CUPRINS

Auditul statutar al situatiilor financiare...........................................3Expertize Contabile..........................................................................5Evaluarea întreprinderilor................................................................6Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor...................................8Studii de fezabilitate......................................................................11Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii..........17Tinerea contabilitatii unei entitati..................................................22

1

Auditul statutar al situatiilor financiare

1. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii.

Raspuns:Obiectivul fundamental al contabilităţii financiare este reflectarea stării patrimoniului economic al unei entităţi la un moment dat şi se realizează cu ajutorul bilanţului patrimonial. Astfel egalitatea patrimonială generează egalitatea bilanţieră: ACTIV = PASIVImaginea fidelă ca obiectiv fundamental al contabilităţii, este un concept de origine britanică şi are în vedere respectarea standardelor contabile şi a legii. În plan teoretic, imaginea fidelă este definită prin prisma termenilor de imagine veridică şi imagine corectă sau imagine reală şi corectă. Imagine fidelă = sinceritate + regularitateSinceritatea înseamnă respectarea cu bună credinţă şi profesionalism a normelor (standardelor) şi procedurilor contabile în funcţie de cunoaşterea pe care contabilii trebuie să o aibă în mod normal asupra realităţii şi importanţei operaţiilor şi situaţiilor.Regularitate presupune că informaţia privind situaţia patrimoniului, situaţia financiară şi rezultatul obţinut sunt în conformitate cu regulile şi procedurile in vigoare. Astfel că regularitatea trebuie apreciată în raport cu documentele legislative sau de reglementare.Versiunea franceză defineşte imaginea fidelă prin prisma ecuaţiei:Imaginea fidelă = sinceritate +regularitate + fidelitate.Aşadar, la cei doi termeni ai ecuaţiei imaginii fidele se mai adaugă şi al treilea termen, denumit, fidelitate, care are ca scop de a reda o imagine obiectivă sau mai degrabă completă şi pertinentă asuprarealităţii economice. Prin caracteristica completă, se are în vedere prezentarea unui set de informaţii, pe baza căruia utilizatorul să-şi facă o imagine cât mai exacta asupra situaţiei patrimoniale şi rezultatului.

2. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:

a) sunt obtinute dintr-o sursa independenta, din exteriorul intreprinderii b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii.

Raspuns:a) sunt obtinute dintr-o sursa independenta, din exteriorul intreprinderii

3. Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati–le succint.

Raspuns:În auditul situatiilor financiare ale unei entitãti sunt folosite douã categorii de norme de referintã: norme contabile si norme de audit.

2

1. Normele contabile; Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitãtii care sunt, de regulã, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleazã si utilizeazã situatiile financiare. Entitãtile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevãzute la art. 1 din Legea Contabilitãtii. Cei care controleazã sunt prevãzuti prin legislatia fiecãrei tãri (auditori, cenzori) si au ca referintã in activitatea lor normele contabile. Situatiile financiare sunt destinate sã satisfacã nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursã de informatii complementare care sã le satisfacã nevoile. Aceste situatii financiare trebuie sã fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmãtoare: standarde internationale de raportare financiarã; standarde sau norme contabile nationale; alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare Financiarã (IFRS) care cuprind: Standardele Internationale de Raportare Financiarã emise de IASB (IFRS); Standardele Internationale de Contabilitate (lAS); Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

2. Normele de audit. Normele (standardele) de audit reprezintã un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionalã la care se referã auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS), Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurãri (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC); norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu. Normele de audit permit tertilor sã aibã asigurarea cã opinia auditorului va fi emisã în functie de criterii de calitate omogene; ele permit însã si auditorului sã defineascã scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici.

4. Simulati o misiune de examen limitat asupra impozitului pe profit si alte impozite.

Raspuns: Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat (asigurare negativa).Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta  profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectul fata de normele tehnice si profesionale.Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):1. Auditorul trebuie sa satisfaca "Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar"2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard

3

3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluziiProceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire):              1. - cunoasterea activitatiilor întreprinderii si ale sectorului din care face parte;              2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de întreprinderi;              3.-analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si întocmirea  documentelor de sinteza;              4 .- primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor  neobisnuite.În cazul în care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna în lucru proceduri complementare sau mai extinse.Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari  negative. Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform unui referential contabil identificat. El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata.

4

Expertize Contabile

1. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil.

Raspuns:Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala. Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice, financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu alti.

2. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?

Raspuns:Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta. 

3. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

Raspuns:Principiile fundamentale sunt:

INTEGRITATE – drept, sincer, cinstit; OBIECTIVITATE – corect, fara idei preconcepute; COMPETENTA PROFESIONALA – lucrari efectuate cu grija si sarguinta,

pastrarea la zi a nivelului de cunostinte profesionale; CONFIDENTIALITATE – pastrarea secretului profesional; PROFESIONALISM – comportament corespunzator exigentelor profesiei

contabile; RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE SI PROFESIONALE – executarea

lucrarilor conform normelor tehnice si profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea cerintelor clientului sau angajatorului si daca sunt compatibile cu exigentele integritatii, obiectivitatii si independentei.

5

Evaluarea întreprinderilor

1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã: a) numai când e prevãzutã prin acte normative; b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii; c) dacã normele contabile permit aceasta.

Raspuns:b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;

2. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

Raspuns:Obiectivul îl reprezintă determinarea locului ocupat pe piaţa de întreprindere in prezent si in viitor.Constatări a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale întreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activităţii;b) Se va efectua o analiza a clienţilor cu pondere importanta sau mare si pentru aceştia durata de recuperare a creanţelor ;se vor analiza clientii incerti;c) Se vor analiza furnizorii;d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala;e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de întreprindere, cuantumulcheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;

Concluzia• Oportunităţile • Riscurile • Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor si serviciilor• puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii.

3. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii si divizãrii.

Raspuns:

În condiţiile unei evoluţii economice stabile, valoarea de investiţie pentru proprietăţile

imobiliare este apropiată de valoarea de piaţă. În cazul în care economia este în tranziţie,

aşa cum este cea din România, în ceea ce priveşte piaţa imobiliară există reale

dezechilibre între ofertă și cerere. În aceste condiţii, din perspectiva comparatorului sau

6

vânzătorului numai un specialist evaluator poate să evidenţieze atât punctele tari, cat și pe

cele slabe ale unei proprietăţi imobiliare, venind astfel cu un suport material justificat în

negocierile ce se poartă pentru schimbarea proprietarului. De altfel în alte tari, mai

avansate din punct de vedere al pieţei imobiliare, nimeni nu porneşte demersurile de

schimb, vânzare sau achiziţionare ale unei proprietăţi imobiliare fără a apela mai întâi la

serviciile unui specialist evaluator.

Valoarea de fuziune, adică valoarea suplimentară, rezultă din contopirea a două sau mai

multe participării la proprietate și reprezintă o formă particulară a valorii speciale.

Divizarea rezultă din împărţirea întregului patrimoniu al unei societăţi, care-și încetează

activitatea, între două sau mai multe societăţi existente sau care se înfiinţează prin acest

mod.

Dacă la divizarea de întreprinderi mari în mai multe entităţi economice independente,

terţii, în calitate de deţinători de participaţii sau proprietari - sunt participanţi, atunci

pentru menţinerea drepturilor de proprietate, este necesară evaluarea întreprinderii.

Fuziunea și divizarea au ca efect dizolvarea, fără lichidare a societăţii care îşi încetează

existenţa și transmiterea în întregime, a patrimoniului către societăţile beneficiare.

7

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Cine pot fi lichidatorii?

Raspuns:

Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiilelegii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.

2. Ce va cuprinde planul de reorganizare?

Raspuns:

Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului, şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de selecţie, desemnare şi înlocuire a administratorilor şi a directorilor. Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plată a creanţelor.Executarea planului de reorganizare nu va putea depăşi 3 ani, socotiţi de la data confirmării.La recomandarea administratorului judiciar, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, această perioadă va putea fi extinsă cu cel mult încă o perioadă de un an, dacă propunerea este votată de cel puţin două treimi din creditorii aflaţi în sold la acea dată.Planul de reorganizare va menţiona:a) categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate, în sensul legii;b) tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate;c) dacă şi în ce măsură debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaţii din societăţile în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită vor fi descărcaţi de răspundere;

8

d) ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativă se va calcula la data propunerii planului.Reguli potrivit carora se voteaza planul de reorganizare a activitatii debitorului de catre creditori:- se admite si votarea prin corespondenta- La inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva; urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante si anume:a) creditorii cu creante garantateb) creditorii bugetaric) creditorii chirografari stabiliti conform legislatiei in vigoarUn plan de reorganizare va fi confirmat de către judecătorul-sindic, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:A. cel puţin jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi, acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiţia ca minimum una dintrecategoriile defavorizate să accepte planul;B. în cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanţelor a acceptat planul;C. fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan.Tratament corect şi echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:a) nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanţă care respinge planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului;b) nici o categorie sau nici o creanţă aparţinând unei categorii nu primeşte mai mult decât valoarea totală a creanţei sale;c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3), nu primeşte mai mult decât ar primi în cazul falimentului.Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.Confirmarea unui plan de reorganizare împiedică propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricărui alt plan.

3. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată? Raspuns:

Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

9

d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.(2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.Art. 223(1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.(2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.(4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.Art. 224(1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.(2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.Art. 225(1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.

10

Studii de fezabilitate 1. Cum poate fi definită o investiție în sens general?

Raspuns:

INVESTITIA – in sens practic este o achizitie de active mobiliare sau imobiliare, corporale sau necorporale intreprinsa in vederea obtinerii de fluxuri ulterioare de lichiditati pentru cresterea bogatiei celor care angajeaza resurse, in particular financiare, in acest scop. Dintre caracteristicile fundamentale simultane si complementare ale investitiilor, retinem:- sunt optiuni sau succesiuni de optiuni ale investitorului-posesor de capital lichid sau in natura,posesor de know-how, detinator sau creator de idei de proiect; prima optiune este aceea intre consum si investitie, urmatorele referindu-se la: procurarea resurselor (identificarea siapelarea lor), destinatia investitiilor (construirea portofoliului), definirea si alegerea variantelor tehnice, comerciale, financiare, etc, stabilirea parteneriatelor, aliantelor strategice, contractelor etc. Sub aspect financiar, investitia reprezinta plasamente pe pietele financiare ale excedentelor de renta neconsumate de posesorul de capital financiar (acesta fiind mai degraba un sens restrictiv). In general orice investitie poate fi privita sub aspect financiar ca o cheltuiala sau resursa avansata care genereaza prin exploatare, venituri, economii, castiguri. Inchirierea ca si leasingul (credit-bail), din punct de vedere financiar, apar ca modalitati de finantare a investitiilor, iar in sens contabil nu sunt investitii. Capitalul, in acceptiune financiara, este privit ca suma de bani care nu a fost consumata de proprietar si, care, plasata pe piata financiara, poate produce o renta. Sub aspect economic, investitiile apar ca sume alocate pentru achizitionarea de elemente productive (cresterea activelor de productie) : terenuri, cladiri, echipamente, patente etc, adica elemente care formeaza activul fix al intreprinderii. Sunt investitii in sens economic:- cheltuieli pentru cumpararea de echipamente si alte bunuri productive (ce vor produceefecte fizice : de ex. bunuri si servicii );- refacerea capacitatii de autofinantare:- rambursarea datoriilor pe termen mediu si lung:- crearea de surplus la venituri;- cheltuieli de promovare, programe de inovare si perfectionare tehnica si tehnologica- cheltuieli de formare si conversie profesionala, cercetare-dezvoltare, creare si lansare de noi produseLa modul general sunt investitii in sens economic resursele (financiare, tehnice, comerciale, materiale etc) avansate intr-o perioada viitoare cu scopul obtinerii unor efecte sperate intr-o perioada viitoare, efecte superioare platilor efectuate sub forma de investitii, chelt.de exploatare si remunerarea capitalurilor corespondente. Sensul economic acorda prioritate legaturii dintre investitii si modificarea stocului de capital ca factor de productie. Cumpararea de actiuni pe piata financiara este o investitie financiara, dar nu si economica, pentru ca asfel nu se transfera decat dreptul de proprietate asupra unor bunuri productive existente, stocul de capital economic ramanand acelasi. In cazul

11

in care cumpararea de actiuni precede o crestere a capitalului avem de-a face cu o investitie financiara si economica in acelasi timp (ca si cumpararea de obligatiuni).

2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilității economico‐financiare, proiectele investiționale? Dezvoltați pe scurt.

Raspuns:

Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului.Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.1.Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie- Rata medie de rentabilitate in exploatare- Termenul de recuperare a cheluielilor2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor- Utilizarea notiunii de actualizare- Valoarea actuala neta (VAN)- Rata interna de rentabilitate(RIR)

3. Cât reprezintă suma actuală de 2.500 lei peste 5 ani, ştiind că rata de actualizare este de 10%?

Raspuns:

Rata de actualizare este un coeficient care tine seama, in principal, de rata inflatiei si adobanzii prezente si viitoare, la care nu se mai adauga si alte influente. Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior. Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. Economia de piata are 3 piete diferite:1. piata de bunuri si servicii;2. piata financiara;3. piata muncii.In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce pagube. In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in considerare factorul timp, astfel:

12

1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica regula capitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;

- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X oamplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .2. Daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

ra = 0,10x = 2500 lein=5

y = (1 + ra)n * x = ( 1 + 0,10)5 * 2500 = 4026,28 lei

4. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, cu o rată de actualizare minimă de 19% şi maximă de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investitie

Costuri de exploatare

TotalCost

Total incasari

Cash- flow anual net

0 11.445 6.420 17.865 8.520 -9.3451 6.420 6.420 9.440 3.0202 6.420 6.420 9.440 3.0203 6.500 6.500 9.700 3.2004 6.500 6.500 9.700 3.2005 6.500 6.500 9.700 3.200Total 11.445 38.760 50.205 56.500 6.295

Calculati RIR şi apreciati fezabilitatea investitională prin intermediul acestui indicator.

Raspuns:

RIR= indicator utilizat in analizele efectuate asupra eficientei proiectelor de investitii prin utilizarea tehnicii actualizarii. Exprima acel nivel al ratei dobanzii care egalizeaza veniturile actualizate cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea venitului net actualizat sa fie egala cu zero. Acest indicator se utilizeaza in analiza eficientei proiectelor de investitii supa metodologia BIRD. Rata interna de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient. Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

13

Unde: Chi – cheltuieli initiale ale investitieiCFj – cash-flow-ul din anul jVRn – valoarea reziduala netaCriteriul de alegere a proiectului il reprezinta valoarea acestuia care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata. Cu cat rata interna de rentabilitate este mai mare cu atat investitia este mai rentabila.Daca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins.Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR.

Aplicand formula de mai sus RIR = 20%Cost investitie 11445

-9345

Cash- flow anual net an 1 3020

Cash- flow anual net an 2 3020

Cash- flow anual net an 3 3200

Cash- flow anual net an 4 3200

Cash- flow anual net an 5 3200RIR 20%

Conform criteriului RIR, investiţia este rentabilă dacă această rată internă RIR este mai mare decât rata dobânzii de pe piaţă (d), respectiv costul capitalului. Pe plan economic, RIR>d semnifică faptul că investiţia de capital va fi recuperată prin fluxurile de lichidităţi rezultate din exploatare, că aceste fluxuri permit remunerarea furnizorilor de capital conform exigenţei lor de randament. Deci RIR>d semnifică faptul că investiţia este rentabilă şi acceptată.

14

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. O întreprindere este caracterizată de situatia bilanieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar 10% din creante sunt garantii de bună execuie ce vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze pozitia financiară a întreprinderii pe baza bilantului contabil şi a bilantului financiar şi să se explice diferentele constatate.

Indicator 31.12.n Imobilizări corporale 3000 Imobilizări necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de un an 3000 Datorii de exploatare 2400 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

Raspuns:

Datorii pe perioada mai mica de un an =400TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600Astfel, pe baza bilanţului financiar prezentat se poate calcula:

a) fondul de rulmentFR= Capitaluri permanente –Active imobilizate= 4800-3800=1000

b) necesarul de fond de rulmentNFR = Active circulante – Datorii pe termen scurt =2800-2800=0

c) trezoreria netaTN = Disponibilitati – Credite de tezorerie =1000-0=1000Din cele calculate, rezulta ca fata de bilantul contabil, in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi. Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.

2. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în cazul societătii ale cărei informatii financiare sunt prezentate mai jos şi să se analizeze evolutia acestora:

Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.) Venituri din vânzarea mărfurilor 0 1000 Subventii de exploatare 2000 1500 Producția vândută 20000 22000 Producția imobilizată 0 1000 Cheltuieli cu materii prime 3000 4000 Costul mărfurilor vândute 0 800

15

Cheltuieli salariale 7000 7800 Cheltuieli cu amortizarea 300 400 Cheltuieli cu chirii 1500 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 1500 Impozit pe profit 1000 1000

Raspuns:

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor

1. O societate comercială a trimis în luna august în delegaţie 5 salariaţi, fiecare câte 5 zile. Diurna acordată a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentând cazarea sunt de 5.000 lei. Să se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile şi care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.

2. Care este diferenţa între impozitarea salariului la locul principal de muncă comparativ cu alt loc de muncă. 3. O persoană fizică obţine din închirierea unui apartament, conform contractului încheiat, un venit lunar de 1500 lei începând cu luna ianuarie până în luna decembrie, inclusiv. La sfârşitul anului se constată că persoana fizică a mai beneficiat de efectuarea de către chiriaşi a unor cheltuieli ce cad în sarcina sa (ce nu vor fi decontate chiriaşilor) în sumă de 3000 lei. Să se determine diferenţa de impozit pe venit datorat de persoana fizică cu ocazia regularizării. 4. S.C. Transportatorul înregistrat în scop de TVA conform art 153 din Codul fiscal în România, prestează servicii de transport pentru societatea GAMA stabilită în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania. Bunurile se transportă din România în Germania. GAMA îi comunica Transportatorului codul de înregistrare în scop de TVA din Germania. Preţul serviciului = 1000 euro, fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4.3 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

5. O persoană fizică rezidentă în Bucureşti deţine un imobil având o suprafaţă totală desfăşurată de 124 mp, astfel: 30 mp subsolul, unde are un beci, 54 mp parterul, şi 40 mp mansarda care are şi destinaţie de cameră de locuit. Imobilul este construit în anul 1948. valoarea impozabilă unitară este 669 lei. În curte persoana fizică are şi un garaj cu o suprafaţă utilă de 30 mp, construit în anul 1960. Valoarea impozabilă unitară în cazul garajului este 112 lei/mp. Persoana fizică vinde imobilul şi garajul pe data de 25 noiembrie. Să se determine impozitul pe clădire aferent imobilului şi garajului datorat de contribuabil.

16

Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii

1. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Stocuri-Depozitare pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

Raspuns:Misiune de audit intern cu privire la ciclul Stocuri – depozitareCadrul general de desfasurare a misiunilor de audit intern:1) Procedura plan de audit intern2) Procedura ordin de misiune3) Procedura ordin de serviciu4) Procedura notificarea privind declansarea misiunii de audit intern5) Procedura colectarea si prelucrarea informtiilor 6) Procedura identificarea si analiza riscurilor 7) Procedura elaborarea programului misiunii de audit8) Procedura sedintei de deschidere9) Procedura colectarea probelor de audit10) Procedura revizuirea documentelor de lucru11) Procedura elaborarea proiectului de raport de audit intern12) Procedura transmiterea proiectului de raport de audit intern13) Procedura reuniunea de conciliere14) Procedura monitorizarea misiunii15) Procedura difuzarea raportului de audit intern16) Procedura monitorizarea implementarii recomandarilor 

PLAN DE AUDIT INTERNPe anul 2010

Nr. crt

Tema misiuni de audit

Obiective Perioada supusa

auditarii

Unitatea

auditata

Perioada desfasurarii

misiunii de audit0 1 2 3 4 5

Auditul ciclului stocuri-depozitare

Optimizarea gestiuni stocurilor 

01.01.2010-30.10.2010

01.11.2010-30.11.2010

Destinatar Sef departament de audit internCopie pentru informare Seful activitatii auditateObiectul misiuni Optimizarea gestiuni stocurilor

ORDIN DE SERVICIUIn conformitate cu prevederile Ordinului de misiune nr. 5 si cu planul anual de audit intern, se va efectua o misiune de audit intern la SC X SRL (locatia, unitatea), in perioada 01.11.2010-30.11.2010 . Scopul misiunii de audit intern este - Auditul ciclului stocuri depozitare -, iar obiectivele acesteia sunt – Optimizarea gestiuni stocurilor .

Mentionam ca se va efectua un audit de .................................. (se precizeaza tipul de audit). Echipa misiunii de audit intern este formata din urmatorii auditori (seful misiunii), (auditori).

17

Seful Departamentului de audit intern,

NOTIFICAREprivind declansarea misiunii de audit intern

Catre (Conducatorul activitatii auditate)De la: Seful departamentului de audit internReferinte Denumirea misiuni de audit intern

In conformitate cu Planul anual de audit intern, urmeaza ca in perioada 01.11.2010-30.11.2010 sa se efectueze o misiune de audit intern cu tema ,,Optimizarea gestiuni stocurilor la …..”. Misiunea de audit se va desfasura sub coordonarea dlui/dnei …...Va vom contacta ulterior pentru a stabili, de comun acord, o sedinta de deschidere in vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, si anume:-prezentarea auditorilor;-scopul misiunii de audit;-prezentarea obiectivelor misiunii de audit intern;-programul misiunii de audit;-alte aspecte.Pentru pregatirea misiunii de audit intern, va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie:…… . Daca aveti intrebari privind aceasta misiune de audit sau aveti domenii care ati dori sa faca obiectul investigatiei noastre, va rog sa ma contactati pe mine.

Seful Departamentului de audit intern, Data 01.10.2010

COLECTAREA SI PRELUCRAREA INFORMATIILOR

Colectarea, este de fapt pregătirea informaţiilor în vederea efectuării analizei de risc şi pentru identificarea informaţiilor necesare, în vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit public intern. Colectarea informaţiilor presupune:- identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socioeconomic în care entitatea auditată îşi desfăşoară activitatea;- analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii auditate;- analiza entităţii auditate şi activităţile sale;- analiza factorilor susceptibili ce împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit;- identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii auditate, şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe;- identificarea constatărilor semnificative şi a recomandărilor din rapoartele de audit precedente care ar  putea să afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit;- identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;

18

- identificarea surselor potenţiale de informaţii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului

Prelucrarea1.Identifică legile şi regulamentele aplicabile entităţii/structurii auditate;2. Obţin organigrama, regulamentele de funcţionare, fişe ale posturilor, proceduri scrise ale entităţii/structurii auditate;3. Identifică personalul responsabil 4. Identifică circuitul documentelor;5. Obţin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare;6. Aduna date statistice asupra performantei pentru a-l sprijini în faza de analiză a riscului;7. Se familiarizează cu activitatea entităţii/structurii auditate;8. Îndosariază documentele obţinute în această fază a misiunii de audit public intern în dosarul permanent - secţiunea C.;

Identificarea documente utilizate la sectia stocuri depozitarePentru achizitia de stocuri, documentele primare sunt:- avizul de însotire- facture- nota de intrare-receptie- nota de receptie si constatare de diferente, daca la receptie se constata diferente care se comunica si furnizorului în vederea solutionarii situatiei constatate -pentru operatii de transfer si miscare interna a stocurilor avem bonul de predare-transfer-restituire.-pentru operatii de consum a stocurilor avem bonul de consum.-pentru materialele trimise la terti pentru prelucrare avem avizul de însotire, cu mentiunea scopului expedierii.

Pentru vânzare avem documentele:-dispozitie de livrare, aviz de însotire, factura.Evidenta operativa a stocurilor se realizeaza la nivelul depozitelor (gestiunilor) prin fisa de magazie si raportul de gestiune, iar la nivelul societatii prin registrul stocurilor.De procurat listele de inventar si de determinat daca totalul corespunde cu soldul balantei generale si daca listele de inventar sunt bazate pe inventarierea fizica a stocurilor De informat despre metoda de inventariere fizicaDe verificat daca este utilizat un sistem de inventar permanent si daca periodic se fac comparatii lacantitatile fizice

IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR

 Procedura urmareste identificarea riscurilor specifice structurii/activitatii auditate. Evaluarea controlului intern din cadrul structurii/activitatii auditateAprecierea unui risc se realizeaza in functie de:-natura si specificul activitatii/functiei auditate;-calitatea controlului intern;

19

-gravitatea consecintelor directe si indirecte ale producerii riscului;-probabilitatea producerii riscului.

Identificarea riscurilor -inexistenta unor proceduri/monografii privind achizitia si receptia materialelor -procedura/monografia nu este cunoscuta de catre personalul desemnat cu achizitia si receptia materialelor-existenta unor comenzi de materiale care nu sunt pentru nevoile intreprinderii-existenta unor comenzi la preturi mai ridicate decat nevoile intreprinderii-existenta unor comenzi care nu reflecta nevoile inreprinderii-a avea bunuri primite care nu au fost comandate-receptionarea unor materiale care nu corespund din punct de vedere cantitativ si calitativ-nesolutionarea diferentelor constatate la receptive-neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile stabilite prin contract-neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile din nota de receptive-inregistrarea eronata in contabilitate a materialelor primate-exista materiale transferate de la depozit catre alte deparatamente, pentru care nu s-au intocmit note detransfer sau materiale date in consum pentru care nu s-au intocmit bonuri de consum-evidenta stocurilor nu este corecta-exista diferente intre evidenta de gestiune si contabilitate-diferentele constatate cu ocazia inventarierii nu au fost evidentiate corect in contabilitate-depozitarea materialelor in conditii necorespunzatoare care favorizeaza deprecierea lor -depozitele nu sunt pazite, nu au sisteme de alarma, exista riscul pierderii, al furtului, risc de incendiu-exista materiale periculoase pentru care nu au fost luate masuri suplimentare de depozitare si manipulare-exista materiale returnate furnizorilor din motive de neconformitate, pentru care nu s-au intocmit documentele de iesire Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate:-verificarea modului de intocmire a notelor de comanda, daca acestea au un format standard, sunt numerotate, sunt autorizate de catre un responsabil-identificarea furnizorilor, verificarea contractelor de livrare intocmite cu furnizorii-verificarea existentei unei persoane sau unei comisii de receptive-verificarea daca persoana responsabila cu receptia este calificata, are atributii clar stabilite, prin fisa postului privind receptia materialelor, este suficient de instruita privind atributiile si raspuderile sale-verificarea modului de intocmire a receptiilor, calcule aritmetice ale acestora, materialele inscrise pe factura corespund cu cele inscrise in nota de receptie, cantitativ si valoric, notele de receptie sunt semnate de catre responsabil-verificarea fizica a bunurilor primate-verificarea si compararea notelor de comanda cu facturile si cu receptiile-verificarea trimiterii la contabilitate a facturilor insotite de notele de receptive-verificarea daca toate miscarile de materiale sunt autorizate si inregistrate-verificarea inregistrarii in fisa de magazie a borderourilor de livrare si de receptive

20

-verificarea daca toate diferentele de inventar constatate intre inventarul fizic si fisiere au fost correct inregistrate si daca toate diferentele au fost semnate de catre un responsabil-verificarea existentei unei polite de asigurare a stocurilor impotriva incendiului, furtului.

21

Tinerea contabilitatii unei entitati

1. Determinaţi costul de achiziţie al unui stoc de materii prime, cunoscând urmãtoarele informaţii: preţul de achiziţie 60.000.000 lei, reducere comercialã de care se beneficiazã de 2 %, cheltuieli de transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA 24%, amortizarea clãdirii unde se aflã sediul firmei 800.000.000 lei, cheltuieli cu iluminarea secţiilor de producţie 9.000.000 lei.

Raspuns:Costul de achiziţie cuprinde următoarele elemente:- Preţul de achiziţie diminuat cu reducerea comercială (60.000.000 lei - 2% x 60.000.000 lei) = 58.800.000 lei;- Cheltuieli de transport  2.500.000 lei;- Cheltuieli cu manipularea  800.000 lei;şi este în valoare de  62.100.000 lei.Cheltuielile cu amortizarea clădirii unde se află sediul firmei şi iluminatul secţiilor de producţie nu sunt ocazionate direct de aducerea stocului de materii prime în starea şi locul în care se află.

2. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un preţ de vânzare de 200.000.000 lei. Preţul stabilit include o sumã de 20.000.000 lei aferentã serviciilor de personalizare a programului la nevoile întreprinderii şi de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Când recunoaşte societatea ALFA veniturile din serviciile prestate?

Raspuns:ALFA recunoste in momentul vanzarii un venit de 180.000.000 lei si un venit in avans de 20.000.000 lei , reprezentat de serviciul de asistenta tehnica, care este recunoscut ca venit in perioada in care este prestart efectiv acest serviciu.

3. O întreprindere procedeazã la reevaluarea construcţiilor sale. Costul istoric (valoarea brutã) al construcţiilor este de 400.000.000 lei, amortizãrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actualã de 500.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele valori exprimã rezerva din reevaluare, în condiţiile în care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizãri?

a) 100.000.000 lei;

b) 370.000.000 lei;

c) 230.000.000 lei;

d) 270.000.000 lei;

e) –30.000.000 lei.

Raspuns:c) 230.000.000 lei;

22

Cost de achiziţie: 400.000.000Amortizare cumulată: 130.000.000Valoare neta contabilă= 270.000.000Valoarea justa: 500.000.000Vj-VNC=500.000.000-270.000.000=230.000.000

4. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã, potrivit IAS 36:

a) unitãţile generatoare de trezorerie care conţin fond commercial sunt testate pentru depreciere atunci doar când existã indicia de depreciere;

b) fiecare UGT sau grup de UGT cãrora le este locat fond comercial reprezintã cel mai redus nivel la care fondul comercial este monitorizat în scopuri manageriale;

c) unitãţile generatoare de trezoerie ce conţin fond commercial pot fi mai mari decât segmentele utilizate în raportarea pe segmente, conform IAS 14;

d) fondul comercial este testat pentru depreciere la fel ca activele suport;

e) fondul comercial trebuie alocat fiecãrei UGT indentificate.Raspuns:a) unitãţile generatoare de trezorerie care conţin fond commercial sunt testate pentru depreciere atunci doar când existã indicia de depreciere;

5. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de cãtre locatar:

(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus;

(b) nu afecteazã fluxul de trezorerie al locatarului;

(c) afecteazã fluxul de trezorerie din investiţii cu semnul plus;

(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;

(e) se evidenţiazã distinct la sfârşitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaţia este aferentã gestiunii trezoreriei.

Raspuns:(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus;

23