Subiecte CECCAR an 1

II. AUDIT STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE (5 intrebari)

1) Principii și reguli cu caracter general privind auditul

2) Conceptul de audit

3) Tipurile de audit

4) Categorii de auditori

5) Imaginea fidelă; criterii de apreciere

IV. EVALUAREA INTREPRINDERILOR (3 intrebari)

1) Situaţia stocurilor în luna august este: 1.08. stoc iniţial 10 buc × 1 lei/buc, intrări pe 5.08

20 buc × 2 lei/buc, pe 10.08 30 buc × 3 lei/buc, pe 20.08. 40 buc × 4 lei/buc, pe 30.08 5

buc × 4,5 lei/buc, ieşiri pe 18.08 55 buc şi pe 25. 08 43 buc. La ieşirea din gestiune se

utilizează metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieşit).

Stabiliţi valoarea ieşirilor din 18.08

Data Stoc initial Intrari Iesiri Sold final01 10*1=10 - - 10*1=1005 10*1=10 20*2=40 10*1+20*2=5010 10*1+20*2=50 30*3=90 10*1+20*2+30*3=14018 10*1+20*2=50 30*3+20*2+5*1=135 5*1=520 5*1=5 40*4=160 5*1+40*4=16525 5*1+40*4=165 40*4+3*1=163 2*1=230 2*1=2 5*4.5=22.5 2*1+5*4.5=24.52) Aplicaţie

Se cunosc următoarele date din bilanţul contabil al unei întreprinderi pe care-l vom folosi

pentru a determina diferitele valori patrimoniale:

Nr.crt. Posturile Sold la N0 N1

1. Imobilizări necorporale 17.000 30.000

2. Imobilizări corporale 2.295.642 1.868.716

3. Imobilizări financiare 32.960 40.684

I. ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (1+2+3) 2.345.602 1.939.400

4. Stocuri și producţie în curs de execuţie 603.178 1.666.680

5. Alte active circulante (creanţe, casa și

banca în lei)

943.300 1.453.686

II. ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (4+5) 1.546.478 3.120.366

III. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O

PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN 1.224.052 1.524.400

IV. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O

PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 500.400 1.000.054

V. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 47.680 50.240

6. Capital 2.000.000 2.000.000

7. Rezerve 119.948 485.072

8. Rezultatul exerciţiului financiar 295.904 375.550

9. Repartizarea profitului 295.904 375.550

VI. TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9) 2.119.948 2.485.072

VII. TOTAL CAPITALURI 2.119.948 2.485.072

Pentru exerciţiul financiar precedent:

Cheltuielile de constituire sunt de 7.000 lei, iar indicele mediu calculat pe baza cursului

de schimb folosit în reevaluare este 1,0293.

Să se determine ACTIVUL NET REEVALUAT.

3) Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de crestere

anticipatã a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfârsitul exercitiului este de

1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã a titlului?

VII. STUDII DE FEZABILITATE (8 intrebari)

1) Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor

investiţionale este valoarea actualizată netă. Care este modul de calcul şi

conţinutul indicatorului, ţinând cont de faptul că cash-flow-rile actualizate includ şi

valoarea reziduală?

VAN = -I+ Σ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n

I = costul investitiei;

CFt = cash-flow-ul aferent anului t;Vrez = valoarea reziduala;r=rata de actualizare(20 %);n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:– daca VAN > 0, investitia se accepta;– daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;– daca VAN < 0, investitia este respinsa.Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:

unde: a = rata de actualizare; n = anul

2) Cum se apreciază, prin prisma fezabilităţii, indicatorul VAN?

Criteriul valorii actuale nete (VAN) urmăreşte alegerea proiectului deinvestiţii cu valoarea actuală netă cea mai ridicată. De asemenea, pentru ca unproiect să fie rentabil, trebuie ca VAN>0.

Din prisma acestui indicator putem sa apreciem ca proiectul de investitii este fezabil atunci cand VAN este pozitiv.

Atunci cand VAN-ul este pozitiv se poate afirma ca profitabilitatea investitiei este mai mare decat rata de actualizare ( respectiv decat plasarea sumei de bani la o rata de dobanda pe piata "k") adica ,rentabilitatea minima ceruta de investitor pentru ca acesta sa considere ca merita sa investeasca.

VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:– daca VAN > 0, investitia se accepta;– daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;– daca VAN < 0, investitia este respinsa.

3) În ce condiţii, utilizând indicele de profitabilitate, un proiect investiţional este

rentabil?

Criteriul Indicelui de profitabilitate (IP) urmăreşte alegerea proiectuluide investiţii cu valoarea acestuia cea mai ridicată. De asemenea, pentru ca unproiect să fie rentabil, trebuie ca IP>1

Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea unei unitati de investitie, calculata la momentul actual (in orice caz, la momentul la care s-au determinat ceilalti indicatori ei investitiei).

Ţinand seama de relatiile algebrice stabilite pana acum, in functie de datele concrete ale unor probleme practice se pot folosi, alternativ urmatoarele relatii derivate:

Ţinand cont de Valoarea Actualizată Netă avem următoarele opţiuni de decizie:- VAN >0 – investiţie accceptată;- VAN =0 – investişia respinsă din motive de prudenţă;- VAN <0 – investişia respinsă.Rezultă că, ţinand cont de Indicele de Profitabilitate avem următoarele opţiuni de decizie:- IP > 1 – investiţie accceptată;- IP = 1 – investişia respinsă din motive de prudenţă;- IP < 1 – investişia respinsă.

4) Într-un studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care trebuie

prezentaţi în mod minimal?

Principalii indicatori de fezabilitate ce trebuie prezentati sunt:

a) rata de rentabilitate a proiectului de investitii

Este un raport clar între efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net) sau

cash-flow-ul (brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie.

Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita în termeni de profit net trebuie sa fie mai

mare decat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie undeva peste media sectorului de

activitate in care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta timpului nu este luata în calcul

iar referintele pentru încadrarea proiectului în categoria de bun sau prost sunt relative. Un alt

dezavantaj al acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul de oportunitate al

bunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In literatura de specialitate se arata

faptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei economice a

investitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub un an.

b) randamentul economic al investitiilor

Orice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu durata

de viata economica. Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clar raportarea

profitului net la valoarea investitiei. Ca si formula de calcul finala avem:

randamentul economic = (profit total/investitie) – 1

c) termenul de recuperare

Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in

functiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un

proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.

Acest indicator se poate calcula in mai multe situatii, data fiind diversitatea tipurilor de

investitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea raportul dintre valoarea investitiei si

profitul mediu anual.

Daca vorbim de o retehnologizare, raportul va deveni: valoarea investitiei / (profitul nou

obtinut-profitul vechi obtinut)

Practic, in acest al doilea caz vorbim despre plusul de profit obtinut dupa retehnologizare.

d) valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV)

reprezinta, din ce in ce mai mult, un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii. Astfel,

daca prin procedee de actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitul viitor si se

compara intre ele, aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN.

Formula de calcul a valorii actualizate nete este:

Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toate

sumele obtenabile in viitor pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestor

sume. Fireste ca, din punct de vedere teoretic, se poate face actualizarea in orice moment de pe axa

timpului; utilizarea momentului 0 este conventionala.

Valoarea viitoare neta (VVN) reprezinta suma, la o data viitoare, a cash-flow-urilor viitoare si

a cheltuielilor investitionale. Practic, este vorba de VAN capitalizata la un anumit moment din viitor.

Apar aici o serie de probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este foarte importanta.

In mod normal aceasta ar trebui sa fie data de o rata de referinta egala, in conditii de piata

perfecta, cu costul capitalurilor permanente sau cu un cost de oportunitate (o estimare a unei rate de

rentabilitate viitoare). Conducatorii intreprinderilor au de ales intre investirea fondurilor disponibile

sau restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le pot asigura acestora o rata cel putin

egala cu transpunerea in termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentru acestia .

Daca valoarea actualizata neta este mai mare decat zero aceasta inseamna ca totalitatea

cash-flowurilor viitoare vor putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie ca un

“supraprofit”. La VAN zero rezulta o remunerare a creditorilor si actionarilor in integralitate; din

contra intreprinderea nu mai beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat gratuit,

fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru autofinantari ulterioare). Daca VAN

este mai mica decat 0 proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul ca profiturile viitoare nu

acopera cheltuielile.

Criteriul VAN conduce la ideea ca, dintre o serie de proiecte de investitii, se alege acela care

are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista situatii cand se accepta un proiect cu VAN

negativ, el constituind o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ.

Criteriul VAN are o importanta deosebita in orice evaluare a unui proiect de investitii.

Avantajul major al metodei este acela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare si cunoscand,

evident, cheltuiala investitionala initiala, calculele sunt foarte usor de facut. Este o metoda rapida si

eficienta.

Valoarea actualizata neta presupune ca actionarul este concomitent si managerul

intreprinderii care cauta sa-i mareasca acesteia valoarea de piata (practic averea sa, ca actionar);

daca el a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta din urma poate avea un

comportament diferit.Pentru criticii metodei se poate aduce argumentul conform caruia, daca

doresti sa demolezi ceva este normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate mai

valoroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de astazi nu s-a gasit un instrument de analiza mai fiabil

decat VAN.

e) rata interna de rentabilitate

Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata de

actualizare in calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor

investitionale si a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect.

Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

sau, daca proiectul nu incumba o valoare reziduala, iar cheltuielile investitionale se fac o singura

data, la inceputul primului an:

Deci, rata interna de rentabilitate egalizeaza valoarea prezenta a intrarilor de fonduri cu

valoarea actuala a iesirilor de fonduri. Modalitatea de calcul este aceeasi cu cea de la VAN; acolo se

cunostea rata de actualizare si se determina VAN iar aici se presupune VAN = 0 si se incearca

determinarea ratei de actualizare.

Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in ce mai

apropiate de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0.

Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. Daca ea este superioara

costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat rata

de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins.

Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul

RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR.

Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt constante in timp, atunci se fac tatonari succesive

pana la determinarea unei RIR acceptabile.

Practic, atat calculul RIR cat si cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe aceleasi ipoteze.

Ipoteza cea mai realista este aceea ca, odata generate fondurile de iesire ale unui proiect de

investitii, acestea se reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor permanente. Astfel,

daca aceste cash-flow-uri se utilizeaza pentru rambursarea datoriilor sau pentru plata dividendelor,

la fel ca si pentru investitii in noi proiecte, ele vor fi remunerate la costul capitalului. O alta varianta

ar fi plasarea lor la o rata fara risc pe piata monetara sau financiara (certificate de tezaur, obligatiuni

de stat, etc).

5) Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000 lei şi o rată de

actualizare de 19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie Costuri de exploatare Total cost Total încasări

0 15,000 15,000 1 6,420 6,420 9,440 2 6,620 6,620 9,640 3 7,500 7,500 10,700 4 6,500 6,500 11,700 5 8,500 8,500 22,700Total 11,445 35,540 50,540 64,180Calculaţi cash flow ul net actualizat anual aferent proiectului.

Raspuns

CFnet= Total incasari- Total platiCF1=9440-6420=3020

CF2=9640-6620=3020CF3=10700-7500=3200CF4=11700-6500=5200CF5=22700-8500=14200

6) Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000

lei și cu o rată de

actualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie Costuri de exploatare Total cost Total încasări

0 15,000 15,000

1 6,420 6,420 9,440

2 6,620 6,620 9,640

3 7,500 7,500 10,700

4 6,500 6,500 11,700

5 8,500 8,500 22,700

Total 11,445 35,540 50,540 64,180

Calculaţi valoarea actualizată netă și apreciaţi fezabilitatea investiţională prin intermediul

acestui indicator.

7) Sub aspect strategic, ce presupune o investiţie de demarare?

8) Dacă pentru analizarea fezabilităţii unui proiect investiţional rata de actualizare este

de 19% şi RIR de 15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%?

Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN este egala cu zero. Altfel spus, rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizata a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero.Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta.

Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata de actualizare in calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor investitionale si a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect.

Criteriul valorii actuale nete (VAN) urmăreşte alegerea proiectului de investiţii cu valoarea actuală netă cea mai ridicată. De asemenea, pentru ca un proiect să fie rentabil, trebuie ca VAN>0.

Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

a) Ra = 19%; RIR = 15%RIR < Ra = > investitia nu este fezabila, deci nu este recomandat a se faceb) Ra = 19% ; RIR = 24%RIR >Ra => investitia este fezabila

Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. Daca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat;

daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins.

Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR

Investitorii vor considera oportune proiectele al căror RIR calculat este semnificativ mai mare decat rata normală a dobanzii la creditele pe termen lung şi vor respinge proiectele al căror RIR este inferior ratei dobanzii. De asemenea, dintre mai multe proiecte, vor prefera proiectul care oferă un RIR mai mare. Un RIR mai mare semnifica un proiect mai putin riscant, nu neaparat un proiect mai avantajosin termini de venituri absolute pe care le aduce prin exploatare

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)

1. Analizaţi poziţia financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care

prezintă următoarele informaţii bilanţiere:

Indicator 31.12.n

Imobilizări 100000

Stocuri 20000

Creante 40000

Disponibilităţi 5000

Capitaluri proprii 65000

Datorii mai mari de un an 50000

Datorii de exploatare 47000

Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

Indicator 31.12.n

Imobilizări 100,000.00

Stocuri 20,000.00

Creante 40,000.00

Disponibilităţi 5,000.00

total 165,000.00

Capitaluri proprii 65,000.00

Datorii mai mari de un an 50,000.00

Datorii de exploatare 47,000.00

Datorii bancare pe termen foarte scurt 3,000.00

total 165,000.00

Pozitia financiara

Rata de lichiditate generala

=Active mai mici de un an/Datorii mai mici de un an 1.3

Rata de trezorerie

=(Creante mai mici de un an+Disponibilitati)/Datorii mai mici de un an 0.9

Rata de lichiditate imediata

=Disponibilitati/Datorii mai mici de un an 0.1

Rata de autonomie financiara

=Capitaluri proprii/Total pasiv 0.393939394

2. O întreprindere este caracterizată de situaţia bilanţieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că

imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale

întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar

10% din creanţe sunt garanţii de bună execuţie ce vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze

poziţia financiară a întreprinderii pe baza bilanţului contabil şi a bilanţului financiar şi să se

explice diferenţele constatate.

Indicator 31.12.n

Imobilizări corporale 3000

Imobilizări necorporale 800

Stocuri 1000

Creante 2000



Datorii mai mari de un an 3000

Datorii de exploatare 2400

Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

Analiza pe baza bilanţului contabila) fondul de rulment net

FRN = Active circulante –Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=(1000+2000+1000)-(2400+400)=4000-2800=1200

Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate:-rata de apreciere a stocurilor= FRN /Stocuri=1200/1000=1,20

Limita normala stabilita acetei rate este de 2/3=0,66 deci nu respecta raportul de 2/3 ceea ce este benefic pentru intreprindere

-rata de finantare a activelor=FRN/Active circulante x100=1200/4000 =30%

Limita normala este intre 20-30%,deci se afla la limita superioara

b) Activul net contabilActive imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800Active curente= Stocuri + Creante +disponibilitat =1000+2000+1000=4000

Total Active= 4000+3800=7800

Activul net=Total active- Datorii Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=2400+400 =2800

Datorii pe termen lung= 3000Situatia Neta = 7800-(3000+2800)=7800-5800=2000

c) nevoia de fond de rulmentNFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans –(Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in avans= 1000+2000+0-(2800-0)-0=200

d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=1200-200=1000Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-0=1000

Analiza pe baza bilantului financiarPentru a analiza bilantul din punct de vedere al celui financiar vor trebui facute corectiile necesare in functie de lichiditate (activele) si exigibilitate(pasivul), astfel:Cheltuieli de constituire =200 cu specificatia ca: cheltuielile de constituire in suma de 200 sunt considerate elemente de activ fictiv si se deduc din capitalurile proprii

ACTIVE:Imobilizarile corporale =3000Imobilizari necorporale=600 {(800 -200) }Creantele se vor separa pe termene de lichidare ,astfel 10% din creante care apartin garantiilor de buna executie si vor fi incasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca si Creante mai mari de un an=200 (si se vor inscrie in activ)

ACTIVE IMOBILIZATE = 3000+600+200=3800Stocuri =1000Creante mai mici de un an=1800ACTIVE CIRCULANTE = 1000+1800=2800Disponibilitati= 1000TOTAL ACTIV= 3800+2800+1000=7600PASIVECapitaluri permanente= 4800Capitaluri proprii =1800Datorii pe termen lung =2600(3000-400 ratele scadente in anul in curs)Datorii pe termen scurt =2800Datorii pe perioada mai mica de un an =400TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600Astfel, pe baza bilanţului financiar prezentat se poate calcula:a) fondul de rulment FR= Capitaluri permanente –Active imobilizate= 4800-3800=1000b) necesarul de fond de rulmentNFR = Active circulante – Datorii pe termen scurt =2800-2800=0

c) trezoreria netaTN = Disponibilitati – Credite de tezorerie =1000-0=1000Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.

3. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în cazul societăţii ale cărei informaţii

financiare sunt prezentate mai jos şi să se analizeze evoluţia acestora:

Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.)

Venituri din vânzarea mărfurilor 0 1000

Producţia vândută 20000 22000

Producţia imobilizată 0 1000

Cheltuieli cu materii prime 3000 4000

Costul mărfurilor vândute 0 800

Cheltuieli salariale 7000 7800

Cheltuieli cu amortizarea 300 400

Cheltuieli cu chirii 1500 1500

Cheltuieli cu dobânzi 1400 1500

Impozit pe profit 1000 1000

Nr. crt.

Specificaţie Simbol 31.12.n.

(u.m.)

31.12.n+1

(u.m.)

1. + Vânzări de mărfuri Vmf 0 1000

2. - Cheltuieli privind mărfurile Chmf 0 800

3. = Marja comercială Mc 0 200

4. + Producţia exerciţiului Qex 20000 23000

5. - Cheltuieli cu materialele şi serviciile

Chms 3000 4000

6. = Valoarea adăugată VA 17000 19200

7. - Cheltuieli cu personalul (total) Chp 7000 7800

8. = Excedentul brut din exploatare EBE 10000 11400

9. - Alte cheltuieli de exploatare (chirii)

Chex 1500 1500

10. - Cheltuieli cu amortizarea Cha 300 400

11. Rezultatul exerciţiului RE 8200 9500

12. + Venituri financiare Vf 0 0

13. - Cheltuieli financiare Chf 1400 1500

14. = Rezultatul curent RC 6800 8000

15. +/- Rezultatul extraordinar Rext 0 0

16. = Rezultatul brut RB 6800 8000

17. - Impozitul pe profit Imp/P 1000 1000

18. = Rezultatul net RN 5800 7000

4. Să se calculeze capacitatea de autofinanţare şi autofinanţarea pornind de la informaţiile

prezentate mai jos:

Indicator u.m.

Venituri din vânzarea mărfurilor 1000

Producţia vândută 14000

Producţia stocată 500

Subvenţii de exploatare 2000

Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600

Cheltuieli cu materii prime 2000

Costul mărfurilor vândute 700

Cheltuieli salariale 8000

Cheltuieli cu amortizarea 1000

Cheltuieli cu provizioane 200

Cheltuieli cu chirii 200

Cheltuieli cu asigurări sociale 1000

Valoarea netă contabilă a elementelor de

activ cedate 400

Impozite şi taxe 300

Venituri din dobânzi 200

Venituri din diferenţe favorabile de curs

Valutar 200

Cheltuieli cu dobânzi 800

Cheltuieli cu provizioane financiare 100

Impozit pe profit 300

Rata de distribuire a profitului 25%

CAF = EBE+Alte venituri expl.-Alte chelt.expl.+Venituri financiare-

Chelt.financiare+Venituri exceptionale-Chelt.exceptionale

EBE = VA+Subventii-Impozite sit axe-Chelt.cu personalul

CAF= Profit net+Amortiz.,provizioane

MC = Venituri din vanz.de marfuri-Chelt.cu marfurile = 1.000-700 = 300

VA = MC +Qe

Qe = Qv +/- S +/- Qi = 14.000+5.000 = 14.500

VA = 300+14.500 = 14.800

EBE = (14.800+2.000)-(8.000+300) = 16.800-8.300 = 8.500

Rezultatul din exploatare

RE = EBE –(Alte ven.expl.-Alte chelt.expl.)-(Venituri din ajustari-Chelt.cu

ajustarile,amortiz.)

RE = 8.500-1.200 = 7.300

Rezultatul financiar

RF = Venituri financiare-chelt.financiare = 400-900 = -500

5. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea C în exerciţiul n şi să se

interpreteze fluxurile de numerar aferente activităţilor operaţionale, financiare şi de investiţii,

cunoscându-se următoarele informaţii din situaţiile financiare:

Indicator

Imobilizări 8000 10000

Stocuri 500 400

Creanţe 2000 2200

Disponibilităţi 200 250

TOTAL ACTIV 10700 12850

Capitaluri proprii 5000 6000

Datorii financiare 3000 3500

Furnizori 1500 2000

Datorii salariale şi fiscale 1100 1300

Credite de trezorerie 100 50

Indicator u.m.

Cifra de afaceri 20000

Cheltuieli materiale 2000

Cheltuieli salariale 14000

Cheltuieli fiscale şi sociale 1500

Cheltuieli cu amortizarea 1000

Cheltuieli cu dobânda 200

Impozit pe profit 200

FLUXUL DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA OPERATIONALA:

. Încasari de la clienti

- Plati catre furnizori si angajati

= Numerar generat din exploatare

- Dobânzi platite

+ Dividende încasate

+,- Alte încasari - plati privind cheltuielile si veniturile

- Impozitul pe profit

= Fluxul de numerar înainte de elementele extraordinare

+,- Încasari / plati din elemente extraordinare

= Fluxul de numerar net din activitatile de exploatare

Fluxul de numerar = 2.200 – 2.000 – 1.300 – 200 = -1.300 u.m

FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTIŢII

. Încasari din vânzarea de imobilizari corporale, necorporale si alte asemenea active pe termen

lung (inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate si constructiile din resurse proprii de

terenuri si mijloace fixe)

+ Încasarile din vânzarea titlurilor financiare detinute ca instrumente de capital propriu si de

creanta altor întreprinderi si interesele în asocierile în participatie (altele decât încasarile

pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau acelea pastrate în

scopuri de plasament si tranzactionare)

- Platile pentru achizitia de titluri financiare detinute ca instrumente de capital propriu si de

creante ale altor întreprinderi si interesele în asociere în participatie (altele decât platile

pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate în

scopuri de plasament si de tranzactionare)

+ Încasari din rambursarea avansurilor si împrumuturilor acordate altor parti (altele decât

avansurile si împrumuturile unei investitii financiare)

- Achizitia de filiale diminuata cu numerarul platit

- Plati privind avansurile în numerar si împrumuturile acordate altor parti (altele decât

avansurile si împrumuturile efectuate de o investitie financiara)

+ Dobânzi si dividende încasate

+ Încasarile în numerar din conturile de futures, de forward, de optiuni sau de swap în afara

cazului când contractele sunt detinute în scopuri de plasament sau de tranzactionare sau când

încasarile sunt tratate drept activitati de finantare)

- Platile în numerar pentru contractele de futures, de forward, de optiuni si de swap în afara

cazului în care contractele sunt detinute în scopuri de plasament sau de tranzactionare sau

când platile sunt tratate drept activitati de finantare

= Fluxul de numerar folosit în activitatea de investitii (B)

Fluxul de numerar = -2.000 u.m

FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANŢARE

. Venituri în numerar din emisiunea capitalului social

- Platile în numerar catre actionari pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor proprii

+ Încasari din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte împrumuturi pe

termen lung sau scurt

- Plati privind rambursarile de împrumuturi

- Plata obligatiilor în leasing financiar

- Dividende platite

= Fluxul de numerar net folosit în activitatea de finantare ( C )

Fluxul de numerar = -3500-50-200 = -3.750 u.m

6. Se cunosc următoarele informaţii financiare referitoare la o societate comercială ce activează

în domeniul comerţului cu amănuntul de bunuri de larg consum:

Indicator u.m.

Imobilizări 1500

Stocuri 500

Creanţe 100



Datorii financiare 500

Furnizori 500

Datorii salariale 300

Datorii fiscale si sociale 150

Credite de trezorerie 50

Cifra de afaceri 5000

Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotaţie ale elementelor dee activ şi pasiv circulant

şi viteza de rotaţie a activului circulant net .

Durata de rotaţie a stocurilor = CA/stocuri = 5000/500=10

Durata de recuperare a crenaţelor = (Total creanţe / cifra de afaceri) x 360 =

100/5000x360=7,2

Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/CA x 360 =

(500+500+300+150+50)/5.000 x 360 = 1500/5000x360=108

Viteza de circulaţie a activului circulant net = active circulante nete – CA x 360=700/5000x360=50.4

X. ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN (4 intrebari)

1) Care este obiectul auditului intern?

2) Ce reprezintă auditul intern?

3) Ce reprezintă controlul intern?

4) Care sunt elementele de bază ale controlului intern?

V. Fuziuni si divizari (4 intrebari)

1. O societate A cu un capital de 20.000 lei format din 5.000 de acţiuni absoarbe societatea B cu

un capital de

40.000 lei format din 10.000 acţiuni. Societatea A a fost evaluată la 30.000 lei iar societatea B la

48.000

lei.

Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului şi prima de fuziune.

DOCUMENT ATASAT


un capital

de 80.000 lei format din 20.000 acţiuni. Societatea A a fost evaluată la 60.000 lei iar societatea B

la

96.000 lei.



un capital de

60.000 lei format din 15.000 acţiuni. Societatea A a fost evaluată la 45.000 lei iar societatea B la

72.000

lei.



un capital

de 100.000 lei format din 25.000 acţiuni. Societatea A a fost evaluată la 75.000 lei iar societatea

B la

120.000 lei.


Subiecte CECCAR an 1

Documents

Transcript of Subiecte CECCAR an 1