OPERE ALESE

Gheorghe Dima

Ediţie critică de Viorel Cosma

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DIMA, GHEORGHE Opere alese / Gheorghe Dima ; ed.: Matei Bănică ; aparat critic: Viorel Cosma. - Bucureşti : Grafoart, 2014 ISBN 978-606-8486-90-1

I. Bănică, Matei (ed.)II. Cosma, Viorel (pref.)

78

În elaborarea prezentei ediţii s-au utilizat lucrările:Gheorghe Dima, Opere alese, ediţie critică de Viorel Cosma,

Editura Didactică şi Pedagogică, 1958.

Ilustraţia copertei este inspirată din cea a ediţiei din 1958.

©2014. Toate drepturile rezervate.Copierea de orice fel se va efectua exclusiv

cu acordul scris al S.C. Casa de Editură GRAFOART.

EDITURA MUZICALĂ GRAFOART Bucureşti, str. Braşov nr. 20

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. EnescuBucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

TEL.: 0747 236 278 (07-GRAFOART); 021 315 07 12E-MAIL: GRAFOART1991@GMAIL.COM

COMENZI ON-LINE: WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO

CUPRINSUL

Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

CÂNTECE PENTRU VOCE ŞI PIAN

Mândruliţă de demult . . . . . . . . . . . . 9

Jelui m-aş şi n-am cui.... . . . . . . . . . . 11

Sub fereastra mândrei mele . . . . . . . . . 14

Hop, ţurcă furcă . . . . . . . . . . . . . 18

Ştii tu mândro . . . . . . . . . . . . . . 22

Peste vârfuri . . . . . . . . . . . . . . . 25

Somnoroase păsărele. . . . . . . . . . . . 28

De ce nu-mi vii? . . . . . . . . . . . . . 33

A venit un lup din crâng . . . . . . . . . . 39

CORURI BĂRBĂTEŞTI

Cucule cu peană sură . . . . . . . . . . . 49

În zadar alerg pământul . . . . . . . . . . 51

Hai în horă . . . . . . . . . . . . . . . 56

Toată iarna ger şi frig . . . . . . . . . . . 60

Scumpă, dragă copiliţă . . . . . . . . . . . 63

CORURI MIXTE

Cucuruz cu frunza-n sus . . . . . . . . . . 69

Hai leliţă din cel sat . . . . . . . . . . . . 71

Nu m-ar arde dorul . . . . . . . . . . . . 72

Anikă de la moară . . . . . . . . . . . . . 73

Cărăuşul . . . . . . . . . . . . . . . . 74

Două inimi nu-mi dau pace . . . . . . . . . 76

Ziua ninge . . . . . . . . . . . . . . . 81

Primăvara . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Hora . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

CANTATĂ

Mama lui Ştefan cel Mare . . . . . . . . . 115

Note critice asupra ediţiei . . . . . . . . . 136

Compozitorul şi dirijorulGHEORGHE DIMA

(1847 - 1925)

PREFAŢA

pera compozitorului şi dirijorului ardelean George Dima a fost publicată în mare parte chiar în timpul vieţii Omaestrului. Ea s-a bucurat de o largă răspândire, unele lucrări fiind tipărite în mai multe ediţii. Totuşi, necesităţile actuale de repertoriu, mai ales coral, au determinat Casa Centrală a Creaţiei Populare să editeze cu

ocazia împlinirii a 110 ani de la naşterea compozitorului un volum reprezentativ din opera lui George Dima.

În istoria muzicii româneşti de la sfârşitul veacului trecut, George Dima ocupă un loc de frunte. Alături de Iacob Mureşianu, rămâne figura cea mai luminoasă şi mai reprezentativă din Ardeal.

Născut la 28 septembrie/10 octombrie 1847 în Scheii Braşovului, George Dima – ultimul din cei patru copii ai lui Nicolea şi Zoe Dima – a cunoscut o copilărie tristă, rămânând, de mic, orfan de tată. După ce a urmat liceul real din Viena – unde a fost sprijinit de fratele său cel mai mare, Pandeli – şi-a făcut studiile de specialitate la Politehnica din Karlsruhe (Germania). Din această perioadă încep preocupările muzicale ale lui Dima. La început, a luat lecţii de canto cu Heinrich Giehna, apoi şi-a continuat studiile cu Otto Uffmann, la Viena. Dornic de a se consacra exclusiv muzicii, George Dima a trecut la Graz, unde, îndrumat de Ferdinand Thieriot, a pătruns în tainele armoniei şi contrapunctului.

Cariera de muzician şi-a început-o în Germania ca interpret de lieduri şi arii din oratorii. Înapoiat în patrie, George Dima a dat numeroase concerte vocale în mai toate oraşele ardelene, dobândind un frumos renume artistic care se pare că a dus – pentru o scurtă perioadă de timp – la angajarea tânărului bas la operele din Klagenfurt şi Zürich.

În anul 1874, Dima a fost numit profesor de muzică la şcolile centrale române din Braşov. Acum începe munca sa neobosită pentru ridicarea învăţământului nostru muzical. Setea de a cunoaşte tot mai mult, de a se perfecţiona, precum şi hotărârea de a se ocupa intens de compoziţie i-au îndreptat din nou paşii spre străinătate. Între anii 1878–1880, George Dima a urmat contrapunctul, fuga şi compoziţia la Conservatorul din Leipzig, cu vestiţii pedagogi Jadassohnn, Rebling, Reinecke lu Rust.

Înapoiat în ţară, Dima a fost chemat în anul 1881 la conducerea „Reuniunii de muzică şi cântări” din Sibiu unde va rămâne aproape două decenii. Aici a scris compozitorul liedurile şi cântecele populare pentru voce şi pian, marile lucrări vocal simfonice Hora şi Mama lui Ştefan cel Mare şi cele mai de seamă creaţii religioase. La Sibiu şi-a desfăşurat practica pedagogică în cadrul Seminarului „Andreian”. Tot în vechiul oraş a cunoscut Dima una din marile sale satisfacţii morale: i s-a încredinţat conducerea corului săsesc „Männergesang Verein“, fapt unic în istoria muzicii germane din Ardeal. Dar se pare că viaţa de familie la care ţinea foarte mult l-a determinat, în anul 1899, să revină în oraşul natal.

La Braşov, George Dima a desfăşurat o rodnică activitate ca dirijor al „reuniunii“ locale şi ca profesor al liceului „Andrei Şaguna”. Pe lângă spectacolele de operă cu O noapte în Grenada de Kreutzer şi Cavaleria rusticană de Mascagni, George Dima a dat periodic concerte de înaltă ţinută artistică, stârnind admiraţia nu numai a localnicilor, ci şi a celor de peste munţi.

Războiul mondial i-a adus întemniţarea, pe timp de 15 luni, la Cluj, de către autorităţile austro-ungare, fiindcă „complotase cu duşmanul“. În realitate militase prin creaţia sa pentru libertatea românilor asupriţi. După eliberare i s-a încredinţat conducerea Conservatorului de artă dramatică şi muzică din capitala Ardealului pe care l-a ridicat la nivelul celor mai de seamă instituţii de artă din ţară. George Dima a murit la Cluj în ziua de 4 iunie 1925, în vârstă de 78 de ani.

Creaţia compozitorului, destul de amplă, este esenţialmente vocală. Cântecul popular a avut un rol covârşitor asupra întregii sale opere. Măiestria de tratare corală a lui George Dima, pare a nu fi fost egalată de niciunul dintre compozitorii noştri clasici din veacul trecut. Stăpân pe armonie şi contrapunct, având o mare experienţă în conducerea vocii (el însuşi un cântăreţ de prim rang) şi un deplin meşteşug în acompaniamentul pianului, George Dima ne-a lăsat modele de perfecţiune în domeniul liedului şi corului. Nu mai puţin talentat a fost ca traducător şi ca poet, fapt care ne-a permis să moştenim o bogată colecţie de cântece în limba germană.

În volumul de faţă am urmărit să înmănunchem câteva din lucrările sale cele mai reprezentative. Am pus accentul pe liedurile şi corurile populare (unele chiar din folclorul slovac), fără a lăsa deoparte admirabilele pagini pe versuri de Eminescu, Coşbuc, Alecsandri şi Bolintineanu. Printre lucrările prezentei colecţii se află şi unele piese corale mai ample (Hora, Mama lui Ştefan cel Mare), spre a putea satisface, pe de-o parte, nevoile formaţiilor cu experienţă, iar pe de altă parte spre a oferi şi cercetătorului o imagine cât mai completă asupra valorii artistice a operei compozitorului.

Editarea, pentru prima oară, a unui volum mai cuprinzător din lucrările lui George Dima înseamnă un omagiu adus înaintaşului muzicii noastre cu prilejul împlinirii a 11 decenii de la naşterea sa şi, în acelaşi timp, un nou exemplu de valorificare a patrimoniului nostru artistic.

VOREL COSMA

CÂNTECE PENTRU

VOCE ŞI PIAN

MÂNDRULIŢĂ DE DEMULT(Liebchen mein, seit manchem Jahr)

Cântec popular

- 9 -

JELUI-M-AŞ ŞI N-AM CUI...(Trauter Wald dir möcht’ ich klagen)

Doină populară

- 11 -

- 14 -

SUB FEREASTRA MÂNDREI MELE(Vordem Fenster meiner Süssen)

Cântec popular românesc

HOP, ŢURCĂ FURCĂ !Cântec popular românesc

- 18 -

ŞTII TU, MÂNDRO ? (Hör’ mich an und folge gut...)

Versuri populare

- 22 -

PESTE VÂRFURI(Wehmuth)

Versuri de M. Eminescu

- 25 -

SOMNOROASE PĂSĂRELE(Müde Vöglein)

Versuri de M. Eminescu

- 28 -

DE CE NU-MI VII ?(O, komm zu mir!)

Versuri de M. Eminescu

- 33 -

A VENIT UN LUP DIN CRÂNGVersuri de G. Coşbuc

- 39 -

CORURI

BĂRBĂTEŞTI

- 47 -

- 49 -

CUCULE CU PEANĂ SURĂCântec popular

ÎN ZADAR ALERG PĂMÂNTULCântec vechi românesc

- 51 -

PESTE VÂRFURIVersuri de V. Alecsandri

- 56 -

- 61 -

- 63 -

SCUMPĂ, DRAGĂ COPILIŢĂCântec vechi românesc

CORURI MIXTE

CUCURUZ CU FRUNZA-N SUSCântec popular

- 69 -

HEI, LELIŢĂ DIN CEL SAT...Cântec popular

- 71 -- 71 -

CĂRĂUŞULCântec popular slovac

Strofele 2 şi 3 de Ecaterina Pitiş

- 74 -

- 76 -

DOUĂ INIMI NU-MI DAU PACEVersuri populare

ZIUA NINGEStrofă din poezia „Iarna“ de V. Alecsandri

- 81 -

PRIMĂVARAVersuri de V. Alecsandri

- 84 -

HORACor mixt cu acompaniament de pian

Versuri de V. Alecsandri

- 86 -

CANTATĂ

- 115 -

MAMA LUI ŞTEFAN CEL MAREBladă pentru solişti şi cor, cu acompaniament de pian.

Versuri de D. Bolintineanu

„NOTE CRITICE ASUPRA EDIŢIEI”

Toate lucrările cuprinse în acest volum se publică de pe manuscrisele originale ale compozitorului sau de pe ediţiile apărute în timpul vieţii lui Dima. În cazul folosirii tipăririlor s-au făcut confruntările cu manuscrisele muzicale păstrate, fie în colecţia familiei (Lia Dima), fie în Biblioteca Academiei, secţia muzică.

Nu s-a intervenit în partitura muzicală absolut la nicio lucrare. S-au îndreptat numai greşelile de tipar, în cazul folosirii directe a piesei tipărite.

a) CÂNTECE PENTRU VOCE ŞI PIAN:Mândruliţă de demult (Liebchen mein, seit manchem Jahr), cântec popular românesc, versuri populare,

traduse în limba germană de Maria Dima. Dedicat „Iubitei mele soţii“. Manuscrisul muzical original în cerneală nedatat, 2 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M III 159. Cântat pentru prima oară la Sibiu (sub formă de cor mixt), în anul 1895. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale“, caietul VI, ed. 11/1930/, Cluj tip. Schildkraut, pag. 2.

Jelui-m-aş şi n-am cui... (Trauter Waid dir möcht ich klagen), doină populară, versuri populare, traducere în limba germană de George Dima. Dedicat „Doamnei Veturia Triteanu“. Manuscrisul muzical original, în cerneală, nedatat, 3 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei cota M III 160. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale“, caietul VI, ed. II/1930, Cluj, tip. Schildkraut, pagina 4.

Sub fereastra mândrei mele, (Vor dem Fenster meiner Süsssen), cântec popular românesc, versuri populare, traducere în limba germană de Maria Dima. Dedicat „Iubitei mele soţii“. Manuscrisul muzical original, în cerneală, prima pagină şi în creion două pagini (3 pagini), se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M III 1956. Cântat pentru prima oară (sub formă de cor mixt) la Sibiu în anul 1895. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale“, caietul VI, ed. 11/1930, Cluj tip. Schildkraut, pag. 9.

Hop, ţurcă, furcă!, cântec vechi românesc, versuri populare. Dedicat „Fratelui meu Pandeli“. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 2 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M III 158. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece Populare“, caietul VI, ed. 11/1930, Cluj, tip. Schildkraut, pag. 12.

Peste vârfuri (Wehmuth), versuri de Mihai Eminescu, traducere din limba germană de Mite Kremnitz. Dedicat „Domnului Titu Maiorescu“. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 3 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M III 126. Cântat pentru prima dată la Sibiu, în anul 1897. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece“, caietul I, ed. 11/1930, Cluj, tip. Schildkraut, pag. 12.

Somnoroase păsărele (Müte Vöglein), versuri de Mihai Eminescu, traducere în limba germană de Maria Dima. Dedicat „Domnului Titu Maiorescu“. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 4 pagini, datat şi semnat „Compus 31 oct. 1896. G. Dima“, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M III 125. Cântată pentru prima dată la Sibiu, în anul 1897. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece“, caietul I, ed. 11/1930, Cluj, tip. Schildkraut, pag. 17.

A venit un lup din crâng, versuri de George Coşbuc. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 8 pagini, semnat şi datat „Comp. 16 oct. 1904 st. n. G. Dima“, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M III 131. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece“, caietul II, ed. II/ 1930, Cluj, tip. Schildkraut, pag. 13.

b) CORURI BĂRBĂTEŞTI:Cucule cu peană sură, cântec popular românesc, versuri populare. Manuscrisul muzical original, în

cerneală, 4 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 87. Cântat pentru prima oară (sub formă de cor mixt cu solo) la Sibiu în anul 1889. Se tipăreşte de pe colecţia „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti“, caietul I/1906, Viena tip. Josef Eberle, pag. 2.

În zadar alerg pământul, cântec vechi românesc, versuri populare. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 3 pagini, datat şi semnat „Comp. U/XI 1897 st. n. G. Dima“, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 49. Executat pentru prima dată la Braşov în anul 1900. Se tipăreşte de pe colecţia „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti”, caietul I/1906, Viena, tip. Josef Eberle, pag. 9.

Hai în horă, horă populară, versurile de Vasile Alecsandri. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 6 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 77. Cântată pentru prima oară (sub formă de cor mixt) la Sibiu, în anul 1884. Se tipăreşte de pe colecţia „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti“, caietul III/1906, Viena, tip. Josef Eberle, pag. 3.

Toata iarna ger şi frig, cântec popular românesc cu solo de tenor, versuri populare. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 7 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 91. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti“, caietul IV/1906, Viena, tip. Josef Eberle, pag. 3.

Scumpă dragă copiliţă, cântec vechi românesc. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 3 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 94. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti“, caietul IV/1906, Viena, tip. Josef Eberle, pag. 9.

c) CORURI MIXTE:Cucuruz cu frunza-n sus, cântec popular, versuri populare, la prima strofă, la următoarele de G. Dima.

Manuscrisul muzical original, în cerneală, 3 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 84. Cântată pentru prima oară la Sibiu, în anul 1881. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti“, caietul II/1906, Viena, tip. Josef Eberle.

Hei leliţă din cel sat, cântec popular, versuri populare. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 2 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 83. Cântat pentru prima oară la Sibiu, în anul 1881. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti“, caietul II/ 1906, Viena, tip. Josef Eberle.

Nu m-ar arde dorul, cântec popular slovac, versuri populare. Manuscrisul original, în cerneală, 2 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 76. Cântat pentru prima oară la Sibiu (sub titlul Nu m-ar stinge dorul), în anul 1895. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti“, caietul X/1906, Viena, tip. Josef Eberle.

Anikă de la moară, cântec popular slovac, versuri populare, strofele 3 şi 4 de Ecaterina Pitiş. Manuscrisul muzical original, în cerneala, 2 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 79. Cântată pentru prima oară la Sibiu, în anul 1895. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale şi melodii vechi romaneşti“, caietul X/1906, Viena, tip. Josef Eberle.

Cărăuşul, cântec popular slovac, versuri populare, strofele 2 şi 3 de Ecaterina Pitiş. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 2 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 78. Cântat pentru prima oară la Sibiu, în anul 1895. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece Poporale şi melodii vechi romaneşti“, caietul X/1906, Viena, tip Josef Eberle.

Două inimi nu-mi dau pace, versuri populare. Manuscrisul muzical original în cerneală, 6 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 89. Cântată pentru prima oară la Sibiu în anul 1881. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti“, caietul/1906, Viena, tip. Josef Eberle.

Ce faci Ioană?, cântec popular, versuri populare, manuscrisul muzical original, în cerneală, 4 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 88. Cântat pentru prima oară la Sibiu în anul 1894. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale şi melodii vechi romaneşti“, caietul/ 1906, Viena, tip. Josef Eberle.

Hora, versuri de Vasile Alecsandri, traducere în limba germană de L. A. Staufe. Manuscrisul muzical original, lipsă primele 2 pagini, în cerneală, 29 pagini (cu orchestră), se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M III 108. Cântată pentru prima oară la Sibiu, în anul 1882. Se tipăreşte de pe volumul „Cântece poporale şi melodii vechi romaneşti“, caietul/1906, Viena, tip. Josef Eberle.

Ziua ninge, prima strofă pe versuri de Vasile Alecsandri („Iarna“), a doua pe versuri proprii. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 6 pagini, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 105. Se tipăreşte de pe ediţia „Din operele postume“, Craiova, 1930, ed. Scrisul Românesc.

Primăvara, textul de Vasile Alecsandri. Manuscrisul muzical în cerneală, 4 pagini, datat şi semnat „Predeal (Bran) 25 aug. (7 sept.) 1907 G. Dima“, se păstrează în Biblioteca Academiei, cota M II 104. Se tipăreşte de pe ediţia „Din operele postume“, Craiova, 1930, ed. Scrisul Românesc.

CANTATĂ:Mama lui Ştefan cel Mare, baladă pentru solişti cor mixt şi pian (orchestră), versurile de Dimitrie

Bolintineanu. Manuscrisul muzical original, în cerneală, 45 pagini (orchestră) se păstrează în Biblioteca Academiei. Cântată pentru prima oară la Sibiu în anul 1884, se tipăreşte de pe ediţia Josef Eberle, Viena, 1906.

Ordinea pieselor în colecţie s-a făcut pe genuri fără a respecta vreo ediţie similară publicată de George Dima.

VIOREL COSMA

PUTEŢI ACHIZIŢIONA LUCRĂRILE NOASTRE DIN

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. EnescuBucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

(lângă Liceul de muzică G. Enescu)

SAU

PUTEŢI COMANDA ONLINE VIZITÂND

WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO

E-MAIL: GRAFOART1991@GMAIL.COMTEL.: 0747 236 278 (07-GRAFOART)

ACEASTĂ LUCRARE ESTE PROTEJATĂ

DE LEGEA DREPTULUI DE AUTOR !

VĂ MULŢUMIM DACĂ NU VEŢI FOTOCOPIA ACEASTĂ LUCRARE INTEGRAL SAU PARŢIAL !

RESPECTAŢI EFORTUL AUTORULUI ŞI AL ECHIPEI REDACŢIONALE

ŞI SUSŢINEŢI PUBLICAREA ALTOR LUCRĂRI SIMILARE !