Academia de Studii Economice

- sat turistic -

Studente : Scrieciu Mădălina Cristina

Semeniuc Paula Larisa An II, Seria A, Gr.326.

București2014

Analiza satului turisticCIOCĂNEȘTI

România este o țară fondată pe o tradiție bogată. Ne bucurăm că în anumite zone, obiceiurile străvechi s-au păstrat cu sfințenie.

Comuna turistica Ciocanesti - Bucovina, este o comuna cu totul deosebita, declarata comuna–muzeu prin hotararea Consiliului local nr.39 din 22.12.2004, ca urmare a caracterului sau unitar si unic în tara si în lume prin motivele nationale traditionale, sculptate pe fatadele caselor majoritatii gospodarilor din Ciocanesti si Botos, recunoscuta si cautata atat de turistii români cât si de cei din strainatate, se identifica ca o oaza de frumusete traditionala în Carpatii Romaniei si chiar în întreaga Europa. Conferirea acestui titlu de comuna-muzeu dupa ce zeci si sute de ani aceasta vale frumoasa a Bistritei poleita cu "Aur" cântata in poeme si legende, recunoscuta de scriitori si poeti, îndragita si mult iubita de inaintasii nostri în frunte cu Marii Domnitori si Voievozi.

Comuna turistica Ciocanesti , este asezata în partea de sud - vest a judetului Suceava, la o distanta de 106 km de resedinta de judet. Comuna este dispusa de o parte si de alta a râului Bistrita Aurie, si a drumului national 18, pe o distanta de 16 km în bazinul superior al râului Bistrita, la o altitudine de 800-900 m pe vale, cuprinzând sectorul cu albia majora si terasele, arie în care se afla satele componente Ciocanesti si Botos si zone de versant si culme.

Comuna Ciocanesti este asezata din punct de vedere geografic în partea de nord a carpatilor Orientali în subtinutul muntilor zonei cristaline mezozoice-grupa nordica. Teritoriul Comunei Ciocanesti include portiuni din doua subunitati montane distincte : muntii Suhard si Obcina Mestecanisului.

Ramura montana înalta din jurul comunei bareaza calea maselor de aer, încât se realizeaza un climat de relativa adapostire, cu o dinamica a atmosferei la nivelul solului în general mai moderata, precipitatii mai reduse si frecvente inversiuni termice.

Comuna Ciocanesti este asezata de o parte si de alta a râului Bistrita Aurie,pe albia majora , într-un sector în care valea este larga între comunele :Cârlibaba (N-NV), Dorna Candrenilor (V), Fundul Moldovei (NE), Pojorâta (E) si Vatra Dornei (SE).

Comuna Ciocanesti este în ansamblu o regiune umeda, ceea ce permite dezvoltarea padurilor de molid si a pajistilor bogate. Comuna Muzeu Ciocanesti s-a gasit de timpuriu pe o artera de circulatie foarte cautata, în mijlocul sectiunii muntoase pe care o strabate drumul care prin curmatura Mestecanisului (1096 m) si Depresiunea Dornelor, pasul Tihuta (1227 m), face legatura Moldovei de nord cu Ardealul. Dinspre Maramures, prin pasul Prislop (1414 m) si pe valea Bistritei Aurii se poate ajunge în Depresiunea Dornelor si mai departe prin pasul Paltinis (1205 m).

Comuna Muzeu Ciocanesti este atestata documentar din anul 1400, într-un hrisov prin care se consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Ciocanesti a fost prima asezare locuita aparuta în calea ctitorilor Moldovei, incepând cu Bogdan si Dragos, întemeietorul de tara, pâna la Stefan Cel Mare si Sfânt, în secolul al XV - lea si continuand cu alti domni ai Moldovei care au venit in Ciocanesti, unde pe lânga suflet românesc, au gasit mesteri faurari pentru armele lor. De aici vine si denumirea comunei Ciocanesti, de la mesterii « ciocanari de arme » din atelierele lui Stefan cel Mare, din aceasta zona, care I-au ajutat sa apere si sa pastreze pentru noi si pentru « urmasii urmasilor nostri », pamântul sfânt si roditor al Moldovei.

În anul 1774, localitatea Ciocanesti este amintita în documente austriece, odata cu anexarea Nord-Vestului Moldovei, denumit ulterior „Bucovina „(Tara Padurilor de Fagi în traducere), la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji.

Cu toate acestea trecând peste influientele austriece, predominante în localitatile vecine, Ciocanestiul si-a pastrat autenticitatea si specificul românesc, lucru ilustrat si astazi în existenta si mentinerea ornamentelor si motivelor nationale traditionale viu colorate, nu numai pe costumele populare ci si pe cladirile si locuintele cetatenilor din comuna.

Festivalul National al Oualor Încondeiate scoate la lumina traditia national - româneasca si provoaca la o reprezentare a autenticului pe plan european si de ce nu si mondial.

Reluarea si punerea în valoare cu caracter artistic dar si economic-traditia plutasilor, dar si a plutaritului de pe valea bistritei, Ciocanestiul având marea onoare de a avea în viata un numar important de, "Academicieni " ai plutaritului, confera comunei Ciocanesti posibilitatea de a completa paleta traditionalului autentic.

Aurul – podoaba a Bucovinei, a Bistritei Aurii - menit de asemeni de a constitui una din valorile traditionale prin reluarea expolatarii cu caracter turistic, asa cum odinioara înfrumuseta sabia, arcul, buzduganul, dar si înobilând ritualul tainic al casatoriei prin inelul ce consfinteste cununia, una din cele mai mari taine administrate de credinta ortodoxa traditionala, aparata cu pretul vietii prin traditii din cele mai vechi timpuri.

Ospitalitatea Ciocanesteana, parte a ospitalitatii Bucovinene, cu alese traditii în ierarhia primirilor de oaspeti, recunoscuta de toti cei ce au avut parte de ea, pastrata si în zilele noastre cuprinde în primul rând educatia de la parinti, mosi si stramosi, dar si cea primita de la dascalii din toate timpurile dar si din ziua de azi, de la educatori la preot si care tot în mod traditional se pastraza pe cît posibil nealterata ceia ce face ca trecatorul sa se mai întoarca cu drag.

Pastravul si apa curata, simboluri ale curateniei sufletesti al existentei noastre, ridicate la rang de festivitate nationala prin Festivalul National al Pastravului la Ciocanesti, duc pe mai departe traditia de a pastra curatenia de orice fel a apei, care împreuna cu aerul înseamna si latura de baza a existentei vietii noastre, nu oricum ci asa cum au mostenit-o. Participând la Festivalul National al Obiceiurilor si Traditiilor Populare, veti putea vedea ca traditia se pastreaza si este dusa mai departe de batrânii , tinerii si copii satului .

În Ciocanesti exista o biserica ortodoxa din lemn, construita in secolui al XIX-lea, în anul 1859.

Comuna, pastreaza bogate si nealterate fonduri etnografice, folclorice si marturii despre stravechile ocupatii ale locuitorilor acestor meleaguri, despre datini si obiceiuri, cântece si dansuri, arta portului popular, mestesuguri artistice.

Costumul popular, este specific zonei etnografice a tarii Dornelor, care se distinge prin camasa femeiasca cu altita, baticul de pe cap cu motive geometrice, catrinta tesuta cu âarste si motive florale brodate cu acul. Costumul barbatesc se distinge prin camasa alba cu broderie alba de matase, itari din lâna si chimir de piele brodat cu margele colorate. Ca piesa comuna pentru portul femeiesc si pentru cel barbatesc, se distinge bondita brodata cu motive florale colorate.

Locuitorii acestor meleaguri au pastrat cu sfintenie ocupatiile traditionale: cresterea animalelor, exploatarea fondului forestier, probând capacitatea de adaptare a populatiei la factorii specifici de mediu.

Casele din aceasta zona se individualizeaza prin zugraveala exterioara.

În comuna Ciocanesti, au loc anual manifestari cu o însemnatate deosebita la dezvoltarea patrimoniului cultural national si universal:

Festivalul National al Oualor Încondeiate

Festivalul National al Pastravului

Festivalul National de Datini si Obiceiuri din strabuni

Aceste manifestari social-culturale, reusesc sa reuneasca o participare extrem de numeroasa si de valoroasa în acelasi timp prin varietate si bun gust.

Astfel, anul acesta la «Festivalul National al Oualor Încondeiate», si-au anuntat prezenta peste 100 de încondeietori din toata tara, programul manifestarilor cuprinzând cu generozitate momente poetice, câtece religioase, serate teatrale, momente vesele expozitii cu specific artizanal , focuri de artificii si de tabara, cine traditionale, si concursul de oua încondeiate.

Acest festival se relizeaza în fiecare an, anul acesta ajungând la editia a VII-a, si se va desfasura pe durata a trei zile. Participa încondeietori de oua din tara si din strainatate, organizându-se concursul de incondeiat oua ,premiate fiind talentele care pastreaza stilurile autentice dar si creatia noua în spiritul artei traditionale,fiind identificate pâna la cea de-a treia editie inclusiv, 15 sectiuni la nivel de tara.

Tinerele talente îsi gasesc locul printre participanti si concurenti, dar si printre câstigatorii de premii.

La Ciocanesti functioneaza o scoala de arta a încondeierii oualor, condusa de cele mai talentate încondeietoare, scoala fregventata atât de copii din localitate, din tara, dar si din strainatate.

În programul Festivalului sunt cuprinse si alte activitati culturale traditionale inclusiv expozitii de creatii artistice din diferite domenii de arta populara traditionala.

« Festivalul National al Pastravului », este la fel de cuprinzator în manifestari : corale crestine, spectacole omagiale, momente religioase, comemorari istorice, plutarit concursuri de, pescuit sportiv, gastronomice, parada portului popular, spectacole folclorice si de divertisment, expozitii, degustari de vinuri, muzica de fanfara, baluri, mese câmpenesti si cine traditionale.

Organizatorii sunt – Primaria Comunei Ciocanesti, Casa de Cultura”Florin Gheuca” din Ciocanesti, Scoala generala de 8 ani Ciocanesti, Ministerul Culturii prin structurile în domeniu de la nivelul Jude tului Suceava, oameni de afaceri din tara si nu numai, populatia locala, presa, radioul, televiziunea, alte structuri turistice, oameni de cultura si arta, sponsori iubitori de arta traditionala populara, din tara si strainatate, personalitati ale vietii publice.

Miscarile artistice din cadrul comunitatii ciocanestene, sunt bine conturate de catre Ansamblul folcloric « Bistrita Aurie » si Ansamblul folcloric de copii si tineret « Bistricioara ».

La Ciocanesti apare periodicul cultural - informativ «JURNAL DE CIOCANESTI »

ZONA CIOCANESTI - se evidentieaza mai ales prin bogata sa zestre etnografica si folclorica.

Satul Ciocanesti , prin frumusetea de unicat a caselor sale, este o adevarata localitate-muzeu. Chiar daca Ciocanestiul pare un simplu sat de munte, locuitorii au facut din comuna lor un adevarat obiectiv turistic. Calatorii care au trecut pe aici au ramas impresionati de Muzeul Satului , o casa veche care apartine batrânei Leontina.

Între zidurile decorate cu motive populare sunt asezate la loc de cinste covoare, carpete si stergare lucrate într-o viata de taranca. Micul muzeu cuprinde si costume populare traditionale din zona Bucovinei, pastrate cu grija de gazda. Pe mesele din cele doua camarute sunt expuse fotografii înramate cu grupurile de straini care au trecut pragul muzeului.

Batrâna Leontina, trecuta de 80 de ani, locuieste în casuta de alaturi, într-o camaruta cu un singur pat, care tine loc si de bucatarie. Îsi duce singura batrânetile si se bucura când turistii îi viziteaza casa si ies pe poarta cu lumina si încantare în suflet.

Cele mai multe familii din localitate poarta numele de Ciocan, de unde provine si denumirea comunei Ciocanesti. Aici locuiau vechii artizani de arme din timpul voievozilor Bogdan, Dragos si Stefan cel Mare. Legenda spune ca sageata care a marcat locul altarului de la Manastirea Putna a fost facuta de ciocanarii de aici si aurita cu aur din Bistrita Aurie.

Pe aceste locuri se mai vad si astazi semnele lasate de vechea îndeletnicire a oamenilor din zona: exploatarea aurului din Bistrita. Pe malurile râului exista înca mari movile de pamânt ramase dupa ce localnicii de odinioara cerneau nisipurile Bistritei.

Casele din comuna sunt ornate cu motive traditionale care se regasesc pe bunditele, catrintele, camasile si alte obiecte din portul popular al românilor.

Prezentarea bazei tehnico materiale

Pensiuni agroturistice din comuna Muzeu Ciocanesti

În comuna Ciocanesti exista o retea agroturistica dezvoltata, cu un numar de 15 pensiuni omologate si un numar de 15 pensiuni agroturistice in curs de omolgare. Pensiunile omologate sunt clasificate la 1, 2, si 3 margarete :

 Nr

Crt.

PENSIUNE NR.CAMERE NR. LOCURI DE CAZRE

Clasificare

margarete

1 LAURENTIA 3 6-8 2

2 OLGUTA 6 12 2

3 VIORICA 8 16 2

4 VICTORIA 4 8-10 2

5 DAFINA 3 6-8 2

6 CATALINA 4 8 2

7 DANA 3 6 2

8 VERA 3 6-8 2

9 ANGELA 2 4-8 2

10 MIHAELA 4 8 2

11 SC.GABIMAR 9 18 3

12 VLADIMIR 4 10 2 **

13 CECILIA 3 6 3

14 OITA 5 10 3

15 BR ADUTUL 8 23 3

Analiza stadiului actual de valorificare a resurselor turistice

•  Pe tot cuprinsul comunei Ciocanesti se pot practica o multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valente culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânatoare si pescuit, turismul pentru echitatie, turismul pentru sporturile de iarna, turismul de congrese si reuniuni, turismul de odihna, recreere si agrement. Turismul cultural prezint a mari posibilitati de atractie pentru turistii straini. În plus, o atractie deosebita a zonei o constituie numeroasele activitati artizanale ce au loc aici : pictarea icoanelor , încondeierea ou alelor (20 de ateliere de artizanat), mestesugul lemnului, sculptori în lemn, tesutul si lucraturile din piele, blanarie, masti populare.

•  Turismul balnear necesita multe îmbunatatiri pe linia modernizarii bazei materiale.

•  Turismul rural , forma particulara de turism, mai complexa, cuprinzând atât activitatea turistica propriu-zisa (cazare, pensiune, circulatie turistica, prestare de servicii suplimentare), cât si cea economica (de regula agricola), gaseste în comunele Ciocanesti si Cârlibaba premise favorabile de dezvoltare.

Spatiul rural dispune de un bogat potential turistic care exista atât în zonele montane, cât si în cele submontane.

Pe lânga monumentele istorice si naturale interesul turistic este crescut de existenta unor valoroase resurse în câmpul biodiversitatii. Au aparut ONG-uri care se ocupa de asemenea activitati, cum sunt: Agentia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural – ANTREC, Federatia Româna de Dezvoltare Montana si Rurala – FRDMR, Asociatia “GEC Bucovina” etc.

•  Turismul de tranzit necesita îmbunatatiri multiple legate de modernizarea si extinderea cailor rutiere si feroviare, cât si a serviciilor aferente.

•  Turismul pentru vânatoare si pescuit , ca si cel pentru practicarea sporturilor nautice necesita a fi promovat având în vedere potentialul existent - cinegetic, piscicol si hidrografic.

•  Turismul pentru echitatie - S-au pus bazele turismului ecvestru, construindu-se un adapost pentru 10 cai dar si pentru calareti cu mini pista de calarie.

•  Turismul pentru sporturi de iarna este practicat în zona, dar acesta poate cunoaste o extindere mult mai mare.

•  Turismul extrem se poate desfasura într-un mediu in care conditiile geografice sunt favorabile ( peisaje naturale atractive, obiective naturale originale etc.). Ca parte componenta a turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventura, cuprinzând activitati specifice: alpinismul, parapanta, calatoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding extrem, etc. Muntii celor doua comune ofera excelente conditii pentru practicarea unor activitati ce tin de turismul de aventura. În perioada verii, Muntii Suhard mai ales, sunt pe placul celor care doresc sa faca drumetii sau sa se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creasta, sport cunoscut sub numele de mountain – biking. În zona se pot organiza, de asemenea, activitati specifice sporturilor extreme si turismului de aventura cum ar fi: river – rafting-ul, mountain – biking – ul. Un alt sport extrem practicat la Ciocanesti este parapanta, datorita conditiilor deosebite oferite de Muntii Suhardului, în special în Vârful Ousorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a parapantei si deltaplanului.

Alpinismul este practicat mai ales în Suhard, atât vara, cât si iarna. Escalada sportiva începe în luna mai si se termina în octombrie.

Traversarea tiroliana ( lansarea asigurata, pe coarda întinsa între 2 puncte fixe – pereti de stânca, copaci, maluri etc.), alaturi de rapel ( coborâre controlata pe coarda asigurata pe lânga un perete de stânca) sunt alte activitati sportive extreme ce pot fi practicate în zona.

Raftingul-ul ( lb. engleza – whitewater rafting – rafting de apa alba) este una dintre cele mai rapid dezvoltate activitati sportive si de agrement în aer liber si presupune coborârea într-o barca gonflabila a unui râu cu apa repede. Alaturi de acesta, whitewater kayaking ( creek kayaking – parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari, pe distante cuprinse între 50 m, pâna la câteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe portiuni mici de râu, cu vârtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice ) se poate practica pe râul Bistrita Aurie. Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate în cele doua comune sunt: orientarea ( utilizând hatti, busole, enomenele meteo si astrologice, reperele naturale etc.), paintball ( lupta simulata între doua echipe dotate cu arme speciale ce lanseaza bile cu vopsea ), supravietuirea ( în salbaticie, în conditii ostile), caving ( incursiune ghidata în pestera, orientare si depasirea unor variate obstacole).

Satul turistic Ciocanesti merita sa fie vizitat deoarece este realmente deosebit prin motivele sale traditionale.

Bibliografie

http://comuna-ciocanesti-suceava.blogspot.ro/

http://www.ciocanestibucovina.eu/

http://www.mediafax.ro/cultura-media/localitatea-ciocanesti-din-judetul-suceava-desemnata-satul-cultural-al-romaniei-2014-foto-12078746