Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia

Aplicatii

Stagiu anul I Semestrul I 2015

STAGIAR: FETAN IOANA MELINA

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale.

Tichetele cadou se procura de angajatori de la unitati emitente si se pot utiliza pentru campanii de marketing, protocol precum si pentru cheltuieli sociale, in conformitate cu prevederile Legii nr 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa. Conform Codului Fiscal,urmtoarele sume nu sunt incluse n veniturile salariale i nu sunt impozabile, n nelesul impozitului pe venit: Cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajailor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n msura n care valoarea cadoului oferit fiecrei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depete 150 lei. Acordarea unui avantaj in cuantum de pana la 150 lei (pentru copilul minor al angajatului), in NUMERAR, nu este inculsa in veniturile salariale si nu este impozabila dpdv al impozitului pe venit. Acordarea unui avantaj in cuantum de pana la 150 lei (pentru copilul minor al angajatului), sub forma de TICHETE CADOU, este impozabila dpdv al impozitului pe venit, insa nu se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale. Acordarea unui avantaj in valoare de 150 lei, unui angajat care nu are copii minori in intretinere, reprezinta avantaj salarial; avantaj care se impoziteaza cu cota de 16% si este inclus in baza lunara de calcul a contributiilor sociale. Tichetele de vacanta (acordate in valoare de pana la 6 salarii minime brute pe tara/an fiscal) sunt deductibile la calculul impozitului pe profit. Pentru acestea se datoreaza impozit pe venit, insa nu se datoreaza contributii sociale. Pentru angajator, dpdv al calculului impozitului pe profit, cheltuielile cu cadourile in bani si natura oferite angajatiilor sunt CHELTUIELI SOCIALE, si sunt deductibile in limita a 2 %, aplicata asupra fondului de salarii.

ENUNT O societate acorda 100 tichete cadou in valoare de 150 lei fiecarui salariat cu ocazia zilei de nastere a acestuia, cf Contractului colectiv de munca la nivel de unitate. Plafonul de salaraii este de 800 000 lei. Precizati daca aceste sume acordate salariatilor cu ocazia zilei de nastere, potrivit CCM la nivel de unitate, pot fi incadrate la cheltuieli sociale de 2% si tratate ca venituri neimpozabile, atat timp cat nu se depaseste valoarea celor 150 de lei.

REZOLVARE

120 x 150 lei = 18000 lei 2% x 800 000 lei (plafon salarii) = 16 000 lei. Deoarece valoarea totala a tichetelor acordate NU se incadreaza in suma de 2% din fondul de salarii, suma de 16 000 reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, iar diferenta de 2000 lei reprezinta cheltuieli nedeductibile. Dpdv al anagajatiilor valaorea de 150 lei este considerata avantaj salarial si este inclusa in baza de calcul a contributiilor sociale si a impozitului pe venit. Daca salariatul ar fi avut copil minor, si daca tichetul ar fi fost acordat cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, valoarea TICHETULUI de 150 lei ar fi fost impozitata cu 16 % - impozit pe venit, insa un ar fi fost inclusa in baza de calcul a contributiilor sociale. Daca salariatul ar fi avut copil minor, si ar fi fost acordat cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, IN NUMERAR suma de 150 lei aceasta ar fi fost considerata VENIT NEIMPOZABIL.

2. Studiu de caz privind cheltuielile de cercetare dezvoltare OMFP nr. 256/2015modific reglementrile privind modul n care se determin cheltuielile de cercetare-dezvoltare, sume ce pot face obiectul unei faciliti fiscale.Potrivit art. 19^1 alin. (1) dinCodul fiscal, la determinarea impozitului pe profit se acord odeducere fiscal suplimentarn procent de 50% din valoarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.Suplimentar, operatorul economic interesat ce efectueaz activiti de cercetare-dezvoltare beneficiaz de utilizarea metodei deamortizare acceleratpentru aparatura i echipamentele utilizate n activitile de cercetare dezvoltare. Actul normativ analizat astzi detaliaz cheltuielile eligibile pentru activitile de cercetare-dezvoltare i procedura dezvoltrii i enumer rezultatele cercetrii.n situaia n care cheltuielile nu sunt nregistrate n totalitate pentru activitile de cercetare-dezvoltare, acestea vor fi alocate prin utilizarea uneichei de repartizarestabilite de contribuabil. Cheltuielile eligibileluate n calcul la acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil sunt urmtoarele: cheltuielile cu amortizarea sau cu nchirierea imobilizrilorcorporale i necorporale sau o parte din aceste cheltuieli aferent perioadei de utilizare a imobilizrilor corporale i necorporale la activiti de cercetare-dezvoltare; cheltuielile cu personalulcare particip la activiti de cercetare-dezvoltare, inclusiv la activiti conexe n sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente, msurtori, ncercri, schimb de experien); cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile imobilizrilorcorporale i necorporale;cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de teri, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de experiment, precum i alte produse/bunuri similare folosite la activiti de cercetare-dezvoltare; cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetrii sau proporional, prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosit de contribuabili pentru repartizarea cheltuielilor comune: In categoria cheltuielilor de regiealocate directpot fi incluse costurile pentru: chiria locaiei unde se desfoar activitile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilitilor, cum sunt: ap curent, canalizare, salubritate, energie electric i termic, gaze naturale corespunztoare suprafeei utilizate pentru activitile de cercetare-dezvoltare, precum i cheltuieli pentru consumabile i birotic, multiplicare i fotocopiere, servicii potale i de curierat, telefon, facsimile, internet, transport, depozitare, aferente activitilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru obinerea rezultatelor cercetrii; In categoria cheltuielilor de regiealocate prin cheie de repartizarepot fi incluse costurile pentru: servicii administrative i de contabilitate, servicii potale i telefonice, servicii pentru ntreinerea echipamentelor i sistemelor IT, multiplicare i fotocopiere, consumabile i birotic, chiria locaiei unde se desfoar activitile proiectului, asigurarea utilitilor, cum sunt: ap curent, canalizare, salubritate, energie electric i termic, gaze naturale, i alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului. Activitile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie s ndeplineasc, cumulativ, urmtoarelecondiii: sunt cuprinse ntr-un proiect, care conine cel puin urmtoarele elemente: obiectivul stabilit, perioada de desfurare, domeniul de cercetare, sursele de finanare, categoria rezultatului (de exemplu: studii, scheme, tehnologii, produse informatice, reete i altele asemenea), caracterul inovativ (de exemplu: produs nou/ modernizat, tehnologie nou/ modernizat, serviciu nou/ modernizat); sunt din categoria cercetrii industriale sau a dezvoltrii experimentale.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatiei de delasare-detasare.

Cuantumul indemnizatiei zilnice de delegare si detasare prevazut la art. 9 din anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu modificarile si completarile ulterioare, se majoreaza la 17 lei.Potrivit reglementarilor fiscale aplicabile in momentul de fata, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare nu depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice: nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila; nu se cuprinde in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii.Sumele care depasesc aceasta valoare: se supun impozitului pe salarii, se includ in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii, indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala). Incepand din 27 ianuarie, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungand la17 lei/zi, astfel ca un salariat angajat in mediu privat poate primi,o diurna neimpozabila pentru o delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi. Pe perioada delegrii sau detarii, salariatul care primete diurnnuva primi tichete de mas.

ENUNT Pentru deplasarea interna, o societate acorda unui salariat un avans de 600 lei. Politica interna a societatii este sa acorde o diurna in valoare de 50 lei/zi. Salariatul este plecat pentru o perioada de 4 zile. Determinati limita legala de deductibilitate pentru diurna acordatasalariatului.

REZOLVARE Diurna acordata de societate = 4 zile x 50 lei/zi = 200 leiLimita legala = 4 zile x 17 lei x 2.5 = 170 lei170 lei reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Se vor inregistra in contul 625 Cheltuieli cu deplasari, detasi. Diferenta de 30 lei fie reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit, fie este considerata avantaj in natura. In acest caz va fi inclusa in baza de calcul a contributiilor sociale si supusa impozitului pe venit (16%).

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatiilor. Prin perisabilitati, se inteleg scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare. Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Marfa deteriorata, depreciata este tratata diferit in functie de limitele maxime stabilite ca perisabilitate si daca marfa deteriorata este imputabila sau nu. Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc. Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar.Conform HG 831/2004 , perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.Documente justificative: Scoaterea din evidenta a marfurilor deteriorate, se poate efectua in urma operatiunii de inventariere. In urma inventarierii marfurilor de catre comisia de inventariere, aceasta constata degradarea acestor stocurilor. Perisabilitatile, marfurile expirate si cele depreciate se scad din gestiune in baza unui proces-verbal (de deteriorare) de constatare a starii marfurilor respective.Din punctul de vedere al TVA,pentru perisabilitatile care se incadreaza in limitele prevazute prin lege, nu se colecteaza TVA, potrivit art. 128 alin. (8) , coroborat cu art 148 alin. (2) lit. c) si pct. 53 alin. (12) din Normele metodologice. Pentru cheltuielile cu perisabilitatile care depasesc limitele prevazute de lege se colecteaza TVA.Perisabilitatile se aproba demanagerul, directorul sauadministratorulpersoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocaziareceptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii.Normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplicanumai persoanelor juridice care sunt obligate,potrivit legii,la plata impozitului pe profit, in limita caruia cheltuielile cu perisabilitatile sunt deductibile din veniturilerealizate.

ENUNT O societate comerciala achizitioneaza 4000 kg carne, pe care le depoziteaza in navete. In momentul in care carnea este scoasa pentru a fi introdusa in magazin pentru comercializare, se constata ca din aceasta au mai ramas doar 4983 kg, restul de carne stricandu-se. In urma inventarului realizat si dupa aprobarea rezultatului comisiei de inventariere de catre administratorul societatii, se intocmeste proces verbal, diferenta de carne de 17 kg fiind trecuta la perisabilitati. Sa se determine regimul fiscal al perisabilitatilor. REZOLVARE

Limita maxima admisibila a perisabilitatior pentru categoria carne,slanina, organe si subproduse comestibila, la depozitare, este de 0.25%: 0.25% x 4000 kg = 10 kg In cazul acesta valoarea aferenta celor 10 kg de carne este deductibila dpdv al impozitului pe profit, iar pentru aceasta un se datoreaza TVA. Diferenta de 7 kg este nedeductibila dpdv fiscal la calculul impozitului pe profit. Deasemenea pentru aceasta avem obligativitatea colectarii TVA. Inregistrarile contabile vor fi: 607 nedeductibil = 371 (valoare aferenta celor 7 kg carne) 635 nedeductibil = 4427

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa

Tichetele de masaau fost eliminate din randul veniturilor neimpozabile inca din 2010, si sunt tratate in prezent drept venituri salariale. Prin urmarecontravaloarea tichetelor de masa va fi inclusa in statul de salarii in scopul impozitarii. Calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii se va efectua de catre angajator, contravaloarea tichetelor de masa fiind impozitate prin cumulare cu celelate venituri de natura salariala realizate in luna in care sunt acordate. Conform art. 296 indice 15 lit. o) din Codul fiscal tichetele de masa acordate potrivit legii nu se includ in baza de calcul al contributiilor sociale.Spre exemplu, se vor datora contributii sociale daca: - angajatorul nu acorda tichete de masa ci suporta contravaloarea hranei salariatului; - angajatorul acorda salariatilor o masa calda in cantina proprie; - tichetele de masa sunt acordate cu titlu de bonus salarial; - tichetele de masa sunt acordate la locul de munca din afara functiei de baza.Angajatorul distribuie, pe salariat, un numar de tichete de masa corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se face distribuirea.

ENUNT: O societate achizitioneaza 50 carnete a cate 20 de tichete de masa fiecare, val nominala tichet 9.35 lei. Costul imprimatelor este de 500 lei, TVA 24%. Se acorda tichetele de masa angajatiilor. Precizati tratamentul fiscal al tichetelor de masa.

REZOLVARE : Achizitie tichete % = 401 5328 50 carnete x 20 tichete x 9.35 lei = 9350 lei 628 cost imprimare deductibil fiscal 500 lei 4426 TVA aferent imprimarii 24%x 500 =120 lei

Acordare tichete 642 = 5328 9350 lei Valoarea de 9350 lei este deductibilia integral la calculul impozitului pe profit. Daca tichetele de masa ar fi fost acordate drept bonus salarial, valoarea acestora ar fi fost fie nedeductibila dpdv al impozitului pe profit, fie ar fi fost deductibila insa ar fi trebuit inclusa in baza de calcul a contributiilor sociale si a impozitului pe venit.

6-7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele deductibile/nedeductibile fiscal. Evaluarea lainventara creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea deinventarstabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza incontabilitatepe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor. Pentrucreantele incertese constituie ajustari pentru pierdere de valoare.Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, incontabilitatese inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.Din punct de vedere fiscal, conform art. 22 alin. (1) lit. c) dinCodul fiscal, sunt deductibile provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004 (facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004), 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei; 3. nu sunt garantate de alta persoana; 4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; Diminuarea sau anularea provizioanelorse efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pecheltuieli. In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 dinCodul fiscalsi nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata incontabilitatein anul fiscal curent sau in anii anteriori.Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 dinCodul fiscal".Conform alin. (1) lit. j) al aceluiasi articol, sunt deductibile ajustarile constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007; 2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; 3. nu sunt garantate de alta persoana; 4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

In baza art. 21 alin. (2) lit. n) sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, DOAR in urmatoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; 2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; 3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; 4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul (situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi (pct. 32^1 din Norme).

In alte situatii, astfel cum prevede alin. (4) lit. o) al acestui articol, nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate. In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz; Cu privire la creantele neincasate, baza de impozitare a TVA se reduce doar in cazul falimentului beneficiarului, in baza hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila, conform art. 138 lit. d) dinCodul fiscal. In acest scop societatea va emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus. Scoaterea creantelor din evidentase va efectua in baza hotararii organelor de conducere ale societatii, carora le revin astfel de competente, potrivit prevederilor actului constitutiv.In concluzie,daca ati constituit provizioane fiscale,in limitele de mai sus acestea sunt deductibile la calculul impozitului pe profit. Daca societatea aflata in insolventa, va intra in faliment, dup ace sunteti in posesia hotararii judecatoresti definitive puteti inregistra pierderi din creante incontabilitate, care sunt deductibile fiscal si puteti ajusta TVA colectat initial. ENUNT: O societate prezinta urmatoarea situatiei a creantei fata de cleintul A: Valoarea creantei este de 30 000 lei iar scadenta facturii emise este la 01.0.2012. Probabilitatea de incasare a creantei este de 70 %.Prezentati situatia la 31.12.2012.

REZOLVARE:

La data de 31.12 se va trece clientul A in stare de incertitudine (4118 = 4111 30.000 lei).Se va inregistra un provizion in functie de probabilitatea de neincasare a creantei: 30 % (100 % - probabilitatea de incasare) x 30000 = 9000 leiDpdv fiscal, deoarece factura a fost emisa dupa 01.01.2004 si nu a fost incasata in cele 270 zile de la scadenta, cheltuielile cu acest provizion sunt deductibile partial, in limita a 30% conform legii. 30 % (limita legala) x 9000 = 3000 cheltuieli deductibile Diferenta de 9000-3000= 6000 lei - cheltuieli nedeductibile% = 491 90006814 deductibil 30006814 nedeductibil 6000

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor Rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte (20 %) din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare.Baza calcul = Rezultat brut + Ch impozit profit Venit neimpozabile+ Ch aferente venit neimpozabileIn cazul in care rezerva este folosita pentu acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice alta forma, aceasta nu mai este deductibila la calculul impozitului pe profit.

ENUNT Se considera urmatoarele date: - capitalul social al unei intreprinderi este de 250.000 lei, iar marimea rezervelor legale existente 10.000 lei; - pe parcursul exercitiului financiar N s-au inregistrat venituri totale de 1.100.000 lei, din care venituri neimpozabile 20.000 lei, iar cheltuielile totale (altele decat cele cu impozitul pe profit) sunt in suma de 800.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 30.000 lei. Se cere:a) marimea rezervelor legale care se constituie pentru anul N; b) calculul rezultatului impozabil, impozitului pe profit si a rezultatului net in situtia constituirii numai rezervelor legale determinate la punctul precedent.

REZOLVAREVenituri neimpozabile:20.000 leiCheltuieli nedeductibile: 30.000 leiRezultat brut: 1.100.000 - 800.000 = 300.000 lei

20 % din capitalul social = 250.000 x 20% = 50.000 leiRezerva legala deductibila: 5% x (300.000 - 20.000 + 30.000) = 15.500 leiRezerva legala totala: 15.500 + 10.000 = 25.500 leiProfit impozabil: total venituri - total cheltuieli - venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile Rezerva legala = 1.100.000 - 800.000 -20.000 + 30.000 - 15.500 (rezerva legala deductibila la calculul impozitului pe profit) = 294.500 lei Impozit pe profit : 294.500 x 16% = 47.120 leiProfit net: profit brut- impozit pe profit = 300.000 - 47.120 = 252.880 lei.

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative.

Sunt deductibile n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 de euro, ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate de angajator n numele unui angajat. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului n euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naional a Romniei la data nregistrrii cheltuielilor de ctre angajator. Din punct de vedere al impozitului pe venit,nu sunt considerateavantaje acordate salariailor contribuiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator, n limita a400 de euroanual pe fiecare salariat, conform punctului 77 din Titlul III alNormelormetodologice de aplicare aCodului Fiscal. n ceea ce privete contribuiile sociale, pensiile facultative nu sunt incluse n baza de calcul a acestora n limita deductibilitii (adic a sumei de 400 de euro anual), conform art. 296^15, lit. p), pct. 5 dinCodul Fiscal.Exemplu Dac unui salariat i se acord ca fcnd parte din pachetul de beneficii o pensie facultativ, suportat de angajator, n valoare de 50 de euro/lun, tratamentul acesteia este urmtorul:-pn la valoarea de 400 de euronu se considerc salariatului i este acordat un venit de natur salarial i, n acest context,nu se cuprinden baza de calcul a impozitului pe venit i a contribuiilor sociale obligatorii;-sumele care depesc aceast valoare reprezintavantaj de natur salarial, asupra crora se va calcula impozitul pe venit i contribuiile sociale obligatorii. Pentru verificarea ncadrrii n plafonul anual astfel nct s nu fie considerate avantaje de natur salarial, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului n euro este cel comunicat de Banca Naional a Romniei n vigoare n ultima zi a lunii pentru care se pltesc drepturile salariale. ENUNT: O societate plateste lunar pentru cei 3 angajati ai sai, pensii facultative in valoare de 45 euro/salariat. Prezentati tratamentul fiscal al acestor cheltuieli. REZOLVARE:Reprezinta cheltuieli deductibile pentru societate urmatoarele:400 euro/an/salariat = 400 euro/12 luni = 33.33 euro/luna/salariat cheltuieli deductibile45 euro/luna/salariat 33.33 euro =11.67 eur/luna/salariat cheltuieli nedeductibile.In cazul in care pensia facultativa este suportata de salariat intreaga suma de 45 euro reprezinta cheltuieli deductibile pentru societate si este tratata dupa cum urmeaza: pentru suma de 33.33 euro nu se datoreaza contributii sociale si nici impozit pe venit; suma de 11.67 euro este considerate avantaj salarial, si este inclusa in baza de calcula contributiilor sociale si a impozitului pe venit.

10 .Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare.

Conform art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, sunt deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EURO comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.Pentru angajatori, baza de calcul a contributiilor sociale o reprezinta suma castigurilor brute realizate de salariati sau de persoanele care realizeaza venituri asimilate salariului asupra carora exista obligatia platii contributiilor sociale individuale. Potrivit art. 296 indice 15 lit. p) pct. 5 din Codul fiscal, nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale contributiile platite la fondurile de pensii ocupationale, contributiile platite la fondurile de pensii facultative, primele aferente asigurarilor profesionale si asigurarilor voluntare de sanatate, suportate de angajator pentru salariatii proprii, in limitele de deductibilitate prevazute de lege, dupa caz. Asadar, primele de asiguratre voluntara de sanatate nu intra in baza de calcul in limitele de deductibilitate.Astfel, primele de asigurare voluntara de sanatate suportate de angajator, in limita echivalentului in lei a 250 euro intr-un an fiscal:- intra in baza de calcul al impozitului pe venit;- sunt deductibile fiscal;- nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale in limitele de deductibilitate.

ENUNT: O societate plateste lunar pentru cei 3 angajati ai sai, asigurari voluntare de sanatate in valoare de 35 euro/salariat. Prezentati tratamentul fiscal al acestor cheltuieli.

REZOLVARE:Reprezinta cheltuieli deductibile pentru societate urmatoarele:250 euro/an/salariat = 250 euro/12 luni = 20.83 euro/luna/salariat cheltuieli deductibile35 euro/luna/salariat 20.83 euro =14.16 eur/luna/salariat cheltuieli nedeductibile.In cazul in care asigurarea voluntara de sanatate este suportata de salariat intreaga suma de 35 euro reprezinta cheltuieli deductibile pentru societate si este tratata dupa cum urmeaza: pentru suma de 20.83 euro nu se datoreaza contributii sociale si nici impozit pe venit; suma de 14.16 euro este considerate avantaj salarial, si este inclusa in baza de calcula contributiilor sociale si a impozitului pe venit.

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar.

Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial sau cu ocazia lichidarii depozitelor in valuta ori a altor valori de trezorerie trebuie recunoscute in luna in care apar, ca venituri saucheltuielidin diferente de curs valutar. O altaregula extrem de importantasi a carei aplicare este de natura sa genereze inregistrarea de diferente de curs valutar incontabilitateeste aceea ca la finele fiecarei luni disponibilitatile in valuta si celelalte valori de trezorerie (titlurile de stat in valuta, acreditivele si depozitele in valuta, precum si creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de BNR din ultima zi bancara a lunii in cauza. Este de mentionat de asemenea, ca in bilant elementele de natura creantelor si datoriilor in valuta, disponibilitatilor banesti si altor valori similare in valuta se evalueaza si se prezinta la cursul de schimb valutar comunicat de BNR , valabil la data incheierii exercitiuluifinanciar. Cheltuielile din diferente de curs valutar, altele decat cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului (adica aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de 1 an), suntcheltuielideductibile integral conform art. 21, alin. 3), litera h) si art. 23, alin. 3) din Codul Fiscal. In cazul diferentelor de curs valutar, aferente capitalulului imprumutat luat in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului, in situatia in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, aceasta diferenta (pierderea neta din diferentele de curs valutar) va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la art. 23, alin. (1) din Codul Fiscal. Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la nceputul anului i sfritul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se nelege totalul creditelor i mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile (cont 666-Cheltuieli cu dobanzile) si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar (cont 665 - cont 765) aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala a acestora (fara a exista un termen maxim de recuperare).

EXEMPLU: calcul grad indatorare trim. I anul 2014, pentru o societate cu capital propriu negativ:

1) Capital propriu la 01.01.2014 = - 200.000 lei2) Capital propriu la 31.03.2014 = - 350.000 lei3) Profitcontabilla 31.03.2014 = 1.500.000 lei - 800.000 lei = 700.000 lei4) Imprumut de la un asociat la 01.01.2014 = 5.000 euro/20.000 lei5) Impumut de la un asociat la 31.03.2014 = 7.000 euro/31.500 lei6) Cheltuieli cu diferente de curs aferente imprumutului, la 31.03.2014 (cont 665) = 3.000 lei7) Cheltuieli cu dobanzile aferente imprumutului, la 31.03.2014 (cont 666) = 20.000 lei8) Venituri din diferente de curs aferente imprumutului, la 31.03.2014 (cont 765) = 09) Cheltuieli din diferente de curs si pierdere neta din diferente de curs de la 31.03.2014 = 23.000 lei (cont 665+cont 666). Profitcontabil=700.000 lei (in care s-au inclus ct.765,cont 665 si 666, aferente imprumutului)Cheltuieli nedeductibile fiscal pentru 2014 = 23.000 lei Profit impozabil = 700.000 + 23.000 = 723.000 lei Impozit profit 16 %, pentru trimestrul I 2014 = 115.680 lei

Suma reprezentand cheltuielile cu dobanda si cu pierderea neta din diferente de curs valutar, aferente imprumutului inregistrat in primul trimestru 2014 (rd. 32 din formularul 101), poate fi reluata in urmatoarele perioade la rd. 15 din formular, numai daca sunt indeplinite conditiile art. 23, alin. (1) privitoare la marimea gradului de indatorare.

Pentru determinarea cheltuielilor deductibile, dobanzile sunt deductibile: - pentru imprumuturile in lei, nivelul ratei dobanzii recunoscut ca deductibil este rata de referinta (de politica monetara) publicata de BNR pentru ultima luna din trimestru (pentru trim. I 2014 dobanda deductibila este 3,5%/an, conform Circularei BNR nr. 7/2014). - pentru imprumuturile in valuta nivelul ratei dobanzii anuale este 6%/an. Pentru stabilirea cheltuielilor cu dobanzile deductibile, se analizeaza marimea dobanzii si ceea ce depaseste nivelul deductibil este considerata cheltuiala nedeductibila care nu se mai reporteaza (pct. 65 din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004). Veniturile din diferente de curs valutar sunt venituri impozabile la calculul impozitului pe profit.

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.

Minusurile din gestiune se determina numai pe baza de inventar, intocmit conform reglementarilor legale. Ordinul 2861/2009 - privind inventarierea patrimoniului stabileste in legatura cu compensarea: La stabilirea valorii minusului la inventar, in cazul in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se are in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente; - diferentele constatate in plus sau in minus sa se refere la aceeasi perioada de gestiune si la aceeasi gestiune. Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorata vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri. Rezultatele inventarierii trebuie in termen de cel mult 7 zile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator, ordonatorul de credite sau persoana responsabila cu gestiunea entitatii.

Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata, potrivit art. 128 alin. (4) dinCodul fiscal, sunt asimilate livrarilor de bunuri, bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c) al acestui articol, respectiv: a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, precum si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevazute prin norme; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme; c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege; Bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la art. 128 alin. (8) lit. a)-c) sunt asimilate unei livrari de bunuri efectuata cu plata. Societatea efectueaza o livrare de bunuri catre sine pentru care are obligatia de a emite o autofactura, in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (2) dinCodul fiscal. Pentru marfurile constatate lipsa din gestiunebaza de impozitare a TVA este constituita din pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii. Codul fiscalnu prevede posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate si colectarii TVA asupra diferentei rezultatesi normelor metodologice date in aplicarea acestuia.

ENUNT: O societate comerciala constata lipsuri (minus la inventar) de marfuri, in valoare de 1000 lei. Prezentati tratamentul fiscal al acestuia in cazul in care marfurile sunt imputabile gestionarului si in cazul in in care acestea sunt neimputabile. REZOLVARE:In cazul in care acestea sunt neimputabile, cheltuiala este nedeductibila pentru societate. Deasemenea avem obligativitatea colectarii TVA.- inregistrarea minusului la inventar si colectarea TVA-ului aferent: 607 "Cheltuieli privind marfurile" (analitic nedeductibil) = 371 "Marfuri" 1000 lei 635 "-analitic nedeductibil" = 4427 240 leiIn cazul in care minusul se imputa gestionarului: - cheltuielile sunt deductibile Descarcarea gestiunii pentru minusul constatat: 607 = 371 1000Imputarea minusului : 4282" Alte creante in legatura cu personalul " % 7588 1000 lei 4427 240 lei

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor.

a) Din punctul de vedere al impozitului pe profit, costul cu aceste bunuri acordate salariatilor sunt deductibile limitat in procentul de 2% asupra cheltuielilor cu salariile, in cadrul cheltuielilor sociale, conform art. 21 alin. (3) lit. b) dinCodul fiscal. b) Din punctul de vedere al TVA de la achizitia cadourilor, acesta nu poate fi dedus, deoarece bunurile nu sunt utilizate intr-o activitate taxabila (la care se colecteaza TVA ) sau in activitati scutite de TVA cu drept de deducere, cum ar fi livrari intracomunitare, exporturi. In acest caz TVA de la achizitie, reprezinta o componenta a costului de achizitie a bunurilor acordate in natura, conform pct. 51 din OMFP 3055/2009, privind contabilitatea, deoarece este o taxa nerecuperabila la nivelul societatii comerciale. Inregistrare contabila aferenta TVA de la achizitiA bunurilor acordate salariatilor:4426 "TVA deductibila" = 401 "Furnizori"3028 "Alte materiale consumabile" = 4426 "TVA deductibila". Daca TVA-ul a fost deja dedus si declarat in decontul de TVA, la data la care cadourile se acorda salariatilor, se impune ajustarea TVA prin inregistrarea contabila:

635 "Cheltuieli cu alte impozite si taxe" = 4427 "TVA colectata", iar documentul justificativ este o autofactura pe care societatea o va emite si o va inregistra in decontul de TVA.Cheltuiala cu ajustarea TVA este nedeductibila fiscal, deoarece nu este efectuata pentru realizarea de venituri impozabile, conform norme metodologice pentru art. 21 alin. (1) dinCodul fiscal. c) Din punctul de vedere al impozitului pe venit, cadourile primite de salariati de la angajator au fost considerate de legiuitor ca venituri in natura. Acest lucru inseamna ca in luna in care salariatii au primit aceste cadouri, valoarea acestora, inclusiv TVA-ul de la achizitie devenit nedeductibil, reprezinta un avantaj in natura, se cumuleaza cu celelalte venituri de natura salariala si se supun impozitului pe venit in procent de 16%. Acest lucru rezulta si din faptul ca daca aceeasi persoana fizica ar fi achizitionat aceleasi bunuri, la decontarea platilor ar fi achitat si TVA fara sa aiba un drept de deducere, pentru ca nu este persoana impozabila din punctul de vedere al TVA.

ENUNT:

Societatea acorda unui salariat o butelie cu gaz din productie proprie cu titlu gratuit, respectiv nu factureaza produsul catre acesta. In fapt, este vorba de o donatie catre un salariat al societatii, dar care din punct de vedere fiscal este considerata avantaj in natura si care va fi impozitata ca atare.Valoarea care va fi considerata avantaj in natura pentru salariat va fi costul de productie al buteliei cu gaz (presupunem 84 lei). Prezentati tratamentul fiscal al operatiunilor de mai sus. REZOLVARE: In baza bonului de consum sau a procesului verbal de predare-primire, dupa caz, Societatea va descarca gestiunea de buteli cu gaz: 711 Variaia stocurilor = 345 Produse finite 84 lei

Costul produsului finit va fi considerat cheltuiala deductibila in concordanta cu art. 21 alin. (4) lit. l) din Codul Fiscal, conform caruia cheltuiala ar fi nedeductibila daca nu ar fi impozitata la angajat. In cazul de fata, societatea impoziteaza suma la angajat ca avantaj in natura. In acelasi timp se va colecta T.V.A. pentru costul de productie al buteliei cu gaz: 635 = 4427 16 lei

Conform art. 21 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, si aceasta cheltuiala va fi considerata deductibila, deoarece bunul respectiv va fi considerat avantaj in natura si se va impozita prin retinere la sursa. Evidentierea si impozitarea avantajului in natura, in statul de salarii Consideram venitul brut realizat in valoare de 3500 lei. Suma de 100 lei (84 lei costul de productie si 16 lei TVA aferent) reprezinta venituri in naturasi vor fi incluse in baza de calcul a contributiilor sociale si a impozitului pe venit al salariatului.

18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor.

Cheltuielile efectuate in favoarea actionarilor sau asociatilor reprezintacheltuielinededeductibile la calculul profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin.(4) lit.e) din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 7 pct. 12 din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, daca suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea unui actionar sau asociat al persoanei juridice este efectuata in scopul personal al acestuia, atunci suma respectiva este tratata ca dividend. Astfel, in conformitate cu aceste prevederi, pentru orice cheltuiala efectuata in scopul personal al unui actionar sau asociat al persoanei juridice, exista o dubla sanctiune din punct de vedere fiscal, respectiv: - suma respectiva reprezentandcheltuieliefectuate in favoarea unui asociat/actionar este cheltuiala nedeductibila la calculul profitului impozabil; - suma respectiva este tratata ca dividend, asupra careia exista obligatia platii unui impozit de 10% (pentru anul 2005), respectiv 16% incepand cu anul fiscal 2006, aplicat asupra acestor sume. Sunt considerate cheltuieli fcute n favoarea participanilor urmtoarele: a) cheltuielile cu amortizarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate de ctre participani, n favoarea acestora; b) bunurile, mrfurile i serviciile acordate participanilor, precum i lucrrile executate n favoarea acestora; c) cheltuielile cu chiria i ntreinerea spaiilor puse la dispoziie acestora; d) alte cheltuieli n favoarea acestora.

ENUNT: O societate comerciala inregistreaza in contabilitate si plateste catre un furnizor contravaloarea unei facturi de raparatii auto pentru automobilul proprietate personala a asociatului in valoare de 1000 lei. Cum este tratata aceasta cheltuiala?

REZOLVARE:

Inregistrarea acestie cheltuieli in contabilitate este urmatoarea:

611nedeductibil = 401 1000 lei

De asemenea, conform celor mentionate mai sus, suma este tratata drept dividend si in consecinta trebuie retinut, declarat si virat impozitul pe dividende. valoarea dividendului brut este de 1000*100/84=1190 lei suma retinuta drept impozit este de 190 lei(16 % x 1190lei).

6588nedeductibil= 4481 19 lei

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document justificativ.

Cheltuielile inregistrate incontabilitate, care nu au la baza un document justificativ prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.O societate poate achizitiona diverse produse de la persoane fizice care nu emit facturi fiscale, in baza borderoului de achzitie. Borderoul de achizitie tine loc de document justificativ, atat in contabilitatea cumparatorului, cat si in evidenta vanzatorului. Pe baza acestuia cumparatorul face intrarea de marfa/produse in gestiune, si intocmeste NIR-ul. Borderoul de achizitii se semneaza de ambele parti. Datele minime de inregistrat in acest borderou sunt:- denumirea unitatii cumparatorului;- denumirea, numarul si data intocmirii formularului;- produsul, unitatea de masura, cantitatea, pretul unitar de achizitie, valoarea achizitiei;- semnaturi: achizitor, gestionar. Pe langa borderoul de achizitie cumparatorul ar mai trebui sa ceara de la vanzator si o copie dupa cartea de identificare a vanzatorului.Borderoul de achizitie trebuie sa fie insotit de dispozitia de plata (banii platiti vanzatorului), astfel incat cumparatorul sa se poata scadea incontabilitatecu cheltuiala respectiva. In conditiile in care persoana fizica nu este PFA/intreprindere autorizata etc., societatea va trebui sa retina la sursaimpozit pe venitde 16% la valoarea produselor cumparate, conform art 78 alin 2 dinCodul fiscal.

ENUNT Un salariat se deplaseaza pentru 2 zile, intr-o alta localitate in scopul efectuarii unei activitati specific firmei. Acesta primeste avans spre decontare in valoare de 300 de lei. Diurna se acorda conform legii.Pentru cheltuielile cu cazarea in valoare de 120 lei acesta nu aduce factura fiscal. Precizati tratamentul fiscal al avansului acordat salariatului.

REZOLVARE: Diurna legala acordata salariatului = 42,5 lei/zi x 2 zile = 90 lei cheltuieli deductibile Cheltuielile cu cazarea = 120 lei cheltuilei nedeductibile in lipsa documentelor justificative.

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile.

Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt urmatoarele:a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.Cheltuielile nedeductibile la calculul profitului impozabil sunt:a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III din Codul fiscal;l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III din Codul fiscal;m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte;n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale.

La determinarea profitului impozabil sunt si cheltuielile care au deductibilitate limitata, si anume:a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;f) cheltuielile cu provizioane si rezerve;g) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar;h) amortizarea;i) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;j) cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;k) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;l) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

TOATE cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

ENUNT :

SC ABC SRL ofera de bunuri de mica valoare in cadrul actiunilor de protocol - cate o mapa de birou din piele in valoare de 200 lei/mapa, pentru fiecare din ce 4 angajati ai sai. In trimestrul al IV-lea, SC ABC SRL obtine venituri impozabile de 5.000 de lei si inregistreaza cheltuielitotale de 4.000 de lei, din carecheltuielide protocol cei 800 de lei. Prezentati tratamentul fiscal al acestor cheltuieli.

REZOLVARE

Inregistrarea facturii de achizitie a bunurilor oferite: % = 401 992 lei 623 4 buc. x 200 lei = 800 lei 4426 800 lei x 24% = 192 lei

Baza de calcul a cheltuielilor de protocol deductibile: Total venituri - Totalcheltuieli+ Cheltuieli de protocol = 5.000 lei - 4.000 lei + 800 lei = 1.800 leiCheltuieli de protocol deductibile: 1.800 lei x 2% = 36 leiCheltuiei de protocol nedeductibile: 800 lei - 36 lei = 764 leiTVA aferenta cheltuielilor nedeductibile: 764 lei x 24% = 183,36 lei

Se emite autofactura si se inregistreaza:

635 nedeductibil = 4427 183,36 lei Cheltuiala astfel inregistrata in contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite,taxesi varsaminte asimilate" este nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

ENUNT: O societate prezinta urmatoarea situatiei a creantei fata de cleintul A: Valoarea creantei este de 30 000 lei iar scadenta facturii emise este la 01.0.2012. Probabilitatea de incasare a creantei este de 70 %.Prezentati situatia la 31.12.2012.

REZOLVARE:

La data de 31.12 se va trece clientul A in stare de incertitudine (4118 = 4111 30.000 lei). Se va inregistra un provizion in functie de probabilitatea de neincasare a creantei: 30 % (100 % - probabilitatea de incasare) x 30000 = 9000 leiDpdv fiscal, deoarece factura a fost emisa dupa 01.01.2004 si nu a fost incasata in cele 270 zile de la scadenta, cheltuielile cu acest provizion sunt deductibile partial, in limita a 30% conform legii. 30 % (limita legala) x 9000 = 3000 cheltuieli deductibile Diferenta de 9000-3000= 6000 lei - cheltuieli nedeductibile% = 491 90006814 deductibil 30006814 nedeductibil 6000Ulterior se incaseaza 50 % din valoarea creantei 5121 =4118 15 000 leiSe anuleaza 50 % din provizionul constituit dupa cum urmeaza :

491 = % 4500 lei 7814 impozabil 30% x 4500 = 1350 7814 neimpozabil 4500-1350 = 3150Suma de 150 lei este venit neimpozabil, deoarece la constituirea provizionului, valoarea proportionala cu aceasta a fost cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si management.

Regimul deductibilitatii cheltuielilor cu serviciile de management, consultanta etc. este reglementat de catre art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, care dispune ca nu vor fi deductibile cheltuielile de aceasta natura pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte.Desi, aparent, norma legala impune doar doua conditii pentru deductibilitatea acestor cheltuieli, Normele metodologice prevad, la pct. 48, urmatoarele: Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii defezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare; contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate. Deasemenea trebuie ndeplinite condiiile generale de deductibilitate prevzute de art. 21(1) C. fiscal, n sensul c serviciile se fac n scopul realizrii de venituri impozabile,, respectiv justificarea necesitii prestrii acestora, n scopul propriei activiti, pe baza unor documente probatorii.

ENUNT O societate a externalizat serviciile de consultan, vnzare, management, marketing, in valoare de 150.000lei/an ctre alte patru societi cu care a ncheiat contracte de prestri servicii pe baz de comision. Prezentati regimul fiscal al serviciilor de consultant si management.

REZOLVARE Servicile prestate trebuie dovedite cu contracte i acte adiionale, cu rapoarte de activitate i minute semnate de prile contractante, iar facturile emise de prestatori trebuie inregistrare n contabilitatea acestora. Daca aceast modalitate de lucru, care ine de managementul societii, a determinat o scdere a cheltuielilor de personal i o dublare a cifrei de afaceri, pentru care s-au calculat i achitat obligaii bugetare mai mari, cheltuielile cu consultanta si managementul reprezinta cheltuieli deductibile dpdv al impozitului pe profit. Vom avea 628 analitic = 401 deductibil

22.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate.

Conform art. 21 alin (4) lit o din Legea 571/2003 privindCodul fiscal, sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil:" pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz". Avand in vedere aceasta prevedere legala, rezulta ca in cazul scoaterii din evidenta a creantelor neincasate, potrivit art. 21 lit. n dinCodul fiscal, pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate,sunt deductibile fiscal in urmatoarele cazuri:a. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;b. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unicc.debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. Daca creanta nu se mai poate incasa din cauza falimentului clientului, scoaterea din activ a creantei se va inregistra cu ajutorul contulu 654 "Pierderi din creante si debitori diversi".Astfel cum prevede art. 138 lit. d) din Legea 571/2003 privindCodul fiscal, baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila.

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.

Contribuabilii care efectueaz sponsorizri potrivit prevederilorLegii nr. 32/1994privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos: 3 la mie din cifra de afaceri; 20% din impozitul pe profit datorat.

ENUNT: Se dau urmatoarele date:Venituri din vnzarea mrfurilor -10,000 leiVenituri din prestrile de service - 1,000 leiCheltuieli privind mrfurile 5,000 leiCheltuielile de personal 2,000 leiCheltuieli de sponsorizare 1,000 lei Cheltuieli cu amenzi datorate statului- 500 lei. Precizati tratamentul cheltuielilor cu sponsorizare acordata.

REZOLVARE:Rezultat contabil = Total Venituri Total Cheltuieli = 11.000 lei 8.500 lei = 2.500 leiRezultat fiscal = Rezultat contabil - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibiele = 2.500 lei - 0 + 1500 (sponsorizare + amenzi)= 4.000 leiImpozit profit = 16 % x 4.000 lei = 640 leiTratament cheltuieli sponsorizare:Cheltuielile cu sponsorizarea se vor inregistra in contabilitate ca si cheltuiala nedeductibila.La calcului impozitului pe profit: Sponsorizare acordata = 1.000 lei 3 la mie (3/1000) x Cifra Afaceri (venituri din vanzarea marfurilor) = 33 lei 20 % din impozitul pe profit datorat = 20% X 640 lei = 128 leiImpozitul pe profit se va reduce cu minim (3/1000xCA, 20%ximpozit datorat) = minim (33, 128)= 33 lei Impozit datorat = 640 lei 33 lei = 607 lei.

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal.

Codul Fiscal 2012 include laart 21. (4)-"Cheltuieli care nu sunt deductibile"si cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Prin urmare, contabilii au obligatia de a verifica, in momentul inregistrarii facturilor de achizitie ca fiecare furnizor sa nu fie un contribuabil inactiv, in caz contrar sumele inregistrate incontabilitatede la acesti contribuabili inactivi nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale.

La art. 21 alin. (4) lit. s din Codul fiscal se precizeaza ca nu sunte deductibilecheltuielile cu taxele i cotizaiile ctre organizaiile neguvernamentale sau asociaiile profesionale care au legtur cu activitatea desfurat de contribuabili i care depesc echivalentul n lei a 4.000 euro anual, altele dect cele prevzute la alin. (2) lit. g) i m). (m)taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile datorate ctre camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale;g)taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, reglementate de actele normative n vigoare, precum i contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc).

In consecinta, daca nu puteti justifica faptul ca taxa achitata de catre societatea dvs. Organizatiei. respective are legatura cu activitatea desfasurata de societatea dvs cheltuiala respectiva nu este deductibila fiscal integral. De asemenea, in cazul in care puteti justifica aceasta plata, insa suma achitata depaseste 4.000 de euro/anual diferenta este considerata cheltuiala nedeductibila din punct de vedere fiscal. Daca o firma este afiliata la camere de comert si industrie sau la organizatii patronale, puteti sa deduceti urmatoarele cheltuieli efectuate in acest context (conform art. 21 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal):- taxele de inscriere;- cotizatiile;- contributiile datorate. In schimbul acestor taxe si contributii puteti beneficia de servicii profesionale la costuri mult mai scazute sau chiar gratuite, cum ar fi:- servicii de recrutare a personalului;- servicii de formare si perfectionare;- servicii de training in vederea imbunatatirii performantelor managementului

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscal.

Conform art. 24 alin. (6) dinCodul fiscal, regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli: a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara; b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata; c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.Metodele de amortizare folosite trebuie prevazute in Manualul de politici si proceduri contabile al societatii. In conformitate cu prevederile art.10 al OMFP 3055/2009 entitatile trebuie sa dezvoltepolitici contabileproprii care se aproba de administratori, potrivit legii. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective. Amortizarea contabila se calculeaza pe baza unui plan de amortizare intocmit pentru intervalul cuprins intre data punerii in functiune a imobilizarilor corporale si data recuperarii integrale a valorii de intrare a acestora. La intocmirea planului de amortizare se va avea in vedere duratele de utilizare economica si conditiile de folosire a imobilizarilor corporale. Durata de utilizare economica stabilita de catre fiecare entitate in parte poate fi diferita de durata normala de functionare reglementata prin hotarare a Guvernului, motiv pentru care doar amortizarea fiscala este deductibila la determinarea rezultatului fiscal.

In practica pot exista doua situatii:- durata de utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare;- durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare.

ENUNT:In luna decembrie a anului 2010, entitatea "A" a achizitionat un mijloc fix avand costul de 14.400 lei, exclusiv TVA, pentru care decide o durata normala de functionare de 4 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 4 si 6 ani). Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 300 lei (14.400 lei / 4 ani / 12 luni). Entitatea stabileste ca durata de utilizare economica a mijlocului fix este de 3 ani si intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 400 lei (14.400 lei / 3 ani / 12 luni).

Sintetic, situatia se prezinta astfel:

An fiscal Amortizare Amortizare Cheltuieli deductibile Cheltuieli nedeductibile contabila/AN fiscala/AN fiscal/AN fiscal/AN2010 4800 3600 3600 12002011 4800 3600 3600 12002012 4800 3600 3600 12002013 0 3600 3600 0

TOTAL 14400 14400 14400 3600

In primii trei ani in care se inregistreaza amortizare contabila, se considera nedeductibila fiscal suma 1.200 lei pentru fiecare an fiscal deoarece perioada de utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare cu un an, entitatea "A" efectuand lunar inregistrarile contabile:

% 2814 "Amortizarea altor imobilizari corporale" 4800 lei

6811deductibil "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor" 3600 lei (deductibile fiscal)6811nedeductibil "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor" 1200 lei (nedeductibile fiscal)

In ultimul an, cheltuiala cu amortizarea devine deductibila fiscal, insa nu se mai inregistreaza in contabilitate, dar se tine cont la calculul impozitului pe profit iar in Declaratia anuala a impozitului pe profit (101) se completeaza la rd.14.27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de garantii de buna executie acordate clientilor. Provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrrile executate i serviciile prestate n cursul trimestrului respectiv pentru care se acord garanie n perioadele urmtoare, la nivelul cotelor prevzute n contractele ncheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevzut n tariful lucrrilor executate ori serviciilor prestate.nregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garaniile de bun execuie se face pe msura efecturii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanie nscrise n contract.Cheltuiala cu constituirea de provizioane pentru garantii acordate clientilor este o cheltuiala deductibila daca societatea a inregistrat pe venituri valoarea lucrarilor pentru care se acorda garantia.ENUNT: O societate comerciala efectueazao lucrare in valoare de 80000lei + TVA. Garantia de buna executie acordata de furnizor este in valoare de 10% din valoarea lucrarii, acordata pentru 18 luni. Suma se retine dinfacturasi se va achita la finalizarea perioadei. Prezentati tratamentulo fiscal al cheltuielii cu provizionul pentru buna executie

REZOLVARE:

Facturarea lucrarii : 4111 = % 99.200 lei 704 80 000 lei 4427 19.200 lei

Inregistrare garantie: 2678 = 4111 10% x 80 000lei = 8 000 lei

Inregistrare provision pt garantii acordate 6812 deductibil = 1512 provizioane pentru garantii acordate 8 000 lei

Dupa expirarea periodei pentru care a fost acordata garantia se va relua la venituri provizionul consituti : 1512 = 7812 8 000 lei

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-insolventa.

Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta.221. (1) Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:- o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;- este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si- poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, nu va fi recunoscut un provizion."

ENUNT: O societate are inregistrat incontabilitateun client neincasat, in valoare de 4000 lei, TVA 960 lei, de la o societate care a intrat ininsolventa. Aceasta s-a inscris la masa credala. Incontabilitate, societatea a inregistrat clientii incerti si a constituit provizion. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielii cu provizionul constituit. REZOLVARE:Trecerea clientilor la clienti incerti: - 4118 = 4111 4 960 lei "Clienti incerti sau in litigiu" "Clienti" Totodata, societatea ar trebui sa estimeze pe baza informatiilor obtinute despre societatea insoventa (din discutiile cu reprezentantii acesteia, sau din discutiile cu avocatii societatii, etc.) probabilitatea de neincasare a creantei si sa inregistreze in contabilitate o ajustare a valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare:

6814 = 491 4 960 LEIChelt de exploatare (nedeductibil) Ajustari pentru deprecierea creantelor

In cazul in care situatia ramane certa si creanta nu se va incasa, se va anula provizionul si se va inregistra pierderea din creante. Cheltuiala cu provizionul este nedeductibila, insa daca este cert ca smele un se vor incasa, ele se trec direct pe pierderi din debitori diversi . Aceste pierderi sunt deductibile numai daca au rezultat in urma unei sentinte definitive de faliment al debitorului. Deasemenea se ajusteaza baza TVA.

491 = 7814 neimpozabil 4960 lei 654 = 4118 4000 lei (Pierderi din debitori diversi) 4427 = 4118 960 lei

Din punct de vedere al impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. o) din Codul Fiscal:pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate, pentru partea neacoperit de provizion, potrivit art. 22, precum i pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate, n alte situaii dect cele prevzute la art. 21 alin. (2) lit. n)reprezinta cheltuieli nedeductibile.n aceast situaie, contribuabilii care scot din eviden clienii nencasai sunt obligai s comunice n scris acestora scoaterea din eviden a creanelor respective, n vederea recalculrii profitului impozabil la persoana debitoare, dup caz.Cheltuiala cu provizionul de mai sus poate fi considerata deductibila partial daca sunt indeplinite prevederile de la art. 22.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-vechime.

1.Tratamentul fiscal - Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate: Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, potrivit prevederilor art. 21, alin. (2), lit. n) dinCodul fiscalsuntcheltuielideductibile la calculul impozitului pe profit, pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:- procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;- debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;- debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;- debitorul inregistreaza dificultati financiare majore, care ii afecteaza intregul patrimoniu (sunt cele care rezulta din situatii exceptionale, determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi). 2.Tratamentul fiscal - Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, sunt deductibile doar pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul Fiscal.

In conformitate cu prevederile art. 22 dinCodul fiscal, suntcheltuielideductibile provizioanele constituite in limita unui procentaj de 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:- sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;- sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;- nu sunt garantate de alta persoana;- sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;- au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.Pentru creantele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007, sunt deductibile fiscal provizioanele constituite in limita unui procentaj de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:- creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;- nu sunt garantate de alta persoana;- sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;- au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului. 3.Tratament contabil: Sumele reprezentand debitori incerti se provizioneaza. Cheltuiala cu provizionul este nedeductibila- inregistrarea contabila este: 6814=1518Daca insa e cert ca nu mai incasati sumele, ele se trec direct pe pierderi din debitori diversi : 654 = 411 sau 4118. Aceste pierderi sunt deductibile numai daca au rezultat in urma unei sentinte definitive de faliment al debitorului.

ENUNT.

S.C. X S.R.L. factureaza unui client servicii n valoare de 4 000 lei. T.V.A. calculata este de 960 lei. Termenul de ncasare prevazut in contract este 10 ianuarie 2012.

4111 Clienti = % 4.960 lei 704 Venituri din servicii prestate 4.000 lei 4427 T.V.A. colectat 960 lei

Cand se implinesc cele 270 de zile de la data prevazuta n contract pentru ncasarea creanei, se nregistreaza provizionul pentru clientii incerti, pe baza hotararii judecatoresti de deschidere a falimentului. 4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 4.960LEI

6814 = 491 4000 LEI

Din punct de vedere fiscal 30 % din valoarea creantei reprezinta provizion deductibil dpdv fiscal. (30% x 4960 = 1488 lei deductibil), iar restul de 3.472 lei reprezinta cheltuiala nedeductibila.n momentul n care falimentul a fost declarat, se nregistreaza provizionul la venituri, din care 1488 lei reprezinta venituri impozabile. 491 = 7814 4.960 lei ( 1488 lei impozabil, 3.472 lei venit neimpozabil)

Inregistrare pierdereii se va face cf situatiei anterioare.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

Prin Ordonana Guvernului nr. 30/2011, se introduce n Codul fiscal, articolul 25^1 cu privire la contractul de fiducie. Astfel:1) n cazul contractelor de fiducie, ncheiate conform dispoziiilor Codului civil, n care constituitorul are i calitatea de beneficiar, se aplic o serie de reguli prevzute la literele a) d).2) n cazul contractelor de fiducie, ncheiate conform dispoziiilor Codului civil, n care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o ter persoan, cheltuielile nregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor ctre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile. Fiducia este operaiunea juridic prin care unul sau mai muli transfer drepturi reale, drepturi de crean, garanii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, ctre unul sau mai muli fiduciari care le exercit cu un scop determinat, n folosul unuia sau mai multorbeneficiari. Aceste drepturi alctuiesc o mas patrimonial autonom, distinct de celelalte drepturi i obligaii din patrimoniile fiduciarilor. Prile n contractul de fiducie sunt constituitorul, care poate fi orice persoan fizic sau juridic, i fiduciarii care pot fi numai instituiile de credit, societile de investiii i de administrare a investiiilor, societile de servicii de investiii financiare, societile de asigurare i de reasigurare legal nfiinate. De asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici i avocaii, indiferent de forma de exercitare a profesiei. Sub sanciunea nulitii absolute, contractul de fiducie i modificrile sale trebuie s fie nregistrate la cererea fiduciarului, n termen de o lun de la data ncheierii acestora, la organul fiscal competent s administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului.In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli:a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer impozabil in intelesul prezentului titlu;b) fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara si va transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor;d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala fiduciara se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.In schimb, in cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.

n ce privete referirile la fiducie, introduse n Codul fiscal prin O.G. nr.30/2011, semnalm:Veniturile obinute n Romnia: intr aici i veniturile realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul nerezident n cadrul operaiunii de fiducie, indiferent dac sunt primite n Romnia sau n strintate. Calcularea profitului impozabil. n cazul contractelor de fiducie n care constituitorul are i calitatea de beneficiar, se aplic urmtoarele reguli:- transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor ctre fiduciar nu este transfer impozabil n nelesul prezentului titlu;- fiduciarul va conduce o eviden contabil separat pentru masa patrimonial fiduciar i va transmite trimestrial ctre constituitor, pe baz de decont, veniturile i cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;- valoarea fiscal a activelor cuprinse n masa patrimonial fiduciar, preluat de fiduciar, este egal cu valoarea fiscal pe care acestea au avut-o la constituitor;- amortizarea fiscal pentru orice activ amortizabil prevzut n masa patrimonial fiduciar se determin n continuare n conformitate cu regulile care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, dac transferul nu ar fi avut loc.n cazul contractelor de fiducie n care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o ter persoan, cheltuielile nregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor ctre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.Veniturile realizate din operaiunea de fiducie. Un articol special, nou inclus n Cod instituie reguli generale privind acest tip de venituri, astfel:- transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu genereaz venituri impozabile, la momentul transferului, pentru prile implicate, respectiv constituitor i fiduciar, n cazul n care prile respective sunt contribuabili.- remuneraia fiduciarului contribuabil, notar public sau avocat, primit pentru administrarea masei patrimoniale constituie, n nelesul prezentului titlu, venit din activitatea adiacent i se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfurat de notar sau avocat, potrivit prevederilor referitoare la venituri din activiti independente.- tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de ctre fiduciar, altele dect remuneraia fiduciarului, se stabilete n funcie de natura venitului respectiv i