Academia de Studii Economice - sat turistic -

Studente : Scrieciu Mdlina Cristina Semeniuc Paula Larisa An II, Seria A, Gr.326.

Bucureti2014

Analiza satului turisticCIOCNETI

Romnia este o ar fondat pe o tradiie bogat. Ne bucurm c n anumite zone, obiceiurile strvechi s-au pstrat cu sfinenie.Comuna turistica Ciocanesti - Bucovina, este o comuna cu totul deosebita, declarata comunamuzeu prin hotararea Consiliului local nr.39 din 22.12.2004, ca urmare a caracterului sau unitar si unic n tara si n lume prin motivele nationale traditionale, sculptate pe fatadele caselor majoritatii gospodarilor din Ciocanesti si Botos, recunoscuta si cautata atat de turistii romni ct si de cei din strainatate, se identifica ca o oaza de frumusete traditionala n Carpatii Romaniei si chiar n ntreaga Europa. Conferirea acestui titlu de comuna-muzeu dupa ce zeci si sute de ani aceasta vale frumoasa a Bistritei poleita cu "Aur" cntata in poeme si legende, recunoscuta de scriitori si poeti, ndragita si mult iubita de inaintasii nostri n frunte cu Marii Domnitori si Voievozi.

Comuna turistica Ciocanesti , este asezata n partea de sud - vest a judetului Suceava, la o distanta de 106 km de resedinta de judet. Comuna este dispusa de o parte si de alta a rului Bistrita Aurie, si a drumului national 18, pe o distanta de 16 km n bazinul superior al rului Bistrita, la o altitudine de 800-900 m pe vale, cuprinznd sectorul cu albia majora si terasele, arie n care se afla satele componente Ciocanesti si Botos si zone de versant si culme.Comuna Ciocanesti este asezata din punct de vedere geografic n partea de nord a carpatilor Orientali n subtinutul muntilor zonei cristaline mezozoice-grupa nordica. Teritoriul Comunei Ciocanesti include portiuni din doua subunitati montane distincte : muntii Suhard si Obcina Mestecanisului.

Ramura montana nalta din jurul comunei bareaza calea maselor de aer, nct se realizeaza un climat de relativa adapostire, cu o dinamica a atmosferei la nivelul solului n general mai moderata, precipitatii mai reduse si frecvente inversiuni termice.

Comuna Ciocanesti este asezata de o parte si de alta a rului Bistrita Aurie,pe albia majora , ntr-un sector n care valea este larga ntre comunele :Crlibaba (N-NV), Dorna Candrenilor (V), Fundul Moldovei (NE), Pojorta (E) si Vatra Dornei (SE).Comuna Ciocanesti este n ansamblu o regiune umeda, ceea ce permite dezvoltarea padurilor de molid si a pajistilor bogate. Comuna Muzeu Ciocanesti s-a gasit de timpuriu pe o artera de circulatie foarte cautata, n mijlocul sectiunii muntoase pe care o strabate drumul care prin curmatura Mestecanisului (1096 m) si Depresiunea Dornelor, pasul Tihuta (1227 m), face legatura Moldovei de nord cu Ardealul. Dinspre Maramures, prin pasul Prislop (1414 m) si pe valea Bistritei Aurii se poate ajunge n Depresiunea Dornelor si mai departe prin pasul Paltinis (1205 m).Comuna Muzeu Ciocanesti este atestata documentar din anul 1400, ntr-un hrisov prin care se consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.Ciocanesti a fost prima asezare locuita aparuta n calea ctitorilor Moldovei, incepnd cu Bogdan si Dragos, ntemeietorul de tara, pna la Stefan Cel Mare si Sfnt, n secolul al XV - lea si continuand cu alti domni ai Moldovei care au venit in Ciocanesti, unde pe lnga suflet romnesc, au gasit mesteri faurari pentru armele lor. De aici vine si denumirea comunei Ciocanesti, de la mesterii ciocanari de arme din atelierele lui Stefan cel Mare, din aceasta zona, care I-au ajutat sa apere si sa pastrezepentru noi si pentru urmasii urmasilor nostri , pamntul sfnt si roditor al Moldovei.n anul 1774, localitatea Ciocanesti este amintita n documente austriece, odata cu anexarea Nord-Vestului Moldovei, denumit ulterior Bucovina (Tara Padurilor de Fagi n traducere), la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji.Cu toate acestea trecnd peste influientele austriece, predominante n localitatile vecine, Ciocanestiul si-a pastrat autenticitatea si specificul romnesc, lucru ilustrat si astazi n existenta si mentinerea ornamentelor si motivelor nationale traditionale viu colorate, nu numai pe costumele populare ci si pe cladirile si locuintele cetatenilor din comuna.Festivalul National al Oualor ncondeiatescoate la lumina traditia national - romneasca si provoaca la o reprezentare a autenticului pe plan european si de ce nu si mondial. Reluarea si punerea n valoare cu caracter artistic dar si economic-traditia plutasilor, dar si a plutaritului de pe valea bistritei, Ciocanestiul avnd marea onoare de a avea n viata un numar important de, "Academicieni"ai plutaritului, confera comunei Ciocanesti posibilitatea de a completa paleta traditionalului autentic.Aurul podoaba a Bucovinei, aBistritei Aurii- menit de asemeni de a constitui una din valorile traditionale prin reluarea expolatarii cu caracter turistic, asa cum odinioara nfrumuseta sabia, arcul, buzduganul, dar si nobilnd ritualul tainic al casatoriei prin inelul ce consfinteste cununia, una din cele mai mari taine administrate de credinta ortodoxa traditionala, aparata cu pretul vietii prin traditii din cele mai vechi timpuri.Ospitalitatea Ciocanesteana, parte a ospitalitatii Bucovinene, cu alese traditii n ierarhia primirilor de oaspeti, recunoscuta de toti cei ce au avut parte de ea, pastrata si n zilele noastre cuprinde n primul rnd educatia de la parinti, mosi si stramosi, dar si cea primita de la dascalii din toate timpurile dar si din ziua de azi, de la educatori la preot si care tot n mod traditional se pastraza pe ct posibil nealterata ceia ce face ca trecatorul sa se mai ntoarca cu drag.Pastravul si apa curata, simboluri ale curateniei sufletesti al existentei noastre, ridicate la rang de festivitate nationala prinFestivalul National al Pastravuluila Ciocanesti, duc pe mai departe traditia de a pastra curatenia de orice fel a apei, care mpreuna cu aerul nseamna si latura de baza a existentei vietii noastre, nu oricum ci asa cum au mostenit-o. Participnd laFestivalul National al Obiceiurilor si Traditiilor Populare,veti putea vedea ca traditia se pastreaza si este dusa mai departe de batrnii , tinerii si copii satului .n Ciocanesti exista o biserica ortodoxa din lemn, construita in secolui al XIX-lea, n anul 1859.Comuna, pastreaza bogate si nealterate fonduri etnografice, folclorice si marturii despre stravechile ocupatii ale locuitorilor acestor meleaguri, despre datini si obiceiuri, cntece si dansuri, arta portului popular, mestesuguri artistice.Costumul popular, este specific zonei etnografice a tarii Dornelor, care se distinge prin camasa femeiasca cu altita, baticul de pe cap cu motive geometrice, catrinta tesuta cu arste si motive florale brodate cu acul. Costumul barbatesc se distinge prin camasa alba cu broderie alba de matase, itari din lna si chimir de piele brodat cu margele colorate. Ca piesa comuna pentru portul femeiesc si pentru cel barbatesc, se distinge bondita brodata cu motive florale colorate.

Locuitorii acestor meleaguri au pastrat cu sfintenie ocupatiile traditionale: cresterea animalelor, exploatarea fondului forestier, probnd capacitatea de adaptare a populatiei la factorii specifici de mediu.Casele din aceasta zona se individualizeaza prin zugraveala exterioara.n comuna Ciocanesti, au loc anual manifestari cu o nsemnatate deosebita la dezvoltarea patrimoniului cultural national si universal:

Festivalul National al Oualor ncondeiate

Festivalul National al Pastravului

Festivalul National de Datini si Obiceiuri din strabuni

Aceste manifestari social-culturale, reusesc sa reuneasca o participare extrem de numeroasa si de valoroasa n acelasi timp prin varietate si bun gust.Astfel, anul acesta laFestivalul National al Oualor ncondeiate, si-au anuntat prezenta peste 100 de ncondeietori din toata tara, programul manifestarilor cuprinznd cu generozitate momente poetice, ctece religioase, serate teatrale, momente vesele expozitii cu specific artizanal , focuri de artificii si de tabara, cine traditionale, si concursul de oua ncondeiate.Acest festival se relizeaza n fiecare an, anul acesta ajungnd la editia a VII-a, si se va desfasura pe durata a trei zile. Participa ncondeietori de oua din tara si din strainatate, organizndu-se concursul de incondeiat oua ,premiate fiind talentele care pastreaza stilurile autentice dar si creatia noua n spiritul artei traditionale,fiind identificate pna la cea de-a treia editie inclusiv, 15 sectiuni la nivel de tara.Tinerele talente si gasesc locul printre participanti si concurenti, dar si printre cstigatorii de premii.La Ciocanesti functioneaza o scoala de arta a ncondeierii oualor, condusa de cele mai talentate ncondeietoare, scoala fregventata att de copii din localitate, din tara, dar si din strainatate.n programul Festivalului sunt cuprinse si alte activitati culturale traditionale inclusiv expozitii de creatii artistice din diferite domenii de arta populara traditionala. Festivalul National al Pastravului, este la fel de cuprinzator n manifestari : corale crestine, spectacole omagiale, momente religioase, comemorari istorice, plutarit concursuri de, pescuit sportiv, gastronomice, parada portului popular, spectacole folclorice si de divertisment, expozitii, degustari de vinuri, muzica de fanfara, baluri, mese cmpenesti si cine traditionale.Organizatorii sunt Primaria Comunei Ciocanesti, Casa de CulturaFlorin Gheuca din Ciocanesti, Scoala generala de 8 ani Ciocanesti, Ministerul Culturii prin structurile n domeniu de la nivelul Jude tului Suceava, oameni de afaceri din tara si nu numai, populatia locala, presa, radioul, televiziunea, alte structuri turistice, oameni de cultura si arta, sponsori iubitori de arta traditionala populara, din tara si strainatate, personalitati ale vietii publice.Miscarile artistice din cadrul comunitatii ciocanestene, sunt bine conturate de catre Ansamblul folcloric Bistrita Aurie si Ansamblul folcloric de copii si tineret Bistricioara .La Ciocanesti apare periodicul cultural - informativJURNAL DE CIOCANESTIZONA CIOCANESTI -se evidentieaza mai ales prin bogata sa zestre etnografica si folclorica.Satul Ciocanesti, prin frumusetea de unicat a caselor sale, este o adevarata localitate-muzeu. Chiar daca Ciocanestiul pare un simplu sat de munte, locuitorii au facut din comuna lor un adevarat obiectiv turistic. Calatorii care au trecut pe aici au ramas impresionati deMuzeul Satului, o casa veche care apartine batrnei Leontina.ntre zidurile decorate cu motive populare sunt asezate la loc de cinste covoare, carpete si stergare lucrate ntr-o viata de taranca. Micul muzeu cuprinde si costume populare traditionale din zona Bucovinei, pastrate cu grija de gazda. Pe mesele din cele doua camarute sunt expuse fotografii nramate cu grupurile de straini care au trecut pragul muzeului.Batrna Leontina, trecuta de 80 de ani, locuieste n casuta de alaturi, ntr-o camaruta cu un singur pat, care tine loc si de bucatarie. si duce singura batrnetile si se bucura cnd turistii i viziteaza casa si ies pe poarta cu lumina si ncantare n suflet.Cele mai multe familii din localitate poarta numele de Ciocan, de unde provine si denumirea comunei Ciocanesti. Aici locuiau vechii artizani de arme din timpul voievozilor Bogdan, Dragos si Stefan cel Mare.Legenda spune ca sageata care a marcat locul altarului de la Manastirea Putna a fost facuta de ciocanarii de aici si aurita cu aur din Bistrita Aurie.Pe aceste locuri se mai vad si astazi semnele lasate de vechea ndeletnicire a oamenilor din zona: exploatarea aurului din Bistrita. Pe malurile rului exista nca mari movile de pamnt ramase dupa ce localnicii de odinioara cerneau nisipurile Bistritei.Casele din comuna sunt ornate cu motive traditionale care se regasesc pe bunditele, catrintele, camasile si alte obiecte din portul popular al romnilor.

Prezentarea bazei tehnico materiale

Pensiuni agroturistice din comuna Muzeu Ciocanestin comuna Ciocanesti exista o retea agroturistica dezvoltata, cu un numar de 15 pensiuniomologatesi un numar de 15 pensiuni agroturistice in curs de omolgare. Pensiunile omologate sunt clasificate la 1, 2, si 3 margarete :

NrCrt.PENSIUNENR.CAMERENR. LOCURI DE CAZREClasificaremargarete

1LAURENTIA36-82

2OLGUTA6122

3VIORICA8162

4VICTORIA48-102

5DAFINA36-82

6CATALINA482

7DANA362

8VERA36-82

9ANGELA24-82

10MIHAELA482

11SC.GABIMAR9183

12VLADIMIR4102 **

13CECILIA363

14OITA5103

15BR ADUTUL8233

Analiza stadiului actual de valorificare a resurselor turistice Pe tot cuprinsul comunei Ciocanesti se pot practica o multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valente culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vnatoare si pescuit, turismul pentru echitatie, turismul pentru sporturile de iarna, turismul de congrese si reuniuni, turismul de odihna, recreere si agrement.Turismul culturalprezint a mari posibilitati de atractie pentru turistii straini. n plus, o atractie deosebita a zonei o constituie numeroaseleactivitati artizanalece au loc aici : pictarea icoanelor , ncondeierea ou alelor (20 de ateliere de artizanat), mestesugul lemnului, sculptori n lemn, tesutul si lucraturile din piele, blanarie, masti populare.Turismul balnearnecesita multe mbunatatiri pe linia modernizarii bazei materiale.Turismul rural,forma particulara de turism, mai complexa, cuprinznd att activitatea turistica propriu-zisa (cazare, pensiune, circulatie turistica, prestare de servicii suplimentare), ct si cea economica (de regula agricola), gaseste n comunele Ciocanesti si Crlibaba premise favorabile de dezvoltare.Spatiul rural dispune de un bogat potential turistic care exista att n zonele montane, ct si n cele submontane.Pe lnga monumentele istorice si naturale interesul turistic este crescut de existenta unor valoroase resurse n cmpul biodiversitatii. Au aparut ONG-uri care se ocupa de asemenea activitati, cum sunt: Agentia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural ANTREC, Federatia Romna de Dezvoltare Montana si Rurala FRDMR, Asociatia GEC Bucovina etc.Turismul de tranzitnecesita mbunatatiri multiple legate de modernizarea si extinderea cailor rutiere si feroviare, ct si a serviciilor aferente.Turismul pentru vnatoare si pescuit, ca si cel pentru practicarea sporturilor nauticenecesita a fi promovat avnd n vedere potentialul existent - cinegetic, piscicol si hidrografic.Turismul pentru echitatie- S-au pus bazele turismului ecvestru, construindu-se un adapost pentru 10 cai dar si pentru calareti cu mini pista de calarie.Turismul pentru sporturi de iarnaeste practicat n zona, dar acesta poate cunoaste o extindere mult mai mare.Turismul extremse poate desfasura ntr-un mediu in care conditiile geografice sunt favorabile ( peisaje naturale atractive, obiective naturale originale etc.). Ca parte componenta a turismului n general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventura, cuprinznd activitati specifice: alpinismul, parapanta, calatoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding extrem, etc. Muntii celor doua comune ofera excelente conditii pentru practicarea unor activitati ce tin de turismul de aventura. n perioada verii, Muntii Suhard mai ales, sunt pe placul celor care doresc sa faca drumetii sau sa se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creasta, sport cunoscut sub numele de mountain biking. n zona se pot organiza, de asemenea, activitati specifice sporturilor extreme si turismului de aventura cum ar fi: river rafting-ul, mountain biking ul. Un alt sport extrem practicat la Ciocanesti este parapanta, datorita conditiilor deosebite oferite de Muntii Suhardului, n special n Vrful Ousorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice, n special a parapantei si deltaplanului.Alpinismul este practicat mai ales n Suhard, att vara, ct si iarna. Escalada sportiva ncepe n luna mai si se termina n octombrie.Traversarea tiroliana ( lansarea asigurata, pe coarda ntinsa ntre 2 puncte fixe pereti de stnca, copaci, maluri etc.), alaturi de rapel ( coborre controlata pe coarda asigurata pe lnga un perete de stnca) sunt alte activitati sportive extreme ce pot fi practicate n zona.Raftingul-ul ( lb. engleza whitewater rafting rafting de apa alba) este una dintre cele mai rapid dezvoltate activitati sportive si de agrement n aer liber si presupune coborrea ntr-o barca gonflabila a unui ru cu apa repede. Alaturi de acesta, whitewaterkayaking ( creek kayaking parcurgerea unor ruri de munte cu debite mari, pe distante cuprinse ntre 50 m, pna la cteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe portiuni mici de ru, cu vrtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice ) se poate practica pe rul Bistrita Aurie. Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate n cele doua comune sunt: orientarea ( utiliznd hatti, busole, enomenele meteo si astrologice, reperele naturale etc.), paintball ( lupta simulata ntre doua echipe dotate cu arme speciale ce lanseaza bile cu vopsea ), supravietuirea ( n salbaticie, n conditii ostile), caving ( incursiune ghidata n pestera, orientare si depasirea unor variate obstacole).Satul turistic Ciocanesti merita sa fie vizitat deoarece este realmente deosebit prin motivele sale traditionale.

Bibliografie

http://comuna-ciocanesti-suceava.blogspot.ro/http://www.ciocanestibucovina.eu/http://www.mediafax.ro/cultura-media/localitatea-ciocanesti-din-judetul-suceava-desemnata-satul-cultural-al-romaniei-2014-foto-12078746