vanzl.re 10 lE III 2G

Rezolutiune, v5 nzn re 44 28Risipitorl 1 V I 8Risipitori, incapacifatea lor de a contracta 1 V I 8Risipitort, juramant 46 II VI 117

pasibili de penalitati 4 V I 8tutela judicial% 9 V I 8

Riseurl, vanzari 17 II III 24Itiveranl, drepturile lor 6 I H 11Robi, adoptiune S V IN 92Robl, casatorie 9 XVI III 52Rohl, categoriile lor 1 VII I 8

Robi, despagubire pentru 7 V II I 9

Robl doinne!Iti, cei fara stapani . . . .. o N II I 9

Robi, filiatiune materna 3 V II I 8

filiatiunea lor 2 V II I 8Rohl, juramant 40 II VI 116Itobire, categorifle ei 2 12

Robire, incompl et a 17 III 17

Roblrl 1 II II 11

www.digibuc.ro

LXXIV INDEX ALFABETIC

Sri. Cap. Parte Pag.

Robiri, coproprietari 11 XIII Ill 49

Robiri, indivizibilitatea lor 3 II II 12

Robiri, modul de stingere si stabilire i 11 11 12

Itobiri, prescriptiunea lor 4 II If 12

Robiri, prescriptiuni de 10 ani 7 Il VI 99Robiri, stingerea lor II 12

Rude, judecãtor 1 III VI 119nude, protimisis 7 11 III 21

Rude de &Waimea, succesiuni 15 III IV 80

Rude de alfitureat, vanzare 7 II III 21

Rude de jos, protimisis 16 HI IV St

Rude de jos, succesiuni 11 III IV 80

Rude de sits, desmostenire 36 III I V SS

Rude de sus, protimisis 16 Ill IV 81

Rude de sus, succesiuni 15 III 1 \ 80

Runde, vezi .servituti.Rupere de piminnt, vezi .accesiune.

Sfidire, vezi embatic, besman san emllteoz.tiprescriptiuni de 6 luni la 7 I \ r 99

Sfidiri, vrtn7are 32 Ii III 26

Schintb, anulabilitatea lui 5 III III 29

Sehimb, contract de 1 III III 29

Sehimb dotal 31 XVI 111 59

Sehimb. Cirepturile egumenilor i III Ill 29

Sel llll b, lipsa protirnisului 4 III llf 2JSchimb, lucruri ce se pot da In 1 III Ill 29

Schinab, nulitatea lui 5 Ill III 29

Sel b, prescriptiuni de 30 de zile 7 I 1 r 19

Schimb, prescriptiuni de 5 ani 7 I \ I 29Sehintb, vanzare 2 TIE III 29Sel bare, vezi .deavalmak-i. 7 XIII Ill is

adoptiune V IV 92S elavi, distitorie 9 XVI Ill 32Selitvi, categoriile lor 1 \ II 1

Selav', despagubire pentru 7 VII I 9

Selavl tlo ll etttl. cei fIni. stapftn S \ II I 9

Sclavi, juriimant 16 II VI 114Selavl, bliatiunea lor 2 V I I 1 9

tiliatiune maternii 1 II I 8

Secheetrit conventional 1 XXIII Ill 71;

Sechestru judicinr 7 III VI 120Sechestru, obligatiuni la 9 XXIII III 76

Seehestru, prescriptiuni de 3 ani la ..... . 7 I VI 99Sentinle judeciltorori, revocarca lor . 6 Ill \ 1 119

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC.

M. lap.

',XXV

Park Pag.

Separutiune de patri II, dota 37 X \ I 11E 60Servitor, despagubire 10 VII III 37Servituti, 1 lE II 11Servituti categoriile lor 9 11 II 12Servituti, claclire de mori 45 111 11 16Servituti, constructiunea grajdurilor . 24 Ill II 13Servituti, distanta intre constructiuni 28 III II 18Servituti, garantie si termen 20 III II 17

Servituti, incompleta.. 17 III II 17

Servituti. Impiedicarea lor 19 III II 17

Servituti, Impiedicari si despagubiri 21 111 II 17Servituti, indivizibilitatea lor . 3 JI II 12

Servituti, Intocmirea lor . 3 111 II 13

Servituti, modul de stingere si stabilire 5 11 II 12

Servituti, nulitati 12 III II 15

Servituti, obligatiuni 26 III II 18Servituti, obstiri 11 XIII III 44Servituti, pentru mori 44 III II 16

Servituti, picatura strasinilor 28 lii II 14Servituti, prescriptiune 16 III JE 17Servituti,prescriptiunea lor 4 If lE 12

Servituti, prescriptiuni de 10 ani 7 I VI 99

Servituti, primejdioase, interzicerea lor 18 III II 17

Sechestru . . 1 XXIII III 76Servituti, rurale 2 III I1 29Servituti, stingerea lor 5 Ji II 12

Servitnti, de vedere 22 irr n 17

Servituti, urbane 18 iii II 17

Servituti, zid comun 24 III II 17

Servituti, zid de Impiedecare 23 irr II 17

Servituti, zid orb 2:1 III If 18Silnicie, daune 9 Adaos 97Silnicie, stricaciune 9 A cl a o s 97

Slobozi,eftsätorie 9 XV I III 52Slobozi, categoria lor i I 1 8

Slobozi, filiatiunea materna a VI I 8

Slobozi, parinti liberi 9 VI I 8

Sloboziti, categoria lor 1 VIII I 9Slobozire, formalitati de VIII I 10Siobozire, värsta de 3 VI II J 10Sloboziti, conditiunea lor 9 VIII 1 9

despagubire pentru daunele ei 13 VII Ill 37

Noeletari, drepturi 4 XIV III 49Societari, obligatiuni G XI\ lIE 49Societe/to, Imparteala 16 XIV III 50

Societate, mandat 14 XIV III 50

Societate, prescriptiuni de 5 ani 7 I VI 99

www.digibuc.ro

LX XVI INDEX ALFABETIC

Art. Cap. Fait Fag.

Societute, prescriptiuni de 10 ani 7 I VI 99Societilotl de nellizitiune 99 XIV III 51

acceptatiunea schimbdrilor 10 xrv III 50administratiunea 14 XIV II 50

Societfiti, caz fortuit 15 XIV III 50Societfiti, contract de 1 XIV III 47Societate, datorii . 17 XIV III 50

daune 11 XIV III 50Soeietfiti, diverse, feIuri de 2 XIV III 47Soeletfiti, dobAndd 12 XIV III 50Societfiti, dol 11 XIV III 50

moduri de incetare 99 XIV III 51nulitdti 5 XIV III 49

Societitti, obligatiuni I XIV III 47Socletäi particulare 22 XIV III 51

penalirati 7 XIV III 47popriri 9 XIV III 50

Soeietfiti, toväräsii 1 XIV III 45Societfiti universale 92 XIV II( 51Solidaritate, vechilet 10 XIX III 07

Soroc, apel 9 IV VI 122Soroc chibzuire, succesiuni O III IV 79Soroc, veziSoroc, imprumut . VIII III 39Soroc, paragrafii 6 I VI 99Soroc, vanzare de tigani 10 II III 23Sot, adulter 4 X V 97Sot, succesiune, supravietnitor 24 XVI III 57Sotal supravIetultor, succesiune 91 IiI IV 85.

Soti, vanzare nuld 4 II III 20Stabilimente, vezi cläcliriStabilimente, cldcas 6 V I III 85.StripAtt, drepturile asupra robului 4 VII I 9Saipan, dreptul de vindere VII I 8Stfipilnire cu bunil credinä, prescriptiuni de 3 ani

la mobile in 7 I VI 99Stilpfmire cu ren credintfi 7 I VI 99Stäpfinire cu real credlutii, prescriptiuni de 30

ani la 7 f VI 90Stat, succesiuni 24 III IV 86Stntul, creditor 20 VIII III 40Stingeren datoriei 5 VIII III 38Stingeren obligntlundlor 12 I III 20Stingerea robirilor 5 Il II 12

Sting.exea servitutilor 5 II II 12StIpulatiuni, vfinzare 13 II III 25.

Striciie 1 Adaos 97

www.digibuc.ro

INDEX ALEABETIC

Strierteiune, omorul unui animalSt-J.:machine, specificare la paguba produsa de ani-

mate

Art.

4

6

tap.

LXXVII

Par le Pag.

A cl a o s 98

Adaos 98

Substitutinne, mandat 19 XIX HI 6GSubstituthone, vechilet 19 XIX IlE 63Sueeesiunea cáutiiiiiivilor 20 III IV 85Sueeeslunea Cutiel Milelor 24 III IV 86-Succesiuflea dotei 24 XVI III 57Succesiunea soitului supravietnitor 24 XVI III 57

Suecesluni, depozit 21 XXII III 77Sueceniune, garantie 8 XII III 46Sueeesiune, mostenire ab-intestat 14 III IV SOSueeesiune, mostenire fArA, diatd. 14 11E IV SOSneesiuni, 1 ni IV 73-

Succesituni, acceptarea lor 5 II I VI 79Suceesiunl, acceptarea lor 10 III IV 79Sueeesfuni beneficiu de inventar 6 III IV 79Sueeesiuni, copit adoptivi 92 III IV 85Sueeesiuni, sopit naturali la averea mamei . . . 21 III VI 3:iSueeesiuni, creantele lor 25 VIII III 42Succestuni, deferite ascendent,iler 15 III IV 80Sueeesiuni, deferite colateralilor 15 III IV 80,Sueeesiuni, deferite descendentilor 15 11E IV 80Suecesluni, deosehitele oudine 14 III IV SOSueeesiuni, dreptäti 9 HE IV 79Sucees I, minoritati 9 HI IV 79Sueeesi uuu u peotimicis 10 III IV 81Suecesluni, refuzarea ei 3 HI IV 7RSueeesinni, rude de aläturi, hupA pravila 19 III V I 84Succesinni, rude de 5os dupA lege 17 III IV 82Succesinni, rude de jos dupd pravilA Vi III IV 33!imam. sotul supravietuitor 23 III IV 85Sneeesinni testamentare 25 III IV 86Sueeesor, mostenitor 4 HI 1V 79Supletoriu, vezi juramintSuprnarbitru, eterocrizie 15 XVIII Iir 05Surghiunie, penalitati de divort 43 XVI EH 61Surghinnie, calomniatori 4 IX V 97

Tfigada, marturi 42 IT VI 116.talhArie 4 H V 94

Tidetori de bani 1 VIII V s

Tiiietori de band, jurAmAnt 46 II VI 116Thietori de haul, pedeapsa lor 2 VIII V 93Tata, judecator . 1 III VI 119.

tutela . 14 XXI III 70

www.digibuc.ro

lxxviii INDEX ALFABETIC


-Termen, apel . . . . . . . . . IV VI 122Termen, arenclare 6 IV III 31Termen, creditori dam 11 VIII lii 39

Termen, Imprumut Tara . VIII III 39

'rermen, inchiriere 6 IV III 31

Termen de infittilare 15 I VI 105-Termen, licitatiune 47 II III 27

Termen, lipsa lui, vanzare . . . . ...... 20 II III 24

Termen maxi .. debitor bogat 11 VIII ILI 39

Termen, mezat 47 II III 29

Termen, obligatiuni 7 VIII III 39

Termen, paragrafii 6 I VI 99

Termen, plata politii 3 IX III 42Termen, de preferinta, vanzari 8 IE III 22

Térmen, prescriptiuni 6 I VI 99'rermen, de protimisis 8 II III 22

Termen, de rascumparare 8 II III 22

Termen, tocmeli de slujbe cu G VIE ITI 37

Termen, vezi .amanet,,Termen, vesi .clatoriliTermen, vanzare 8 It III 22

Termen, vanzare cu loc si 27 II III 23

Termen, vanzare de tigani 10 IT III 23

Termen maxim, clebitor sarac 11 VIII III 39

Terta persoe .. a, adulter I X V 97'Testament, adoptiune 9 V IV 93Testament, atacarea lui 42 III IV 90Testament, capacitatea de a clispune . . . . 33 III IV 88Testament, copil natural 30 Itt IV 87

Testament, cotitatea disponibila 33 III IV 88Testament, desfiintarea lui 40 III IV 89

Testainent, clesmostenirea ascendentilor 36 III IV 88Testament, clesmostenirea copiilor adoptivi 3' III IV 88Testament, desmostenirea copiilor legitimi . . 34 III IV 89Testament, diata 3 III IV 79Testament, formalitati 26 III IV 86

-Testament, formalitate acl-solemnitatea 37 III IV 89

Testament, incapabili 28 III IV 89Testament, marturi 40 II VI 116Testament mistie 26 III IV 86

Testament, nulitati 27 III IV 87Testament, nulitati 39 III IV 89Testament, protimisis la rudele din jos 21 III IV 87

-Testament, protimisis la rudele din sus 31 111 IV 87-Testament, rude de alaturea si streMi 32 III IV 87

Testament, valabilitatea partial% 41 III IV 89

'Testament autentic 2G III IV SG

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC LXXIX

Art. Cap. Parte

Testament autentic, carti 7 ii VI 110Testament autentic, dovezi 7 II VI 110Testamental snrorli Inzestrate 32 III IV 87

Testament autentie, modificdri :18 III IV 89Tigani, cdsdtoria lor 8 VII 1 9

Tigani, categoriile lor 1 VII I 8

dispozitii relative la c5satorie 10 V II I 9

Tigani domestici, drepturile asupra lor 9 VII ITigani, dotd '0 XVI III 58

Tigani, prescriptiuni 7 I VI 99Tigani fugari, imprescriptibilitati la 7 I VI 99Tigani, vanzare cu protimisis, de 10 II III 23Tiganl, vtinzare de 10 11 III 23

complicitate 4 It V 94TAlharl, gazde de II V 94TAlltari, juramant 9G II VI 117TAlhari, lucruri furate 1 II V 94Talent% pedepse 2 II V 9iTAlharl, tdinuire 4 II V 94TAlharl, prigonire pentru 2 I VI 99

Tocmealii, locat tune 1 VI I III 38ocmealil, obligatiunea reciproca II III 37

Tocmealti, piirtaei 10 XIII III 48TocinealA tle comodat 8 XXII III 74

Toemenlii de logodnii 1 XV III 51Toomealà de zestre 9 XVI III 53Toenteli, categoriile lor 9 I III IS

cauze de Impiedecare 11 1 III 19Tocmeli, conditiunile validitatii lor 3 I III 13

Tocmeli, cu clauza penal& lt I 111 19

Tocnteli, daune 11 XIV III 50Toemeli, detinitiuni 1 I 111 18

Tocmeli, dol 1 III 18

Toemeli, formalit0ti 7 1 111 19

Toczneli, nescrise, validitatea lor S 1 III 19

Toelmieli, nulitatea lor 4 1 111 19

Tocmeli, obligatiuni 1 XIV III 49

Tocmeli, propriri 9 XIV Ill 50Tocmell, prin procurätori 6 I Ill 18

ocmcli, sechestru 3 XXIII Ill 7G

Toemeli de slujbe, destlintarea lor 11 VII III 38

Tocmeli de slajbe, forta majord 7 VII III 37

Toemell de slajbe, garantia melterului 4 VII 111 37

Tocm^li de slajbü, locatiunea bucritritorToemeli de slajbil, obligatiunl . . . . 2 VII III 37

Toemeli de slaJbe, soroc 6 VII III 35

Toemealit de Duna 1 XVI III 52

www.digibuc.ro

LXXX INDEX ALFABETIC

Art. Cap. Park Pag.

Toemealä vidabilft de logodnit 2 XV III 52Toemeli de toriliribde, vezi tsocietati. 1 XIV III 49Tortura 56 II VI 118Torture, dovezi 7 II VI 109Tortura, proba 5 II VI 109Tovarfi,j, drepturi 4 XI V III 49Tavitritie, administrator 14 XIV III 50Tovalrfide, dividende 16 XIV III 50Tovitribge, prescriptii de 5 ani 7 I VI 99

prescriptiuni de 10 ani 7 I VI 99Tovitritsie, societate 1 XIV III 49Tovitrit.;ie, tocmeli de 1 XIV III 49

acceptatiunea schimbarilor 10 XIV III 50Tovitrit;ii, diverse feluri de 9 XIV IIIToviíriegi, dobanda 12 XIV III 50

dol 11 XIV III 50maluri de Incetare . . . .. 22 XIV III 51

TovfirittiH, nulitati 5 XIV III 49Tovitrirdi, obligatiuni . . . ........ XIV III 49

penalitati 7 XIV III 49

Tranznetinne, invoiala 1 XVII III 62Tranzaellune, modalitati 2 XVII III 63Trunzac j. civile 19 I VI 106Tranzactinni, dol 9 XVII III 63.

Tranzacitiuni, intarite de judecatori 20 I VI 106.Tranzaetiuni, mostenitorl 7 XVII III 63'Franz etinni, nulitati 6 XVII III 63.

Tranzaetiuni, obligatiuni 4 XVII III 63

Tranzatetinnl, ucigas 8 XVII III 63

Tutelit, adoptiune 4 V IV 92'

Tutelit, a tatalui sau a mamei 14 XXI III 70Tntelä, cauzele care apara de 38 XXI III 73

consiliu de familie 6 XXI III 69Tutelit, consiliu Ingrijitor 9 XXI III 70Tutelit, destituirea din tutel- 10 XXI III 79

epitropie 1 XXI III 69Tutelä, excluziune din tutela 9 XX I III 69Tutelfi, femei 12 XXI III 70Tutelft, garantia tutortilui 8 XXI III 69Tutelik, incapacitate 11 XXI III 70Tutelfi, incetarea ei 39 XXI III 73Tutelfi, inventar 15 XXI III 70

Tutela 1enlà, oranduirea ei 2 XXI III 69Tutela, numita de tata sau de mama 2 XXI III 69

obligatiunea mamei 16 XXI III 70Tutela, prescriptiuni de 4 ani la 7 I VI 99Tutela, protimisis h 8 XXI III 69

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Art Cap.

LXXXI

Palle Pee

Tntehi, rude si aspendenti 4 XXI III 69Tutelä, darea socotelilor tutelei 99 XXI III 71

Tutelfi, vornicia obstirilor C XXI III 69

Tfitori, administratiunea lor 18 XXI III 71

Tutori, resposabilitatea lor

titranzactiuni

21

9

XXI

XVII

III 71

III 63Urbane, vezi .servituti.Uzufrnet, legat 4 IV IV 90

VValabilitate partiala. testament . . 41 III IV 39

Vriijma14, judecator 1 III VI 116Vecinistatea 1iicrntiloa, constructiunea grajcluri-

lor 28 III IT 14Vecinratatea lucrurilor, dispozitiunile legei . . . 9 III II 15

Vecinfitatest luerttrilor, distanta Intre construe-tiuni 28 III II I

Vecinbtatea lnerurilor, garantie i termen . . . 20 III II 17Voris:Mat:ma luernrilor, hottirTri judectitoresti . . 27 IIIVecinatatea liacriailbor, obligatiuni 26 III II 19Vecinistaten luertiribor, picatura strasinelor . . . 28 III II lsVecinataten Incruritor, prioritatea probelor . . . 10 III II líVecinataten lucrttrilor, impiedicarea lor . . . 12 11E II 17Vecinfitatea incrurnor, I mpiedicEri i despEgubiri 21 III II 17Veeinfitatea lucrurilor, procedarea in lipsE de

probe 7 III II 14VecinAtatea luernrilor, procedura probelor . 6 III 11 11

Vecinfitatea Hacrurilor, semn de botar I III II 12Vecluniataten locrurilor, terminarea contestatiilor 11 III II 15.

Vechafitatea lucrurilor, zid comun 24 III II 17Veehefitatea lnerurilor, zid de impiedecare . . 23 III II 17Vecinfitatea luerurilor, zid orb 28 III II 18Vecini, rude de altiturea cu protimisis 7 II III 21

mandatar 1 XIX III 66Vechilet, despilgubire 9 XIX III 67Vechilet, dobandE 9 XIX III 67Vechtlet, modurile incetErii lui 18 XIX III 68Vechilet, Indatoririle mandatarului 4 XIX III 6;Vechilet, interzicerea lui la pricini criminale . . . . 22 I VI 106Vechilet, mandat . 1 XIX III 66Vechilet, natura lui 9 XIX III 66Vechilet, obligatiunile mandatului 9 XIX III 67Vechilet, prescriptiuni de 1 an la 7 I VI 99Vechilet, solidaritate 10 XIX III 67Veehilet, substitutiune 19 XIX III GS

www.digibuc.ro

LXXXII INDEX ALFA BETIC

Arf. Cap. Parle Pag.

Vechilet expres 9 XIX TEL 66Vcchilet gratu it 3 XIX III 66Vechilet nescris 3 XIX III 66Vechilet scris 3 XIX III 66Vechiet special . 3 XIX II/ G6

Vechilet tacit 3 XIX III 66Vedere, servitute de vedere 22 IH II 17

Viclenie, vezi doldovezi cu 14 II VI 112

Vi . . necinstitori 2 IX V 96delicte 3 XVIII III 64

Vitinzare, accesiune 16 II III 24

Viinzare, actiune rezolutorie 30 II III 26Viinzare, amanet 17 XI III 4G

Viinzare, arvung 31 II III 2G

Watazare, clOcliri 32 II III 26

Vfinzare, conditioner& 8 II III 22Vanzare, contract de 1 II III 20

cu aeezdme.nt de limp si loc 92 II III 25Vfinzare, cu protimisis 7 lE III 21

VAnzare, de mobile, modalitilti 6 II III 21Vfluzare, despágubiri le 24 IL III 25Valizare, &bend& 29 H III 26Vanzare, efectele ei 17 II III 24Viiiizare, far& termen 29 II III 24Vanzare, fort& major& 25 II III 25Viingfiri, ¡mobile 8 II III 22Vanzare, interzis& 2 II III 20Winzare, liCitatie 45 II III 29Vánitare, locul termenul 27 II III 25Viinzare, lucrul altuia 32 II III 26VAnzare, lucruri ce nu se pot vinde . . ..... II III 21Vfinzare, lucruri far& felurime 37 II III 27Viluzare, lucruri in genere 37 II III 27Viinzarc, lueru in litigiu 33 II III 26Winziare, modalitriti la imobile G II III 21Viinzare, nulitate 44 II III 23Vittizare, obligatiunile cumpärätorului . . . . . 26 II III 25Valuzare, obligatiunile vanzatorului 26 II III 25Vfinzare, pact de räscumpärare 8 II III 22Vanzare, paragralli de 30 zile 7 I VI 99Vfinzare, paragratii de 5 ani 7 I VI 99Vanzare, perfectiunea ei 11 II III 23Vanzare, predarea lucrului 12 II III 23Vfilizare, prescriptiunea instantanee, vezi

misiproti-

7 I VI 99Vânzare, prescriptiuni de 30 zile 7 I VI 99

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

Art Cap.

LXXXIII

Park Pag.

Vrtuzare, prescriptluni de 5 ani 7 1 VI 99

VAnzare, plata pretului 12 If III 23-

proibitiunea lntre 800 4 II III 21

Vfinzare, proibitiunea staretilor 6 II HI 21

Vanziure, protimisis cu despilguluire la ¡mobile . . 11 ll III 23-

rdspundere de vitii 18 Ir III 24

VAnzare. rdspundere de vitii 39 IT III 27

VAnzare, rdspunderea vhnzdtorului . 42 IC III 2 7

Viinzare, responsabilitatea vdnzfitorului 15 II III 21

VAnzare, rezilierea ei 44 IL III 28VAnzare, rezilierea ei 38 IL III 27VAnzare, rude de aldturea 7 11 III 21VAnzare, sell imb 32 lE III 26VAnzare, servituti *Mute 9 III III 29

VanzaVe, silitd . . . . .......... . . . 43 27

VAnzare, stipulatiuni 4 II III 27

VAnzare, tigani protimisis . 10 II III 28VAnzare, tuteld 24 XXI III 71

VAnzare, zdlog 17 XI III 45VAnzare, zapis de 9 TI III 23.

VAnzare, zminteald . . . 39 If III 27

VAnzare en terinen, protimisis . 8 II IlI 22'VAnzare, en zapis, la coi cumparatori 34 II III 26

VAnzare, en zapis, la doi cumpdrdtori de ¡mobile . 35 II III 26.

VAnzare de tamobile, conditiune de perfecti e . 13 II III 23Anzare ritrA zapls, la doi cumpärätori 34 II irr 26

VAnzere atria zapis, la doi cnmpArdtori de mobile 35 II III 26VAnzarl, conditionale 19 II III 24VAnzAri, conditiile de loc 21 II III 24

VAnzfiri, preferinta la 7 II III 21VArstii, adoptiune G V IV 98-

VArstA, dispensd domneased 6 Ilt I 3

VArstniei, drepturi asupra averii 2 III I 7

VArstniel, temei i bdrbati, varsta la care pot fi de-slarati 1 III I 7

garantia vanzdtorului 18 II ILl 24

VIOL redibitori, vanzare 15 II III 24

vânzare . 39 II III 27

Vitlile Incrului vAndut 13 II III 24

Vitregi, vezi .copii vitregi.Vorniela obstirilor, consiliu de famine 6 XXI III 69

Vornieia ob;tirilor, tuteld . 6 XXI III 69

ZAlog% amanet 1 Xi III 44ZAlog, dobandd 2 XI III 44

www.digibuc.ro

LXXXIV INDEX ALFABETIC

Art. Cal. Parte Pal.

Zia log, .oe putem zalogl 3 XI III 44Zidog, indivizibil la doi creditori 7 XI III 45Ziilog, indivizibilitatea lui 9 XI iti 45

legat 8 IV IV 91ZA log, parte nehotarlta 8 XI III 45Zit log, prescriptii de So ani dela implinirea terme-

nnlui pentru 7 1 VI 99Za log, protimisis 21 VIII Ill 40Zia leg, protimisis pentru neegalitate la G XI III 45Zfa log, schimbare 11 XI III 45

vanzare 17 XI lii 45Znpis, de vanzare 9 II III 23

clovadä de vanzare re II III 23vanzare fara :14 II III 20vanzare cu . 34 II III 20

Zopise partieulare, plastografi 4 V V 90Zaiticnire, martoriZiabenire, vechilet 6 XIX III 00Zfitienire, vanzare ......... . . . . 25 II III 25

nebiruita, apelatie 1 IV VI 122Zestre, cautiune pentru asigurarea ei . 32 XVI III 59Zestre, constituirea ei 9 XVI III 53Zestre, contract de casatorie . 9 XVI III 53Zestre, divort religios 38 XVI III 0oZestre, dol . 20 XVI III 58Zostre, instrainarea averii zestrele 33 XVI III 59Zestre, instrainarea ei 34 XVI III 59Zestre, prescriptiuni de 10 pentru cererea de . 7 1 VI 99Zestre, restituirea ei 14 VIII III 40-Zestre, schimb dotal 31 XVI III 50Zestre, separatiune de patrimonii 37 XVI Ill 00Zestre, veri .dota 10 XVI III 5:1

%id comon, cheltuelile pentru facere de 25 III II PS

Zia de impiedeeare, vezi .servituti.Zia comun vezi .vecin. lucr. i servituti .

Zidire de mori, nulitati 13 VI III 31;

Zid orb, vezi .servituti.Zminteadit, la vanzare 39 II III 27

.Zorbalie, revolutie, caz de forta majora 2 I VII 90

www.digibuc.ro

CODUL CARAGEAADNOTAT

www.digibuc.ro

LE GIUIREa Prea Inaltatului i Prea Pravoolavnioului

Doran,* Obrádnitor a toad Ungrovlahia

IO IOAN GHEORGHE

CARAGEsA v.v.

ou toata cheltuiala Dumnialor,

CONSTANTIN CAIIAOAS, Doctor,

vi

Dumnialiil RIDUCANUL CLINCEABUL,

Biv Vol Eitolnio, ei

Dumnialui DUMITRAOHR TOPLIGEANUL,

Biv Vol

tipfirita in privilegiata tipografie a Dumnialor ot

demeans raposattilui intru ferioire

Domn MATIOGHENI

diu Buoureeti

1818

www.digibuc.ro

lo loan Gheorghe Caragea, VoevodGospodar Zemle-Vlahiscoe.

Domneasca i pdrinteasca Noastrci dragoste i voire-de-bine judecdnd ca o lege sfantod obstescul folos al su-pusilor Bostri, si pururea ingrijind mai inainte debund petrecerea lor a fl statornicei i neclintitd, Am bine-voit in cele dupd urmd a potort deasupra dreptqii rds-boiul cel mutt turburettor.

Tara Romaneascd avand din vechime canoane pen-tru cele in parte dreptd(i ale locuitorilor 80, ale salenescrise si nedeslusite obiceiuri,1) $ i ale condicii salepu(ine, si nu desdvdrsit pravili in scris, care i nefind destoinice nu puted cumpeira, nici drept a in-drepta dreptatea fielteceiruia. De aceia si erd silitei amind la pravili impeircitesti ale Romanilor, si a sesluji cu toate aceste pravili, fard deosebire ; aset dattduindu-,se in trei intocmiri de pravili, adicet a obi-ceiurilor, a condicii si a Romanilor, urma a nu aveetnici o pravild ; cäci obiceturile preflicandu-se in multechipuri, adesea se impotrivea pravililor romaicesti siacestea iareisi unele find pricinuitoare de doud tdlcuri,si allele cu totul impotrivitoare 'Mire ele, surpa unapre alta, in cat dreptd(ile tuturor meidularelor politi-cestii obleicluiri &band neincetat in amesteclituri si in-vetluieli de multe cuvlintetri impotrivitoare, apurureaera in printejdie, ca cunt ar innota in noianuri de apeturbure ce se teiletzuiesc de multe vánturi impotrivi-toare, si in cele dupd urntei nici sci indrepta, ci sliabetted dupet voin(a celor mai tari sau celor mai mes-tesugareff In viclesuguri, cari tot la o pricind puneet

Dupd obicelul pñmântulul, cdruia atdt codul Caraged in preambululsau, cat i codul Caliivah in art. 13 1.,,enamo.ie pule, e de lege, niai alesimuntra Rcg. urg. ç.i oupa snodui precum deg', s'a recunoscut i s'a apii-cat obiceiul pdnuIntului in 1875 asupra alegerilor la Divanul ad-hoc, ceeacesecede in ofisul cu No. 97 din 14 lunie 1857 al Principelui Caimacam Alex.D. Ghica si in oftsul No. 93 din 13 August 1857 al Caimacamului Nic. Co-naehi Vogoride; si in fine dupd posesiunea de slat politic, streinii crestiniasezafi in ford i casâtorifi ca romduce nobile, incd inainte de Reg. org.precum ii acei nascufi in ford care s'au bucurat de drepturi politice (Ar-menii), au in favoarea lor prezunifiune de pdnutntens. Caa. I 322 66.

www.digibuc.ro

6

inainte cand obiceiul, clad condica (drii cind pravi-lile irnpärätesti dupet nhicerea lor; aceste dar faresordnduiald streimutetri ale drepteitii voind DomniaMea a le osteiet, mai intdi cu adäneä chibzuire Am ..so-cotit, ce fel de intocmire de pravili se cuvine,si cdte suntpre deplin indestul la cea de acuin politiceascci oblddu-ire a Tärii Romeinesti : si aset primind apoi uncle dincele vechi, iard altele indrepteincl, si cele mai multe add-ogerad, Am intocmit aceste pravili ale Domniei Metecat s'au putut cu bunä oretnduialä si foarte deslusite,incdt si cei neinvetfati foarte lesne set' le in(eleagei. Decilegiuind Domnia Mea acestp pravili cu sfat de obste alPrea Sfin(iei Sale Pdrintelui Mitropolitul, si al iubito-rilor de Dumnezeu Petrirtfii Episcopi §i tuturor Dum-nealor Cinstgilor si Credinciosi Boierii Veli(i ai Di-vanului Domniei lliele si cu dreapta Domniei Mele fd-cându-le cunoscute cdtre obste prea iubifilor Nostrisupusi, Am si dat aceastä Domneascet a Noasträ in-tocmire de pravili inteiritä cu Domneasca Noastrei is-cdlituret si pecete in leat 1817 dela nasterea Domnuluisi al saselea al Domniei Noastre.

3. 3. Ç. Caragea V.V.

INT.A.IA PARTEPENTRET OBRAZE

qS.

Impartim obrazele :1. Dupa fire, in barbati si

femei.2. Dup5, nastere, in Ili a-

devära0, din curvie, vitregi,si buni.,

3. Dupti, vArsta si dupaminte, in vArstnici, nevAr-

Vel Sogofat.

stnici,risipitorisi artiminte.4.Dupa noroc, in slobozi,

robi si sloboziO.OAP. I.

Pentru bärba(i fi fentei.

§.

1. Numai bärbatii se facboieri si judecatori si oar-muitori obstesti.

2. Numai btirba%ii se fa carhierei, preoti si diaconi.

www.digibuc.ro

FILIATITINE (ART. 1-4); MINORITATE (ART. 1-5). 7

3. Femeile sunt depar-tate de toate cinurile politi-ce§ti, stapariiri §i slujbe pu-blice. 1)

CAP. II.

Pentru fiii adevdrati, dincurvie, buni vitregi.

§.1. Fli adevarati sunt cari

se nasc din cununie dupaleze. 2)

2. Din curvie sunt caridin impreunare fail de legese nasc.

3. Cati tot dintru acela§tata, §i aceea§ mama se!lase sunt buni.

4. Cati sau dintr'un tatà, §i deosebite mame senasc, sunt vitregi, (cari se§i zic buni de tata) sau dinaceea§ mama §i deosebitibarbati (cari se §i zic bunide mama). 3)

CAP. III.

Pentru vdrstnici si ne-vdrsinici.

§-1. Varstnici sa se soco-

teasca, atat barbatii, cat §iVezi anexa L

2) Proba flhiaiunii dupX legea Ca-raga se poate face ei prin martori.Biletul de botez iscWit de preotconform cu registrul bisericii areNaloarea probantä in constatarea

Semnfitura partilor in-teresate pe langit a preotului, In bi-let, nu este prescrisS sub pedeapsi41e nulitate. Cas. 1. 84 77.

femeile, dela douttzeci §icinci de ani a varstei lor, §inevarstnici pârta la douti-zeci §i cinci de ani.

2. Cei in varsta sunt sta..pani ste§i chiverniseasca a-verea lor cum vor vrea, §isà faca orice vor vrea dupapravila.

Iar cei nevarstnici nupot, ci §i chivernisirea ave-rii lor §i partea lor spanzurade puterea parintilor lor,sau a epitropului lor. 4)

3. Cei nevârstnici vericetocmeala §i dar vor faceRua adeverirea pärinteluilor, sau a epitropului, estefará tarie, de le este sprestricaciune; iar de le e sprefolos, este cu tarie. 5

4. Cei nevarstnici, deladouttzeci pang la douttzeci§i cinci de ani ai varstei lor,au voie a cere dela Domnieiertarea varstei, ca stiT so-coteasca intre varstnici.

5. Cati nevarstnici vorprimi iertarea varstei, suntstapâni pe cate sunt §i cei invarsta (2), ins& Rua a fi vol-nici sa'§i instraineze vre-un

3) Vezi anexa IL4 Sub legiuirea Car. fern eia mi-

nor& se emancipeaza prin casato-rie ei dobSndeete toate drepturileunui minor emancipat; astfel ditnsapoate instrlint lucrurile sale mi--catoare. Cas. I. 210 81.

5) Dupl legea Carageà, min orlipot accept.% donatiuni chiar ffira au-torizatiunea parintilor 1 tutorilor

www.digibuc.ro

S MAJORITATE (ART. 6); INTERZIW (ART. 1-3; 1-4

lucru nemiscAtor pAna ladoutizeci si cinci de ani aivArstei bor.

6. ati nevArstnici se vorcinsti de Domnie cu cinstede Veliti, se socotesc intre_vArstnici. I)

CAP. IV.

Pentru cei gird minte.gb-

1. nil minte numim pecei ce sunt intr'adevAr ne-buni, sau lipsiti de minte, sismintiti.

2. Cei MIA de minte verice tocmeald, sau dar, vorface, se socoteste drept ni-mic si se strica.

3. Cei fail minte, vericegresalá vor face, nu se in-vinovatesc.

CAP. V.

Pentru risipitori.gb.

1. Risipitori sunt cati isipräpädesc fail, cuvânt ave-rea bor.

2. Risipitorii sil se tragg,la judecatá de rudele lor,sau de prieteni, si 0, se in-frâneze prin epitropi orAn-duiti de judecatrt.

3. Risipitorii, dup5. 'in-frAnarea ce li se va faceIntru cat acele donatiuni le suntspre folos. Cas. I. 42 77.

de cAtrà judecatA, vericetocmealá sau dar vor facede sinesi filrä adeverireaepitropilor lor, drept nimicse socoteste, si se stricit

4.Risipitorii, verice stri-caciune vor face, sau villa,se vinuiesc. 2)

CAP. VI.

Pentru slobozi.

§.

1. Slobozi sunt aceia carinu sunt dobAndä altuia.

2. Cati se vor naste dinpilrinti slobozi, slobozi sunt..

3. Slobozi sunt si cAti senasc din mamá slobodá.

CAP. VII.

Pentru robi si (igani..§-

1. Robi sunt cati sunt do-bAnda altuia.

Acest fel sunt tiganii inTara Româneascii.

2. Câti se vor naste dinpArinti robi Bunt robi.

3. Si câti numai din ma-na roab5, se vor naste, sunt.robi.

4. StApAnul tiganului nuare putere asupra vietii ti-ganului.

5. Stkipanul tiganului e21 Veri anexa III.2) Veri anexa IV.

www.digibuc.ro

LIBERI, SCLAVI (ART. 6-10); LIBERATI (ART. 1 2). 9'

slobod sa vAnza, §i sa da-ruiasca pe tigan.

6. CAti tigani in Tara Ro-maneasca, nu vor aye& sta-pAn cu dovada, sunt dom-nWi.

7. Cine cu §tiinta vaneà intru a sa stapAnire ti-gan strain, sau tigancä, saldea inapoi stapänului lor(platindu-i pentru tiganulme§ter tl. 40 pe an, jai%pentru cel l'ara me§te§ugtl. douazeci, §i pentru ti-ganca me§tera tl. treizeci§i pentru cea fara me0e§ugtl. cincisprezece) iara cineva tine& prin ne§tiintä, nu-mai intoarca, inapoi.

8. Cine'§i va cununA tiga-nul cu tiganca straina §tiindsau in potriva, MI% voia sta-pAnului lor, sa piarza petigan sau pe tiganca lui cucopiii lor. ii sal stapAneascastapanul lor.

Iara când ne§tiind il vacununa, atunci sa se facaschim bul, mergând totdea-una tiganca dupa barbat.

Când obrazul cel strainva aye& me§te§ug, sa seschimbe iara§i cu me§teriara de nu va fi asemeneasa se pretuiasca talentulmeteuguiuisáu,i cu banisa se implineasca.

Vezi anexa V.

Tiganii ce se cununPi,prin ne§tiinta stapânului,de se va intAmplà sa aiba

copii, atunci cei din parteabarbilteasca, sunt ai stri,p6p-nului barbatului, iara par-tea femeiasca este a stapà-nului femeii, care §i ace§tiasa se schimbe.

9. CAti tigani streini sevor socoti intre cei dom-ne0i, ace§tia intAmplându--se a se casatori dupa lege,de se vor cere prin jude-cata de stapAnii lor, sa se-schimbe, mergAnd nevastadupa barbat cum s'au zis.mai sus.

10. Care tigan se va cu-nun& cu sloboda, sau care-slobod se va cununa cu ti-ganca, fara §tirea stapänu-lui lor, sa se desparta.

Dar de se va dovedlstapânul lor au dat voie §ti-ind, atunci sa nu se maidesparta, ci sa ramâle amán-doi sloboziti, i sal pagu-beasca stapAnul lor. 1)

CAP. VIII.

Pentru cei slokozj(i.g

1. Slob oziti sunt, cati dinarobi se slobozesc.

2. Toti cei sloboziti ti--gani, sunt tot de o cinste-

www.digibuc.ro

10 PROPRIETATE (ART. 1).

.cu cei slobozi supu0 adicacu birnicii dornne§ti.

3. Sa nu poata nirnenis. slobozeasca, -Oganul salt,inaintea vârstei sale dedouazeci de ani.

4. Nici unul din egu-meni stt nu poata slobozitigan manastiresc.

5. Slobozenia sa se facatotdeauna inscris. 1)

PARTEA A DOUAPENTRII LIICRIIRI

95Lucrurile sunt ori miv-

.catoare, sau nemi§catoare..Miratoare zicern ace-

lea citte au suflet, sau §i ne.având suflet se mi§ca, §ise stramuta, cum: dobito-cul, hainele §i celelalte.

Iara nemi§catoare zi-Vezi legiuirea din 13 Feuruarie

1847 la anexa V.2) a) Reg. ore. art. 178. .Cftnd se vor

.descoperl niscareva. mine In pa-mlintul vre unui partiúlar, act:1sta. slobod va fi sa le lucreze singur.ori sa le Inchirieze altuia dupa.vointa lui, dand stapanirii a zecea.parte In natura sau platind vis-dieriei a zecea parte din cbstig sco-tänd mai intai la amandoub,

toate cheltuelile lucrarii..Reg. org. art. 179. .lar de se va

.dovedl ca staplinulmosiei unde s'au.gasit aceste mine dupa sorocul de.optsprezece Ioni ce'i va da Dom-nul, nu va avea, mijlocul de a le. lucra singur, nici va vl a le in-

altuia; atunci Domnul dim-.preunä cu obisnuita obsteasca A-dunare vor chibzul, de vor 031 cu.cale, mijloace spre a lucrk aceleAmine, dänd stapanului mosiei a

cern, precum: parriânt, co-paci, zidirile, i celelalte.

CAP. I.

Pentru steipanirea lu-crurilor.

1. Orice lucru nu esteal nimanui, acela se face alcelui ce va apuch, sal iainainte. 2) Deci :

Cate pietre scumpe,sau altele, gasim prin locurislobode, se fac. lucruri alenoastre, bez comorile celeingropate, cari sunt dom-ne§ti.

Cate stilbatece vanam inlocuri slobode spre vana-toare, se fac ale noastre.

55Cate sälbatece vânän-

du-le altii, §i lovindu-le, §ipierzandu-le din ochii lor,. zecea parte din castig dupa ce seivor scoate cheltuelile lucrarei;. pe langa aceasta despagubindu-1. dupa cuviinti pentru stricaciuneace vor fi pricfnuit mosiei sale, sa-patul i lucrarea minelor. Pacura,

si alte producturi, care.se intrebuint.aza de obste in Prin-.cipat, nu vor platl nici o zeciuiala..

b) Vechea condicá penala din 1852in art. 334 la alin. 2 dispuneb celeurmatoare: Vor fl aparati de ori.ce pedeapsa, aflatorii de comoara.cari tainuiesc catre stapanii locu-lui asemenea descoperiri, i vor fl

supusi numai la despagubire.catre Cu aceasta dispo-zitie de despagubire acordata sta.-panului locului se desflintl dispo-zitia legiuirei Caragek dupa care sepriveau domnesti comorile cele Ingropate. V. si art. 333 i alM. 1 delaart. 334 din vechea Condica penalb.

www.digibuc.ro

SERVITUTI

vor cridea in mainele noa-stre, se fac ale noastre.

Cate salbatece incui-band aiurea, i apoi lasânc1acele locuri, vor veni la noispre incuibare, sunt ale noa-stre, incat vor staincuiband.

Cat peste vom vana inlocuri slobode de a vana,este aI nostru.

2. Cate lucruri misca-Ware pierdute vom gasi, denu se va grtsi stripanul lorpana in trei ani, ale noastrese fac.

3. Verice se cladeste peprimântul nostru Para sti-rea i voia noastra, se face.al nostru.

4. Orice se srtdeste far&voia i stirea noastra in pa-rnantul nostru al nostru seface.

5. Cand garla prävalin-du-se, cate putintel va adri-.oga pamant la parnantul no-

RAurileeunt de comun, dar a-,cest drept II au numai riveranii.Cas. I. 105 N.

b) Reg. org. Art. 165. Pentru ma-rile fotosuri ce indent dolutudi diupluttrea pe arete cinci mari garte.,,eare tree de-a curmeziful Vataltiqin tdrgintea ei, adied Jiul, 0114

Argeful, Dambovi(ot,,Domnut intreund cu obeteasca A-,,dunare, va ingriji a trimite inginerimeitteri, ea set gdseascd mijloacele

,,spre a curt* matca tor fi dupd pla-nut ce se va hotári, lucrarea tor va,,urma neincetat dupd mijloacele ceroar fi In putinfa Statului, pawl,,cdnd aceste gdrle, vor vent in starea fiprimitoare de plutire. Dar fiind-,cd mulfi stdpdni de mogie au asupra

(ART. I). 11

stru adaosul este al nostru.cand va rupe o

parte de parnant, si o va lipilanga al nostru, aceea estea cui au fost parnantul delacare s'au rupt.

6. Cand garla se aflá in-tre doi, sau mai multi sta-pani, atunci fiecare dintre

stapaneste parteagarlii cat tine dela mal panáin mijlocul ei.

CAP II.

Pentru robirea lu-crurilor.

§.1. Robire de lucru nu-

mim, dreptul care robestela oarece un lucru sprefolosul altuia, precum ocasa cand. supune pe altaca dea loc de drum,adica sa treaca prin curteasa, sau fereastra sa vaza.allele.

acestor gärte mori, zagazuri ql po-duri aducatoarc clelegutite venituri,

care trebuesc a se dried sprese putea afeztt plutirea, se vor ehib-eta mijloctee pentru euviincioasa des-pdgubire a acelor stdpdni cu. chiputeel mai inlesnitor ei economic.

a) 0 leginire din anul 1833, Mouldin con formitate cu dispozitia art.163din Reg. org. legiuelte prin art. 1,cä ninteni nu va fi volute de atunciinainte a clddi pe aceste cinci gat*,

ri sau pive din nou, nici in mated.,niai pe iaz, yid sd, lege vre un zagazpe malurile tor ; yrin art. 2 se ho-tdrtilte principiul- despdgubirii pen-tru proprietarii de mori ql pies paaceste ape.

www.digibuc.ro

12 ROTARNICII (ART. 1-2).

2. De multe feluri suntrobirile, &itch pentru tre-cere, lumin, vedere, spri-jinire, varshturh, piaturäde aph i altele.

3. Verice lucru este robitla altul, pentru vre un gar-

negresit acest lucru estesupus i la mijlocul ce pri-veste spre acel sfârsit, deeste adich o arinä Indato-rata, a da aph alteia, estedatoare a'i da i trecere laaph i altele.

4. Cel ce fhrä tocmealftdobAndeste robire de zeceani, Parä împotrivirea sth-pAnului lucrului, acela aresh o dobandeasch, totdea-una, duph implinirea dezece ani. 2)

5. De se va slobozi lu-cru robit, i stApAnul robiriinu va preínnoi robirea ani

2) Singurul fapt al deschiclerii u-nor ferestre, denotA intentiunea dea cAstigh, un drept de vedere, siintru cat nu se ridica zid contra a-celor ferestre in termenul prescrisde lege se dobandeste servituteade vedere. Cas. I. 155 76.

2) a) Sub imperiul vechii legiuiriCaragek, o servitute se puteA do-bandl, In urma efectuArii unor lu-crArl, prin neimpotrivirea stäpft-nului lucrulub.setwient? Astfel, inurma luciärllor ce ministerulrilar publice, Intemeiat pe dispozi-tiunile legii din 1835 si pe art. 16Sdin Reg. org. a intreprins pe rAulDambovita, in scup tie a aparb, ora-sul Lucuresti de inundatiuni, acestoras a dobAndit un drept de servi-tide asupra unui parau de domeniuprivat, In care s'a revArsat surplu-ßul provenind din Dambovita,

zece, iarhsi rilmâne acellucru slobod de robire.

CAP. III.

Pentru vecincitatea lu-erurilor.

1. Care yecin fkä stireaStápânirii va strämuta sern-nul de hotar, sh plhteasadrept pedeapsh phgubasu-lui vecin, atftt at se pro--tuieste locul care au însu-sit cu strámutarea sem-nului.

2. Ale ator vecini ho-tare se vor amestea, sh sealeagh si sh se descopere cuchrtile lor de hotárnicii, cumäsuratoarea mosiilor de-câi stânjeni sunt, cu sem-nele ce sunt puse drept .hotare, 1 cu ate márturii

prin nehnpotrivirea proprietarilorriverani cu acel pfträu, fn timp de10 ani. Cas. I. 399 95.

b 1. Tribunalul este competent säjudece in apel o chestiune posesorie ;a di scut& ca exista i prescriptiun ealiberatorie sau de 30 ani, aceastitchestiune nu poate fl desbAtutä cle-at pe cale petitorie.

2. Intr'o actiune posesorie, trib.are indatorirea de a stabili daca.exercitiul posesiunii era sau nuturburat astfel a admite actiu-nea In total sau fn parte eau a orespinge, nu insa a judeca ee aequo.et bone. Cas. I. 296 83.

ct) Legea Carage.1 avänd preva,utIntro rabh i si pe aceia a drepttilui:de sprijinire, Curtea a fdeut o justA.aplicatiune a acestei legi. Cas.97 83.

www.digibuc.ro

HOTXRNICII (ART. 3). 13

dovedesc ceilalti räzesilocuitorii celor-

lalte sate de prin prejur. 1)i) a) Alegerea hotarelor ai a ho-

tArniciilor se face prin ingineri ho-tarnici atunci cAnd hotarele vecini-lor vor fl amestecate. Cas. 1_363 67,

b) Alegerea hotarelor fie din na-untru fie din afark se poate dovedl

cu marturille satelor din pre-jur. Cas. I. 483 67.

o Dovada prin hotarnicie se pre-fer& dovezii prin martori. Cas. I.23 68.

d) In materie de hot&rnicie jude-c&torul nu e dator st Intrebuintezetoate milloacele de dovedire con-tinute in acest art. Destul st uzezede unul din mijloacele enuntate delegislator. Cas. I. 153 68.

e) CAnd prescriptiunea n'a fostopus& la instantele de fond celui cea intentat proces pentru alcare,acest mijloc nu poate II primit Incasatiune. Cas. I. 10 63.

f) 0 curte de fond nu violeaz&art. 4 dela dovezi c&nd In cazulart. de mai sus ea judect procesulpe temeiul dovezilor prezentate departite in litigiu, cerAnd calitateadubi& de reclamanti l defensori.Cas. I. 61 69.

g) Çand in aceias cauz& s'au ft-cut don& cercet&ri locale si la ceadin urm& cercetare s'au ascultatmartorii ambelor p&rti, o parte numai poate invock, ea lips& de for-malitate, neascultarea martorilorai la prima cercetare. Cas. 1. 16 63.

h) 1. Desl In materie de actiunipentru hotare principiul ce trebues& se aplice, pentru dovedirea ho-tarelor, este et judec&torul fondu-lui nu poate respinge cererea re-clamantului fir& a discut& pe langaactele prezentate de clansul t peacelea ale detensorului; Ins& acestprincipiu formeaz& o exceptiune laregula general& In materte de do-vedire si trebue restans la limi-tele In care 1-a circumscris legiui-torul prin textele speciale asupramateriei.

2. In materie de prescriptiunechiar elm& judeatorul ar ft pro-nuntat vre-o deciziune anterioarkdaa oblectul ce examineaa in ur-mt este altal cleat acela pe care1-a transat prin acea deciziune, nui se poate imput& a a revenit asu-pra unei hotartri pronuntate.

3. Când se intocmesc ho-tarele vecinilor ce au pri-goniri, sunt datori sa fie

3. Omisiunea atunci este esenti-alk and judecatorul nu se pro-nunt& asupra unui punct de ask In-sematate et stabilirea lui ar pu tekmodific& in tot eau In parte hot&rirea data. Cas. I. 188 69

i) Aceste art, nu se aplict deatla vecinii azesi nu si la copArtasiicari ies din indiviziune. Cas. 1.116 70.

j t. In materie de hotarnicie,dupa legea Caraga. alegerea pro-prieatit se face dup& zapisele sidocumentele ce se prezinta, intruat ele nu sunt combatute de ve-cini prin probe contrarii.

2. Nu se violeazA principiul in-divizibilititi recunoasterii, andCurtea ia numai ca argumente, inaprecierile sale de fapt, continutuldoeumentelor, iar partea adventnu le combate prin alto probe eaudocumente. Cas. I. 165 76.

k) 1. Acest art. prescriind a sedescoperl hotarele amestecate din-tre vecini, et ate marturii dove-desc ceilalti ritzesi i ateni i lo-cuitorii celorlalte sate de prin pre-jur ; desl in adevAr spiritul lui estede a exclude numai pe locuitoriide pe mosiile ale aror hotare seprigonesc, dar nu se Intinde a ex-clude si pe locuitorii altorale aror hotare se prigonesc numaiin vre unul dinteinsii In alte la-turi ale aceleias mosii.

2. Nu se poate zice at comite o-misiuna esential& care ar pate&trage casarea hotAririt instantei defond, care nu se pronunt& asu-pra propunerilor f&cute de parti Intreaat, propuneri ce nu stint devre-o Insematate de a pute& addictregul& sau schimb& soarta proce-sului.

3. Aplicatia acestui art, nu arenici o inclinare cu dreptul de opo-zitiune ce nu are loc la cerceariIn fata locului. Cas. I 72 65.

1) Judeatorul care InlAtua f&r&a infirm& un document produs deo parte spre apararea hotarelor mo-siei sale, violeaz& printr'o aseme-nea omisiune acest art. Cas. II.284 63.

tn) Judeatorului, care nu recu-noaste reclamantului Inalatornici un drept pe lucrul pretins de

www.digibuc.ro

14 IIOTARNICII (ART. 4-8).

fata cu cartile, si vecinii cenu au prigonire. 1)

4. Când se mascara omosie, sa, se faca masura-toarea cu stânjenul ce a-nume se coprinde in sine-turile sale.

Adica de se coprindestanjenul lui ConstantinVodtt Brâncoveanul, cu a-cola sa se másoare, iara dese coprinde al lui *erban

cu al lui *erban Vodasa se masoare.

5. lará cand In scrisorinu se coprinde anume cestânjen, atunci sa, se facrimasuratoarea, cu stanjenullui *erban Voda.&Mat, nu i se poate imputa viola-rea acestui art. pentru a nu i-a ad-juclecat chlcarea ce dupa documen-tele produse, s'ar dovedi a se faceacelui imobil de atre vecini. Cas.II. 289 63.

n) O hothrnicie facuth Intre ve-cini nu se poate opune altora caren'auluat partela ansa. Cas.I. 79 80.

o Vezi la anexa VI i VII cir-cularele Departamentului Dreptatiipenlru regularea lucrarilor de ho-tarnicie.

/3) in materii de hothrnicil se potpriml martori and pärtile litigantenu posed documente. Cas. I. 387 65.

q Articolul de lege citat lsi areaplicatiunea lui numai and estevorba de o evidenth amestecare dehotare. iar nu si de o simplA pro-punere de alcare, ce. negresit. ur-rneaa a se cloyedi prin verice mi-jloc. Cas. I. 287 64.

in materie de hotarnicie pär-lle se puteau servl, duph legea

Car., spre constatarea semnelor ho-tare desphrtitoare cu áctele si do-vezile vecinilor rhzesi i alaturasi.Cas. I. 31 80.

3) a) Judeatorul violeazb art, defatii, nu cAnd Invoieste tragerea mo-

6. C'è.nd mosia ce semascara avand sineturi custanjeni, nu va avea si sem-ne netagaduite, atunci sitse inceapttsforirea din sem-nele razesilor cele netaga-duite, sau dintr'ale alatura-silor cu aceia, i celorlalti. 2)

7. IDA calla se sforäsela doi, ori ale mai multorrazesi moii, si nu au niciscrisori de stânjeni coprin-zatoare, nici semne nett',gaduite, atunci slorirease fact", din semnele vechiistapaniri. 3)

8. Pentru mai multi'', ahotarelor deslusire, de a-cum inainte sa se masoareiei dintr'un punct tágaduit do o

parte dar constatat pentru dhnsul,ci cand invoieste o asemenea tra-gere dintr'un punct, care si pentruel lnsusi e taghduit. Cas. II. 251 63.

b) Nu s'a violat intru nimic dis-pozitiunile legii Car. privitoare lavecinatati and aprolbä mhsuatoa-rea din semne netligh,duite. Cas. I.158 79.

el Nu se violeaa. Intru nimic dis-pozitiunile legei Car. dela vecinh-täti, and hotarnicia veche avándsuma de stAnjeni, semne nethgä-duite despre latura de sud, Curteaadmite mhsurhtoarea mosiei dinsemnele netbgaduite. Cas. I. 98 80.

d) In materie de hothrnicie, andsemnede despärtitoare se contesta,ambele pärti devin reclamante ; a st-fel ch nu mai este nevoie de o ac-thine reconventionalh In regula.Cas. L 79 8 I.

3) a) Violare de lege nu este andjudeatorul hothräste In contra fap-tului sustinut deoparte, ci and re-cunosand faptul de constant, il de-cide Intr'un mod contrar legii. Cas.II. 240 63.

b) In materie de hogrnicie, andinstanta de fond constath, In fapt

www.digibuc.ro

HOTARNICII

si lungul moii1or, ii sA setreach in cartea de hotär.nicie.

9. De acum inainte incärtile de hotarnicii, si inzapisele de vAnzarea

sa, se scrie stânjenullui *erban VodA.

10. Chnd se trage mosiede vecini, si unulva arAth carte de hotârniciecu sumil de stânjeni, atuncicel ce arata cartea de ho-thrnicie, sa'si ia mai intAistânjeni deplin. Apoi cel ceare zapizul sit ia prisosul.

Tara cand unul are za-pis cu stânjeni, iará celalaltori n'are zapis, sau are, ins&farAsurnä de stânjeni,atuncimai inttliu sa'si ia stanjeniicii In linia despartitoare a douamosii au existat doua pietre vechicari se pastreazi. si astazi, recunos-cute de pArti ca semne de hotar des-partitoare, si cá documentele lor nuprescriu cä Intre aceste doll& pie-tre sa fle o abatere, a putut decideea acele doua puncte sa tie uniteprintr'o linie dreapta, thand In a-cest sens directia hotarelor faraea prin aceasta sa violeze art, defate 6i decjziunea sa In aceasta pri-vintji e o deciviune de fapt, carescapa controlului Carta de casatieCas. I. 338 90.

c 1. Cand se contesta o hotarni-eie, intemeiata pe sineturi cu suinade stânjeni, judecata nu este tinuta55. faca sforirea mosiei. Ea poatesa revoace disporitiunea luata pen-tru cercetare In fate locului, spredescoperirea semnelor far& sa vio-leze legea.

2. Mild cu ocaziunea unei hotarni-cii se ive5te o contestatie de calcare,trib. trebue sa rezolve oilier contes-tatia; nu este destul sa pronunte nu-mai asupra hotârniciei. Cas. I. 97 68.

(ART. 9 13). 15

deplin cel ce are sumrt de-stânjeni, i apoi celelalte. 1)

11. Atunci sit puie hotarni-cii pietre i celelalte semne-de hotare, când vecinii sevor multami, sau se va da-hotärîre domneascA. 2)

12. srt nu aiba rAzesiivoie, sA facâ lucruri din pri-cina chrora potopesc sauimputineazä garlile i ele-steiele; iara de vor face A-raspunzA toatti paguba cevor pricinui cu inmultirea-sau cu scaderea apelor.

13. C64i rAzesiavand lo-curi in care se pot face ele-steie cu z5gazuri vor vrea-s5, facti elesteu, sâ se asezeintre dânsii, pentru cheltu-iala ce vor face deavalma,

d Nu'5i are locul aplicatiuneaprincipiului prevazut de cod. Car.cand nu este vorba de facerea vre-unei hotärnicii, ci de o simpla ac-tiune de revendicare Cas. I. 207 31.

1) a) In iips5. de hotarnicie, dupl-legea Car. actele vechi au mai multaputere probanta, decat actele par-ticulare. Cas. I. 158 79.

b) JudecAtorul fondului numaitunci violeaza art, de fate, andpe deoparte recunoaste de valabilaactele procluse de prigonitori in spri-jinirea drepturilor lor, iar pe dealta nu reguleaza proprietatea Inlitigiu chip& dânsele. Cas. II. 182 63.

c) Cel ce are act cu suma de stân-jeni 5i semne firesti netagaduite soprotimise5te celui cu act fAra sumarde stânjeni. Cas. I. 31 80.

d) Hotarniciile cu semne despar-titoare de hotare, au precadere Ina-intea oriearor acto de vanzare desi in ele s'ar arata suma de stan-jeni. Cas. I. 471 83.

2) Vezi la apendice, anexa VIIeireulara ministrului justifiei dinMain 1819, No. 5.092.

www.digibuc.ro

G HOTARNICII (ART. 14 15).

pentru sthpânirea ceaZeavalma a lucrurilor cevor face.

Când unul din rAzesi nu-va vrea, este dator sA dea.celuilalt inscris ca se lea-prtdä de aceasth tovâräsie,

celalalt asi lucreze slo-bod elesteul si al strtpA.-measa, singur.

31 De va da inscris räzesul..c 5. se leapädä, si in urmä seva ctì, i va vrea ori el, saumostenitorii lui sä se facltovaräsi la elesteu, räspun-zAnd cheltuiala pe jumä-tate, sä nu li se dea ascul-tare. 1)

Când rAzesul nu vavrea, nici sä primeasch nici

se lepede inscris, atuncisa se trag5, la judecatà,sa se sileasa sä facä ori'unaori alta.

14. Cate am legiuit pen-Acest art, nu se ocupa cleat

-de forme cu care s'ar putek c&patainvoirea unui razes pentru facereaIn comun de eleeteie i mori ; prinurmare, nu admite din partea ace-luia dela care se cere Invoirea. fa-cultatea de a o refuz& sub cuvilnt.ca locul unde se cere a se face ase-menea constructiuni nu va fl pro-priu pentru dansele; i astfel jude--atorul care respinge o asemenea.aparare i obliga pe Impotrivitorulraze* a se pronunt& categoric eisimplu de primeete ori nu facereaIn comun a eleeteului sau a morii,departe de a viol& meutionatul art.din contra, se conform& cu-Cas. II. 188 63.

2 a) Pronuntà o hotarlre In ne-.cunoetint& de eau* Curtea apela--tivii, care se Intemeiazil pe niete

tru locurile in cari poate sa,se %ct elesteu, tot acestealegiuim, i pentru mori.

15. cati vor sit fach m oar&pe garla ce trece prin

lor, sit aduca mestercumpAnitor de apà, si defait cu to0 räzesii, i cutoticei ce au mori din susul lor,s5, se chibzuiasc6 moara ceeste s5, se fad, cu inttloreaapei, mosiile vecinilor saumorile cele mai din sus,si de nu vor innech, A, fieslobozi sit facA, jai% inne-când sa nu fie. 2)

De nu va face nici o in-necAturà acea moarä, si ve-cinii sau stApAnii mosiilorcelor din sus se vor impo-trivi, sa se traga la judecatâ

s6, se sileascA.bra când RIM chibzui-

rea cumpänitorului de apil,si Mil a fi rAzesi fata, saucercetiri straine de judecatii. Cas.I. 6 67.

b) Obligatiunile prescrise de art.de fat& privesc nu numai pe din noucladitorii de mori ci i pe repara-torl. Cas. II. 81 62.

c) 1. Turburarea la folosinta apeidintr'un rau de domeniul vat,for-meaza obiectul unei actiuni pose-sorii, de competinta judelui de ocolei a trib. In apel de a o judeck.

2. In posesoriu trib. are Indato-rirea de a o constata dac& exist&turburare In exercitiul posesiuniiei In caz afirmativ sa urdone des-ilintarea lucranlor, can au ocaziO-nat turburarea, a lu& Ins& misuride natura a atinge drepturile pro-prietarnlui, este a nu mai judec&In posesoriu el de aceea hotarirea.devine casabila. Cas. I. 269 83.

www.digibuc.ro

HOTARNICH (ART. 16-24). 17

stApanii mosiilor celor dinsus, se va face moara,atunciori de ce fel sau de cantpaguba va fi pricinuitoaremoara ce se va face, sä oplateasc5 indoit stapanul ei.

16. Vecinul din sus de vaface moara nourt pesivecinul dela vale va taceitani zece, având vad vechiu,

nu'l va suparit, atunci sanu poata sa facrt moat% pevadul säu, de va innecitmoara vecinului din sus, cufacerea morii sale.

17. Cu bätaia de par, dupacum 'Ana acum se obici-nuiA, sa nu dobandeascacinevasi robire de a facemoara.

§.

18. hl ora,§e mari sau micisi in sate, când vecinul zi-deste, este volnic celalaltvecin, de socoteste ca sevatama, sa dea de stire in-susi, sau printr'altul veci-nului, sau purtatorului degrija, sau mesterilor, ca srtnu lucreze. 1)

I Nu poate Curtea de casatiune/3a. intre a critic& hotarirea atacata,.cu recurs, in privirea chestiunilorde fapt care sunt de competenta ju-decatorului de fond a le judeca çia hotari asupra lor. Cas. I. 70 62.

Efeetele unei servituti constitu-ese drepturi caatigate pentru parti141 prin urmare nu se pot restrangeprin legile din nou Introduse. Cas.1. '3 86.

19. De i se va da de stirede aceasta vecinului, si elnu va incetA din lucru, srtse tragA la judecata.

20. Parisul vecin in 3luni sa'si savarseasch pri-gonirea, iar de va pre-lungi mai mult judecata,sa deà pAritului incredin-tare; i atunci: 2)

21. De se va dovedi cafara dreptate zideste OA-tul, este dator cu cheltu-eala sa, sa'si strice zidirea,iarA impotrivi dovedindu-se eh cu drept cutrânt zi-deste, atunci pAritul salplateasca câtrt pagubä is'apricinuit, din zaticniredin judecatrt.

22. Slobod e vecinul srtvaza in curtea vecinului.

23. Volnic e vecinul sainalte zid pe locul sau casa nu vazrt vecinul in cur-tea sa, afara numai cândva aveArobire sa nu inalte.3)

24. Cel dintre vecini zid,când se va intemeià pe lo-cul si al unuia i al altuiavecin, e deavalma.

3 Vecinul ce a deschis ferestre a-supra proprietatii vecinului sau,subimperiul cod. Car, nu poate fl obli-gat de a inchide el Insuffl acele fe-restre de oarece partii vatamate nui se recunoaste alt clrept dup.& cod.Car. de cat a inalta ea inski zidin dreptul ferestrelor; ar fl retroac-tivitate de lege a se aplica la acestcar noul Cod civil. Cas. I. 116 77.

/on Palade. 2

www.digibuc.ro

18 CONTRACTE SAX CONVENTIUNI (ART. 1-6).

25. Zidul deavalma sillzideascá vecinii, si al pre-innoiascá cu cheltueala pedin douá.

26. Cand seva porni zi-(lul tau spre zidul vecinu-lui, si sta a cadea, esti si-lit, ori a'l propti, ori a'lpreinnoi, sau a'l dttrâmk

27. De va fi aproape ase dArâma perete ori casAputredrt a vecinului till, situ zicându-i sLt o dreaga,el nu va 'urea, sal tragila judecat4, iar judecatasrel sileasca ori sil o dreagâ,sau de nu va aveA mijloc,sit o drtrAme.

28. Cine va zidi impo-triva ferestrelor vecinuluisa fie departe douäspreze-ce palme domnesti de fe-restre, si sa zideascá veri-ce si cum va vrek

A/ Insii, zidind iesitoare, saugrajd, sr], deschiza usA, cA-tre dânsul, iar nu catre ve-cinul.

0 IarA de va zidi impo-triva unui zid orb, atuncide va avea robire, sil sedeparteze pentru piciituracat iese afará din zid 'hive-

2) Un act de conventiune simplAcare nu contine elementele uneitranzactiuni sau invoieli propriu zi-a nu poate a fie judecat decat chip&regulele propriu zise, ci urmeaa aRe supus regulelor generale privi-toare la conventiuni in genere.Cas.I. 231 67.

litoarea, iar de nu are ro-hire sii, taie si streasinackt trece afará, si s5, zi-deascA.

PARTEA A TREIA

CAP. I.

De obqte pentru tocmeli.

§-

1. Tocmeala este o fit-gilduialá deopotrivA, de doisau de mai mul# insi. 1)

2. Tocmelile se fac denoi in trei feluri:

5, Ori lucrare pentru lu-crare;

0 Ori dare pentru dare;0 Sau lucrare pentru dare.3. Numai pentru câte

strtpAnim, putem si a netocmi. 2)

4. Tocmeala impotrivapravililor si a nAravurilorcolor bune, nu se intoc-meste.

5.Tocmelile cele viclenesi silite n'au thrie.

6. Putem s5, ne tocmimsi insine noi, si prin altul,&lie& cu scrisoare prin mij-

2) a) Nu putem transmite drep-turi ce nu posedäm. Cas. 1. 52 63.

b) Moasa sau mama Rind epitroa-pe, nu pot, fb.rä autorizarea jude-cbtoreasa a inzestreze pe cea desub epitropia lor din avutul Orin-tesc, and mortul are si altd copii_Cas. H. 42 63.

www.digibuc.ro

CONTRACTE EAU CONVENTIUNI (ART. 7-11).

locitori, sau ori cu ce altmijloc.

7. Putem sa ne facemtocmelile i inscris, §i MI%scrisoare.

8. Tocmeala cea ne-scrisacând se va incredintâ cuintreaga dovada, are tot otarie ca §i cea scrisä. 2)

9. Tocmeala cea scrisä,atunci are tarie, când seva iscali de cei ce fac toc-meala §i se va da de ca-tre dan§ii. 3)

10. in awzamânturi, veriNimeni far& Imputernicire nu

poate contract& cu altul. Cas. II.211 63.

2 Dupa codul Caragea proba tes-timonial& era admisibil& in toatecontestatiunile Cas. I. 18 900-

3 a La contractarea inscrisurilorde datorie, dupa legea Caragea, secare& martori, numai rand datorulnu OM carte 6i nu era subscris Inact. Cas. L 94 86.

b) Contractele bilaterale, nu estenecesitate s& se fac& in atatea exem-plare cate stint si partile care seobligii, cand una din ele si-a exe-cutat obligatiunea sa in timpul candactul s'a redactat. Cas. I. 123 83.

c) CAnd Curtea omite sa fac& dis-tinctiunea,consideranci foaia dotal&ca act de constituire a zestrei, siomite de a procede la dovedireafaptului inzestritrii dup.& dreptulcomun, a pronuntat o hottirIre ca-sabila. Cas. I. 295 66.

4) a) Tocmeala intervenitA Intrestapanul unui proces i procurato-rul sau ca cel dintai a& nu se I:mat&invol cu adversarul Eau far& *Ureacelui de al doilea, nu poate Inva-lid& Invoiala ce stApanul procesu-lui ar face cu adversarul eau far&stirea procuratorului. Da Insa aces-tuia drept de a'Si cere despagubiredel% cel ce s'a abâtut din tocmealaCas. IL 60/62.

b) Dupa legile noastre,ImpäiValaeste tranzlativa, iar nu numal de-clarativa de proprietate.

19

ce se va toe* ori inscrissau nescris, de nu va fiimpotriva pravililor,prindeloc de pravila. 4)

11. in verice a§ezamânt,cine nu va pazi toatá toc-meala, sau vre-o parte, oriva zabovi sä o pue in lu-crare, este dator pagubacefuilalt, dup. firea toc-melii, lucrarea, ziThava, §iintAmplarea.

5.9 B e z numai când nu seva tineà, de a§ezämânt dinvre-o impiedecare intam-

Lterpretarea tocmelilor consti-tuie o chestiune de fapt, pe cat timpnu schimb& natura contractului.Cas. I. 7 62.

c) ()And partile stipuleaz& in cechip are a se dovedl executarea toc-melii, judecAtorul nu poate sa aler-ge la dovezile deduse din aprecie-rea faptelor facute de dAnsul. Cas.IL 154 6s.

d) Chestiunile de interpretareacontra ctelor aunt de excluziva com-petent& a judeatorilor fondului, pecat timp prin interpretare nu se pre-schimb& Insasi natura contractului.Tot do a lor exclusiva competent&este si aprecierear diferitelor ches-tiuni de fapt. Cas. I. 125 63.

e) Tribunalul nu este In drept anu tine sama de tocmeala ficut&intre p&rti, c&ci tocmeala tine locde lege pentru partile contractante,and ea nu este contra pravililor.Cas. II. 102 63.

f) Un contract face lege Intro pärtiprin urmare dansele prin o gre-

vita interpretare nu pot fi liberatede obligatiunile ce Insile au stipu-lat. Cas. L 4 7 0:

g) În materie de Imprumutare,uncle ipoteca s'a constituit cu. pre-c&derea drepturilor dotale ale fe-meii, trib. nu poate far& o mani-festa violare a acestui art, s& s&var-seasca adjudecatiunea, a distribulpretul esit la vänzarea ipotecii,f&r& a se Indestul& mai IntM fe-meia cu drepturile dotale asigurate

www.digibuc.ro

20 CONTRACTUL DE VANZARE (Aarr. 1 4).

plâtoaresi neaparata. Adicfoe, potop, innecaciune, rts-hoiu, talhari, boalt, slujbádomneasca i altele ase-menea. 1)

12. Se strict tocmelile;Child cei ce se tocmesc

vor primi;Ctud de silt se vor tocnai;

Când cu viclesug sevor tocmi;

Cânci cei ce se toc-mesc, i pentru ale se toc-mesc nu au putere a setocmi;

Când nu se vor punein lucrare cele tocmite duptaseztmânt;

and sorocuI tocmeliise va implini si nu se vapreinnoi. 2)prin actul de ipoteca. Cas. I. 312 66.

h) O clauzula, aleatorie stipulataInteun contract de arenda in folosulproprietarului, tine loc de lege Intrepartile tocmitoare. (Jas. II. 252 63.

1) Nu se poate zice ca s'a violattocmeala cand neexecutarea toc-melii s'a urmat din Imprejarari in-dependente de vointa OAS. Cas.1. 431 67-

3 a) Stipularea unei penalitatiin caz de abatere a debitorului dincontract nu exclude dreptul de acere rezolvarea lui pentru acea aba-tere, and dansa de mai multe orise repetegte.

Card la stipularea unei asemeneapenalitäti, creditorul nu zice In-tr'un mod expres cRrennn3da drep-tul de a cere rezolvarea contrac-tului in caz de abatere din parteadebitorului, judecbtorul care con-sider& acea penalitate ca o renun-tare la acest drept, denatureaza con-tractul. Cas. II. 104 62.

b) Nechemarea sotiei In judecatfiprocesele relative la venitul zes-

trei care este a barbatului, nu esteo violare de procedura.

CAP. II.

Pentru vanzeiri.

§.

1. Când tocmindu-ne dämlucru pe bard numai, saupe lucru numai, dar pre-tuit in bani, sau i pe bani

pe lucru mai putin lapret (hat banii, sau deo-potrivä, atunci aceastä toc-mealt se numeste vân-zare.

2. Gâte lucruri oprestepravila nu putern sä le vm-dern. 3)

3. Orice lucruri stryâ-nim cu tocmealt de a nu'lvinde, nu putem vin-dem, 4)

4. Bärbatul nu e volnicIn procesele relative la fondul zes-

trei, este indispensabil ca femeiasa flgureze in judecata, flindca esteproprietarli. la din contra, se vio-leaza art, de fat& Cas. II. 107 63.

o Ca sa se desflinteze conven-tiunea este de ajuns sa se probezecä la contractarea ei a mijlocitfraud& Cas. I. 114 70.

d) (And un contract de arendarea fost perfect, Sind luat prin hei-tatie de arendas, gi claca el n'a fostpus In posesiunea mosiei arendate,aceasta constituie arendagului drep-tul de a cere prin judecata delaproprietar indeplinirea contractu-lui, iar curtea anuland contractulvioleaza, legea. Cas. I. 7 71.

3) Deciziunea care constata cáunact de vinclere unegte conditiunilecerute de lege, nu violeaza acest articol (care care sa, se cerceteze dacávanzatorul are datoril dotale O ast-fel de deciziune riu face cleat o a-preciere de fapt. Cas. I. 640 67.

3) Substitutiunile fideicomisariidupa legea Car. au fost Invoite panitila promulgarea noului Cod civil.Cas. I. 138 79.

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE VANZARE (ART. 5-7). 21

a vinde muierii, nici muie-rea bitrbatului.

5. Niistavnicii nu suntvolnici s vAnza lucruri ne-miscAtoare, si tigani mt-nstireti, Par 5. nuptial pen-tru platit de datorie ce nuse poate economisi, si a-tunci iarasi cu stirea sivoiaSttmânirii. 1)

6. Winzarea celor mis--Staretul manastirii Cernica sin-

gur sau impreuna cu soborul nu aavut niciodata dreptul e& vftnzamobil e apartinand prinurmare dar Statul eu drept cuvantrevendickpe cele instr&inate cu mo-dul acesta. Cas. I. 92 81.

2 a) 1. Sub legiuirea Carage5 con-tractul de vânzare nu era un con-tract solemn,astfel ca vinzarea exis-t& si era perfect& prin consimti.m2 ntul partilor traditiunea obiec-tului.

Dac5, aceasta legiuire prin art, defata, prescria ca vánzarea imobi-lelor sa se fac& numai Inscris, a-ceasta nu Inseamna altcev& decát capentru siguranta dreptului de pro-prietate imobiliark viinzarea s& nuse poata constatk mai cu seam&fata cu cei de al treilea, cleat prininscris. Intre párti frisk vánzareaunui ¡mobil se pute& dovedl, nu nu-mai prin inscris, ci ii prin m&rtu-risirea si jur&m&ntul partii. Cu altecuvinte, nici contractul de vánzareal unui imobil nu era un contractsolemn, dar modul de dovedire alunui asemenea contract er& mar-ginit.

2. Mid, sub codnl Carage& vân-zarca unui imobil se face& prin actlegal izat de tribunal si transcris in-tr'un registru al tribunalului, vân-zarea se consider& definitiv& prinremiterea, in mama cumpär&toruluia actului legalizat de tribunal sidup.& care se efectuase transcrierea.

3. In caz c&nd originalul act devinzare, legalizat de tribunal, numai exista, cu alte cuvinte, cândpartea ce revendic& un imobll, inbaza unui asemenea act, nu'l poateproduce, transcrierea din registrultribunalului, claca pe langa semn5.-

catoare stt se factt si in-scris i fár scrisoare, iaritacelor nemischtoare si atiganilor, numai inscris.

7. Cei ce vAnd lucrunemiscAtor, atunci numaipoate s vânzA la altii, cAndmai inainte va da de stire,celora ce au cadere sauprotirnisis, sau epitropilorlor, aceia nevrAnd stturile judecatorilor contine si sem-náturile pärtilor, are o oarecare va-loare; data um, transcrierea dinregistru nu contine si semnaturilepartilor, atunci instantele judeato-resti, in lipsa originalului act, tre-buie s5. considere vanzarea unuimobil, in asemenea conditiuni, caun simplu proiect cdruia p5stile n'auvoit a'i da nici o urmare.

4. Desl codul Caragea admitek Ingeneral proba cu martari, Ins& inmaterie de vanzare imobiliark pre-scriind oarecari forme, si anumeun act scris i legalizat, proba te-stimonial& nu er& admis& spre a sedovedl o vanzare imobiliark

Deasemenea ov&nzareimobiliar&nu se putea. dovedl nici prin pre-zumtiuni. Cas. I. 17 94.

b Dupa legea Carage& si Regula-mentul organic, donatiunile de mo-bile, ca verice trasmitere de pro-prietate imobiliark trebuiau Hauteprin acte autentice legalizate detrib. astfel ea dovedirea unei do-natiuni prin juramant nu poate a-vek nici o valoare. Cas. I. 94 78-

c Dispozitiunea acestui art. cumv&nzarea celor nemiscritoare sa

se fan& numai prin act Inscris, nuare intelesul c&Ins&.zi existenta uneiasemenea vanzäri, chiar intre parti,sa atárne dela confectionarea unuiact scris: ea poate fi stabilita, inlipsa unni asemenea act, prin con-fesiun ea partilor sau prin jur&mant.Cas. I. 13 98.

d) Dupa legea Car., Reg. org., cir-cul&ri i uz, donatiunile de imobileca si vänzarile, nu se puteau facedecal prin inscris legalizat de trib.competent. Cas. I. 97 80.

e) ATfinzarea unui nemiscator estevalabil& dupa codul Carageá, dac&

www.digibuc.ro

22 CONTRACTUL DE VANZARE (ART. 8).

cumpere, vor iscali zapi-sul vanzarii.

Se protimisesc la cum-paratoarea celor nemisca-toare:

1. Rude le de sus si de jos.2. Rudele de alaturea pa-

pa la a patra spi, candsunt i partasi sau deval-masi.

3. Rudele de alaturea pa-na la a patra spiá, cändsunt i vecini.

4. Cei ce sunt numairude de alaturea, Ora laa patra spita.

5. Cei ce sunt numai par-t* sau devalmasi.

6. Cei ce sunt numai vecini (înW) ce se vecinescin lung, (al doilea) cei cese vecinesc in lat, (si altreilea) cei ce se vecinescla vreun colt.

Iara cand doi ini, saumai multi, se vor intamplasa aibh deopotriva cadere,

vor vrea toti sa cumpere,deopotrivh impartesc i lu-crul ce se vin de.

8. Cel ce vinde lucrunemiscator, de va fi in Bu-curesti sezator sá instiin-teze in scris Logofatuluicelui mare de Tara-de-sus,este fácut prin act scris i isalitde doi martori si de scriitorul ac-tului, care poate ft chiar notarulsatului, pärtile nestiind carte. Cas.I. 30 93.

cá vinde cutäruia, cularenemiscator lucru, cu atAtapret, i sa arate pe cei ceau cadere cine sunt, i undesa aflá, i atunci Logofatulcel mare sa, fie dator:

1. Pe cei ce au protimi-sis, ì sá aflá In Tara Ro-maneasca sileasca sa'siia searna, i sa hotarasch,in soroc de 40 de zile decumpara sau sá leapada.

2. Iar cei ce au protimi-sis i lipsesc din Tara Ro-mâneasca asemenea sa fachin soroc de un an si juma-tate in care soroc slobodeste cumparatorul de vavoi sa cumpere dela van-zator lucrul cel nemiscator,far% de a sadi ceva

ci sal aibá cu tocmealaca de va voi rascum-pore pana la soroc, cel ceare protimisis, sa se traga,jar& de nu va voi, sta-paneasca desávarsit.

9) Iará child cei cu proti-misis in numitele soroace,nici vor cumpara, nici sevor lepadk Logofátul celmare, atunci, sa adeverezezapisul vanzarii, i vanza-torul sa'si vânza acel lucrunemiscator cumparatorului

Poate chezasul pretinde libe-rarea lui din cheasie, atunci nu-mai and reInnoindu-se alatuireaprincipal ft,nu s' a relnnoit si al atui-rea accesorie cheasiei,Cas.II.132 GE.

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE VINZ ARE (ART. 9-13). 23

salt, i cei cu protimisis shnu mai fie ascultati.

Iara. de va fi vánzátorulseator in vre un judet, sádea de stire ispravnicilor

ispravnicii sá urmeze a-semenea. 1)

9. Când se vinde lucrusild it, sau clädit pe loc strein,

inchiriat, stripanul locu-lui se protimiseste mai multdeal toate rudele i veci-nii, iar de se va lephditva iscáli zapisulatunci sa se protimiseaschrudele i vecinii vânztito-tului.

10. VAnzarea tiganilor s6,sefacrt dupâ chipul vânzáriilucrurilor celor nemiscá-toare, (8 i atunci vânzAto-rul lor, vanz5, la altii,când rudele lui pilná la apatra spitá al/And

nevrand sä cumpere,vor iseáli zapisul vanzáriiin soroc de 20 de zile (devor fi in Bucuresti) si de 40

I) a ormalitätile cerute de art.fata pentru actele de vanzäri

imobiliare nu erau prescrise decatIn interesul celor de al treilea; asadar lipsa lor nu poate fi invocatiide Insäsi partile contractante saude urmasii lor. Cas. I. 621 90.

bl Legea Car. prescriind formaactelor de donatiuni de a se punelegalizarea trib. pe dAnsele cast peactele de vanzári, pe acestea le-adeclarat acte originate, iar nu peaceleareproduse In registrele tribu-nalului; astfel crt coma, trasil dupb,un asemenea act nu are nici o yaloa-re daenu este dupà. Insusi actul ori-

zile (de vor fi afará in ph-mântul Tärii Românesti;iará chti vor fi afará dintará, sa nu aiba protimisis,nici sá se facá lor in stire. 2)

11. Oricineva vinde lucrunemiscittor, sau tigan,va tâinui pe vre unul dincei cu protimisis, i in urmásá va arátà, sal plitteascáaceluia drept osAndil a ze-celea parte din pretul lu-crului ce s'au vandut. 3)

g

12. Vanzarea celor mis-catoare, atunci e sävArsitticând eel ce vinde va da lu-crulin mâna cumpárátoru-lui, si curnpilrátorul lui vada pretul, sau incredintarepentru pret.

Desavârsitvânzare este,când vânzátorul singur

incepe a da lucrul, sau cum-párhtopul singur a dapreuI.

13. Vânzarea celor ne-miscátoare, atunci e sávar-ginal pastrat de parte. ('as. I. 316 82.2)Tocmeala Intre doul parti nu poa-

te vätäm5 drepturile unei a treía.Cftnd un creditor consimte a se pre-lungi terrnenul vanzärii i vanza-rea se urmeaz6, si pe searaa altora,aceasta urmare nu poate constitulun mijloc de casare. Cas. I. 159 63.

3 a) Vezi la apendice anexa VIII:pitacul Domnului Gr. Dim Ghicadin anul 1825 Martie 31, desluidtoracestui art.; jurnalul Sfatutui admf-nistrativ extraordinar din 1.9 Anguht1837, i ofisul domnesc din 11 .frlaiu1837, No. 318.

b Vezi anexa IX.

www.digibuc.ro

24 CONTRACTUL DE VANZARE (ART. 14-21).

sitä, cind vinzitorul pri-mind pretul, sau incredin-Ore pentru pret, va da cum-paratorului zapisulrii. 1)

14. and vânzarea se vaface desivârsit (12), (13), a-tunci cumpäritorul se facestipin lucrului.

15. Inaintea vinzirii ceidesivirsit, verice bine sauvitimare se va intimpla lu-crului celui de vinzare,catre vinzitor priveste.

16. Dupa sävirsireazirii verice bine se va in-timplà lucrului celui devinzare, catre cumptiritorprive§te.

17. Dupa ce va Iuà sfar-sit vinzarea, de va 'Amine&lucrul la vinzitor, ori ce seva intimpl& lui de primej-die de foc, potop, tálhari, siori ce alta sili neapiratä,

a) Perfectibilitatea mutatduniiproprietatii imobiliare, nu mai de-pinde dela predarea actului, Intrucat priveste pe tertele persoane, decand prin legea din 1840 ea se do-v edeste prin transcriptiunea actu-lui in registrul trib. situatiunii imo-bilului. Cas. I. 123 83.

b) Vanzarea dup,a cod. Car, esteperfect& chiar dace nu s'a numaratde cumparator pretul; s'a dat ins&din parte-i catra vanzator inscrisde datorie.

Raspunderea evictiunei rezulta a-tAt din lege cAt sa din stipulatiunilepartilor.

Estimatiunea pagubelor rezultanddin evictiune, este sub cod. Car. bl-oat& in apreeierea suverana a ju-decatorului fondului. Cas. I. 66 69.

c) 1. 0 vAnzare de imobile este

acei intamplare catre curn-pärätor

18.Iar& de va riminei lu-crul dupa sävirsirea yin-zixii la vinzitor, si se va.stric& din viclesugul luisau din ne luare aminte alui, stricindu-se catre din-sul priveste.

19. De se va tocmi, si fieslobod vinzitorul de cipu-irea lucrului, sau de se ya.hotirî cu asezámint cumsi se cipuiasci, atunci s.se urmeze dupti aseztimintsi legituri.

§.

20. Dupa sivirsireavân-zärii de nu se va sorocicând sä se dea lucrul se in-telege in toati vremea.

21. Dupa sivirsirea van-zarii, de nu se va aseza ince loc si se dea lucrul, sedesavitrsita, Indata ce s'apredat In-scrisul de vanzare i s'a prirnitpretul.

2. Legalizarea dand actului o pu-blicitate si o data certa, are de scopa con stitul titluri legiuite pentrucomparator si in contra uneiatreiapereoana.

8. Dupä principille dreptului ge-neral, tocmelile tin locde legeintrepartile tocmitoare and tocmealaeste necontestabila. In jurispru-denta (jurtii este neadmisibila teo-ria cä vAnzarile lucrurilor nemis-catoare nu se pot socotl desavAr-site cleat din momentul legalizarii,caci atunci s'ar lovl expusul prin-cipiu de drept. Cas. II. 36 64.

d) Aici se determina numai efec-tele generale ale vanzárii, când a-dicä este perfecta, ca sa

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE VANZARE (ART. 22-28). 25.

intelege ori in ce loc se vagasi.

22. D upt sävarsirea van-ztrii, de se va wza in celoc i in ce vreme srt se dealucrul, se urmeaza dupt a-statmant.

23. Cand vanzAtorul,dui:a ce va vinde lucrulnemiscttor, nu'l va da insorocul cel oranduit, estedator sit dea cumpärätoru-lui, rodurile de cand s'auvandut lucrul, pant in zivace'l va da.

24. Cand vanzAtordl vavin de lu cru miscAtor, si nu'lva da in vremea sau in lo-cul ce s'au sorocit, atuncide era st se negutiltoreascilcumparatorul, Ii plAtesteca,stigul ce au pagubit, dui:Acum s'au vandut de câtrealii lucrul acela, in oran-duitul loc i vreme.

25. De se va intâmpla sitse zilticneasct räspunderealucrului de vre-o silt nea-ptratä, cum de talhari rts-boiu, i altele asemenea, nu

poata transmite cumpärtitorilor bu-nurile j relele obiectului vfindut;gi cand vanzarea este imperfecta,unde prefacerea lucrurilor privegtemimai pe vanzator. Iarpentru per-fectiunea vânzârii unui imobil, a-cest articol nu presrrie cleat pri-mirea pretului sau asigurarea luipredarea Inscrisului de vanzare far&s& faca trebuinta a se efectuk i tra-ditiunea obiectului vandut. Cas. I.29 65.

se indatoreazt cumptra-torul.

26. De se va oranduivreme, cand adica cumprt-ratorul st'si primeasca, lu-crul, si la soroc nu'l vaprimi, i dupt aceia se vaintampla stricaciune lucru-lui atunci vanzatorul nu edator nimic.

Dar când cumpträtorutva zabovi a lua lucrul, §ivanztitorul va cheltui fart,a fi tocmealt pentru cApu-irea acelui lucru, cumprt-rAtorul atunci e dator salplateasct cheltueala.

27. Dupt sävarsirea van-zärii, de nu se va tocmivremea i locul de platt,,atunci se cuvine a se plati,ori in ce vreme, i ori ince loc se (IA lucrul.

28. Dupt stvarsirea van-veri unde, i ori

ce vreme se va tocmi pre-uI st se plAteasct seurmeazt dupt asezitimant,

e Nu rezultii din termenii acestidart. ca declararea neprimirii pre-tului vânzarii sau a incredint&riidata pentru el, trebue sa fie men-tionat& chiar in actul de vtinzaresub pedeaps& de a se socotl van-zarea economic& Cas. I. 57 64.

f) Dug& legea Caragea vanzareaatunci era perfect& and cumpzr&-torul Innum Ara pretul v&nzfitorului

acesta libera actul cumpar&to.rului. Cas. I. 105 82.

www.digibuc.ro

-26 CONrRACTDL DE VANZARE (ART. 29 -36).

29. De va zAbovi cum-pArAtorul plata, este datora da §i dobAnda banilor.

30. De va luA vAnzAtorulo parte de pret, iarA pentrucealaltA este in primejdie,slobod este sA popreascAlucrul, ranA i-se va plAti,sau sA i-se deb, incredintarede cAtre cumpArAtor.

31. De se va face vân-zare cu arvunh, §i se vacili vânzAtorul, dA inapoiavurna §i mai plAte§te incAatata; iarA de se va cai cum-pArAtorul, o pierde.

§.

32. Când va vinde yam-zAtorul nemi§cAtor lucrustrAin, §i cu judecatA se vacere, §i se va luà de stA-panul sau, atunci vânzAto-rul sA fie dator a intoarcecumparatorului pretul §idobända banilor, iarA cum-pArAtorul sá dea stApanu-lui rodurile lucrului.

De va imbunAtAti cum-parAtorul lucrul acela cu sA-diri, atunci stApamul

plAteascA cheltuealaSimbunAtAtirii.

De va clAdi cumpArA-torul ceva§ pe lucrul acela§i aceA clAdire aduce folos,sA o cumpere stApAnul, iarAde nu aduce, sA o ridice-cumpArAtorul.

33. De va vinde vânzA-torul lucru de prigonire §idintr'aceea se va intâmplaj u de c a tA cumpArAtorului,plAte§te atunci vânzAtorultoatA cheltueala judecAtii.

34. Când un vânzAtorva vinde fArA zapis la doicumpArAtori tot acela§ lu-cru nemirátor al sAu, §i'lva da unui dintr'in§ii, atuncicumparAtorul ce'l va primi,sA se facA stApki; iarA ce-Walt sA cearA dela vânzA-torul ceeace i se cuvine,iarA vânzAtorul sA piarzAa treia parte din pretul lu-crului, §i sA se dea la Cutiade milostenie.

35. Când vAnzAtorul vavinde cu zapis tot acel mi§-ciltor lucru, la doi cumpA-rAtori, atunci al ia caredin cumpArAtori se va ve-deA din zapisul cumpArA-torii cA l-au cumpArat maiintAi. IarA celàlalt sa cearAdela vânzAtorul ce i se vacuveni, §i vanzAtorul sApiarzA asemenea a treiaparte din pretul lucrului,§i sA se dea la Cutia de mi-lostenie.

36. Cand vânzAtorul vavinde, acela§ nemi§cAtorlucru, la doi cumpArAtori,al ia care cumpArAtor seva vedeA din zapisul cum-pArArii cA l-au cumpArat

www.digibuc.ro

CONTRACTDL DE VINZARE (ART. 37-43).

mai ntâiu,i celalalt sa cea-ra dela vanzator ceeace ise cuvine. lar vanzatarul sapiarza a zecea parte dinpret, i sa se dea la Cutiade milostenie. 1)

g

37. Când vânzatorul vavinde lucru färrt a hotartfelurimea lui, atunci estedator a da de cea de mij-loc felurime, iar de o va ho-tart, e dator sa dea de ceahotarita. Adica, de va vindegrail fara a hotari ce fel de

este dator a da graude mijloc iar de va zicefoarte bun, atunci e datorsa dea foarte bun. 2)

38. De va pune vanza-torul alit', felurime, i va fialta, atunci cumparatorn1este slobod, sau sa nu ialucrul sau sa scaza din pret.

39. De nu va arath vân-zatorul sminteala lucruluice vinde, si la urma se vavedea, este slobod cumpil-ratorul sa nu ia lucrul, sausa scaza din pret.

. Aceasta insä atunci sase faca, chnd lucrul acelapentru sminteala ce are,

Supunerea la amenda legluitädste o consecventä necesard a apli-datiunii acestui art. Cas. II. 132 64.

Acest art, nu este aplicabil In.chestiunea de vanari de paduri ; dedare ce el trateaz5, despre felurimea

27

ramâne a fi netrebnic, saucu anevoie a fi de trebuinta,iar alminteri sa ramaie van-zatorul nesuparat.

4 0.Pentru smintelile ce-le invederate (cum ochiulstricat al unui cal, si alteleasemenea) nu se invinovil-teste vanzatorul, pentrucacumprtratorul nu poate pri-cinui ca nu le-au vazut;

41. De obste orice smin-teal& se va socoti cä cumpa-ratorul putea sä o vaza, säo cunoasca, sau sa o ba-nuiascti, nu poate pentruaceasta sa pricinuiasca.

42. CAnd vanzatorul vatì sminteala lucrului ce

vinde, i o va tacea, si din-tr'aceasta se va intamplapaguba cumparatorului, seindatoreaza la paguba. Iarcand nu o va sti nu se in-datoreaza.

Precum : de va vindenestine turma srnreduith,si se vor smredui i alte oi,si allele asemenea.

43. Vanzatorul lucruri-lor nemiscatoare, dator estesä arate i cate robiri auacele lucruri, iar de nu vaurmâ, ash, slobod este cum-lucrului vandut, lar o felurimeunei paduri vAndute nu sta in Ifftr-sta ar borilor nici In numele ce liSe di la diferite varste ale kr, ciin speciile kr. Cas. I. 353 66.

www.digibuc.ro

28 CONTRACTUL DE V:ANZARE (ART. 44).

paratorul sa strice vânza-rea sau sa scaza din pret 1)

44. Se strica vânzareasi curnparatoarea: 2)

and se vortocmi vân-zatorul i cumparatorul sao strice;

and vor vinde sauvor cumparà cei ce nu suntslobozi sa vanza, ori sacumpere;

59 and se vor vincle lu-cruri oprite de pravila, a nuse vinde;

and nu se va platipretul la soroc, sau la lo-cul unde s'au tocmit, i vavrea vânzatorul sá stricevânzarea;

and nu se va dala soroc i la locul unde

s'au sorocit, i va vrea cum-paratorul sa strice cumpti-ratoarea;

and nu se va pazilegatura ce se cuprinde invânzare;

11 Nu comite violare de lege ju-decatorul care apnea acest art.com-binat cu art. 44 alW. 8, hotarandstricarea vanzarii unui imobil asu-pra caruia era dobandita servitutede care unul din vecinii acelui Wein timpul contractarii acelei van-zari fara Ca vänzatorul sa arate a-cea servitute cumparatorului. Cas.I. 29 64.

b) Odata vanzarea unui imobilanulata pentru vitiuri ascunse coavek Inteinsul, aceea0 chestiune numai poate fi pus& in désbateri prinexpresa vänzare Ora a se viola au-toritatea lucrului judecat. Cas. I.51 78.

2) a) 1. Pretentiile unui al treileainteresat pe and lucrul e in curs

and se va gasi ca aresminteala lucrul cel cum-parat, si nu o va spune van-zatorul, i va vrea cumpa-ratorul sa strice vânzarea;

and se va gasi ca arerobire lucrul cel nemisca-tor vandut, si nu ova spunevânzatorul, iar cumparato-rul va vrea sa strice cum-paratoarea;

Candlucrul ce se vin destrain find, se va cere prinjudecata si se va luh; 3)

and se va face vinzarespre stricaciune imprumu-tatorilor, i imprumutatoriivor da jalba;

Cândvanzatorul va vin-de silit de altul, mai cu pu-terea;

and prin nestiinta vavinde vanzatorul lucrul cupre% mai jos de jumatatedecat se obicinueste;

and vinzatorul i curn-paratorul se vor ului unulde adjudecatie, nu pot Impiedeca,efectuarea vanzarii.

2. Oferta de a platl datoria, chip&efectuarea ad¡udecatiunii nu poateinvalida vanzarea, Cas. I. 202 63.

b) Frauda comuna intre vanzatorzi cumparator e un element nece-sar pentru anularea vanzarilor. Cas.I. 172 69.

c Art, de fata, e apnea numai lavanzarile de bunä vote, i nu poatefl aplicat, la cele silite unde vanza-rea se face prin mezat. Cas. L 159 63.

3) Articolul acesta se poate invocanumai and se va pune in discu-tiune actul de cumparatoare, iar nucand instanta de fond statuiaza, a-supra altor imprejurari.Cas.l. 129 65.

I a) Pretul e§it la o vanzare si-

www.digibuc.ro

CONTRACTUI4 DE SCHIMB (ART. 1-5). 29

gandind ca vinde alta, iarcelalalt ca cumpara alta.

45. Cine va vrea sa vân-z5, lucru nemi§cator la_me-zat, sa ceara voie dela Sta-pAnire, catre Starostea denegutatori.

46. Starostea luând voieporunca dela Strtpanire,

datorie are sa strige lucrulprin Bucure§ti, i pe langaaceasta srt in§tiinteze cucarti de publicatie, toate is-pravnicaturile, iar isprav-nicii sa in§tiinteze ob§teaca sä poata fiecare, ori in-su§i, sau prin vechil sa seafle la mezat.

47. De se va vinde lu-cru la mezat pentru dato-rie dupa hothrirea judeca-tii, atunci sa ia savar§irevanzarea, in 60 de zile. 1)

48. In vânzarile ce sefac cu mezat, protimisis nuse da, ci cel ce adaoga maimult la pret, acela cum-prua.

49. Vanzarea ce se facelita, fie oridit de minim nu se poate

Numai vfizakrile de bund.voie, facute cu pret mai putin de ju-matate se stria. Cas. I. 147 63.

1)) 0 Invoialä spre a stinge un proces pendent, nu trebue a fl confun-data, cu vânzarea unui drept liti-gios: i prin urmare, In acest caz,nu se poate invoc.k cu succes vio-larea art. Cas. I. 14 71.

e) lin contract aleatoriu nu se poa-te atac.1 pentru vilitatea pretului

cu mezat, O. se intilreascacu hotarire domneasca §icu pecete. 2)

CAP. III.Pentru schimb.

1. Când invoindu-ne darnlucru pentru lucru, sau lu-cru §i bani mai putini decat pretul lucrului ce sedrt, atunci aceasta schimbse nurne§te.

2. Schimbul este cao vanzare §i cumparare,unul i altul din schimba-tori,se socotete insu§i van-zator §i cumparator impo-triva. Deci:

3. Cele legiuite pentruvAnzare §i cumpärare (3,4, 5, i 15, pan& la 29 *i35, 36, 40, §i pang. la 46),se alcatuiesc deopotrivala schimburi.

4. La schimburi proti-misis nu se da.

5. Nästavnicii manästi-rilor, sunt slobozi sa schirn-be mänästiresc ne-mi§cator cu nemi§cator, deon care s'a cumpárat speranta. Cas.II. 60 62.

conventiunile Intre prirti faclege. CAnd Intr'un act de ipotease cuprinde cä, la caz de neplatSla timp, s5, se vânza obiectul ipo-tecat farä mijlocire de judecatd, a-ceasta e o vänzare suitS, iar nu debunS voie, incät debitorul s'o poacàsuspendit cAnd nu s'ar multuna pepretul iesit. Cas. I. 202 03.

2) Vezi tine.= X.

www.digibuc.ro

30 CONTRACTUL DE LOCATIIINE (ART. 1 3).

mncloit prat, cu stireaiar altminteri nu.

6. Se strica schimbul casi vânzarea tocmal pentruasemenea

OAP. IV.

Pentru inehiriere sau a-rendd

gS1. Inchirierea sau arenda

este tocmeala, si se zice,cand zidirea noastra (saurodurile) j veniturile pa-mântului nostru le dam al-

a)Vezi anexa XI.b; Obiectul contractului de aren-

dare este de o parte folosul lucru-lui arendat si de alt& parte pretulconvenit. Deci acolo uncle proprie-tarul a beneficiat nu numai de pre-tul convenit, adicl de arendi, darsi de procentele sumei la care a fostcondamnat, pe and acele procentenu reprezint& deat folosul lucruluiarendat, Curtea de apel, care avandIn vedere aceast& pozitiune relativaa celor dolt& par t. contractante, a-p&r& pe proprietar 'de orice desp&-gubire catre arencla6, a violat acestarticol. Cas. 1. 221 67.

2) a) Actiunile tu materie de lo-catiuni chip& legea Carage& se pre-scriu, daa in termen de sase lunidela expirarea termenului de inchi-rierb nu se intent& actiune la in-stantele judeatoresti singure com-petente a Intrerupe cursul prescrip-tiunii. Cas. I. 13 84.

b) Sub imperiul codului Carage&egumenii man&stiresti nu erau indrept a conced& embaticuri fir& au-torizatia Stapánirii.

Legea din 1868 nu confirm& em-baticurile concedate de egurnenicontra legii i incuviinteasa r&s-cumpararea numai a locurilor datede egumeni in urma legii din 18436i care ar ava 0:cute pe ditnseleImbunatatiri. Cas. I. 99 83.

3i a) 1nchirierile sub codul Cara-ge& nu se puteau dove& cleat prin1nscrisuri daa valoarea tor trece& de

tuia, cu cutare pret, in cu-tare soroc ca sa le staph-neasca. )

2. Egumenii nu pot daarenda moiile manas-

tiresti, dealt pe un an, farilnumai cand vor avea nea-parat trebuin, j atuncicu stirea Stapanirii. 2)

3. La inchirieri sau arenziprotimisis nu se dii, laranumai partasilor, cari candse da in chirie sau In arendalucrul lor cel deavalma, seprotimisesc ia. 3)

150 lei ; aa dar and instanta defond Intr'o actiune In revendicareadmite proba cu martori, spre a sedovedl et posesiunea ce se invoc&spre a duce la prescriptiune a losto posesiune cu titlul de chirias,violeaz& art, de fat& ei_pronunta ohotarire casabilL Cas. I. 334 90.

b) 1. In materie de contracte dearend& legea dinaintea Codului noufar& osebire i in termeni generali,a regulat ca cele contractate nu sepot face cleat prin inscris. nandacestea, legiuitorul n'a avut 6i n'aputut aye& de scop cleat a le ga-rant& in contra a orice incertitudineprm dovedirea lor in scris in toatoclauzele i Imprejurtrile lor, ei darorice interpretare a acestui art. ceIn tez& general& si nu ca exceptiunebazat& pe principiu de lege ar tinclea admit& dovedirea prin martorisau a ni6te moditicatiuni ulterioarein conchtiunile contractului de a-rendare, sau a niste conditiuni pestesau contra conditiunilor exprese dincontract, nu numai et ar ti contrarspiritului legiuitorului dar ar ni-micichiar dispozitiunea acestui art.aci de se vor admite martori sprea prob& o modificatiune ulterioar&In una din clauzele contractului, n'armai fl ratiune care ar pute& probb,admiterea lor spre a se prob& mo-dificatiuni In toate clauzele ei intoate dispozitiunile acelui contract,ceia ce ar nimicl intentiunile le-giuitorului.

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE LOCATIIINE (ART. 4-10). 31

4. De va cälcà tocmealastaphnul lucrului, i vagubi pe chirias raspundepaguba.

5. De va vinde strtpAnullucrul ce au inchiriat, sauau dat in arend5., si cum-pärätorul nu va vrea sä lasepe chirias panä la soroc,atunci strtpânul se indato-reazh la paguba

6. De va inchiria sau vada in arena, stapAnul lu-crul, cu soroc, i inainteaacelui soroc va muri, atuncimostenitorul e dator sä setie de tocmealä panA la so-roc. 1)

7. Cand stitpAnul va läsàlegaton, un lucru ce esteinchiriat, i va muri inain-

2. Art. 3, cap. IV, part. III 31 art 6, 8,cap. I,part. III coprinz&nd regula ge-nerala, privind la toate tocmelileIn genere, nu se poate aplia la a-rendirile cele ce se all& sub toateprivirile si in regul& general& subregimul dispozitiunilor speciale aleart. mai sus citate. Cas. I. 400 66.

I 1 Formalltatea cerut& de art, defata in privinta actelor dela inchi-rieri, nu este de natura formelorale c&ror lipsuri atrag dupa sine nu-litatea contractului, precum suntformalitätile cerute pentru validi-tatea testamentului ad solemnita-han, ci .numai cu scop de a asigaradovedirea contractului si a Inlatur&orice banuial& de frauda, ad pro-bationmn, §i dar de ate ori judea-torul din alte legiuite mijloace dedovedire 13i va putek form& depli-na convictie ca contractul formulatprintr'un act ne investit cu forma-litatea enuntata In dispozitiunilelegii, nu ascunde frauda, a avutare existents. legal& §i data cert.&

tea slArsitului inchirierii,atunci chiriasul sä fie ne-clintit, iar legatarului sä ise faca indestulare, dupäcum am legiuit la legaturi(Vezi pentru legaturi).

8. Chiriasul poate i etinchirià lucrul altuia, afarttnumai când se va tocmiimp otriva.

9. Chiriasul sá aibil aptizi dup5, zapis tocmeala,cáci nepkind-o, oHce pa-gub5, se va pricinuì dintrraceasta o pläteste. 2)

10. Chiriasul sä nu poattl,a se sluji cu lucrul cel in-chiriat, deal numai in tre-buinta i cu mijlocul ce s'autocmit, iar urmând in po-trivä, slobod este stäpanul,sa strice tocmeala,si de cum3i este recunoscut, are datoriarecunoasa, si s&'1 declare indatori-tor in imprejur&rile prevazute deacest art. fEir& a viol& prin aceastaatus de putin dispozitiunea lui,ci conformandu-se cu spiritul §i in-tentiunea legiuitorului.

2. indata ce un contract de inchi-riere incheiat de proprietar cu atreia persoani, dovedit a are toat&a sa val iditat si putere, 8i chiar esterecunoscut de catre persoana atre-care a trecut acea proprietate, prinorice mijloc, acel contract in sen-sul si in litera art. de sus, este in-datoTitor gentru noul proprietar, inprivire c&tre acea a treia persoa a&contractantä, tinand Ice de lege In-tre dân8ii. Cas. I. 28 65.

2 Pentru drepturile ce pärtile con-tractante pot ave& dupa natura con-tractului ce Incheie, se apnea legea.in vigoare, sub imperiul areia s'aincheiat contractul, astfel, pentruarendarea unei mo§ii dotale d eatre bArbat, and contractul de a:

www.digibuc.ro

:32 CONTRACTUL DE LOCATIUNE (ART. 11-13).

va din schimbarea mijlocu-lui se va stria. lucrul, supuseste chiriasul la paguba.

11. Ghiriau1 sau aren da-verice va zidi sau va

preinnoi la lucrul ce l'au in-.chiriat, fat% stirea staphnu-lui, cheltueala este a sa, beznumai and se va tocmi al-mintrelea.

12. Chiria§u1 in verice sta-re va primi lucrul inchiriat,

dator tot in aceias stare sàatorie dateazá sub legea Carage&se aplic& art, de fat5., dupa care a-rendarea se puta face pe zece ani,dar acest termen Inceta la moar-tea b&rbatului, afar& numai daca fe-meia prima In urma validitatPacontractului pentru toata durata 11-xata de el. Cas. I. 220 93.

i) a) Mud chiriagulamftne datorcu chiria unui an, un temei indestulde tare spre a convinge pe judeatorc& chiriagul a fost calc&tor contrac-tului, pune in vänzare obiectul in-chiriat pe socoteala chiriagului,carenu poate fl aparat de plata defici-tului fara violarea tocmelii dintrepArti gi a acestui art. Cas. I. 165 66.

b Nu se violeaz& legea and Cur-tea de fond, judecand procesul invederea leOslatiunii sub imperiulcareia s'a facut contractul de aren-dare:constata in fapt c& recurentulclevenise alator contractului prinneplata arenzii. Cas. I. 278 76.

a) Curtea care recunoaste pe deoparte a Statul a ingreunat pozitianoului arendas prin supunerea sala o garantie ipotecara, iar pe dealta Condamn& pe fostul arendaggarantul au la plata deficitului re-zultat la rearendarea mogiei färäsä motiveze aceasta, pronun tii. o ho-t&rire nemotivat5, Cas. I. 131 76.

2 a) Acest art. neziand a pro-prietarul se indatoreaz& a pune pearendag In stare de a, se folosl delucrul arendat, ci ziand a se In-datoreaz& a'i da folosul lucrului, In-semneaz& a pune in dispozitdunealui lucrul spre a exercit& dreptulJui de folosint& dup.& destinatiunea

si'l raspunza, sau cum se vatocmi, iar de nu platestepaguba. 2)

13. Venice stricaciune vacera, lucrul cel inchiriat,tot, sau parte dinteinsulde Sttipanire, de räzmiritA,innea,ciune, cutremur, ve-nire de ape, si dintr'alteasemenea intâmplatoareneapärata pricinìt, chiriasulnu se indatoreazà, darimpotrivä orice pagub 5,. valui gi de a nu oprl exercitiul aceluidrept, ceeace nu este identic cua'l pune in stare de a se folosl culucrul arendat cäct expresiuneaaceasta din urm& presupune o ac-tiune a proprietarului, de ate-orilucrul, prin orice intAmplare,nu vafi In stare de a procurà folosul ce'lare chip& destinatiunea lui, i aceas-ta Intr'un chip absolut ffir& pri-vire c&tre legAtura sau contractulexistent titre proprietar i arendag,and expresiunea Intrebuintat& delegiuitor nu presupune in totdeaunao actiune, ci mai adesea o abtinerea proprietarului si nu este indepen-dent& de legatura existent& introproprietar si arendas sau de con-tractul arenddrii care privind !rideobgte la arendarea unui fond si lafoloasele generale ale acelui fond,IncAt se atinge pentru acareturilecu folos, este subordonatà conditiu-nilor, i chip& care prin urmare, a-rendagul are drept a aye& folosintaacaretului de folos cu modul i chip&conditiunile care s'au stipulat.

2. De ate-ori proprietarul va a-rend& fondul cu conditie ca aren-dagul s& primeasc& acareturile defolos in cutare anume stare rostit&prin contract cu indatorire de a leinapoi& tot in aceiasi stare, si aceas-to. s'a primit sau a fost in putint&a se priml, In acea stare de atrearendag, acesta n'are drept a cerealtceva dela proprietar sub pretexta, nu aunt In stare de a producefolosul ce ar fl putut produce de arfl lost In mai bun& conditiune.

3. Art. 12 dela Inchirieri nu pri-

www.digibuc.ro

EMBATIC (A RT. 1-2). 33

incerca chiriasul, nu se in-datoreaza stilpAnul.

14. De se va inchirià ocasa i va arde, atunci dese va fi aprins pe di nituntru,se indatoreazA chiriasul, iarde va fi venit focul daiurea

s'au aprins, stripAnul pà-gubeste.

15. Se stricà închirierea:când cu o glasuire va vrea

stAphnul i chiriasul;and stilpanul ori chi-

riasul nu se fne de too-mealrf ;

and chiriasul stricAlucrul, sau se va sluji cu

veste la starea lucrului In timpulInchirierii candpartile contractantesunt In pozitiune de a vedek si a-precia starea lucrului, ci la cazulcand dup.& alcatuire si In cursul exe-cutarii contractului se iveste dar5,-panare in parte sau In total a lu-crului, cand atunci prevede desfi-intarea contractului la cazul dintfti

desflintarea acestuia sau despil-gubirea, dupa alegerea chiriasului

cazul al doilea. Cas. II. 190 64.b Un arendas nu poate cere des-

pagubire pentru pagube ivite la mo-4ie In timpul arendasiei sale ci nu-1nai desflintarea contractului sauscadere din pretul arenzii in cazu-rile de acest art. Cas. II.252 83.

Dupa codul Caragek era o cons--tituire de emfiteoza embatic , nuo simpla inchiriere. conventiuneaTrill care se Inchiria cuiva unmant pentru cladire sub obligatiu--nea, pentru chirias, de a plati oredeventil anualft i cu drept, pen-tru dAnsul, de a deveni proprieta-rul ecaretulul ce va construl. Fixa-rea unui termen nu schimba intrumimic natura si caracterul conven,tiunii- Cas. I. 359 99.

b) 1. Epitropia unei biserici putekconceda sub legiuirea Caragea, ina-intea legii din 15 Maiu 1843, cu titlu

Ion Palada.

dânsul inpotriva mijloculuice s'au tocmit.

C A P. V.

Pentru &Mire sau§.

1. Sadirea este un chipde Inchiriere, si se zicecand inchiriem pAmântulnostru la altul, cadeascA, sau sà zideascá pedânsul, platindu-ne un ce

cel ce cu arAtatul mijlocia pamântul nostru, se chiamà saditor sau lucrator. ')

2. Tocmeala cladiriia sildirii sä se faca inscris.2)

de embatic, imobilele apartinand2. Dreptul de embatic se putett

dobándl dup.& legiuirea Caragett, casi dreptul de proprietate,prin pres-criptiunea de 10 si 30 ani, dupa cums'a exercitat posesiunea cu bun&sau rea credinta. Cas. I. 861 91.

2 a 1. In materie de prescriptiunedecenal a, pentru ca titlul pe temeiulcaruia s'a exercitat posesiunea sa fiejust, trebuie ca legea sa autorizezeconcedarea dreptului ce se acorda,prin si sa fie revestit de formelecerute de ea pentru validitatea lui,ash ca el nu Inceteaza de a fi, ca atare,daca persoana dela care email& nuera proprietara, sau nu avea cape-citatea de a conceda un asemeneadrept, cad prescriptia are de scop,tocmai d'a acoperl viiu1 rezultanddin lipsa de capacitate a persoaneice atransmis dreptul. Asa dar, odatace legiuirea Caragea autoriza con-stituirea dreptului de embatic si seconstata ca titlul prin care s'a facuto asemenea concedare este revestitcu formele ce seek lege core& pen-tru validitatea lui, urmeaza ca elconstituia un just titlu in virtuteacaruia embaticarul putea ad pres-crie printr'o posesiune cu bun& cre-dinta in timp de 10 ani.

2. Art. 1416 din actualul Cod civ.

www.digibuc.ro

34 EMBATIC (ART. 3-5).

3. Sadirea sä se urmezeintocmai dupa tocmeala.

4. Când stapanul cla-dirii, sau al sadirii nu vada in trei ani, ceeace s'autocmit a da, sa se traga lajudecata, §i dupa, ce'i vada judecata soroc de §easeluni, §i iar4i nu va plati,atunci sa se pretuiasca lu-crul cel sadit sau cladit,proibi pe viitor Inflintarea emba-ticurilor, dar pastressä pe cele ceau luatnasteraln treeut,dispunánd

aceste embaticuri sä se regulezedupá. legile sub care s'au nascut,n'a statuat numai asupra embati-curilor ce erau dobandite in moddeflnitiv la promulgarea Codului ci-vil, ci a Inteles ca embaticurile cariau luat nastere In virtutea unui ti-tlu anterior acestei promulgani sflse urmeze cu dánsele ca cum legeasub care s'au náscut ar ft Ina Invigoare,aa cá, fie pentru a se ju-dea rezultatul ce ar aye& lipsa decapacitate a persoanei dela care e-manti titlul, Ile pentru a se 9ti &tatdreptul concedat prin acel titlu pu-teá sau nu sa fie concedat, legeasub care s'a dat titlul trebue sa seaibrt In vedere. Astfel Sind, oclattice legiuirea Caragea autorizá, con-cedarea de embatic si sub imperiulei un embatic e concedat chiar finon domino, putefi a fie astigatprintr'o posesie de bun& credintaIn timp de 10 ani, este invederatcfl acela care se aftá, In aceste con-ditiuni are dobándit In virtutea a-celei legi dreptul de embaticar.Cas.E 652 91.

b) Inscrisul e neapärat trebuin-cios In materie de adire sau clä-dire, numai a se probá existentaembaticului.

CAnd existenta embaticului ene-contestatEt,se poate proba prin toatemijloacele conditiunile in care aexistat. Cas. I. 9 73.

c) Art, de fat& care prescrie doe-melile clä,dirii. si ale .sádirii., a-dia embaticul, sa se facit .In aerie.are Intelesul cá, aceste drepturi sepot dovedi numai prin acte scrise,far& Ina, a se determiná forma a-

in starea ce se va gasi, §iräscumpere stapanul

locului, iar claditorul sa seizgoneasca. 1)

5. Când sadirea va fi zi-dire, §i va arde sau se vadarama cu totul, atunci denu va fi fost mai inaintetocmit, cum sa se urmeze,sä ramaie locul slobod instapanirea stapanului 0.11.1cestor acte ; prin urmare existentaembaticului se poate probá, i princhitantele de plata acestui drept.Cas. I. 9 93.

d) Sub legiuirea Caragea trebnifiun act eerie pentru constituirea em-baticului. Cas. I. 640 97.

e) Art. de fatá, prescrie cfitocmealasädinii sa se facii In Buis; aceastiiprescriptiune, Ina, nu este prevá-zutá sub pedeapa de nulitate, nefind cerutá ad solemnitatem, ci maimult ad probationem. Cas. I. 2 94.

Embaticarul nu poate ft expro-piat numai pentru cfi n'a path em-baticul In curs de trei ani, ci tre-buie sä fte tras la judecaa,expirat i sorocul de vase luni cetrebuie sft'i clea judecata, fflrã ca ela fi ráspuns embaticul. Cas. I. 3/62_

2) a) Dupá, legea Carageá locuriledate cu embatic rámán in stapani-rea proprietarilor lor numai In caaand cládirile dupa dânsele ar ardesau s'ar därámá. ('as. I. 88 78.

b) Judeciltorii fondului sunt sin-guri competenti a interpetà, clau-zele unui contract, a apreciá, inten-tia comuná, a partilor contractantesi a determiná, adbvátatul Intelesal unei toemell. Prin urmare, and .instanta de fond constatá cä prin-tr'un act de embatic al unei vii,unde partile au stiriulat clauza cfiatunci and via va amáne nelu-crata pe timp de trei ani se vaurmá, dupá, art, de fats, relativ lasidiri, si deduce din aceasa clauzii.cá, in intentia partilor a fost a inasemenea caz, embaticul se stingede drept, iar locul rämäne la dis-pozitia proprletarului, Ma% preala-bila chemare In judecata, astfelcum prescrie textul legii, la carepartite s'au referit; o asemenea ho-

www.digibuc.ro

CLACI (ART. 1-9). 35

CAP. VI.

Pentru clued.§.

1. Claca este un chip decladire obivnuit in Tara Ro-maneasca, vi se intocmevteand stapanul moviei pri-mevte pe cläcav, adica pesaditor sä eaza pe movialui. 1)

2. Dator este cläcavul sälucreze stapanului moviei :12 zile pe an, vi de se vatocmi de acum inainte vre-unul din stäpanii moviilorcu cläcavul pe mai putinezile, tocmeala aceea sä nuaiba tärie, iar ate tocmelisunt %cute "Ana acum pemai putine zile decât 12,acelea O. se pazeasca.

3. Care din stapanii movi-ilor cuviclevug se va tocmicu cläcavii altuia sal fad,lui claca mai putine zile de-cat douasprezece, vatrage pe movia sa, aceastacând se va vadi sä piarzaprivilegiul clacii i sá pia-teasca, i stapanului movieiclaca clácavilor ce au tras.

4. Clacavul, bez claca dedouasprezece zile, O. aretarare nu poate cadea sub censuraCurtii de casaVe. Cas. I. 593 902.

c) Sub imperial legii din 16 Mar-tie 1840, numai in caz de vanzarede bunavoie a unui lucru sadit saucladit pe lac strain, trebuia Inca-noetiintat ei stapanul loculul, nu eiIn caz de vanzare silitä, cad In a-

stäpanului moviei, Inca o ziprimavara, sau toamna, sa'idea §i un car de lemne laCráciun, cArandu-le ori lamovia lui, sau aiurea undeare stäpanul trebuinta dedansele Oná la un loc cudepartare de vase ceasuri.

5.D e nu va aye& stäpanulnimica a lucra, atunci saldea cläcavul ate un leu de

6:"Sa- nu fie volnic strt-panul sá aduca pe cläcavdela movia ce locuievte pealta sä lucreze, fara numaicand movia Ii va fi cu de-partare cel mult trei cea-suri.

7. Clacavul sa nu poatasá fac5, curáturä Para voiaIn serfs a stapanului, coprin-zatoare unde i cat loc sacure, iar urmand imp otriva.

piarza osteneala, i saiacuratura stápanul

8. Stapanul sa, nu poatasa ia curatura cläcavului ceo are dela Wit*, sau oface cu voia stapanului.

9. Care din clacavi farávoia stapanului va A& viepe locul lui sa o piarza.cast caz tnetiintarea stapanului lo-cului rezulta din indeplinirea for-melor cerute pentru asemenea van-sari. Cas. I. 737 93.

d) Wei anexa XII.Claca s'a desflinfat prin decre-

tul din 14 August 1864, pe cdnd leg.Carageet ere& tined in uz.

www.digibuc.ro

86 CONTRACTUL DE LOCATIUNE (ART. 1).

10. Mild clacasul va lasavia sa neluerata in trei ani,sa se traga la judecata, siatunci dându-ijudecatainctiun an soroc, de nu va lucr&si intr'acel an, sa o piarzasi sa o ia stapanul.

11. Clacasul sa nu poatasa vânza vin sau rachiu pemovie de nu se va tocmi custapanul.

12. Clacasul sa nu poatasa desehicla bacanie pe mo-sie de nu se va tocrni custápanul.

13. Chicasul sä nu poatasa, faca moará pe movie.

14. Claca§ul sa nu poatasa vâneze peste in elesteulstapanului.

59 Dar in baltile Dunariisä vaneze peste, &And cateun peste la zece.

» Iar pe garlace trece prinmovie e slobod sä vanezepeste Para zeciuialä.

15. Clacasul fugind de pemosie,sau murind färä mos-tenitori de nu e dator Visti-eriei O. stapaneasca stapa-nul casa lui, gradina lui, sicuraturile lui.

16. Clacasii sa dea sta-panului mosiei:

» Din douazeci vedre dinvinul sau o vaara dom-neasca ;

1 Vezi anexa XIII.

59 Din zece clai de grâu,de orz, de meiu, una;

Din tot pogonul de po-rumb, patru bäniti porumbbatut sau opt coeolosi cubanita de oca douazeci sidoua;

» Din toate celelalte ro-duri, dela zece una.

59 Toate aceastea caran-du-le cu carul sau la casastapanului ce are pe mosie.

17. Clacasul A. dea sta-panului pentru fiecare stuptrei bani. ')

18. Claca§ul pentru fie-care capra, sa dea stapa-nului bani doi, atat iarna,cat si vara.

19. Stapanul sa iea defieseare turma de oi (cese afla pe mosia lui delaBlagovistenii si pana la Sfan-tul Gheorghe si fata) cateun miel si un leu, si defiescare stank branza, saubani, dupa toemeala.

CAP. VII.

Pentru tooneli de slujbe.§.

1. Toemeala de slujba sezice, cand ne tocmim cucineva sa ne faca ceva§si sa-i platim, adica sa nezideasca, sa ne sape, sa necoase, sa ne aduca cev& sisa ne lucreze, sa ne invete,

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE LOCATTUNE (ART. 2-10). 87

sa ne talmaceasca, cu uncuvânt orice alt lucru cuplata.

2. Tocmeala de slujbaA. se urmeze intocmai.

3. Cel ce plateste i celce iea plata, se indatoreazaunul altuia dupa tocmeala.

4. De vei tocrni mestercu plat& ca sit faca din ma-teria ta cevas, i nu'l vaface lucrul acela intocmaidupa cum te-ai tocmit cuel, sau Il va gresi i nu'lva face cu mestesug, atuncide este materia din cele cese prefac fara stricaciune,pierde osteneala sa, iar deeste din cele ce nu se pre-fac, o iea el, si plateste pre-ul5. De vei tocmi mester

eu tocmeala, ca lucrul fa-cut de dânsul de va fi peplacul cutrtruia, sa fie pri-ma, atunci de nu'i va fi peplac, pierde munca, i pla-teste i materia de nu vali a sa.

6. De vei tocmi mestercu plat& sa'ti lucreze cevascu soroc, iar el pan& la so-roc nu'l va savArsi, esti do-bod sá strici tocmeala.

7. De vei tocmi mestersa'ti lucreze cevas din lu-crul tau, si lucrand se vamntâmplà sa cerce vre-o stri-

caciune lucrul, din pricinauneltelor sale, sau din nemaiestrie, mesterul raspun-de, bez numai cand se vatocmi altmintrelea.

§.

8. De vei tocml mesterfaca zidire, i lucrând

tot lucrul sau parte, se vadarâma de cutremur, sau vaarde, sau va cerca alta stri-cáciune din intâmplatoare

neaparata pricina, pa-guba este a ta, iar de seva intâmplà sá cerce stricá-ciune din pricina nemaies-triei lui, veri-ce pagubá vapricinui stricaciunea aceeapriveste la mesterul, si estedator a o raspunde.

9. De vei tocmi duca-tor de sarcini, sau chirigiucu cai, sau cu carul, saucorabier, sa mute dela unloc la altul lucrul tau, iarlucrul va cerca stricaciunepe drum, atunci de se va in-thrnpla aceasta din viclesu-gul sau neluareaaminte, saudin betia lor, sunt datori eipaguba; iar de va fi din in-tAmplare in potriva luáiiiaminte a lor, paguba pri-veste asupra ta, bez numaiand se va tocmi alminteri.

10. De vei tocmi slugácu soroc si nu te va slug

www.digibuc.ro

38 CONTRACTUL DE IMPRUMUT (ART. 1-6).

bine, esti slobod ca si maiînainte de soroc sal go-nesti, dându-i ce i se cuvinepe cAt te-a slujit, iar deliva face striaciune srl'i cerisi paguba.

11. Se stria tocmeala deslujbá, când nu se vor pazicele tocmite.

('ta". Arm.

Pentru imprumutare qidatorie.

§.1. Imprurnutareaestetoc-

mealtimprumutritor se zice

cel ce imprumutà.51 Dator cine se impru-

muteaza.Datorie ceeace este nes-

tine dator, din imprumu-tare, sau din pagubä. 1)

1) 1. Curtea de fond nu denatureaaun Inserts de datone care nu arenumele Imprumutbtorului, and 11califla- de act la Infatisiitor.

2. Cesiunile actelor de imprumutla Infatisbtor, sub regimul Caragebnu erau supuse notificatiunii andea nu avek loc. Cas I. 94 86.

2 a)1.Articolul e general, el nu dis-tinge : gi acolo unde legea nu dis-tinge, nici noi nu putem distinge.

2. Nu poate II plerunique fit dota-litatea de oarece yrin art. 44 delaexopria se zice ca parafernalitateaeste dreptul comun, iar dotalitateaexceptiunea. Cas. I. 95 67.

b) Un Imprumut ¡bout bärbatuluiprin intermediul femeii, dupi% prin-cipiile chestiunil de afaceri, nu in-tra In previziunile acestui art. Cas.1. 516 67.

0 1. Acest art. ili altele cari stab i-lesc incapacitatea femeii märitate,nu mai sunt aplicabile in cazul Incare chip& disolutiunea asatoriel

2. Cine imprumut5, ne-vastá cu bArbat fará ade-verirea si a Mrbatului säusi a judecatii, sa'si piarzâ,imprumutarea. 2)

3. Cine imprumutä egu-men cu pecetea mänästiriisi adeverirea epitropilor,sau a arhiereului din par-tea locului (de nu va aye&epitropi) are pe mrtnAstiredatoare;iar cine imprumutrtimpotriva arrttatei forme,are dator pe egumen, iarnu pe mänästire.

4. Cine e dator, este In-datorat a'si pläti datoria du-prt tocmealia. 9

5. Venice lucru rrtfuiestedatoria sau o imputineazrt,sauii face indestulare,dreptplatrt prinde loc. 4)

6. Care datornic se vafemeia a recunoscut si s'a obligata executb, obligatiunea contractatain timpul cisatoriei.

2. Scrisoarea prin care o femeiedup5, disolutiunea asätoriei, de-claa a recunoaste o creantä, con-tractatb de dänsa In timpul asIt-toriei, constitue un act de ratifleareal unei obligatiuni anulabile : Curteacare da unei asemenea scrisori Ca-liflcatiunea de mai sus, se conformacu vointa pbrtilor departe de a odenaturb.. ('ris. I. 76 68.

3) Nici un text din legea Carageknu prevede a Inscrisurile de da-torii sb coprinza numele Imprumu-tbtorului sub pedeapa de nulitateCas. 1. 75 83.

4 a ) Cod.Car. a consacrat principhilcompensatiunii si cand Curtea con-statInd cb, ambele pirti contractantesunt datoare reciproc, eu slime pecan le-au lichidat, face compensa--tiune nu face alt cleat aplica art.Cas. I. 132 69.

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE IMPRUMUT (ART. 7-13). 39'

muta §i se va da de im-prumutator sau platnic alaltuia, este dator a platiaceluia cat este dator laim-prumutätorul sail. 1)

7.0el cu soroc imprumu-tat, e dator a 05,6 la soroc.

8. Cel imprumutat faráa pune soroc cand sa'§i pla-teasca datoria, este dator ao plati ori child i se va cere.2)

9. Cel cu soroc impru-mutat, mai inainte de sorocnu se poate sill.

10. Cana un datos la so-roc, sau dupa soroc, du-candu-§i datoria la impru-mutator, §i el nu va primi,atunci puindu-i pecete,sh odea in pastrare la judecatass i de atunci sa se socotea-sea ca a platit.

11. Cand se va trage lajudecata un datornic ce n'aplAtit, i va cere soroc, a-

b) Mind una din p&rti cere Ina-intea instantei de fond ca din sumace datoreete s& se scaz& cu chiriaunor case de care partea adversä aprofltat i Curtea respinge ace& ce-rere sub cuvânt c& nu s'a probat fo-losul ce se pretinde ca s'a tras dinlocuinta In cask nu se poate sus-tine c& s'a violat acest art, care sta-bileete principiul compensatiunii.Cas. L 539 67.

e)Cand o sentint& executoare dis-pune cä debitorul sA se sçazâ cu su-mele ce va fl raspuns creditorul sau,In aceste sume nu se pot cuprindecleat cele necontestate ei lichide,neputandu-se face compensatie in-tre suma Uchida tei nelichicl& ei In-tros centestate i necontestate. Cas.IL 138 63.

d)Acest art.nu compenseasä decAtteea co o rilfuieete, o ImputineazA

tunci de va fi bogat incruri s i se dea soroc de3patru luni, iar de va fi sa-rac §i fka a avea mijlocde plata, A, se dea putinsoroc, §i sa se precurmezejudecata in graba.

12. Cand peste sorocul-de patru luni nu vapläti da-tornicul §i imprumlitatoriisilesc, atunci sa se vanzlde judecata, averea lui §isä se plateascá.

13. Cand un datornic du-pá de patru luni,mai cerand §i alt soroc,§i cei mai multi din impru-mutatori Ii dau acel soroc,atunci biruie§te voia celormai multi; iar calla deopo-triva sunt la numar §i ceice'i dau soroc §i ceice nu'idau, atunci biruie§te voiapartii ce are mai mult ca-pital sa ia; iar de vor fisau 1i face indestulare; iar cerereaunei Respkubiri prin judec tt& nue de natura a opoza nici r&fuireanici Imputinarea unei clatorii, ina-inte de a se hotarl de judecata; c&cip&n& atunci actionatul In desp&gu-birenu-i dator nimic reclamantuluispre a se puteN face compensatiunedatoriei sale cu ceeace reclam& dela dânsul. Cas. IL 184 64.

Detinatorul unui imobil nu sepoate opune la restitutiunea lui pen-tru motiv ca nu i se räspunde pre-tul, and pretul a fost aspuns per-soanei In drept a91 primi Cas. Sect.Un. 175/78.

2) Suma de bani dobandit& prinhotarire de judecat& se consider&ca un capital, care are dob&nd& caei sumele de datorii din tocmeal24_ei are dolAndä, ace& legiuit& in art-de fatl. Cas. I. 93 62.

www.digibuc.ro

40 CONTRACTUL DE iMPRIIMUT (ART. 14-21).

pärtile deopotriv i Cape-tele, atunci pentru iubireade oameni, biruieste voiacelor ce'i dau soroc.

14. Venice lucru va da-rui sau va da de zestre, sauva vinde datornicul sprepaguba imprumutittorilor,se dit inapoi. 1)

15. Când un datornic vamofluzi, A. se tragá la ju-decatá si de va dovedi pa-gubele sale inflintate, sitafle dela creditorii lui mi-lostivire; iar de nu, sti seinvinoväteascä ca un mo-flu z prefäcut. 2)

16. De va da datorniculcând mofluzeste averea saimprumutätorilor, ca sä seizbráneasch, de datorie,suntslobozi imprumutiltorii sio primeascä, sau nu.

1) a) Nu este oprit creditorul acere Indestularea sa din toatäave-rea datornicului, indatä ce dreptullui nu este märginit asupra unei a-nume pärti din ace& avere. Cas. I.126 62.

b) 0 donatiune posterioarä dateiunei creante, nu poate ave& nici ovaliditate, fär& prealabila consta-tare cä donatorul, pe and a facutdonatiunea erb, In stare a indestulape toti creditorii lui din alta avere.Cas. If. 69 64.

o Prin acest articol nu se tute-lage c& Insträinarea ficutä de undebitor este anulabila numai c&nda cauzat prejuditiu creditoruhsi, cicand aceasta insträinare este Meli-a, cu intentiune de a prejudiciä.Cas. I. 172 69.

d) Constituirea dotei este un con-tract cu titlul gratuit In contra ca-ruia creditorii au actiunea pauli-auk and este fäcut In paguba bor.Cas. I. 30 68.

17. Când imprumutäto-rii vor primi spre izbrá-nirea datoriei, averea unuidator, de nu se izbritnesototi pe tocmai, izbrä-neascá datoria dup5, ana-logia capetelor.

18. Cali imprumutátorivor primi pe seama lor, a-verea datornicului, spre iz-bränire, se socotesc de totplätiti, ori cum se vor iz-brani.

19. Cáti imprumutittorinu vor primi teslimatul a-verii aatornicului, rämärkbuni imprumutiltori.

20.0 b stestile si domnes-tile datorii se protimisesa se plati mai intitiu decatcele particulare. 3)

21. Cei cu zitlog impru-mutiltori se protimisesc la

e Acest art. care declara nule da-rul, dotarea i vinderea Melia Inpaguba creditorilor, nu e limitativ:el se apnea nu numai la cele treicontracte amintite intr'insul cimice alt act fäcut Sn dauna credi-torilor, mai ales la Imprumut&rilaipotecare. Cas. I. 36 68.

2) Dispozi lue din leg. Car. atinga-toare de fal I(i, in materii comerciale,.an fost abrogate de vechittl cod, cont.

cand leg. Car. era Inca in vigoarein tnaterii civile.

3 a) Chestiunea de preferintä,esteo chestiune cu total osebit& §i nu.are nici un raport cu actul de ad,judecare atacat in casatie I nicinu poate invalid& o vanzare sävär-IOU dupá cererea creclitorilor ipo-tecari. Cas. I. 60 66.

b) Articolul acesta constituind unprivilegiu In favoarea fondurilor pa-blice i domnesti ca o exceptiunela regulile dreptului comun, ur-meaza sa fie interpretat In mod Mar-

www.digibuc.ro

CONTRACTDL DE iMPRITMUT (ART. 22-24). 4!

TAW, mai inthiu ded.t ceiiri zAlog.

22. Cei cu zalog inaintede nuntä imprumuttitori, seprotimisesc zestrei. 1)ginit ei nu se poato Intintle asupradrepturilor ce ar revulta din toc-meli ordinare ce stabilimentele pu-blice ca persoane private ar fl con-tractat cu particularii pentru ata-ceri de drept privat, pe cat timpaceasta nu e anume rostit in lege.Cas. I. 140 67.

c) Statul nu aye& sub legiuireaCar. dreptul de preferinta contraaltar creditori cleat pentru dato-rifle ce cetatenii au catre Stat inaceasta calitate. Cas. I. 106 74.

d) Statul nu poate pretinde a ise recunoaete dreptul de privilegiuasupra creantelor celor de-al trei-lea and se constata ci creanta saa luat naetere posterior creanteilor care avett dobandit mai dina-inte un asemenea drept. Cas.1.101 78.

Creanta dotal& a femeii, dupalegea Caragek are preferinta in a-verea barbatului fata cu creantaStatului constituita In urma lega-lizard actului dotal ei pentruindeplinirea unui contract de aren-dare. Cas. I. 180/76.

f) Privilegiul ce se acordit Sta.tuluiprin legea Carageb,nu se poateaplica asupra unor fapte cari auluat naetere sub legea noua dupaabrogarea celei vechi. Cas. 1.71 77.

Creanta dotal& a temeii ma-ritate sub legea Car. si investita cuformalitatea ceruta de Reg. org.,are preferinta in toata averea

ei imobila a barbatului inain-tea oricarui alt creditor ipotecarposterior constituirii ei. Cas. Sect.Un. 8/79.

b Dota femeii maritata sub le-gea Car. constituita in regula, sebucura de aceiae protectiune p e careo acorda legea cea noua, daca Intermen de un an dela promulgareaacestei legi temeia a cerut inscrip-tiunea intrun imobil al barbatului.In caz contrar, femeia ramane indrepturile acordate ei de legea Ca-ragea, care nu prevede i dreptulde urmasire contra tertiilor achizi-tori, ca legea cea noua, Cas. I. 81 75.

c) Femeia dotata Inaintea Cod.civ. nu poate fi preterit!'" credito-rilor bilrbatului pentru zestrea sa

23. Zestrea se protimi-seste celor cu z&log duptnuntä imprumutAtori. 2)

24. Zestrea se protimi-

alienabila Intru OA nu a dobfindit-o inscriptiune ipotecara conform.art. 1815 C. civ.

Creditorul barbatului avand unprivilegiu special asupra averii sal a-mobiliare, primeaza pe femeie,chiarIn caz and ea ar fl luat o inscrip-tiune ipotecara conform art. 1815,.C. civ. Cas. I. 41 79.

2) a) Femela maritata sub legeaCaragett cu act dotal Inscris In con-dica tailor de dot% are drept de a-se despagubl de creantele sale do-tale din intreaga avere a barbatu-lui, cu preferinta asupra creditori-lor ipotecari posteriori crusatoriei.Dispozitiunile legii noi, privitoarela regimul dotal, nu pot intru ni-mic sa schimbe drepturile cfistigate,cad se violeapS, principiul neretro-activitatii legii. Cas. I. 76 89.

b Femeia maritata sub legea Ca-ragek cu act dotal legalizat de trib.are drept a se despagubl de crean-tele sale dotale din Intreaga averea barbatului mobil iaritcu preferinta asupra creditoriloripotecari posteriori ai casatorieidispozitiunile legii noi, privitoarela regimul dotal, neputfind intru ni-mic sa schimbe drepturile cletigate,Ora aS, violeze principiul neretroac-tivitatui legii. Cas. I. 489 87.

c) Cand partea adversa recunoaetepreferinta dotei i and se constata,ca acea parte adversa este creditoral sotului temeii pretendenta ladrepturile dotale, instanta de fondcomite o eroare de fapt, neprivind .pe adversar de creditor,dand'un dis-pozitiv greeit In privinta faptului,violand acest art. ei neciand pre-ferinta pretentiilor dotale. Cas.31.3 65.

d) 1. Numai acele foi de zestre,.Bunt lovite cu nulitate de Reg. org.art. 835 care nu Bunt investite cuformalitatile de dansul anume pres-crise, Mr& a hotati Ins& ei vre-untermen fatal pentru Indeplinirea a-cestei formalitati.

2. Deel dupa art. 23 si 24 zestreaare preferinta In averea unui sot,.Inaintea creditorilor acestuia, fieipotecari, fie chirografari, In urine,.

www.digibuc.ro

42 CAMBII SALT POLITE (ART. 1-6).

se§te deat toata, färä zalog-datorie. 1)

25. Datoriile mortilor-trec la mo§tenitori.

CAP. XI.

Pentru polife. 2)§.

1. Polita este un fel deimprumutare pe bani, saude pret de bani imprumu-tati aici, ca luarn aiurea.

.93Imprumutatorul bani-

lor politei, se zice strtpAnulpolitei, iar eel Imprumutattalgator de polite; §i plk-te§te acela, pe care orAndu-ie§te trtigatorul sá o plá--teasa.

Cartea de polite nu-inim carte de Imprumutare.

Oricare din platnici vaprimI sa plateasa polita senuntii, find Insa, ca art. 335 din Reg.org. posterior Cod. civ. a Ingreuiat

-eonditiunile constatarii zestrei prinIndeplinirea formalitatilor cerute-de dansul, apoi urmeaza ca zestreasa dobandeasca o asemenea, prefe-rinta din momentul legaliz8rii foiice a constituit-o.

8. Violeazalegea instanta de fond,care nimiceste In privinta credito-rilor barbatului o foaie de zestre for-mializata diva art. 335 din Reg. org.

4. Creditoril ipotecari 6i chirogra-Sari In urma legalizarli foii de zes-tre, nu pot fl preferati zestrei. Cas.L 248/64.

e) Dupa legea Car. zestrea femeii_alma precadere In Intreaga avere abarbatului inaintea tuturor credi-torilor posteriori constituirii el.Yrin neluare de inscriptiune, con-form noii 1ei, femeia pierde nu-mai beneficille prescrise de Mantalara a i se putetiatinge drepturile ca-

iSale§te In cartea de polite,§i atunci se socote§te cá s'aprimit polita,

2. Care din platnici vaprimi polita, este dator ne-greOtsäo pláteasala soroc.

3. Iar de nu o va pláti lasoro6, sá i se mai dea treizile and nu este orn de pri-mej die.

. Iar §i and dupá so-rocul de trei zile nu o va

sá se orAnduiasa a opläti cu dobAnda indoitá.

5. and trágátorul vatrage polita, §i platnicul nuo va primì, atunci sl o in-Pati§eze intr'acek zi la jude-catá, §i sá o întoara inapoi.

Poliça infAti ,ta la jude-catá va sá zia,a nu s'a pri-mit de cátre platnic.

G. and o politá inPati-§tigate dupalegea Car. Cas. 1.125 79.

f)Restituirea unei dote constituitasub. cod. Car. t}i netranscrisa nu sepoate cere cu preferinta inainteacreditorilor ipotecari ai barbatului.Cas. I. 55 79.

a) Creanta dotala a femeil ma-ritate este asigurata In averea bar-batului, fie anteriara fie posteri-oara. Cas. I. 4 67.

b) 0 creanta. dobanditä dupg, ca-sStorle. inainte de a se dovedi foaiade zestre, n'are precadere Inainteazestr6i. Cas. II. 88 63.

c) Dota nu este opozabile persoa-nelor de a treia cleat din momen-tul inscriptiunii sale, far& ca sä fiepermisa, In fata lor, dovada prinmartori pentru constituirea ei la oepee& anterioara. Cas. I. 19 68.

2) Materia cambiitor a fost regulatdin firmfi de vechiul Cod. comercial ;condica Carageet rdmdmind in viva-re in ce pricea materia

www.digibuc.ro

DOBANZI (ART. 1-7).

satA, la judecatA se va in-toarce inapoi, atunci esteindatorat trAgAtorul a oplAti stApAnului ei in doua-zeci §i patru de ceasuri cudobAnda

CAP. X.Pentru dobcind.

§.1. DobAndA se zice un

atAt ce dupà, tocmealá dA,datornicul imprumutatoru-lui sAu pentru datoria sa.

2. SA nu plAteascA ni-meni pentru alte datorii do-Much, mai multA decâtunul

intr'un an. 1)Iar pentru datoriile

ce nu se plAtesc laIsoroc sä plAteascA dobAndALindoitA.

3.Nimeni sAnu plAteascAdobAndä la dobAndA.

Prin legea Car, nu erau proibiteconditiunile care prevedeau procen-te mai marl de 1000. Cas. I. 161 79.

2) a) Dupa ce dobanzile se faceaudeopotriva cu capetele, conform le-gii Car., nu se maLplatea dobandadecat la data actiunii. Cas. I. 129 78.

b) Dupil ce dobanzile se fac de-opotriva cu capetele, debanda nu semai plateste. f_,as. I. 268 87.

c) Dispozitiunea legii Car. cace dobanzile se vor face tot

deopotriva cu capetele, dobandanu se mai pläteasca, aunt aplica-bile atat la dobanzile conventionalecat si la cele moratorii. Aceasta dis-pozitiune nu'§i mai are locul dupl.c e s'a pronuntat o hotarlre condam-natoare. Cas. L 21 83.

3) a) Dobanda asupra banilor da-toriti cu termen, este asigurabiladin ziva expirarii termenului pla-tii, chip& regula dreptului dies in-terpellat pro herniae. Iar dupa dis-

43

Iar dacA, datornicul mul-tumindu-se va face dobAn-da capete i va fAgAdui pen-tru toatA suma dobAndA,atunci sA'i plAteascä, cAciaceasta numai este dobAndA,la dobAndA, ci dobAndA lacap ete.

4. DupA ce dobânzile sevor face tot deopotrivA cucapetele, dobAndA sA nu semai plAteascA. 2)

5. Datornicul cel mort,din ziva mortii sale, pAnäin ziva ce se va numi mo§-tenitorul sAu, sA nu dea do-bAndA.

6. Cel ce e dator baniMx% dobAndA, insA cu soroc, acela dupA soroc e da-tor §i dobfindA. 3)

7. Cel ce e dator fArA so-roc, §i färä dobAndA, acela

pozitia art. 8, pentru sumele Incuvi-intate de judecata, dobanda incepea curge din ziva hotaririi. Cas. I.256 67.

b) Creanta dotala, dupa legea Car.Indata dupa moartea sotiei, devineexigibila contra sotului i ca ataredin acel moment produce dobanda.Cas. I. 76.

c) Stipulatiunea dintr'un contractde vanzare, de a se considera vin-dut si prisosul de stanjeni de mo-sie, de se va gäsi un prisos prinhotarnicia ce vaface cumparatorul,nu constitue o datorie cu termenpentru acest cumparator, ci o da-torie conditionala, caci nu so stiede va fl sau nu un prisos, 1, prinurmare, In asemenea caz netlindaplicabil art. de FAA, dobanzile nnse pot core decat dela lichidareadatoriei ce va li rezultat prin des-coperirea ca exista un prisos. Cas-I. 122/99.

www.digibuc.ro

44 CONTRACTELE DE AMANET

plhte§te dobAndä, din zivace se va dovedi ch i s'a ce-rut datoria §i nu a plh'tit-o.1)

8. Cate datorii hothrh§tejudecata, phnh se vorcurge dobhnda. 2)

9. Care inzesträtor Ilt-gaduie§te bani in zestre,chnd la soroc nu vaduph soroc e dator dobanda,

CAP. XI.

Pentru zedogireg

1. Zhlogire so zice ceaduph tocmealh dare a zh-logului.

Zhlog se zice lucrul cechit datornicul imprumuth-torului spre incredintareadatoriei.

2. Mogul nu se soco-te§te numai pentru dato-rie, ci §i pentru dobandh,§i pentru cheltuelile ce sevor face la el.

Pentru datoria farS soroc i far&dob&ndli, curge clobAnda din zivace se va dovedl CS s'a faut cere-reat iar nu do la darea hotaririi.Cas. I. 113 68.

2) a) Dobanzile curg, dup& legeaCar., dela data scadentai termenu-lui de plat& numai In privinta da-toriilor lichidatesi fixate termeneleprin conventiunea partilor, iar pen-tru acelea lichidate de instantelejudeatore§ti, dolanda eurge deladata hotaririi. Cas. I. 342 85.

b) In cod. Car. anatocismul esteinterzis numai In cazul in care cre-ditorli au pistrattficerea pang a tre-cut termenul de 10 ani.

Indat& Ins& ce creditorul reclaina,el are dreptul a cere si doblnd& ladobAnda, care prin cererea in jude-

ANTIHREZ (ART. 1-6).

3. Chte stAphnim aceleanumai le §i zhlogim.

Drept aceia de se va.zitiogì lucrul strain, sh sedea stAphnului shu.

4. De se va zhlogi ace-la§ zhlog in douh cursuride vremi la doi imprumu-tittori, §i unuia din ei sevor da cele adevärate si-neturi ale acelui lucru, iarceluilalt nu, atunci sh seprotimiseasch cel ce va a-ye& sineturile; iar de nuse vor da sineturile, atuncish se protimiseasch cel din--01u duprt cursul vremii zh-loga§.

5. Chnd se va zhlogi totacela§ zillog tot intr'un cursde vreme, dela doi impru-mutatori, filrä a se hothri:chth parte unul §i chtä altulse záloge§te, atunci acel_zhlog se socote§te intregrzillogit la fite§care in parte.cat& se capitalizeaziL Cas. I. 33 73.

o Curtea violeaz& art, de fat& and.b cord& dobAnd& la daune interesece se reclam& inaintea sa si pe carale fixeaa in o sum& determinatii.nu din momentul and ea determin8 .evantumul acelor daune, ci din zivacererii In judecatii. Cas. I. 57 71.

d) Dobanda la o datorle constatati-prin hoarire judeatoreasa, dupllegea Car., curge pan& la plata in-tegral& a datoriei, macar a a de-venit mai mare decAt capitalul.Cas.I. 237 85.

e) Cel osandit de judecatà la plataunei sume de bani drept despagu-bire, urmeaz& a plat i dob&nzi paacea sum& dela darea hotArlrii. Cas.I. 4 62.

www.digibuc.ro

CONTRACTELE DE AMANET I ANTIHREZA (ART. 6 13) 4'si de nu va fi destul la.amândoi sit se p15,teascA,atunci sä aibä a se plátifitesctiruia dupit analogiacapetelor lor.

Adiaunul l'a imprumu-tat zece mii si celalalt cinci,A, ia acel cu zece mii douaparti, si celalalt una, cácifiind si cele zece mii si celecinci, tot imprumutate petot ziilogul, se cuvine totcleopotrivä pagub 5, sà. cerce;pentrua, de vor lua pe ju-rnatate cele zece mii cearcg,mai multä pagubg, si celecinci mii mai putinA.

6. Câncl tot inteo vremese va zillogi unuia lucrulintreg, iar altuia parte dinlucru, atunci inaprumutil-torul cu lucrul intreg seprotimiseste la plat&

7. Când tot acelas Wogse va zälogi la doi impru-mutrttori, hotärit la fie§ careate at, adica parte atAtunuia si atat altuia, atuncifiecäruia din partea lui sepl Ate ste.

8. Chnd din lucrul ce edeavalma, un partas va zà-logi nehotärit partea sa, a-tunci ImprumutAtorul areWog partea cea nehotii-fit&

9. Când se va da zillo-gul, verice adaos de avere

se va intAmpla la acesta,si acel adaos se numaritdrept Wog.

A,Adia de voi zalogi

nemisator lucru, si dupil,aceia voi face o clitdire pedânsul, si cladirea aceease socoteste zAlog.

10. De se va strich prinintamplare lucrul zAlogitsi se va preface, si prefit-candu-se tot Wog rämâne.

99 A did), de voi zalogicasa si va arde si o voipreface.

11. Verice pre facere va fa-ce datornicul lucrului tot-deauna rämâne Wog nes-trämutat.

9, Adia. (land zalog unamp de II va face la urmävie si altele.

12. Când un zillog va in-cera, smintealà find inmAna imprumutittorului, a-tunci de va fi smintealapricinuith din intâmplareneaparatà., paguba este adatornicului, iar de se vapricinui din viclenie, saulenevire a imprumutátoru-lui, paguba este a Impru-mutrttorului.

13. Cu zAlogul misatornu poate imprurnuth'toruls5, se slujeascá la trebuin-.0le sale, de nu se va tocmicu datornicul, cáci alminte-

www.digibuc.ro

46 FIDEJUSIIINE (ART. 1-6).

rea orice stricaciune va cer-ca, plate§te.

14. Mogul nemi§cator,and se va da cu antihri-zis 2) atunci poate impru-mutätorul sal aiba in tre-buintele sale §i sal inchi-rieze altora.

15.6 prumutAtorul poatesa zalogeasca 0 el zaloguldatornicului sau, la al sauImprumutator, in cata da-torie l'a luat 0 el, §i precumil are. Mara, numai când seva tocrni impotriva.

16. Candun datornic se vamuta dela un imprumutä-tor la altul, se muta 0 zalo-gul cu toate dreptatile sale.

17. Mogul mi§cator säse vanza cu §tireajudecatii,iar cel nemi§cator cu §tireaDomniei.

18. Cand imprumutäto-rului nu i se plate§te deplindatoria din zalogul ce are,§i alti imprumutätori farazalog nu mai sunt, atuncilipsasä i se implineasca dincealaltä avere a datornicu-lui; iar de vor fi 0 alti im-prumutátori, sa intre 0 elcu acea lipsä dimpreuna cuaceia, §i sa i se plateascaca unui de rand inkprumu-talon 2)

CAP. XII.

Pentru cheeetqie.§.

1. Cheza§ia estetocrneala0 fapta a cheza§ului.

If Cheza§ se zice cine catrealtul, pentru datoria sau o-brazul altuia ragaduie§teincredintare.

Cheza§uit se zice acelapentru care cheza§ul da che-za§ie.

2. Cel ce va primi odatacheza§, nu iioate sa maiceara pe altul in locul ace-luia.

3. Cheza§ul cand nu vazice curat, pe cat se punecheza§, se socote§te ca,'0 dacheza§ia pe oricat e datorcheza§uitul,iar and va zicecurat pe cat se chezapie§te,atunci numai pe atata estecheza§.

4. Cine se cheza§uie§tepentru datorie, de nu vaplati datornicul dup. soro-cul ce se va pune de catrejudecata, insu§i el sa o pla-teasca, §i apoi A o cearadela acela.

5. Cand datornicul se vamuta dela un imprumutatorla altul, se muta 0 cheza§u1cu dansul.

6. De se vor cheza§ui

1) Antihrizis se vice cdnd se ca da trebuinfeve fi sd'i ia oenitul.zdlogul la imprumutdtor ea min in- 2) Vezi anexa XIV.

www.digibuc.ro

INDIVIZILINE (ART. 1-5).

multi pentru aceias datorieeste datorfiescarepe too.% datoria si impru-muttitorul sileste pe care vavrea.

7. De se va tocrni chezá-suitul datornic cu impru-mut6,torul sâ schimbe da-toria cea dintAi,adaogand-osau scázAnd-o, sau schim .bAndu-i numele, atunci che-zasul lui, de nu se va che-a,sui si la schimbare, esteslobod de chezäsie. 1)

8. Cheza§ia ce se face pen-tru datorie trece si la mos-tenitori.

§.

9. Cine se va pune che-zas pentru om i nu'l va in-Nis& când se va cere, seosândeste a pláti ea-0, dato-rie este acel orn dator, afaránumai cand va cere un so-roc de mijloc ca adua.

a) Mäsurile de asigurare 'Matede cAtre creditor, in averea debito-ruluisi revocarea lor din renuntare-de cätre &maul, nu au de efect aliberà pe chezas de raspundere.astfel de liberare, nerezultänd nicidirect, nici indirect din textul citatchezasul poate fl liberat, numai Incazul and s'a schimbat creanta pri-mitivä, adia, daca s'a facut o no-vaiune. Cas. I. 69 70.

b) Chezasul care garanteazä o da-torie certri a imei persoane, nu rils-punde si de datoriile societritii dincare face parte chezisuitul. Cas. I.177 69.

o) 1. 0 Curte comite o eroare defapt clind afirma cä exist& novati-une intre arendator i arendas deslse constatä cAarendasul nu s'a con-

47

CAP. XIII.Pentru obstire sau dea-

valma.§.

1. Zicem obstire sau de-avalma,tocmealaaceiadup6,-care doi sau mai multi stâ-pAni (ce se chiamhimpreunápärtasi sau devälmasi) st5.--pAnese un lucru de obste.

2. Cati pärtasi stäpâneselucrul deavalma, au deo-potrivá deavalma i drep-thtile lor.

3. Venice castig va venidin lucru deavalma sá im-pärteste deavalma.

4. Orice cheltuialá se vaface la lucrul deavalma, seimparte deavalma.

5. Care din pártasi este-purtator de grip, pe lucruldeavalma, dator este sá ia.aminte de dansul ca si de als5a- iar de nu, este dator deoriAtä pagubá se va prici-format la conditiunile care-i dedeàdreptul de-a puteä cere o novatiunesi In specie de a beneflciA de legea.scäzämäntului;

2. Violeazit art. citat cAnd apiirAde plata arenzii si a deflcitului pro-dus din rearendarea mosiei pe ga-rantul arendasului, care prin ne-plate cAstiurilor mai Mainte exigi-bile, a pierdut dreptul de a bene-flea de legea saztimäntulut. Cas. I.153/69.

d) Simple neplatil de termen aunei creante constituie o neurmaredin partea debitorului de a'si plAtidatoria, dar nici de cum novatiuneaprevdzutri de acest articol,dupä care-chezasul rämäne liber de nu va chezrisul din nou. Cas. I. 304/67.

www.digibuc.ro

--18 INDIVIZIIINE (ART. 6-12).

-nui din viclesug, din lene--vire si din gresala lui, si de-obste.

6. Fiestecare pArtas, cAtá-pagubá se va pricinui la lu-crul de obste, e dator sá oplilteascä.

7. Nici unul din part*nu poate sá faca vre-o prefa--cere, fiträ invoirea tuturor,iar de va face, e dator pagu--ba ce se va pricinui dintr'a--cea preafcere.

8. Fiestecare partas slo-boci este s5, opreasca dinprefacere pe tovarásul

9. Cand pártasii vor ve--dehsau vor afla de acea pre-lacere a tovaräsului lor,nu'l vor opri, nu pot jelui-pentru dansul de se va in--tAmplà, pagubgt din pricinaprefacerii, caci vazAnd pre-lacerea sau afland i ne o-prind'o, se vede c6, au pri-mit-o.

1 1. Imobilele stabilimentelor de-pietate nu se pot Insträink nici triteun mod decAt In cazuri foarte rare.aceasta potrivit cu regulele privi-toare la asemenea materii, athcädupä prealabila gäsire cu cale a Gu--vernului, Incuviintatä de Cameralegiuitoare prin o lege.

2. Exceptiune la aceastá reguläd3e face In cazuri and Insträinareaeste impusii de lege precum de cAteori este vorba de imobil devälmä-qesc gi cand Impärteala cerandu-se

catre unul, este Indatoritoare pen-tru toy ceilalti codeväimmi. Totusi-codeva1m4ia Rind Impreunä drept-de proprietate asupra tuturor par-tilor unui fond devAam4esc, i Im-parteala constituind o adevfiratäInstrainare a partii ce s'ar cuven1a se da codevillmmului care a ce-

10. Toti pártasii sunt da-tori sá impartá lucrul celdeavalma când unul vrea;si de s'au hotgirit mai in-nainte, s5, nu se impartánici o datá. 1)

11. Când la impArOalacelui deavalma lucru esteneapáratá trebuintgt a fi su-pusá o parte la celelalte sprerobire, (pentru drum saupentru apä, sau pentru alt-ceva asemenea), atunci ju-decatot:ii,sau impartitorii sásupuie la robire orice partevor gäsi cu cale i pentrurobire sá despágubeasca pestäpânul partii aceea cu ba-ni, sau cu loc mai mult saucum intialt chip vor socoti.

12. De nu se va puteh,impárti lucrul cel deaval-ma in parti deopotriva, im-partitorii p otriv easca p ar-tea ce nu se potriveste, cubani, sau cu altcevas.rut-o, dar la un asemenea caz nu sepoate zice cä s'ar cere a se aplichregulele dezvoltate mai sus qi In-cuviintarea obqte§tii Adunäri a tä-rii, totu6i administratiunea avereistabilimentelor de pietate dupa nicio lege neflind In drept a Invol In-sträinare, nici MinisteruI Cultelor,care este investit numai cu dreptulde administratiune, neputäncl Incu-viinta impärteala averilor devälmä-qe6ti ale stabilimentului de pietate,nu se poate face decitt prin procesregulat In instantele competentedupti actiunea coproprietarului carevoie6teimpärteala. Cäci ImpiirtealaimplicAnd darea catre fiecare copro-prietar a partii ce i se cuvine, estede atribuit ramuluijudeatoresc sin-gurul Investit cu dreptul a da fiecuial eau. Cas. II. 176 64.

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE SOCIETATE (ART. 1-71. 49

13. and lucurul deaval-ma nu se poate I'm pärti (cumun pod deavalma) sau and-pricinuieste pagubgt, de seva impärti, atunci sau s5, sedeaunuia cu pret hotArit pean ate ata, sau sà se strigela mezat pe tot anul, si pre-tul sA se impartà.

CAP. XIV.Pentru toväreilie. 1)

§.1. TovArgisia este un fel

de obstire, si se zice anddoi insi sau mai multi toc-min du-se, vor pune toti ateatAt, cu care se negustorescimpreunrt având de obste siastigul si paguba.

2. TovArrtsia se poatet ocrni:

1.Cu soroc sau fruit soroc;a Cu punere de capital

deopotrivä sau nu deopo-triva;

3. Cu punere unii de lu-cruri si alti de fapte, and a-did), unii pun bani sau alt-ceva;

5/ Iar altii ostenealgt, cre-dinta si altele.

4. Cu deopotriv5, puterea tovaräsilor, sau nu deopo-trivá;

Precum and tovarAsii-toti se insarcinA deopotri-vä sgi, ocarmuiasa lucrul cel

I) Socieidfile comerciale s'au regu-lai in urnat dupd vechiul cod de

Ion Palade.

de obste, sau and aleg O.fie numai unul oarmuitorsi pe acela il insärcineaza.

5. Cu voie de a lua dinastig sau MI% voie;

Cum când se dà voie to-varrtsilor, and. sgi, aibâ, a luàfiecare pe an, din astigullucrului de tovrtrasie, pen-tru ale lor trebuinte, si atnu sau and nici decum nuli se drt, si altele.

3. Toti to varasii, sau maimari capete de vor pune,sau mai mici, sau numai os-teneala,tot acele dreptati anla tovarAsie, sau cum se vortocmi.

4. Tovarásul unei tova,-rAsii slobod e sà se faa to-varàs si alteia, de nu se vatocmi anume impotrivA.

5. and un tovaras, beztovaasii A' i,se va intovrtrAsisi cu altii, aceia nu se soco-tesctovarAsi cutovarasii sAi.

6. Duprt ce se va tocmitovAräsia odatrt, sunt da-tori toti tovarrtsii sa pà-zeascà tocmeala negresit,di de nu, se osAndesc a plâtipaguba ce se va pricinuidin cgilcare.

7. La tovArrisii ate pe-depse se orânduiesc de to-varrtsi asupra alatorilor,viclenilor si nestraduitori-contest legiuirea Caraged find incdin vigoare in materii civile.

4

www.digibuc.ro

BO CONTRACTUL DE SOCIETATE (ART. 8-18).

lor tovarasi, sa se pazeasca.8. Nici unul din tova-

räsi Para primire de obstea toväräsiei, nu poate sa pre-faca ceva in tovaräsie, iarprefacand e dator paguba.

9. Fiestecare tovaras vol-nie este sa opreasca oriceprefacere atovaräsului sau.

10. De va vedea tova-1'4111 prefacerea tovarasu-lui sau, sau stiind-o nu ova opri, si dintr'aceasta pri-cina se va pricinui pagu-IA, nu poate sa ceará pa-guba de la dânsul, pentruea se socoteste ca a primitprefacerea.

11. Cari din tovar4i vavatama cinstea, sau credin-.ka tovarásiei e dater pagu-ba ce dintr'aceia se prici-nuieste.

12. Care tovaräs va ascunde lucrul, sau bani aitovárásiei, sau furis se vasluji cu ei spre al sau cAs-tig, se socoteste fur, si e da-tor cele ascunse, dobandabanilor si paguba ce din-tr'aceasta s'a pricinuit.

13. Venice pagubti, vapricinui tovarasul, sau in-susi sau prin altul din gre-sala sa, se indatoreaza a oplati; Inca nici rasplatire ise socoteste de va aducedintiaceasta parte vre-unfolos nenadájduit.

3/ Pentru ca e dator sipagubl A, nu aduca si O.foloseasca.

14. Tovarásul de va o-randui pre un mai mic to-varas al sau, sau pre altul,obladuitor partii lui, sau aobstii, si oranduitorul vapricinui paguba, insusi ele dator paguba.

15. Nici un tovaras nueste dator având sau ocar-muind el lucru de tovara-vie, de se va strica, sau seva pierde acel lucru, dinintamplatuare si neaparatapricina, cu toata a lui prinputin-ta paza si luare a-minte.

v Adica de se va fur& lu-crul, sau se va arde, sause va inneck si altele.

§.16. Cat cAstig aduce to-

varasia se imparte la WOtovaräsii, dupa analogia ca-petelor partii lor, sau cumse vor tocmi si WA. pagu-ba se va intalnpla se cere;iarás tAi sunt datori a c,raspunde cu analogie, soucum se vor tocmi.

17. Cata datorie va facetovarasul, pentru tovarasie,tovarasia este datoare.

18.CAte cheltuieli trebu-incioase si cuviincioase vaface tovaräsul pentru told-r asie,to váräsia este datoare.

www.digibuc.ro

LOGODNI (ART. 1). 51

19. Fiestecare tovaräs es-te slobod sä ridice din c4-tigul obstii toväräsiei, atâtacat face analogia capitalu-lui pártii sale, afarä numaide se vor tocrni impotriva.

20. Nici un tovarAs nupoate sA'si tin& capitalulpärtii sale din toväräsie,f5r5,numai la desfacerea tov5,-

21. Továrásiatovaräsuluinu trece la mostenitori, a-dicá nici tovarásii nu suntdatori sá primeasc5, de to-varás pe mostenitor de vavrea, nici el e dator s5, fietovaräs de vor vrea ei;

1. CAM pagubá s'a In-tAmplat la tovarasie panäla sfârsitul vieii mortului,sau care, vietuind el a pri-cinuit-o, este dator si mos-tenitorul, cum si toate cele-lalte cheltuieli i datorii aletoväräsiei, cu analogie;

2. Orice castig a adustovárásia pAn5, la sfarsitulvieii mortului, ia si el partecu analogie;

3. Ia i partea capetelor.§.

22. Se stria. továrAsia:CAnd vor primi tosi to-

varäsii;CAnd se va Implini

Moartea unui tovaid6 nu des-flinteaza ipso jure tovarilsia, ci estenumai unul din motivele pentru

rocui (de este cu soro0);rand va luà sfàrsit fe-

lul negutätoriei, sau lucrulpentru cari s'au intovärAsit;

CAnd se vapierde marfade negutatorie;

CAnd de obste se vaopri felul negutátoriei pen-tru care sau tocmit;

and se va vádi vicle-sug sau furtisag din par-tea tovarAsilor;

. CAnd vor face prefa-ceri toväräsiei;

1) CAnd nu se Tor pázicele tocmite;

CAnd unul din tovarásise va oranduì în slujbá po-liticeasa;

5/ CAnd, se va pedepsì u-nul din tovaräsi cu ocna,cu puscAria, sau cu sur-ghiunie i cu altele ase-menea;

CAnd va murI unul dintovaräsi. 1)

Pentru toate aceste in-tAmplAri, volnici sunt tova-rásii, de vor vrea, s5, stricetovárásia.

CAP. XV.Pentru Logodnet.

§.1. Logodn5, se zice cea

mai intâi cuvantare de toc-meal& a nuMii.care tovarkii pot, de vor vol, sitstrice tov5ra6ia. Cas. II. 245 63.

www.digibuc.ro

52 CONTRACT TM DE CIS ATORIE (ART. 1-6).

2. Câi cu ate sunt slo-bozi a se asätori, aceia cuacestea pot a se si logodi.

3. Se stria logodna:1. and se va face Impo-

triva pravililor asätoriei;2. and voiesc a se ca-

lugari, ori amândoi logod-nicii sau numai unul dinamândoi;

3. and se vor bolnavide o boalà, ce nu se poatetämádui;

4. and se va dovedi cáunul spre altul ponosluieste

oare cum Il defaimá;5. and putand s5, se a-

sátoreasa pricinuiesc pri-cini fArá temei, §i nu seasätoresc;

6. and se va hotäri vre-mea de a se asätori si lasoroc pricinuiesc WA de cu-vânt;

7. and se va hotärt vre-mea asátoriei, i peste treiani nu se asätoresc;

8. Sau and numaiflirá pricina, se vor

4. and. se va stria lo-godna, atunci arvunele, a-dicA darurile dela logodnäse dau inapoi cu osandilde pagubá, sau färá osanda.

i de se va stria, logo-dna pentru pricinele: 1, 2,3, 4, (3), atunci se dau InapoiIhrä osAndä, luAnd fiterare

ce a dat; iar de se va striapentru pricinile 5, 6, 7, 8,atunci cine le-a luat de vafi priciná, intoarce arvunele

pltiteste încä atAt prelin bani, iar cine le-a dat,le pierde.

CAP. XVI.Pentru nuntä, zestre

exoprieet.§.

1. Nunt5, este tocmealaunirii bärbatului cu femeiaspre facere de copii.

2. SA nu se asatoreasa:Slobozi cu robi.CreOinii cu cei de alta

ege.3.Nevarstniciifärá vointa

párirrtilor, sau a epitropilorsá nu se cAsátoreasa,pärinii sau epitropii farrtvoia lor sá nu'i asiltoreasa.

4.VArstnicii având parinp,cu blagoslovenia lor sh seinsoare, iar and párinii lornu se vor induplea i dupaa treia a lor rugáciune, a-tunci A, se arate neprimi-rea lor la StripAnire.

5. Epitropul sä nu ia in-tru asätorie pe cea subepitropia lui, and Ii va li

sub epitropie.6. Se desparte asátoria;1. and se va face im-

potriva legii;2. and bärbatul din slg-

www.digibuc.ro

CONTRACTI1L DE CASATORIE (ART. 7-10). 5'3

biciune nu'§i vaimplini da-toria cAsätoriei sale Tarain trei ani;

3. and femeia dintr'uninceput are pricini impo-trivitoare spre impreunarece nu se pot tâniadui;

4. and bArbatul sau ne-vasta vor vrea s5, se calu-gáreasca, sunt slobozi a sedespárti;

5. and barbatul va do-vedi cum cá nevasta lui acugetat rau impotriva vie-sii, sau muierea cum ca, Mr-batul i-a cugetat rriu, atuncide trebuintá e a se despärti;

6. ana bärbatul va do-vedi cä muierea lui n'a fostfecioarä, este slobod sá sedespartà;

7. and bärbatal va do-vedi pre muierealui de cur-vä e slobod s6, o desparta;

8. Cand brobatul are po-sadnicá in casa sa, sau cásine cu cheltuealä de fatäaiurea, este slobodrt ne-vas% despartá;

9. ana bärbatul îi vadefäima nevasta cum cán'a fost fecioarä, sau ca ecurvä §i nu o va pute.A. do-

1 1. Sub codul Caragea si Reg. org.,foile de zestre se puteau form& 9ilegaliz& chiar i dupa s&varsirea ca-s&toriei.

2. Sub Reg. org. foile de zestretrebuiau a fl inscrise In registrelerespective dela Logofetia cea maresau dela trib. judetiene si iscalitede piirti.

vedi, este slobodrt, nevastaal lase;

10 and bärbatul negu-Otore§te cinstea nevesteieste slobodrt nevasta &Aldespartä;

11. and nu voei§te unulpe altul, §i nu se vor in-vol pâmrt in trei ani.

7. Când se va desparticrtsätoria, atunci din copiiilor, partea femeiasca srt

totdeauna la mamá, iarpartea barbilteascrt de suntmici §i au 1'116, trebuintrtde cre§terea mamei,mfte iarA§i la mama., iar desunt mari, srl'i ia tatäl.

8. Dupá despârtirea crt-srttoriei srt fie dator tatrapoarte de grije pentru hranacopiilor; iar de va fi el Mr&stare, §i mama lor in bunrtstare, s6, fie mama datoare.

Zestre.§.

9. Zestre se zice avereafemeii ce la asätorie dä bär-b atului ei, cutoemealrt ca easá fie stapAna zestrei totdea-una, iar el ai ia venitul tot-deauna. 1)

10. Nici bärbatul poateAstfel inscrise actele, erau origi-

nale ca i cele prezentate de partispre legalizare si Inscriere. Cas. I.253 91.

b) Imprumut&torul care la consti-tuirea ipotecii se angajeaza a res-pect& dreptul de preferint& al doteiconsoartei Imprumutatului sail, numai poate In urm& invoc& lipsa de le-

www.digibuc.ro

54 CONTRACTUL DE CASXTORIE (ART. 1 1).

vre-odatil sä insuseascA stà-phnirea zestrei muierii sale,nici femeia rodul zestrei eidela hArbatul säu, ci zestreaeste dreptul ferneii, iar ro-dul al Mrbatului. insä:galizarea actului dotal. Cas. I. 98/79.

c) 1. MO art. 9 dela titlul zestreidin codul Caragea ei art. 332 0. 335din Reg. org. singurele formalitatice se cereau pentru validitatea ac-telor dotale sub pedeapsa de nuli-tate, erau: ca actul dotal sa se tran-scrie In condica speciala de foi dezestre ca, in trei zile tribunalulsä trimita o copie adeverita la Lo-gofetia dreptatii spre a o trece incondica cancelariei. Astfel, pentruvaliditatea unui asemenea act do-tal nu se cerea nici autenticitatea

nici prezenta inzestratei.2. Legiuitorul, prin art. 1815, Co-

dul civil, indatorand pe femeia in-zestrata, sub codul Caragek, de-aInk in termen de un an inscriptiuneIn averea barbatului, n'a putut a-yea in vedere decat pe acele femeimaritate Inainte de 1864, care ar voia beneficià de dispozitiunile nouluicod spre a'ei garanta zestrea prino ipoteca speciala prin care se a-corda femeii un drept de urmarirechiar asupra im obil elor eeite din pa-trimonial barbatulai, iar nici decum pe acele femei cari, multumin-du-se cu garantia de preferinta, pecat timp se afia imobilul in patrimo-nial barbatului, garantia data princodul Caragea, n'a voit a beneficiade dreptul de arm-al:ire in contracelor de al treilea, acordat prin dis-pozitiunile noului cod.

Ca, prin urmare, luarea inscrip-tiunii in termen de un an, fiind oconditiune a dobandirii unui dreptnou, neluarea unei asemenea in-scriptiuni, nu poate avea, fara a ne-socoti respectul datorit dreptuluidobandit, efectul de a ridich femeiimaritate, Inainte de 1864, dreptul dea se despagubi cu precaclere din a-verea imob Mara. a barbatului, atlataIn patrimonial sau, inaintea tutu-ror creditorilor posteriori ei. Cas. I.154/903.

d) Reg. org. art. 335. Orice foaiede zestre, se va trece. din meant incuvânt in condica cea randuitä pen-tru acest sfdrfit, sub osandd pentru

11. Când venitul zestreieste venit de peste an,atuncinumai este al bärbatului,iarcând nu va fi de pesteeste al femeii, adic5, adaosulzestrei.neurmare a nu se fine foaia in santd,si etc coprindere de tot lucru inis-Cdtor si nemieccitor, sau de sumanilor ,iati de sestet", precum si de ase-zamántul ce se ca fl Idea intre a-mandoua pdrtile; foaia de zestre se vaintari de Marele Logo fed, dupâ ce seva trece in condica".

Pentru eeletalte dispozitii ceratela formarea actelor de zéstre, vezianexa XIV.

e) Dreptul ce da acest art. feteisarmane sau vaduvei de-a face oriceaeezare cu barbatul sau pentru ze-stre, nu este limitat de art. 9 ei 10tot de acolo, caci asemenea art. n'auaplicatia lor decat in lipsa unei ase-menea aeezari. Cas. II. 246 63.

f) Sub legea Caragea schimbul lu-crului dotal pe un alt lucru nu se pu-tea face decat cu consimtamantul fe-meii, stapana zestrei. Cas. I. 573/900.

g) Dupa legea Caragea ei Reg.org., actul dotal era valabil, dacase constituia inainte de celebrareacasatoriei ei se depunea in tribunalmacar Ca legalizarea se facea maiin urma. Cas. I. 413 83.

h) 1. Acest art. necoprinzand In si-ne alte dispozitiuni cleat nurnai odefinitiune a zestrei, nu se poate ziceca Curtea apelativa l'a violat, ci-tandu-1 In considerentele unei ho-tariri, prin care se admite ca an-tipricon se poste pane pentruzestrea nemiecatoare.

2. Deasemenea ipentru aceleaeiratiuni nu se poatepretinde ca Cur-tea apelativa a violat art. 33 de maijos, acelae cap ei parte, ca.ci un a-semenea art, nu prevede restrictiu-nea de-a nu se putea pune antipri-con pentru un lucru de zestre mie-catoare. Cas. I. 359/66.

i) Sub co clul Caragea fetele nu mo.s-teneau pe parintii lor, ci numai fe-ciorii, cu obligatie Insa de-a inze-stra pe fete.

Astfel, o fata, fie casatorita chiardupa moartea parintilor si fratilorei, nu poate revendica nimic dela ne-potii ei din moetenirea ramasa du-pa urma parintilor sai, dach se con-

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE CA.SATORIE (ART. 12). 55,

55 Cum adicri de se va dapridure cughindrt de zestre,ghinda ca un venit de pestean este a bärbatului, iar deva täià bärbatul pridureava vinde copacii cei täiati,atunci pretul lor nefiind ve-nit de peste an, este adaosulzestrei muierei; si iaräsi:

55De se va da de zestre

stata ca a fost Inzestrata din ave.rea parinteasca. Cas. I. 407/900.

j)Daca in principiu, sub imperiullegiuirii Caragea ca azi, dota este

insa prin nici un textlegiuitorul nu impiedica In aceastaprivinta libertatea conventiilor, sinu opreste pep-agile ce constituiesczestrea de-a alege regimul ce con-vin e mai bine sotilor, sau de-a stipu-la modalitatile ce le cred de cuviintaii prin urmare i dreptul de-a In-straina dota. Cas. I. 184/901.

k) Transcrierea in registrele trib.unei foi dotale, era, prescrisa nu-

mai in folosul celor de al treilea.Cas. I. 542 90.

1) Legalizarea ceruta de art. 335,Reg. org. era ceruta numai pentrua nu se frustra dreptul celor de altreilea. Cas. I. 87,89.

ni) Creanta dotala constituita subimp eriul cod. Car. si constatatä prinact sub semnátura privata, poate fiopozabilä unui creditor ipotecar desi actul dotal nu intruneste forma-

e prescrise de lege sub pedeap-sa de nulitate, cand ìnsäi credito-rul ipotecar i'a recunoscut dreptulde prioritate. Cas. I. 42 81.

n) Sub imperial cod. Car. si Reg.org. legalizarea foilor dotale se cerenumai in ceeace prive8te raportu-rile cu cei de al treilea; Intro par-tile contractante, tocmeala are pu-tere chiar fiind constatata prin actsub semnatura, privata.Cas. I. 335 81.

o) 1. Dupa legea Caragea, zestrease puteS constitul oricand si suborice forma.

2. Creditorii barbatului §i ai fe-meii din timpul casatoriei, nu audrept la despagubire din venitul do.tal al femeii dupa disolutiunea ca-satoriei. Cas. I. 115/82.

p) 1. Dupa spiritul art. 335 din Reg.org. nulitatea care izbeste foile de

un câmp, cu fânete i cuo zidire drirâmatä netrebu-incioasti, atunci fânul este-venit al bärbatului ; iar de seva vindemateria zidirii celenetrebuincioase, atunci pre-tul ei este adaos la zestre. 1)

12. Tatti,1 este datorinzestreze pe fw-sh din a-verea lui. 2)zestre nelegalizate, nu poate avealoc decal in privinta unei a treiapersoane, sau a unor persoane stra-ine de tocmeala zestrala, precumar fi creditorii unui sot; aci numaiacestia, din cauza lipsei legalizariice da publicitate foii zestrale, ne-putand cunoaste existenta unei ze-stre i Imprumutand pe sot, pot ase despagubi in creantele lor prinpreferinta ce se da zestrelor ; iar nu$i pentru chiar tocmitoarele parti,adica, pentru insusi sotii intre (lati-sh si care nu pot a se pagubl intrunimic din cauza nepublicatiei foiide oarece însui ei au facut'o.

2. Legalizarea unei foi nu poateservi pentru insusi sotH decat nu-mai ca sa nu mai poata fi supusäcontestatiunii, caz la care urmeaza.neaparat a se putek sustine foaiacu orice mod legal de dovedire. Cas.I. 259 64.

1) a) Vanzarea unei päduri se con-sidera ca alienare de fond atat dupaacest art. cat si dupa constantul obi-cei al pamantului; Moat instanta defond, care ar privi un asemenea con-tract ca un contract de arenda, vi-oleaza acest art. Cas. I. 398/66.

b) Creantele femeii asupra sotuluiei pentru deteriorarile imobilelordotale, vanzari de paduri i altele,fac parte integranta din zestre si sebucura de privilegiul acordat de cod.Car. creantelor zestrale. Cas. 1.38/70.

Pädurile dotale, chiar cele defoc, sub imperiul legii Caragea, con-stituiesc adaosul zestrei si nu devinproprietatea barbatului, fiind dincontra tinut a restitul valoarea lor.Cas. I. 47 88.

2) Conditiunea rezolutorie pusaInteun act dotal, nu este proibitade legea Caragea intru cat printein-sa pärintele n'a avut de scop decatindeplinirea obligatiuniiInzestrarit.

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE CASATORIE (ART. 13-20).

13. Murind tatal i rama-nand fata neinzestrata,avut parintesc, dator estefratele sä o inzestreze dinacel avut, and i dintr'alsalt and nu se va ajunge,ca sä o märite dupa bar-bat de potriva ei i dui:4cinstea ei. 8)

Inca si cand nu va ra-manea nici un avut, datoreste si atunci fratele sa oinzestreze cu dintr'ale sale.

14. Nu poate barbatulsa inzestreze pe fie-sa dinzestrea muierii sale de nuva vrea ea.

15. Mama e sloboda säinzestreze fata cu zestrea sa.

16. Care tata, ori mama,ori ruda, sau strain, va fa-gadui zestre, e dator a oda negresit.flied sale si asigurarea moralitätiicasnicilor soti. Cas. I. 110 76.

3) a) Fata Inzestratä cu din ave-reatata-sOu nu este obligati a rapor-tA nimic la massa succesiunii ma-mei sale and fratele eau, singurmostenitor, dupa cod. Car, a renun-tat In favoarea surorii sale la par-tea din succesiunii paterna care is'a dat zestre. Cas. I. 57 79.

Dupa legea Car. fetele nelnzes-trate au drept la I parte din mo-stenirea parintelui lor. Cas. I. 87 89.

c) Dupil legea Carageb, fratele estedator sa Inzestreze pe sora sa chiardin avutul sau, ca sa o marite dupfi,birbat de potriva i dupli cinsteaei. Cas. I. 303 85.

d) Dupa legea Caragea, vanzareaunui imobil de catre mostenitoriide sex barbatesc este perfecta, deoare ce fetele n'au vre-un drept realasupra averii rilmasa, afarii de acela(le-a fl Inzestrate. Cas. I. 8 77.

i) Fratii erau datori, dupa le-

17. Zestrea ce se fagaduie-ste se protimiseste a se platimai intaiu cleat cei ce auimprumutat pe fagaduitorin urma fagaduelii zestrii.

9. Adica, intaiu cea ce seinzestreaza, ia zestrea ce is'a ggaduit ei, i apoi se-rafuiescîmprumutatorii ce-lui ce s'a fagaduit. 1)

18. Cand tata sau mama,ruda, sau strain, fagaduiestezestre i nu o da, atuncibärbatul e slobod, sa o ceara.prin judecata.

19. Cand barbatul nepri-mind toatit zestrea Ma secoprinde in foaia de zestre,a pornit judecat i iar4nu o a putut lua,atunci edator a raspunde nevesteiMA a primit.

20. Cand barbatul lene-gea Caragea, de a asitorl si a In-zestrb pe surorile lor; acest dreptla Inzestrare al lor, flind personal,nu trecea si la mostenitorii lor. Cas.I. 281 87-

b)Fratii dupa legea Caragek ¡End'datori 81'0 Inzestreze surorile cudin chiar avutul lor propriu, cAndnu este avere parinteasca, rezultb,de aici ca ei nu pot pretinde sa fieobligati la plata doteinumai In pro-portiunea pOrtii ce au mostenitprin urmare sa o divid5 fata cu sorbde märitat si Intro ceilalti como-stenitori ai säi. Cas. I. 465 87.

c) Zestrea promisä spre a prim&pe creditorii Inzestatorului poste-riori promiterii, n'are nevoie deformalitatea art. 835 din Reg. org.daca are o data certa. In fata cre-ditorilor Inzestriitorului trebuie arkcOutam mai mult la eficacitatea toc-melii cleat la instrumentul princare se dovedeste. Cas. II. 234 63.

www.digibuc.ro

bONTRACTUL DE CASA:FORM (ART. 21-24). brvindu-se, nu se va porni incursul paragrafiei ca sa'siceara prin judecata zestreacea fagaduita, i fagadui-torul va scapata, barbatuleste dator; iar de se va porninu este dator. ')

21. Cand barbatul va lasA,zestrea cea fagaduita la fa-gaduitorul sit umble cu do-banda, i va scapätà.duitorul, barbatul este da-tor. 2)

22. Cand se va da luizestre vre-un lucru ce insilnicie se tine de altul,va fi primit, atunci daca bar-

1) 1. Barbatul nu este obligattoarce ceea ce n'a primit din zestredeat numai cand din neglijenta sanu va fl pornit judecata In contrafagaduitorului In cursul prescripti-unii de 10 ani.

2. Para a nu expiraprescriptiuneanu poate nagte nici un drept ce ardecurge dintrinsa gi tot astfel tre-bue aplicat acest principiu, In ca-zul unde ferneia atuncea numai areun drept agtigat In contra barba-tului, cand a expirat termenul utilpentru pornirea sa in judecata.

3. Ideia legiuitorului exprimatain acest art, este tot aceea din art.19, iar deosebirea lor conzista In a-ceea ca cel dintai vorbegte de cazuland nu s'a primit zestrea Intreaga,tar col de al doilea de acela uncles'aprinlit numai o parte dintr'insa.Cas. I. 73 65-

Sotul este dater sa restitue fe-meii sale pretul unui imobil dotalal ei, cu ocaziunea admiterii sepa-ratiunii de patrimonii dintre dangii.Cas. L 125 80.

3) a) Din coprinsul acestui articolgi din Intreaga economie a acesteilegluiri, rezula cä barbatul este indrept de a face verice actiune Innumele femeii sale gi de a o repre-zentA In justitie, In tot ce se atingede imobilele dotale, fara distincti-une data e reclamant sau parit.

batul neoprindu-se de vre-o-neaparata stanjineala, ci dindin lenevire nu se va pomiprin judecata in cursul pa-ragrafiei, i paragrafia, se-va isprävi dupa vase luni.dela ziva nuntii, barbatuleste dator. 3)

23. Dupit cum tata, saum am a,sau mosul in zestran do fata, se vor aseza cu gi-nerele pentru zestre, ace!)asezamant ramâne nestra-mutat: adica ; 4)

24. De se vor aseza, camurind muierea farli mos-tenitor, sa mosteneasca bar-

De unde urmeaza cä odaa ce bar-batul a facut un recurs In casatiunecontra unei deciziuni relativa la unasemenea imobil acel recurs afost respins, hotarirea data asupra-i-este opozabilafemeii, ca constituindautoritatea lucrului jüdecat fat& cuun nou recurs ce i dAnsa a facut Inurma Cas. I. 290 93.

b) Acest articol nu pune in ulti-mile doll& aliniate principiul cä c.societate subzista chiar dupa moar-tea unuia din soti intre sotii supra-vietuitorì i sotul raposat; el vor-begte de stipulatiunile dintre sotiisupravietuitori; erezii sotului de-funct raman afara din societate.Cas. I. 38 68.

ci Dupa principiile codului Cara-gea, barbatul esto In drept sä re-prezinte in justitie pe sotia sa i Intoate actia.mile relative la imebiluldotal. Cas. I. 60 86.

4) a) Agezanantul dotal ce se facela asatorie Intre parinte i ginere,.dupa legiuirea Car. trebue sa ra-maie nestamutat Cas. I. 121 75.

b)Dupa. codul Carageb. nu era tre-buinta ca inzestrarea sa se faa prinact scris, i ca ambii viitorii so ti pre--cum gi Inzestatorul, sa fie de fat&la confectionarea lui.

Prin urmare estevalabila zestreaconstituita verbal, degl n'au fostfata la agezarea zestrei cleat lnzes-

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE CASITORIE (ART. 25-32).

batul toat5, zestrea muierii,sau o parte, 0, urmeze In-tocmai dupa a§ezArnAnt,-celelalte.

25. ate fata Arm an5, sauvAcluva särmanä vor asezà,eu Larbatul lor pentu ze-

stre când se mrtria, rarnAnnestrilmutate.

26. Lucrurile de zestre-cele mirátoare neinsufle-lite se pot da §i pretuiteInepretuite. 1)

27. Numai -pganii, do-bitoacele si toate cele ne--misAtoare, nepretuite s6,se dea.

28. Zestrea cea pretuitá.se primejduie§te pe seamabarbatului fìträ deosebire. 2)

29. Zestrea cea nepre-Oita, orice stricaciune va-cerch din vicle§ug, sau dinneingrijire, sau gre§alh, aIratorul I viitorul barbst- Cas. I.-720 90.

a) Curtea nu violeaza art, de fatiland declara valabile convenpunile-dintre Inzestrator si ginere, fäcuteIn virtutea citatului art. Cas. I..60 71.

1) a) Sub imperial cod. Car. numaiimobilele dotale aunt inalienabile;bunurile misatoare se pot aliea.4'as. 1. 210 81.

b) Obiectele mobile dotale nepre-tuite, dupg, legea Caragea, numai..atunci sunt In sarcina femeii cand.se constata ca s'au pierdut dintr'oforta major& dovedita. Cas. I. 99 76.

2) Prin expresiunea cä stricaciu--nile lucrurilor mobile de zestrepe--cetluite, privesc in sarcina sotuluinu s'a inteles aici cleat cá zestreamobiliarlestimati, devine prin es-timaiune proprietatea sotului

..ca prin urrnare acesta la desface-

Mrbatului, el este dator;iar ce stricáciune va cercAdin neapáratil intAmplare(cum foc, cu fun dare, razme-rit5, §i altele), paguba estea nevestei.

30. Tiganii §i dobitoa-cele se primejduiesc pe sa-ma bárbatului f5x5, deose-bire, cáci 6,§tiga präsilalor, ce, ca o roach', a zestrei,este a lui.

31. ate cheltueli va facespre paza lucrurilor de zes-tre, sunt ale lui, iar cAt vacheltui la zidirea din te-melie (cum namestii) sauspre venit nou al zestrei(cum ele§teu, mori, §i ce-lelalte) acele cheltueli suntale muierii.

32. Nici bärbatul nicimuierea nu pot s5, vânz5,zestrea, sá o zillogeascä, saurea casatoriel e dator femeii pre-tul estimatiunii. Cas. I. 203 67.

3 a) Numai femeia sau reprezen-tantul ei pot fi In drept a,invoca, be-, neliciul acestul art. si nu se poateadinitecä aceste dispozitiuni se potinvoa In contra femeii, caci atun-cea s'ar Wm% In opozitiune cu spi-ritul legiuitorului, schimbänd fa-voarea ce a voit a i se face, aciprin cladirea unui stabiliment demare valoare asupra unui loc do-tal de mica valoare, s'ar absoarbezestrea femeii. Cas. I. 30/64.

b) Cudrept cuvânt Curtea de fondface aplicatiunea legei lui Car, lao constructiune facuta sub imperiulei i (lima care cheltuelile facutede barbat la o zidarie pe loc zestralcad In sarcina femeii, iar mentiu-nea numai In mod ipotetic a legiinoi, nu poate constitul un mijioode casare. Cas. I. 280 83.

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE CASITORIE (ART. 33-36). 59

o drtruiascrt; afar& nu-mai: 3)

33. Cand bArbatul va pu-ne cu §tirea judeatii, alt-ceva§ in locul zestrei de a-ce la§ pret atunci lucrul dezestre poate sà'l vânza,zälogeasck sal faca oriceva voi; §i: 2)

34. Muierea când va voipuie la cin politicesc

pre barbatul säu, sau andva voi st dezrobeasck orisit scoatA dela inchisoare,ori s tämäduiascil pre elori pre copilul ei, ori

I a NemiscAtorul dotal constituitsub imperiul legiuirli Car. poate fi1nstr&inat de soti, and In contrac-tul dotal d&nsii au stipulat aceasta.Cas. I. 428 92.

b) Se violeaza legea Car., andCurtea respinge mijlocul de aparareIntemeiat pe prescriptiunea de 30de ani cu rea credintb, asupra pa-mäntului ce se reclama pe motivea, contra femeilor casatorite nucurge prescriptiunea. Cas. I. 167 81.

c 1. Pretul unui imobil dotal estedotal conform codului Caragehimobilul cumparat cu acesti banidevine dotal.

2. Cauzele de instrainare ale unuiimobil zestral aunt regulate de le-.gea subcare s'a ilcut contractul,iar formele de procedura cad subimperiul legii noi. Cas. I. 542 90.

d 1. Chestiunea de a so stl dac&un imobil dotal constituit dot& subimperiul vechii legiuiri Car. poatefi urmarit de creditori pentru da-torii contractate de femeie In tim-pul casatoriei se rezolv& dup.& le-gea sub care s'a Incheiat actul dezestre, adec& dupa legiuirea Car.,iar nu dupa noul Codice civil sub im-periul caruia s'au contractat Impru-muturile.

2. Un imobil dotal constituit ze-stre sub imperiul vechii legiuiriCaragea nu poate fl urmarit de cre-ditor" pentru datorii contractate delemeie In timpul casatoriei, fle sub

mgrite vre-o copil6 a sa estevanzä lucru de

zestre al ei prin adeVeri-rea judeatii.

36. Muierea, and lucrulde zestre al ei se va in-tAmplà a fi netrebnic, saucu anevoie a se sluji cusul, sau mai mult de pa-guba decât de folos, estevolnieä prin adeverirea ju-deatii stt'l dea schimb pealtceva§, sau vânza,s. cumpere lucru de tre-buintä §i mai de folos. 3)

36. Tiind casittorie nu eimperiul noului Cod civil, lie subvechea legiuire, Cas. I. 134 95.

2) a) Imobilul ce se pune antipri-con in locul unui lucru dotal devineinalienabil, chiar cand valoarea lu-crului dotal este mai mica cleat va-loarea imobilului pus antiprieon.Cas. I. 44 78.

b Bärbatul poate pune cu sti-rea judeatii altceva In locul zes-trei, de acelasi pre i atunci poatevinde sau z&logi lucrul de zestre.Cas. I. 708 97.

c) Nu se violeaz& acest art, andse Inouviinteavii de instantele defond ca obiectul de antipricon sá seposead& de partea adversa In loculcelui dotal vândut. Cas. I. 1 67.

cl) Revendicarea unui imobil do-tal nu se poate face pe cale inci-dental& cu ocaziunea actiunii In re-stituirea dotei. Cas. I. 125 80.

e) Mid In loc de a se face dotalun imobil al barbatului in locul unuiimobil al femeii ce se vinde, se a-sigur& numai pretul imobilului do-tal vandut Intr'un imobil al barba-tului, nu se poate zice ca imobilulb&rbatului este pus antipricon iiprin urmare dotal. Cas. I. 28 75.

3 a) 1. Pentru a se putek cumparb.cu bani de zestre prinsi de pe un¡mobil dotal viindut, un alt imobilproduaitor de un mai bun folos In-tro cat acel nou imobil, nu s'a fostgasit in momentul desfacerli imo-bilului netrebnic, este neaparatfi

www.digibuc.ro

60 CONTRACTUL DE CASATORIE (ART. 37-40).

sloboda, muierea sresi iazestrea dela Mrbat; afar&numai

37. and Mrbatul se vadovedi risipitor, i cheltui-tor, sau ingreuiat in dato-

poate muierea cu mij-locul judecAtii ia zes-trea, sau sá ceará sigurantaei, 1)

trebuintä de un interval oarecare;cäci almintrelea mentinand judea-torul absoluta proibitiune a neln-strainärii imobilului dotal netreb-nic pän ä. and nu se va pre2entb, oca-ziunea aflârii unui altul mai folo-sitor s'ar da loc unui inconvenienttot atfut de surpätor pentru zestreafemeii, aci s'ar puta pierde oca-ziuni ce ar face ca sa se poatä, prindepe un imobil dotal o valoare multmai insemnatoare, cleat actuala luivaloa re intrinsea.

2. In acelas inconvenient am ca-da i cand s'ar pretinde a tine ba-nii dotali in depozit, färä, a'i plastuin profitul proprietarului lor ; acis'ar puta, intämpla ca a nu se ga-seasa, de indata un fond convena-bil pentru prefacerea zestrei din ovaloare miscatoare In nemisatoare.

3. Nu exist& lege care a opreascäpe judeator de a da banii zestraliallati de clansul in cassa trib. cu pro-cent. Cas. I. 86/65.

b) Dupä cod. Car. femeia puta cuautorizarea trib., sa dea in schimbun lucru de .zestre- and erk ne-trebnic sau anevoie de slujit cu

sau s521 vänzä si sa cumperelucru de trebuinta si mai de folos.Pentru aceasta, Insä, legiuitorul nuarätA ce formalitäti tr,ebuik a In-deplineasca tribunalele ; nici nu ce-rea ca din banii obtinuti din van-zarea unui imobil dotal a se cum-pere alt imobil care sit devie do-tal, ci numai un alt lucru care afie mai de folos: nici nu prescriä cainsträinarea imobilului dotal sa sefaa prin forma vanzdrilor publice;astfel câ chiar daa srar face vän-zarea sub Codul nou, nu se poate re-curge la formalitatile preazute deacest cod, azi s'ar atingepiul neretroactivitätii legilor. Cas.I. 280 93.

38. and biserica va o-sebi pe muiere de barbatpentru un curs de vremecu Mdejde de impacat,atunci poate ceará si-guranta zestrei. 2)

39. and va muri Mr-batul, muierea rámâne desinesi stApaná pe zestrea ei.

40. Când murind bár-i) Legiuitorul Car. and a acor-

dat femeii autorizarea de a'si asi-gurk zestrea prin ipotea asuprau-nui imobil, a avut in vedere dreptulde preferinta acordat zestrei fatä cucreclitorii ipotecari ai sotului; prinurmare a considerat ipoteca ca maiasigurAtoare pentru femei, deatsimplu privilegiu a preferintei n e-Investita ca ipoteca. cu dreptul deurmärire. Cas. I. 257 67.

b) 1. Nu poate judeatorul refuzkIntärirea vanzfirii unui imobil ze-stral, facutä cu consimtimantul fe-meii, când aceasta arata ca vänza-rea o face pentru neapärate trebu-inte casnice de autare la boalä.

2. Nici a sotului avere imobilägrevata cu pretentii zestrale, la ase-menea cazuri, nu poate judeatorul,daa s'ar vinde ca consimtimäntulfemeii, sà refuze intärireamai ales dacä, femeia de mai Ina-into Ina posed& hotdrirea de a sedespagubl de zestre ci din averea.barbatului ei. Cas. Sect. Un. 144 62.

c) Nevasta este In drept a'si ceredela barbat zestrea Impreuna cu ve-nitul ei atat and el este risipitor,at si and este ingreuiat cu datorii.

Acest art, este cu exceptiunea art.acelas cap si parte.Inapoierea zestrei previtzutà de

art, de fatä trage cu sine si inapo-ierea venitului ei.

Judecatoria care decide Inapoie-rea zestrei poate, conform cu alin. 4art. 261 Reg. org., luà mäsuri asigu-guratoare pentru venit. Cas. 11.83 62.

2) Sotia poate cere siguranta ze-strei sale, nu numai la caz de des-facerea cununiei, dar i la caz dedespartire vremelnicit, daa, actul dedespärtire vremelnia este aprobatde Prea Sfintia Sa Mitropolitul. Cas.II. 108 68.

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE CASATORIE (ART. 41-45).

batul are muierea lipsa dezestre, atunci averea luiimplineasca atata lipsa cata

lipseste impotriva pravi-lilor ce sunt pentru zestre.

41. Gaud se va despartibarbatul de muiere pentrupricinele (1, 2, 3, 4, 6, 11)dela 6, atunci ba'rbatul edater zestrea muierii dupacum la 40 se hotaraste.

42. Cand se va desfacecasatoria din pricina camuierea a cugetat rau imp o-triva vietii baratului sail (6).

Atunci barbatul sa sta..Oneasca jumatate din zes-tre, de n'au copii ; iar deau, sa o -Oita pentru dansiisub epitropia sa, luandu-irodurile incat va tral,muierea sá se inchiza inmanastirea de calugarite,nu mai putin deal data

nici mai mult decatdoi ani.

9, Iar child se va desfacecasátoria din pricina ca bar-batul a cugetat räu, impo-triva vietii muierii, atuncisal raspunzá zestrea in-treana dui:A cum la 41, sipretul zestrei pe jumatate

el asemenea O. se in-

1) a) Desl Intr'un interes de Inaltilordine socialä, acela al demnitätiifemeii si al moralitätii publice, pen-tru ca femeia a nu poatfi astigkavere din sorginte imorala, legiui-toral Carages a regulat ca toatS

61

chiza in manastire de di-lugäri.

43. Când se va desfacecasatoria pentru preacurviamuierii, atunci sa se urmezeprecum i pentru primej-duire de viata,(vezi 42) ftirade a se inchide muierea inmänästire de calugarite.

Iar and se va desfacecasatoria pentru caci bar-batul hraneh, tiitoare, saupentru caci ponosluindu-simuierea ca pe o nefecioarasau preacurva, nu o va do-vedi, sau pentru ca sá ne-guttitorea cu cinstea ei. A-tunci sa se urmeze precum

cand va cugetà impo-triva vietii sale, (vezi 42)fara de a se inchide in ma-nästire de calugari.

Pentrit exopried.

§.44. Toata averea mis-

catoare sau nemiscatoare,ate are muierea afará dinzestrea ei, exoprica se zice.

45. Toata exoprica tre-bue sa fie stiuta barbatu-lui de unde o are muiereaiar find nestiuta este a bar-batului. 1)

exoprica fenjeil trebue sä flebarbatului, jar flind nestiutä este abärbatului; Ina atunci and instan-ta de fond constatA eS femeia cAnds'a cdatorit aye& avere, si Ca acaavere a vAndut-o In timpul asäto-

www.digibuc.ro

62 TRANZACTIUNI (ART. 1).

46. Ca% exopricá §tiutábarbatului are muiereatoa-tA ca n4te lucruri ale sale ostapaneqte ea desávArit,este volnica sit faca cu dânsace va vrea, adicit sit vAnzásit o inchirieze, sit o Mlo-geasca, sa o imprumutesit o cláruiasa. 2)

47. DacA muierea va daexoprica ei in mainile bitr-batului, trebue bärbatul säingrijeasca de ea ca de chiarlucrurile sale, iar de nu, orice i se va intAmpla din ne-purtarea lui de grije, saudin vicle§ug, este dator.

48. Can d barbatul va in-toarce muierii zestrea sauriei, cu care bani a cump&rat unalt imobil, acel imobil se consider&proprietatea femeii, si In acest cazprezumtnmea mucian& nu'si are lo-cul. Cas. I. 69 903.

b Barbattil poate administr& exo-prica sotiei sale cu a ei Invoire ta-cit& si fara a aye& un mandat spe-cial dela dansa.

Nu se comite omisiuneaesentiallcand instants, de fond tace asupraunor acte produse cari sunt strainede obiectele procesului. Cas. 1,3 79.

c) 1. BArbatul nu'si poateproprietateaasupra unui imobil ex-tradotal al femeii prin aplicareafacuta, de el Insusi a art. de fat& siCurtea care admite un asemeneaprincipiu, violeaza, citatul articol.

2. Dreptul dat barbatului de art.de Tatar hind un drept creat exclusivIn favoarea moralitatil 3i a conso-lid&rii familiei, nu poate fl exerci-tat decilt de clänsul fir& sa se poa-ta transmite la copii. Cas. Sect. Un.305/76.

d) Dreptul acordat de acest art.barbatului de a ave& cunostint& deexoprica femeii, este bazat pe con-sideratiuni inalte de moralitate sicle bun& armonie In casAtorie, hind

moOenitorilor ei, dator estes5, intoara, §i toatg, exo-prica, afar& numai din cateau vandut ea ori a däruit,au s'au stricat nu din nein-grijirea sau vicle§ugul lui,ci din pricina vremii, oridin alta intâmpIare nea-päratä.

CAP. XVII.

Pentru invoiald.§.

1. Invoiala se zice too-meala aceia ce doi sau maimulti prigonitori fac intredan§ii adicá se ajung la pri-gonirile lor, s5, nu se maijudece la judecatá.de trebuinta a cunoaste Warbatulsorgintea de unde deny& bunurileparafernale ale femeii Prin urmareacest drept este cu totul personalbarbatului si nu se trasmite mos-tenitorilor sai, ne mai find acelasinteres. Cas. I. 348 64.

e) Dispozitiunea art, de fata, clupacare se presupune ea apartinAndb&rbatului orice avere dobandit& desotie, far& ca provenienta banilorsa fl fost eunoscuta barbatului, esteo dispozitiune generala,sub orice regim matrimonial si pu-tAndu-se invoca de creditorii per-s.:than ai sotului anterior sau pos-terior achizitiunii, Cas. I. 5 90.

2) a) Femeia naritat& sub regimuldotal nu e admisibila a atacti, In nu-litate actele si tranzactiunile fficutede clansa, relative la lucrurile saleparafernale (exoprica . Gas, I. 14 71.

b Dona hotariri date de unaaceias instanta, din care una can-tle& o avere de dar Intro vii iar cea-latt& de mostenire, nu se socotesccontrazicatoare Intre ele !neat eadarapene cea veche pe cea nou& Invirtutea lucrului juaecat, (lac& nuvor ft date intre aceleasi persoaneCas. II. 61 62.

www.digibuc.ro

ARBITRAJ (ART. 1).

2. Jnvoiala se face si inscris i prin grai i prinmijlocitori si färä mijloci-tori.

3. Dac5, la invoieli se o-randuieste osAnda aceluiace nu va pitzi tocmeala, o-s&nda se pune in lucrareinto cm ai.

4. Daca la una i aceiaspricin6prigonindu-semulti,unii dintiinsii se vor invoiiar altii nu, atAtia sunt le-gati a p6..zi ace& invoiala,cAti se vor fi invoit.

6. Cine nu se invoiestecu chiar stApAnul prigoni-rfi sau cu vechilul lui, nuse socoteste a se invoieste.

G. De nu se va numihotarit la ce prigonire seinvoiesc, cei ce se invoiesc,ci numai vor zice ca se in-voiesc, sau cá la prigonirese invoiesc, atunci este ne-stiut de s'a facut invoia16,sau nu, si pentru aceea denu Se va dovedi hotárit, lace prigonire, este Para Varie.

7. Dacá vre-o parte prigo-nitoare, va ascunde sau vafurà, ori insusi sauprin al-

I) 1. Spre a se abort o tocmealii.trebue a se probk mai intilu de estecontrath legilor, sau de este farittarie, adica facutl: prin dol or prinsill.

2. Sila prevkuttl este numai a-ceia ce vine de la o altii persoanaprecum cand cinevA materialicestesileste pe altul a'l iscäll o invoiaasau i chiar moralmente prin ame-

tul dovezile dreptátilor celorlalte improtivnice pártiT,

cu viclesug se va invoicu aceia, si apoi se va vadiadevárul, nu se socoteste cás'au invoit.

0 Cum and mostenitorulunui imprumutátor mort se-va invoi cu datorul, cadea din datoria lui atata,

sWi ierte cealaltá, si a-poi dupá invoialá se va a-11tà diata mortului, in care-ertà datorului säu toatá datoria; sau câncl un moste-nitor dimpreuná cu altulystiind toatá averea mortu-lui nu va aráta-o deplin ce-luilalt mostenitor, i acela-crezandu-1 se va invoi pe-cat i-a aatat celrfialt. 1)

8. Ucigasul poate sá se-invoiascä pentru ucidere curudele celui omorit. 2)

9.Invoialacea silitá, cândse va dovedi, este Met de-

CAP. XVIII.

Pentru eretocrizie.§.

1.Eretocrizie se zice tocmeala aceea ce doi saumainintAri diferite; iar nici de cumnuse poate socotl sila in sensul cita-tului articol Imprejurarile din par-te, i interes de orice naturk fie oricAt de nenorocite, a inski persoa-nei ce face lnvoiala. Cas. I 305 64.

2 Nu s'a mai permis insd sub re-gimul legistayunii penale ulterioare-ca acfiunea publicd de wriiittrire setpoatd face obiectul unei tranzactiuni

www.digibuc.ro

.84 ARBITRAJ (ART. 2-11).

multi prigonitori, alegAndpe unul sau pe doi insi, saumai multi, ii vor oranduijudecatori pricinii lor. 1)

Se zic si judecatorii a-ceia, judecatori-alesi.

2.0rice prigonire de toe-meala si de daruri afaránumai de despartenia ca-

.,satoriei, de zestre, de epi--tropie si de mostenire sepoate judecà, si prin ere-tocrizie.

3. Pricini de vinovatienu se judeca prin ereto--crizie.

4. Orice obraz poate safie eretocritic adich jude-

-cator-ales.Afara de muieri,nevrist-

nici, nebuni si de oameniin vileag osAnditi de ne--cinstiti.

5. Tocmeala eretocrizieitotdeauna inscris sä se faca.

6. Pan& a nu da in mAnajudechtorilor-alesi prigoni-toarele parti carte de toc-meala eretocriziei, sunt slo-b ozi, daca nu vor voi, sastrice tocmeala, iar dupace vor da-o nu mai sunt slo-bozi.

1 1. Cand se contesta existentatoväräsiei, pe cat contestatiunea a-ceasta trage dupfp, sine si contesta-liunea statutelor ei,judecittorianupoate pe baza lor, sa trimeatft, peparti a se judeca la arbitrii prey&-zuti inteansele fara, a viola art. 1..cap. 2, part. 6 primind de dovedit

7. Când in tocmeala e-retocriziei se va orândui o-sandA impotriva celui cenu va sta la hotarirea judecatorilor, osanda sâ, seinplineascá.

8. Câte si ce fel de pricinivor orândui partile prigo-nitoare, in tocmeala ereto-criziei, atAtea si acelea nu-mai sunt slobozi judeca-torii sa judece.

9. Cei ce se judeca suntsiliti sa stea, i sa dea as-cultare pana la sarsitul ho-taririi.

10. Pang a nu intra incercetarea pricinii, judeca-torii-alesi sunt slobozi Ase lepede de a fi judecatori.

11. Dupa ce va intra ju-decatorul-ales in cerceta-rea pricinii, nu se mai poatelepädà, afará numai cândse va necinsti de catre ceice se judeca, sau de estesa purceaza undevA sau dese va orândui in slujbapo-liticeasca sau de i-se vaintAmplà, vre-o boala ce nuse poate tamadui, sau deva dove& ca i sau intAm-plat trebi neaparate, dinun lucru ce este contestat.

2. Judecatoria care urmeaza Insens contrar violeaza art, din urmasi face o rea aplicatiune a art. defat& dand statutelor tovarasestiputerea unei In flinta tocmeli deeretocrizie,cand acea tocmeala estetagaduita. Cas. II. 67 64.

www.digibuc.ro

ARBITRAJ (ART. 12-21 .

pricina carora nu se inde-letniceaza.

12. Cand un judecator-ales afara din zisele pricini(11) nu va sa judece i sithotarasca, atunci sa, se si-leasca prin Stapanire.

13. Child unul sau toijudecatorii-alesi, se vor le-path de judecata, pentrupricinele acelea (11), atuncislobozi sunt cei ce se ju-deca sit strice ectocrizia, sauilimpreunit cu aceia, sa o-randuiasca, pe altul, sau pealti judectitori la pricina lor,de vor voi.

14. Judeciltorii-alesi, a-fara din ceeace îi vor oran-dui, nu pot pe altul nicisajudece nici sä indatoreze.

15. Child. judecatorii-a-lesi nu se unesc la ho-tarire, i chti sunt coi cenu se unesc, atâtia suntcei ce se unesc, atunci in-susi ei cu totii sa aleaga unal treilea judecator 1) pestedânsii,fara a se intrebh cei cese judeca de voiesc sau nu.

16. Verice va hotari ju-deeatorul ce s'a ales pesteceilalti, sunt datori i ju-

supraarbitru.3) Nu se poate cere casarea unei

botariri pentru cA, nu s'a lntemeiatun act anulat cu consimtimAntul

sau si al adversarului. Cas. I. 75 62.3) a) 1 Se mentine actul de ere-

tocrizie pe cat timp partile nu s'au1nvoit spre a'l destiintA.

Ion Pelade.

decatorii i cei ce se ju-deca sa primeasca, negresit.

17. Child cei mai multijudecatori se unesc la ho-täriri i cei mai putini nuse unesc, atunci are puterepärerea celor mai multi.

18. Cand unul din ()ran-duitii judecatori-alesi lip-sind, nu va auzi si el toatacurgerea prigonirii nici vada parerea sa, hotarireacelorlalti nu are nici o pu-tere,afaranumai, lipsind, valash hotarirea sa la tova-1.4111 situ.

19. Dupa ce vor iscalihotarirea judecatorii-alesisi o vor da celor ce se ju-deck nu mai sunt judeca-tori si nu pot sa mai ju-dece de iznoava pricina, nicide vor fi gresiti sa'si in-drepteze hotarirea, afariknumai de se va Ii intam-plat greseala la numere, saula numaratoare.

20. Hotararea judecato-rilor-alesi, ori dreapta saunedreapta de va fi, apela-tie nu are. 2)

2L Eretocrizia n'are ta-rie: 2)

2. Desl un act de eretocrizie nueste dealt o conventiune, insa a-semenea acte s'ar putek regula du-pA legea comunil, and prin legeaspecial-6, mile& legea de eretocrizienu se prevad cazurile In care o a-semenea conventinne este sau flOEsupusA

5

www.digibuc.ro

66 CONTRACTUL DE MANDAT (ART. 1-7).

Când pricina nu se ju-decg, prin eretocrizie (2, 3);

Cand se face judecAtor-ales, cel ce se opreste dedare pravilA (4);

and cei ce se judeapârai a nu se incepe jude-cata, i dupit ce se va in-cepe, singuri se vor invoi;

and se va leptidà sauva muri vre-unul din ju-decatori i cei ce se jude-a nu vor orândui alful;

and va muri vre-unuldin cei ce se judecri.

CAP. XIX.

Pentru vechilet.§.

1. Vechilet zicem faptavechilului.

Iar vechil este cel cesta in locul stäpAnului lavre-o treabh.

2. Vechiletul se intocme-ste din tocmeala stiipAnuluisi a vechilului, adecii : unulsit puie in lucrare treaba,iarcelalalt s primeasca celelucrate.

3. De multe feturi se face

3. Nu se poate zice ca Curtea a-pelativä interpreteaza rau acestart. cand gäseste ca actul de ere-tocrizie nu poate ft anulat pentruca pärtile nu s'au lnvoit la aceasta.

4. Cand Curtea apelativa hot&fiste ca. compromisul 020 Mid e-fectul s'au, cand actul de eretocri-zie a fost pus in lucrare prin face-rea de citre parti a acelor cuveni-

vechiletul, dupa felurimilepricinilor.

AdicA sit tocmeasca, sìtvânza, sA cumpere, sA inchi-rieze, sit dea, sit ia, sa prive-ghieze,sa dAruiasa, OL se ju-dece, sa se invoiasca, i ce-lelalte.

4. Se poate da vechiletuIde ciitre st6pA,n, de insusisau prin altul, inscris i ne-scris, pentru un lucrupentru multe, cu deosebire

f&ra deosebire, cu depli-nit si ori cum alt.

5. Vechilul e dator, sitpuie in lucrare treaba vechi-letului stiu, dupI tocineatti,dupri cugetul stApanuluifrir5, viclesug.

6. Care vechil va pune înlucrare treaba vechiletutuiimpotriva tocmelii i cuge-tului sttipAnutui, sau va tu-crà cu viclenie, i va prici-nui paguba, este dator pa-guba.

7. Daca vechilul va punein lucrare treaba dupA, toc,

dupa voia stripanu-lui, i fara viclesug si se va

te pentru Indeplinirea tocmelli Jimse poate zice ca; Curtea apelativavioleaa tocmeala. Cas. L 44 66.

b) Dreptul de prioritate constatatprin sentinte juclecItoresti nu seintinde decAt asupra obiectelor co,au fost avute in vedere la pronun-tarea acelor hotariri. Cas. L 92 77.

Vechiletele se pot face si ne-mdse. Cas. I. 499 67.

www.digibuc.ro

CONTRACTUL DE MAND AT (ART. 8-13). 67

pricinui paguba din intam-plare, nu este dator. 1)

8. Daca vechilul dupace va primi vechiletul seva lenevi §i Para nici o in-tamplare neapärata nu vapune nici de cum treaba inlucrare, atunci de nu se vaintampla paguba, nu se in-vinovate§te numai pentruaceasta, a lui semplice lene-vire ;iar de se va intampla, seinvinovate§te caci se cuve-riià s nu primeasca ve-chiletul, sau dupa ce l'a pri-mit st puie treaba in lucrare.

9. Cata cheltuiala va facedela sine vechilul cu cuvi-inta in lucrarea vechiletuluisail, este dator stapanul a-cea cheltuealasa o plateascacu dobanda, nahcar §i denu'i va fi poruncit sa chel-tueaseä.

cândîi vafi oranduitcat sa cheltuiasca §i vechi-lul va cheltui mai mult cucuviinta,iara§i stapanul estedator la cele mai mult cucuviinta cheltuieli.

Iar de va cheltui MIAcuviinta mai mult, el estedator. 2)

Etatul, dupa legiuirea Car, estexesponsabil de faptele functionari-lor publici, lucrand In calitate defunctionari. Cas. I. 136 69.

9 Cand Curtea de fond recunoastoIn principiu c& din combinarea ac-telor produse de parti, result& pen-tru mandant, obligatiunea de a des-

10. Dupa ce stapanul vadavechilet vechilului §ive-chilul va incepe a pune inlucrare treaba, indata estedator stapanul a primi oriceva face vechilul dupa po-runca lui.

11. Poate stapanul dupitce va fi dat vechilului intaiaporunca, sa dea §i al doileacutotul impotriva celei din-tai, sau spre dresul celei initai de tot sau in parte,§i a tre-ia §i a patra §i de rand totdea-una, insä Ora a nu incepevechilul a lucra caci dupa cevaincepe,se cade primea-sca stapanul cele lucrate.

12. Cand va orandui sta-panul §i al doilea vechil, totla ace& pricina, dupa ce aoranduit pe cel intai, atuncide va fi apucat cel intai sápuie treaba in lucrare, estedator stapanul sa prim ease&toate cate va fi lucrat Oraatunci §i cheltuelile cele cu-viincioase.

13. De se vor orandui destapan doi, sau mai multivechili tot la aceia§ pricina,toti sunt datori deopotrivapentru aceea, §i de nu vorpAgubl pe mandatarul eau pentruserviciile f5cute, iar pe de alti parte,nu statueaz5 si asupra garantuluidespagubirii cuvenite, Idsand acea-sta chestiune nedecisa, judecatorulde fond nesocoteste competenta sa

violeaz5 art. de fata, Cas. 1. 31 71.

www.digibuc.ro

68 MANDAT DE JUDECATA (ART. 1-2)

apuca treaba cu totii deopo-triva impreuna, pentrucä,toti deopotriva au primitvechiletul.

14. Când din doi sau maimulti vechili de o seama .o-randuiti la aceeas pricina,unul sau unii vor lucra Paraceilatti, atunci stapanul vol-nic este, de se pagubeste,sa'si ceara dela WO paguba.

15. Are voie vechirul dupace va primi si se va face ve-chil, sa se lepede, pana a nuincepe treaba, sau si in lu-crare find, din cuviincioasapricina si zaticnealit.

Adica de se va bolnavi,sau se va orandui in slujbti,politiceasca, si n'are vreme.

Sau din altä, a sa intam-plare, ce intr'adevar il za-ticneste,si altele asemenea.

16. Are voie vechilul siPara pricina sä, se lepede, (la-c& lasa pricina intr'acust felde stare in cat cu lepadareasa A, nu pricinuiasca pagu-ba, si sä, poata si stapanul saoranduiasca altul sa dea sa-l/1.0re pricinii; ca intfaltchip, de va fi adica pricinain primejdie, si se va lepadaPara pricinä, este dator pa-guba.

17. De oricare cuvântse va trage vechilul panaa nu instiint& pe stapan ca

se trage, nu e slobod sa setraga; iar aminterea e da-tor paguba, afar& numai,calla din zaticnire fireascasauintamplare nebiruita nuva putea O. instiinteze.

18. Toate vechileturiledupa moartea stapanuIuisau a vechilului, contenescsi se strica.

19. Cand vechilul dupamoarteastapanului nestiindadevarat de moartea sa, lu-creaza neincetat, este da-tor mostenitorul sa primea-sca ate dupa porunca pangatunci a lucrat, dimpreunasi cheltuielile cele cuviin-cioase.

20. Cand vechilul stiindmoartea nu va conteni, a-tunci orice paguba se vapricinui, din orice pricina,este dator a o raspunde, cácide conteneà, nu o cercapoate mostenitorul.

CAP. XX.

Pentru vechilul de judectiti.§-

1. Vechil de judecati estecel ce se oranduieste de al-tul ca sa se judece in lo-cul lui.

2. Vechilul de judecatisä, se oranduiasca cu ade-verinta inscris.

1, Vechil WA adeverinta

www.digibuc.ro

TUTELA (ART. 1--8).

inscris srt nu fie primit lajudecata. 1.)

3.De se va orândui vechi-lul cu deplina putere, cândse va osândi stt plateasca,este dator sa plriteasett, iarde nu, strtpetnul este dator.

4. Mostenitorul vechilu-lui, nu este dater a prirnivechiletul de nu va vreâ.

CAP. XXI.

Pentru Epitropi.1. Epitropie se zice ve-

chiletul epitropului. 2)Epitropul este vechi-

lul tatrtlui celui nevrâstnicchivernisitorul cresterii

ui averii lui.2, Se poate orândui epi-

trop sau de critre pravilasau de câtre Domnie, saude dare judecrttori, i atuncise zice duprt pravilä saude catre prtrintii nevarstni-cului prin diatrt, i atuncise zice dup. diata.

Rabinul Comunitatii Izraeliti-lor lesi din Bucuresti n'are calitatede a ingrijl de interesele mateTialeale Socletatii, de oarece exista oEpitropie,avand aceasta insareinaresi care prin urmare trebuie a fi ene-mata de instantele judecatoresti inprocesele privitoare la comunitate.Cas. I. 374/65.

2) Dupa legiuirea Caragea, rucleleminorilor ramasi farä tata iîn spe-cial mama, nu pot fi tutori cleatdaca vor fi fost alesi de judecatori;deciziunea care a anulat ca facut deo persoaria, MIA calitate, actul IS-cut de mama in calitate de tutoarelegitimä, a facut o justä interpre-tare a art. Cas. I. 32/69.

69

3. Se oranduieste sau u-nul sau multi epitropi unuinevArstnic, dupa márimeaaverii lui, si ori se ortm-duiesc a fi epitropt toti pestetoatrt averea, sau fiestecarepe parte. 1)

4. and epitrop dupttdiatil nu este, atunci ceamaide aproape ruda se face epi-trop duprt pravila. 2)

5. De se vor intampla.rude multe tot de aceeasmai de aproape spitrt, totistt se orânduiascrt epitropisau cel mai bun, de nu estede folos a se orândui toti_

6, and nu sunt rude, seface epitrop Vornicia obsti-rilor.

7. Epitropi stt se oran-duiascA oameni cinstitide bunrt stare sau cu che-zttsie.

8. Când intre epitropiunul cu stare bunrt iaraltul d chezAsie, cel de al

Solidaritatea la plata, ca excep-tiune nu poate fi aplicata prin ana-logie si la persoane pentru care le-gea n'a prevazut aceasta indatorire.Cas. I. 34/78.

2) 1. Regularea privitoare la nu-mirea de epitrop de catre trib. estede competenta, gratioasa ii consti-tuie o masura protectrice pentru or-fani si nu se da prin hotarirea datacu drept do apel.

2. Nu se prejudecl nici se atacaun testament prin o masura, protec-trice de numire de epitrop de catre-trib. avand dreptcei ce se socoteseindrituiti prin testament a pond_judecata in regula. Cas. I. 127/62.

www.digibuc.ro

70 TUTELA (ART. 9-16 .

doilea se protirnise.ste, a-fara nurnai and vre-un cu-vânt va da pliroforie im-potriva.

Adica de este orn debanuialti, sau risipitor, saude vietuire urita, sau altfelin at si cu cbezasie sa nufie vrednic de epitropie.

9. Se intâmpla de multeori a se orAndui priveghie-tori epitropilor, rude, stra-ini, boieri, negutatori, nu-mai pentru cinste, ori saia arninte epitropilor, sauca sa ceara epitropii pova-VI de la dânsii pentru lu-crurile cele mai mari, sauori curn alminteri.

10. Epitropul cel dupapravila, sau i cel duprt diatrt,and se va vridi ca urmeazarrtu cu epitropia,sa se scoatà.

11. SA' nu se orânduias-ca nici odatit epitrop omce este in prigonire, sau inoarescare vrajba cu pitrin-ii sau cu

el, macar ruda,mrtcar strainfie.

12. Srt nu se orânduias-ca nici odata epitrop unuinevArstnic, fern eie, (deatmama sa sau moasa sa).

13. De se va märità deal doilea mama, Sti nu maifie epitroaprt.

14. Ciind nevrAstnieul va

fi srtrman de mama, atuncitatal sau sa fie epitropulsau la averPa mamei sale.

15. Dupa ce se va oran-dui epitropul, Omit a nu seapua de chivernisirea lu-crurilor, dator este sit facadoua catastihe anume deprimirea averii si a dato-riei nevArstnicului, si preunul dupa ce'l va iscali in-susi sil vor adeveri rudelesau judeatorii, sa se deain pastrare la Mitropolie,saula episcopii, sau la Vorni-cia obstirilor, iar celalaltacela iscrtlit, i adeverit ai-doma, sal popreasca

75 Ca sa fie de trebuintrt,adica cel dintAiu sarmanu-lui and va da seama epitro-piei epitropul, iar celalaltepitropului spre chiverni-sirea lucrurilor.

16. Mamele sarmanilor,ori moasele, si de nu se vorinttAmpla sa fie insusi eleepitroape, sa fie insä purta-toare de grijrt cresterii sitr-manilor.

Iar de se vor maritit deal doilea mamele, atunci orisa li se lase iaras ingriji-rea cresterii, de vor ingrijide cresterea lor, sau sa bise ridice de nu vor ingriji.

Numim buna crostereinvatatura sarmanului du-

www.digibuc.ro

TUTELA

pa starea lui, imbracamin-tea si cautarea la boalti.

17. Când tatal prin diatava orândui in alt chip, siin alta parte cresterea sat.-manului, dupa orânduialatata-sau sa se creasca, a-fara numai când se va vadi,cà nu i se da buna cres-tere.

18. Epitropul este datora chivernisi pe sarmanicasa lor ca un parinte.

19. Toate câte privescspre folosul nevarstnicului,este slobod epitropul a leface.

20. De orice va face e-pitropul, ori ou viclesug,sau din gresala, spre pa-guba nevârstnicului, esteraspunzator.

21. Verice paguba se vaintâmpla, averii nevarstni-eului din fireasca, sau in-tamplatoare neaparatit pri-cina, este a nevârstniculuifârti, numai când se va do-vedi cà epitropul putandsa o apere, s'a lenevit.

1) a) Epitropul sub legea Carageanu putea st, fact o instreinare, otranzlatiune de bunuri imobile sausi mobile, care se puteau conserva,nici st procede sau st acceadt Inmod valabil la o Imparteala a unuipatrimoniu, la care cumptratoruleste minorul epitropisit de clansulfart autorizatiunea formala a just-tiei. Cas. I. 236/80.

b) Faptul tutorului de a consti-till fetei zestre Intreaga avere ra-ma st pe and mostenitorul de drept

RT. 17-26). 71

22. Venice va face epi-tropul cu cuvânt, luând,(land, cheltuind, tocmind,se socoteste ca le face ne-varstnicul si se indatoreazacu dânsele; iar ce va facefarti cuvânt, singur epitro-pul este dator.

23. SA nu aiba voie epi-tropul sa cheltueasca pen-tru nevârstnic mai multdecAt venitul lui, fat% nu-mai la o mare trebuinta,caci intr'alt chip orice vacheltui mai mult pagubesteinsusi. 2)

24. Epitropul, toate celocu cuvânt de prisos mis-catoare, i toate cele ce sestricä lesne (cum gram, orz,si alte asemenea lor) sa levanza i pretul faca ca-pete.

25. Nici odata nu e slo-bod epitropul, sa vanza ne-miscator lucru al sarmanu-lui, decht numai la o maretrebuintk dar i atunci custirea Stapanirii. 3)

26. Nibi odata nu e slo-dupa Iegea Caragea, era minor, nuobligt pe acesta, intru cat zestrean'a fostprin stirea iautorizaiuneatribunalului. Cas. I. 166 76.

Tutorul, dupt legea Carageh,nu putet cheltul mat mult decatvenitul minorului, afart de cazulcand se constatt et trebuinta a fostneap-drat& i cheltueala nu.este mareIn raport cu cauzele pentru cares'a facut. Cas. I. 80/77.

3) a) 1. Este neintemeiatt cererea,de revendicare candvanzarea imobi-

www.digibuc.ro

TUTELA (ART. 27-32).

bod epitropul sA schimbelucru nemiscAtor al sArma-nului, lar de'l va schimbAsrt se indatoreze rAspun-de cu toata paguba.

27. Este slobod epitro-pul a schimbA tiganii dartot cu cercetarea judecAtii.

28. Vase de argint, saude aur, pietre scumpe,orice sculA de pret scump anevrAstnicului sä nu -vAnzAepitropul, fat% decAt la otrebuintA, i cu stirea StA-pAnirii.

29.. Epitropul nu poatecumpArA lucrul celor cesunt sub epitropia lui in câ-tá vreme este epitrop.

30. SA dea epitropul cudobAndA banii nevrAstnicu-lului ce se revendica s'a facut diva,incuviintarea Stapanirii, i pentruneaparate trebuinte de a se plandatorli.

2. Cand printr'un caz de forta ma-ora se constata ca a disparut do-sarul in care se putek gas1 jurna-lul de incuviintarea vanzarii, jude-catorii instantelor de fond au tre-buit sä recurga la orice fel de mij-loace permise de lege din care sadecluca ca a existat asemenea act.

3. Sub imperiul legii Caragek van-zarea imobilelor de minori nu secerea sä fie,prin licitatie public& ;erg destursa se ohfone o expertizain fata locului i aceea era adeva-rata lui valoare. Cas. I. 382/84.

b) Sentinta care aproba apretui-rea trebuintii ce a servit de bazala instrainarea imobilului unui mi-nor, intru cat nu violeaza nici olege, nu poate fi casabila. Cas.233/63.

c) Epitropul fara stirea judecatiinu poate vinde lucru nemiscator alnevarstnicului. Cas. II. 74/63.

d) Nu se violeaza acest art. cand

lui imprurnutAndu-i Mitro-poliei,episcopiilor,mAnAsti-rilor, iar de'i va imprurnutit.aiurea sA'i imprumute cu.zAlog indoit la pret..

31. Toate pricinile dejudecatA ce se intAmplA sauspre ajutorul, sau imp o triva.nevArsticului, sA le cauteepitropul cu stirea i po-vata rudelor, sau a prive-ghietorului: iar de le va Cáli-tà el singur, si se va.nApAstuì nevArstnicul, estedator paguba.

32. Fiind doi, sau multiirnpreunA epitropi, de li s'a.orAnduit in dialA, sau delajudecatA preste ce, i la cesA lie epitropi, atunci tie-care dintr'insii, este datortrib. competent a se incredinta dernotivele ce au obligat pe mama dea face vanzarea unui mobil al co-piilor sal, a recunoscut acele mo-tive de legale. Cas. I. 411/67.

Acest art. se aplica la tutela.dativa. Nu se apnea la mama, tu-toare privata, care poate vinde imo-bilele pupilelor ei, destul sa se faca.vanzarea prin stirea Stapaniriisä se constate de trib. necesitatea.Cas. I. 49/70.

senzul legii cuvantul de Stapa-rure insemneaza o autoritate, altadecat judecatoria si de aceeaPractica, autorizarea pentru vän-zarea averii nemiscatoare a mino-rilor se da de ministerul justitieiprin care se facea, legalizarea van-zárilor in genere de mobile, Inaclupa promulgarea legii desfiintarii.protimisului in anul 1840, legaliza-rea In genere de nemiscatoare a tre-cut la trib. locale civile sau comer-ciale impreuna si cu dreptul de aface cercetarile clespre marea trebu-inta, and urmeaza a se vinde de epi-tropi un imobil pupilar Cas.I. 116,69.

www.digibuc.ro

DEPOZIT (ART. 1). 73:

pentru partea ce i s'a datlui in seamá, iar de sunt totifära oseb ire oränduitiprestetoata averea,atunci toti pen-tru toate, si fiecare in partepentru toata sunt datori. ')

33. De vor fi doi sau maimulti impreunä epitropi sise vor prigoni intro dânsii,vrand sa fie fiecare singurepitrop, atunci sit se proti-miseasca cel mai vrednicprin stirea Stapanirii.

34. Priveghietorii de sevor orändui si ei epitropi pe-ste oarecare deosebitä par-te din toatá epitropia epitro-pilor, se indatoreazá si eiimpreuna cu epitropii laaceasta.

35,Mama fiind epitroapáa sarmanilor ei copii, de seva márita al doilea Ong, a nu'si da socoteala epitropiei,si pänä a nu se orandui altepitrop, atunci orice va fipätimit sau va patimi ave-rea nevdrstnicului, e datoa-re si ea si bärbatul de aldo-ilea a o raspunde.

36. Mostenitorii epitro-pului sunt datori la orice edator epitropul catre nevär-stnic.

37. Cand tatäl nevärstni-cului va orändui anume indiata, cä, epitropul säu, sä

i) Cand pentru administratiuneaaverii unui minor sunt numiti maimulti tutori, daneii sunt responsa-

nu fie dator sii dea socotealk,nici in vremea epitropieilui, nici dup. sfärsitul epi-tropiei sä nu se asculte, ciepitropul asi dea negresit-socoteala.

38. Epitropul este slo-bod A. se lase de epitropierdin pricina de b oalà, in delun-gata, de bätrânete, sau pen-tru cautare de trebi, chiarale sale, ce nu se poate sa se-lase, de slujbá politiceasasi de eáliltorie, insä cu sti-rea StiipAnirii.

39.Conteneste epitropia:Cand nevarstnicul sau

nevárstnica vor implini 25-de ani ai varstei lor;

» Când nevarstnicul saunevarstnica se vor invred-nici de la Domnie de er-tarea varstei;

Când se va märitä ne-värstnica ;

Cand va muri cel ce-e sub epitropie

» Cand se va ;As& epitro-pul, din pricina de boalitsau altele, cum mai sus (38)-

CAP. XXII.

Pentru cele puse in pds-trare sau depoziton.

gb1. (Ind unul va da al--

tuia lucrul sal pästreze, a-bili solidari de Intreaga gestiune.-Cas. I. 479 89.

www.digibuc.ro

74 DEPOZIT (ART. 2-12I.

-tunci se numeste pus inpästrare sau depoziton.

2. Punerea in pastrare.este o tocmeala, adica unulsit puie in pastrare, si al-tul sa pastreze.

3 . Venice tocmealti seva face intre pastator siintre cel ce pune in pas-trare, pentru lucrul ce se.da in pastrare, intoc mai tre-buie sa se pazeasca.

4. Pastrittorul se cade saia aminte pentru cele pusein pastrare ca de chiar lu-.crurile sale.

5. Veri ce stricliciune seIra intampla depozitului dinviclesug sau din doveditalenevire sau din gresalapastrátorului, stricaciuneala el priveste.

6. lar ori ce va patimi.din intamplare neaparata,priveste la cel ce a pus inpastrare.

7. De se va da in pas-trare lucrul, cu tocmealasal vanza pästratorul-se popreasca pretul in so--coteala datoriei, atunci siinaintea vanzarii si dupavanzare, ori ce va patimilucrul, si din orice pricina,Para deosebire, pagubestepastratorul, caci acel fel delucru nu se mai numeste.depoziton ci izbranire, a-

dica lucru dat spre rafui-rea datoriei.

8. De se vor da in pas-trare bani cu tocmeala, sase slujeasca pastratorul cudansii, atunci orice vor patisi mai inainte si dupa cese va sluji cu dansii, pa-guba este a pastratoruluifat% deosebire.

Pentru ca aceasta nuse mai socoteste pastrareci imprumutare.

9. Pastratorul find ne-varstnic sau nebun daca vapap ceva lucrul cel pus inpastrare si se va sminti, a-tunci pagu ha priveste la celce a dat lucrul in pastrarepentru ca a ales acest felde pastrator.

10. Cand se va da lu-crul in pastrare cu voie dea se sluji cu el, atunci nu-mai, volnic este pastrato-rul sa se slujeasca cu el,iar alta data nu.

11. Cand lucrul cel pusin pastrare se va cere deeel ce 1-a pus, dator estepastratorul a'l da precum1-a primit.

,, *i de va fi lucrul ro-ditor este dator si rodul,bez numai cand se va le-ga impotriva.

12. De se va numi si lo-cul in care sa se dea lu-

www.digibuc.ro

DE E'OZIT (A

crul pus in pastrare, sa seurmeze dupa tocmealti.

13.CAnd se va vadi calu-crul cel dat in pastrare estede furat sau strain si se vacore de stapanul sau, estedator pastratorul sa'l deajudecittii, ea de nu'l va dase invinoväteste.

14. Când multi vor punein pastrare un lucru vorcere, atunci pastratorul este(lator sa'l dea, find toti im-preuna, ca de nu, se invi-no vateste.

15. Când multi vor punein pastrare lucrul deaval-ma, cu asezamant ca sa poa-tä pastratorul fiecaruiace'l va cere, sau tuturor,atunci sit urmeze dupa toc-meala.

16. Cand la doi insi seva pune lucrul in pastrare,este dator fiecare

dea cand se va cere,va da until dintr'insii

cu lipsa decAta fast, datoreste si acel ce 1-a dat,celalalt pastrator lipsa lu-crului.

17, and se va da in pa-strare lucru acoperit si pe-cetluit, atunci pitstratoruleste dator a da lucrul celacoperit i pecetluit cums'a dat, and i se va cere,Ara a mai fi dator altceva

RT. 13-2C . 75

din cate poate sa ceara celce 1-a pus in ptistrare, ca,le-a avut acoperite i pe-cetluite; dar de'i va aratamai intaiu pastratorului ce-le ce pune in pastrare ateuna: una, i apoi le va pe-cetlui, atunci pastratoruleste dator si el a le da cateuna: una.

18. De se va cere lucrulcel pus in pastrare si nu seva da in vreme ce puteasa se dea, atunci orice vapati lucrul, din vericarepricina fará deosebire, estedater pastratorul, pentrucanu I-a dat cand i s'a cerut;gträ numai cand se va arathcu dovada, cit atunci nu seputea da din pricina nea-parata.

19. and va vrea pastra-torul sa dea i inaintea so-rocului celui oranduit, de seva intamnla, lucrul cel pusin pastrare, este dator celce l'a pus sal primeasca,afara numai de se aft siel impotriva, in vre-o intâm-plare ca sa nu poata sa pri-measca, iar pastratorul poa-te sag pastreze mai multavreme.

20. and pastratorul vacheltui cevas de trebuintaspre paza sau hrana lucru-lui celui dat in pastrare, cel

www.digibuc.ro

'76 SECHESTRII (ART. 1-5); DONATIuNI (ART. 1 5).

ce l-a dat in pastrare, e da-tor cheltueala.

21. Când va muri pastra-torul, mostenitorii lui suntdatori lucrul cel dat in pas-trare, cu toate dreptkilelui.

CAP XXIII.

Pentru secvestru.

1. Seceystru este un f elde depoziton, când doi insisau multi pun cu multa-mita lar un lucru de pri-aonire la un al treil ea obrazin pristrare, ce se zice, pas-trkor, ca al pazeasca

dea aceluia ce se vadovedi sttipan al lucrului.

2. Pana a nu se dovedìeine e stäpanul lucrului pas-trätorul nu poate deanici unuia din cei ce'l punin pastrare.

3. De se va tocmi si alt-eevas intre cei ce pun inpastrare i intre pa'stratori,sa urmeaza tocmeala.

4. Dupa ce se va dovedistapanul lucrului celui pusin pastrare, atunci pastra-

1) Dupa legea Car. simpla trecereIn registrul de popriri nu constitueo sarcin'a de natura ca s9 fte opo-zabilä unei a treia persoane Cas.I. 94/80.

2) 0 circutard a DepartumentuluiDreptafii socotind ed donaria e unact de instrdinare pria care se sir&rnutd proprietatea, ordond ca actelede donqiune de imobile sä se inscrie

torul e dator sa dea lucrulíi rodul, de va avea.

5.In scurt, câte am legiuitpentru depoziton (3, 4, 5, 6,9, 12, 13, 16, 17, 18, 19, 20.

21), toate le legiuim sipentru secvestru.

PARTEA A PATRACAP. I.

Pentru daruri. 2)

1. Darurile sunt ori lucru-ri, ori folosuri de lueruri.

2. Se fac daruri i pe vre-mea de acum i pe vremeayiitoare.

3. Se fac daruri i cu le-gatura 1 fara leg-aura.

4. Pana a nu da darul,,poate sa se leo.e orice lega-tura, iar dupa dare nu.

5. Orice va darui barba-tul in viata femeii sale du-pa nunta i femeia barbatu-lui sau, se socoteste impru-mutare iar nu dar.

55Pentruca de se va lasit

sa daruiasca unul altuiacu desävarsita stapânire se.poate din dragoste asi da-la tribunalul locului inzobilului, ur-nulndu-se aceleasi formalitäti ca/a râns-drils de bundeoie. (2 Itinuarie-1848, No. 45).

3) Dispozitiunile art. 752 si 941. C.civ. relative la raport si reductibi-litatea donatiunilor nu sunt apli-cabile la darurile petrecute sub im-periul cod. Car., care nu prevedekasemenea dispozitiuni.Cas. I. 335/81_

www.digibuc.ro

DONATIUNI PENTRTJ CA.SATORIE (ART. 1-5).

ruiascrt Wan', averea unulaltuia $i la urmrt intamplân-du-se a se desparti saramaiesaraci, i iara$ se poate a-valid ori barbatul, ori fe-meia datornici sit daruiascrtunul altuia totdeauna,prurnutatorii sit ramaie pa-gubasi.

. 6. Dupil ce se va da darul,nu se mai cereinapoi, afaranumai:

1. De va fi dat darul culeg:aura, $i cel ce l'a luat nuva urmit legaturii.

2. De va necinstidarului pe drtruitor,

sau de'l va prigubi sau de vacugeth in faptà räu asupra-icu part nedreapta. 1)

7. Darul cel necinstit, nuse cere nici odata inapoinecunoscrttor $i cunoscatorde se va artta obrazul celnecinstit.

1) Cauza de revocare a unei do.natiuni determinata de acest art.hind o chestiune de fapt, judecãtorulfondului nu violeaza precitatul art..cand defineste In ce consta ingrati-tudinea donatarului. Cas. 1. 104/69.

b) Este neintemeiat mijlocul de.casare care se bazeaza pe Intreru-perea prescriptiunii din cauza deminoritate, cand cel ce invoaca a-.ceasta cauzä nu probeaza ca ea a.existat Inaintea Implinirii celor ze-ce ani ai prescriptiunii de buna cre-4.1inta. Cas. I. 35177.

Darul dinaintea nuntii nu aredrept de preferinta asupra crean-telor ipotecare, cand in actul consti-tutiv al ipotecii nu s'a inserat oclauza speciala pentru preferintaacelui dal% Cas. 1. 60/70.

77

CAP. II.Pentru darurile dina-

intea nun(ii.§.

1. Mara din darurile dela logodna. orice va daruibarbatul femeii sale inain-tea nut-4H, se chiarna dardinaintea nunÇii. 2)

2.Vericurni verice se vaaezà inaintea nuntii pentrudaruri dinaintea nuntii, a-cea, toemealrt sa se prtzeasertintocmai.

3. De se va frtgiadui debarbat dar dinaintea$i nu se va numi ce, i cat,este dator. 4)

4. Când inaintea nunOinu se va da, sau nu se vafrtgadui dar dinaintea nun-tii,dupa nunta sa nu se ceara.

5. Orice dar dinnainteanuntii va darui nevarstnicse primeste.

3) Sub imperiul legiuirii Car, da-rurile facute intre soti, (in specie defemeie catre barbat) Inaintea Casa-toriei erau permise. Cas. I. 388/95.

4) a) Intru cat nu s'a uzat de toatemiiloacele de dovedire, nu se poaterespinge o pretentiune pe baza ace-stui art. Cas. I. 138 65.

b) Sub imperiul cod. Car., pose-siunea era deosebit de proprietate.Desi anume nu erau prevazute, ac-tiunile posesorii existau In ceea-ce priveste intentarea kr, nu erausupuse la nici un termen.

Probarea actiunilor posesorii desub cod. Car, este lasata la suveranaapreciere magistratilor, fara sa seaplice regulele dela hotarnicii, caresuntniste actiuni petitoriii. Cas. I.215/82.

www.digibuc.ro

78 SUCCESIIINI (ART. 1).

6. Când nu se va face nun-tä, darurile dinaintea nuntiise intorc inapoi. 1

7, Dupa nuntä§i daruriledela logodna firWe urmea-za oranduielii darurilor di-naintea nuntii §i cate legiu-im pentru darurile dinain-tea nuntii, ace1ea0 intele-gem §i pentru ale logodnei.

8. Darurile dinainteanuntii ca §i zestrea nici seinstraineaza, nici se zaloge-§te, afara numai la cAte in-tamplari §i cum se zaloge-§te zestrea §i se instrainea-za, §i când barbatul are da-torie dinaintea nuntii §i nui se ajunge celalalt avut allui ca sa se plateasca.

9. Când se va desfacecasatoria pentru cugetareamuierii,impotriva vietii bär-batului, sau pentru preacurvia ei (vezi pentru casa-torie listul 43) atunci darulcel dinaintea nuntii se in-toarce intreg bärbatului §ide nu vor aveA co.pii il stapa-ne§te desavArOt; iar de voraxe& este al copiilor, §i el ianumai rodul.

10. Când se va desfacechsätoria pentru cugetarea

4 Sub imperiul legiuirii Car., unact dotal nu se cereh, a .11 transcrisIn registre cAnd erb, fäcut Intre sa.-teni, fata chiar de cei de al treilea.Cas. I. 668 90.

b) Actele dotale dupa, Regulament,

bärbatului impotriva vietiisotiei sale, sau pentruch areVitoare §i celelalte (vezipen-tru casátorie list 43) atuncidarul dinaintea nuntii rä-mane al muierii §i de n'aucopii 11 stäpAne§te ea deg,-vitr§it, iar de au copii este allor §i ea numai cu rodul sefolose§te.

11. De se va nitwit& fe-meia in anul jalii sä piarzli.darul dinaintea nuntii, §i de,va aye& copii srt fie al lor; iarde nu, srt fie al mo§tenitori-lor bärbatului.

12.CAnd bärbatul va mu-ri §i nu se vamAritàmuierea,sau se va máritä dupa anuljalii, atunci de va avea co-pii, darurile dinaintea nun-tii sa fie ale copiilor, avand.ea folosul acelor daruri, iarde nu are §i bärbatul n'aredatorie dinaintea nuntii, (8sa le stApaneasca cu desä-vAr§itä stapAnire.

CAP. III.Pentru mostenire sau

clironornie.§.

1. Mo§tenire este primi-rea unui viu, a dreptktilorunui mort, caruia ii sunt dä-flincltrecuteinteun registru special,al Ministerului Justitiei, si semnate,chiar de parti, copille dup9, danselerasimilindu-se cu originalul fac pro-w, in justitie. Cas. I. 126 81.

c) Sub imperiul cod. Car., actele,

www.digibuc.ro

SUCCESIONI (ART. 2-10). 79'

ruite dupa pravila, fara dediata sau cu diata.

2. Dreptatile mortului cese mostenesc sunt :

1. Toata averea lui, afaradin boierii, din privilegiilepersoanei sale si afara dinpedeapsa pentru vinile per-soanei sale;

2. Toate datoriile lui;3. Toate tocmelile lui du-

pa care, ori el este altoracevas indatorat, ori alii lui;

4. Ori ce pricing, de ju-decata politiceasca.

3. Diata se zice carteaprin care orândueiste mor-tul cine sari fie mostenitor.

4. Mostenitor este obra-zul la carele trec toate a-cele drepturi (2) ale mor-tului.

5. Cel ce nu voieste, cusila mostenitor nu se face.1)

6. SA aibe voie mosteni-torul, cerand dela judecatasoroc de 6 luni, s'a cerce-teze averea mortului si da-toriile, ca ia seama dede clonatiuni nu erau supuse tran-scriptiunii precum cere legea noua;singura legalizare a actului de trib.respectiv era suficienta pentru va-liditatea lui. Cas. I. 420/83.

1) 1. Creditorul este in drept saexercite drepturile de mostenireale debitorului sau.

2. Cand debitorul nu a renuntatla mostenirea deschisa In favoareasa, nu este cazul sa se constatenici insolvabilitatea debitorului,nici existenta prejuditiului. Cas. I.431/87.

2) Declaratiile facute in Intrul ter-

voieste a se face mosteni-tor sau nu.

7. In diastima chibzui-rii de sase luni sa se o-randuiasca de judecata e-pitrop pe averea mortuluirca sa caute sa nu se risi-peasca. 2)

8. Are voie mostenitorulsä ceara dela judecata e-pitrop pe averea mortului, .

cu catastih, care sa i se dealui, ca sa'si ia seama.

9. Când mostenitorul es-te nevarstnic, epitropul sauruda cea mai de aproape,prin stirea judecatii, se cadea face chitzuire de trebue-sa primeasca sau nu ne-vârstnicul mostenirea.

10/ Cel ce va primi o-data si se va numi mos-tenitor sau chibzuindu-sein zisul soroc (6) sau nu,acela nu poate sil se mailepede de mostenire, ci 'A-malie bun mostenitor.

Inca i cel ce ne numin-du-se mostenitor, va urmamepului de sase luni, pentru pri--mirea mostenirii, nu poate fl re-fuzat de care trib. desl mosteni-torul tot In intrul aceluias terrnendeclarase ca nu primeste. Dispu-nand in altfel, trib. violeaza, art. defata. Cas. I. 323 66.

Curtea motiveaza deciziunea saand constata ea advocatul uneiadin parti a cerut ca clientul sausa nu fie obligat la plata ca eredeci ca administrator, respingand a-ceasta cerere pentru neconforma--Tea au art. de favá. Cas. I. 23 71.

www.digibuc.ro

.80 SUCCESIUNI (ART. 1 1-151.

.ca un mostenitor,(plätind a-.dicä datoriile mortului, sauvânzând din averea luicelelalte), rämâne i acelabun mostenitor, si nu semai poate lepädà. 2)

11. Nevarstnicul de se vanurni mostenitor cu

judecAtii prin epitrop,râmâne mostenitor si nu semai poate lepädâ de mo--tenire.

12. Mostenitorul nu estezslobod, o parte din avereamortului st mosteneascáalta nu, ci ori toatä ori ni-mic.

13. Copiii sunt slobozi stprimeascit numai mosteni-rea mamei si a tatälui nu,de nu le e de folos, sau atatälui numai si a mamei,nu.

MoVenire far& diatei§-

diatá mostenescrudele.

2) a) Aplicatiunea acestui art, serapoarta la chestiuni de fapt, adica,cand o persoana face fapte de mo-tenire ci legiuitorul a läsat apre-..cierea ci constatarea unor aseme-

fapte judecatorului de fond,.care este suveran a constatb, camoctenitorul prin modal intrariisale In posesiunea averii mo0eni-tului 0 a dispozitiunilor ce a ra.-cut, a savar0t fapte de moOenitor.Cas. I. 94/65.

b) _Mat In codul Caragea cat 0 Inlegiuirea actualti, executarea vo-luntara de catre mostenitor a unuitestament nul pentrh vitii de for-

moltenitorului dreptul-de a mai invoch, dupa executare,

Se impart rudele:rude din sus, din jos, si dealäturea.

Rude din jos sunt co-piii nepotii, stränepotii si

Rucle din sus suntsträmosii

Rude de aläturea suntfratii, unchii, nepotii, verii

ceilalti. 1)15. Toate rudele moste-

nesc pânä, la a 6-a spitil arudeniei.

Spitil a rudeniei zicernrândul obrazelor, la caretree averile mortilor, du-prt figura 7.

5) Fie 7 obrazul ce se mo--teneste, fiul lui este intâiaspità, nepotul lui este a douaspià si de rând cei din jos.

,,i iaräs tatAl lui 7, in-tâia spità,mosul säu a douasi drept de rând cei din sus.

i iaräs fratele lui 7,nulitatea de care dansul aavut cu.noctinta, 0, In asemenea caz, a-precierea Imprejurarilor ce stabi-lesc ca mo§tenitorul a avut cunoc-tintä de vitiile testamentuluica dansul voluntar a executataceltestament, este o chestiune de faptde atributul suveran al judecato-rilor fondului. Cas. I. 591/97.

1) Chiar daca s'ar admite ca hri-zisul femeii, recunoscut de legeaCaragek, e un drept real 0 ca acestdrept, decurgand de la lege, n'ar tisupus transcriptiunii ceruta de art.722, pr. civ. pentru conservarea lui,totuci consecintarecunoacterii unuiasemenea drept nu ar putek fi altacleat aceea de a face sa treaca

www.digibuc.ro

6

al 4-lea strAmosstrAmoasA

5

al 3-lea strAmosstrAmottsli

6

al 3-lea u chilimare

r,

al 2-lea nuehlumare

4

al 2-/ea griffin)*strilmoastt

3

strAmoi, strA-mast(

6

a 3-a inlitusitmare

5

a 2-a mittusItmare

6 4 2 4 6

An, Melt de al 2-leaunehlu mare

nuthlu mare mos, moasA Infitusli mare fiu, Ma,instuif.

de a 2-amare

5 3 1 a 5

fiu, flleA de unship nneldu despre tatlt, matnit rolling despre du, 11,1c1 de mk-mare lath sau despre

mamatatit stm despre

tnamStoll/ mare

6nepot, Dept:0blde uuchtu mare

snepot, nepoatA

de uneldu

6 4strAnepot, stet- nepot, nepoatti

nepoatA de de frateunehtu

5

strAnepot, strlt-nepoatit de frate

eal 2-lea strtínepot,

strilnepoatade frate

4 2flu, fitcs de frate

unchlu

sflu, Ate/ de

frate

71

fiu, Moil

2

nepot, nepoatit

sstrAnepot, stra-

nepoatit

4

al 2-lea strAnepot,strAnepoatit

5

al 8-lea strAnepot,strAnepoata

6

al 4-lea stritnepot,strAnepoatA

2 4 0

sort( fiu ifliel de nepot, nepontArtu, de rnittulA mare

3 5

litt ilIell de stranepot, ¡M.hl .nepoatA de

mAtusil

4Depot, nepoatA

de soil

6

strAnepot, shil-nepoatat de

matusa5

strAnepot, stet-nepoata de sortt

(Vezi pag. &).-

II

al 2-lea StrAnepot,_stritnepoatA

de sord

www.digibuc.ro

SUCCESIUNI (ART. 16 17). 81

doua spith, pentru eh ta-(prin care el se ru-

neste cu fratele shu), estespita

Iaräs vrtrul lui 7 spitaa patra, pentru o tanl lui

este spita inthia, mosula doua, unchiul a treia, vh-rul a patra si de Mild ceide alitturea.

16. Rudele cele din josse protimisesc de cele dinsus la mostenire si cele dinsus de cele de alaturea.

Budele de jos.17. 1. Child mortului nu'i

trhieste muierea sau moar-tei bhrbatul, si au numai uncopil, atuncea mostenestecopilul.

2. Chnd au numai feciori,mostenese feciorii deopo-trivä fiecare.

3. Chnd au feciori si fete,numai feciorii mostenescdeopotrivh, i pe fete, de vor

neinzestrate, datori suntsh le inzestreze i sh le ch-siltoreasca.

4. Child au fete neinzes-trate i inzestrate, numaieele neinzestrate moste-nesc deopotrivä fiecare.

5. Chnd au numai fete in-Ynobilui succesiunii In mkna ori ck-rui achizitor cu sarcina respectäriidin parte-i a acestui drept numaipentru viitor, iar nu si pentru ve-

percepute In trecut si in-Ion Palade. 6

zestrate, atunci mostenescele deopotrivä una cu

6. anil afarrt din copiiifor cei vii au si nepoti de fiu,se chiamä i acestia la mo-stenire i mostenesc dim-preunä cu unchii lor, par-tea ce se cadea sä moste-neasch tathl lor de träià.

7. Când, ne avhnd fecioriin viath, au nepoti din fe-ciori si din fete, atunci ne-potii cei din feciori, depärJteaza pe nepotii cei din fete(precum se cadeh sh depär-teze i feciorii de träih, pefete de trilih), i mostenescpe obrazul phrintilor lor.

LuAnd adich fiecare fa-milie partea ce se cuveniàsrt ia tathl lor de träih.

8. Child au nepoti dinfete numai, aceia numaimo-stenesc de cash.

9. De le träesc tatamama, si au si nepoti decopii, nepotii aceia oprescdin mostenire pe tath si ma-mrt, duph cum trebuih sh-iopreasch i phrintii lor dear fi träit.

Asemenea urmeazilchnd in loc de tath sau demamh, are mortul ori moar-ta mosi, sau moash, i ce-su5ite In intregul lor de fostul pro-prietar, din cari n'a plktit couzu-fructuarului hrizistului partea cu-venitä lui. Cas. I. 674 91.

www.digibuc.ro

$2 RUCCESIUNI (ART. 17).

rsde din suA ase-menea.

10. Qopiii vitregi de WA,mp§tenw pe mama, deo-potriva, §i pe tata fiecaredeosebi pe al sat'.

11. Can d mortului îitrtie-te muierea §i are copii cu

dânsa, sau moartei ii traie-§te barbatul ei are copii cudansul, atunci copiii, su-fletul mortului sau al moar-tei, §i sotia cea vie, mo--tenesc deopotrivit avereadupa cum mai jos se a-rata.

Adica copiii tei iau par-lor, pe care sunt stapâni

desavar§it, luand asupra lor§i partea sufletului, pentrucheltuielile ingroparii, §ia pomenirilor mortului saumoartei, iar sotia cea vieare numai hrizis, adica folo-sul 'Arta slie.

a) Sub vechea legiuire Caragek,cánd tatal a läsat copii de ambeleeexe, numai copiii de partea bärba-teascA aveau dreptul säi mozteneas-ca averea, iar nu qi fetele. Cas. I.474 94.

b) DUPä codul Caragea, and de-functul lasa feciori zi fete, numaifeciorii moeteneau,Insa aceztia erauobligati, and aveau sorä nelnzes-trata, sA o Inzestreze din avutul

Prin urmare sora avand undrept in averea parinteasa, l dacafratii in executarea obligatiunii lorconvin a atribul surorii, la Impar-teala ce s'ar face averii parintezti,o portiune in natal% In acea avere,participarea ei In acest caz la acett,ImpfirtealA nu poate fi privitA ca, con-trarie legii, nici actril de Impärtealäprin care o parte din aceasta avere

Iar de se va intarnpla.In urma mortii unuia dinparinti peste trei ani, sittraiasca copiii, i dupa aceavreme sä moara, copilul,insä partea barbateascrtmaiînainte de al patruspreze-celea an al varstei sale, iarpartea femeiasca mai 'Ma-into de al doisprezeceleaan al varstei sale, atunci pa-rintele ce va fi viu sä ia atreia parte a sufletului inbani gata; iar de vor mud.copiii Inaintea împlinirii atrei an i, dupa moarteaunuiadin obrazele pärintilor, a-tunci obrazul dintre parintice este viu, de va facut chel-tuieli pentru îngropare íipomeniri sä arate socutealacatre clironomi (vezi par-tea 3, dela 18) §i clironomiisal plateasca cat va fi chel-tuit. 1)e atribuitä surorii, ca un act nulinexistent pentru lipsti, de cauza,Cas. 1. 703 901.

c) Daca cererea de nulitate a.ImpArtelii pe motiv cA nu s'ar fldeplinit formele prevazute pentru.minori nu s'a invocat inaintea in-stantei de fond, ea nu se poate pro-pune pentru prima oara In casa-tiune. Cas. I. 703 901.

d) Duff.. legea Caragea, dreptul demoqtenire Rind numai al baietilorace§tia aveau Indatorirea nu numaide a märita pe surorilelor, ci gi de-a le Inzestra §i aceastä Indatorirese transmitea i asupra mo§tenito-rilor fratilor carimo§teneau averealor. Cas. I. 83 77.

e) Legea Caragek, depärtand delamoltenire pe fete, a pus Indatorirepärintilor, fratilor qi mo§tenitorilor

www.digibuc.ro

$1.TCCESIUNI (ART. 18). 83

Rude de sus.18. I,. Când, va muri co-

pilul färii de mostenitor, in-sapartea lArbätteascä dupital, patrusprezecelea an alvArstei sale, iar partea fe-meiasa d.upá al doispreze-celea an, atunci II mostene-stetatal s imam a deop.otriv4.

, (Ind multe din celede sus rude traiesc, dupAmoartea vre-unuia din ceidin jos e)en;ate mostenitor,atunci Coliniai de aproapela spità se protimisesc lamostenire, din cei mai de-pärtgi.

7) Cum am zice tatti,1 nu-mai, sau mama numai, sauamândoi impreun5, de trt-iesc, se hotimisesc din mo-si, simosul din strAmosi sicelelalte.acestora ca sh, le märite si di le In-zestreze dupfi pozitia familiei. Cas.I. 84 77.

j) DUO, legea Caragea numai fe-ciorii aveau dreptul deopotrivá lamostenirea averei phrintestii cu o-bligatiunea de a Inzestra pe surorila chsätoris. Cas. I. 68 902.

g), Dui) a legea Caragek, fetele a-vánd numaidreptul de a ii Inzestrateiar badetii de mostenitori al averiipirintilor decedati, numai acegtiaputeau sii ridice contestatiuni laexecutare, iar nu si fetele. Cas. I:175 85.

h) Codul Carageh recunosteh nu-mai bastilor dreptul la mogtenireaparintelui lor nu si fetelor,.chnd erausi 13aieti gi fetej si In acest caz dacafetele nu erau Inzestrate, fratii eraudatori 9, le Inzestrá si máritit. Cas.I. 286 94.

i) Succesibilul apucat A platea-sal datorlile autorului sha. ca sh fiescutit, trebuie sa dovedeasch, ch. a

3, Când va muri copilulparte barbtteasct mai ina-inte de al patrusprezeceleaan al vArstei sale, iar partefemeiasca mai inainte dedoiSprezece ani ai vArsteisale, ori inaintea morlii u-nuia d.in parintii sill., sau du-pruneartea acelui prtrinte, sialt copil nu va mai ramâneA,atunci periusia acelui Orin,te, st se facttreiparti, din ca-re o parte sit o mosteneasca,obrazul cel viu dintre pil-rin0 cu desilvArsitä stäpa-fire, inst in bani gata, alitparte sa o mosteneasct ru-dele cele de sus ale Orin-telui celui mort sau frati nu-mai (de vor lipsi rude desus) iar cealaltrt a treia partes5, o rnosteneascil sulletulcopilului celui mort, carerenuntat la mogtenirea lui, iar nuch a acceptat succesiunea. Cas. I.46 85.

j) Fratii dupa legea Car. erau da-tort shchsfitoreasca gi sh Inzestrezepe surorile lor neinzestrate. Obliga-tiunea aceasta nu trece si la moste-nitorii fratilor. Cas. I. 87 79.

k Conform legii Car. fratii, dupii,moartea parintilor sunt datori shInzestreze pe surorile lor neinze -strata chiar nahritate de ar fl, gi cadin pronrinl lor avut. Cas. I. 73 79.

I) Actiunea surorilor contra fra-tildr, pentru a id dotate, este o ac-tiune general& de lege pocare feteleo pot exercita la timpul máritisului.Cvantul acestor dote din avutul ph-rintesc este läsat In aprecierea fra-tilor si judechtorilor. Cas. I. 84 71.

in)D uph loges Caragea numai Wade-tii au drept la succesiunea parin-tilor cu obligatiunea asuprh-le de aInzestra.pe surori, deoarece acesteanu au asemenea drept. Cas. I. 23 83

www.digibuc.ro

84 SUCCESIIINI (ART. 19).

parte srt o ia tot acele rudeale pilrintelui celui mort,pentru cheltueala ingroprt-rii §i a pomenirilor.

21Iar cAnd nu vor trái nici

rude de sus nici frati ai pá-rintelui celui mort, atunciobrazul dintre pArinti caretrrtie§te, sá mo§teneascä peparintele cel mort al co pi-lului, i rudele de algtureaale parintelui celui mortpturrt la a patra spitá s6, aibrtpronomion a rriscurnprtrit,de vor voi, numai cäminulneamului lor, de va fi.

g.Rudele de alcituri.

19 .1.Mortul care n'are ru-de din jos §i din sus,se mo§te-nete de rudele de alaturea.

2. Fratii i surorile se pro-timisesc la moOenire dintretoti lAtura0i.

3. Fratii cei buni se proti-misesc la mo§tenire din ceivitregi.

4. De va muri vreun frate,sau vre-o sorá frirá de mo--tenitori, §i au frati sau su-rori, i nepoti de frati, a-tunci dimpreunrt cumoOenesc i nepotii parteatatálui lor sau a mamei lor,ce se aide& sa o ia de traia.

5. CAnd vreun frate sauvre-o sorrt murind frtra de

I) a) Mild mortului nu'i aminerude de jos sau de sus ci numai de

moOenitori, au frati vitregi,nepoti de frati sau de su-

rori buni, atunci nepotii o-presc dela moOenire pefratii vitregi, duprt cum tre-buià srei opreascrt i tatrdsau mama lor de trrtia.

6. Când vre-un frate sauvre-o sorrt murind far% demoOenitori, n'au nici frati,sau surori buni, nici nepotidin frati sau din surori buni,atunci fratii i surorile coivitregi, buni de tat'', sau demama, moOenesc deopo-

7. Dupa cum copiii frati-lor buni,moOenesc dimpre-unri cu unchii sau cu miltu-vele pe unchiul cel bun, saupe mrdup. (5) a0, i copiiifratilor vitregi moOenescpe unchiul cel vitregsau pematu$, dimpreuná cu un-chii vitregi sau mittu,ele.

8. Pravila ce chiamrt co-piii fratilor celor morti casit moOeneasca dim preunrtcu unchii, nu se intinde §i larudele de alrtturea cele maidepärtäte; ci dup5, fratiinepotii de frati, toti ceilalti15turmi, mo§tenese dupaspita rudeniei, protirnisin-du-se totdeauna cei mai deaproape din cei mdi de de-parte. 1)alaturea, nu se poate argu mentA dinart. 17 spre a regula mostenirea ;

www.digibuc.ro

succusum (ART. 20 23).

§.20. La mostenirea carni-

nurilor totdeauna, ori dinsus rude de vor fi mosteni-tori, ori din jos, ori de ala-turea se protisimeste par-tea 1;tirbateasca platind cubani la partea fern eiasca,analogon ce li se face sa iadin mostenirea caminuri-lor. ')

§.21. Copilul din curvie,

fara diata nu mostenestepe tatal i rudele sale dinsus, nici fatal sau pe dansul

pe rudele lui din jos, dicinici el nu e stiut for, niciei, lui.

" Cop ilul din curvie mos-teneste fara diata, pe mama

unchii despre mamasa i pe moasa despre ma-rna sa, i unchii, moasamarna pe el, pentruch impo-triva el este cunoscut de

ei de dânsul. 2)In asemenea caz se aplicg numaiart, de fat5, care nu face nici o dis-tinctie intre colaterali de acelaegrad de rudenie. Cas. 1. 9 74.

b) VioleazA acest art. trib, careconstattind Inrudirea pretendentu-lui ei drepturile sale la moetenireaaverii unei rude sävAreitä din viatA,

averea nu aceluia ce posedi tit-lul incontestabil, ci unei alte per-soane care vine cu un testamentpus in chestiune ei factind un obiectde judecatA. Cas. L 88 65.

Fratii primari cari vin In con-curs cu trei frati uterini, au clrep-tul, chiar trgind ambil pärinti, lao a patra parte din averea de suc-cesiune plus 1 16 din totala avere.Cas. I. 480 87.

22.1. Copiii de suflet, orirude de vor lì, ori straini,mostenesc pe parintii lorcei sufletesti, dupa cum sicopiii cei adevarati fará dediata, intocmai.

1. Copiii de suflet, nu mo-stenesc dupacuvantul iote-ziei, alte rude, dintiale su-fletestilor lor parinti, nicidin sus, nici din jos, nici dealaturea.

3. Parintdi cei sufletesti,ori rude,ori straini de vor fi,child dupit moartea copilu-lui de suflet traiesc parintiilui cei firesti, mostenescdimpreunit cu dânsii deo-potriva pe copilul de suflet,dar când nu traiesc, 11 mos-tenese

4. Párintii sufletesti numostenesc cu cuvAm tul io-teziei, alte rude ale copiilorlor de suflet.

23. Când harbatul cu m u-Cconin se Eice, molie (WO care

se nioneste neaniul.2 1. Vispozitiunile din Cod. civ, ,

actual privitoare la z9gularea drop-tului de succesiune a copilului na-tural i5i au origina in vechea le-giuire Car.

2. Copilul natural are drept demoetenire in averea fratelui 51 su-rorii sale de mama, deel legea nu,spune expres aceasta, caci atAt dis-pozitiunile din art, de fatä, cat eiclispozitiunile art. 667 din Cod. civ.,actual, care vorbesc de moetenireacopilului natural, nu aunt restric-tive.

8. Principiul reciprocitatil, In ma-terie de succesiune, existit ei ln privinta ccriilor naturali. Cas. I. 44 3

www.digibuc.ro

86 SUCCESIUNI (ART. 24-26).

ierea trtfind 10 ani i nefa-and copii, va muri unul dinobraze si nu va ava copiidin altrt asittorie mai dina-inte, atunci obrazul cel viu,mosteneste frträ de diatA, asasea parte din avutul lui,jar ceala1tt avere rudele1 ui.

Când bärbatul cel mortn'are rude. nici de sus, nicide jos, nici de alrtturea, IImosteneste frog, de diatà so-tia sa, i pe sotie, de nu vaava rude de sus si de josde alrtturea, o mosteneite fit-rt de diatA sotul ei.

24. Cand mortul darenici rude, nici nevastä, saumoarta, nicl rude, nici bar-bat, se mosteneste färä dediatä d rutia milelor.

1) a) 0 diatA cand nu este mArtu-risitil de arhiereul loculut, sau dejudeatorie, catA sA fle cel putin detrei martori eari si fi väzut sau safl auzit, dela cel ce a fieut-o ci estea ea. Cas. II. 121 61.

b) Prin conditiunea ce legea Car.cere pentru validitatea testamen-telor, nu se lntelege ci testamentulsfi contini mentiunea din partea7(:artorilor

5. au vizut sau auzit de.

c.testator ci testamentul este al

sau; este destul ea testatorul si de-elare in testamentul sAn ei l'a fA-eut In de fatAcu martoril care sem-neazi, ca cerintele legii sit fle In-deplinite si partea care ataci tes-tamentul n'are decal sA ceariascul-tare& martorilor, confoim art. 19 dela partea VI cap. Il din zisa lege.Cas. I. 557 91.

o) Este nul testamentul sub legeaCar, care nu avei, pe l5ngä sem-

Moqtenire cu diatcl.§.

25. Mostenese i rudelesträinii, cu diatä.26. Diata sä se facA, in-

scris, iscAlind-o cel ce o facemärturisind-o cu iscälitu-

rasai arhiereul locului saujudeatorii, sautrei martoricari sä fi väzut, sau sä fi au-zit dela cel ce a fäcuta este a sa.

Când cel ce face diatrt,nu vrea ca sä stie martoriicele scrise in diatá, este slo-bod strAngand-o, sau pecet-luind-o, sá o dea sà o iscrt-leaseä pe din afarkspuindu-le numai a este diata sa.

lar de va fi scrisä diatade tot cu mAna celui ce afitcut-o, atunci i far& demartori sá aibä tarie intoc-mai cu cea márturisita.nituri i adeverirea a trei martoricare BA fi vizut sau si fl auzit del.,cel care a fAeut diata, eft, este a sa.Cas. I. 391 87.

d) La un testament olograf, nu seceremartori spre a constati coprin-derea lui. Cas. I. 40 63.

Pentru ea testamentul unei per-soane care nu stie carte sit fie va-labil dupi legea Car. trebue ea elBA fle pecetluit cu pecetea testato-rului si adeverit de trei martoristiutori de carte, care si fl vAzutsau si fi auzit dela cel ce a faeuttestamentul CA este al eau. In ceeace priveste pecetea, ea se putei In-locul in mod valabil prin punere dedeget, Intru cat condica Car, nu aoprit aceasta.

Cind instanta de fond constatici testatorul a iseilit prin punerede deget i ci testamentul a lostadeverit de trel martori stiutori de

www.digibuc.ro

SUCCESIUNI (ART. 27-32). 87

27. Nimenea s5, nu fievolnic ste§i facä diat5, maiinainte de douäzeci de aniai vârstei sale. 1)

28. Cel ce face diath trebue sä aibä mintea intreaga.De aceea :

Nebunii §i cei zmintitila minte, nu pot fad,diath.

29. Cel ce are copii §i ru-de din jos, nu este slobodsä lase mo§tenitori in diatrtrude din sus.

Pentruca rudele dinjos se protimisesc,dupà pra-vi 14' din cele din sus (16).

30. Mama care are co-pil din curvie, nu este slo-boda sA'§i lase in diatâ, mo§-tenitori pe rudele din sus.carte, ea face o constatare de fapt,care scapa controlului Curtii supra.me. Cas. I. 80 900.

/) Sub imperiul legel Car. nu era,oprit ca un testator sIt'si trimitätestamentul sau la trib. pentru a11 legalizat, printr'un vechil cu pro-curl legalizata, de comisie care aveksa declare ca testamentul este almandatarului sau. Cas. I. 245 80.

9) Bub legiuirea Dar., testamen-tele celor ce nu stiau carte erau va-labile &A, se pecetluiaucu peceteatestatorului si se adevereau de scri-itor td de martori, sau de judeca-tori, iar pentru cei ce hu obi6nuiaude a avea pecete, testamentele celornestiutori de carte erau valabilenu se puteau stria In privinta for-mei, and subscrierea testamentu-lui era Inlocuitä prin punere de de-get, adeverita de scriitorul testa-mentului Ode martori.Cas. I. 774 901.

h Dupa condica lui Caragek tes-tamentul unei persoane far& Olin-ta de carte se poate adeverl de mar-tori care stiu carte. Cas. I. 729 93.

i) Legea nu pronunta nulitateatestamentului In care testatorul

CA se protimise§te acestadupa pravill, din rudele eidin sus.

31. Cine nu are rude dinjos, i are pArin0 §i rudedin sus, nu este slobod sâlase mo§tenitori inrude de alâturea, di rude-le din sus se protimisescdupa pravilA din rudele dealâturea (16).

32. Când cinevà, ne a--and rude de sus §i de jos,are de alâturea, slobod estesrt lase mo§tenitor pe careva voi sau dincei strAini pe cel cinstit, saupe muierea sa, i muiereape barbatul

lnsrt sä se insemnezecâ vericare sorá se va in-vorbette In a trela persoani; con-ditiunile esentiale de observat latestamente s'au prescris anume a-tat de legea Caragea cat si de le-gea noua. Cas. I. 88 86.

j Sub imperiul legii Caragea eravalabil testarnentul facut de un orncare nu FAO, carte dacA subscrie-rea sa prin punere de deget era a-deveritil de scrlitor 6i de trei mar-tori. Cas. I. 178 83.

k) Testamentul autentic, sub im-periul codului Caragek, trebue maxiturisit de visu et auditu de InsusitestatoruL Un procurator cu puterichiar speciale nu axe acest drept.Cas. I. 124 82.

I) Calugaxii i episcopii, obligatia se supune Bisericii prin singuracalitate de calugaxi sau episcopi,nu pot testa cleat :

1. De averile lor de mai InainteaInchinarii metaniei lor.

2. De averile castigate In tImpulcalugariei prin mostenire sau dandela rudele lor; 9i

8. De averile ce li s'a daruit deori ce alt strain, !ma eu privinta.personala. Cas. I. 315 65.

www.digibuc.ro

88 SUCCESIIINI ART. (33 36).

zestra dupit moartea parin-tilor ei, de catre fratele sau,nu din mostenire ramasade la tatal sau, sau de lamama sa, ci din avut câs-tigat de fratele säu, aceeamurind fará de copii,sa lasepe acel frate al sau dupadatorie mostenitor pe ju-matate din avutul sau.

33.Cand cel ce face diata,are numai un mostenitordin jos sau din sus, atuncidupa datorie se cade, ca ju-matate din averealuisa o la-se mostenitorului; iar childare doi, atunci se cade sa,le lase doua parti din trei,

când are trei, atunci treipárti din patru i celelalte;iar jumatate partea (andare un mostean) sau a treiaparte (and are doi) sau apatra (dud are trei) i ce-lelalte, este slobod sä oruiasca cui va voi.

34. Au putere parintiicare fac dieti, i celelalterude din sus, &A departeze

o a) Intru cat codul Caragek pen-trd donatiuni, nu statuzaza acelea6idispozitiuni ca i pentru testamen-te Curtea apelativa, refuzand apli-earea acestui art. ca neaplicabil inmaterie de donatiuni, nu se poatezice ca interpreteaza rau acest art.Cas. I. 135 66.

b Testatorul nu poate dispune decat de jumatate din averea sa, candmai are un erede rezervatar. Cas.I. 323 86.

c) Se reguleaza partea disponibiläIn averea parinttlor testatori, nu-mai dupa numarul ascendentilor gi

de mostenire pe copii,pe celelalte rude din jos,pentruurmatoarele pricini:

1. Când copiii rudeledin jos II vor necinsti o-carându-i,sau batându-i,saupornind jalba asupra-le capAri nedrepte;

2. and bolnavindu-sesau siirácind, nu vor ingrijide dansii i nu-i vor Qautadupa putere;

3. Când vor cadeâ robi,ei avánd putere, nn-i or

räscumparà.4. Cand vor umblà

omoare;35. Parintii cei sufletesti

pot sa departeze de mos-tenire pe copiii lor de su-flet, pentru aceleasi cuvin-te, pentru care si cei ade-värati parinti, îi lipsesc co-piii de mostenire. 2

36. Copiii si rudele dinjos pot sa departeze de mos-tenire pe parinti i rudeledin sus pentru pricinile 2,3, 4 dela 34).descendentilor 6i filet a distingedaca aceia sunt parte barbateascasau femeiasca, de unde rezuka ca-atat bäieii cat si fetele aunt recunoscuti, In principiu, ca mosteni-tori rezervatari ai parintilor bor insuccesiunile testamentare. Cas. I.72 67.

2 Dreptul la pensiune nu este su-pus regulelor ordinare de succesiu-ne, ci legii speciale care reguleazamateria. Prin urmare pa cat timptraeste mama, copiii nu au nici undrept asupra pensiunii cuvenit5.parintelui bor. Cas. I. 397 89.

www.digibuc.ro

SUCCESIUNI ART. 37-41).

37.Cand col ce face diatava depärta de mostenire perude din jos sau din sus,de nu va scrie curat in diata

pricina, sa nu se tie insera, departarea de mos-tenire.

38. Cand cel ce face di-ata va sa adaoge sau sascoata sau sa dreaga cevitdin diata, poate sa o facaaceasta Î cu deosebita in-semnare in diatit peste celescrise; insa, ace& insemnaresit fie scrisa de insusi el,sau si de altul, i iscalitade dansul, marturisita detrei martori, sau de jude-catori, sau de arhiereul lo-cului, iar intealt chip nu. 1)

39. Cel ce face diata, nue slobod cu insemnare, nicimostenitor sa oranduiasca,nici de mostenire sa lip-sea sca.

§.40. Se strica diata de tot:1. Când se face impotri-

va pravililor (26, 27, 28, 29,30, 31);

2. Cand neavând cel ceI) a CAnd un testament nu for-

meazA decAt un singur corp si du-pa co a fost definitiv terminat, s'adatat i semnat de testator si mar-tori, e invederat ca data, semnA-tura i azistenta martorilor pusain josul lui se raporti la toate dis-pozitiunile luate prin el; prin ur-mare, intr'un asemenea caz nu poa-te fi vorba de vre-o nulitate In In-telesul art, de fatä din legiuirea(.aragett, sub imperiul careia s'a

83,

face diata, copil mai dina-intea mortii lui, se va naste-dupa moartea lui copil, de-care in diata nu se face po-menire;

3. Cand se va face a dom.diata dupa pravila, a treia

celelalte.4. Cand se va dovedi min-

cinoasa;5. 'Cand mostenitorul c

oranduit nu va sa se facl.mostenitor. 1)

41.Se drege diata in par-te si nu se strica de tot :-

1. Cand dupa diata se va..naste copil, ì cel ce a lä-cut diata avand oranduitfmostenitori alti copii ainu pomeneste pentru aceas-ta, ca atunci acest copil se-coprinde si el in mosteni-re, si mosteneste dimpreu-

cu ceilalti frati deopo-trill, din averea parinteas-ca, iar celelalte oranduielialO dietii nu se strica;

2. Cand cel ce face dia-ta, are copii si rude de jos,sau parinti si rude de sus,

pe unele din obraze ce-fricut testamentul. Cas. 1. 557 91.

b) Sub codul Caragea se pute5.-face codicil, si In afarA de diata,In forma olografA, i ele erau va-labile ca si cele facute prin diatA.Cas. I. 839 96.

2) Nu existA omisiune esentialAcAnd testamentul care constituesubstitutiunea a fost singurul act.constitutiv de proprietate ce a ser-vit de bazA la formarea ipotecii..Cas. I. 138 79.

www.digibuc.ro

'90 LEGAT (AET. 1-6).

sunt tot de o spita le nu-meste de clironomi; iar pealtele nu;

0aci atunci cei nepo-meniti se coprind i mos.-tenesc impreuna deopotri-g averea; iar celelalte o-Tânduieli ale diatii se ur-xneaza;

3. and cel ce face aiatänu va läsA mostenitdrilordin jos, sau din sus, deplinpartea jumatate ce e datorsa, o lase (33), sau doua partidin trei, sau trei din pa--tru, i ceklalte, i va daruìlegaturi aiurea, mai multde jumatate (de va axe& unmostenitor) sau mai multde a treia parte (de va a-yea doi) sau mai mult de.a patra parte (de va aye&-trei) i cel elalte.

Caci atunci ce e maimult se scoate din legaturi§i se da mostenitorilor; iaroelelalte oranduieli din dia-M. se Implinesc.

42. Rudele din jos si dinsus, sunt slobode a porniOra asupra dietii, pentruorice defaimare va 11 având;iar rudele de alaturi,numaiand nu are adeverirea cea.orânduita de pravila sau ca

Daca numai erezii r'ezervataripot ataca un testament pentru dis-pozitiuni1e dintr'Insul, or1 cine tlpoate atacA pentru cauzil de fals.Cas. I. 214 69.

cel ce a facut diata nu'si a-yea, mintile intregi cand afacut'o, sau ca, este mindi-noasa (pentru care pricini

Cutia milelor and nu estealt mostenitor dupa pravili,are voie sâ faca Ora asn-pra-i.

CAP. IV.

Pentru legal.§.

1. Legat se zice darulcel cu diata, sau cu deoge-bita insemnare,daruit dupamoarte.

2. Poate eel ce face diatrtsa däruiasca legaturi, rude-lor, strainilor, unuia din mo-stenitori, sau mai multora,bez mostenirea lor.

3. ati sunt slobozifaca dieti, au voie si legaturisa daruiasca.

4. Se daruiesc legaturi,lucruri, sau folosuri de lu-cruri, cu legaura i faglegatura.

5. and un legat se vascrie cu legatura, pana a nuse implini legatura nu edator clironomul sa'l dea.

6. Cine este mostenitorSi are legat, este slobodse lepede de mostenire, iarlegatul sa tie. 2)

2)Nu este omisiune esen1ia1.1 candasupra unei cereri de raport, in-stanta de fond nu se pronunta a-supra naturii 1ibera1it9.ii, dacil adi-cS constitiue o donatiune san

www.digibuc.ro

LEG AT (ART. 7 16). 9 I

7. De se va scrie acelaslegat la multi, MA, de a seorândui partile, îl Impartedeopotriva toti; iar dacitsunt orânduite partile îi iafiecare partea sa.

8. De se va serie legatvre-un lucru zillogit,moste-nitorul este dator scoata

dea, sau de se va fivandut,sal raspunza pretul.

9. Cand cel ce face diatava darui legat vre-un lucrustrain stiindu-1, i pe urmajudecandu-se, stapanul si-1va luk atunci mostenitoriise îndatoreaza sa rrtspunzalegatarului pretul acelui lu-cru; iar chnd cel ce a &cutdiata va fi daruit legat lu-crul strain nestiindu-1, i lu-crul acela se va luh, de stä-pan cu judecatk atunci mo-stenitorul nu e dator nimic.

10. De se va lash legatvre-un lucru inchiriat, a-tunci mostenitorul sit pla-teasca legatarului toatil chi-ria, din ziva ce se va facestapan pe lucrul acela, pastala împlinirea sorocului in-chtrierii i dupa soroc sitfie al legatarului.

11. Când se va scrie le-gat, se hytelege dimpreunacu acel lucru, i pärtile luicele încheiate.unlegat, cand este constant ci tre-tinsul mostenitor n'a primit moste-

f Cum de seva scrie casrt,se inteleg i usile, i cele-lalte ate sunt încheiate.

12. Cand se va scrie le-gat, nu se înteleg i partilecele neîncheiate cu acel lu-cru, de nu se vor numi Indiata; cum de se va scriecask A, nu se inteleagaasternuturile de nu se vornumi i ele.

13. Child. se va scrie le-gat vre-un loc, se întelegcate lucruri mai la urmas'au împreunat cu locul, denu le va deosebi facititoruldie tii.

De va scrie cum am zicelegat vre-un loc Para de na-mestie, si la urrna va facepe dânsul namestii si nu leva deosebi, se înteleg din-preunit cu locul si name-stiile i celelalte.

14. De se va scrie legatvre-o namestie, sau vie, saupadure sau verice alt lucrueste pe vre-un loc, si se vastrich din vre-o intamplaredupa vreme, locul se da.

15. De va scrie legat celce face diata i mai la urma

va vinde, sau 11 vastrich, mostenitorul nu estedator dea.

16. Cand din multe lu-cruri de un fel (cum amnirea: combinare cuCod.civ.din 1864..Cas. I. 82 79.

www.digibuc.ro

92 ADOPTIUNE (ART. 1-5).

zice din cai si altele) un le-gat scrie nehotarit, unul nehotitrit e dator clironomulsit dea; iar de va scrie ho-Volt, pe cel hotarit este da-tor sa, dea.

17. De se va scrie lega-turi lucruri prasitoare (cumsunt dobitoacele si cele-lalte) trebue sit se dea lega-tarului, dupa moartea celuice a facut diata, cu prasilaMA se va face dupa moarte.

18. Cate legaturi pana anu se da se strica fireste,sau din vre-o intamplarepeste putintil a se opri, saude däruitor se cheltuiesc,paguba este a legatarului.

19. Cate legaturi din vi-clesug sau greseala a mo-stenitorului se strica, pa-guba este a mostenitorului.

20. Cate legaturi suntscrise in dieti ce s'au stri-cat cu totul, nu sunt datoriclironomii sa le dea.

21.Cand mostenitorii vorda un legat numai, din die-tile ce s'au stricat cu totul,sunt datori clironomii sit ledea pe urmil toate.

22. De se va scrie legatvre-un rob, si va fugi panaa nu se da de catre moste-nitor, atunci mostenitorul

1 Dupa codul Caragel nu exist&alt mod de recunoasterea copiilornaturali din partea tatalui sau a

este dator a da ori pe rob,sau pretul lui; iar de vafugipana a nu mulì cel ce a fa-cut diata, atunci mostenito-rul nu este dator, iar lega-tarul este slobod sa-1 sta.-paneascii, unde'l va giisi.

CAP. V.

Pentru iotezie, sau facerede fii de suite&

Rb-

1. Facerea de fii de su-flet, este dar spre mangitie-rea celor ce n'au copii. ')

2. Fac fii de sufletnumaimirenii viirstnici si miren-cile cele varstnice:

1. Cati sunt casatoriti siDU au copii;

2. Cali vaduvi sau vadu,ve nu au copii.

3. Cati sunt neinsurati sivor voi.

3. Nebunii, risipitorii, sinecinstitii, nu fac fii de su-flet.

4. Epitropul in diastimaepitropiei, nu face flu desuflet, pe cel de sub epi-tropia sa.

5. Facem fii de sufletobraze barbatesti, femeie--ti, rude sau straini, näscutidin OHO slobozi; iar nurob i.

mamei dealt prin adoptiune sauprin testament. Cas. I. 497 67.

www.digibuc.ro

DISPOZITIUNI PENALE (ART. 1-4). 93

Facem fii de suflet sidrept adevrtra0, pe copiiinostri ce nu sunt din cunu-nie, cand nu avem firestidupa lege.

6.Se fac fli de sufletvarst-nici i nevArstnici, care sätie cel putin cu optspre-iece ani mai tineri decàtcei eel fac fii.

7. Cati fac flu de sufletfacá prin ana-

forà cátre Domnie, i prinhoUtrire domneasat Inscris,ca sá cerceteze adic5, cuge-tul celor ce'i fac fii.

8. C64i fac fii de sufletnevArstnici sal facg, prinstirea i adeverireajudeca-torilor locurilor,du-se insusi cu dansii i curudele lor cele mai de a-proape. 1)

9. CAi lac flu de sufletdreptadevargi pe copiiilorce nu sunt din cununie, slo-bozi sunt i cu diata lor,sit'i &eh fii de suflet i ade-várqi.

10. Ni fac fii de sufletPartea care atacri acloptiunea

petrecutA sub legea veche, este da-toare sii facA dovadä co, adoptatulera major si cii trebuiau observateformele privitoare la iotezie. Adop-tatul face deplina probä despre va-liditatea adoptiunii prin marturi-sirea autorilor sii i prin actele pe-trecute Inaintea tribunalului.Cas. I.

87.2 a Nulitatea unei adopthini pen-

tru vitiu de consimtimant din par-tea minorului adoptat, este rela-

împotriva pravililor (2, 3, 4,6, 7, 8 facereaplor de flu In-tru nimic se socoteste. 2)

11. Orice Inclinare i da-torie au fiii cei firesti dareprtrinii lor, tot ace&nare i datorie au si fiii ceide suflet, cittre sufletestiifor párinti i acestia cátreaceia.

PARTEA A CINCEA.PENTRU VINL 3)

CAP. I.

Pentru onzor.

1. Omorul este sau maiinainte cugetat sau necu-getat.

2. Mai înainte cugetatomor, se zice cand If faceucigasul, cu &id de a o-mori, i necugetat cel Impo-triv;1

3. Cine va face omor cu-getat, singur, sau dim pre-una 6u altul, sti, se ornoare.

4. Omorul cel necugetatdupá intAmplári, micsorea-za sau milreste vina, adicá:tivä si nu se poate InvocA decalnumai de cutre dinsul. Cas. I. 18 89.

Cind iotezia nu este pusi Incontestatiune si validitatea orno-log5sii testamentului este recuuos-Gun., mijloacele Intemeiate pe a-ceste motive yfunin fir& interes.Cas. I. 156 76.

Toate dispozi(iile din lcgiuireaCaragea privitoare la penalitáti, aufost abrogate prin punerea in apli-care a reeltiului cod. penal.

www.digibuc.ro

94 DISPOZITIUNI PENALE (ART. 1-5; 1).

1. Cine va omori aparan-du- si viata de primejdie,ne-vinovat este;

2, Cine fiind copil mic,sau nebun, sau zmintit laminte, va omori, nevinovateste;

3, Cine asvarlind cevascu nebagare de seama vaomori, sa rascumpere cubani omorul, de la rudelecelui omorit;

4. Cine din belie va o-mori, de va fi sarac sa sebata, i sa se osandeasca lasurghiunie de trei ani, iarde va fi bogat sit rascum-pere cu bani omorul delarudele omoritoruluisi iarassa se oranduiasch la sur-ghiunie asemenea;

5. Care la manic) lovindva orn ori, de va fi lovit cuarma, si Mind, sau sage-

sau impugand, sau in-puseand va omori, sa se o-moare; iar de nu va lovi cuarma i va omori, sa se pe-dppseasca ca ucigasul dinbetie.

CAP. II.Pentru talhari.

§.1. Talharii sunt cati inar-

mati ths inaintea (SamenilOrsau îi pandeSc la 'drurnuri,sau navalesc la locasurilelor, si'ijefuesc si'i despoaie.

2. Ckti talhari se prindsa se omoare.

3. Cate lucruri jefuite segasese la talhari,sa se cerce-teze ale cui sunt,i sa se deastapanului acelor lucruri.

4. Cate lucruri jefuindu-le talharii le vor vinde, dese va clovecli ca cumpara-torul, stiind ca vanzatorulera talhar, sau ca lucrurileerau de hotie le-au cumprt-rat, sa le piarza i O. le iastapanul lor; iar de se vadovedi cit nestiind cumpa-ratorul le-a cumparat, a-tunci stapanul lucrurilor sitiiplateasca pejumatate pre-tul cumparatorii, i sale ia; apoi amandoi sa sedespagubeasca, din avereatalharului (de va avèa, ceva)Nand adica stapanul lucru-rilor jumatatea preturilorce a dat i cumparatorul ju-matatea ce a pierdut.

5. Ca.ti se vadesc gazdede Wiwi, sa se cerceteze,

cand siliti find de fricaprimeau pe tâlhari, si-i tai-nuia,sa se ierte ; iar de nu, sase osandeasca la ocna in so-roc de cinci ani.

CAP. III,Pentru furi

§.1, Fur zicem celui ce Tu-

ra, Ufa la pe ascum.

www.digibuc.ro

DISPOZITIIINI PENALE (ART, 2-3; 1-3; 1). 95.

2. Cine va fur& dela ornparticular, sa se dea printarg cu bataie, sa plateascace iTiiät, §i sa se inchiza lapu§carie un an.

Cand tot acela va furade al doilea, sa se dea printarg cu bataie, §i sa se osan-deasca, la ocná cinci ani.

3. Cato lucruri se vor vin-de de furi 1aa1ii, §i le va cu-noa§te stapanul, sa se urme-ze la acelea ca §i. la. cele ja-fuite de talhari.

4. Gazda de furi, M. sepedepseasca ca furul.

6. Furul de lucruri sfintedin biserici, sa se osandea-sea ca i cel ce fura delaparticulari, dar mai Strapic,

gazdele lor asemenea; iarcele furate i vandute, undose vor gasi, sa se ia %TA deplata.

6. Furii de lucruri dorn-ne§ti i ob0e0i sa, se osan-desca ca §i furii de lucrurisfinte.

CAP. IV.

Pentru molluzi mincinosi.

1. Ceice se fac mofluzifar& a fi, furi se socotesc,sunt.

Cati se vor dovedi mo-fluzi mincino§i, sa se osan-deasca la pu§carieun an, sali se vanza averea i sa se

plateascaimprumutatorilor3. Tovara§ii mofluzilor

mincino§i, adica cati neirn-prumutandu-i, se arataimprurnutatori, §i se dove-desc mincino§i, sau cati inn-prumutandu-i mai putin, searata imprumutatori cu su-me mai mari, sau cati tai-nuiese lucrurile lor prin

sau le-au cumpa-rat cu economie aceia sase pedepseasca cu plata debani, adeca cat nu se ajungedin averea mofluzilor spreplata imprumutatorilor ce-lor adevarati, acea lips& sa erpuie dela danqii §i sa o im-plineasca.

CAP. V.

Pentru plastografi.§.

1. Plastografi zicem ce-lor ce fac scrisori minci-noase, sau de tot sau inparte.

De tot mincinoase scri-sori sunt, in cafe pecetilesau iscaliturile sunt minci-noase.

In parte mincinoase sunt,in ate cuvantul celor scri-se, sau impreunarea slove-Ion, sau slovéle, sau nume-rele, sau veleatul, sauluna,sau ziva, sunt drese, saurase, §i in locul lor, scrisealtele.

www.digibuc.ro

96 DISPOZITIUNI PENALE (ART

2, C4ifac iscalitura dom--neascrt, sau pecetea, SL li setaie mana;cati dreg cuvinte,.ori sloviri, ori slove, ori nu--mere, ori veleat, ori luna,ori zi, din scrisori domnesti-sa se osandeascri la ocna insoroc de cinci ani.

3. Cali fac zapise minci-Inoase, de datorii particu-fare, sä plateasca indoit de.ceiace era sa castige cu za-pisul cel mincinos.

4. Iar câti vor arata cal*-mincinoase prinnestiinta,sise va dovedi ca nu le-austiut de mincinoase, aceia-sunt nevinovali.

CAP. VI.

rentru martori mincinosi.g

1. Cati se vor vadi mar-tori mincinosi,sa se dea printarg batându-se, i srt se-treac '. in condicile judecrt-Ioriilor.

CAP. VII.

Pentru t repuitori saupdritori.

§-1. Prepuitor se chiamrt

ce porneste Ora, de in-vinovatire asupra unui ne-vinovat.

2. Prepuitorif sit se o-sandeasca la pedeapsa ce.era srt patimeasca cel pre-

. 2-4; 1;..1-2; 1-2; 1-2).

pus, cand s'ar fi gasit vi-novat.

CAP. VIII.

Pentru taletori de bard.g

1 Taietori de bani, inte-legem nu numai pe cei cetaie monedti mincinoasa detot, sau in parte, ci si prepei ce taie monedrt de ar-gint bun, si adevärat, sau deaur, into c mai cu care umblä.

2. Cali se vor vadi We-tori de bani, sit se osandea-sat la moarte.

CAP. IX.

Pentru necinstitori.§.

1. Necinstitorii necin-stesc sau cu cuvantul, saucu fapta.

Cu cuvantul necinstescinscris, sau prin grai, oca-rind In multe chipuri.

Cu fapta necinstesctând, sau altceva spre ne-cinste facand.

2. Mrtrimea necinstei sesocoteste:

1. Dupa felul ei:Precum cand bate cine-

va, mai mult necinstestecleat cand. ocaraste.

2. Din inclinarea caracte-rului ce are cel ce necinste-ste, catre cel ce se necin-steste.

Precum cand flul necin-

www.digibuc.ro

DAIINE-INTERESE (ART. 1 3).

steste pe tatal sau,mai multgreseste, cleat dud ar ne-cinsti pe altul, si cand slu-ga sau robul va necinsti pestripanul sau, si cand un par-ticular va necinsti un boier,sau judecator si celelalte.

3. Dupa locul, unde se fa-ce necinstea.

Precum cand se va ne-cinsti boierul sau judecato-rulin locul dregatoriei sale,unde'si implineste datoriasa, sau judeca, ori pe preotunde slujeste si celelalte.

3. Necinstitorul sa se pe-depseasca (lupa marimeanecinstei (2).

4. Feluri de pedepsepentrunecinstitori sunt; da-re de banf, bataie, inchisoa-re, surghiunie, carele sa seoranduiasca cum si unde,si dud va gasi cu cale ju-decatorul.

5. Cel ne dupa co s'a ne-cinstit, se va imprtca tu ne-cinstitorul, sau se va invoi,nu e slobod sa mai jeluiascapentru acea necins te.

CAP. X.Pentru preacurvie.

gb.1. Numai barb atul, iar nu

altul,este volnic srt porneas-I a) Rezult5, CS numai acele per-

soane sunt supuse la despagubire,care prin faptul lor propriu ar tau-zh, pagub5, sau stricaciune altuia.Cas. I. 366 67.

97

ca Ora de preacurvie a-supra femeii, si numai fe-meia asupra barbatului.

2. Cand. dupa curvie seva impaca barbatul cu fe-meia sa cea curva, nu maipoate aduce Ora asupraipentru acea curvie.

3. De se va dovedi caharbatul ce aduce Ora depreacurvie asupra nevesteisale, i-a fost mijlocitor, ne-vasta sa fie aparata.

4. Când muierea se vadove& preacurva, sau bar-batul ei preacurvar, sa sepedepseasca precum s'a zis.(Vezi pentru casatorie, cap.16 parag. 43 .

5.Cine curveste cu muie-re maritata,sa se osindeascala surghiunie, in soroc dedoi ani.

A daos.Pentru stricdciune.

gb1. Care, din stiinta, sau

nestiinta, sau cu gresalä, vaaduce stricaciune altuia, es-te dator a raspunde stri-caciunea.

2. Care tine in silnicielucru strain, se indatorea-za sal intoarca strtpanului.1)

3. Care va rani out sau1, Acest art, se aplic5, numai In ca-

zul elnd este constatat5, vatkmareaadus5, cuiva de fapta vre-unei per-soane. Cas. I. 114 65.

o 1. Chestiunea dac'd striaciu-Ion Pabade. 7

www.digibuc.ro

98 PROCEDURA CAUZELOR (ART. 1).

dobitoc, este dator sà plà-teascá cheltueala

4. Care va omor i. dobi-tocul altuia, este dator pre-tul acelui dobitoc.

5. Când dobitocul cuivava face vre-o stricáciune,stäpAnul dobitocului estedator a o ráspunde. 2)

6. De va strich un do-bitoc bucatele cuivA, stti-pânul clobitocului stt pltt-teasett paguba stttpânuluibucatelor, and si vornice-lului gloabti:

1. Bani cincizeci, când seva intânapla sä fie dobitocrâmtitor;

2. Bani patruzeci când vafi cal sau bivol;

3. Bani dou'azeci când vafi bou sau vacä;

4. Bani zece child va fioaie sau capea.nea a provenit din fapta unuia saualtuia din persoanele litigante e ochestiune de fapt pe care Curteade apel in competenta sa ea in-stantá de fond, o precurmá, intr'unmod hot-MI-tor.

2. Cánd Curtea apelativa din a-precierea dovezilor se convinge cavinovatul urmeazá, a fi raspunzátorpentru stricáciunea facutA, atrepartea adversä si l'a indatorat laplatá, nu se poate zice 6, a inter-pretat 'Au art, de lege mai sus ci-tat.

3. Obiectiuni in contra unei an-chete urmatá la fata locului, nefá-cute de parti la inStantele inferi-care, nu pot fi primite in casatieca neridicate i nedesbátute de in-stantele fondului. Cas. I. 391/65.

d) Cánd un prejuditiu rezultá din

7. Când va táià cinevacopac roditor, sau nerodi-tor Mil de stirea stilphnu-lui sttu, acela sá plateasastápánului pretul copacu-lui

PARTEA A SASEAPENTRU ALE JUDECATILOR.

CAP. I.

_Pentru prigoniri.§.

1. Prigonire se zice ju-decata: má prigonesc, májudec.

Prigonitoare pári, ceice se judecá.

Pâeasc sau jeluiesc: daujalbá si trag pe altul la ju-decattt.

Pâris sau jeluitor: eelce dä jalbá si trage pe al-tul la judecattt.

Para: cel ce se tragede altul la judecatä. 1)

principiul consacrat de acest art.,instanta de fond este competent5,a constatá acel prejuditiu si a o-

la reparattunea lui. Cas. I.100/69.

Acest art, nu are aplicare and.e vorba de ispasá (despagubire).Cas. II. 1/63.

1-) a) Nici o lege nu autorizá, pejudecat a substituì dela sine paaltul in locul áritului in contra,cáruia s'a pornit reclamatie. Jude-cdtorul care urmeazá in sensul con-trar violeazá, art. de fata. Cas. II.143/63.

b) Judecitorul care se pronuuta,asupra unui lucru ce nu -s'a ceruhde párti, sau care n'a format obiec-tul judecátii, violeazá, acest art-Cas. II. 286/63.

www.digibuc.ro

PRESCRIPTIUNI (ART. 2-7).

2.Prigonireaeste sau cri-minala sau politiceascâ.

Criminalâ este, când in-vinovhlirea este vinä, cum:zurbalic, omor, tâlhärii, fur-tisag i celelalte.

Politiceasel este, cândinvinoviltirea nu este villa,cum datoria i celelalte.

3. Slobod este fiecaresa'si porneascil judecata.

4. Nimeni nu e slobodsa porneasa judecata al-tuia, afarrt num ai de va a-duce obrazul aceluia. 1)

5. Cine va voi sà por-neascá judecata criminalksá nu poatá altfel decât ju-rând mai intâiu cá nu oporneste din vre-o pizmá,ci intru adeviir. 2)

6. Nici o prigonire sá nuse prelungeasca in veci, cisA, se izbrAneascâ in ("Has-t ima paragrafiei.

1) a) Cel interesat In pricinä ca-re nefiinci judecat de prima instan-fa- vine si declara la Curtea apela-tivä, cb, iea asupr6si procesul 6i ho-tdrirea datä de prima instantä, seconsiderä ca unul care a renuntatla beneficiul de a fi judecat la pri-ma instantä, si nu mai poate Inurmä invocA nejudecarea lui la a-ceA instantä, ca un mijloc de ca-satiun Cas. I. 1 62.

b) Emancipatul are clreptul de a'siadministrA averea sa in virtuteaRegul. org. si trebue a se chemb, ella judecatä privitoare pe averea sa,iar nu pe epitrop; la din contra sevioleazä art, de fatä. Cas. II. 115/63.

c) JudecAtorul face o nimeritä a-plicatiune de lege cänd declarä strä-inä de proces pe o persoanä care,nu e liberä sä porneaseä judecataalteia afarä mmai de va reprezen-

99

/, Paragrafie numim soro-cul prigonirii,de când sina Mild are voie a se pomi.

7. Din prigonirile celepentru bani:

Cea pentru stápanirecu rea credinVi a lucruri-lor celor miscAtoare i ne-miscátoare, se porneste pa-ng, la treizeci de ani delainceputul stápanirii;

5) Cea pentru cu bunt.).credinlä stapânire de va fpentru lucruri miscátoare,se porneste pAna la 3 ani;iar pentru nemiscatoare, sipentru %igani dela incepu-tul stäpAnirii pana la zeceani, de vor fi parçile celeprigonitoare in Tara Ro-mâneasca, iar de vor lipsi,pana In douäzeci de ani ;

Prigonirea cea pentrucalcare de pämânt, si dehotare intre vecini, nu aretb, pe aceasta. Cas. II. 40/64.

d) Ori cine figureazä intr'un pro-ces ea parte activä, i interesatä,urmeazA a fi neapirat ori pArit oriparis. Cas. II. 246 63.

e) Judeatorului, care, nu recu-noaste, vAnatorului unui imobil,färd. rezervä dreptul de a action&pe vecini pentru eälcarea aceluimobil, nu i se poate imputa ca aaplicat räu aeest art. Cas. 11. 289/63.

2) Jurämäntul conditional impusde legiuirea Carageb, la invinuiriin cauze penale a lost desfiintat deCodul penal care permite oricuia da in judecata trib. corectionalMr& a depune jurämänt: cdci ac-tiunea public& pentru cererea pe-depsei nu mai depinde, ca in siste-mul codului Caragek, de actiuneaprivatä, ci este in atributiunile pro-eurorilor.

www.digibuc.ro

100 PRESCRIPTIIINI (ART. 7).

soroc, precum i cea pen-tru tigani fugari afar& dinprtmântul Tarii Românevti;

Pentru robire de lu-cruri nemivcatoare, Ong, lazece ani dela inceputul ro-birii;Pentru vAnzare ischimb

de lucruri mivcAtoare, 'A-na la treizeci de zile deladarea lucrului; iar de celenemivciltoare, 0,0, la cinciani, afar:A de cumpáriltoa-rea cu protimisis, ce se pre-curmeazá, dui:a cum la van-zare s'a legiuit;

Pentru inchiriere, paniila vase luni, dela shIrvitulsorocului inchirierii;

Pentru cládire de na-mestii, panä la trei ani dela sfArvitul sorocului inchi-rierii ;

Pentru Adire de bu-cate ptinä la vase luni;

Pentru cei ce lucreazacu platá pAnä la cinci anidela ispritvirea lucrului;

Pentru clacit panä laun an, dela ddcarea legti-turilor dintre stApAncav ;

Pentru datorie pânä latreizeci de ani, dela impli-nirea sorocului de platä, saudin ziva imprumutárii deva fi färá soroc;

Anarghirie se zice ca.nd cramzapis de datorie i nu primim ori

Pentru anarghirie 1) dedatorie, pAnä la doi ani dinziva imprumutitrii:

Pentru záloo. asemeneaca i pentru dator'ie-

51 Pentru chezavie de da-torie, asemenea ca vi pen-tru datorie;

Pentru veniturile dea-valma intre devälmavi, ph-nä la trei ani, dela incepu-tul pagubei lor;

Pentru tovrträvie, delaincetarea toväräviei panilla cinci ani, de vor fi to-väravii in Tara Românea-scä, i zece, de vor lipsi;

Pentru darurile dela lo-Ora intr'un an, de

la stricarea logo dnei;Pentru cererea bárba-

tului de zestre'Ana la zece ani din zivanuntii;

Pentru cererea muieriide a i se intoarce zestrea

exoprica, Onii, la zeceani dela moartea bárbatu-lui, dacä n'au fost despär-

sau dela despärtire dese vor fi despärtit;

33 Pentru învoialä impo-triva pravililor vi fárä detárie, pâng, intr'un an du-pá invoialá;

Pentru eretocrizie im-potriva pravililor i färä detoatä suma ce se coprincle sau par-te dintr'insa.

www.digibuc.ro

PRESCRIPTIUNI (ART. 7). 101

thrie, pànt intr'un an du-pt judecatorilor-alesi ;

Pentru vechilet, papala un an din ziva

st6panului cu vechilul,dupa isprávirea trebii ve-chiletului;

Pentru epitropie, panala patru ani dela darea so-c otelii ep i tropului ;

Pentru depoziton si se-chestru, pana la treizeci de

Toate jurisprudenfele relative laparagralii (ternienul prescriptiuni-tor) s'au asezat nu dupd abniateleart. 7, ella sftirsital art. citat:

a) Dupa. legea' Car., arenzile sauchirine in sume determinate si certeprecum i stricaciunile lucrului In-chiriat,se prescriu dupa un intervalde sease luni. Cas. I. 95/80.

b) Acest art, rosteste cfi termennlPrescriptiunii pentru Inchirieri sesocoate parfl la sease luni, dela star-situl termenului inchirierii, pres-eriptiunea de sease luni, nu poatecurge dela ziva rearendarii ci delaexpirarea celui de pe urmá an dincontract. Cas. I. 312/64.

c) Dupa legea Car., cererea Ce a-rena, se prescrie dupa trecerea desase luni. Cas. I. 23 80.

d) Prescriptiunea ia nastere ()datacu actiunea. Cas. I. 411/83.

e) Termenul prescriptiunii pentrurestituirea lucrurilor dotale, incepedela disolutiunea casatoriei prinmoarte sau despartire. Prin urmareviol eaztilegea instanta de fond, careconteaza termenul prescris de 10ani dela timpul cand s'a insträinatun imobil dotal prin vanzare, iarnu dela disolutiunea casatoriei. Ca,s.I. 130/66.

f) 1. Nu se poate admite prescrip-thmea de zece ani cand este vorbade executarea unei hotäriri din a-nul 1839, prin care se determina par-tile ce trebuiesc sa aiba fiecare intrupul unei mosii si cand justul ti-tlu lipseste.

2. Posesiunea secular:a nu numaica nu s'a invocat, dar chiar ash de

ani dela depozirealucrului;Pentru intoarcerea da-

rului dela nernultumitor,unan de când si-a artitat ne-multumffea:

Pentru daruri dinain-tea nunt,n, ca i pentru zes-tre:

Pentru mostenire panala treizeci de ani, dela moar-tea celui ce se mosteneste;

5/ Pentru legat, ca st pen-tru mostenire. 1)ar fi fost, era, neadmisibila intrucat era vorba de executarea uneihotáriri din anul 1839, careia eradatoare sa se supuie st partea re-curenta si intru cat Curtea si-a for-mat convingerea ca executarea s'afacut conform actelor. Cas. I. 485 84.

_MPreseriptdunea de-saseluni pre-vazuta de legmirea Car., pentru a-rendare, se aplica la toate actiunilece resultti din contractul de loca-tiune.

$i aceasta prescriptiune incepe acurge din momentul in care se na-ste actiunea supusa acestei prescrip-tiuni. Cas. I. 19 74.

h) Prescriptiunea nu curge con-tra minorilor, decat dela venirealor In_ etatea legall. Cas. I. 371/83.

i) Prescriptiunea cu buna credintanu poate 1i invocata en succes candactul de cumparatoare nefiind le-galizat de trib. spre a se puteh o-pune celor de al treilea nu consti-tuie un just titlu, care este una dinconclitiunile principale ce duce laprescriptiunea de 10 ani cu bunacredinta. Cas. I. 167 81.

j) Calitatea de mostenitor consti-tuieste un just titlu care unit cu bu-na creclintkpoate funda prescriptiu-nea de 10 ani. Aceasta atat sub im-periul codului actual cat si sub le-gea C'arageh si legea explicativa din1847. Cas, I. 335/81.

101. Mat sub codul Carageh, cat sisub actualul Cod, civil, minoritateanu are efect sa intrerupa prescrip-tiunea, ci numai sá o suspende.

2. Prescriptiuniie Incepute la epoca promulgarii Codului civil se re

www.digibuc.ro

102 PRESCRIPTIUNI (ART. 8-9).

8. Iar din pricinile criminale:

5, Cea pentru necinste sicurvie, se porneste pAnä lao lun'a dela fapta:euleazá dupa legile cele vechi, subcare aceá prescriptiune a inceput.Cas. I. 300 903.

1) Prescriptiunea de un. an, climb',legea Caragek, se rapoarta la actelefacute cu calcarea legilor si in con-tra carora se invoach dol, iar nu Incontra acteloi facute de persoanefax& competenta, cánd este cazul sase aplice prescriptiunea de 30 de aniCas. I. 377 83.

Impreserip tibilitatea pentru eta-ea rea de pennant si de hotare intrevecini s'a desfiintat prin legiuireadin anul 1847 Ma'rtie 8, intarita caofis domnesc sub Nv. 195. Vezi a-nexa XVI.

n) Legea din 8 Martie 1847, rela-tiva la marginirea prescriptiei im-presurárii pamánturilor, a desfiintatdispozitdile din codul Caragea in cepriveste imprescriptibilitatea In-calcarilor; ask ca in urma acesteilegi, chiar si actiunile pentru ho-tarnicii sunt stinse dank; sunt pa-rasite timp de treizeci ani. Cas. I.183 902.o)N eprescriptibilitatea prevazuta,

relative; la calcarea de pamánt si dehotare intre vecini, nu mai poateaye& loc dupa ce s'a facut alegereahotarelor; i din acel moment po-sesorii partilor alese, pot opune u-nul altuia, cánd casul se iveste,prescriptia prevazuta de alin. 1 0. 2al citatului art. 7. Cas. II. 113/63.

p) Când prescriptiunea este bineaplicata de instantele de fond cele-lalte mijloace de casare invocate incasatiuno ramán fará interes. Cas.I. 98/77.

g) Este Ora interes mijlocul decasare intemeiat pe rea aplicatinnea art, din legea not* cand legeaCar., sub care s'au petrecut fapteleeste klentica cu cea noua care s'aaplicat. Cas. I. 282 83.

r) Este fara interes pentru recu-rent mijlocul intemeiat pe motivulca Curtea nu s'a pronuntat asupraprescriptiunii invocata de intirnatde oarece aceasta a lost in favoa-rea sa. Cas. I. 130.76.

s) Dupa legea (Jar., calitatea de

Iar celelalte ct trilie-ste cel cu vina.

9. Paragrafiile de maisus zise (7 si 8) la cei ne-vArstnici sti, se socateascit,

staroste impuneil i calitatea de epi-trop, astfel Ca de indata ce se per-dek socotelile epitropiei catre noulstaroste, incepek a curge si pre-scriptiunea de patru ani pentru res-ponzabilitatea epitropului. Cas. 1.129 76.

t) Nu se poate admit e ca prescrip-tiunea anuala nu acopere vitiileunei tranzactiuni ce ar rezultk dinnecapacitatea partilor, ci numai dinvitiile de forma exterioard, pentruea aceasta prescriptdune, fiind ge-nerica coprinde in sine orice vitii,ar contine invoiala si acolo unde le-giuitorul nu face nici o distinctiunenu e permis partilor a invocá vre-una. Cas. I. 60 74.

14) Cel ce cumpárá dela aclevara-tul proprietar, n'are trebuintá deposesiune de zece ani ca sa se fan&stapan desavársit pe lucrul cumpa -rat, ci se face Indata in virtutea ju-stului eau titlu. Cas. II. 77 63.

e) Gondica lui Car. tratánd despreposesiunea de buna credinta si derea credinta, nu face nici o distinc-fume intre efectele ambelor pose-siuni in ce priveste dobandirea pro-prietatii prin acest mijloc; astfel CSurmeaza, neaparat eS in codul Car.s'a dat si posesiunii cu rea credintaacelas efect ca si posesiunii de bunacredinti, cánd timpul cerut de legePentru fiecare din aceste don& pre-scriptiuni ar fi fost incleplinit. Gas.I. 690 98.

w) Canci cloua persoane din cariunul este socrul i celalalt ginereloslu, pentru a lichida datoriile introele rezultand din diferite containcurente, se face un inscris pe carepartile II numesc ozapis de Impru-mutat, oi prin care socrul se real-noa$te dator catre ginerele sail aunei sume de bani, in care ar intrii$i un rest din zestrea ce socrul ma idatora ginerelui säu, datoria din a-cest zapis nu este dotala, i, prinurmare, nu se prescrie prin 10 ani,prescriptiune ce calul Car. acordàpentru zestre, ci prin prescrintiaordinara de 30 ani. Cae. 1. 68/97.

Dupa legea Car., raspunderea

www.digibuc.ro

PRESCRIPTIUM (ART. 10). 103

dela doutizeci i cinci deani ai värstei lor inainte.

10. Fiestece prigonirearenzii se prescrie sase luni dupaexpirarea termenului fixat prin con-tract, pentru raspunclerea ei nepu-tandu-se aplica dispozitiunile legiinoui la o conventiune incheiata subiegea veche lara a se viola princi-piul neretroactivitatii legei. Cas. I.171 76.

y) 1. Dupa definitiunea ce se cla delegea din anul 1847 a marginirii pre-scriptiunii la alcari, stapanire cubuna credinta este si cand cinevaposeda cu titlu de mostenire.

2. Mostenirea este un titlu ca orice alt titlu de proprietate. Cas.179/64.

z) 1. Buna credinta ceruta prin pre-scriptiunea de 10 ani, este o ches-tiune de fapt lasata la suverana a-preciere a instantelor de fond, si ca-re nu este supusa controlului Curtiide casatiune.

2. Prescriptiunile incepute sub co-dul Car, se reguleaza dupa ace& le-giuire (art. 1.911 din Cod. civ.): ast-fel, plata embaticului se prescrieprin trei ani. Daca insa judecatorulstabileste ca prescriptiunea a ince-put sub legea noua, atunci trebuesa aplice clispozitiunile art. 1.907 din('od. civ. relativ la prestatiunile pe-hodice, iar nu sa respinga cerereasub cuvant ca partile au invocat alt-text de 1 ege. Cas. I. 9 93.

a') 1. Posesiunea unui imobil in-virtute de just titlu si In timp de10 ani, exercitata sub imperiul co-dului Car., conduceh la prescripti-une. Cas. I. 529/90,

b'Rrescriptiunea prevazuta de le-gea Car. s'a modificat prin legiu-irea din anul 1847, dupa care se a-pnea, si in privinta vanzaxii pre-scriptiunea prevazuta de Cod. civ.azi In vigoare; prescriptiunea nucurge contra minurilor. (jas. 1.330/87.

a' Sub cod. Car. prescriptiunea detreizeci de zile pentru vintlerea delucruri miscatoare nu incepe a curgedecat dela predarea lucrului; dacacumparatorul a luat lucrul fara voiavanzatorului prescriptiunea nu cur-ge. Cas. I. 134 69.

d') Dupa legea Car, plata arenziise prescrit daca In termen de saseluni nu se reclam& ; aceasta prescrip-tiune nu se putek consider& intre-rupta cleat claca partea reclamt in-

dupä ce se va pomi odatäla vre-o judecattt, are so-roc de alti treizeci de anistantei juclecatoresti, iar nu la ad-ministratie. Cas. I. ,108 78.

P') Nu se poate invoc& aplicareaunei legi care n'avea nici o relatiecu natura procesului. Astfel nu sepoate rational pretinde câ s'a vio-lat legea pentru prescriptii, candinaintea juclecatorilor fondului nus'a ridicat nici o chestiune de pres-criptie. Cas. 1. 125 63.

f') Contractul phn care se vindevenitul unui pod, nu este un con-tract nenumit ci un contract de in-chiriere, deci nu i se aplica pres-criptia de 30 ani. Cas. I 71.

D')Posesiunea de treizeci ani con-stitue, dupa principiile cod. Car. aurmijloc de achizitiune a proprietatii.

Prin urmare se interpreta rau art.7 dela paragrafii, cod. Car.. cand serefuza partii ce nu e in posesiunealucrului revendicat, dreptul de a do-vedl proprietatea prin stapanireace a avut inainte, in timp de 30 ani.Cas. I. 593 90.

h') Persoana care se pune in fatadreditorului in pozitiune de garantsimplu sau cautiune cu dreptul dediscutiune,nu poate, ca si debitorulprincipal, opune creditorului altaprescriptiune &cat aceea de 30 deani. Cas. I. 304 67.

i') Prescriptiunea de 61uni, curgedela data fixata pentru expirareacontractului de arenda, iar nu dinziva and lucrul pus In licitatiunepe contul arendasului, si daca pre-scriptiunea pentru plata arenzii nuera, trecuta, a fortiori prescriptiu-nea actiunii pentru plata deflcituluirezultat din rearendare nu pute& fi

Cas. I. 325 89.Preseriptiunea de sase luni,

curge dela data fixata pentru expi-rarea contractului de arenda, iar nudin ziva cand lucrul s'a pus in li-citatiune pe contul arendasului.Cas.I. 324,89.

k') Anarghiria (exceptio non nu-nieratae pecuniae) prevazuta de co-dul Caragea, nu mai poate fi invo-cata de debitor, chiar pe cale ex-ceptiune daca au trecut doi ani Cas.I. 433/89.

l') Nu se poate prescrie contra tit-lului.Astf el dud autorul partii stipu-leaza el deschiderea unor ferestrenu constituie un drept de servitute,

www.digibuc.ro

104 PRESCRIPTIUNI (ART. 10).

dela Inceputul pornirii;dind se va inttunplà sà, nuse izbräneasdi, nici 'Anil a-tunci,poate sA se innoiascrt,ci numai o ingaduialä, cu drept dea se inchide ferestrele la prima ce-rere, noul achizitor al imobilulului,avand cunostinta de o asemenea in-voiala, nu dobandeste nici un dreptin privinta f ere strelor deschise chiardupa o stapanire indelungata. Cas.I. 487 88.

m') Aplicatiunea in principiu, aacestui art. in sens ca prescriptiu-nea nu poate curge In favoarea van-za,torului in privinta obligatiuniisale, de a face traditiunea lucruluivandut numai din momentul candexpira termenul hotarit pentru fa-cerea acelei traditiuni, nu constitueo interpretatinne erOnata a acestuiart. facuta din partea Curtii ape-lative, Cas. I. 353 66.

n') Cei ce stapaneste un lucru cuputerea unui act de adjudecatie, nupoate nici odata fi privit ca un sta-panitor cu rea credinta, fiindca unact de adjudecatie constituie nnjust titlu. Cas. I. 6 62.

o') Posesiunea cu rea credinta, ca9i aceia de buna credinta, cänd tim-pul cerut de legea (Jar, este impli-nit, da drept la actiune, Intru catprin lege nu se face nici o distinc-tiune in aceastä, privinta. Cas. I.526/87.

p') Prescriptiunea de reacredintäde 30 ani, sub legea Car., consti-tuieste un titlu achizitiv de proprie-tate, iar nu numai o exceptiune con-tra revendicArii adevaratului pro-prietar. Cas. I. 44 86.

g') Prescriptiunea intemeiata, peposesiune de rea credinta ca a-ceb, de bunt credinta, este mijloc,dupa legea Car., de achizitiune deproPrietate. Cas. I.. 141/86. .

r') Pe cat timp' nu se probeaza,inaintea instantelor de fond ca pres-criptiunea de sase luni In materiede arenda este intrerupta, acest art.e bine aplicat. Cas. I. 113 69.

s') Prescriptiunea de 30 de anisub codul Car., avand un caracterachizitiv de proprietate, instantade fond violeaza aceasta lege candrefuza de a asculta martori spre adovedl ct cel deposedat actualmen-te a stapanit 30 de ani mai inainte,pamantul revendicat. Cas. I. 101/88.

dadi pânil a nu se Imptini,se va cere invoire de ditrepartea prigonitoare prin ru-gilciune Care Stryilnire. 1)

I') Prescriptiunea ca ori ce mij-lac de aparare in fond, se poate in-voct de cel interesat in instanta,Curtii chiar in cazul cand nu s'a,servit cu asemenea mijloc inaintea,primei instante. Cas. I. 204/69.

u') Actiunile pentru universali-tatea juridica de lucruri, precumeste petitiunea de ereditate, dupa,legea Car., se prescriu prin 30 deani dela moartea celui ce se mo,s-teneste. Cas. I. 114 83.

v') 1. Mandatarul cand a primitbanil spre indeplinirea unui man-dat, care nu l'a implinit, este da-tor a intoarcp banii ca retinuti sinecausa.

2. Nu se apnea', in cazul reclama-tiunii, intoarcerea banilor confiatimandatarului, prescriptiunea de unan, caci acea prescriptiune privestela darea de socotealä asupra unuimandat Indeplinit, ci se aplica.prescriptiunea de 30 de ani. Cas. I.122 62.

Prescriptiunea inceputa asu-pra unui imobil, nu se poate intre-rupe prin faptul ca el, in urma, a,devenit dotal. Cas. I. 187 85.

a') Se prescrie dreptul de chiriedacá proprietarul nu o reclama Ininterval de sase luni, dupa legeaCar., fie prigonirea intre persoaneprivate, fie intre autoritati precum.este comuna cu Statul, intrucat nuse constata intentiunea de a seintrerupe prescriptiunea StatuIsa fi refuzat -a da autorizatiunea.,Cas. I. 61 63.

0 a) Dupa ce s'a intrerupt vechea,prescriptiune prin o actiune intro-dusä in judecata, se incepe o nouä.prescriptiane, prescriptiunea litispendentia, 30 de ani de la cel din.urmä act de proceclura care s'a in-deplinit in instanta inceputá si de-lasata. Cas. 1. 63/83.

b) 1. Prescriptiunea numai atun-ci poate fi aplicabila in privirea u-nui cumparator cand se va clovedlct noul posesor a avut direct sau.indirect cunostintä despre existen-,ta unei judecati anterioare.

2. Dispozitia acestui art, nu sepoate aplica asupra unei a treia,persoane, and este vorba pentru.

www.digibuc.ro

PROCEDURA CAUZELOR (ART 11-15). 105'

11, La prigonirile politi-ce§ti, pA.f4ul srt meargáunde se afIgi paritul cu lo-cuinta, sau unde petrecemai mult, §i acolo sal tragain judecatá.

Adicrt pAri§ul bucure-§tean, pe locuitorul craio-vean, sá nu'l tragá in ju-(lecatrt la Bucure§ti, ci laCraiova, afará numai dacrtcraioveanul petrece ade-sea ori i in Bucure0i, i-proci.

12. Iar la pricinile crimi-nale, ori unde va grtsi phri-§ul pe pârît, srel tragä in ju-decatri.13. Cand pâritul se va che-

ma la judecata, pentru pri-gonirì politice§ti, sa mear-ga indatrt.

14. Pentrupricinile poli-tice§ti srt nu se cheme lajudecatA pAritii

InstrAinarea unui imobil prin van-zarea fdcuta In conditiunile cerutede lege; caci cumparatorului nu sepoate opune alte sarcini decdt celespecificate i cunoscute prin die-pozitiunile unei legi pozitive. Cas.I. 800.

e) Acest art, nu se ocupa de pe-remptiune ci de prescriptiune; art.257 proced. civ., se ocupa numai deperemptiune qi nici de cum deprescriptiune, prin urmare Curteasau trib. care va sustine ca prinacest art., s'a consacrat art, dincod. Car, face o eroare de drept sivioleazd art. din cod. Car. Cas. I.71 73.

d) Intreruperea prescriptiunii d-yne se apara printr'un act incepa-tor de executare a unui titlu ca.

1. Când se aflit la biseriade se inchinA;

2. Chnd cu adevrtrat suntbolnavi;

3. Când se due in trebidomnesti, (alai% numai dese va da jalbrt crttre Dom-nie, §i se va porunci intr'a-dins sg. rámaie, §i sA se ju-dece);

4. CAnd petrec mort lagroapa;

5. Când jrtlese pe un mortrudrt, in nourt zile ale jalii;

6. Ciind sunt in treaba lu-crurilor prtmântului.

Adicrt toata luna lui Apri-'lievi a lui Julie, §i dela cincisprezece ale lui Septem-vrie §i OM la cincisprezeceale lui Octomvrie. )

15. Cand pârîtul pentruprigoniri politice§ti se vacherna, i nefiind oprit denici una din zisele Intâm-

ruia logea it recunomte puterea.exeeutorie. Gas. L 50 85.

e) 0 hotarire neexeLutati In timpde 30 de ani lei pierde caracteruljudecat; ea poate servl insd,ca aot.probator in justitie. Se vicaleazadar leghe syfetidle cand Curtea deapel, refuza a priml ea act proba-tor, o asemenea botdrire pe motiveft prin neexecutare §i a pierclutforta probatoare. Cas. I. fa 81.

Materia mezaturilor se gireaz1de o lege speciala, care nu prevedea se amana adjudecatdunile, pen-tru caz and debitorul este In ne-putintA de a azista la vânzare; prinurmare In materia aceasta, nu sopoate invoca acest art, care e re-lativ la prigoniri In de ob8te. Cas.I. 182 66.

www.digibuc.ro

'106 PROCEDURA CAUZELOR (ART. 16-22)

-pläri (14), nu va veni la ju-decath, judecatorii sh'i dehsoroc de cinci zile, si chnd..nici atunci farh de nici opricinh nu va veni, sh'l o--sândeasch, lipsind, la câtejhlue§te pâri§ul.

16. Chndîn prigonire po-liticeasch lipseste phrhtul,judechtorii instiinIeze§i sh'i porunceasch sh vie,

soroc analogon du-ph depärtarea locului; iar41e nu va vení la soroc §i nuva da raspunsul din ce pri-.cinh n'a venit, sh i se dea deal doilea acela§soroc, §i denu va veni nici atunci, siti.se osândeasch lipsind.

17. Cei ce se pâräsc pen-tru pricini de vinovhtii, shnu aiha hAritzirea numite-lor privilegfuri, (14) ci pre.cum se va intamplh sh setragh cu deasila la jude-cath.

18. Când phritul se vaI) Curtea interpreta rau art.

.cand cere ca o dezistare de aseme-nea naturft sa fle omologata, caciacest art, nu prescrie nulitatea con-tra unei asemenea tranzactiuni-violeaza art. 2 dela Invoieli din cod.Car. deoarece acest art, prevede caInvoielile se pot face Gi prin grai.Cas. 1. 15 70.

b) Cand asupra unui proces fastpendent inaintea fostei 1nalte Curtia intervenit o tranzactiune, Gi a fostconlirmata de Curte, trecandu-se

condica respectiva, ea nu se poate.ataca sub cuvant de violare a art.de fata. Cas. I. GO 74.

c)Partile litigante sunt totdeaunalibere de a precurmk prin Invoiaia

infilti§h la judecatil pentruprigonirepoliticeasca, §i au-zind Ora cea pornith asu-prh-i, va cere soroc ca sh, seghteasch de raspunsulpotrivä, atunci sit i se dehnegre§it.

19. La prigonire politi-ceasch, and parItul va voimai inainte de judecath shse invoiasch cu potrivniculshu, slobod este.

2 O. La prigonire politi-ceasch, când phrtile prigo-nitoare, in judecath find, sevor învoì, sit li se inthreaschinvoiala de chtre judechtori.

21. Pari§ul, duph ce vaincepe pri-cina a se cercethde judecatil, nu e slobod sitse lase de judecath, afarhnumai de se va invoi cu pro-tivnicul srm. 1)

22.La pricinile criminale,sh nu se judece nici phritulnici pari§ul prin vechil, ci eiinsu§i infäti§ându-se; iar lajudecatile dintre dansele, si nu estelege care sa Impiedice pe parti acere clela autoritatile judecatore5tica sa deb, formula executorie In-voielii urmate ci din contra ofisulprincipelui Bibescu No. 1,172 din1840, obstit prin circular& ministe-rului justitiei, sanctioneaza acestdrept firese al Imprieinatilor l im.pune instantelor judecatoreGti a daformula executorie Invoielilor pre-curmatoare judecatilor, and ar cerepartile litigante. Cas. I. 155 64.

d) Hotaririle confIrmatoare uneitranzactiuni pronuntate de instan-tele juclecatoreGti au puterea lucru-lui judecat. Cas. I. 48 78.

www.digibuc.ro

PROBE (ART. 1). 107

prigonirile politicesti, auvoie i prin vechili.

23. La pricinile crimi-Dale, dacä imp otrivä va pârisipâritul asuprapentru vre-o vinä mai ma-re, sti se cerceteze mntâiucea mai mare, si in urmilcea mai micA; iar de vor 11pArile deopotrivä, atuncisa se cercetcze a parisuluiintâiu i apoi a pAritului.

24. La pricinile politi-cesti, cândimpotrivä va tra-

i) a)Candpartile In judecata nu in--voaca nici la trib. nici la Curte, ca-zul de prescriptiune, nu poate peurma partea yen]. in Casatie sprea face un motiv de casare, pentrucä Curtea nu s'a pronuntat in punc-tul de prescriptiune; fiindca atuncinu este nici o omisiune din parteaCurtii. Cas. I. 171 69.

1)) Nu se poate zice ca Curtea deapel a violat acest art. and impunesarcina cloveclirii acelui care con-testa o hotarnicie. Cas. I. 174 69.

e) Judecatorul care obliga pe con-testat a-i clovedi calitatile ce adver-sarul sau it contesta fara vreun te-rnei, violeaza art, de fatd. Cas. II.214/63.

d) Judecatorul, care nu tine sea-m& de posesiunea de stat a unuialegator sPl obliga pe el de a da(lovezi ca in-suseste calitatile de a-legator, in lac sa oblige pe conte-statorul a dovedl ca nu le are, vio-leaza art, de fata, prin propunereasarcinii de a dovedl paritului in locsa o puie asupra parisului. Cas. II.250 63.

e) 1. Partea parita este in drepta se apara proclucand insasi mar-tori In contra martorilor adversa-rului eau, dupa principiul dreptu-lui de defensa ce evident rezultadin dispozitiunile art.; iar martoriiprodusi, refuzandu-se d.e ludecatorise violeza acedsta lege.

2. Instanta de fond limitand prino sentin (a prepacatoare, a se facedovezile la fata locului uncial did.

ge i pâritul pe pttris, inthiupricina pârisului sä se caute

apoi a phritului.CAP. IL

Pentru dovezi.o

1. Orice cuvânt se pro-valiseste la judecatiä de cii-tre pärtile prigonitoare, a-cel cuvânt, ori sä fie vred-nic de credintä sau, neflind,

dovedesacä cel ce'l pro-valiseste. i)

partea partii reclamante, violeazaprincipiul de drept al aparärii con-sacrat prin expusele mai sus art.Cas. II. 98 64.

Producerea de martori main-tea instantei judecatoresti, nu esteo obligatiune absoluta pentru re-clamant, ceea ce se invedereaza dindispozitiunile acestui art, unde selegiueste cä .orice cuvant se pro-pune judecatii, pe Mat numai sedovede5te, pe cat va fi vrednic decredinta.. Cas. I. 256 64.

g) I. Acest art. des1 in adevar pu-ne sarcina dovedirii unei propunerilu instante asupra insäi partii cea facut acea propunere, insa cu a-ceasta All se poate intelege, cd, par-tii. adverse este oprit a dovediea contra dovezilor celeilalte.Dacaspre exemplu Primus propune caSecundus ii este dator o suma sidovedeste aceasta prin vreun act,sau prin martori, lui Secundus nupoate fi oprit a produce si el dovezicontra acelor acte sau martori, cacisi acesta, adica Secunclus, face larandul lui o propunere contra ace-lui act sau martori, pe care II pro-pune Insusi, el trebue a o dovedi,iarai dupa litera acestui art.si Incadaca partii actionate nu i-ar fi per-mis a se apara cu clovezile ce aravea contra actelor, sau in contramartorului reclamantului, apoi arajunge de prisos judecata contra-dict .rie; prin urmare a se da o alt-fel de interpretatiune art. In dis-eat precum whoa a dat Curtea.

www.digibuc.ro

108 PROBE (ART. 2-3).

2. PArisul nu poate s si-leasca pe Ora s dovedea-sea provlirna pentru careel jeluieste.

3. Când la un lucru ce sede apel, ar fi nu numai a viola, a-cest art. dar 1-ar pune in contradic-Liune cu art. 3 dela acelas capparte, caci nici odatt nu s'ar maiputet pune judecatorul in stare de

pretul cuvintele prigonitoarelorpärti de au sau nu deopotriva, pu-tere, precum dicteaza acest art.

2. Art. 4 dela citatul cap, nu arenici o aplicatiune in materie de mar-tori, de oarece legiueste numai pen-tru cazul cand dot prigonitori se ju-deca pentru un lucru strain aflat Inposesta unuia

3. Orice instanta judecatoreascaeste tinuta, a discuta si a se pro-nunta asupra fiecarei propuneri e-sentiale, adica, din a careia solu-tiune s'ar putet schimiDà soarta pro-cesului. Cas. I. 104 65.

h) Cercetarea savarsitä prin cartede blestem la fata locului i nein-validatä de Curte pe vreun motivlegal, dobandeste calitate de proba,

nefiinel oboritt prin o pro-b.& posterioaräi contrara ei, Curteaapelativa inlaturand-o violeaza a-cest art. Cas. I. 1 66.

i) Art. 1169 din codul Civil ne fa-and cleat a repeti acest articol,ca cel ce propune trebue sä dove-deasca, Curtea de apel, aplicandu-1nu violeaza, principiul neretroacti-vitatii I,egii. Ças.. I. ,3Q3/67.

j) Excluderea din lista electoralafall a (-1 motivata, sa ti fost dove-dim de catre reclamant lipsa veni-tului funciar cerut de lege, consti-tue o violare a art, de fata. Cas. II.2 63.

k) Nu se poate cere casarea uneihotariri, pe cuvant st s'a calcat olege, cand acea lege n'are nici o a-plicatiune la pricina dupa naturaci, si and judecatorul preocupatnumai de dovedirea preteutiei, con-stata Ca aceasta nu este doveditt,in conformitate cu rostirea legii.Cas. I. 76162.

1) LegRe civile sunt de dreptul co-mun; legile comerciale sunt legiexceptionale. Asa dar marturiile cenu sunt regulate de legile comer-dale, sunt supuse dreptului comun,adict legilor civile. Cas. L 40/62.

cere, cuvintele amändororaprigonitoarele pärti, au deopotrivä put ere, atunci celce tine lucrul, cuvinteazitmai drept. 1)

tn) Acel ce se afia in posesiuneaunui imobil reclamat, nu poate fiobligat a proba titlul si caracterulposesiunii sale, pe cat timp recla-mantul nu produce nici o dovada,in contra prezumtiunii rezultatadin acest fapt. Instanta de fond ca-re sub regimul codului Car, puneasupra posesorului sarcina dove-dirii interverteste rolul partilor ina-intea judecttii. Cas. I. 55 67.

n) Interverteaza rolurile si faceo violare de lege instanta de fond,care intr'o prigonire dintre proprie-tar si arendasul sto. pentru plata,restului de arenda reclamat, ho-taraste apararea arendasului de ba-nii reclamati, pe cuvant et pro-prietarul n'a probat modul raspun-derii arenzii. Caci o asemenea do-vada dupa spiritul legii, trebue stio ceara dela arendas care se apartde plata, sub cuvant de plata. Cas.I. 113 65.

1) a) Acel ce cere un lucru sub untitlu oarecare, trebuie sa dovedea-sca cererea sa si, nedovedind-o, nui se poate priml, desi partea Wittn'ar fi dovedit propunerile ce ar fLfacut spre apararea sa. Cas. I. 309 64.

b) Tribunalul nu poate priml nu-mai martorii uneia din partite liti-gante, la cercAari la fata locului,

reSpinge matorii propusi de re-curenta parte, daca ei intrunesc ca-litatile cerute de lege pentru a pu-tea, marturisl, caci prin un aseme-nea mod se violeazt principiul dedefensa; i aceasta violare este simai grava cand trib. a fost odataadmis prin un jumal anterior ca sase asculte martorii ambelor partila fata locului. Cas. I. 116 63.

e) Cand Curtea pe langa acteleadministrative ce a avut in vede-re isi formeaza convingerea asupradreptului de sapanire si din depo-zitiunea martorilor, nu se poate sus-tin e ca s'a violat administratia pro-belor. Cas. I. 154 76.

cl) Cel ce tine lucrul cuvinteaatmai drept cand dovezile sunt deegala putere la ambele parti; acea -sta nu se aplica in cazul in carereclamantul scos din posesiune fard,

www.digibuc.ro

PREZUMTIUNI (ART. 4-5). 109

31 Cand adica lucrul ce secere este o vie, sicuvinteleamândorora prigonitoarelepárti au putere deopotrivä,cel ce se aflä in stäpânireavie', acela are dreptate.

4. Cine cere atunci cas-tigrt, când va dovedì ca lu-crul ce se cere este al lui:iar nu cand va dovedi cänu este al protivniculuisau. 1)

5. Dovezile de judecati,drept, cere sá i se restitue pose-siunea: spoliatus ante omnia resti-luendus. Cas. I. 40 68.

e) Când depunerile martorilor secontrazic si arätärile martorilor u-tlei pArti sunt sprijinite pe docu-mente, nu se poate zice ca ele audeopotrivä tArie spre a se apnea,art, de fata. Cas. I. 16 63.

f) Nu se poate sustine cu temeicA, s'a violat acest art. cand Curteade fond constatA, cA o parte are infavoarea sa o hotArnicie. Cas. 1.174 69.

g) Gaud in contestatiunea drep-lului de proprietate asupra unuimobil, martorii propusi de ambeleparti se contrazic, judecata care nuse intemeiazA pe märturiile celuice nu poseclA, nu violeazA, acest art.Cos. I. 8 68.h)1.S e considerA ca dovaclA decisivA

faptul posesiunii, in caz cAnd cele-lalte dovezi ale partilor prigonitoarear aveii o egalä putere de convin-,,..ere, si astfel, zisul articol trateazAde puterea comparativa a dovezilor.

2. Gaud Curtea de apel nu con-statA, in hotárirea sa cä cuvinteleamAndorora prigonitoarelor parti,au avut pentru sine deopotrivA pu-tere, Curtea de casatie, nu arecAdere de a cumpAnl, sau a criticAputerea de convingere ce dovezilear trebul sä aibA in spiritul instan-telor de fond, inaintea carora seproduc.

3. Fiecare instantA de fond are dela lege facultatea de a interneiA, ho-tAririle sale pe probele din care arezultat pentru sine mai mult ade-v1r, in a lui datele trebuincioase

sunt de doua feluri. adicâsau cu mestesug,sau "fara demestesug.D ovezi cu meste-sug, zicem cAte le izvodescjudeditorii cu isteOmea lor,(pe care ca unele ce sunt a-nevoie de a se coprindede a se canonisi le lasam lamin tea judecatorilor).

Fara de mestesug dovezi,numim cârtile, martorii, ju-rämântul, cartea de blestem

cazna. 2)din actul de dAnsa recunoscut, cacel mai pertinent in chestiuni in a-siforma, convingerea cu independentA.Cas. I. 19 67.

i) Nu este valabila cererea de re-vendicare, cAnd actul pe care esteintemeiatA, nu emanA dela o auto-ritate publici, cu putere de a da a-semenea acte si cAnd insusi per-soana care-I posedA, nu dovedesteclela cine-1 are.

2. DupA, principiul pus de legiui-torul Car., in materie de posesiunesi in lipsa de acta, cel ce tine lu-crul cuvinteazA, mai drept. Cas. r.207/81.

Pretentiuni neprobate, sunt ne-admisibile. Cas. IL 24 64.

2) a) Martorii, ca un element e-sential de dovedire, privit de legeanoastrA civilä, propusi fiind de unadin pAnti, dupa dreptul sau datoriace are dela lege, spre dovedirea u-nui fapt sau a unei imprejurdri dela care atArrul, solutiunea definitivA,a procesului, nu pot fi respinside instantele fondului fArA violares,legii dovezilor. Cas. II. 119 64.

b) Legiuitorul enumerând toatemijloacele de dovalire, da preferin-VA, mai II-1tâi cArtilor asupra tuturorcelorlalte mijloace; prin urmare ju-decAtorul care preferA martorii Ina-intea artilor, violeazA acest art.Cas. II. 135 64.

c) Interpretarea actelor este ales-tiune de fa pt.

0 instantA, de fond nu este legataasupra dArii hotAririt sale, prin or-donantele anterioare preparatoare.Cas. I. 1 79.

d) Starea civilA se puteN dovedl

www.digibuc.ro

110 INSCRISURI (ART. 6-8).

6. Toate tocmelile celein scris sá se iscAleascá dechtre cei ce se tocmesc,

sa se adevereze cel putinde doi martori, cari cu ochiilor au vitzut,sau cu urechilelor au auzit, ori de cátre ju-decátor.

7. Toate dietile (de nusub cod., Car., prin posesiunea destat unita cu proba testhnoniala,intru cat aceasta legiuire, prevecleaprintre probele admise si asa ziseledovezi de judeati cu .meste.sug. ,adeca prezumtiile ce nu' sunt anu-me hotarite de legi ci lasate la su-verana apreciere a judecatorilor.Afar& de acestea, Reg. org. al Mun-teniei, legiferand asupra moduluidupa care avea sa se tina de auto-ritatea in drept registrele de starecivila, nu ridica partilor dreptul dea putek dovedi starea civila cu mar-tori, daca mai intai nu ar fi dove-dit neexistenta unor asemenea re-gistre. Cas. L 755/96.

e) Instanta de fond care are in-doiala ca titlul propus de una dinparti spre a proba un fapt este pri-vitor la un alt obiect de acel in che-stiune, nu are decat a se asigura deadevar prin mijloacele de descope-rire de care dispune dupa lege; ceia-ce nefacand a violat legea prin a-ceia ca a pus pe una din parti in ne-putinta de a dovedl pe deplin pro-puneril e sale. Cas. I. 125 66.

f) Judecatorul are facultatea a des-coperl adevarul din dovezi produseprin iscusinta sa. Cas. I. 192/65.

g) Proba cu martori este permisädupa cod. Car., in toate cazurile,prin urmare si chiar vanzarea deimobile contra art. 6 dela vanzari,cod. Car. Cas., 1. 130/70.

h) Dovada cu martori este admi-sibila, far& deosebire, in tot felulde contestatiuni, daca faptele invo-cate s'au petrecut sub imperiul cod.Car. Cas. I. 147 89.

1) 1. Sub legea Car., in regula ge-nerala, proba prin martori era ad-misibila pentru ori ce fel de contes-tatiune i ori de cate ori partile pri-gonitoare nu'si procurasera un alt

vor fi scrise de tot de insuF,icei ce le fac) sá se iscAleascrt.de eel ce le fac, i sa se ade-vereze cu trei martori sm-guri vázátori, sau singuriauziton, sau de arhiereullocuhri, sau de judecátor.

8. Cártile celor ce nu stiucarte sá se pecetluiasca ne-gresit cu pecetea lor,se adevereze de scriitorimijloc de dbvedire. Proba numaiprin acte scHse era cerutä pentruanume cazuri.

2. Paternitatea, maternitatea sifiliatiunea se puteau totdeauna do-vedi prin martori, intru Cat nici odispozitiune a legii nu proibea oasemenea dovedire. Cas. I. 127/83.

1) a) Dupa legea Carage& un testa-ment este indeplinit cu toate for-mele, cand este adeverit de treimartori si legalizat de consiliul sa-tesc. Cas. I. 323/86.

b) 1. Dreptul ce se da arhiereilor,este un drept exceptional, care ur-meazâ a fi aplicat stricto sensu, §idupa spiritul acestui art, cei treimartori, sau arhiereii locului, ca-rora li se da dreptul a adeveri die-tile, trebue sa fie singuri vazatorisau auzitori, adica: sa fiva,zut dia-ta facutä, sau sa fi auzit pe testatordeclarand, ca aceasta este diata sa.

2. Instantele ce pronunta desffin-tarea unei dieti, pentru cart; se con-stata ca testatorul n'a declarat di-rect, si insusi inaintea arhiereului,ci inaintea unei alte persoane de-legate de aceasta, spre a primi de-claratiunea ceruta de lege ; i unclese dovedeste ca adeverirea dietiis'a facut de catre un arhiereu cudrept asupra unei parti din avereadispusa prin ea, nu fac o violare delege, caci acest fel de adeveririsunt nevalabile prin insasi naturalor, neputandnimenea marturisi siadeveri un act spre folosul sau. Cas.32/64.

e) Veracitatea i sinceritatea da-tei unui testament facut sub legeaCar, este suficient dovedita prinmartorii instrumentali, intru catnu se probeaza contrariul prin mar-tori de aiurea. Cas. I. 9/82.

www.digibuc.ro

INSCRISURI (ART. 9-13).

alti doi martori sau dejudecâtori. 1)

9. Tocmelile cele intu-necoase i cu indoialA s6,se thlmAceascá dupä cuge-tul celor ce se tocmescdupb, fapta lor; iar de lip-seste fapta, dupä obiceiullogului sau si al lor. 2)

10. La tocmelile cele cucAufam mai mult

la vointa celor ce se toc-mesc, deck la vorbá, $i maimult la ceeace se face decat la ceeace se zice, pen-tru cä mai de ales $i maicu putere este intelegereadecât vorlebe.

11. La tocmelile cele In-tunecoase, primim ceeace

1) a) Legiuitorul a voit ca actelede ultima vointá sä fie iscalite detrei martori, cu excluziunea scrii-torului, pe cánd pentru contractes'a multumit cu doi. Aceasta se fa-ce pe atát mai invederat, pe catimprejurarea eänd insusl testato-rul a iscálit testamentul, legiuito-rul, pentru validitatea testamen-tului, a cerut sá fie iscálit de treimartori. Cas. I. 254 67.

b) Actele de vänzari prim punerede deget, pe timpul legii Car., seputeau valabil face, daca se adeve-reau de scriitor i alti doi martori.Cas. I. 330 87.

e) Un act de cesiune fácut de opersoaná care nu stie carte, nu es-te valabil dupa legea Car. nici caact privat cánd nu are pe dânsulsigiliul..autoralui.si nu este adeve-rit de scriitor si de doi martori,nici ca act autentic cand este le-galizat numai de presedinte iar nuae trib. Cas. I. 164/75.

f) Formalitätile enuntate la cártinu sunt solemne; ele se cer numaipentru probatiunea actului; catare ele pot fi inlocuite cu probe

estemai de crezut, sau ceeace se face mai de multe-ori.

12. De cate ori la toc-meli o vorbtt are douätelesuri, primim ceeace se-potriveste, sau ceeace este-spre siguranta lucrului tocmit.

13. La tocmelile cele cudouá sume, $i cu douä vremi, primim suma cea maipupná i vremea cea maiindelungatá. 3)

Adica, dacá se va tocmisa dea cineva$ zece ori cindsprezece bani, atunci pri-mim pe cei zece, si iaràde se va tocmi sá deA dupâun an sau dupä doi, dupâ.echivalente. Cas. I. 13174.

e) Actul de dar dupa legea Car.al celor cari nu stiau carte era valabil numai prin punerea degetului,mácar cá nu erá aplicat pe dansulsigiliul i celelalte. Cas. I. 105/84.

f) Nu se pot opune celor de al trei-lea actele dotale, constituite sub-legea Car. daca nu au fost legali-zate si transcrise In registrul trib.-Cas. I..221 82.

2) Preceptul juridic ca tocmehle-cele indoioase se interpret in fa-voarea debitorului, nu'oi are loculand se constata cä asupra tocmeliin'ar exista nici o indoialä. Cas. I.94 86.

3) 1. Acest art, este aplicabil la a-rendari In cazul cand in insasi toc-meala partilor s'ar fi prevazut douasume diferite; dar nu si in ipotezacand suma arenzii stipulata in con-tract s'a adáogat printr'un act po-sterior facut cu consimtimäntul tu--turor contractantilor.

2. Contractul de arendare verbalnu e valabil fácut decát dacä suniaarenzii nu trece peste 150 lei. Cas.I.-41/70.

www.digibuc.ro

112 INSCRISDRI (ART. 14-21).

doi ani primim sa sa deh,pentruca apururea fiescareva sä fie dator mai putin,

aiba soroc mai mult.14. Cele scrise din vicle-

sug cu nedeslusire, cu in-doiala i gresite, le talma--cim impotriva celui ce le-afacut, pentruca el trebue saZesluseasca ceea ce

1)

15. La tocmeli, greseliledin scris sa se indrepteze,dupa intelegerea ce intruadevar, se vede ca au.

16. Cate carti nu se potmntelege de loc,drept nimicse socotesc. 2)

Numai prin reaua interpretarea conditiunilor indispensabile pen-tru existenta contractului (esentia-lia negotii) se schimba natura toc-melii. Clauzole relative la cautiu-

ce unul din contractanti e da-tor sa dea, au un rol numai secun-.dar interpretarea lor facutä deinstanta de fond nu e supusa cen-.zurii Curtii supreme. Regulele deinterpretare stabilite de lege suntmai mult consilii ce se dau jude-catorilor, decat legi imperative 8idar violarea lor, nu dä loc la casare.Cas. I. 16 O.

2) 0 sentinta care inlatura un In-cris ca nelizibil 8i neinteligibil

este casabila and Curtea de casa-tie din vederea lui il gaseote lizi-bil i inteligibil. Cas. II. 43 63.

3) Dupa legea Car. cand nu se de-faima actul de mincinos, ci numai

tagaduie8te,sarcina probei incum-ba celui care voie8te a se servi declausal. Proba de aiurea asemeneanu se poate considera ca valabilacand ea se face prin scrisori carese tagadueisc oi nu se probeaza cu

mimic cA ar if proprii ale autoruluiCas. I. 27180.

Tocmelile nu se stria, decat nu-mai in cazurile ammo determinatede lege, 8i cand asemenea caz se in-voaca 0i se probeaza de partea in-teresata. Cas. I. 1 68.

17. Cine defaima carteade mincinoasa, trebue sa odovedeasca. 3)

18. Cine va zice ça dela i cu înselaciune a datcarte, trebue sä dovedeascrt,sila si inselaciunea.

19. Când se tagaduiestecartea, sa se intrebe mar-torii.

20. Cand se tagaduestecartea, i martorii cei isca-liti nu traiesc, sau lipsesc,nu pot nici sa vie, nici prinscrisoare sa se intrebe, a-tun ci al ergam la juramânt.6)

21. Când se tagaduiestecartea, ii n'are martori, de

5) a) Legalizarea consiliului satescnu dacaracter de autenticitate unuiart. Cand actul se tagaduie8te, mem-brii consiliului se pot intreba 'casimpli martori 8i nu pot fl scutitide formalitatea juramantului, far&a se viola art, de fata. Cas. II. 5/63.

b) IMO. art, de fata in caz candse tagacluie8te cArtea, martorii nusunt admisibili decat &ea nu vae8l dovada de aiurea. Cas. I. 4 95.

c)Nu'8i. are locul prescriptiuneaand se constata ca ea a lost invo-cata iu mod subsidiar 8i cand se in-temeiaza, pe o posesiune numai23 ani. Cas. I. 368 82.

cl)Cand la judecata se tagac1uie8tecartea sau actul, se recurge la mar-torii semnati ca existenti in josulearth sau actului. Cas. I. 256 900.

e) Dupa aceste art, nu era admisäproba cu martori cand se tagaluia,cartea, cleat daca nu e*ia (ovadade aiurea. Astfel, cand instanta defond, verificand semnatura, a con-statat ca ea emana dela partea caretagaduieW cartea, aceasta consti-tue o dovada de aiurea 8i cudrept cu-vant respinge proba cu martori,Cas. I. 433/89.

f) 0 chestiunenejudecatä mai Ina-inte nu poate servi de baza autori-tatii lucrului judecat. Cas. I. 17/66.

6) a) Dupa legea Car., cand se ta-galuie8te cartea 8i martorii iscaliti

www.digibuc.ro

INSCRISURI

nu va e§i dovadtt de aiurea,nu se tine in seamh.

22. Cine va thgadui vre-ocarte a sa de datorie, §i seva vAdi, se indatoreaztt sàplAteascrt indoit.. 9)

23. Nimeni nu poate sttceartt ceva§ cu cárti scrisede insu§i, sau strAine, cândtttgilduie§te acela dela carecere. 3)

24. Cine i§i cunoa§te is--nu trgiesc, judecatorul fondului poa-te da juramant spre completarea-convingerii sale. Cas. I. 98 76

La tauaduirea unei carti ade-verite de Martori, simpla figurarea iscaliturilor lor dintr'insa,nu facedovada in contra tagaduirii ei, ci,spre asemenea sfarsit se cere camartorii s ile adusi Inaintea jude--catorului ca sg o incredinteze, faracare ea nu constitue o dovada cinumai o incepere de dovada. Cas II.121 64.

c) Cartile neadeverite si tagaanitenu li se poate (la putere do veditoa-re, daca, nu sunt investite cu for-mole cerute de art, de fata. O liotä-rire intemeiata pe asemenea dovezi,violeaza articolele acestui cap.

Nu se poate invoch prescriptiu-nea de buna credinta fara a se cer-ceta i justum titulum si hotarireacare admite o asemenea prescripti-une, este o hotarire nemotivata.Cas. Il. G 63.

1) a) Mid se tagaclueste cartea,judecatorul fondului poate primidovezi de aiurea pentru formareaconvictiunii sale. O asemenea pro-cedare fiind conforma legii nu sepoate zice Ct prin aceasta s'acut o infractiune la art. 6 dela a-celas cap. si parte, IliCi la art. 7 dinvechiul cod de comert, pe cat timphotarirea atacata, nu s'a bazat pecatastihe. Cas. I. 166/63.

b) Actul autentic nu se poate a-taca decat in fals; actul sub sem-natura privata se poate ataca sauin fals sau nu se recunoaste. Cas.I. 300 67.

e) Sub regimul legii Car., pentruconstatareaveracitatii unei carti se

Ion Palade.

ART. 22-26). 113

cttlitura in vre-o carte de da-torie,§i zice di nu a luat dinsuma datoriei, sau parte,sau toatà suma, trebue sà-§i dovedeasett zisa.

25. Cine vaincepe stiplti-teascti parte din datorie saudin dobAndà duptt vre-o car-te de datorie, nu poate pri-cinui cii n'a luat soarna cese coprinde in carte. 4)

26. 0 carte de datorie,pot intreba si alti martori, nu nu-mai cei subscrisi in carte, atuncrmai ales cand cei subscrisi au in-cetat din viata. Cas. I. 53 74.

d) Instants. de fond putea st seintemeieze si pe prezumtiuni pen-tru convingerea sa, cand actul devanzare se tagaduieste si martoriiiscaliti intr'insul nu mai traiesc.Cas. I. 330 87.

e) Comite o violare de lege Cur-tea apelativá care bazdndu-se pe ofoaie dotala, contestata si a careiautenticitate nu s'a putut probtnici prin alte dovezi, nici prin mar-tori condamna pe cine-va la platape temeiul unei asemenea foi. Cas.I. :100 66.

2) Actele dotale facute in comu-nele rurale, pe timpul legii lui Car.,nu erau supuse formalitatilor pres-crise de art. 33 din Reg. Cas. 1 70.

3 a) Chestiunea primirii sau nua averii dupa catagrafie, constitueo chestiune de fapt, pe care instan-tele de fond, ca suverane in apre-cierea faptelor sunt competente arezolva intr'un mod categoric, in-datorind pe primitorii averii orfa-nilor a o restitul dupa catagrafiedaca au dispus de ea. Cas. I. 54 66.

b) Simpla mentiune, in conside-rentele hotaririi despre un act do-tal contestat, nu poate invalida, ho-tdrirea cand ea nu se intemeiazape dansul. Cas. I. 371 83.

c) Nu se violeazä legea cand Cur-tea n'a luat de bast in cleciziunenumai raportul inginerului ci sialte acte si fapte ce i-au fost pusein vedere. Cas. I. 202 81.

4) Exceptiune de anarghirii (nonnumeratae pecuniae) nu mai este ad-

www.digibuc.ro

114 INSCRISURI

data de un tovartis ca dinpartea tovarasiei, sau isca-lita cutare si továrasia, in-datoreaza tovarasia si pe

tovarasi.Când továrasia in cartea

asezamântului lor Ii da voiesa se imprumuteze; iar denu'i d voie, nu indatoreazatovarasia, ci nurnai pe tova-rasul ce s'a imprumutat.

27. 0 carte de datorie aocârmuitorului tovaritsieice este orânduit ocârmuitorin scris de catre tovarasie,indatoreaza, i pe ocârmui-tor deosebi i tovarasia deobste.

misibila in apel, and se constat&CS debitorul a plAtit o parte dindatorie. Cas. 1. 94 86.

1) a) Atat dup.& vechea legiuireCar, at si dupa noul Codice civil,copia dup& copie, a unui titlu, nupoate ava nici o forts nrobant& injustitie in lipsa originalului. Cas. I.54 93.

b) Atat dup.& legiuirea Car., at sidupa Codul civil actual, copiile depe originale, adeverite de judec&to-rie sau de c&tre alti functionari pu-blici, fac prob& in justitie ca si o-riginalul, ins& originalele acte tre-buiescinfátisate daa sunt cerute sidaa se posed de parteace prezintänumai copia bor. In asemenea cazcel ce cere aducerea originaluluitrebue s& dovedeasa ca partea ca-re se servä cu copie posed& origi-nalul. Cas. I. 595/97.

c) Legiuitorul sub imperiul cod.Car, prevede a la prezentarea co-piilor adeverite dupa original, sepoate impune prezentatorului a in-IWO originalul. A fortiori copiacopiei far& prezentarea originaluluinu poate face prob& in instant& Cas.1. 52/74.

cl) Dupa codul Car., copiHe de peadeverite de judeatorie sau

(ART. 27-30).

28. Cine va arata copiede carte, acea copie trebue-sa fie adeverita de judeca-tori sau de obraze publice-si dregatori, ca este intoc-mai cu cartea cea adevarata, iar intr'alt chip sa nuse creaza.

29. Cine va arata copiede carte, este dator, când ise va cere, sa scoata i pecea adevarata, sau indathavând-o la indemâná, sau cusoroc, de nu o va aveh la indemânä. 2)

30. Când pentru aceeasprovlima se pune inaintede catre unul i acelas, doua

de alti functionari publici, faceau.probl in justitie ca si originalelecari trebuiau a fi infatisate numaiclaca erau cerute si claca se posedaude partea care prezent& copia. Cas.-I. 253 91.

2) a) Sarcina probei incumba ce-lui ce cere. Cas. I. 149 77.

b) Acest art. prin care se da dreptcelui ce produce copie, de a ceretermen pentru intatisare si a ori-ginalului, nu se aplic& dec&t atunciand copia produs& este conform&cu art. 28, adic& numai cand copiase ail& acleverit& de judecatorie saude persoane publice FA dregatorii,iar nu si and are aceast& formalitate. Cas. II. 128 64.

c) Cerinta legiuitorului Car. c& po-sesorul unei copii este dator sa. pre-zinte i actul original, nu se intindecu exigenta sa chiar in cazul anddintr'o fort& major5, actul originalnu se poate prezent&; in asemeneacaz copia tras& din registrele trib.este suficient&. Cas. 1. 371/83.

cl) Mijlocul intemeiat pe motivulca copia de testament er& scoas&dup& originalul din registrele trib.este neintemeiat and se constat&c& nu s'a propus la instants de fond.Cas. I. 182/83.

www.digibuc.ro

PROBA CU MARTORI (ART. 33 34).

sau mai multe carçi impo-trivitoare una alteia, n'areputere nici una. 1)

31. Nimeni cu o carte cese pomeneste in altà carte,nu poate srt cearà cevas, denu va arilta-o pe aceia, saude nu se va dovedi de aiu-rea ceea ce cere. 2)

32. CAr(ile publice, aumai multà credintá, dechtcele particulare. 3)

I) Nu se poate cere revendicareaunul imobil Insträinat prin act au-1 entic, eand cel ce face o asemeneacerere este mostenitorul celui care

vandut imobilul si procura ata-cat& in fals s'a recunoscut de bungde instantele competente. Cas. L103 76.

2) a) Cel ce 'Mfg tiseazä ludecatiiun inscris ce se raporteaza la altuligra sa infatiseze si pe celälait, nupoate sa argumenteze In contraurnagrii sale, and 8i reclamantulsi adversarul se multumirg pe coldântaiu si nu cerurg si producereacelui de al doilea. Cas. If. 46 63.

b Judecatorul care confunda re-gistrul unei judecatorii, In privirecu scrisorile trecute Intrinsul, cuinscrisele cdrora acest art, nu leit putere proba torie. violeaza, acestart. Cas. lf. 82 62.

a) a) Prin acest art. legiuitorul n'ainteles a exclude donatiunile de for-malitatea adeveririi, ci de a vorbitnumai de vanzare, a facut-o ca pen-ru un lucru ce se face mai adesea

Cleat donatiunile. Cas. IL 120 64.b ) (Ind concura la un act public

cu unul privat, celui dintMu se dgPrecadere. Cas. II. 77/63.

Cand o persoana a cumparatprin act public pe numele são siun al treilea interesat dovedeste

facut-o in virtutea unui mandat(e-i dedese, nu se poate zice ca s'aviolat art, de fata. Cas. 1. 52 63.

d) Dovada prin hotarnicie face a-ceeas dovacla ca un act public.Cas. I. 23/68.

e) A ctul autentic si public are pre-cadere asupra- actelor particularesub semnatura privata: asa, ca fatanu poate cere revendicarea unui

115

Martori.§.

33. Cati mArturisesc lapricini politiceti, mntâiu sàjure inaintea judecAtorilor,sau de va face trebuintäin biserich, i apoi sä mar-turiseasat. 4)

34. Câti mrtrturisesc lapricinA criminalà inthi säju-re in biseridi i apoi sä milr-turiseascitmobil parintesc pe temeiul unui actdotal nelegalizat, intru cat acel imo-bil a fost vandut de catre fratelesitu, ca singur mostenitor, cu un actautentic si public ea tre o a treiapersoana. Cas. I. 35 80.

f) Actele trebuiesc fa cute dupa ce-rintel e legii care doming', in timpulconfectionarii lor, dupg principiulde drept, recunoscut, al neretroacti-vitatii legilor, Cas. I. 286 81.

4) ct,) 0 hotarire nu se poate lute-meia pc: aratari de martori care n'ausavarsit juramant fara a viola, art.de fa,a. Cas. II. 3 63.

b)Judecatorul care, insarcinat fi-ind cu o localnica cercetare cu fa-cultate de a intrebuintaasupra mar-torilor.cartea de blestem, de va litrebuinta, nu. violea7g art, de fatkdaca cercetarea lui intemeindu-sepe aceea ce insusi a constat cu ochii

n'a supus la juramantul cerutde acest art. pe martorii cu care s'aservit la constatarea sa.

Judecatorului caruia i se recunoa-ste facultatea de a nu IntrebuintaasUpra martorilor cartea de bles-tem, nu i se poate refuzg aceea dea nu supine pe martori la juraman-tul cerut de art, de fata. Cas. II.251 63.

Cand judecatorul acorda uneiparti soroc ca sa, a duca pe marto-rii sai si ea nu-i aduce, nu e datora-i da un al doilea soroc. Cas. 11.179 63.

d) Curtea de apel poate Inclepliniea insusi formalitä tile privitoare lacalitatile martorilor, daca acesteanu s'au indeplinit de tribunal, sieste facultativ pentru judecator dea da juramant in bis erica sau in pre-toriul sau martorilor. Cas. I. 97 62.

www.digibuc.ro

116 DEFERIREA JURAMANTULUI (ART. 45).

35. Un martor singur, canici unul se socoteste. 1)

36. Unde nu e orânduitde pravila cetti martori srtfie,acolo doi martori sa fie. 2)

37. Tatrt in partea fiului,sau impotriva lui si frate inparteafratelui sau impotri-va lui nu rnárturisesc.

38. Nevarstnicii, nebu-nii,robii,risipitorii,necinsti-Iii,prepuitorii,martorii min-

tâlharii, furii, plasto -grafii, trtietorii de bani, mo-fluziimincinosi, nu sunt slo-bozi sá märturiseascrt. 3

39. Muierile rnärturisescunde nu incap brirbatii.

40. Muierile de diatil nurnärturisesc.

41. Martorii martorilor,nu se socotesc de martori;iar la prigonirile de strtpâ-fire sau de hotare, primim

marturia cea dupa au-z ire. 4)

I Nu este perm is nlmAnui a fl mar-tor in propria so cauza. Cas. I. 27 80.

2) 0 dovada prin martori nu poa-te fl completa decAt prin incredin-tarea a doul persoane si aceastanumai atunci cAnd legea nu preve-de a fl mai multi martori. Marturiaunui singur martor nu are nici ovaloare. Cas. I. 259 64.

3) Depozitiunile martorilor ce aujurat E? i cari sunt scutiti de inca-pacitätile prevAzute de acest art.,nu pot fl respinse; iar judec510-nil care le admite, nu face o vio-lare de lege. (as. II. 42 64.

4) Chitanta liberatä de sot cE aprimit restul de zestre, face un in-ceput de dos ad5, scrisA pentru exis-tenta zestrei, si in care caz, pen-

42. CO märturisesc lavre-o trtgaduire, nu se tindrept martori. Adecá cândun datornic va zice cä nu is'a plätit datoria si vaadu-ce martori pentru aceasta,acei martori nu sunt de cre-dintrt pentrucrt nici odatrt,nu pot sti cu incredin(are,de nu s'a Wait cu adevrtratdatoria. 5

43. CO martori se zátic-nese de boalti a veni la ju-decatrt ca sá márturiseasch,srt se intrebe prin logofátuljudecätoriei.

44. Cine va aduce mar-tori dela Inc departat, arcsä'i pläteascrt cheltueala.

Jun-12)1(1a

45. Când dovezile pri-gonitoarei Willi, nu dove-desc provlima fárrt euvân tde impotrivire, dau insrt ba-

tru completarea probei, se poateadmite de instants de fond ascul-tarea de martori. Cas. I. 87 89.

In materiile de art ndare, nu sadmite proba cu n artori cAnd su-ma discutata trece peste valoareade 150 de lei. Cas. 1. 8 62.

1. I lotAririle date sub legea Car.erau considerate originale, and e-rau trecute in registrul ad-hoc sisubscrise de judecAtor i grater.

2. Delegatiunea unui judecator casA ia declaratiunea unei persoanecare voiA, sa faca un testament au-tentic, erA autorizatä de legiuireaveche pentru unele acte i anumecAnde vorba de a se luA, declaratiu-nea unui martor. Cas. I. 429 87.

www.digibuc.ro

DEFERIREA JIIRAMÂNTULIII (ART. 46-49). 117

nuiala cuviincioastt de flin-ta ei, atunci judecatorii pro-valisesc jurAmântul la cea-laltá parte. AdicA cand oparte din cele prigonitoa-re, Petru zice, e datorcealalt5, parte, Pavel, si elthgaduieste, iar Petru n'arealtá dovada cleat un mar-tor singur (care desi nu do-vedeste filrá de indoia1tdar bánuialit da), atunci seprovaliseste jurämant luiPavel. 1)

46. Nebunilor, nevArst-nicilor, robilor, risipitorilor,thlharilor, furilor, prepui-torilor, martorilor minci-

1) a) Aplicarea juramantului seface numai atunci and se da o bä-nuialá; iar banuiala nu se Inflin-teaza decat cand se face un Mee-put de dovadL, precum este inflin-tarea unui singur martor. Cas. IL126 64.

b) Nu se specifla, modul sau for-malitatea ce urmeaza a se indepli-nl la primirea juramantului, rama-nand la chibzuirea judeatoruluica sa incuviinteze aplicarea jura.mantului. Cas. I. 222 67.

c Curtea nu violeazil acest art.ci din contra se conform& lui, pre-corn si art. 35 id. cap. id. parte, candnu ordona jurfimant asupra uneipretentiuni, in sustinerea careia,drept toata dovada se produce unsingur martor. Cas. I. 20 70.

d) Marturia unui singur martor,desl nu face proba deplina, cons-titue insäo prezumtlune ce se poatecompleta, ca dovada, prinjuraman-tul partii. Cas. I. 421 98.

e) Dupa legiuirea Car., and do-vezile prigonitoarei parti nu dove-desc reclarnatia far& cuvant de im-potrivire, dar dau banuiala cuviin-eioasa, de ilinta ei, atunci jude-atorii pot da juarnant la cea-Ian& parte, adia nu reclamantuluici paritului sau intimatului. Asa,mile& Intr'o actiune in revendicare

nosi i câÇi sunt stiuti cttau putinä evlavie catre celedumnezeiesti, acestora nicili se provaliseste juriimânt,nici li se (1it credinta dacilvor

47. Cand se provalisestejurAmAnt de cittrejudecator,atunci este silit cui se pro-valiseste jurâmantul, orijure si sit se indrepteze, orinejurând sa se osindeascrt.2)

48. 0 parte din cele pri-gonitoare spre dovada pro-vlimii sale nu poate pro-valisi celeilalte sa facg,

49. Cândo parte din celeestesi o persoana chemata in ga-`rantie, judeatorii nu pot da jura-mant garantului, care este partealaturata pe langa reclamant si,prin urmare interesat in actiuneain revendicare intentata contra de-tinatorului imobilului.Cas.I. 467 902.

0 Jurarnantul nu se poate da re.clamantului ci aceluia care neag&datoria. Cas. I. 375 65.

2 a, Mid din depozitiunile mar.torilor rezulta contradictiuni, trib.este in drept a deferl juramant su-pletor pentru forma convinge-rea sa. Cas. I. 279 76.

b) Acest art, nu deroaga dela art.45 despre persoana aceluia din pri-gonitori aruia diva acest din ur-ma art, se cuvine a se propune ju-ramantul; ci se margineste numaia regula efectele unei asemeneapropuneri facut& din partea judo-catorului. Cas. II. 208 63.

3 Nu este aplicabila, in spet.a teo-ria trib. de a refuza jurarnantuldecizor deferit de debitor credito-rului pe temei ca legea Car, subcare s'a constituit imprurnutul, nupermitea aceaata; de oare ce jura-mantul nu era pentru dovedireacreantei, ci pentru achitarea ei, ca-re se pretinde a II fost sub legeanoua. Cas. I. 118 78.

www.digibuc.ro

118 CARTE DE BLESTEM (ART. 54-55); TORTURA (ART. 56).

prigonitoare va face o pro-vlima nedoveditA, i i seva provalisi de cAtre cea-laltà parte, sh o dovedea-scA prin jurAmAnt, acela a-tunci de va jurà se indrep-teazA, iar de nu, se osA,n-de ste.

50. NimAnui nu se dàascultare, cAnd singur vacere sA-si incredinteze pro-vlima cu juramAnt, VIA, dea-i provalisi judecata, saucealalth parte prigonitoare.

51. Cui se va provaliside cAtre judecatà ca sh jure,

primind, se va opri deprotivnicul sAu, acela se so-coteste ca un jurat, si pro-tivnicul se osAndeste.

Asemenea i cAnd unuldin phrtile prigonitoare fa-ce o provlimh i celalaltprovaliseste jurArnAnt (49)

apoi il va opri.52. CAnd se va provalisi

jurAmAnt pentru sume dedatorii, cel ce e dator, se si-leste întâisàpuiejos suma

I a Intr'un proces intentat Intimpul legii celei vechi, dar ale c&-rui acte de procedur& se savArsescin timpul legli celei noi, cAnd o par-te cere jur&mant declzoriu, trib. nupoate s& resping& pretentiun ea, c&ciacest jurAmAnt este admis de art.237 proced. pen. si mai cu seam& deart, de fast. Cas. I. 66 78.

b Spre a se da jurtmAntul pre-v&zut uneía din p&rtile prigonitoa-re de cltre cealan, trebue caaceaparte c&reia i se defer& jurAmAnts&li Meat vre-o propuneronedovo-

la judecatA i apoi sà jurecelalalt.

53. CAnd unul din prigo-nitoarele parti cu hotArireajudecAtii va jurh, si mai laurmA va gAsi celAlalt vredn i-cA dovadA impotrivh, cel cea jurat strAmb se InvinovA-teste a da Indoit; iar cAndprigonitoarea parte va juritduph cererea protivnicului,sh rAmAie nesupttrat,si de seva gAsi pe urmA impotrivhdovadh.

Carte de blestent.g

54. Cartea de blestem sedA unde, si cum, si cAnd, sedA i jurAmAntul; drept a-ceia: 2

55, CAte am legiuit pen-tru jurAmAnt, aceleasi inte-legem i pentru cartea deblestem.

Cazna. 3)§.

56. CAnd cel parit pen-tru vinh, se va dovedi vino-

ditt; did admitAndu-se contrariuls'ar viol& acest art, de lege i tearconsacr& teoria ca paritul et factdovezi reclamantului. Cas. I. 393 67.

Judeatorul care, prin carte deblestem constatt un semn contes-tat, se conform& art, de fata, Cas.II. 180 63.

3) Torture s'a desflinfat de Reg.org., care in alineatul 2, art. 298,eice : Pedeysele cu taierea mOnilor,precum came sau muncile, se

stricd i se desputerniceazá, fdra aseittatputeiturma de talon kaainte".

www.digibuc.ro

PROCEDURA CAUZELOR (ART. 1 6). 119

-vat, §i va tagadui, ori toata-vina, ori parte din villa, a-tunci sä se cazneasca ca säspuie adevärul.

57. Vinovatii cari se caz-nesc, sä nu se creaza de o-data, macar de vor §i spune

sunt vinovati.Caci de multe ori de fricil

§i de durere, zic §i ceia cenu este.

CAP. III.

Pentru judeceitor, judecateiholdrire.

§.1.Judecatorul, pricina flu-

sau, a a tata-sau, azname-sii, a frate-sau, a gi-neri-sau, a nora-sii, a rudeisale, a prietenului sau, avrasma§ului sáu, nici odatasingur sä nu o judece;§i par-tea prigonitoare, cand va

un lucru ca acesta, sä a-rate la Stapanire. 1)

2. Judecatorii, pricina, cuEste oprit judeatorului s ju-

clece pricina ginerelui sdu, de unclea fortiori rerultE ca nici glnerele nu-poate judeca pricina socrului säu;iar art. 229 din Reg., nu numai ca-nu abroagE dispozitiunile acestuiart. ci intincliréazurile de recuzatiesi pentru acei ce se prezumE cá aravek numai vre-un interes. Cas. I..370 67.

2) Po timpul legii Car. si Res.org. nu se cerea concluziunile mi--nisterului public in nici un fel de-proces nici constatare prin hotE-Tire despre azistenta sa i citireiej In audienti publica. Cas. 1.27 80.

3) a) Curtile i tribunalele de din-coace de MI1Cov pot, duff'. art. defatE sa revie asupra hotäririlorclate dup.& o infatisare, inainte de

o parte nurnai prigonitoare,lipsind cealalta, nici sä ju-dece nici sa hotarasca, a-fara numai cand il vor che-ma de 2 ori §i nu veni dupacum s'a zis (16).

3. Judecatorii sa judece,totdeauna dupa aceste pra-vili ce s'au a§ezat; unde nue pravilä, acolo sa se intre-be Domnul.

4. Judecatorii sa hota-rasca, in scris, iar botari-rea nescrisa a judecatorilorsa, nu aiba nici o tarie. 2)

5. Hotarirea sa, se dea, du-pa parerea ori a tuturorjudcatorilor, sau a mai mul-tora.

6. and judecatorii vorcunoa§te ca cu gre§ala aubotarit, volnici sunt inain-teaapelatiei prigonitoarelorparti, sa'§i iea inapoi botari-rea, i sa o indrepteze, iardupa apelatie nu. 3)a le da afar& i, reinfätisand pri-cina sE dea o all& hotErire. Cas. I.70 62.

b) CAnd o parte se multumestepe hotarnicia alteia, judecEtorul nuare a face alt, decat a confirmkvo-inta lor si a o face executorie. Cas.II. 106 62.

c Nu pot judecItorii sa retragb:iscäliturile lor dela o hotkrire da-ta, pe temeiul art, de fatä, cEci zi-sul art. este abrogat prin Regul. siprin legea Curtii de casatiune. Cas.II. 133 62

d Acest art, care di dreptul ju-decatorului a-si luä hotErirea Ina-poi, cAnd va cunoaste cfi, a hotEritcu gresala, a putut aye& aplicatiu-nea lui numai pEnä in momentulinflintArii Curtli de casatiune ; ca-

www.digibuc.ro

120 PROCEDURA CA UZELOR (ART. 7-9).

7. Judeatorii inainteajudecAtii §i a hotâririi sâ, nufad, sechestru lucruri deale celui dator pentru dato-rie, afar& numai când im-prumutätorul va da chezasau va pune Wog cu lega-tura,c5, de se va dovedi dupgijudecat5, sechestru cu dreptcuvânt, sit fie bine Pacut, iarde nu, sit räspunzA celui da-tor cAtä pagubit cu nedrep-tate i s'a pricinuit cu se-chestru.

§8. La pricingi

ci dup& legea Casatiei, hotaririleCurtilor de apel se considera desa-varzite cu rezerva numai a recur-sului In Casatiune. Cas. I. 43 65.

e) Un complet nou nu este com-petent a clesfiinta o hotarire a u-nui complet vechiu, ci numai a ocomplet& Intru cat privezte lipsu-rile ce s'ar gasl. Cas. I. 180 65.

f) Nu se poate zice cä Curtea a-pelativa a facut un exces de pu-tere i necompetenta, revenind a-supra unei hotariri data In lunaOctiambrie anul 1860, care nu eraInca apelata, Ins& a modificat-oprintr'o hotärlre posterioara dinluna Februarie anul 1864 atacataIn Casatiune, caci acest drept demodificare il aye& Curtea apelati-va prin acest art. Cas. I 359 66.

Judecatorul, sub imperiul le-gn Car., era, volnic retragaiscalitura pusa p e o hotarire, a-tunci rand cunoztea ca u grezalaa hotarit; aceasta Ins& Inainte dea se fi pornit partile cu apelatiecontra ei. Cas. I. 123 92.

h) 0 sentinta Incheiata, do uncomplet, nu se poate revoca deaitul, si prin urmare cea dint&iuhotarire famine in toata ei putere.Cas. II. 27 63.

i) Un jurnal Incheiat de un com-plet nu se poate strica de altul.Cas. II. 186 63.

j) 1. Dupa acest art. Curtea de a-pel nu poate revenl asupra unei sen-tinte pronuntata prin un jurnal sub-

Mud va birui pâri§ul, sA seIndatoreze pAritul, sa pit-teasa, pAri'§ului §i cheltue-file judeeMii elite va do-vedi el §i le vor gasi jude-cititorii drepte.

Iar de va birui pAritulsrt se indatoreze pitri§ul a.plitti paritului cheltuelilejudecittii.

9. Cine stiipâne§te lucrmistrAin cu rea credintil (adiafärA de a-1 aveh cu vre-o toc-mealit sau de dar) acela,când lucrul prin judecatil,se va luh, s5, se indatorezescris de un complet de trei membridecat numai la intamplare candju-decatorii ce o dedese ar ti cunoscut,ca cu grezala au hotarit, sau cel pu-tin unuldinteinzli cunoscand acea-sta si-ar fi retras semnatura din a-cel jurnal, si astfel hotarireanand sub semnaturile unui numarde judecatori neindestulator a dahotarire, sa se anuIeze de sine zi saprovoace necesitatea reinfatIzariiprocesului.

2. fa caz de schimbarea judecd-torilor, hotaririle date de cei depar-tati, raman neatinse, iar In condica.unde dansele se trec, se constata depresedinte judecatorii ce au dat-o..Cas. II. 94 64.

k Legea civila desl permite ju-decatorilor Indrepta hotarirea,and vor cunoalte cá cu grezal& au,dat-o, este Ins& explicita i intelegenumai pe acei judecatgri cari au.dat Inzizi hotarirea, iar nu permit&

celor ce i-ar lnlocul sa modificelucrarile predecesorilor lor; caci dei s'ar recunoazte o asemenea fa-cultate, acezti din urma ar forma.ca o instant& de apel In privinta.celor dinthi si s'ar perturb& twit&ordinea judiciarkinmultindu-se nu-marul jurisdictiilor peste cel both-rit de lege. Cas. 1. 66/64.

/) Dupa legea Car. judecatorii a-veau dreptul eh revoace l 8h In-drepteze hotarlrea lor, inainte de a>se fi apelat, cand recunozteau ch auhotarit cu grezala. Cas. I. 16 77.

www.digibuc.ro

PROCEDURA CAUZELOR (ART. 10-15). 12e

sa plateasca stilpanului roa-dele lucrului (de va avea)§i cheltuelile judecatii.

Iar cine va stapani cu bu-na credinta lucru strain,acela cand se va lua prinjudecata lucrul sa nu in-toarc6 roadele, afara numaipentru lucrul cel cumpa-rat (vezi pentru vanzarela 32). 1)

10. Care dator se va ho-tart sa plateasca datoria du-pa tocmeala in scris, acelasä se indatoreze sa platea-sea datornicului §i cheltue-lile judecatii (cate le va do-vedi el, §i judecatorii le vorgasi drepte) §i zeciuiala acata suma de datorie pla-te§te atunci.

Asemenea §i care dator-nic se va hotari sä platea-sca datorie dupa tocmealanescrisä §i dovedita, §i a-cela se indatoreaza intoc-mai ca§i cel dator cu carte.

11. In scurt, care dintrecei ce se judeca se va do-ve& ca §tiind ca era dator,§i cat era dator protivnicu-lui salt nu i-a facut inde-stulare, acela sa se in dato-reze sa-i plateasca §i chel-tueala judecatii.

12. Care dupa invoialä inNumal stapAnitorul lucrului cu

rea credinta se indatoreazii a res-titul roadele lucrului, iar nu si celcu buna creclintS; ins& prin acest

scris, sau izbranire se va judeca pentru aceea§ pricinapentru care s'a invoit, oris'a rafuit, §i vapierde judecata, acela sa plateasa ce-leilalte parti cheltuiala judecatii, §i cine se va judecadupa invoiala sau rafuire-nescrisa dar dovedita, §i-§iva pierde judecata, §i acelasä plateasca cheltuialadecatii.

13. Cine se va judeca cualtul pentru eretocrizie fa-euta impotriva pravililorMt% de tárie, §i va pierdejudecata, sa plateasca celei-lalte parti ii cheltuialadecatii.

14. Cine va pierde la adoua cercetare de o hotatire domneasca a vre-unuiDomn de mai inainte, acela-sä protivniculuisau §i cheltuiala judecatii.

15. Dupa ce se va da ho-tarirea judecatorilor dinBu-cure§ti, sä infftti§eze Dum-nealui Vel Hatman partile-prigonitoare inaintea Dona-nului, sa li se ceteasca ho-tarirea, §i sa se intrebe de se-multurnesc, sau nu; §i de semultumesc amandoua par-tile, sa se iscaleasca aman-doua in hotarire ca s'au mul-art. sa except& cazul prevazut de-art. 32, dela vanzäri. Curtea de apela %cut In specie o just& aplicatiune,a legii. Cas. I. 94 69.

www.digibuc.ro

122 APEL (ART. 1-7).

sA le adevereze isca-1iturile Dumnealui Vel Hat-man si atunci stt se inta-reasa hothrirea cu peceteadomneasc i sä se puie inlucrare (dar de nu stiu carte

iscrtleascä altii i ei sA'sipuie degetul i sa adevere-ze Durnnealui Vel Hatmanl;iar de nu se multumesc sase iscrtleasca precum c5, nusunt multumiti, sá adevere-ze Dumnealui Vel Hatman,

atunci sá dea apelatie.Asemenea stt se urmeze

de Dumnealui Vel Sprttar,Dumnealui Vel Agá, i de

Ispravnici când estevre-o hotilrire dela judec5,-tile Dumnealor.

Intr'acest chip si la Cra-iova sa, se urmeze sidactitrepumnealui Caimacamul.

CAP. IV.

Pentru§.

1. Ape latie se chiamrt jal-ba ce se dá de cAtre cei ce-se judecá, cu cerere de-a secercetà hotárirea unei jude--ati mai de jos, de alta ju--decatä mai de sus.

1) Dupa acest art. instantele alecaror sentinte erau apelabile, pu-teau s2, revie la sentinta data si s6,o modifice pana a nu se aplica, daaar fi crezut ca cu gresala a hotarIt.Cas. I. 321/64.

1) a) Dreptul Domnului de-a judeca..a'a abrogat de _Beg. org., .prin art.

2. Apelatia s5, se facä decrttre cei ce se judeca prinjalbrt in scris ctitre Domniein diastirra de saizeci de zi-le de când s'a scris hottt-Area.

3. C'ati din cei ce se ju-deca, nu vor porni apelatiein diastima numitului so-roc, aceia nu mai pot pornila urmä, afará numai de vordove& ca n'au putut dinvre-o etticnire nebiruiti.

Din vre-o boaltt adecrtgrea, räzmiritä i celelalte.

4. Cati din cei ce au pri-cintt de judecatit, cheman-du-se in dourt rtinduri dectitre judecAtori, nu vor ve-ni, si se vor osândi, aceianu pot porni apelatie.

5. ati din cei ce au ju-decatA, vor da in scris la ju-decatrt c5, se vor multumipe hotrtrirea acelei judectiti,aceia nu pot porni apelatie.

6. Câti din cei ce au ju-decatä, se iscillesc la holä-rirea judeatii cä s'au mul-pima, aceia nu pot porni a-pelatie. 1)

7. HoUrirea unui Domn,are apelatie la alt Doran. 2)213, 324, 325 id 331, rezervandu-i-senuniai dreptul de intdrire i prize-fildere; i acest drept s s'a luat prindispozitia art. 14 din ConvenOuneadin 1858.

2) a) Dap& acest art. hotärlrea u-nui Domn are apelatie la alt Domn

cu aceasta se Intelege la Dom-

www.digibuc.ro

RAPORTUL COMISIUNIL 123

8. 11oUrirea unui Domn,stricatà de alt Domn, areapelatie la al treilea Domn.

9. Hotärirea domneascä

intaritil de doi Domni s5, nuaibá apelatie.

10. Judecata cercetatil de3 Domnisä nu aibil apelatie.

Anafora obsteascd a Pärintilor Arhiereisi a Dumnealor Boierilor.

Prea inältate Doamne,

Dupa luminala porunca a Milriei Tale adunându-nemn multeranduri cu toffi la un loc, am cetit cu luare aminte Pravilace s'a alcittuit de cdtre Mdria Ta, i ne pliroforisirdm cd alcd-tuirea acestei Pravili este o deslusire a Pravililor impArdtesti,ce se obisnuiesc aici In pamdntul nostru, si a vechilor fi a ca-nonisitelor obiceiuri ale pdmamtului, nefiind impotrivitoare ce-bor vechi urmate pdnd acum. De aceea ne rugiim sic binevoiestiMiiria Ta a porunci sit se si tipdreascd. 1818 lunie 9.

Ungrovlahias Nictarie. losif, Argesiu. Costandie, Buzau.RaduGolescu, Vel Ban. Gheorghe Brincoveanul, bit; Vet Ban. Con-standin Cretulescu, biv Vel Ban. Grigore chica, biv Vel Ban.Barbul Vacarescul, biv Vel Vornic. Dumitravu Racovita, bivVel Vornic. Istrate Krefulescu, biv Vel Vornic. Constantin BA-laceanu, Vel Logofdt. Plihalache Manu, biv Vel Logofdt. Gri-gore Filipescu, biv VPl Vornic. Grigore Baleanu, bit; Vel Vor-

lordache Slätineanu, Vel Vornic. Constantin Caliarh,Vel Vornic, Constantin Dudescu, Vel Vornic. Dumitrache Ra-covita, bit; Vel Vornic. Gheorghe Filipescu, biv Vel Logofdt.Mihalache Racovita, biv Vel Logofiit. loan .5tirbei, Vel Vor-nic. Petrache Ritorides, biv I el Vornic. Constantin Filipescu,bit; Vel Logofdt. lordache Golescu, bit; Vel Logofdt. AlexandruFilipescu, bit; Vel Logofett. Alexandru Ghica, Vel Logofdt. Ata-nase firistopol,biv Vel Logofdt. Nicolae vacarescu, Vel Lo-gofdt. erigore Ralea, Vel Logofdt. Constantin Golescu, VelHatman. erigore Romanit, biv Vel Vistier. Pang Costescu,bivVel Vornic. Plihalache Cornescu, Vel Vornic. Costache Rasti,bit; Vel Agd.

nul ce ar fl venit nemijlocit dupaacela ce a dat hotarlrea. Cum ea a-cesta este intelesul art, citat, j asa,s'ainteles pururea in practica, re-zulta din dispozitiunea art. 8 dinaceia6 parte fA cap, care zice ea ho-tarlrea unui Domn strieata de altDomn are apelatiune la al treileaDomn Ofisul-doranosc-dela4

Aprilie 1846. No. 23, al BuletinuluiDomnului Bibescu, interpretator le-giuirei de mai tills prin care se zice:cS cu acea dispozitie de-a putea a-peRt cel osandit de catre un Domnla altul, flreste ca nu a inteles de-cal la Domnul cel intai ce ar venl,dupii, care urmeaza i dispozitiunea-art. 1 din-acel Ofis,-Cas. 11.-812 64.

www.digibuc.ro

124 PROTOCOL.

Din luminata poruncel a Mariei Sale Prea Indlfatului nostru.Domn lo loan Gheorghe Carageh. V. V. fiin4 ortinduit, deam protocolit toate aceste Pravili clupcl izvoarkk ce prin Slatde obste s'au alceituit Ø yeisindu-le intocmai asezate din cu-vânt in cuvânt Ø fri attusi de pufincl schimbare, le-am ade-verit fi insumi an iscellituira in Mate foile, precum se veld indos puindu-se siluminata pecetea Mclriei Sale la fiestecare bowie.

1818 lunie 28. Constantin Bdleiceanu,Vel logcfch.

www.digibuc.ro

Scara acestei Pravili

Intdrirea Mdriei Sale Prea Indltatutai Domn, ce s'a dat laaceastd Pravild.

fIkITÄIA PARTE.Listul

Pentrn obraze . 6Ventru barbati 5i femei 6Pentru fli adevarati, din curvie, buni 5i vitregi 7Pentru varstnici 5i. nevarstnici 7Pentru cei far& de minte . 8Pentru risipitori .. 8

Pentru slobozi 8Pentru robi 51 tigani . 8Pent= cei sloboziti. 9

PARTEA A DOIIA

Pentru lucrun . . . . . . . . . 10Pentru stapanirea lucrunlor 10Pentru robirea lucrurilor 11Pentru vecinatatea lucrunlor 12

PARTEA A TREIA

De obste pentru tocmeli 18Pentru vanzari 20Pentru schimb . . . . . ............. . . . . . 29Pentru inchiriere sau arenda . . 30Pentru sadire sau clfulire . . . . . . . : . . . . . . ......... 33Pentru claca . . . . . ................ . . . . . . . 35Pentru tocmeli de slujbe 36Ventru imprumutare 51 datone 38Pentru polite 42Pentru dobanzi . . 43Pentru zalogire 44Pentru chezasie . . . 4i;Pentru ob5tire sau deavalma 47Pentru tovara5ie 49Pentru logodnä 51Pentru nunta, zestre 5i exoprica . .... 52Pentru exopricá . 51Pentru Invoiala 62Pentru eretocrizie 63Pentru vechilet . 66Pentru vechilul de judecati 68Pentru epitropi 69Pentru cele puse In pastrare sau depoziton ....... 73Pentru sechestru 79

www.digibuc.ro

SCARA PRAVILII. 126

PARTEA A PATRAListul

Pentru daruri 76Pentru darurile dinaintea nuntii 77Pentru moetenire eau clironomie 78Moetenire Mil, diatit 80Moetenire cu dlatft. 86Pentrn legat 90Pentru iotezie sau facere de fli de suflet 92

PARTEA A CINCEA

Pentru vini . 94Pentru omorPentru talhari 94Pentru furl . . . . . . .................. . . 94Pentru mofluzi míncinoei 95Pentru plastograd 95Pentru martori mincinoei 96Pentru prepuitori eau p8rltori 96Pentru tilietori de bani 96Pentru necinstitori 96Pentru preacurvari 97Pentru stricaciune 9T

PARTEA A SASEA

Pentru ale judeatilor 98.Pentru prigoniri 98Pentru dovezi 107Cartile 110Martorii . 115.Jurämänt 116.Carte de blestem 118.Cazna 119Pentru judecitor, judecatä ei hotarlre. 119Pentru apelatii . 122:

www.digibuc.ro

APENDICELEGI, DECRETE, CIRCULARI §I REGULAMENTE.

Ion Palade. 9

www.digibuc.ro

ANEXA I. III

Anexa 1-a.

Pentru naturalizareastrainilor fi pentru drepturile

tor civile.Din Regulamentul organic,

art. 379.Orice strain, de orice rit

crestinesc ta veni aici intara, si va vol sa doban-deasca drepturi politicestide pamantean, sa, nu le poa-ta dobandi fara un docu-ment la mama, care i se vada de catre Domn, dupa omai intaiu chibzuire a o-bisnuitei obstesti Adunari;iar chibzuirile acesteiAdu-nari si intarirea Domnuluivor urma pe temeiurile ur-matoare :

1. Strainul din nou venit,dorind a se naturaliza Intara, va fi dator sa se aratecatre Stapanire cu jalba, do-vedind al sau capital si alteavuturi ce va mai aveaprinalte locuri sau meseria ceva cunoaste si prin care s'arfagadui a se face folositorStatului. i)

2. Obicinuita obsteascaA dunare, din porunca Dom-nului, va cerceta ale saledovezi si va raporta Dom-nului.

3. Dad., dupg, aceasta cer-1) Nici o Imparnfintenire nu va

puteti fi cerutil, (lac& nu va fl Inso-titä de certificat liberat de consi-

cetare, se va face cunos-cute de adevarate dovezilestrainului, atunci acesta vaputea intrebuinta al sail ca-pital in orice cumparatoarede acareturi va voi, si prinale sale in parte lucrari seva sill sa dea dovezi citpoa-te sa se faca folositor Statu-lui, O. petrecand asa zeceani socotiti din ziva aratariisale catre Stapanire si a-ratan du-se totdeauna prinpurtari cinstite, i se va dadocument de naturalizatiedupa toate formele cerutesi atunci se va inscri prin-tre pamantenii Statului siva dobanditoateacele drep -turi politicesti cate au sicei adevarati pamânteni, in-trebuintandu-se de Domnsi in slujbe de ale Turii pen-tru care va fi destoinic.

4.Daca vre-un strain seva insura cu pamantean-ca nobila, si va da dove-zile mai sus arätate, atuncisorocirea anilor de natura-lizatie se va socoti pe unnumar de sapte ani numai:iar neavand acest fel de do-vezi, Insurarea cu Oman-teanca nu poate sa-i -dea,de acum Inainte, drept denaturalizatie.liul comunal unde postulantul va flpetrecator (art.75 § 5 din Legea co-munala a anului 1864).

www.digibuc.ro

IV ANEXA II.

5.Iar strainii uneltind nu-mai negutatorii si industriisi dorind a dobandi nurnaidrepturi obicinuite de prt-mantean, iar nu si politice-sti, in ceasul ce se vor in-scri intre corporatiile locu-lui, si se vor supune la celede peste an dari pentrudreptul de patenta si pen-tru cheltuelile orasanesti,nurnai de cat se vor innu-mitra intre pamantenii Sta-tului i vor avea aceleasidrepturi ce au si pamante-nil negutritori i industria-si. I

Decret din 19 August 1864.

Art. 1. Strainii de oricerit crestinesc, domiciliatiin Romania, vor avea drep-tul de a cumpara proprie-tati imobiliare sub condi-tiunea insit de a se supune,in ceea ce se atinge de ase-menea proprietati, la legilepamantului, si numai pe cat

Romanii se vor bucurade asemenea drept in Wilelor.

Nu se prejudeca prin a-ceasta intru nimic dispozi-

I Printr'o legiuire din anul lSeeMain 1 s'a fAcut o exceptie la acestedispozitiuni ale Reguramentului Infavoarea stainilor pentru oraeulBr Ana, i li se clA dreptul de a cum-pArA locmi In acel orae, Ins prinetirea StApAnirii,cu conditie ca pen-tru ate se ating de aceste propri-etAti si fie ei strrtinii cumpArAtori

tiunile legale relative la na-turalizatiune.

Art. 2. Legea de fata nuva privi intru nimic coloni-zarile ce sunt oprite.

Art. 3. Toate dispozitiu-nile contrare acestei legisunt i "%man abrogate.

Anexa II-n.

Pen(ru inscrisurile steiriicivile. 2)

Art. 1. Inscrisurile strtriicivile slujesc spre dovadacelor trei mai de frunte in-tâmplari ale vietei omului,adica a nasterii, insurarii,mortii sale.

Curata stiintrt a acestorintamplari este neaprtrat detrebuintrt ca sa se cunoascastarea civila a flecarui orn,adecalocul si rangul ce tineel intre ceilalti cetitteniin familia sa, i prin urmaresa se hotarasca dreptatileindatoririle ce avea el pevremea cutareia sau cutrt-reia intamplari, caci si deare omul dreptrtti i datoriicari se nasc si se sfarsescdimpreuna cu dansul, darare si altele cari se dezvoltasupugi la toate ca i pãmAntenii, eidurd, ce mai IntMu vor da inscrisca se supun atdt personal , cat siintru aceea ce se atinge de proprie-

lor "intru toate lucrurile, pro-viUbor dupd toatd pu-terea Zoe.

2) Anexa No. 8 al cap. VIII, dinReg. org.

www.digibuc.ro

ANEXA II. V

dimpreuna cu vArsta sa, sipentru care se indatoreazala cutare ori cutare minutal vietii sale. Acest fel sunt,sa zicem, dreptatile si da-toriile cari izvorasc din ve-nirea lui in legitima varsta,din insurarea sa, de când seface parinte, si alte aseme-nea intAmplAri, a carora lea-tul de multe ori nu se stie sitotdeauna este cu banuiala,dacil nu se va adeveri prininscrisuri inadins legiuitepentru acest sfârsit.

Deci de acum inainte seva tine in tot coprinsul Va-lachiei condici pentru sta-rea civila.

Art. 2. Ingrijirea acesteiparti este a Miti:opolitului sia episcopilor eparhioti, carivor priveghia strasnic caprotopopii si preotii sa osa-vArseasca cu toata scumpa-tatea cea ceruta de pravila.

Fiecare preot va fi indato-rat sa alcatuiasca inscrisu-rile nasterii, insurarii si amortii celor din enoria sa.Aceste inscrisuri vor co-prinde anul, luna si ziva In-tru care se vor alcatui, nu-mele, porecla, locasub vAr-sta si meseria tuturor celorce se vor numi intr'insele ;in urma se vor iscali depreot si de partile interesa-

te. Iar de nu vor sti acestiasa iscaleasca, se va coprin-de intr'insele aceasta intâm-plare, si vor fi indatorati sainsemneze o cruce care vatine locul ischliturii.

*tersaturile si insemna-rile din josul coprinderii in-scrisului, sau pe restav, sevor iscali si se vor adeveritotcu acel chip ca si coprin-derea inscrisului.

Nimic nu se va scrie prin-tre rânduri, nici cu pres-curtare de cuvânt, nici lea-tul se va insernna in ambac.Nici un inscris al starii ci-vile nu va puteb. sa se trea-ca pe coala de hârtie necu-suta, nici intr'altil condica,alara din cele rânduite pen-tru aceasta treaba.

Art. 3. Aceste condici sevor gati pentru fiecare ju-det la cancelaria Mitropo-liei, sau a episcopiilor dup5,izvodul ce li se va da delaMarea Logofetie. Vor fi pe-cetluite cu peceteaMitropo-liei sau a episcopiei, si sa.hul tras pe liece foaie.

Cu o luna mai inainte deinceputul anului se vor tri-mite prin protopopi la preo-tul fiecärui sat, iar pentruorasul Bucuresti si celelalteorase, la preotul fiecarei e-norii, trei condici deosebite

www.digibuc.ro

VI AN EXA II.

indoite la numrtr, intoc-mite fiind fiecare de zecesau dourizeci foi, duprt mà-rimea sau micsorarea nu-märului locuitorilor, i fiece preot va da protopopu-lui rilvas de primire. Se vorinsemnA, intr'una din ace-ste condici, nasterile,in cea-lalta insurarile, si in cea dea treia mortile, urmând intocmai pentru fiecare dinacele inscrisuri, dupa alert-tuirea ce se va da de atreMarele Logofilt, si care se vatrimite dimpreunä cu con-dicile prin Mitropolitul siepiscopii fiecareia eparhii.

Art. 4. Pärtile interesatevor ingriji, despre partealor, ca trecerea in condicia acestor inscrisuri sä sefacrt-ftirri intarziere i duprtformele cele cerute, cAciintealt chip li se vor prici-nui prigoniri pentru drep-tätile ce dobAndesc ei decând se stie curat si estedovedit pravilniceste sta-rea lor cea

Preotul enoriei, precumjudecritoria judetului sau

îi va luà rrivas 4e primire.Art. 6. Presedintele ju-

decatoriei, dupa ce va cer-cetà starea condicilor, vascrie la sfitrsitul fiecäreia,

1 Vezi art. 92 din vechea legg co-

si era va fi prin putintrt maiaproape de cel din urmä in-scris care s'atrecutinteaceacondicA «ca condicile cu-tärui sat sau cutärei enorii,pentru cutare an s'au sfar-sit si incheiat». Acea-sta mitrturie se vaiscrili depresedinte, pecetluindu-secu pecetea sa si se va ade-yeti cu iscrilitura grefieru-lui.

Una din dourt condici seva da protopopului care ova trimite indatâ la preotulenoriei a dim ia erà, ca sa lepastreze ca un depozit sMntla judecrttoria de irnpäciui-

unde i preotul se aflapravilnic mrldular. ')

Protopopul va da jude-ciltoriei adeverintrt de pri--mire, cum si preotul pro-topopului.

Când va muri ori se valepada vre-un preot de e-noria sa, atunci cel ce vaintra in locul sau, va fi in-datorat sä primeascit toatecondicile inscrisurilor sat-rii civile, care se vor dafatilBind trimisul protopopuluisi se va alcatui tacrir pen-tru starea in care se aflauchild i s'au dat.

CAt pentru cealalta dindoug, condici, se va pristrit

www.digibuc.ro

ANEXA III. VII

la judecatorie si presedin-tele va adurapentrutot ju-detul inscrisurile nasterii,insurärii si a mortii, in treideosebite tomuri, dup a rân-dul satelor si a plasilor; vapune numarul foilor delainceput si pana la sfârsit,si fiecare dintr'aceste treicondici se va incheià deansul dupa chipul ce s'aaratat in paragraful de maisus. Dupa aceasta va alca-till la sfârsitul fiecarui tomo scara dupa buchi (alfabe-tica) coprinzatoare de nu-mele si porecla fiecarui ornsi a parin#lor lui, cu in -semnarea numarului foaieiuncle se aflã trecut inscri-sul .ce priveste catre dân-sul.

Cel oranduit cu trecereain con dici a zalogirilor sia foilor de zestre, se va in-sarcinà asernenea si cu tre-cerea in con dici a inscri-surilor starii civile.

Art. 7. De se va dovedica, din lonevire mare con-dicile nu se afla in stareace trebuih sa fie, sau ca al-catuirea inscrisurilor stäriicivile este impotriva regu-lelor, atunci prezidentul es-to indatorat sa instiintezepentru aceasta pe Marele

1 Legiulre din anul 1833 Februa-

Logofat, care adresandu-secatre Mitropolitul sau epis-copul judetului aceluia, un-de protopopul nu si-a pa-zit datoria sa, sa ceara ase pedepsi dupa cuviinta.

Art. 8. Fiece preot vaface preseurtarea pe fieca-re doua luni de nasterile,insurarile si mortile eno-riei sale, si o va trimite pro-topopului care o va trimiteindatä Mitropolitului sau e-piscopului eparhiot. Acestadupa ce va impreuna pres-curtarile a tuturor enorii-lor din eparhia sa, le va tri-mite pe fiece doll& luni laMarele Vornic, ministrultrebilor din intru care vaface raportul sau catreDomn.

Anexa 111-a.

Pentru iertare de vdrstd. ,)Intomniri obqtefti.

Art. 1. Iertarea de var.-sta este dreptul care se danevArstnicului spre a se al.-mill el insusi, si spre a-sichivernisi averea sa.

Art. 2. Iertarea de var.-stia se dobAndeste de si-nesi prin castitorie; iar laori-ce alta intâmplare, nuse poate dobandi cleat du-pa formalita-tile de mai jos:rie 29, Intkitä cu Ofisul No. 30.

www.digibuc.ro

VIII A NEX A III.

SE CTIA I

.Pentru cerutele formalitOispredobándirea iertdrii de vdrst6.

Art. 3. Tatäl, sau de nuva fi tatill, mama, pot slo-bozi pe fiul lor de sub e-pitropie. de se va afla invärstä de optsprezece ani,numai dupa insusi a lorvointä, i ¡Ara alta forma-Mate, decât läcând arätarein scris catre judecAtorialocului, care va da nevärst-nicului copie adeveritä ¿lu-pá inscris.

Art. 4. Daca nevärstni-cul va rämäneà särman depärinti, nu se va puteä slo-bozi de sub epitropie pâ-nä nu va ajunge in värstäde dourtzeci i unu de ani

numai prin hotärire dejudecatà intäritil de Domn.

Spre acest sfärsit se vada jalba catre judecAtorialocu. lui ori de catre epitropsau de catre rudele celemai de aproape ale nevärst-nicului, sau de care insusinevarstnicul, de va vedeanesilintti intru aceasta dinpartea numitilor.

Art. 5. Judecátoria la ca-re se va indrepta aceastäjalba va cherna pe epitrop

pe rudele nevai.stniculuiI Acura Curtea de apel.

cele mai de aproape,du-le in cunostinta cerereanevärstnicului va cercetkvärsta si purtarea lni, cu-vintele pentru care se cereacea iertare,folosul ce poatedobändi dintr'insa, starea.intru care se alflä averea sa;intrebuintând si orice altemijloace va socoti de cu-viinta, spre a se incredintà.dacä acea ertare de värstä.poate Ii folositoare nevârst-nicului, apoi îi va da hotä-rirea sa in scris, primind.sau depArtând aceä cerere,dupa cum adecä i se va p-re& asemanatä sau nease-manata cu interesele ne-värstnicului.

Acea hotärire a judechto-riei de intaia cercetare seva trimite la Divanul jude-atoresc, 1) spre a cercetkdacil toatemai sus aratateleformalitäti s'au päzit de ca.-tre ace& judecätotie, i da-ca alegerea ei este dupa cu-viinta i spre folosul nevär-stnicului, i incredintându-se ca este dreaptatoate cerutele formalitäti,va indrepta-o acel Divan curap ortcätre Logofetia D rep-tatii, spre a se supune maiintai la intarirea Domnului,si a se da in urmä la mamanevarstnicului spre a'si do-

www.digibuc.ro

ANEXA III. DC

bândi drepturile ce nascdin iertarea de x arstä.

SECTIA II

Dreptdfile ce &I iertarea devárstii.

Art. 6. Iertarea de varstädesfiinteaza epitropia, si dadreptul nevarstnicului de-ase chivernisi pe sinesi si a-verea sa, de-a cere epitro-pului socoteala epitropieisale, precum si toate aceleaate in urma acelei socoteliva ramânea epitropul datora-i intoarce, de-a strange N e-niturile lui, de a'si da mo-siile in arenda inteun sorocnu mai mult decat de treiani, de-a intrebuinta lucru-rile sale cele miscatoareprecum el va voi, si de-a fa-ce toate lucrurile cate vor flde trebuinta pen tru tin ereain buna stare a averii sale.

Art. 7. Nevarstnicul ceva fi dobandit iertare de vat--sta, nu se va putea casátorimai inainte de Orsta cea le-giuita, fara de voia parinti-tor lui. sau neavand prtrinti,fara de voiafratilor lui celorvarstnici, sau, neavand nicifrati,fara de voia unchilor luidespre tata sau despre ma-ma; iar la intamplare, candasemenea impiedecare acasatoriei din partea fra-

tilor sau arudeniilorme s'au.zis, va 11 frtra cuvant, atuncise va urma dupa gasirea cucale a judecatoriei locului-

Art. 8. Nevaxstnicul cevadobandi iertare de varsta,nu se va putea imprumuth,nici a instraina lucrurile ne-mi scatoare, nici a rid ica ca-pitalurile ce va aveA, la do-banda.

Ins& la intamplari grab-nice, sau cand va fi vre-uninteres foarte mare, precumde-a plrtti nevarstnicul da-torii facute mai inainte de-a lui dezlegare de sub epi-tropie, sau cand obrazul a-cela la care va fi capitaluIlui, va fi in primejdie descapataciune, si alte intam-plari asemenea, neN arstni-cul îsi va face atunci cere-rea sa prin jalba catre ju-decatoria locului.

Art. 9. Judecatoria la ca-re se va da asemenea jalbrt',va chema pe rudele celemai de aproape ale nevar-stnicului, si le va face cunos-cutd cererea acestuia.si du-pa ce va ascultà parerea lorsi va lua si alte stiinte ce vasocoti de trebuinta, va pri-mi. sau va lepada cerereanevarstnicului, dupa cum ise va parea mai de folos lainteresele lui.

www.digibuc.ro

ANEXA IV.

Art. 10. Dach cererea vafi prim art, se va rândui totde chtre aceeas judecath u-nul sau mai mu'Iti din celemai de aproape rude ce vorfi fath spre a priveghih, subalor rhspundere, ca sumelece se vor strAnge in urmabothririi acelei judechtorii,sh se intrebuinte.ze spre fo-losul nevArstnicului i in-tocmai duph duhul aceleihothriri.

Dach nevhrstnicul nu vaaveh rude,judeciltoria va fa-ce arAtare Stapânirii care vainshrcinh cu aceasth prive-ghere saupe Obsteasca epi-tropie, sau pe vre.un alt o-braz ce va ghsi cu cale.

Art.11. Nevârstnicul celslobod de sub epitropie, ca--rele se va neguthtori, va fisocotit drept vArstnic pen-tru orice tocmeli. 1)

Art. 12. Chnd nevArstni-cut cel slobod de sub epi-tropie, va intrebuinth rrtuaceasth slobozenie, precumchnd va face cheltueli pestemäsurá sialte asemenea re-le urrnhri, aceastil sloboze-nie a lui i se va puteh luhinapoi tot cu acel chip cucare s'a fost dat, adech cAnd

Vezi vechiul Cod. Com., art. 2,_3 8i 4.

2 Legiuire indeplinitoare, capito-

i se va ridicit de chtrernamti-sa, nu va fi tre-

buinth de alth formalitatedeal numai de-a se da inc unostinta ju de ch tori ei,pre-curn s'a zis la art. 3. Iarcând i se va ridich de dikecelelalte rude, se va dajalbâchtre judecittorie, i v.a ur-mh precum s'a zis la art. 5,indeplinin du-se toate aceleformalithti.

Art. 13. Nevhrstnicul eh-rui se va rädich iertarea devârsth va ramâneit sub epi-tropie paná va veni in vár-sta legiuith.

Anexa

Asupra punerii risipi-torilor sub ingrijirea Obqteftii

epitropii. 2)

Art. 1. Risipitorii suntvArstnici, parte bärbäteaschsau femeiasch, acei cari vorfi vAndut a treia parte dinorice avere a lor, sau se vorfi imprumutat atht cht faceaceh a treia parte, si vor fiintrebui n tat banii necurm atin cheltueli netrebnice spreintilmpinarea desathrilor,sia pläcerilor lor.

Art. 2. Cel ce se va do-vedi prin bune i destoinice

lul VII din Reg. org. Intirita cu Ofi-sul No. 07 din 8 Alartie 1834.

www.digibuc.ro

ANEXA Br. XI

dovezi de risipitor, se va luâsub ingrijirea Obstestii epi-tropii.

Art. 3. Nimeni altul nuva puteâ sa ceara prin jude-catorie punerea risipitoru-lui sub epitropie decât ta--MI, sau, dupa moartea tan.-lui, mama, sau rudele desus desprepartea tatalui oria mamei, sfatul de trei obra-ze care vor aveâ cu risi pito-rul rudenie de alaturea, nu-mai unchii si matusile sifratii si surorile ; si In lipsalor trei prieteni parintesti,vor aveit aceasta cAdere.

Art. 4. Sotia sau copiiirisipitorului nu vor aveaalta cadere decat facând ca-tre mai sus pomenitele o-braze aratarea darapanariiaverii risipitorului, sa cea-ra ca printiinsii sa se filchpornire dare judecata sprea se pune sub epitropie.

Art. 5. Jalba se va dacatre prezidentul judecato-riei de inthia cercetare alocului unde locueste risi-pitorul, In care jalba se vorcoprinde faptele lui, si pelânga dânsa se vorImpreu-na inscrisurile si numelemartorilor ce sunt de tre-buinta spre indeplinirea do-vezilor.

Art. 6. Prezidentul, du-

pa cercetarea ce va faceinsusi in parte, indestulân-du-se ca Ora este adeva-rata, va cherna atât pe ru-dele risipitorului a veni lajudecatorie, in zi hotarita,ca sa-si dea stiinta lor a-supra 'Aril ce se face, câtsi pe martori ca sa-si aratemarturia bor.

Art.7. Dupa scumpa cer-cetare ce se va face, in pre-susdvia judecrttoriei, rude-lor si martorilor, fiMd fata§i pâritul, de se va dove-di ca el este intru adevarrisipitor, se va alcatui a-naforà prin care se va ho-tart ca risipitorul sa intresub ingrijirea Obstestii e-pitropii, orânduindu-se totatunci, de va fi trebuinta,si un ingrijitor vremelnicasupra averii lui, din ru-dele sale, TAM cand se vaWA acea avere prin intari-rea domneasca de catre Ob-steasca epitropie la care in-grijitorul va fi indatorat ada socoteala curatA de car-muirea sa.

Art. 8. Din ziva ce seva iscali acea hotarire, dejudecatkorice tocmealasauinstrainare a averii sale vaface risipitorul fara stireaObstestii epitropii, intru ni-mic se socoteste.

www.digibuc.ro

XII ANEXA VI.

Art. 9. lnsii, spre a seface tiut ob§tii acea ho-Virire, in cinci zile cel multse vor scoate còpii de peansa, §i se vor trimite a-tit pe la toate judeatoriilede intAia cerce'tare cât §i pela magistraturile ora§elorca sri, se lipeascA, indatá du-pa prirnirea lor, in odaiade presusdvie unde sil stealipite col putin patruzecide zile.

Art. 10. Dupa lipirea cò-piilor hotäririi veri-care ju-dechtorie va Intiari vre-unzapis de imprumutare sauvre-un document de instrai-nare a averii risipitorului,insu§i va rarniineh rtispun-ziltor crttre cei cu preten-tii pentru pagubile bor.

Art. 11, Lipirea cbpiilorse va face prin jurnal is-calit de prezidentul §i deceilalti judectttori, spre afi §tiutá ziva intru care s'afilcut.

Art. 12. Cel ce nu varamânea multumit pe ho-titrirea judecitoriei de intaia cercetare, va porni a-pela-Oe in .sorocul cel le-giuit.

Art. 13. Nepornindu-seapelatie in legiuitul soroc,sau, dupti apelgie, infitrin-du-se hotilrirea cu desAvir-

vire de care Domnul Titi-rii, Marele Logofilt al drep-tiltii va scri Ob§te§tii epi-tropii a lua sub ingrijireaei averea risipitorului.

Art. 14. Risipitorul se a-seananti, cu neviirstniculpentru cArmuirea averii §ia obrazului stilt; de aceia§i cele ce s'au legiuit inproiectul cel pentru nevirst-nici, se vor urmit §i pen-tru risipitori.

Art.15. Risipitorul vArst-nic, find sub epitropie, slo-bod va ft a se crtsrttori, inslprin cAsiltorie nu va incetà.a li sub ingrijirea epitro-piei.

Art. 16. Risipitorul findsub epitropie, slobod va ftsti-si facil diatA, care, find.pravilnicrt, va aveà tiiria.sa.

Art. 17. Risipitorul va.e§i de sub epitropie tot cuchipul ce a intrat, adicttand jalba sa ciltre prezi-dentul tribunalului judetu-lui, §i facAndu-se cercetare,prin dovezi bunei sale pur-Vári §i economiei venituluice i se incredinteaza de di-tre epitropie pentru chel-tuiala lui, cum §i hotibirea.judecAtii §i publicatia ei,dupti cum s'a zis mai susla art. 5, 6, 7 §i 9.

www.digibuc.ro

ANEXA V. XHI

Anexa V-a.

Peutru robi si tigani

Prin Legiuirea din anul1843 Martie 22, toti dajni-c ii de sub administratiaVor-niciei temnitilor(tiganii Sta-tului) s'au trecut sub de-adreptul administratia car-muitorilor de judete, cu ca-re aceasta masura s'au dez-robit puindu-se in randulbirnicilor Romani.

Asemenea s'au dezrobitsi tiganii manastiresti prinLegiuirea din 13 februarie1847 care in art. 1 cuprin-de cele urmatoare :

Dezrobirea Fganilor.

Se slobod din robie top'. ti-ganii Sfintei Mitropolii, ai e-piseopiilor f i ai tuturor ma-neistirilor si nzetoacelor de obste,cum si ori ccirui alt asezeinântpublic fllrd, deosebire, mite se a-ficl in coprinsul prii Romd-nesti.

Aceftia, ca 0 tiganii Statu-lui, supusi la aceiasi rându-iald, vor fi slobozi $ i volnici ase insoti cu romilni parte bar-bateasca $ i fenzeiascit.

Un ofis domnese adresatcatre Sfatul administrativ

sub No. 1.580 la 22 Noem-vrie 1850 dispune :

«Pentru darurile sau van-«zarile de tigani ce se ur-«meazaintre particulari,po-« runcim a se pazi urmii-toarele dispozitii:

(4. Nimeni nu este vol-«nic a desparti o familie« de tigani, prin dar sau prin«vanzare, si nici un act de«vanzare sau de danie pen-«tru tigani nu se va ade-« yeti de vre-o judecatorie,a nici va fi tinut in seama,«dada nu va coprinde in«sine pe pärinti cu toti co-«piii lor.

«2. Orice vânzari de ti-«gani se vor face dela o«familie pana la trei, se vor«raseumpara toate de Vis-«terie, farä de a mai putea«trece de la un stäpan la«altul».Legiuirea din anul 1856, Fe-bruarie 8, publicatit in Buie-tinul Oficial din 13 Februarie

1856 No. 13.Art. 1. Robia este des-

fiintata. Oricare tigan seaft& asta-zi in aceastä ca-tegorie, se libereaza si seva inseri indata intre daj-nicii Statului.

www.digibuc.ro

XIV ANEXA VI.

Anora VI-a.Pentru advocafi qi, hotarnici.

Ofisul fostului Domn Gheorghe Bibescu cu numil-rul 11 anul 1847, Februarie 3 si publicat in BuletinNo. 11 Februarie 10, 1847.

Ctitre Departamentul Dreptigii.

Inlesnirea ce a avut fiecine de a-si da de sinesinumire de advocat si hotarnic, fitrá a aveà de multeori nici mdcar cele mai elementare stiinte despre a-ceste profesii, find un izvor necurmat de abuzuri, in-curcAturi si de multimea judecatorilor;

Domnia Noastrá, având in vedere art. 225 din Regu-lamentul organic, si coprinderea raportului ce ni s'ainfatisat de cAtre . :5 eful Departamentului Dreptätii subNo. 726, poruncim cele urmâtoare :

1. Nimeni pe viitor nu va fi primit a unelti profesiade advocat sau de hotarnic, dack mai 'MUM nu vadobAndi voe prin act isdilit de ministrul dreptätii;

2. Acel act se va da in urma destoinicilor dovezice se vor aduce spre cunostintele cerute pentru fiecaredintr'aceste profesii adidi: c5, advocatul a invätat legile,sau la scoala nationalä, sau in scoalele straine sau eaa slujit cel putin cinci ani in post de sef de masa lacancelaria ministerului justitiei, ori de grefier la tri-bunaluri, ori de ajutor pe lângâ, grefierii Divanurilor,iar hotarnicul, a, pe lângti cerutele cunostinte mate-matice si de pravilá, a dobândit si practica cuvincioas&prin conlucrare In vreme de trei ani pe langa vre-unhotarnic din cei cunoscuti. Acele dovezi se vor su-pune de catre Departamentul Dreptätii la cunostintaNoasträ spye a se da porundi de urmare;

3. Nici un advocat, nici un hotarnic nu se va primidin cei supusi la vre-o protectie stráinä;

4. Departamentul Dreptiltii va face lista de toti aceicare astázi uneltesc una din aceste doua profesii, siva adunk in curgere de patru luni, deslusirile celemai lämurite asupra fiediruia adick de a uneltit vre-

www.digibuc.ro

ANEXA VII. a( r

una din aceste meserii intr'un curs indelungat de vreme§i cu toga ceruta moralitate §i destoinicie. Dupil &War-§irea acestei lucräri Ne va infatiO acea listä cu cuveni-tele bag5ri de seamä impotriva fiecárui nume, §i dupii,ce se va inttiri de Noi, pe de-o parte se va publica nu-mele acclor ce vor merità aceastä sarcina prin glasulBuletinului si al Gazetei, spre §tiinta dregAtoriilor i aprincina§ilor; iar pe de altil, se va da fiecarui de cAtreDepartamentul Dreptrgii cate un act doveditor al slo-bozeniei ce are de a unelti meseria de advocat saude hotarnic;

5. Cati nu vor avea asemenea act, nu vor putea sii,unelteascil aceste profesii;

6. Advocatul sau hotarnicul, ce se va abate din da-toriile sale, ori va preda pricina incredintatá lui, oriva aduce impedecari §i. invälueli la a ei sävar§ire, nunumai se va supune la cuvenita despagubire, ci 'Mat iso va lua dreptul de a mai unelti meseria sa, pentrucare aceasta Departamentul Dreptälii va avea cea maideosebitä ingrijire §i luare aminte.

Dumnealui, *eful Departamentului Dreptiltii va a-duce la indeplinire coprinderea acestui Ofis. 1)

Anexa YU-a.Pentru procedura hotdrviciilor.

1. Circulard a departamentulni dreptiitii din maul 1837,Decenuvrie 7, No. 1481, adresatd cdtre judectitorii qi ob,Ftitd inBuletinul Oficial No. 60 din acelas an.

Märia Sa Prea Inältatul nostru Domn prin adresacinstitului Secretariat al Statului, de la 4 Octomvrie1836, ce s'a facut cunoscut acelor judeatorii, bine-voind a da rezolutie asupra lucrärilor de hotärnicie,a hotarit cä: «Pravila nefacând nici o deosebire in-«tre felurimile pricinilor de cädere judecätoreascA §i«hotärniciile fäcandu-se prin §tirea §i porunca Stápä-

I) Mt alt Oils domnesc din anul 1850, Februarie 2, sub No. 50, dat la cr.pricing de judecata ordong ca sa nu se poatIt lug, nici odatä de citrevre-una din prigonitoarele parti de hotarnici amploiatii judecätorieisau ai Curtilor apelative uncle pricina va fl judecata..

www.digibuc.ro

XVI ANEXA vil.

«nirii, nu pot fi lipsite de acea &Mere ; se Intelege«dar cä i chemärile, fricAndu-se cu citatii regulate,«urmeazrt srt-si aibrt trebuincioasa putere spre sävär-osirea cerutrt. Pentru aceasta Departamentul Dreptätii«poate lu deslusiri practice si din multe pilde, din-0osanda celor ce nevränd a se infätish la hotärnicii,«s'au supus In urmä a vedeä puse i pietrele hota-relor». Logofetia, spre intelegerea si aducerea intru in-deplinire acestei luminate hotAfiri, a socotit de tre-buintá a Inchipui deslusirea urmätoare

1. Se va face de cAtre hotarnic totdeauna, prin ju-.dociltoriile locale, chemare tuturor vecinilor rrtzesi,puindu-li-se soroc cuviincios i cAt prin putinta maiindeluno.at, spre putea fie-care pregriti documen-turile descoperitoare de al &Au drept ì a se Inlesni.din celelalte indeletniciri a merge la fata locului. Du-prt aceasta, ne viind vecinii rázesi la soroc, li se vapune al doilea soroc märginit, la care, daca nici a-tunci nu se va OA la fata locului, sau toti, sau unii

hotarnicul este Imputernicit a si face lucrrt-rile sale fara zmintealä.

2. Hotarnicul savârsind cartea de alegere, o va de-pune In copie iscalitä de sine la judecritoria localä carese indatoreazA a o lace indata cunoscuta tuturor ve-zinilor räzesi interesati la acea hotärnicie si srt le puesoroc Intru care, sau sä trimeatä Inscris de multumire,sau sa se infAtiseze spre a se judecà. La Intämplare denu va fi vre-unul din vecini urmator, i se va pune aldoilea soroc, si când i la acesta nu se vatribunalul va urmit Intocmai legiuirilor art. 251 dinReg org., ramânând dreptul de apelatie partii osân-dite de crttre aceà judecAtorie, potrivit cu coprinderea.art. 260 al Reg. org.

H. Circularcl a Departamentului Dreptdfci clin anul 1847Septemorie, No. 6255, obqtitd in Buletinul cu No. 68 din a..celaf an.

Cinstita Logofetie Bisericeasca, prin adresa No. 3.090-din 27 ale trecutului August, incunostiinteazA depar-

www.digibuc.ro

ANEXA VII. xvir

lamentului, cä la hotärniciile ce se fax pc la mosiilemánilstiresti, de multe ori s'a väzut ct egumenii, abu-zänd de increderea ce li s'a fost läsat, de-a alege ho-tarnici i ingineri, au dat aceaslA lucrare la oameni,cari n'aveau nici o stiintä specialà, nici teoreticil, nicipractick in asemenea indeletniciri; din care, in loc dedeslusire i indreptare prigonirilor, au rezultat multeinvälmäsiri; i chibzuindu-se de neapttratä trebuintil ase priveghiä mai de aproape la alegerea hotarnicului,

inginer, a si pus indatorire egumenilor ca orichndA-or cunoaste train* de a se face hotärnicie la vre-omosie mänilstireascä, si instiinteze pe Departament caacesta sa aib a'i orândui hotarnic, i inginer dintrepersoanele ce vor Ii cunoscute despre al lor caractersi capacitate intru asemenea indeletniciri; urmând eade acum inainte egumenii sä nu mai aibil a cere de-adreptul dela tribunaluri imputernicire pentru vre-unhotarnic, ci aceasta st se facrt de care însu,i Depar-tamentul Bisericesc crttre tribunaluri, precum se ur-meaza i pentru citatiile judeditoresti; cerere lächnda se incunostiintà de aceasta tribunalelor ca, de acuminainte sh nu mai deä nici o imputernicire vre-unuihotarnic pentru lucrare la vre-o mosie mänästireascrt,cimd aceasta s'ar cere de-a dreptul de cittre vre-unegumen al ori-chrei mänästiri inchinatä sau neinchi-natà, ci numai chnd asemenea cerere se va face deinsusi acel Departament.

Drept aceea se publidi spre obsteasca stiintä aceastä,punere la cale a cinstitului Departament al Credintii.

lIT Cirenlaril a Departamenfulni Dreptlitii din, anni 1847Septemvrie 26, No. 6.745, oh$titii in Buletinul No. 74 din a-celaf an.

Fiindcä Departamentul a ajuns a cunoaste, ea uniidin hotarnici ce se iau de dare unii din proprietaripentru hotärnicia proprietätilor, prin vestirile ce facvecinilor rzesi eu aceit proprietate, nu deslusesc in-ir'insele temeiurile ce se cu ine a le cunoaste aceiTilzesi: de aceia pe ìitor se or indatorà toti hotar-

lon Palade. 10

www.digibuc.ro

XVIII ANEXA VII.

nicii, fruit osebire ca, prin vestirile cc vor face rrtze-silor vecini, sa desluseasca cele urmatoare:

1. Porunca Departamentului sau a judecatoriei, in-sernmtindu-i anume luna i nurnarul, prin care i se ditvoe a intrft in lucrarea hotarniciei la care este chemat.

2. Numele proprietarului si al proprietrttii sale, ceeste a se hotarnici.

3. Numele proprietarului vecin si al proprietatii sale,deslusindu-se, atat sorocul cand este a se incepe lu-crarea hotarniciei, cat si de a-si aduce el atunci oricedocumente va fi avand sprijinitoare drepturilor sale.

A ceste regule urmând a fe pazi hotarnicii in viitor,sa scrie judecatoriei ca sa le faca cunoscute lor, in-data ce se vor aratit la (Musa cu httrtiaproprietaruluice I a luat, sau cu porunca Departamentului incm iin-tatoare cererii acelui proprietar.

IV. Oft Domnesc din anul 1847 Octonwrie 16, No. 436, ob-qtit n Buletinul No.73 din acelaq an.

Noi, Gheorghe Dumitru Bibescu, etc.

Vazând raportul acelui Departament cu No. 6849atingrttor de urmarea ce se pazeste acum la judo-eatorestile lucrari in pricini de hotArnicii, in cat, dupitdepunerea hotitirniciei, se deschid pricini osebite intro-fiecare vecin cu proprietarul mosiei hotrtrnicite, izvornesavarsit de prigoniri i cheltueli; awl pnin deschi-derea osebitelor pretentiuni de liecare vecin impotriva.uneia i aceleas hotarnicii, nu numai judecatorilor leeste de lips5, la cercetarea pricinilor, lrunuririle cear putert dobândi prin infrttisarea i cercetarea de o,data a tuturor documentelor pe care fiecareisiintemeiazastaptmirea, dar i impricinatilor li se aduce o impo-varare sitntitoare prin raspunderea legiuitei taxe defiecare in parte

Noi poruncim urmatoarele1. Cel care face hotarnicia, find acela care deschide

pricina, el urmeaza a se pune la plata taxei; jar pri-cinile ce se vor ivì dintr'aceea. i una hotarnicie, sevor socoti ca una si tot aceeas pricinrt;

www.digibuc.ro

ANEXA VII. XIX

2. Hotarnicul 8e indatoreazil ca, cu depunerea la tri-bunal a crtrtii de hotrtrnicie, se depunrt totdeodatainsemnarea sub iscrtlitura-i de toti ecinii, cu arrttareatistt de acei de critre care s'ar aflet mo§ia cea hotrtr-nicitil, ctilcata, citt §i de acei dela care nu ar aveitpretindrt nimic, precum i un numar de celpii de aceàhotrtrnicie, potrivit cu numrtrul vecinilor, insotite toateacestea cu jalbrt din partea proprietarului crttre jude-crttorie, de a chemzl pe toti acei vecini ca sri se aratede se multumesc, sau, nemultumindu-se, srt se ur-meze judecata. Taxa dar, se va plati prin infliti§areaacestei jalbe, de crttre cel ce o va inhiiift;

3. Pre' zidentul tribunalului, primind acea jalbrt im-preunrt cu hotarnicia cu celelalte inscrisuri ce s'auzis mai sus, va face sorocirile cuviincioase fiecárui

ecin, insotind §i còpii de hotitrnicie. Cea dintitiu che-mare va Ii cu soroc cel putin de dourt luni, i ceade a doua cu soroc de o lunrt, ca intr'aceastrt vremesrt poatrt fiecare din vecini a-vi cercetà a sa botrtrni-cie cu sineturile cel a aveh, §i a se pregriti cu cele maisigure §i adevrtrate raspunsuri inaintea judecrítii;

4. La cel de al doilea soroc, potrivit cu art. 251din Regul. org. se va infrttiVt pricina, §i se va judecitcu acei din vecini ce se vor alla fatrt, §i îi va luftlegiuitul ei curs prin dare de una §i aceea§ hotruire des-lu§itoare de dare toate invecinatele prtrti, ca prtstrareadreptului de opozitie in soroc de opt zile pentru ceiositnditi in lipsá, i de apelatie in soroc de dourt luni,pentru cei ce nu s'ar multumi pe hotrtrirea tribuna-lului, avand asemenea a se urmit pfinrt la cea mai in-naltrt judecatrt, toate dispozitiile intocmitelor legiuiri.

Dum. nealui Marele Logotrtt va aduce la indeplinireaceastrt a Noastril poruncrt, ob.tind-o §i prin Buletin,spre §tiinta tuturor de obste §i urmare pe viitor.

V. Circul«rit a Departanientului Drepteitii ob#ifil In Bule-finul No. 27 din anul 1848 Mai 14.

inalta Strmilnire având ingrijire ca lucrarea ho-trtrniciilor ia cursul ei dura cuviintrt, a chemat

www.digibuc.ro

XX ANEXA VII.

cu dinadinsul stäruirea hotarnicilor in indeplinireadatoriilor lor, i ingTijirea judecatorilor asupra numi-tilor, and indestule povatuitoare porunci de urmareace trebuie a se face, dar in zadar. 616 si acum auvenit la cunostinta Departamentului oarecare neoritn-dueli ce se urmeaza de unii hotarnici:

1. C. la chemarile ce fac, in loc de a inset-unit zivade ciuid are a incepe lucrarea hotarniciei, potrivit cuart. 3 din instructia ce a clat Departamentul la 26 Sep-temvrie anul 1846, sub No. 6.745, numitii indatoreazape proprietari, ca din ziva chemarii, sa se line la mosiace este a se hothrnici, i ca sa strtruiasca pana la vremeace insemneaza:

2. crt punerea in lucrare a desilvarsitelor hotarniciiori dupa hotarire, ori dup. multumiri, cu impietrireasemnelor hotare, o urmeaza dela sinele in neliinta ve-cinilor mosiilor ce se deosebesc, prin punere de piatra-botar la mosia botarnicita.

Si aceste necuviinte and prilej de neintelegeri in-tre proprietari cu hotarnicii, si fácitndu-se cele maimari neorândueli la punerea pietrelor, Departamentulsi printr'aceasta desluseste, ca, in chemarile ce se facde dare hotarnici, sa se insemneze ziva in care ur-meaza a se atla chematul la fata locului, cand negre-sit ca se si incepe luerarea hotarniciei; si la punereain lucrare a desavarsitei hotárnicii, sa vesteasca maidin vreme, prin mijlocirea tribunalului competent, petoti ecinii despre care ar fi a se pune pietrele, insoroc rnárinit, ea sa se alle fatil la desavarsirea lu-crarii, care lucrare atunci o poate incepe, citnd va aveitcuvenitele doN ezi ea a fost cunoscuta acelor proprie-tari ziva ill care urma a se allit la fata

Aceste dar, obstindu-se prin Buletin spre stiinta tu-turor de obste, Departamentul chiama mai cu dina-dinsul i ingrijirea tribunalului asupra hotarnicilor, casresi urmeze lucrarile dupa instructiunile ce sunt date;si la intámplare, cänd vre-unul din hotarnici, dupatoate povatuirile date nu i-ar urmh lucrarile cu ce-

www.digibuc.ro

ANEXA VII. XXI

Tula rânduialri, atunci ori duprt raportul tribunalului,care este indatorat a avea priveghere cu dinadinsulasupra urmarilor numiilor, ori din osehiteincredintându-se Departamentul pentru asemenea aba-teri, va lua cele mai strasnice mrtsuri pentru depar-tarea unor asemenea hotarnici, a carer tinere in ase-menea lucrriri da prieini de neoranduieli. '

11.dract din circulara Deparfamcntului Dreptatii dinan ul 1848 Decemor. 3, A n. ob.Ftitd, in Buletinul ca No. GS'din acelaf an.

1. Indata ce se va primi adresa hotarnicului cu ci-talii, spre a se da vecinilor razesi la mosia ce este ase hotarnici, numai decitt sa se trimita, de va Ii in co-prinsul acelui judet, in primirea lui iar de va Ii inalt judet, sa se' trimit,a la prezidentul tribuhalului lo-cal, ca acela cu asemenea grahnicie srt o indrep-teze dupti adresa : i luandu-se dovezi, prezidentulfret inthrziere, sa le trimita hotarnicului ca sit poataIi primite si de el mai inainte de implinirea sorocului.

2. Primindu-se la judecrítorie dela hotarnic carteade hotarnicie, insotitrt cu còpii de pe &Visa, Writ, itcu deslusirea data prin instructia cu No. 447, anulcurgator, sorocindu-se vecini rrtzesi ai mosiei hotarni-cite, cu cea dintai hartie srt se trimita si copia de ho-tarnicie pe cat se atinge de-a lui proprietate.

VII. Rxtrart din circulara Drpariamentulai DreptrVii, dinanal 1849, No, 2,379, o4titei in. Bulethml en No. XI din, (we-lt-if an

1. in vestirea ce face hotarnicul ecinilor rrtzesi, siidesluseasca porunca cu care i se da voie a intra inlucrarea hotrtrniciei, insemnand luna, ziva i numrtrulei, numele proprietarului si al propriettitii sale ce estea se hotrtrnici, numele proprietarului vecin si al proprie-tatii sale, deslusindu-se atilt sorocul child este hotarita se incepe lucrarea hotrtrniciei, cat si de a-si aduceel mice documente an Ii at and sprijinitoare drep-

Vezi art. 130 din vechea Condica pena15.

www.digibuc.ro

XXII ANEXA VII.

tAilor sale, potrivit cu povata pravilii si a instructieiilatä la anul 1847, sub No. 6.745 si obstitä prin Bu-letinul cu No. 74.

2. SA se facrt vecinilor räzesi douil estiri potrivitcu instructia chill la anul 1837 sub No. 14.781, obs-titä prin Buletinul cu No. 60, puindu-se in cea dintâisoro c. nu mai putin de dour', luni, iar in cea de-a douanu mai putin de o lunä, cu deslusirea datä la art. 1din circulara No. 3.135 din anul 1848, obstitä in Bu-letinul cu No. 27, indreptându-le in primirea adresan-tilor cu ränduiala arittätil in instructia cu No. 6.550,obstitä prin Buletinul cu No. 67 din anul 1848.

3. Dupà cele douä vestiri cu soroace märginite sicunoscute vecinilor rázei ai mosiei hotärnicite, hotar-nicul inceapä lucrarea, neputând-o intärziä, fáth

mijloci vre-o prayilnicit imprejurare.4. Hotarnicul, cu depunerea la judeciltorie a obs-

testii hotärnicii, Ricutrt mosiei pentru care a fost brat,despre toate invecinatele pàri, sa deft si insemnaresub isailitura-i de toti 1 ecinii, cu arMare atitt de aceiade catre care s'ar afla mosia cea hotärnicititcât si de aceia dela care n'ar aveä sit pretindä, nimic,precum i còpii de aceà hotärnicie, pentru partea aceeanumai ce se atinge de fiecare vecin, potrivit cu dom-nescul Ofis din anul 1847 sub No. 436, obstit prin Bu-

cu No. 73.5. La moiile ce se hotärnicesc, cand se vor inve-

cinit cu mosneni, atunci hotarnicul sit ingrkjeasat caart. 4 sà-1 indeplineasat in chipul urmititor : in aceit

insemneze vecinatatea mosnenilor, sit deslu-seascil totoclatä cáti mosi sunt, depunänd còpii potri-1 it cu nurnärul mosilor.

6. La intämplare de va rilmânea vre-unii din ve-cini inultitmiti pe lucrarea hotärniciei, dupa care ur-meazä a se pune pietre, trebuie mai intai sä se RIinscris de multumire din partea acelui vecin, care-ade-

erindu-se si de hotarnici, dea la mana proprie-tarului ce'si hotärniceste rnosia: i apoi in [hula acelui

www.digibuc.ro

ANEXA VII. XXIII

proprietar si a vecinului mu4umit, sa se puie pietre,potriN it cu inscrisa multumire, ca sa lipseascit tot fe-lul de reclamatii ca nu s'ar fi pus pietrele chiar peacolo pe unde s'a dat multurnire.

VIIl. Extract din circulara Departainentalui Dreptittii din«nul 1849, Martio 28, No. 2.581, obfritti In Buletinul No. 33,din acel an.

Se scrie judecatorilor ca in viitor, indata ce se Vadepune cartea de hotarnicie de care hotarnic in ju-decatorii, sa se ia brigate de seamil, si de a fi cudeslusirea aratata la art. 5 din circulara No. 2.579, atuncila \ remea sorocirii sa se faca citatiile pe numele fie-carui mos cu cetasii lor anume, potrivit cu numarullor, i sit li se trimita cu bagare de seama ca, dân-du-se in primirea fie-citrui mos, sa se ia iscalitura dea ei primire, de nu va fi cu putinta dela toti partasiilui, macar dela cei mai multi, sub indatorire ca aceiasit le arate si marturisindu-se de preotul

satului, sa se deit la judecatorie spre dovada,ca duprt niste asemenea incredintari, sa poata i ju-dechteria srisi urmeze lucrarile sale, fail a mai daprilej de reclamatii ca s'a osandit mosneni intregi farasa fie toti chemati, ci numai dupil vestirea unuia saudintr'insii si fara stirea celorlalti; avand in vedere ju-decatoria ca citaçiile in asemenea pricini, cand sunt

mosneni, srt fie cu soroace mai indelungate, ca sitse poatil luà inscris dela toti de a lor primire.

IX. Extract din circulara Departanientului DI.epttitei din 2Mai 1849, No. 5.592. obolitd in Buletinul No. 48 din acela$ an.

Sorocirea pentru pricini de hotare la care, dupa ce-prinderea hotaririlor, urmeaza a se AA, la fata loculuipriEronitorii cu ai lor hotarnici, se va face de randui--tut intru aceasta madular al judecatoriei dare prigo-nitori, vestindu-i ca la ziva s'orocita sa se afle in fatalocului insotiti de hotarnicii ce'si vor luà. Va avea must',grijit randuitul madular de-a timpani ca, pe cata vremesuprafata prtmantului va fi î ivelitit cu zapada, sit nu

www.digibuc.ro

XXIV ANEXA VIII.

soroceasca, lucrarea de hotarnicie. Do se va coprindoin hotruirea ce se va aduce la indeplinire, crt urmea75,a se afla ffitri §i alti vecini, se vor chema, totodatrt §iaceia do crare madularul randuit.

Hotarnicii cand se iau spre aducerea la indeplinirea hotaririlor celor desavar§ite, nu vor avert dreptul dea face sorociri, ci in puterea sorocirii jud.ecrítoruluidare prigonitori vor executa hotrtririle.

Ca sit se poata, cunoa§te in totdeauna desilvár*itaaducere la indeplinire a hotaririlor, hotarnicii i ran-duitul madular al judecritoriei ce se vor alla la fatalocului, vor subscri act care va coprinde numrtrul ho-trtririi ce o aduce la indeplinire, i acela al porunciicu care se autorizeazil in a lor lucrare, principaleleimpietrite puncturi, !i alte asemenea hotare cu movi-lite pe liniile ce se vor face in urmarea coprinderiihotrtririlor ce sunt chemati a executa : §i acel act seva indrepth de madular catre prezidentul judecrttoriei,care va da fiecttrui din prigonitori cate o copie ado-veritrt duprt randuiala, sub luare de adeverintrt: §i apoiva face cuviincioasa punere la cale pentru inchide-rea delii.

Madularele ce se trimit la fata locului ca sit puie inlucrare hotariri desavar§ite pentru statornicire de ho-tare, sa, nu lea, parte in lucrarea hotarniceasca, decatnumai sit priveghieze a nu se abate hotarnicii din textulhotruirilor, pentruca, dupil duhul legjuirilor, dreptul icriderea judecittorului nu se intinde §i in asemenealucrari,

Anexa TIII-a.

Pentru vanzari.I. Pitacul Domunlui Grigore Ghica din anul 182.5 .3Iartie 31

pentru protimisis.

lo Grigore Durnitru Ghica, etc.

Cinstitilor §i 'credincio0or dumneavoastrit velitilorBoieri ai Divanului Domniei Mele, multi din cei ce1 And nem*Atoare lucruri, cand se duce ori la logo-

www.digibuc.ro

ANEXA VIII. XXV"

fetie sau la ispraN nicat, ca sa se adevereze zapisul van-zarii dupa randuiala pravilii, unindu-se cu cumpara-torii, mestesugind viclenii, nu arata pe toti acei catiau 6:Were pravilnicrt de protimisis la cumprtratoareaacelui lucru. Din aceastrt urmare se intampla judecati

zmäcinäri întro cumparatori si intre acei ee au ca-dere do protimisis, cerând adicri aceia ca sä räscum-pere lucrul cel vandut, In puterea celui cle al 8-leaparagraf dela capul pentru anzäri partea 3 din pra-Vila phmantului, cu cuvant ca vanzatorii lucrului nui-au aratat si pe ei la logofetie sau la ispravnicat casa-i ii minisit spre a holari, in sorocul cel numit inpravilä, de cumpära sau de se leal Ma, i apoi candpana la cel soroc nici ar li cumparat, nici s'ar fi le-prtdat, atunci adeverindu-se zapisul de numitele dre-gatorii, srt nu mai lie ascultati, iar cumpärätorii vranda departa pe cei cu cadere do protimisis, cari i-autainuit vanzrttorii ca sä nu poatä räscumpara lucrulcel vandut, cu cuvant crt la al 11-lea paragraf tot dela mai sus numitul cap pentru vanzrtri, se coprindeca de va trtinui adicä vanzatorul pe re-unul din ceicu cadere de protimisis, si iii urmä se va aratä, sa-ipläteasca aceluia drept osanda a zecea parte din pre-ul ce s'a vandut, iar nu zice de a i se da

protimisis la räscumpäratoarea lucrului.Pentru ca srt lipseascrt de acum inainte felul aces-

tei prigoniri din nNleslusita intelegere a acelui de al11-lea paragraf dela mai sus numitul cap, cu DivanAm chibzuit Domnia Mea precum a este stiut, Mumdreptritii asupra acestei pricini; $i dupa tot cul.ântuldrept deslusind a acestei de al 11-lea paragraf into-legere, in ce chip se cuvine de a li dupa (1uhul ce-lui de al 8-lea paragraf, zicem crt de ar li fost pre-cum zic acei cumparatori, urma sa zicrt curat intr'acelde al 11-lea paragraf pe langa periodul al osandei an-zatorului), ca protimisis sa nu i se dea; i iarrts dese va socoti acest do al 11-lea paragraf, ca are acestfel de intelegere, ca si de nu se N or minisi adica cei

www.digibuc.ro

_XXVI ANEXA VIII.

cu cAdere de protimisis, tot stt nu mai lie ascultati,atunci acest paragraf urmeazA a anerisi pe cel de al8-lea, care are coprindere cit cei cu protimisis sft numai lie ascultati, cfind la TAnduitele soroace minisin-du-se nici vor cumpftrit, nici se vor lepftdit; i ash srt

pravila anerisindu-se singurft pe sinesi.De aceia poruncim dumneavoastrA eft la asemenea

pricini ce se vor intAmplä a se Cercetit, sA faceti ho-tArirea, dupA mijlocul mai sus arfitat,adicA: «celui cu-«cAdere de prolimisis, când nu va li minisit de lo-«gofetie sau de ispravnicat, dupA randuiala pravilii,«pe lângit osanda ce are a-i plAti vanzAtorul, sft i se(«lea sidreptate a rftscumpftra lucrul cel vândut.<west pitac sit se pftstreze trechndu-se in condicil».

Jarnalul Sfatului Adininistrativ Exfraordinar din and1837 atingeitor de acest pitac.

AstAzi, Joi la 19 August 1837, adunAndu-se mAdu-larele, Sfatul Administrativ Extraordinar,dimpreunA cuDomnii Presedintii Divanurilor, au citit luminatul Ofisdela 19 lulie 1837, No. 288 precum i raportul De-partamentului Dreptatii dera 28 lanuarie, No. 693 sia chibzuit cele urmAtoare.

1. CA pitacul rAposatului intru fericire Grigore VodftGhica dela 31 Martie 1825, este deslusitor art. 7, 8 si11 ale capului pentru vanzdri din pravila

2. eft rtiposatul Domn, potrivit cu art. 3 dela capulpentru judeceitori, judecatei si hoteirire, a fost in drepta da acea hotftrire asupra intelegerii art. de mai susarfttate ale pravilii, spre depArtarea a veri-ctireia ne-domiriri intru aceasta, si care urmeazA a se pAzi inintregimea sa, pAntt cand se va desliintit, de se va gAsicu cale, prin alth legiuire sAvArsitil cu toate lormelecerute de Regulamentul organic.

ill Os dam nese dat "in arma i asupra acestui jarnal, cil-tre Departanientul Dreptiif

Noi, Alexandru Dumitru Ghica, etc.

Vitzfuld jurnalul incheiat de cAtre Sfatul Adminis-trativ Extraordinar, in adunare i cu Dumnealor Pre-

www.digibuc.ro

ANEXA VIII. XXVII

zidentii Divanurilor de aici din Bucureti, si care nis'a inlâtisat pe lama raportul acelui departament cuNo. 9.955 din 25 August ale anului trecut 1837, atin-aAtor de deslusirea ce a facut raposatul intru lericireDomnul Grigore Ghica, prin pitacul de la 31 Martie1825, art. 7, 8 si 11 de la capul pentru vcinzeiri dinpravila prtmântului ;

Luitnd in brioure de seamrt chibzuirea arrttatri, prinacel jurnal, 1-iu crt pitacul rríposatului Domn GrigoreGhica de la 31 Martie 1825, este deslusitor art. 7 si11 al capului pentru vânzAri din pravila pronântului;2-lea cit rrtposatul domn, potrivit cu art. 3 de la ca-pul pentru judeceitori, judecatei qi, holdrire, a lost indrept de a da acea hotrtrire asupra intelegerii art. demai sus arritate ale pravilii, spre departarea

nedorniriri intru aceasta si care urmeaztt a se priziintru intregimea sa, Oat când se va desliinth, de seva grtsi cu cale, prin altele leginiri savArsite cu toatelormele cerute de Regularnentul organic ;

Primim de bunit aceea chibzuire si poruncim de ase prtzi cu nestrrtmutare, de dare toate treptcle ju-deciltoresti, coprinderea pomenitului mai sus pitac dom-nesc, asupra pricinilor de judecrtti cu protimisis.

Dumnealui z;teful departamentului dreptrttii va aducela indeplinire aceasta a Noasträ poruncrt, dând-o incunostinta tuturor treptelor judecAtoresti.

/V. Circulara Departamentului .Drepteifii asupracc se ccre la alclituirea artelor de vânzare. data in an ul 184.S'.111artie22 sub nr. 1886, gi obgità in Buletinul din acclai an

Din curgrttoarele luerrtri ce se urmeazrt pe la ju-decrttorii, si se aduc dupit intâmplare pe la cunostintadepartamentului, s'a brtgat de seamâ crt unii din pro-prietari ce'si ând proprietrttile lor in toptan frtrrt nu-mire de stimjeni, in urma tocmelii ce lac cu cumpri-rrttorii pentru vânzare cu pret hotririt a tot trupuluide movie ce stapanesc in cutare hotar, sau a tot lo-cul din oras, cuEretand viclenii de a se folosi pestepretul cu care se invoiesc, in zapisele ce infiltiseazit

www.digibuc.ro

XXVIII ANEXA VIII.

la judedttorie spre adel erire, pc lângit obsteasca nu-e ce are mosia sau locul ce-1 Wind, coprinde nu-

mirea numai a unor din trupurile din care se aldt-tueste acea mosie sau loc, Minuind cate un trup ceare osebitil numire, despre care in zapise nu se pome-neste, nici ci1-1 vând, nici cit ramane pe searna-le: iarcumprtriltorii neavand stiinta ca Nanziltorii despre toatenumirile trupurilor de care se alcatueste mosia cecumpAril, i necunoscând icleana precugetare a an-

primesc de bune zapisele in temeiul publi-citrttii ce le da judechtoria prin adeverirea sa,si in urmA

Anziltorii deelarandu-se (le stitpâni pe dtte un aseme-nea petec de movie sau loc, ce face parte in mosiavandutil, se deschid prigoniri. Ci !Hilda precum an-zAtorii sunt datori a coprinde in zapisele de Anzaretoate numirile trupurilor de care se alditueste mosiace vand, si Ja intamplare de a-si pastra posesia pevre-un trup ce face parte in proprietatea Ianduti, srtse desluseasdi cil râmâne pe seamrt-le nevândut, ase-menea indatorire este si a judedttoriei de a face inadeverirea sa aceastA desluSire; si Liindcìt adeN eririlece se dau din partea judeditoriei s'au filcut mutt maiintunecoase decat zapisele, dandu-se printr'insele

vanziltorilor de a se puteft folosi de rezultatulcleniilor prin tragerea cumpriltorilorprin judectIti pen-tru un lucru ce'l cumpruil cu bunil credinVt prin za-nis formrduit;

De aceea se porunceste judeciltoriei ea la inlâmplarede a reclama vanzititorul ca proprietate a sa re-untrup ce face parte in proprietatea vandutil de dânsul,

pentru dânsul nu-si va li pastrând numilul posesiaprin zapisul ynzitrii, atunci acest trup se socote,7teintrat in A ânzarea ce s'a urmat totalului mosiei sauloeului in care face parte, si o asemenea reclamatie,neprimitoare de vre-o cercetare judeciltoreasca; iar inviitor domirindu-se judeditoria de indatoririle sale, A aaN ea ingrijire ca la intiirirea ânzitrilor, sit se intrebevânzrttorul dadi in mosia ce N inde îsi mai ptistreagt.

www.digibuc.ro

ANEXA IX. XXIX

vre-un drept sau nu, factuidu-se aceastrt deslusire chiarin adeN erire.

Aceastä randuiala se a prtzi si la vanzarile prin li-citatie a lucrurilor nemiscatoare, de a se pune adiert invederea musteriilor ce lucru se vinde, i in care intindere sau mrtrginire ; adrtogáAdu-se si in raportul deadjudecatie ce va indrepta la Departament.

Anexa

Le.yinire din 1511lartie 1840. 9Pentra marginirea color cadrept de protimisis la Tânzari.

Art. 1. Caderea de pro-timisis la vanzari de lucru-ri nemiscatoare ti tigani sedestiinteaza de acum ina-inte. Dobandirea propri eta-tii de mosii, vii si tigani, nuse poate cuveni dead fete-lor de rit crestinesc.

Art. 2. Orice zapis devanzare a lucrurilor nemis-catoare i iErani, se a ade-veri de catre judecatoria lo-cala. Aceasta va adeveri za-pisul de ânzare, duprt cemai intaiu va cercetà cu ceamai mare brtoare de seamadocumentele ce se vor in-Nish de vanzatori si se vaincredinlit cu destoinica do-

adilcrt vânzatorul este bunstapan pe lucrul ce voiestea vinde, si cit acesta nuestezrdogit, nici sechestrat,

I lntarita cu ofisul dornnesc No.178. Protimkisul s'a fost desfiintatInca din anal 1836 pentru orasul Bra-

nici supus la vre-o preten-tie de zestre.

Art. 3. Cand se vindelucru sadit sau cladit pe locstrain si inchiriat, stripanullocului are cadere la ras-cumpararea acelui lucru.

Vanzarea u nor asem eilealucruri dare obraze strainenu se va face decal, pnill ca-nalul judecrttoriei. Aceastava da-o in cunostinta sat-panului locului, i dacrt a-cesta in soroc de patruzecide zile socotite din ziva pri-mirii întiintitnii, nici baniipretului nu va raspunde,nici se va lepada de dreptulsalt, atunci judecritoria vaadeveri zapisul, i vanzareava fi desavaxsita.

Art. 4. Paragrafurile 6,7, 8, 9, 10 si 11 dela capulal 2-lea, partea 3, din pra-vilaprtmantului, precum siori citte dispozitii se vorimpotrivi la aceasta de a-cum legiuire, se desliintea-

ila prin legiuirea mentionata la a-nexa I in nota,

www.digibuc.ro

XXX ANEXA X.

zrt i rrtmem pentru totdea-una desputernicite.

Art. 5. Ori eke reclama-cu dreptul de protimisis

vor fi pornite pânit acum,si se vor porni 'Anil la zivaintrtririi i pubIicírii acesteilegiuiri, se vor puteit judecitdupa pravila cea veche a trt-rii, iar dupit intririrea le-giuirii si publicárii ei, a ni-mrinui jalbrt de protimisisnu va Mai li primitrt.

A nexa X-a.Regulament pentric meztcturi

Art. 1. Toate vânzrtrile«prin mezat a nemiscrttoa-0relor lucruri se vor face«de judeciltoriile de intilia«cerc etare a judetelor, um«de prtrtile impricinate vor«locui, sau se vor li afland«lucrurile cele spre vanza-«re, strigilndu-se tot odatrt«si in orasul Bucuresti.

«Insil child lucrul nemis-«crttor se va pune la me-«zat duprt bunrt-voia pro-«prietarului, harasladisma«se va face la locul ce se«va alege de critre chiar«vtInzraorul. lar citind acest«lucru se va vinde din po-«runca Stápânirii, si cel 0-«sAndit nu va voi a arrttà«uncle voieste a ge face ha-

knexa No. 5, cap. VII din Rer,.Org.

«rasladisma, atunci se a«face in orasul Bucuresti,«clacrt acel lucru va Ii in«Valahia Mare, sau la Cra-«iova, de va li in Valahia«Micrt: duprt ce acel lucru«se va striga si in judetul«undo se va li aflAnd, ur-umând cerutele formalitriti«*i indatoriindu-se judecrt-«toria judetului a tia in cu-« nostinta doritorilor, la cea«din urmrt strigare, ziva in-«tru care este a se face ha-«rasladisma in Bucuresti«sau in Craiova, ca plat«la acel soroc sri. se atle a-«colo cel ce va oi a da«mai mult.

«Art. 2. Ori-cine va voi«sit, vânzä vre-un lucru ne-«miscittor, se va atilt& sau«insusi sau pPm echil, cu«jalb 6. la judecrttoria judo-«tului, documen-otele sau alte dol ezi ce va«aveit, de strtpanirea acelui«lucru.

«Art. 3. Citnd vânzrit orul«va Ii cu locuinta din alt«judet si nu din acela un-« de va li a se face vânzarea,«si nu se va indeletnici a«trimite documentele cele«originale, va puteit trimi-«te CÒPI1 adel elite de ja-«dectitoria judetului uncle«el se va

www.digibuc.ro

ANEXA X. 'ma« Art. 4. Judecatoriile ju-

«detelor vor urmaintruce se vor face prin-

«tr'insele, dupa mai jos a-«ratatele randuieli:

«1. Dupa ce se vor cer-«cetft cu cea mai mare bit-(ware de seama documen-«tele ce se vor inlatisa de«dare vanzator si se va fa-«co destoinica dovada ca«el este bun stapan pe lu-«crul ce-1 da in vâniare«slobod de a-I vinde, jude-«crttoria,pe deoparte, va da«de loc de stire Marelui«Logofrit, iar pe de alta par-«te va publica acel mezat«atât prin telal,care va strigit«in piata la trei zile de thrg«flicand cunoscut acel me-«zat, cat si Prin afle, adicri«hartie ce se va lipi de asu-«pra uii judecritoriei, ant-«tând numele vanzatorului«numele i felurimea lu-«crului impreuna cu tonte«imprejurarile sale, precum«si sorocul barasladismii.

«2. Sorocul pentru stri-«garea lucrurilor nemiscrt-«toare va Ii de dourt luni,«pentru lucrurile ce se vor«da in mezat prin porunca«Stapttnirii, si de sease luni,«de a fi de buna vointa;«aceI soroc se va socoti«Inceput din zivaintru care«se vor face publicatiile.

« Iar strivarile fiecrirui«mezat se vor face in pre-«susdvia judecatoriei in pa-«tru strigari care se vor ur-«mil in patru Sambete deo-«sebite a lunii celei de pe«urma a sorocultti mezatu-«lui, fara precurmare, si du-« prt ce mai intaiu se vor face«cunoscute acele strigrtri«prin telali la locuri pu-«blice si in zilele de tam.

«3. De toate mezaturile«ce se vor intampla se va,« tine condicrt deosebitt, un-«de se vor iscrtli toti cei ce.«vor da mai mult, aratan-«du-se pretul ce se a da de«fiecare; iar harasladisma«se va face la sorocul cel«hotrtrît, si se va trece de«loc in condica cea oran-«duitrt pentru mezaturi.

«4.1)e temeiul art. 1, fiind«a se face strigarea lucru-«rilor color nemiscritoare«Mat in judetul unde se vor

acele lucruri, cat si«in orasul Bucuresti sau«Craiova, iar harasladisma«luand a lua stvarsire nu-mai la un loc, sorocul pen-«tru cea din urma strigare-«a lucrurilor celor nemis-«catoare vandute prin po-«runca Stapanirii, la locuI«unde nu a fi a se haras-«ladisi, va ti numai dezila«patruzeci. Iar sorocul ha-

www.digibuc.ro

XXXII AXEXA X.

< rasladismii va Ii cel pra-«vilnic de zile sasezeci, ca-«re harasladisma se 'va44rece de loc in con dica cea«oranduita pentru meza-«furl. Aceit strig.are sa se«faca atilt prin tuba cat si«prin telali.

«Art. 5. Mare le Lovofat«de loc cum va primi dela«vre.o judecatorie instiin-« tare pentru punerea la me-« zat de mice lucruri nemis-«catoare, va publicit acel«mezat prin gazeta si-1 va«face cunoscut la judeca-«toriile tuturor ce'lorlalte«judete; insa de nu va gasi«vre'o Im potrivire pravil--quica la savarsirea acelui«mezat caci atunci va fi in-«datorat a-1 popri.

«Art. 6. Fiecare judecti-«torie 1 a fi datoare. de Ice( dupa savarsirea harasla-( dismii sa (lea de tire lo-«(2:ofetiei, arMând numele< cumparatorului, al vanza-( torului. cum si numele si«pretul lucrulni, precum si«toate imprejurarile lui.

«lar cand dupa alegerea«1 anzatoruluh a fi a se ha-4 rasladisi nemiscrttorul lu-«cm cel dat în mezat din«porunca Stapanirii, in ora-< sul Bucuresti, judecatoria( locului unde s.e va AA, a-

«cel lucru i unde se va«strigit dupa coprinderea( art. 1, va Ii datoare la cea«din urma strigare a mai«sus aratatului soroc de zi-«le 40 sa filch cunoscut, in-(«lata logofetiei pretul ce«va fi esit la cea din urma«strigare, precum si logo-«fetia, cand va fi a se face«harasladisma la judecato-«ria locului, va face cunos-«eut acelei judecatorii pre-«tul ce ya fi esit la cea(«lin urma strigare, iarrts«de zile 40, in orasul Bu-( curesti.

«Art. 7. Fiecare judeca-«torie careia i se va face«cunoscut de catre Logofe-«Oa cea Mare vre-o An«zare prin mezat, va fi da-«toare sti publice prin«precum s'a zis la art. 4. §. 1.«Acest afis a stà lipit in«curgere de atáta vreme,«pe cat se a strigit acel«lucru la mezat.

«Art. 8. Se ia orimdui«pe langa fiecare judeca-«torie de intaia cercetare«citte un telal pentru stri-«garea mezaturilor : iar la«judecatoria Ilfovului se vor«orandui patru telali, i la«a Doljului doi.

( AA. 9. Toate vanzarile«min mezat vor fi supuse la

www.digibuc.ro

AXEXA X. XXXIII

«intilrirea Domnului duph«anaforaoa ce se va face de«chtre Logofetia cea Mare«asupra fiechrii vânzìiri, ca-«re anafora inthrindu-se«se a da cumphrhtoru-«lui. 1)

«Art. 10. Mind de tre-«buinth t se intocmi la Lo-cizofetia cea Mare o sectie«deosebitil pentru cores-«pondenta ce va avea cu«toate judetele in pricina«mezatu rilor, cheltuiala a-« cestei cancelarii, precum9-fiata telalilor, se va -Irmo«din banii vanzarilor po-«prindu se cate lei trei la«sutil din pretul lucrurilor«ce se vor vinde prin me-«zat, adilogandu-se i chel-«tuiala gazetelor.

«Art. 11. Cand cel ce va«fi dat vre-un lucru nemis-«chtor al shu la mezat, va«voi pe urmil sh-1 ridice,«chci nu se va multumi pe«pretul ce va esi, sau pen-«tru \ re-o altá pricini1, va«fi dator a plhti mai intai

ACeasta dispozitie este deqlfin-itath prin ordonanta clomneasca din21 Septernvrie 180, publicatä in Mo-nilorn1 Oficial Fir, 210 1802 in co-Prindere :

Art. 1. Actele de vAnzAri silnicea imobilelor, care se face de tribu-wile ea acte judecatore5ti definitive

nesupuse la apel, se vor eliberiide-a dreptul de catretribunalul careelectueazIt licitatiuneq, ffirq nici oalta

Art. 2. Despre actul eliberat cum-

cate lei unu i jumiltate«la suth pentru pretul la«care se va fi suit acel lu-«cru in cea duph urmä stri-«gare, adilogand si chel-«tuiala gazetelor.

«Art. 12. Toti banii cati«se vor strange in toate ju-«detele din acei lei trei sau«unul i jumatate la suth,«se vor trimite la Logofe-«Oa cea Mare, unde se va«tine de chtre seful sectiei«mezaturilor con dica cura-«til sub pecetea«tura Marelui Logofht de«toate sumele ce se vor«primi si de cele ce se vor«plAti.

«Art. 13. Logofhtul cel«Mare va da socotealä laSlatul Administrativ Ex-

«iraordinar la sfarsitul«chrui semestru, de toti ba-»nii ce vor intrit in came-»laria sa din mezaturi si de«acei ce se vor cheltui din-( tr'insii.

. . . . ......parätorului, se va da o copie ade-verita persoanei expropriata, ca la.caz de nemultumire sfi'si poata facerecursul In Casatiune, pe temelulart. 36, lit. a 0i In termenul pre-scris de art. 44 din legea organica aCurtli de casatiune.

Art. 3. Actul de vitnzare se va mineIn lucrare de Indata, iar partii ne-mul Omit a Si ra man e facultatea pre-vazutä prin art. Ti din legea orga-pica a Curtii de casatiune.

Ion Palade. 11www.digibuc.ro

XXXIV ANEXA XI.

«Art. 14. (Coprin (1e d ispozitiifin anciare).

«Art.15. Când se vor da«in mezat prin hotruirea«unei judecatorii lucruri«miscittoare, acel mezat se«va face tot in sala jude-«craoriei, in zilele cele ho-«trulte i prin telalii oran-«duiti, insh duprt ce se va«da de stire obstii prin te-«lau i afise, dupa coprin-«derea art. 4. Iar harasla-«disma acestor lucruri se«va face, dupa a patra stri-«gare ce se va face la a«patra siiptámana si se va«intrtri chiar de dare acea«judeciltorie; insrt datoare«va fi judecAtoria a face cu-«noscut Logofetiei siharas-«ladisma lucrurilor miscrt-«toare, cu ara'tare de nu-«mele cumprtratorului sau«a vinzatorului i pretul hi-

«crulul. Condici deosebite«se vor pastra in fie-care«judecrttorie pentru insem-«narea acestor mezaturi».

Anexa XI-a.Pentru inchiriere sais aren drt

Art. 1. Inchirierea sau a-rendarea este o tocmealaprin care o parte se inda-toreaza a da celeilalte fo-

i) Dispozitiile acestui capitol al-catuesc legiuirea cea noua din 1852,luatl dupa Codul civil francez, art.

losul unui lucru, pe un so-roc oarecare i cu un pretla care so indatoreaz5, cea-lalta parte.

Art. 2. Numim inchirie-re folosul unei eltdiri saua oricrtrui lucru miscrttor.Numim arendare folosul u-nei mosii sau rodurile u-noi gradini.

Art. 3. Putem srt inchi-srt arendrtm sau prin

scris sau prin grai, îiìsì in-chirierea sau arendarea ceaprin grai nu se va putea fa-ce decát 'Anil la suma delei una sutrt cincizeci.

Art. 4. Dacrt inchiriereasau arendarea fácutrt pringrai nu s'a pus Inca in lu-crare i una din pártile toc-mitoare o trtgadueste, a-tunci nu se poate primi do-vadrt nici prin martori, niciprin jurâmant.

Art. 5. Cand se prigo-neste pretul inchirierii saual arenzii, a crtreia tocmealii.s'a facut prin grai si cares'a pus in iucrare,proprie-tarul se poate crede de vasavarsi jurrunânt; afara nu-mai dacrt chiriasul sau a-rendasul se multumeste adovedi aceasta prin cerce-tarea oamenilor cu tiin1714 1751 8i Intfirita en ofis dom-nesc In ace1a8 an, Mai 28, No. 762,care a abro.rat dispozitiunile c. Car.

www.digibuc.ro

ANEXA XI. XXXV

de asemenea preturi. In ast-lei de intarnplare, cheltuie-lile sunt In povara

sau a arendasului, da-ct pretul ce s'a dovedit, co-varseste pc cel adevrtrat

Art. 6. Chiriasul sau a-rendasul poate si el inchi-riit altuia lucrul, afarrt nu-mai cand se va tocmi im-potrivA.

Art. 7. La inchirieri sauarenzi se drt protimisistasilor, cari, cand se drt cuchirie sau arenda lucrul lorcel deavalma, se protimi-sesc srt-1 ia.

Art. 8. Mosiile mrtnrtsti-resti nu se pot arendà decAt duptt dispozitiile legiui-Ai din anul 1847 pentru

Legiuirea mentlonata din 1847coprinde urmiltoarele randueli

kn. 2. Arendarea proprietfitllorMitropollei si ale episcopiilor se vaface prin licitatie pe un termen decinci ani; pentru ale Mitropoliei,In tlinta Mitropolitului, iar pentruale episcopiilor, In flinta chinar-hului flearei eparllii, afitindu-setatä la toate aceste arenclfirc Logo.Ifitul credintii si Comisia financia-ra, aleas5, din anul obstestii Adu-ran, cand nu va fl obsteasca Adu-nare deschisg.

Conditlile arencl5rit se vor ala-tul de atre Mitropolit Impreunäcu Logoffitul creclintii si dripä ce sevor aprobä de Domn, se vor publi-ca prin glasul Buletinuluicu un anmai inainte de a se 0,1131'0 terme-nul celui din urmä contract; iar li-citatia arenclfisii se va face cu saseluni mai Inaintea acestui termen.

Rezultatul licitatiei se va supunela Intarirea Domnului, si apoi se vaslobozi la mans, arendasilor con-tracte isalite de atre chiriarbul

regularea averilor si a ve-niturilor Mitropoliei si aleepiscopiilor. 1)

Inchirierile acareturilorse vor putert face si Oatla cinci ani; banii instt nuse vor putertluit înainte decAt pe un an.

Att. 9. Când prin con-tractul de inchiriere sau dearendare se atinge intere-sole unei a treia persoane,ce are un nettletduit dreptasupra lucrului, cum estenevarstnicul pc mostenirbb.sa, creditorul pe lucrulpotecat, contractul trebuesrt fie respectat munai peun some de trei ani, frirrta mai fi indatorat chiriasulsau arendasul a plitti nou-

revectiv al fle-cfirei eparhii si decane Logoffitul credintii.

1rt. 3. Vfinzarea padurilor Mitro-poliei, ale episcopiilor si ale me-toacelor, rämäne si de acorn Ina-inte popritfi, precurn se urmeazäsi cu pädunile tutul or mandstirilor,pftna and se va alcatul o pravilapentru a lor Were treptata si re-gulatä spre vesnia pastrare. Iarla intämplare de vre-o trebuintilpublica de lemne din acele pfiduri,aceasta se va puta Intfimpinfu prinIntelegerea chiriarhului eparhieicu Logoffitul credintii t prin dezle-gare domneasa..

Art. 4. Banii ce se vor strange dinarendilri, inchirieri. embaticuri sialte asemenea venituri anuale aleproprietritilor Mitropoliei, episco-piilor, ii metoacelor se vor depuneintr'o Obsteasa Casa, care se vapfistr8. la Mitropolie.

NolmCaasa- de care se vorbestemai sus era cunoscutfi sub numelede Cassa centralä, si a fost desfiin-tata In unna Conventiei din 1858.

www.digibuc.ro

XXXVI ANEXA XI.

lui stapan aiçi bani in so-coteala acelei arenzi sauinchirieri, dacit odatä a pla-

celui dintaiu stapfm,ou deslu§irea urmatoare:

1. Inchirierea sau aren-darea contractatil de epi-trop, pentru lucrul celui desub a ba epitropie, pe unsoroc mai mult de trei ani,la intamplare de a-§i veninevarstnicul in pravilnicavarstä, nu poate avea pu-tere indatoritoare pentrudansul sau pentru mo§te-nitorii sai, decal numai peacei trei ani, in cursul cri-rora nevarstnicul §i-a ve-nit in pravilnica varsta, so-cotindu-se acest soroc dinziva in care s'a incheiat con-tractul.

2. Epitropul nu va pu-tea prelungi sorocul inchi-rierii sau al arendarii lu-crului celui de sub epitro-pie, prin preinnoire de altcontract inaintea expirariitermenului celui dinttliu, decat numai cu un an inaintede a rrisutla contractul, incursul crireia vremi, ne-varstnicul §i-a venit in pra-vilnica ârstil. La din I'm-potriva contractul poate anu se tine in searnit.

3. Inchirierea sau aren-darea contractatil de bar-

bat pentru lucrul de zes-tre, nu va putea avea tri-rie, dealt numai pe cat vatine casnicia §i !Ana la des-facerea ei prin bisericeascahotärire.

4. Daca lucrul inchiriatsau arendat se dâ de zestre,atunci zestra§ul este datorsa respecteze, pe soroc detrei ani, contractul incheiatde inzestrator, socotindu-se acest soroc iara§i dela in-cheierea contractului, afaranumai dad), se vor tocmiimpotriva.

5. Dach contractul de in-chiriere sau de arendare afost facut pe o vrerne maiindelungata decal pe treiani, atunci sorocul se va so-coti dela cel din urma pe-riod de trei ani, numaran-du-se fiecare period deladata contractului cafe treiani.

Art. 10. De va calch toc-meala stapanul lucrului in-chiriat sau arendat, §i va pa-gubi pe chiria§, raspundepaguba: asemenea §i chinin-ul sau arenda§ul cand. va

pagubi pe stapan din nepa-za contractului.

Art. 11. De va inchiriasau de va da in arenda sta.-panul, lucrul lui cu soroc,§iinaintea acestui soroc va

www.digibuc.ro

ANEXA XI. XXXVII

muri, atunci mostenitoruleste dator srt se tinrt de toc-mealrt Oat la some.

Dad, lucrul inchiriat sauarendat s'a litisat legaton,chiriasul i arendasul si a-tunci ritimn neclintit; iar le-gatarului i se face indestu-larea ce s'a legiuit la lega-turi.

Art.12. Dacrt in cursul in-chirierii sau al arendrtrii,lu-crul s'a drtrapitinat cu totuldintr'o intâmplarenebiruitrtsi din neaprtratrt pricina, in-chirierea sau arendarea sedesfii nteazri, de sinesi.

In cazul acesta nici chi-riasul nu se indatoreazrt laceva pagubi dare strtpn,nici acestacrttre chirias pen -tru cele ce va fi suferit el.

Dacrt s'a drtritiptinat nu-mai parte dinteinsul,chiria-sul sau arendasul, poate, du-pá sà ceara,sauscrizamânt in pret sau des-f iintarea con tractului.

Art. 13. Dad', in cursulcontractului lucrul inch--riat sau arendat are trebu-intrt de-o reparatie care tinemai mult de patruzeci de

scrtzrunfmtul pietuluise va face cu analogic pevremea at au tinut repara-

pe folosul de care alost lipsit. Dacrt repara-

Çiile sunt de o a,stfel de fireîncât lucrul nu se mai poatelocui de dare acela ce I'afost Inchiriat si familia sa,acesta poate srt cearrt des-fiintarea contractului.

Art.14. ()rice pagubrt seva Intitimplit chiriasului dinpornirea unui al treilea o-braz cu vre-un drept asupralucrului ce s'a lost inchiriat,o plateste strtnânul. In ca-zul acesta, dacá chiriasulsau arendasul se va chemitin judecatrt ca srt se deryi-m-teze din lucrul inchiriat sauarendat, sau ca srt suféreexercitjul vre-uneiacesta va [trait pe stitipitin,judecata se va urmit cu strt-pitnul.

Art. 15. Chiriasul sau a-rendasul este indatorat : 1Srt intrebuinteze lucrul in-chiriat sau arendat intoc-mai ca un bun prtrinte defamilie i duprt tocmealrt; 2)Srt plrtteascrt pretul inchiri-erii sau al arendririi la so-roacele hotrtrite.

Art. 16. Daca chiriasulsau arendasul se slujese culucrul inchiriat sau arendatla altil trebuintrt deaf, aceeapentru care s'a tocmit, saudin care s'ar pricinui pagu-biti stapAnului, acesta poate,duprt împrejmári, sti, tea-

www.digibuc.ro

XXXVIII ANEXA XI.

rá desfiintarea contractului.Art. 17. Dach intre inchi-

rietor si chirias s'a facut ocatagrafie pentruceeacepri-veste lucrul inchiriat sau a-rendat, atunci chiriasul esteindatorat a intoarce lucrulduph cum l'a prima; afark,numai din ceeace s'a

sau s'a stricat dinvre-o imprejurare nebiruitti.

Art. 18. Dack nu s'a %cutcatagralie, se presupune citichiriasul sau arendasul le-aprimit in stare bunk de in-trebuintat si este dator sh leintoarcil astfel; alark numaicând se a face doN adz), im-potrivit

Art. 19. Chiriasul sau a-rendasul este dator a rils-punde -perrtru orice strick-ciune sau pierdere va cercalucrul inchiriat sau arondatin cursul contractului: afarilnumai clack va dove& cti a-ceasta s'a pricinuit etril vre-o tuesalii a lui.

Art. 20. De se va inchirikvre-o clkdire §i a arde, cla-ck se va fi aprins din intru,se indatoreazti chiriasul lamice pagubh, dark numaicând se va dovedi ck foculsa ivit dintr'o pricinti nea-pAratk §i nebiruitk, ori dingresala clAdirii. Dacrt fo-cul a venit de niurea, stkpit-nul pkguheste.

Art. 21. Dack sunt maimulti chiriasi legati printr-un contract, toti sunt soli-dariceste rkspunzkori pen-tru foe.

Art. 22. Cbiriasul sau a-rendasul orice va zidi saupreinnoi lalocul ce l'ainchi-riat, frträ §tirea stkpknului,cheltuiala este a sa, alai%numai Mild se va tocmi alt-mintrelea.

Art. 23. Dacrt tocrnealaarendkrii, sau a inchirieriinu s'a fAcut in scris, striph-nul nu poate goni pe chiria§sau arendas deck la soroa-cele obicinuite locului, a-dica la Sf. Gheorvhe si la Sf.Dumitru. Dad' contrac-tul s'a facut in scris, inchi-rierea sau arendarea ince-teazrt in data ce s'astarsit sorocul contractului.

Art. 24. Dack ispràvin-du-se termenul contractu-lui, chiria§ul sau arendasulrrunitne ingriduit de stkpilnpeste soroc, se va socotic5, se intocmeste pe filcuteun alt contract de a tine lu-crul si pe al doilea an, regu-lându-se dupk art. inchirie-rilor fäcute prin grai, afarknumai când stapfmul i'a ve-stit mai dinainte in scris cask se depârteze.

Art. 25. Contractul de in-chiriere sau de nrendare se

www.digibuc.ro

AXEXA XI. XXXIX

desflinteazil prin desfiinta-rea lucrului inchiriat sau a-rendat, si prin nepilzirea le-0-Aturilor sau de cAtre stä--.pán, sau de chtre chirias oriarendas, folosindu-se insrtde acest din urmil drept par-tea protivnicá ce s'ar Watt-met prin nepaza conditiilorcontractului.

Art. 26. La intâmplare deinstretinare, sauprin schimbsau prin dar, sau prin van-zare de bunt], voie, ori prinjudedttoreascil indatorire,aunui lucru nerniscraor, deceitre cei in drept sau inda-torati a'l instrilina, dacil acellucru se va OA inchiriat sauarendat, stripetnul cel nou nuva puteet indepeirtet pe chi-rias sau pe arendas childacestia vor aveet contractede inchiriere sau arendarelormale, deceit numai dupeiimplinirea de trei ani deladata, contractului; afará nu-mai dacit inchirietorul se vafi tocmit dimpotrivil cu chi-riasul.

Dad', intr'aceasta impre-jurare contractul a fost frt-cut pe mai multi ani, atuncisorecul in care noul stilpem-va fi dator a respectit con-tractul cu chipul ariltat laart. 9, va incepe dup5, cums'a zis la acel art. dela cel de

pe urmA period de trei ani.Art. 27. Dad', prin con-

tractul de inchiriere sau dearendare se va li tocmit cala inteimplarea de a se in-strilinet lucrul, s6 lie slobodstilphnul cel nou de a de-'Arta, pe chirias sau pe a-rendas, cu filgáduiala de a-1despägubi, si nu se valifil-cut vorbire si despre chi-pul desprtgubirii chiriasu-lui sau arenclasului,atunci,pe lângä intoarcerea cu do-bânda lor a banilor ce va ri.

primit inainte, va despilku-hi pe chirias sau arendas side-a patra parte din pretularenzii sau al inchirierii u-nui an. Precurn asemeneasi pentru orice clrldiri saufabrici va fi filcut arendasulcu conditie de a se folosi elde dânsele "Anil la soroc,desprtgubirea se va dovediprin pretuire de oameni custiintá, impreunei si cu do-banda lor legiuitei pe anii cevor rilmânea petnet la impli-nirea sorocului contractu-lui de arendrt

Art. 28. De 1 a voi strt-peinul cel nou a se folosi declauza contractului de in-chiriere, prin care se vol-niceste a depârtà pe chiriassau arendas, va fi inert datora da de stire chiriasului si

www.digibuc.ro

XL ANEXA XII.

arendasului. cu trei luniinaintea celui adicrtchiriaului, si CU un an ina-inte celui de-al doilea,

arendasului.Cu toate acestea, nici chi-

nici arendasul nu sopot departa mai inainte dea se despágubl, dupti cums'a zis mai sus, de &titre ve-chiul strtpAn, sau in neave-rea acestuia, de care noulproprietar, asigurându-1 laintamplare chiar judecrtto-ria din pretul vAnzarii.

Anexa XII-a.

Legea din 15 Mai 1843.

Pentra reinduiala ce are ase peizi, la darea locurilor eaembatic n villor de catre md-n stirile Inchinate fi nelchi na-te, precum 01 de &lire schitu-rile cele slobode.

Art. 1. Inchirierea locu-rilor cu embaticuri, desprecare se vorbeste la art.capul 5 partea 3-a apraviliiprtmântului, nu va fi slobo-dri decAt pe la orase sau tàr-gun slobode, iar sfaturileoräsrinesti de prin acestea,când vor grisi cu cale cániste asemenea locuri ce sedau sunt trebuincioase sauspre infrumusetarea lor, saupentru alte folosuri obstestivor aveà precrtderea a le po-pri cu aceleimi tocmeli.

Drept aceia se indato-reazil Logollitul bisericesc,cand i se infätiseazá aseme-nea zapise de embaticuri, sale facrt cunoscute sfaturilororásrinesti, care in soroc de40 de zile srt hotrtrascrt,sau sá le oprescrt pe seama,si singura trebuintrt a ora-selor, sau sá le sloboadrt.Peste acest soroc, vor li slo-bozi contractantii muffin-$el e.

trt. 2. Egumenii manit-stirilor inchinate si nein-chinate, precurn i ingriji-torii schiturilor sunt popritiin viitor de a mai dalocuriicu embaticuri dela sinesi

farrt stireaArt. 3. Egumenii mama-

stirilor sau ingrijitorii schturilor, vor fi datori a facecunoscut la departamentcererile pentru asemeneainchirieri i conditiile pro-puse din partea doritorilor.

A rt. 4. Sfanta Mitropolie-impreunrt cu Departamen-tul Credintii, incheiând urjurnal, vor supune a lorchibzuire la cunostinta sidezlegarea Inaltei

dupit care dându-sevoe a se face embaticarea,se vor adeveri inscriselecrttre Departamentul Cre-dintii,prtzindu-se regula a-rátatil la art. 1.

www.digibuc.ro

ANEXA XIII. XLI

Anexa XIII-a.

Legiuire din 23 Aprilie 1851.Pentru reciprocele drepturi

fi, indatoriri ale proprietafru-lui fi lucreitorilor peimastului(Art. 138, 139, 140, 141, 142,143, 144, 145, fi. 146. Reg. org).

Art. 138. Dupa ce prinintocmirile dinapoi s'a des-flintat telurimea abuzurilorce se introdusesera unuldupa altul In administratiaValahiei, a carora sarcinactideamai cu seam a asuprabirnicilor plugari si impie-decttinaintarealor intru toa-te, mai ramane spre asigu-rarea in tot chipul a uneipetreceri linistite pentrudänsii, sa se puie niste ob-stesti temeiuri si asupra re-latiilor ce urmeazä lirestea li intre ei si intre proprie-tarii pe al crtrora pamitnt eilocuesc, si se hranesc.

Prin urmare, 12 luni du-pa obstirea acesteilegiuiri,adica dela Sfantul Gheor-ghe 1852 reciprocele drep-turi si indatoriri intre pro-prietari si lucratorii de pa-mânt vor urrnft dupa chi-pul urmator:

Art. 139. Obi cinuita ma-sura in tara este pogonul;pogonul este de 24 prrtjiniIn lung si de 6 in lat; pet-jina este de 3 stAnjeni dom-

nesti, socotindu-se masurastatornicti,stânjenul lui .er-ban-Voda.

Art. 140. § 1. Dupa le-giuirile painful tului si anu-me dupa § 1, cap 6, des-partirea 3, din pravila (con-dica lui Caragek), sateanulce locueste pe mosia altuianu se poate socoti decAt unchirias pe ace& parte de locce primeste, si banii ce pit-teste sau munca ce face paseama proprietarul ui, nu sepoate socoti iarrts deckt ochirie de parte-i pentru a-cest pamitnt.

Dar Oita ciind se vor pu-tea introduce de obste inValahia invoielile de buntvoie pentru liecare in partela care invoieli priveste maicu seama duhul acestei le-giuiri, si pe care ea se si-leste a inlesni prin toatemijloacele, s'a socotit detrebuinta st se reguleze re-latiile Intre proprietari si in-tre locuitorii prtmântului,si st se hottrascrt recipro-cele lor drepturi si indato-riri prin niste intocmiri, ca-re vor putett tine locul in-voielilor in lipsa acestora.

Legiuirea se mrtrginestea regulit relatiile intre st-teni cari ne avitnd mai multcleciit cinci capete de vite

www.digibuc.ro

XLII ANEXA XIII.

mari pentru lucrarea prt-mitintului, n'au trebuintrt deTuai multrt intindere de prt-mânt dealt ceea ce li se in-semneaziti mai la vale,§i in-tre proprietari care,dnprt in-tinderea proprietätilor lor,sunt in stare srt indeplinea-sert trebuintele sätenilor, §isit se conformeze dispozi-tiilor urmiltoare. Toate ce-lelalte ce tree peste acestedispozitii, nu se vor puteitrmulit decitit printr'o invo-ialiti de bunrt oie.

§ 2. .Panaintut ce va da pro-prietarut fiectirai siitean aye-Eat pe sa, este:

A. La liecare sätean frortosebire: un loc de 400 stall-jeni patrati la cfunp §i deSOO aw.menea la munte pen-tru casit pentrucurte, pen-tru trebuincioasele imprej-muiri, i pentru o gradiniide legume pentru trebuintafamiliei sale.

Orice va produce sätea-nul dintiaceastagrädinil nu

a li supus la dare de dijmitAsemenea locuri vor ti

legate unul de altul, §i la oparte care se va insemnft decrttre proprietari.

B. La cei en patru boi fi ovacd

1. Cinci pogoane too deislaz, socotindu-se un po-

gon de fiecare cap de vitä.2. Trei poaoane de cosi-

turrt pentru hrana pe iarnititot a celor cinci capete devith.

3. Trei pogoane de art-turrt, care le va lucrà ori in-su§i stäpitinul, sau prin mij-locirea altora, insä numai peseama sa, trtriti sä le poathvreodatt inchirift cu bani.

C. La cei cu dot boj fi o octal:

1. Trei pogoane de islaz,socotindu-se iaräi un po-gon pentru fiecare cap devità.

2. I.J11 pogon §i 19 präjinide cositurrt pentru hrana deiarnrt tot a acestor trei ca-pete (le vite.

3. Trei pogoane de arittu-rrt, cu oritinduiala de mai sus.

1). La cei care an numai ovacd pentru hrand:

1. Unpogon de islaz pen-tru acea vacá.

2. 15 präjini de cositurä.3. `Frei pogoane arrtturil

cu ortmduiala de mai sus.§ 3. Proprietarul va in-

semnit in osebite ptri locu-rile de islaz, locurile de co-siturt i locurile de arititurrt:aceste din urmrt iar4 la oparte cele pentru arrtturrtde primrivarrt i la alta celepentru aritituriti de toamnrt.

www.digibuc.ro

ANEXA XIII XLIII

§. 4, Pe acele mosii undevor fi paduri, proprietarulva da voie satenilor sa ia dinuscaturi i sa taie din crân-guri lemnele trebuincioasede foc.

§. 5. Daea yre-un gleanI a avea trebuinta de intin-dere de pamant mai maredecitt cea insemnatil maisus, unul ca acela se ainvoi cu proprietarul prinbunti tocmealti, pentrucapamantul ce i se da pesteacela pentru care se vor-beste la §. 2 si care estedindestul pentru toate tre-buintele sale, acest prtmanteste pentru Ansul un mij-toc de speculatie.

§. 6. Aceste tocrneli sevor face totdeauna in curge-rea anului al patrulea al fie-carui period catagraficesc;proprietarul a insemntt lo-curile hotarite pentru fie-care satean si le ya inscriintr'un registru care va slujide matcit pentru tot cursulurmatorului period.

§. 7. Daca amândourt pàr-tile gtisi cu cale sIt bageinteasemenea invoiala sicele printr'aceastrt legiuireprevrtzute reciproce indatoriri, vor fi volnici sIt o facti.

§. 8. Dacti proprietarul.nu va avett pitimânt ajuns

ca sa dea satenilor pe de-plin intinderea locurilor deislaz, de artitura si de fit-nete, prevazute prin §. 2 demai sus, si satenii vor voisa seaza pe dansa, la o a-semenea imprejurare ra-mane ca amandourt partilesrt se invoiasca curn vorputett.

§. 9. Niste asemenea in-voeli se vor face inscris:aceste inscrisuri vor co-prinde deoparte suma si fe-lurimea pogoanelor ce unsatean vrea srt aibrt, iar pede alta a chiriei ce are sadeaproprietarului pe fiecare anin bani, sau in lucruri, sauin producturi.

§. 10. Se vor face douttasernenea inscrisuri pentrutot satul, in care se vorratit numele satenilor si im-potriva pogoanele ce pri-meste, fiecare, i chiria ceare sti plateasca.

Sateanul care -t a fi de fataa voi sIt ia parte la a-

ceasta invoiala, va pune de-oetul inaintea numelui sau.

§ 11. Aceste inscrisuriiscrtlite de proprietar saude imputernicitul sail, dedeputati si de logoftttul sa-tului, acestia ca niste mar-turi, se vor supune spreadeverire la comisia eata-

www.digibuc.ro

XLIV ANEXA XIII.

graficeasca, dupa care uninscris va sta in memile pro-prietarului; iar celalalt seva depune la cancelaria sa-tului, impreuna curegistrulpentru care s'a vorbit la§. 6 al acestui art.

§ 19 SMeanul ce fi luatC

parte la aceasta invoiala,are sa'si pazeasca conditiilece se ating de demsul panala indeplinirea sorocului.

§ 13. Sateanul a caruistare sta mai mult in vite,de va cerca intr'aceastavreme din vre-o pricina ne-prevazuta i neatarnata devointa lui, precum morta-litate, inzestrare, plati dedatorii cu zapise alte a-semenea pricini, vre-o sea-dere a$ a de insemnata, in-cat sa nu mai poata lucre),toatá sau o parte numai dininchiriata intindere de pa-mânt, va fi aparat de plataindatoratil, pentru cat pa-mant el va fi silit sa lase.

§ 14. Sateanul ce va ca-det:), intio asemenea impre-jurare, este dator sá cleh a-ceasta in cunostinta propri-etarului, cel putin cu treiluni inaintea lunei lui Mar-tie; almintrelea, va fi dator

plateasch régulat Our.),and va.împ1inì o asemeneaformahtate.

§ 15. Sateanul ce a ce-re o asemenea preschimba-re a contractului sau, esterdator sa dovedeascit ca im-putinarea numárului vite-lor a izvorit intr'adevär de.prezisele pricini; declaratiafilet sa se furl prin hartie simijlocire a cancelariei sa-tniui.

Toate relaçuile intr'acestedoua parti vor urma pe i-iter prin m ijlocirea acesteicancelarii.

§.16. Sateanul care nu vavoi sa ia parte la aceste in-voieli, nu se va bucuret dealte foloase decilt de celeprevazute prin §. 2 de maiSUS.

§ 17. Sateanul care in ur-ma invoielilor, ar avek tre-buinta de ceva lucruri, poa-te sa faca osebita invoialacu proprietarul pentru catareme va aveh trebuinta.§ 18. Sateanul care fara

se invoi mai inainte cu pro-prietarul si fara voia lui, laare), sau va cosi pe mosie lo-curi afaril de cele legiuiteprin regulament, sau dincele date lui cu tocmealkva pierde samânta, rodul,cositura i munca.

§ 19. Proprietarul va dasatenilor, eel putin sase lu-ni inaintea ineeperii unei

www.digibuc.ro

ANEXA XIII. XLV

noi inchirieri, eke un bilettiparit dupa forma ce se vada pentru aceasta.

Acest bilet va coprindesuma i felurimea pogoane-lor, partea mosiei in care seatla dupa mai sus pomeni-tul registru, i conditiile in-chirierii ; acest bilet va slujipentru cursul de 5 ani.

§ 20.Tot sateanul vati da-tor sa lucreze pogoanele cei se dau spre aratura, sauspre cositura, crici nelu-crandu-le va fi silit sà des-prtgubeasca pe proprietaride dijma ce i se cuvine, lu-An du-se de temei rodirea lo-curilor invecinate.

§ 21. Satenii cari se in de-letnicesc numai cu vre-omeserie, iar nici de curn culucrareapamantului, nu vorIi supusi indatoririlor pre.vazute prin paragrafurilede mai sus, ci se vor invoicu proprietarul pentru lo-cul de casa cu imprejmui-rea lui.

Daca Insà niste aseme-nea locuitori vor tine viteprin urmare vor aveittrebu-inth de locuri de islaz, decositurrt, si de aratura, UiUicaacestia intra in rândul ce-lorlalti sateni.

Ceeace are sd deet proprieta,rulni drept chirie un sliteampentru pdmantid ce priineftedela dânsul pentru hran a si lo-cufnfa sa:

trt. 141. § 1. Sateanulcare se va bucurit de foloa-sele arritate mai sus, valucra proprietarului, dreptchinie dourtzeci i doua dezile pe an, cu patru sau cudourt vite, duprt numarul ceva avea, i pentru a carorhrana va prirni trebuincioa-sa intindere de pamant.

Dacrt srtteanul nu va aveavite si se va bucurà de in-tinderea primantului aratatprin regularnent,pentru pi-ste asemenea srtteni, va lu-crit aceste dourt zile cu

§ 2. Dad], nu se afla alte in-voieli intre amandoua par-tile dupa duhul §§. 7 si 8 alart. 140, atui ei se va scadeasateanul cu o jumatatepentru fiecare pog on ce vaprimi mai putin din celeprevazute la §. 2 al mai suspornenitului art. pentru co-situra i araturri, i cu o zipentru un pogon de islaz.

§ 3. Sateanul va lucra a-ceste dourtzeci i doua dezile in trei soroace, i anu-

www.digibuc.ro

XLVI ANEXA XIII.

me: 7 primrtvara, 81 ara si 7toamna.

§ 4. Proprietarul este da-tor srt ia srítenii la lucru perand, si nici cum mai multideodatA cleat pe jumAtatedin tot numrtrul lor, spre arArnAneit si lor vreme pen-tru ale lor plugAresti tre-buinte.

§ 5. Proprietarul va dade cu seara in eunostintadeputatilor satului lista sA-tenilor ce'i trebuesc pentrua doua zi ; deputatii apoivor da stire sAtenilor carisunt datori sA meargrt la oasemenea chemare ; iar laesirea din lucru, proprieta-rul va dafiecAruia bilet pen-tru ziva lucratA.

§ 6. SAtenii cari frtrA vre-oimpiedecare pravilnicA nuvor urma numai decAt uneiasemenea chemAri, vor rirrispunziltori pentru oricepagubri va izvori proprieta-rului dintr'aceasta.

§ 7. Pe DATA aceste 22zile sitteanul va da propri-etarului dijma, adecA: a ze-cea parte din rodul pogoa-nelor de arAturA, si a cinceaparte din rodul pogoanelorde cositurA, transportAndu-le toate la curfea proprieta-rului.

§ 8. Proprietarul este da-

tor srt inceapA dijmuitul in-datA ce se va adunh fiecarelei de producte, si sA isprii-veascri aceastrt lucrare eelmult in soroc de 10 zile, casit poatA si sAtenii stesi ri-dice pe ale lor la vreme.

§ 9. CAnd proprietarul,fret vre-o pricinA binecu-vAntatrt, va lAsA sit treacrt a-acest soroc, atunci sriteniidimpreura cu preotii si de-putatii satului sA ilijmuia-scA insusi holdele lor, si sAducrt in curtea proprietaru-lui dijma ce i se cuvine.

§ 10. Mara din dijmrt sidin zilele de munert, pentrucare s'a vorbit mai sus, ori-ce altA indatorire din par-tea sAteanului, sub orice nu-mire va fi rrtmane desflin-tatA; prin urmare carul delemne, zilele de plug si aceipatru oameni la sutrt ce sedau pe an spre slujba pro-prielAtii inceteazA cu totul.

Art, 142. § 1. Ziva de lu-cru a locuitorului s'asocotitpe mArimea pArnAntului cepoate lucrit pe searna sa.

1. Arritura de 8 prAjinipogonesti aratrt in loc spart,side 5 in telinA, se socotestedrept lucru de o zi pentru opereche de boi.

2. GrApatul de 16 prAjinipogonesti se socetestedrept

www.digibuc.ro

ANEXA XIII. XLVII

lucru o zi pentru o perechede boi.

3. Un satean cu carul cupatru boi nu se va putea tri-mite decat la o departare decale de 12 ceasuri, socotin-du-se calea de un ceas de2500 stânjeni, si i se vor ti-ne in seamit 5 zile, adecrt 4pentru ducere siintoarcere,socotindu-se ziva de 6 cea-suri, si una pentru incrtrcatsi descArcat.

4. Un sätean cu carul cudoi boi nu se va putea tri-mite decât numai la o de-partare de cale de 6 ceasurisi i se va tine in seamrt treizilepentru ducere si intoar-cere, si una pentru incarcatsi descarcat.

5. Daca säteanul se va in-trebuinth la asemenea tran-sporturi in vreme de iarna,proprietarul ii va da ftlnultrebuincios pentru hranavitelor sale de drum, soco-tindu-se cate 10 oca de fande fiecare vita pentru 24ceasuri.

6. Un transport mai de-pärtat nu se va puteit fficedecat prin bunrt tocmeala.

7. Lucrand säteanul cucarul la mosia mule locu-este, este dator sä lucrezedela rasaritul soarelui patla al sau apus, si i se vor da

patru ceasuri de odihnä va-rasi numai douä de toamnä:odihna de vara va fl in douäsoroace.

8. Pentru toate semintelece se arunca numai cu ma,-na, precum graul, orzul, o-vrtzul, secara, meiul, citnepasi altele, se vor socoti catetrei pogoane de loc dreptlucru de o zi.

9.Pentru toate semintelepuse in prtmant si acoperitein urma cu piciorul,precumporumbul si altele, i se vo,-,socoti 16 prajini pogonestidrept lucru de o zi.

10. Pentru toate semin-tele puse cu sapa, i se vasocoti o jumätate de pogondrept lucru de o zi.

11. Pentru orice semänrt-turrt sau srldire, ce are tre-buinta de saprt, se va socotio a saptea parte de pogonsau trei prajini si jumrttatepogonesti drept lucru deo zi.

12. Secerisul si cllíditulde douiä si jumatate cIrti,claia de 26 snopi, snopul de4 palme in legAtura curme-zisului, se va socoti dreptlucru de o zi; crtratul ace-stor clrti va ri pe seam a pro-prietarului.

13. La culesul si curäti-tul porumbului de foi,10 IA-

www.digibuc.ro

XLVIII ANEXA XIII.

bani¡a de 40 ocit, se vorsocoti drept lucru de o zi.

14. Cositul fimului de 14prtVini pogonesti se va so-coti lucru de o zi.

Cositul ffmului de 8 prti-jini pogonesti, numai undevor fi privaluri, sau vili, sauochiuri de copaci si crâng,se va socoti drept lucru deo zi.

15. Pentru strimsul fitnu-lui si cláditul in copiti pe lo-cul unde se coseste, un po-Lron se va socoti drept lucrude o zi.

§ 2. Silteanul ce si va fa-ce ziva in lu.cru de vie sauin altil slujbti,afarti din celece s'au zis mai sus anume,va lucrit din rtisiiritul soa-relui *art la al srui apus,andu-i-se pe vará trei cea-suri de odihnii in dourt so-Toace, si dourt ceasuri invreme de toamnti.

§ 3. Lucrul minelor, alscoaterii pietrelor si al tran-porturilor de cherestele ma-ri din munti, nu se va pu-teit face decill numai prininl oiri de bunti tocmealti.

§ 4. Stitenii nul or fi su-pusi stt treere grilul si ce-lelalte producte de aseme-ilea tire ale pl'oprietarului.cu \ itele- lor, ci trebuinta.aceasta o va indeplini pro-

prietarul cu itele sale, saupin tocmealti, de bunvoie.

§ 5. Proprietarul patesti puie siltenii sil-i mun-ceascti si pe altit movie de-alt aceea pe care ei locu-esc, nici odattt insti maideparte de sase ceasuri.

§ 6. Proprietarul ce vaintrebuintà pe sititenii silipe altii mosie deal acetL pecare locuiesc le va socoti ozi pentru pentru mergereasi intoarcerea lor, dacti de-pártarea acelei mosii de lo-cuinta lor este pima la douilceasuri si jumtitate si clouázile, dacti trece peste dourtceasuri si

.jumtaate.§ 7. Proprietarul nu vaputea niciodatti sti trimitápe stitenii sili la alit"), mosieca stt munceascil pe seamaaltuia si el srt primeascilhani sau altil platá pentruaceasta.

§ 8. Proprietarul care nuva aye& trebuintit de lucrupentru toate sau pentru oparte numai din a^ele 22zile, poate sti se desptigu-beascti primind pretul lorin bani. Acest pret se va re-gultt cu chipul prevázutprin Reg. org., cu osebirenumai di, pe virtor se vorhottiri douil preturi : unulpentru locurile de ynunte,

www.digibuc.ro

r

A/41A X11/. XpIX

si altul pentru locurile decArnp.

O legiuire specialtt va ho-tart anume care sunt locuride cAmp si care locuri demunte. *tiintele cele maiscumpe se vor adunA spreacest sfArsit de administra-tiile locale. Iar pretul zile-lor de munca se vor hotaripe un curs de cinci ani.

§ 9. Pentru locurile decAmp va sluji drept pretpravilnic cel de mijloc dincAte se urmeaza in toatil in-tinderea acelor locuri, ase-menea se va urmA si pen-tru locurile de munte.

§ 10. Proprietarul poatedupA trebuinta sa ceara casatenii cu vite sA-i facA cumAinile pAna la o jumatatedin totalul zilelor ce suntdatori sa-i facii cu vitele.

La asemea intAmplare ozi si jumatate se va socotidrept o zi cu doi boi si douazile, drept o zi cupatru boi.

Ziva se va socoti dupa ba-zurile statornicite mai suspentru intinderea muncii.

§ 11. Orice satean carelese va bucurA de partea depilmAntarAtatA la art.140 §2, desi s'ar OA locuind subun acoperi§ cu parintii sai,va face proprietarului mun-ca hotaritä pentru aceasta.

Art. 143. § 1. Fiecare satva aveA un sfat al lui ; acestsfat va fi alcAtuit:

a. De pArcitlab;b. De un orAnduit din par-

tea proprietarului ;(3. De doi deputati dacA nu-

mArul familiilor nu covAr-seste o suta, iar de patrudad)", trece mai mult.

§ 2. PArcalabul si depu-tatii se vor alege de &aresat pe soroc de un an.

§ 3. Alegatorii la aceastavor fi cei ce se aflá trecullIn tabla platind capitatie ;iar alesi, toti satenii care au4 boi, cai sau bivoli. Undenu vor fi destui acestia,vorfi alesi si din cei cu douavite.

§ 4. Acest sfat va aveAsub a sa desAvArsitA ingri-jire :

a. Magaziile de rezervA,dupA dispozitiile sectiei a3-a, din capul 5 al Regula-mentului;

b. Cutia satului dupá dis-pozitiile art. 104, 105, 106;

c. StrAngerea capitatiei siraspunderea ei la vreme lacancelaria subarmuirii;

d. Darea recrutilor si adorobantilor;

e. Punerea in lucrare aporuncilor Stapanirii ce seating de acel sat;

Ion PaNde. 12www.digibuc.ro

ANEXA XIII.

f. Paza cu scumprttateacestei legiuiri si a tocmo-lilor facute de bunrt voiepentru locurile ce trebuiesá aibá fiecare sititean pre-cum si pentru indatoririlesrttenilor cittre prdprietar.

§ 5. Toate pricinile intreproprietari i intre srttenise vor cercetit la acest sfat.

§ 6. Pentru orice tre-buintiti, subcArmuirea loca-la se va indreptit prin hâr-tie formalit câtre acel sf at,1111.5, a puteA la nici o intitm-plare sit, se inteleagrt de-adreptul cu satul.

§ 7. Venice cerere carenu va fi rezumatá pe po-runcä formalá in scris, nuva fi tinutrt in searniti.

§ 8. La intâmplare devre-o pricinA criminalicea-sat, sau numai corectionalit,subcArmuitorul va puteàmerge insusi in sat srt i sedea dreptul a luit mAsuriletrebuincioase.

§ 9. Parcitlabul va urrritta primi ca i pttnrt acum pla-ta hotäritit pentru ansul.Fiindcrt insit, duprt aceastrtlegiuire, reciprocele inda-toriri intre proprietartre sateni, i aducerea lorla indeplinire 'cu scumpà-tate, intr.& in atribuOile a-cestui sfat, atilt pilrcillabul

deputatii vor fi apit-rati pe vremea slujbei lorde cele 22 zile de rnunciti,drept o meritatil ritisplittirepentru aceastrt osebititi in-sitrcinare. Tot aceiasi oa-meni nu se vor putea alegedoi ani de-a randul.

Art. 144. Precum estestiiptinul stilptin cu desitivar-sire pe sines pe avereasa, asemenea este si pro-prietarul pe prtmântul situ.Pe acest temeiu nici pro-prietarul nu poate aveit pemunda iaverea sriteanuluinici sitteanul pe primântulproprietarului, alte drep-turi decilt acelea care iz -vorrtsc din vre-o tocmealrtde bunit voie intre dniisau din intocmirile ce acea-strt legiuire a asezat de-opotrivit pentru arnAndourtpârtile. Prin urmare :

§ 1. Slobod este srtteanulsit se stri-imute si asezelocuinta i munca sa, cAnd

unde folosul &Au il vapovatui.

§ 2. Slobod este proprie-tarul srt intrebuinteze pro-prietatea sa dupá cum i-arcuveni mai bine, si sa lasepe (Musa sau sit depitirtezedin sâteni pe Câ4ivasocotí.

§ 3. Fiindcâînsâ o aseme-nea slobozenie nu se poate

www.digibuc.ro

ANEXA LI

fiírri a aduce impie-dicrtri Stapanirii si anume :asupra striingerii capitatiei,asupra recrutiltiei, asupraobstestii politii in Ora, iarmai cu seamtt asupra pazeihotarelor, care sunt date a-supra satelor mrtrginase, a-ceast& slobozenie va fi su-pusii la regulele urmatoare:

§ 4. Catagrafia se va facedeacum inainte la fiecare 5ani. Stramutarea sittenilorin orice nurnar, fie de buna-voia tor, fie dupá cerereaproprietarului,nu se va pu-tea urma cleat la sfârsitulperiodului de 5 ani.

§ 5. Srtteanul care va voisit se strámute i proprieta-rul ce va voi sá depärtezedin sitteni de pe mosia sa,sunt datori de-o potrivrt sádea despre aceasta, prin can-celaria satului, cel putin cuun an inaintea sorocului p re-vrtzut prin § 4 de mai sus,de s tire unul altuia, precum

chrmuirii judetului, si:a-ceasta, din u'rrnrt iarrtsi De-partamentului din nrtuntru.

§ 6. Atilt proprietarul câtsi sitteanul sunt datori, incurgerea acelui an, sit rii-fuiascrt orice socotealit voraveâ intre dânsii ; säteanulva merge apoi sit se asezela noua locuinta, mncâlc

tagraficeasca comiSiegaseasca acolo, spre a pu-teh, indeplini inscrierea tu-turor siltenilor cu scumpa-tatea cerutá de legiuiri.

§ 7. Stiteanul care va do-bAndi insusi pro prietate, arevoie sit se strilmute i afarrtde pomenita vreme; Insa :

a. Dupä ce mai intaiu vaface cunoscut aceasta pro-prietarului pe a cärui mo-sie se alla, cu un an maiinainte;

b. Dupa ce Ii va rreuidare acesta toate ale saledatorii, sau in urma obici-nuitelor dispozitii ale Re-gulamentului, sau in urmaosebitelor invoeli si con-tracturi ce va fi având cudansul;

c. Dupri ce va asigurà peVisterie pentru plata capi-tatei pe cAti ani vor mai rii-mâneit Omit la noua cata-grafie ;

cl. D upiti ce va pláti la Cu-tia satului acei câte trei leipe an ai Cutiei, iarrtsi pArittla noua catagrafie.

§ 8. Sáteanul care din in-drirititnicire sau din alttt pri-cinri, nu va urmit acestorconditii, nu va aveh voie sasestriimute.

§ 9. Sätenii pot sá se stet-mute, la sorocul ce s'a zis

www.digibuc.ro

LII ANEXA XIII.

mai sus in orice numar vorvoi; poate sa se stramutesi satul intreg; nici un pro-prietar insa nu este volnicsa primeasca pe a samosiemai mult decat 12 familiideodata dela unul si acelassat.

§ 10. Proprietarul careva urrna impotriva acesteidispozitii, va fi dator sä a-duca iarrtsi pe acei s5teninumai decal, cu cheltuialasa la urma lor, unde scriin-du-se la tabla satului de cii-tre catagraliceasca comisievor sta Ora la viitorul ca-tagraficesc period.

§ 11. Cand stramutarease face dupa voia si cere-rea proprietarului, atunciacei stramutati pot sa seaseze toti la una si aceea§mosie.

§ 12. Proprietarul careva voi sit departeze de pemosia sa eel/ sateni incla-ratnici si care insufla neo-rAnduiala si nesupunere insat, va fi dator, dupa ce vaindeplini dispozitiile §§. 5si 6 acestui art. sa despa-gubeasca pe acei säteni desadirile ce vor fi având, pre-cum pruni si altele.

§ 13. Satéanul cel nein-surat si netrecut in tabla

satului, insurAndu-se, esteslobod sa-si aseze locuintasi sà se inscrie uncle va vol;acolo va plati si dajdia ho-tarita pentru dânsii prin art.150 § 3 din Regulament.

§. 14. Tiganii cei slobo-ziti vor incepe a se bucu-rà de acest drept de stra-mutare, dupa un soroc dedourt catagraficesti perioa-de.

A rt. 145. Pentru toate vii-le ce sunt sadite pe mo-sia altuia, stilpanii lor vorplati ca si mai inainte o-tastina obisnuita sau chi-rie dupa invoiala ce vor liavând cu proprietarii pa-mântul ui.

Iar de acum inainte o a-semenea sadire nu se vaputeh face decal dupa oinvoiala inscrisa, si intaritade dare tribunalul local.

A rt. 146. Numai proprie-tarul are dreptul de a vin-de po a sa mosie vin, ra-chiu si altele bauturi, si satina scaun de carne si pra-valii, fiindca aceste drep -turi sunt alaturate firestela proprietate, precurn sifolosinta de la mori, eles-teie, pilduri, brilti si alleleasemenea.

www.digibuc.ro

ANEXA XIV LIU

A Helm XIV-a.

Pentra forma actelor de zido-gire.

(Art. extrase din Reg. org.)

Art.332. Mare le Logoatva axe& in desprtrtirile can-celariei sale o mast), pen-tru trecerea in con did, azalogirilor si a foilor de zes-tre. Trecerea so va face in-datrt,frtril a Irisit vre-un rândnescris, in dou5, condiciinsemnate pe foaia d'int'aisi din urrnrt cu sal pe fie-care foaie,pecetluite cu pe-cetea domneasca.

Una dintr'aceste condiciva li randuitrt pentru tre-cerea tuturor datoriilor cuzàlog de lucruri nemiscrt-toare si cealaltrt pentru tre-cerea foilor de zestre. 1

Art. 333. Orice impru-mutator cu Wog va li da-tor a se infrttisà cu dator-nicul srtu inaintea MareluiLogofrtt,sub osAndrt, pentruneurmrtrire a nu se tinein seamri zapisul imprumu-trtrii, ca srt-i arate suma ba-nilor cu care o srt-1 impru-mute si zalogul ce se drtspre sigurantrt. Duprt acea -sta Marele Logofát va cer-cetà mai intrfiu daca impru-

I Atributiile ministrulni de jus-titie, atingatoare de leplizarea ac-

mutrttorul si datornicul aulegiuita viIrstrt si incredin-Ondu-se crt nu se afIrt nicio pravilnicti, impiedicare laaceasta imprumutare,va po-runci judecrttoriei loculuiunde s'e alb, zrtlogul, sa cer-ceteze sub ráspunderea sadaca acel lucru este intr'a-devrtr al datornicului si A,instiinteze de aceasta.

Art. 334. Se vor trece incondicrt nurnele si poreclaimprumutátorului si a da-tornicului,sorocul platii Ea-nilor, suma cea imprumu-tatrt si felul zrtlogului, pre-cum si zapisul ce au facuttocmitoarele parti intre din-sele, care vor iscrtli in jo-sul foaiei unde va adeveriMarele Logoatt, care inta-rind in urmil chiar zapisulimprumutrtrii, il va da inmitna imprurnutrttorului.

Art. 336. Deci, dupri rin-duielile art. de mai sus,lo-cuitorii orasului Bucurestise vor adresa la Logofraulcel Mare, iar cei de prinjudete se vor adresa la ju-decrttoria judetului intrucare isi au locasul Ion, sauuncle se va aflit zrtlogul ne-miscrttor, ori dat de zestre.

La aceste intiimpläri ju-

telor de ipoteci si de zestre, s'auclat tribunaletor.

www.digibuc.ro

LIV ANEXA XV.

decittoriile judejelor suntindatorate a la, cuviincioa-sele tiinte §i a se asemrt-ra pentru trecerea in con-dicrt i intrtrirea acestor felde acturi, duprt cuprinde-rea art. 332, 333, 334 §i335.

Art.337.Judeciltoriile ju-de%elor vor fi indatorate atrimite in trei zile crttre Lo-gofetia cea Mare copie a-deveritrt de (nice boaie dezestre ori contract de zri-logirile ce se vor fi frtcutin condicile cancelariei lor,ca sr', se tread, §i in con-dicile Logofetiei celei Mari.Asemenea va urmA §i Lo-gofe-tia cea Mare care ju-decittorii pentru toate a. c-tele de zrtlogire ori de zes-tre a nemi§crttoarelor lu-cruri ce se atilt in judeteleacelor judecrttorii.

Art. 338. Cand se va slo-bozi lucrul nem*ittor desub zrtlogire sau crind zes-trea se va intoarce inapoi,pitrOle interesate se vor in-fitli§iila cancelaria aceea un-de acturile s'au trecut in

condicrt,ori la Logofelia ceaMare sau la judechtoria ju-delului ca sit lie faIrt cândse vor .t,erge din condicrti stt adevereze aceasta pe

marginea ei cu iscáliturilelor. Se va urmA intocmaipentru aceasta dupa coprin-derea art. de mai sus.

Art. 339. La mutarea lu-crurilor de zestre sau a u-nui zrtlog, partile interesatese vor infrgi§h la dregáto-ria ce prive§te, ca sA §tear-grt actul dintâiu §i sit trea-a in condica pe cel nou,urmându-se in tocmai du -pit coprinderea a dourt art.de mai sus.

Art.340.Trecereain con-dicrt a zálogirilor §i a foi-lor de zestre se va face fa-et nici o cheltuialit sau pla-th de bani.

Art. 341. Locuitorii deprin sate nu se supun laaceste formalitMi ca sit nuse stramtoreze in tocmelilelor, pentru care acest fel demitsuri sunt acum de pri-sos §i poate srt lie sarcinripentru dân§ii.

Anex a XV-a.Circulara Departamentului Dreptiitii din a» ul 1848 Ianuarie

2 Nr. 45.Pentru lucrurile de antipricon, fiindcrt prin art. 339

din Reg. org. srt legiuWe crt la mutarea lucrurilor de #zestre srt se infriti§eze la cuviinciosul loc ca sit teargrt

www.digibuc.ro

ANMCA Xvi. LV

actul dintftiu i st tread, in condicit pe cel nou;fiindc6 prin punerea de antipricon, zestrasul poateînstrinà zestrea nemiscatoare, tribunalul va aye& grijeca la inscrierea pe viitor in condica foilor de zestredupri ce se va indeplini si se ya iscili adeverirea duprtrânduialrt, sit se lase loc ca de vase degete; si la in-tâmplare de asemenea instrrtinare, prin punere de an-tipricon, sit ingrijeascrt ca, pe lângit insernnarea ceurmeazrt a face fri foia de zestre, srt desluseasc5, si incondica unde se gilseste trecutA foaia de zestre crt :cutare Meru s'a vdndut la anul, . . tuna puin-du-se antipricon, prin indeplinirea tuturo2- form elor cutarelucrn, pentru care s'a incunostiintat i departamentului prinraport sub N . . . d n acel an, tuna i zi§i. indatrt potriyit cu deslusirea acut5, de art. 337 dinReg. org. sit trirnitri si la Logofetie asemenea tiinca sa se treacit acea deslusire i in con dica de adeye-riri a foilor de zestre.

Anexa XVI-a.Pentru mitryinirea prescrip-

fiei impresurdrii pdnutnturilorpentru adectiratul inteles al

sUípánírii cu bund credinfd laasernenea fmpresurdri.

Partea I.Art. 1. Aliniatul 3 al

art. 7. capul 1, partea 6, dinpravila àrii pentru nernitr-ginirea prescriptiei calctiri-lor de prunânt se desflintea-zA cu totul.

Art.2. Prescriptia pentruimpresurarea de prtm ant, in-ta in categoria obsteascrt aprescriptiei hot6ritA prinpravila àrii, pentru strtpttni-rea cu bunä sau rea credintila lucrurilor nemiscrttoare.

Art. 3, Cu rea credinta

se socoteste impresurareaaceea ce se urmeazil de crt-tre insrtsi persoana ce a fit-cut-o si se supune la cel mailung termen al prescriptieide 30 de ani. Dar cu bunacredintti i supusti la terme-nul prescriptiei de 10 ani sesocoteste cAnd vre-o pro-prietate dimpreuna cu im-presurarea ce va fi frtcand laalta movie invecinatrt cuansa, se ya stripAni de atreia persoanti la care va fitrecutprin mostenire, cum-pArrttoare, dar, zestre, sauverice alt titlu.

ParteaArt.1. Impresurittorul cu

rea credintä se indatoreazzl

www.digibuc.ro

LV't Art3tA

a intoarce adevaratuluiatât lucrul cât i roduri-

le lui, din vromea and raml'a luat in a sa stapanire.

Art.2. Impresur5torul cubuna credinta se indatorea-za a intoarce adevaratuhfistäpan atAt lucrul cat i ro-durile lui, d in vrem ea ce i s-acerut prin judecata, ca unulce n'a avut cunostin(astapâneste rau i stapAnul1-a ingaduit a strtpâni.

Art. 3. Se dä un soroc do

un an dela infiintarea si pu-blicareaacesteilegiuiri,pen-tru toi acei la c4i va fi tre-cut sorocul prescripOei du-pa art. 3 de mai sus dela par-tea I, ca cunoscându-se im-presuraii, sa poata a-si pornijudecata intiacest soroc.lar dupa acest soroc, toatepricinile pentru impresura-re de pitman t se vor judeafara osebire dupa obstestiletemeiuri legiuite printr'a-ceasta pravild.

www.digibuc.ro

INDREPTAREA GRE§ELILOR

Pr. CC Bd.7 2 26 a so Gal: sd se socoteascd8 1 59 1 '1

10 1 3IS 2 10

16 2 19 ,17 1 1 a30 1 4 .33 2 14 .37 1 140 2 16 .42 1 1542 2 1344 2 23 .

45 2 9 .49 2 750 2 29 .52 1 3 .52 1 15 .52 2 33 .55 2 756 1 14 .57 2 8 .

60 1 662 1 6 .68 1 1471 1 1 .

72 2 14 .75 1 18 .76 1 1277 1 19

77 2 1677 2 1878 1 22

78 1 2678 1 34

78 2 479 2 10

80 2 1488 2 24

in loc de: sa-i socoteasa,cinprin ftiin(dnegtinesd se chibzuiascd, de

nu Inneacd moaramorilor

tot camcldditortdnulduiascdrámán totdeauna buniplatnicosdndeascdOM parte unuiafi cdtd altuia

dincdt set aibdad cerceaceleape altulcdt ii va flpreful ei it estetat& .bdrbatul este dator ; iar .de se va isprcivi maiinainte de 6 luta, nueste dator bdrbatul da-cd nu se va fi pornit.

cu datoriisd o vdnedori pdnd .starea lui, hrana lui,

imbrdcdminteael este .sd-1 poatd .depoziton, id se zice mindasupra-i, sau de va da .jalbd asupra-i, cu yardde mitre bdrbat .nu este dator.ougetarea rea a muierii .

listul 42 stih 6cugetarea rea a bdrbatu- .

luilist 42 stih 6a se cerceta averea fi da-

toriile mortuluia 8-a spi(d .copiii lor

. cinstecu stiintit

. nimenis a se chibzuias.

a. rnoaramosiilor

tocmailucrätortalmaceasarämän buniplatesteoranduiascäcittä parte unul

si cAtä altulprin

. and sä aib5,. . se care. acestea

spre anal. cand ii va 11. pretul ei este. bärbatul, bärbatul este

dator.

in datoriish vänzal.

, pnti,starea lui, Im-

brdaminteaeste

, a poatädepoziton, and

. asupra-i,cu piträ.

de birbateste dator.cugetarea mue-rii

. listul 43cugetarea bar-

batuluilist 43epitrop pe ave-

rem mortuluia 6-a spitäcopiii

www.digibuc.ro

LV III INDREPTARI I ADAOGIRI

Pag. Col. Rind.

94 1 19 a se cetl: omoritului-97 1 31. preacurvart

104 2 2 tnnoire109 1 3 prigonitelor111 2 6116 1 5116 1 19117 2 1 .

In loc de: omoritoruluipreacurvieinvoireprigonitoarelor

sntelegert intelesurise cer säfle/a diald de diat5,martordor snincinoii, Id- martorilor mm-

etorilor de bani, nboltip. cino§i i caticilor mincino0 i caii

ADAOGIRI

La art. .1 cap. .11 partea I.Este inutilä vizarea extractelor

de atre presedintele tribunaluluiand hotkrirea tribunalului se men-tine pe constatarea filiatiuni, rezul-tând din depunerile martorilor. Cas.I. 147 904.

La art. C cap. II parteaPrin art 2 din legiuirea ciela 15

Martie 1849, care legiuire a modi-float paragrafele 6, 7, 8, 10, si 11 dela cap. II partea III, relative la yam-sari, se dispune ca zapisele de vân-rari imobiliare trebuiau a fl adeve-zite de judeatoria localA.

Prin urmare instanta de fond fa-ce o buna aplicare a acestui arti-Col, and inlatura un zapis, caren'a fost fRcut cu indeplinirea ace-stei formalitati. Cas. I. 385 905.

La art. 7 cap. I partea VI.Desl din art. 2, partea I, si art. 3,

partea II, din legiuirea dela 8 Mar-tie 1847, pentru marginirea prescrij -tiei in caz de impresurari de IA-mAnturi, rezulta cä cererea de ho-tarnic, pentru a Intrerupe prescrlp-tia, trebue sä fie urmatA de o ce-rere in judecatä cu plata de taxa;cum insti. nici A lege anterioaa nucerea asemenea formalitAti, rezultade aci ca o cerere de hotarnic fa-cutA inainte de legiuirea din 1847poate fl consideratä ca un act in-troductiv de instanta i ca atarepoate echivalA cu o actiune in re-vendicare, de oare ce efectul legalal unui act trebueste sa fie judecatdupä legea in vigoare cand el a fostfãcut. Cas. I. 138 904.

www.digibuc.ro

TABLA DE MATER1I

Pagina

Prefata de d-1. profesor D. Alezandresco

INTRODUCERE

I. Valoarea acestei legiuiri In generaL Fixarea locului ce-1 ocu-p& in evolutia noastr& juridic& si istorica.Clasele sociale inTara Romaneascl.Regulamentarea situatiunii

obligatiunile impuse lor.Robii. Situatiunea targove-tilor si a nobililor.Concluziuni XIII

II. Valoarea juridic& a acestei legiuiri. Drepturile barbatilorsi stabilirea flliatiunii. Interzisi: prodigi i .cei f&r& min-te.. Teoria propriet&tii; robiri si vecin&t&ti. Contractele Inlegiuirea Caragek; embatic si claca. 1ndiviziunea; contractulde cas&torie.Epitropie; Inffintarea Obstestii epitropii.Do-natiuni. succesiuni i legaturi; adoptiune.Dispozitiuni pe-

Prescriptiuni. Procedura civil& si penala. Dreptulde apel. XV

III. Existenta unui drept cutumiar, care pltrunde Intreaga eco-nomie a acestei legiuiri. Obstirile sau devälmäsiile: proprie-tatea indivizä. Dreptul de protilnisis i surparea

generale XXIIIIV. Reforme judeatoresti, anterioare acestei legiuiri. Statut

real si statut personal.Ordonant& domneasc&asupra instruc-tiei afacerilor penale. Instructiunea Vorniciei obstirilor.Organizarea judecatoreasa. Epitropia nobililor minori.Principiul separatiunii puterior In Stat. Taxe de justitie.Interzicerea strainilor de a cump&s& imobile. Lege contrac&m&tarilor XXVII

V. Alc&tuirea legiuirii de o comisiund numitA de Domn. Datapromulgärii ( odului.Dreptul bizantin si pravila lui Caragea. XXX

VI. Editiunile anterioare celei pe care o publicAm noi. Textullegiuirii de fata; indexul alfabetic. Tablou de termenii ju-ridici vechi romfinesti.Jurisprudenta Inaltei Curti de casa-tie dela 1869-1905.Modificari ulterioare XXXI

Tablou de cuvintele vechi romlnesti din limbs, juridic& si u-zualfn, eu acceptiunea lor in limbs. modern& XXXIV

Prescurt&ri ..... . . . - . XXXVIindex alfabetie, de cuvintele si expresiunile de drept atAt isto-

rice citt i uzuale ,cu trimetere la articolul, capitolul, parteapagina corespumz&toare din legiuirea Caragek. . . . . XXXVII

CODUL CARAGEÁAdnotat

Decretul de promulgare al legiuirii, dat de Domnul Caragea . . 5

1) A se vedett. Tabla de nutterli altabetica, la fnceputul codului Caragelt

www.digibuc.ro

LX TABLA DE MATERII

PARTEA I

Despre persoane

Despre impartirea persoanelorCap. I. Despre biirbati si femei

1. Drepturile bArbátilor2. Dpspre Xemei

Cap. IE-Despre paternitate si despre filiatiune . . .

Art. Pdg.

6

6

1 4

1- 23

1. Filiatiunea copiilor Vtgitimi 1 72. Filiatiunea copiilor naturali 2 73. Paternitate . . 3 - 4 7

Cap. IIE-Despre minoritate si despre majoritate .

1. Despre drepturile majorilor si despre nulitateaactelor minorilor . . . . ..... . ..... . . 1- 2 7

2. Despre autorizarea parilitelui sau tutorului datiäminorilor pentru a contractA valabil 3 7

3. Despre modalitAtile emancipArii si efectele ei . . 4- 6 7Cap. IV. Despre interdictiune (nebuni)

1. Despre cei fart minte 1- 3 8Cap. V. Despre interdictiune (prodigi) . .

1. Despre prodigi si curatelA 1 4 8Cap. VI. - Despre oameni liberi

1. Despre filiatiunea oamenilor liberi 1- 3 8Cap. VII.-Despre sclavi (rumâni si tigani)

1. Filiatiunea sclavilor 1- 3 82. Drepturile stApAnilor de sclavi - . 4- 6 83. DespAgubirile acorclate stapAnului fraudat prin

stramutarea ill altA stäpinire a robului si princdsätoria robului 7- 8 9

4. Despre cilsatoria robilor 9-10 9Cap. VIIE-Despre eei liberati din seliivie .

1. Drepturile liberatilor 1- 2 92. Despre liberare si modalitatile ei 3- 5 lu

PARTEA II

Despre bunurl sl despre deosebItele modIflearl ale proprIet3t11.

I. Despre distinctiunea bunurilor1. Despre mobile 102. Despre imobile

Cap. E - Despre proprietate .1. Despre res nullius 1- 2 102. Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile

imobile . . . . . . . 3 6 11.

Cap. II. - Despre servitudini (robiril . . .1. Despre servitudini ce nasc din situatda locurilor 1- 3 112. Despre modul stingerii servitudinilor 4- 5 12

Cap. Despre servitudini (vecinfitatea luerurilor)1. Despre delimitarea mosibor si despre procedura

delimitärilor 1-11 132. Despre servitudini (vecinAtAti)ce nase-din situatia

locurilor 12-17 I 13. Despre zidul comun 17-21 174. Despre vederea in proprietatea vecinului . . . . 22-28 ii

PARTEA III

Despre contracteCap. I. Despre contracte sau conventiuni

1. Dispozitiuni preliminare 1- 2 13

www.digibuc.ro

TABLA DE MATE RII

2. Despre conditiunile esentiale pentru validitatea

LEI

le. Pal.

conventiunilor. ...... . . . . . . . . . ... 8 6 138. Despre diferitele formalitflti la incheierea con.

ventiunilor 6 10 184. Despre cauzele de anulare ale conventiunilor . 11 194. Despre conditiuni In genere 12 20

Cap. 11. Despre contractial de vánzare ..... . . .I. Despre natura vanz8rii 1 202. Despre lucrurile care se pot vinde . 2- 8 203. Cine poate vinde 4 5 204. Despre formalitati la vAnzarea lucrurilor mobile

si imobile . 6 215. Despre vanzarea cuprotimisis t}i despre cei ce au

exercitiul dreptului de protimis ; procedure vân-zärilor cu protimisis si despAgubiri acordatecelor cu drept de protimisis, clad au fost frau-dati 7 11 21

6. Despre perfectiunea vAnzärii 12 14 237. Despre r5spundelea v3nzfltorului 15-19 248. Despre predarea lucrului 20-26 249. Despre plata lucrului vändut . 26 27 25W. Despre raspunderea de evictiune 32 31 3611. Despre obligatiunile vanziltorului 37 38 2712. Räsounderea de vitiile lucrului 39-k3' 2713, Despre rezolutlunea vAnzflrii 44 2814 Despre licitatiune 45-49 29

t'sp.III-- Despre contractul de schimb 1 6 29Cap. IV Despre contractul de locatttune . . .

1. Regule particulare la Inchiriere si arena, . 1 8 302. Obligatiunilor locatarului si locatorului 4-15 31

Cap. V.- Despre emliteozii (embattle san besman) . . 1 5 33Cap. VI. Despre clue& .. . . . . 1 19 35Cap. VII.-Despre locatiunea lucriírilor . 1-11 36Cnp. VIII. Despre contractul de imprumnt . . . . .

1. Despre natura Imprumutului . . - - . . - - . 1 382. Despre obligatiunea Imprumutfltorului - . . . 2 8 393. Despre obligatiunile Imprumutatului . 4 19 384. Despre creantele privilegiate . . . . . . 20 25 40

Cap. IX. Despre enviable . - . . . ....... . - . . 1 6 42Cap. X.-Despre imprumutul eu dobandia . . . .

1. Despre dobenda in eenere 81 despre dobandalegida 1 4 432. Despre datorirea dobanzilor . . . 5 9 44

Cap. XI.-Despre anutnet (Ipotecal) st anttlarezii . . . .1. Dispozitiuiii generale . t . . . - - . . 1 3 442. Despre dIversele moduri de a da valabilitate ama-

netului si despre obligatiunile contractantilor. . 4- 6 463. Dispozitiuni speciale . . . 9 18 46

Cap. XII. -Despre fidcluslune (eauttune)1. Despre nature fidejusiunii . N. . - 1- 3 462. Despre efectele fldejusiunii 3 8 473. Procedurfi 9 47

Cap. XIII.-Despre proprietatea indivizit1. Dispozitiuni generale 1- 9 472. Despre Impärtealfl . . . - ....... . . . . 10 13 48

Cap. XIV.- Despre societiiti. (comerciale) ..... . .1. Despre natura si modul de constituire al socie-

Utilor 1- 8 492. Dispo7itiuni speciale 4 15 493. Impartirea beneflciilor si pierderilor 16 81 504. Modurile de Incetare ale societatilor .. . . . . 22 51

Cap. XV.-Despre logodnii -I Dispozitiuni generale . ..... . . . . . . . 1 2 512. Despre desfacerea logodnei si efectele Di . . . . 2- 4 52

www.digibuc.ro

LXII TABLA DE MATERII

Arl. Pa

4'ap. XVI.-Despre contractul de erisfitorle . . .1. Dispozitiuni generale 1 5 522. Despre despArtenie 6 8 523. Despre dota si administrarea ei In timpul cdsa-

toriel 19 11 634. Despre dot5, i restituirea ei . ...... . 12-43 555. Despre averea parafernalä 44- 48 81

Cap. XVII. -Despre tranzactinni1. Dispozitiuni generale 1- 2 622. Dispozitiuni speciale 3 9 63

Cap. XVIII. Despre arbitral1. Dispozitiuni generale 1 7 632. Despre deciziunile arbitrilor si efectele hotiírtrilor 8-20 643. Despre cauzele care anuleaza hotarlrea arbitrilor. . 21 65

Cap. XIX.-Despre nuuldat1. Despre natura mandatului 1- 4 662. Despre obligatiunile mandatarului . . . . 5- 9 663. Despre obligatiunile mandantului . . . . . 10 14 684. Despre diferitele moduri chip& care Inceteaz5. man-

datul . . . ..... . . . . . . . 15-20 68Cap. XX. - Despre mandatul pentru reprezentarea Injustitie .......... .

1. Dispozitiuni generale . . . . . . . . . . 1- 4 68Cap. XXI. Despre tutelfa

1. Dispozitiuni generale 1-17 692. Inclatoririle tutorului 18-38 713. Despre cliferitele moduri dupft ca,re Inceteaza.

tutela . . . . ..... . . . 73Cap. XXII. Despre depozit

1- Dispozitiuni generale 1 8 732. Despre Indatoririle depozitarului i deponentului 9 21 74Cap. XXIII. Despre seehestru judiciar.. . .1. Dispozitiuni generale 1- 5 76

PARTEA IV

Despre modurlle prin care se dobAndeste proprletatea.

Cap. I. Despre donaltIuni1. Dispozitiuni generale 1- 4 762. Despre donatiunile Intre soti 6 773. Despre revocarea donatiunilor 6 7 76

Cap. II. - Despre donatinnl pentru eauzit de easfitorie1. Dispozitiuni generate 1- 8 772. Despre revocarea donatiunilor 9-12 78

Cap. Ill. Despre sueeesiuni1. Despre desehiderea succesiunilor si deferirea lor 1 13 782. Despre succesiunile ah-intestat 14-16 803. Despre succesnmea descendentilor 17 814. Despre succesiunea ascendentilor 18 835. Despre succesiunea colateralilor 19 846. Despre succesiunea cäminurilor 20 857. Despre suceesiunea copiilor naturali si adoptivi 21 22 858. Despre suceesiunea sotului supravietultor. . . . . 23 859. Despre succesiunile vacante . 24 86

Succesiunile testamentare.

10. Regule gen.erale..despre forma testamentelor ilde erirea succesiunilor testamentare 25-32 86Despre cotitatea disponibilä 33 88

12. Despre clreptul de desmostenire, despre modifl-

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII LXIII

Art. N.carea testamentului I} i despre codicil 34 39 88

13. Despre nulitäti si anulabilititi 40-42 89Cap. IV.Despre legat1. Dispozitiuni generale 1 6 902. Dispozitiuni speciale 7 22 01

Cap. V. Despre adopitune1. Dispozitiuni generale 1 2 922. Despre adoptiunile nule gi permise 3 6 923. Regule de procedun .. 7 10 934. Despre adoptati si adoptatori 11 93

PARTEA V

DIspozItlunl penale

Cap. I. Despre onateidere .. 1 4 93Cap. Ir. Despre tdlhdrii 1 5 94Cap. Ill. Despre furturi 1 6 94Cap. IV. Despre faliti fraudulogi 1 3 95Cap. V.Despre plahtografi 1-4 95Cap. VI. Despre mdrturii min einoase 1 96Cap. VILDespre aeuzafii nedrepte lit 96C'ap. VIII. Despre falsifiedri de Said 1 2 94Cap. JX.Despre ultra) . 1-5 96Cap. X. Despre adulter 1 5 97

SuplIment

Cap.Despre danne-interese 1 7 79

PARTEA VI

Despre procedura clvIli sl penali; despre prescriptlunl; despre probe;despre magIstrat1 §I sentInte 41 despre dreptul de apel.

Cap. I. Despre judeciati.1. Dispozitiuni generale2. Despre prescriptiuni civile si penale . . . . .1. Locul uncle se intenteazi actiunile si despre eau-

zele de fort& major% si despre procedura .. . .

1 67 10

11 24

9899

105Cap. IL Despre diferitele modurl de probare . . .

4. Despre probe, st prezumttunt ... ... . . 1 5 1985. Despre Inscrisuri 6-32 1106. Despre martori 33-44 1157. Despre juramant si deferirea lul 45 53 1188. Despre cartea de blestem 54 55 1149. Despre proba prin tortur5. 36 68 118

Cap. III. Despre magistrati td despre modul den dasentintele

1. Despre incompatibilitAti 1 1192. Dispozitiuni generale la judecarea Impricinatilor

si la darea hotaririlor 1-15 119Cap. IV. Despre dreptul de apel al partilor nemul-

Mmite1. Dispozitiuni generale 1 3 1222. Despre perimarea instantelor. . 4 1223. Despre pierderea dreptului de apel . 5 6 1224. Despre apelul la 3 domnl ulteriori, contmui .. . 7 10 123

www.digibuc.ro

LXIV TABLA DE MATERII

APEND10EPafina

Anexa I. - Despre Impfimanten Wen sträinilor si despredrepturlle lor eivile. (Reg. org. art. 879 4i Decret.din 19 August 1864 . . . . III

Anexa JI. - Despre aetele stArli ciwilo. (Anexa No. 3, capi-tolul VIII din Reg. org . ) .. .. . . . - . . . . IV

Anexa Despre emancipare. (Lege din 1833 Februarle 23Intarit5) cu offs No. 30) ...... . . . . . . VII

Anexa IV. - Despre punerea interxhillor sub Ingrijireainstitutlunli Obstestli Spitropli. (Leg. indeplini-toare, cap. VII din'Rek. org., intäritir ou oils No. 67 din8 Martie 1834) . .. . ... . . . . . . X

Anexa V. Despre robi sl tigaul. (Leg. din 1848 dartie 22; leg.din 13 Febr. 1847; oils No. 1680 din 22 Noemb. 1850 gi leg.din 1856 Febr. 8, publicat5 In Buletinut oficial din 13Febr. 1856 No. 13) XIII

Anexa VI. -Despre advocatl §i ingineri hotarnici. Oils alDornn. Bibescu No. 11 anul 1847 Febr. 3, publicat In Bu-letin No. 11, Febr. 10, 1847) XIV

Anexa VII.-Despre procedura de urmat la botfirnlell.(Circ. din 1837 Dec. 7, No. 1481, publ. in 13ulelin No. 60 din1841; circ. din 1847 Sept. No. 6255, publ. in Butetin )go. 68din 1847; dn. din 1847 Sept. 26, No. 6745, publ. In Bu-letin No. 47 din 1847; oils domnesc din 1847 Oct 18 No.436,publ. in Buletin No. 79 din 1847; circ. publ. in BuletinNo. 27 din 1848 Mai 14; extras din circ. din 1898 Dec. 3,No. 6550, publ. in Buletin No. 68 din 1848 ; extras dillcirc. din 1849, NO. 2579, publ. in Buletin No. 33, din 1849;extras din circ. din 1849 Mart. 28, No. 2581, publ. In Bu-letin No. 33, din 1849; extras din circ. din 2 Main 1849,No. 6592, publ. in Buletin No. 48 din 1849 . . . . . . XV

Anexa Will. - Despre vAnziiri pitacul lui Gr. Ghica dirt 1825Mart. 31 pentru protimisis ; jurnal din 1837 ; oils dom-nesc din 1838; circ. din 1848 Mart. 22, No. 1886, publ. inBuletin din 1848)

XXIVAnexa IX.- Lege pentru restrAngerea dreptulul de pro-timisis. (Lege din 15 Mart. 1840) XXIX

Anexa X.-Regulamentul lieltatiilorpublice (Anexa No. 5cap. VII din Reg. org.) XXX

Anexa XI. - Despre locatiunea lucrurllor Lege din 18521 XXXIVAnexa XII. - Despre locurIle embaticate. (Lege din 16

Maiu 1843) XLAnexa XIII. -Tocutelile rgrleole. (Lege din 23 Aprilie 1851) XLIAnexa X1V.-Formaliti4ileactelor delpoteci din Reg. org. LIIIAnexa XV. -Schimbul imobilulul dotal (circ. din 1848 Ian.

2. No. 45 LIVAnexa XVI.-Abrogarea art. '7. alin. 3, cap. I, partea VI,

relativ la imprescriptibilltiiti. (Lego din 1847 Mar-tie 8) . . . . . . . . . LV

Indrepttrui i addogiri IX IITabla de materii, dupa capitole LIX

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Codul Carageà Reprodus După Manuscrisul Original Românesc

Documents

Transcript of Codul Carageà Reprodus După Manuscrisul Original Românesc