CONTABILITATE

1. Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect preul minim admis de legea concurenei din S.U.A., se apeleaz la un intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Condiiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea d-voastr ct i de partea israelian. La sfritul anului creana fa de clientul din Israel este considerate irecuperabil. Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii?

Trebuia sa obtinem suficiente informatii despre partenerulisraelian privind:

- credibilitatea acestuia;

-daca isi are asigurata continuitatea activitatii;

-daca si unde isi are sediul social;

-care este statutul juridic. De asemenea, trebuia sa fim mai atenti la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului.

Daca acreditivul a fostinitiat in favoarea partii americane, iar dupa ce s-a apelat la intermediarulisraelian,nus-aufacutmodificarilecorespunzatoaresiinacreditiv,atunci decontarea nu va fi posibila.2. ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj (costul de achiziie este de 200.000.000 lei) a crei durat de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit. ntreprinderea are posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite bancare. Posibilitile de creditare sunt urmtoarele:

Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe an;

Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe an;

Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10% pe an.

Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure echilibrul financiar? Varianta 1: 200.000.000 * 30% / 12 luni = 5.000.000 lei/ luna dobanda achitata = 30.000.000 leiObs. Cheltuielile cu dobanda sunt foarte ridicate si se intind pe o perioada scurta, ceea ce ar putea pune intreprinderea intr-o situatie delicata din punct de vedere al lichiditatilor.

Varianta 2: 200.000.000 * 10% / 12 luni = 2.500.000 lei/luna dobanda pe an = 210.000.000 lei

Varianta 3: 200.000.000 * 10% / 12 luni = 1.666.667 lei/luna dobanda pe an 20.000.000, iar dobanda totala de platit = 200.000.000 lei. Cea mai avantajoasa varianta este numarul 3, deoarece dobanda totala de plata este de 200.000.000 lei pe 10 ani in timp ce in cazul variantei 2 dobanda totala de plata este de 210.000.000 lei pe 7 ani.3. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i a capitalurilor proprii:

mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;

construcii 954.000 u.m.;

provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;

investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;

materiale consumabile 268.000 u.m.;

furnizori-debitori 64.125 u.m.;

provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.;

amortizarea construciilor 354.000 u.m.;

rezerve 280.500 u.m.;

subvenii pentru investiii 65.000 u.m.;

capital social 800.000 u.m.;

titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.;

mrfuri 65.000 u.m.;

terenuri 255.000 u.m.; rezultat reportat 56.000 u.m.

Active imobilizate945000

Constructii954.000

Amortizarea constructiilor-354.000

Terenuri 255.000

Titluri de participare detinute pe termen lung90.000

Active circulante465.475

Investitii financiare pe termen scurt68.350

Material consumabile268.000

Furnizori debitori64.125

Marfuri 65.000

Total Active1.410.475

Cheltuieli in avans

Datorii pe termen scurt

Datorii pe termen lung

Imprumuturi acordate pe termen lung653.000

Provizioane

Provizioane pentru depprecierea imprumuturilor acordate pe termen lung15.750

Venituri in avans

Subventii pentru investitii65.000

Capital si reserve1.136.500

Capital social

800.000

Rezerve280.500

Rezultat reportat56.000

Active imobilizate = imobilizari necorporale+ imobilizari corporale+ imobilizari financiare

Imobilizari necorporale = 0

Imobilizari corporale = 954.000+255.000-354.000=855.000

Imobilizari financiare = 68.350+90.000= 158.350

=> Active imobilizate = 0+855.000+158.350= 1.013.350

b) Active circulante = stocuri+ creante+investitii pe termen scurt+casa si conturi la banci

Stocuri = 268.000 + 65.000=333.000

Creante = 64.125

Investitii pe termen scurt= 68.350

Casa si conturi banci = 0

=> Active circulante = 333.000 + 64.125 + 68.350= 465.475

c) Capitaluri proprii = capital + prime de capital + rezerve din reevaluare + rezerve + profit (- pierdere reportata) + profit (- pierderea ex financiar curent) repartizarea rezultatului

= 800.000+280.500+56.000 = 1.136.500

4. Cifra de afaceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin coresponden, cu clauz de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arat c 3% din produse sunt returnate. Marja brut medie practicat de ntreprindere este de 14%. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat?

a) ntreprinderea nu recunoate venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia este incert;

b) ntreprinderea recunoate venituri la limita costurilor angajate pentru vnzarea produselor sale;

c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ;

d) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 248.950.000 lei;

e) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 35.000.000 lei.Marja bruta medie = (Profit brut din vanzari / Cifra de afaceri) * 100

0.14 = profitul brut / 250.000.000 => profit brut = 35.000.000

5. Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc:

preul de cumprare negociat 5.000.000 lei;

cheltuielile de transport: 500.000 lei;

dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de fabricaie: 20.000.000 lei;

cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:

15.000.000 lei;

cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei;

Variante de rspuns:

a) 5.000.000 lei;

b) 5.700.000 lei;

c) 6.200.000 lei;

d) 26.200.000 lei;

e) 5.500.000 lei.Valoarea de inregistrare in contabilitate = cost de achizitie care cuprinde pretul de cumparare, cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii necesare punerii in functiune = 5.000.000+500.000+700.000 = 6.200.000 varianta c)FISCALITATE

1. O persoan impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul fiscal achiziioneaz un imobil, n valoare de 240.000 lei, fr TVA, n anul 2007 n vederea desfurrii de operaiuni cu drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat la data achiziionrii. n anul 2009 nchiriaz n ntregime imobilul n regim de scutire de taxa pe valoarea adugat. n ce const ajustarea TVA n acest exemplu?TVA aferent achizitiei = 240.000*19% = 45.600 lei

Ajustarea aferenta achizitiei dupa aderare 45600 : 20 = 2.280 lei

Pentru anii 2007 si 2008 nu ajusteaza TVA 2.280 * 2 = 4560 lei

Pentru anul 2009 45.600 - 4.560 = 41.040 : 18 = 2.280 lei se inscrie in decontul de TVA la achizitii cu minus.

2. S.C. Prodexp S.R.L., avnd ca obiect de activitate producia i comercializarea de nclminte este nfiinat la data de 01 Aprilie 2005. Este nregistrat ca pltitor de TVA trimestrial. n scopul ntocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie 2009, cunoatei urmtoarele informaii:

a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de plat n sum de 3.000 lei, neachitat pn la data 25 iulie 2009;

b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziioneaz materii piele i cauciuc de la S.C. Braileanca S.R.L., nregistrat n scop de TVA n Romnia, n valoare de 15.000 lei fr TVA. Factura este emis n data de 14 aprilie 2009, cu plata la 30 de zile, conform contractului. Confruntndu-se cu deficit de lichditi, S.C. Prodex S.R.L. achit la 14 mai 2009 doar 50% din valoarea facturii, restul de 50% achitndu-l cu o ntrziere de 10 zile, perioad pentru care i se percepe o penalitate, conform contractului comercial, de 0,5% pe zi din valoarea neachitat a facturii;

c) la data de 15 Mai 2009 achiziioneaz mrfuri de la S.C. ConArt S.R.L, nregistrat n scop de TVA n Romnia, n scopul revnzrii ctre populaie. Factura emis de ConArt prezint urmtoarele informaii: 50 perechi pantofi la pre unitar fr TVA de 200 lei la care se acord un discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de pantofi n luna mai 2009 prin magazinul propriu la pre de vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA, de 300 lei bucata;

d) pe data de 20 mai 2009 achiziioneaz un automobil n leasing financiar de la S.C. ROMLEASE S.R.L., companie de leasing persoan juridic romn, nregistrat n scop de TVA n Romnia, cu pre de catalog fr TVA de 70.000 lei. La data achiziionrii achit avansul de 10% din valoarea mainii, pentru care primete factur de la S.C. ROMLEASE S.R.L. Restul de 90% este achitat n 63 de rate lunare egale, valoarea rezidual fiind zero. Rata de dobnd anual este de 12%. n luna iunie 2009, S.C. Prodex S.R.L. primete factura pentru prima rat aferent contractului de leasing, factur pe care o achit pe data de 15 iulie 2009, conform contractului. e) pe data de 25 mai 2009 achiziioneaz de la compania Societe, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Frana, cizme de dam n valoare de 3000 euro, care sunt transportate din Frana n Romnia (1 euro = 4 lei).

f) n luna aprilie, din producia realizat, S.C. Prodexp S.R.L. livreaz ctre societatea Francoise, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Frana, produse finite n valoare de 25.000 lei

g) n luna iunie achiziioneaz materiale auxiliare pentru producie n valoare de 500 lei de la o persoan fizic autorizat, nenregistrat n scop de TVA.

h) la data de 27 Iunie 2009 livreaz ctre S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiaz de aplicarea regimului special de scutire pentru ntreprinderi mici, produse finite n valoare de 10.000 lei pre fr TVA.

i) n perioada aprilie-iunie 2009 primete i achit facturile de energie electric, gaze i telefon n valoare total de 850 lei, inclusiv T.V.A.

Precizai:

a) TVA-ul aferent fiecrei dintre operaiunile de mai sus

b) valoarea TVA deductibil i TVA colectat aferente trimestrului II ec) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009

d) Care dintre operaiunile de mai sus trebuie raportat n declaraia recapitulativ i de ce?

a) 1) din decontul aferent ianuarie-martie 2009 exista TVA de plata -3.000 lei care este neachitat pana la data de 25 iulie 2009 si pentru care o sa se instituie majorari si penalitati de plata.

2) 14 aprilie 2009 achizitioneaza materii prime si cauciuc de la SC Braileanca SRL

% = 401 17.850

301

15.000

4426

2.850 (15.000 x 19 %)- achitarea partiala a facturii la scadenta de 30 zile de 14 mai 2009.

401 = 5121 8.925- achitarea diferentei cu plata de penalitati de 0.5 % pe zi

% = 5121 9.371

401

8.925

6581

446 (8.925 x 10 x 0.5 %)3) 15 mai 2009 achizitioneaza marfuri de la SC Conart SRL

% = 401 10.710

371 9.000 [( 200 -20) x 50]

4426 1.710- inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibila

371 = %

6.000

378

3.605 [(252.1 -180) x 50]

4428

2.395 (19% x 300x 50)- vanzarea pantofilor

5311 = % 15.000 (300 x 50)

707 12.605 (252.1 x 50)

4427 2.395- descarcarea gestiunii pentru marfa vanduta- calculam cota de adaos comercial aferent iesirilor din stoc K = Si 378 + Rc 378/ ( Si 371+Rd 371) + (Si 4428 + Rc 4428)Rc 707 x K

% = 371 15.000

607

9.000

378

3.605

4428

2.395

4) achizitionarea unui automobil in leasing

2133 =167 70.000- Acordarea unui avans de 10 %

% = 404 8.330

167

7.000

4426

1.330

404 = 5121 8.330Restul leasingului de plata este de 63.000

Dobanda de 12 % = 7.560

Total leasing 70.560

Rate lunare de 1.120- Iunie primirea primei facturi:

% = 404 1.332,8

167

1.000

4426

190

666

120

4426

22,80- Amortizarea din iunie

6811 = 2813 xxx- In 15 iulie achitarea facturii

404 = 5121 1.332,80

5) achizitionarea din Franta de marfuri ( cizme) de la firma Societe inregistra in scopuri de TVA in valoare de 3.000 Eur, curs valutar

1 eur= 4 lei

371 = 401 12.000 (3.000 eur x 4 lei/eur)

4426 = 4427

2.280 (12.000 X 19 % datorita faptului ca ambele firme sunt inregistrate in scopuri de TVA, se poate aplica taxarea inversa)

6) livrarea de produse finite catre societatea Francoise din Franta, inregistrata in scopuri de TVA, deci se poate aplica taxarea inversa.

411 = 701 25.000

4426 = 4427 4.750- Descarcarea gestiunii de produsele finite obtinute

711 = 345 25.0007) Achizitionarea de materiale auxiliare necesare productie de la o persoana fiziza autorizata PFA neinregistrata in scop de TVA

3021 = 401 500

8) Livrarea catre SC Victoria SRL produse finite in valoare de 10.000 lei

411 = % 11.900

701 10.000

4427 1.900- Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute

711 = 345 10.0009) inregistrarea si achitarea facturiilor de energie electrica, gaze si telefon in valoare de 850 lei inclusiv TVA

% = 401 850

605/612 714

4426

136

b) valoarea TVA deductibila si TVA colectata aferente trim II

D 4426 C D 4427 C

2.850

2.395

1.710

2.280

1.330

4.750

190 0

1.900

22.80

11.325

2.280

4.750

136 0

13.268,80

c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009

% = 4426 13.268,80

4427

11.325

4424

1.943,80- Tinand cont de faptul ca la data de 25 iulie firma avea neachitat TVA de plata aferent trim I in valoare de 3.000 lei se va compensa suma TVA de recuperat din trim II cu cel din trim I

4423 = 4424 1943,80- Firma tot mai are TVA de plata in valoare de 1056.20 ( 3000- 1943.8), sold 4423.

d) care din operatiile de mai sus trebuie raportata in declaratia reapitulativa si de ce? Trebuie raportate in declaratie recapitulativa conform art.156 (4) din Codul fiscal pentru achiziitiile si livrariile intracomunitare.- Art. 1564. - (1) Fiecare persoana impozabila, inregistrata conform art. 153, trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind livrarile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii:a) suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei, in conditiile art. 143 alin. (2) lit. a) si d) pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv;b) suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, prevazute la art. 1321 alin. (5) lit. b), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T, si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv.(2) Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153 si 1531, trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii:a) suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care aceasta persoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 151, si pentru care exigibilitatea taxei a intervenit in trimestrul calendaristic respectiv;b) suma totala a achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabila beneficiara drept persoana obligata la plata taxei, in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) lit. e).3. Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat. contributiile efectuate in numele angajatilor la fondurile de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in materie, precum si cele la schemele de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate catre societati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, in limita echivalentului in lei a 400 de euro pentru fiecare participant, intr-un an fiscal; dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, pentru imprumuturile in lei, in vigoare la data restituirii imprumutului, si, respectiv, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta, prevazuta la art. 23 alin. (5) lit. b). cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata in acelasi mod ca mai sus; pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie; cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii.ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar: Indicator 31.12.n

Imobilizri 1500

Stocuri 400

Creante 250

Disponibiliti 30

Datorii mai mari de un an 2500

Datorii mai mici de un an 350

Din care datorii bancare pe termen foartescurt 5

Situatia neta a intreprinderii = Active totale 0 Datorii totale venituri in avans = (1500 + 400 + 250 + 30) (2500 + 350 + 5) = 2153 2855 = - 702 => se observa o situatie neta negative a intreprinderii. 2. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei

pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie financiar:

Imobilizri 2000

Stocuri 1000

Creante 20000

Disponibiliti 300

Capitaluri proprii 20000

Datorii mai mari de un an 2000

Datorii de exploatare 1300

Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilorCum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat?

Art 222

Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:

a)asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

b)asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

c)asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art.80si82;

d)asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Art 223]

(1)Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.

(2)Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.

(3)Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.

(31)Hotararea prin care instanta se pronunta asupra cererii de excludere este supusa numai apelului.

(4)Hotararea definitiva de excludere se depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa in registru, iar dispozitivul hotararii se publica, la cererea societatii, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?

26. Definii dizolvarea societilor comerciale.Art. 227. - (1) Societatease dizolv prin:a) trecerea timpului stabilit pentru durata societii;b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizareaacestuia;c) declararea nulitii societii;d) hotrrea adunrii generale;e) hotrrea tribunalului, la cerereaoricrui asociat, pentru motive temeinice,precum nenelegerile grave dintreasociai, care mpiedic funcionarea societii;f) falimentul societii;g) alte cauze prevzute delege sau de actul constitutiv al societii.34. In ce constau operaiunile efectuaten situaia dizolvrii societilor comerciale?- inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv- intocmirea situatiilor financiare- stabilirea de catre aga a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catrelichidator- valorificarea elemetelor de activ- achitarea datoriilor- stabilirea rezultatului lichidarii- calcularea, retinerea si virareaimpozitului pe profit si a imp pedividende- intocmirea bilantului de partaj- efectuarea partajului capitalului propriu50. Care sunt mijloacele prin carese pot dizolva societile comerciale?Dizolvarea societatii are ca efect deschidereaprocedurii lichidarii. Dizolvarea firmeiare loc fara lichidare, in cazulfuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazutede lege. Dizolvareasocietatii inainte de expirareatermenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unuitermen de 30 de zile de la publicarea inMonitorul Oficial al RomanieiEVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare:

a) direct proportional;

b) invers proportionala;

c) depinde de numrul si mrimea riscurilor.

2. Estimarea de ctre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie:

a) o perceptie diferit despre riscuri;

b) nivel diferit de informare si documentare;

c) nu este posibil o astfel de situatie.

3. Insuficienta de amortizare a imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influenteaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul:

a) micsorrii;

b) majorrii;

c) nu are nicio influent.

4. Definiti capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia.

Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprindereaCapacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;- ca medie a profiturilor anuale previzionate;- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.5. Cum se determin si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi?Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor.Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:Profit (pierdere) pe an+ dobnda pe datoria la teri- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti+impozitul pe venit care poate fi compensate+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar- venituri care nu aduc numerar- cheltuieli de capital+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilorFlux de trezorerieEXPERTIZA CONTABILA

1. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale?

n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiz contabil judiciar, experii contabili verificatori trebuie s urmreasc dac:

n elaborarea lucrrii, experii contabili autori au respectat n totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000;

obiectivele stabilite au fost tratate corespunztor, iar rspunsurile date au fost susinute prin acte i documente care au legtur cu cauza;

autorii lucrrii nu s-au ndeprtat de tiina contabilitii, procednd la ncadrri juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaiuni i lucrri care presupun alte cunotine dect cele contabile;

autorii lucrrii au respectat prevederile Codului etic naional al profesionitilot contabili.

De asemenea trebuie s analizeze opiniile separate sau rapoartele experilor contabili consilieri ai prilor, urmrind aceleai obiective ca n cazul raportului de expertiz contabil propriu-zis.

Folosind exclusiv legea, tiina contabilitii i Normele profesionale, expertul contabil verificator solicit autorilor lucrrilor de expertiz contabil s i le revad, n funcie de observaiile fcute, procednd diferit:

a. dac nu sunt observaii sau dac lucrrile sunt refcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagin a lucrrilor analizate tampila dreptunghiular de verificare, va semna i va aplica tampila filialei.

Dac sunt observaii, iar rapoartele de expertiz contabil judiciar nu sunt refcute n spiritul observaiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie s ntocmeasc un referat cu constatrile i observaiile sale, pe care s-l ataeze, n original, raportului de expertiz judiciar ce urmeaz a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea i decizia acestuia.

2. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare?

Expertizele judiciare sunt mijloace de prob n justiie. Scopul principal al expertizelor contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia adcestora la stabilirea adevrului material i justa soluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de cercetare sau judecat.

Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare este c aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar; cuprinde n sfera sa de aciune activitatea economic a unui agent economic pentru problemele i obiectivele stabilite de organul judiciar; cerceteaz situaiile i mprejurrile de fapt, pe baza informaiilor furnizate de evidena economic i a suporilor ei materiali; interpreteaz datele de eviden i furnizeaz opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor i a actelor normative care reglementeaz domeniul de activitate respectiv. Elaboreaz concluzii, pe baza constatrilor fcute, care servesc ca mijloc de prob pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.

Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n Ordonana Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai. Potrivit acestor reglementri legale, efectuarea de expertize contabile judiciare i extrajudiciare este dreptul exclusiv al experilor contabili n Codul civil, n Codul penal i Codurile de procedur penal i civil

3. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil?

Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n:

a. Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR care stipuleaz c experii contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:

i. Expertize amiabile (la cerere)

ii. Expertize contabil-financiare

iii. Arbitraje n cauze civile

iv. Expertize de gestiune

b. Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia (CECCAR).

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE1. Cum explicai necesitatea reglementrii profesiei contabile?

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabla a constituit in ultimii ani subiectul multor dezbateri si in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili , clienti lor, organismele lor profesionale si guvernamentale cauta sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvolatre economica globala.

Rolul organismelor profesionale se regsete n cele trei comandamente de baz ale acestora:

Educaia: asigurarea unei dezvoltri profesionale continue a membrilor si;

Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai;

Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.

O profesie,n general, este definit i judecat prin cunotinele, aptitudinile,atitudinea i etica celor implicai n aceast profesie.

Reglementarea unei profesii este un rspuns precis la nevoia de Standarde sigure, care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii.

Necesitatea reglementrii i natura acestei reglementri depind de:

Profesia nsi, capacitatea ei de a rspunde efectiv i eficient cererilor economiei i societii;

Condiiile de pia n care activeaz profesia;

Calitatea serviciilor furnizate de membrii si, reglementarea este necesar pentru acertifica faptul c serviciile contabile de pe pia sunt de calitate adecvate, ceea ce implic:

adoptarea de standarde profesionale tehnice, adoptarea de reguli etice,

nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractai ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii, etc. (Legea Sarbanes-Oxley n SUA, Legea securitii financiare n Frana).

Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente pietei serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor cauze:

existenta unui dezechilubru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile contabile si furnizorul acestor servicei care dispune de experienta profesionala;

in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile;

2. Aria de acoperire a reglementrii profesiei.

Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:

-Cerinele de acces i certificarea sau autorizarea;

-Cerinele referitoare la educaia continu;

-Monitorizarea comportamentului profesionitilor contabili;

-Standardele profesionale i etice pe care profesionitii contabili trebuie s le respecte;

-Sistemele i procedurile disciplinare n cazul n care profesionitii contabili nu ndeplinesc cerinele de mai sus.

Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practice

Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:

Proportional

Transparent

sa nu fie impotriva competitiei

nediscriminatorie

precisa

segmentata in functie de tinta sa

implementata consecvent si just

supusa unei examinari periodice.

3. Care sunt condiiile de calitate a reglementrii profesiei contabile?

Reglementarea trebuie s fie de calitate pentru a rspunde interesului public, adic trebuie s fie: proporional; transparent; s nu fie mpotriva competiiei; nediscriminatorie; precis; segmentat n funcie de inta sa; implementat consecvent i just; supus unei examinri periodice.

Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele de auditor,n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiareAceast misiune const, n general, n efectuarea unei sintezea informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun,furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare.

O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, cornpetena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcvtul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este ocerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac omeniune n raport.Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410stabilete procedurile i principiile fundamentale precum imodalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare

2. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.Misiunile de audit se pot referi la:

- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;

- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;

- Respectarea clauzelor contractual;

- Situatii financiare condensate (rezumate);

Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.

3. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor

contractuale?

Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz.4. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare

condensate?Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor.

STUDII DE FEZABILITATE

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri?

Inainte ca zidurile halei de fabricatie sau oricare alte spatii ale firmei tale sa fie construite, conceptul firmei se naste in mintea oricarui intreprinzator parcurgand cateva etape:

La inceput a fost ideea ta de afacere

Apoi din idee s-a nascut viziunea ta

La care pentru a ajuge ai nevoie de o strategie

Si in final pentru a aplicat strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale

Iata de ce acest plan reprezinta pe deo parte instrumentul intern prin care tu poti conduce si controla, pentru tine intregul proces de decmarare a firmei tale.

In egala masura planul de afaceri reprezinta si un instrument extern, fiind si un intrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta transmite tuturor celor din jurul tau, clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari ca tu stii cu certitudine ce ai de facut, iar intr-o economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

Fuziuni i divizri de ntreprinderi

1. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi se prezint astfel:Societatea A: valoarea net de aport 72.000 lei, numr de aciuni 9.000, valoarea nominal 9.000lei/aciune.

Societatea B: valoarea net de aport 60.000 lei, numr de aciuni 7.500, valoarea nominal 7.500lei/aciune.Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.

2. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi se prezint astfel:Societatea A: valoarea net de aport 120.000 lei, numr de aciuni 15.000, valoarea nominal 15.000 lei/aciune.

Societatea B: valoarea net de aport 100.000 lei, numr de aciuni 12.500, valoarea nominal 12.500lei/aciune.

PAGE 1 | 20