CORPUL EXPERTILOR SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA

EXERCITII PROPUSEAN III, GRUPA 2

WOZARIK-ALEXA ADINA

1

I. Elaborarea situatiilor financiare (11 exercitii)

1. Societatea ALFA achiziţioneaza pe data de 25 august anul N un utilaj care se amortizeaza liniar in 10 ani, costul de achiziţie 210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea valorii ramase a utilajului, valoarea justa 160.000 u.m. Totodata, datorita schimbarii condiţiilor de utilizare, durata de viaţa utila ramasa este reestimata la 5 ani. In condiţiile aplicarii IAS 16„Imobilizari corporale“, amortizarea aferenta exerciţiului N+3 va fi de:a) 21.000 u.m.;b) 60.375 u.m.;c) 53.666 u.m.;d) 53.333 u.m.;e) 60.000 u.m.Valoare intrare = 210.000 leiAmortizare anuala = 210.000/10 = 21.000 leiAmortizare la N+2 = 21.000/3 + 21.000 + 21.000 = 49.000 leiValoarea ramasa = 210.000 – 49.000 = 161.000 leiValoarea justa = 160.000 leiDurata estimata de viata = 5 ani = 5 * 12 luni = 60 luniDurata amortizata = 2 ani 4 luni = 28 luniDurata de amortizat = 60 – 28 = 32 luniAmortizarea pentru N+3 = 160.000 * 12/32 = 60.000 lei

2. Nu intra in aria de aplicabilitate a IAS 36:a) investiţiile in filiale;b) investiţiile in intreprinderile asociate;c) intreprinderile in asocierile in participaţie;d) imobilizarile corporale;e) investiţiile imobiliare evaluate la valoarea justa, potrivit IAS 40.

3. Care este rata implicita a unui contract de locaţie care are urmatoarele caracteristici:– 12 redevenţe anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea reziduala estimata de locator la sfarşitulcontractului de locaţie 12.000.000 lei, valoarea justa 61.944.941 lei:a) 12%;b) 13%;c) 10%;d) 9%;e) 18%.Rata implicita de 13% verifica ecuatia: 61.944.941

2

1 1.13 1.13 10000000 88495581.13 1.13 1.2769 10000000 78314671.2769 1.13 1.442897 10000000 69305021.442897 1.13 1.630474 10000000 61331871.630474 1.13 1.842435 10000000 54275991.842435 1.13 2.081952 10000000 48031852.081952 1.13 2.352605 10000000 42506062.352605 1.13 2.658444 10000000 37615992.658444 1.13 3.004042 10000000 33288483.004042 1.13 3.394567 10000000 29458833.394567 1.13 3.835861 10000000 26069773.835861 1.13 4.334523 10000000 2307059

4.334523 12000000 2768471 61944941

4. Avand in vedere elementele urmatoare, nu corespund noţiunii de subvenţie guvernamentala:1) acordarea de asistenţa intreprinderilor care işi desfaşoara activitatea in sectoare recentprivatizate;2) scutirile de la plata impozitului pe profit;3) acordarea de asistenţa intreprinderilor care işi incep activitatea in regiuni subdezvoltate;4) imprumut nerambursabil pentru care nu exista certitudinea respectarii condiţiilor ataşateacestuia;5) intervenţia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de munca;6) deducerea fiscala a amortizarii accelerate.a) 1+2+3+4;b) 2+4+5+6;c) 1+3+4+6;d) 3+4+5+6;e) 2+3+4+6.

5. Nu sunt active calificabile, in sensul normei IAS 23:a) lucrarile efectuate de o intreprindere de comunicaţii pentru adaptarea sistemului de distribuţie;b) investiţiile imobiliare;c) stocurile produse in cantitaţi mari şi pe o baza repetitive intr-o perioada scurta de timp;d) tutunul;e) tronsoanele de conducte de transport petrol.

6. Sunt incluse intr-un provizion pentru restructurare urmatoarele costuri:a) costuri ocazionate de recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare;b) costuri de marketing;c) investiţii in noi reţele de distribuţii;d) pierderile din exploatare pana la data restructurarii care nu sunt ocazionate de un contractoneros;e) salarii compensatorii acordate salariaţilor disponibilizaţi ca urmare a restructurarii.

3

7. Intreprinderea achiziţioneaza un echipament tehnologic la inceputul exerciţiului N, la costul de100.000 mii lei şi constituie un provizion pentru dezafectarea acestuia in valoare de 20.000 mii lei.Potrivit IAS 16, valoarea provizionului va fi inclusa in costul activului. Presupunem ca acestprovision nu este deductibil fiscal. Care va fi raţionamentul corect privind recunoaştereadiferenţelor temporare?Valoarea contabila a echipamentului tehnologic este 120.000 mii leiBaza fiscala = Valoarea contabila - sume impozabile in viitor + sume dedectibile in viitor= 120.000-120.000+ 100.000 = 100.000 mii leiDiferenta temporara impozabila = 120.000 - 100.000 = 20.000 mii leiProvizionul de dezafectare este o datorie care nu genereaza sume impozabile in viitor .Baza fiscala a datoriei = Valoarea contabila + sume impozabile - sume dedectibile= 20.000 + 0 - 20.000 = 0Diferenta temporara deductibile de = 20.000 mii leiCele doua diferente temporare nu se recunosc deoarece:• ele sunt constatate cu ocazia recunoasterii initiale a unui activ respectiv a unei datorii;• recunoasterea initiala a unui active sau datorie nu are incidenta asupra rezultatului contabil si nici asupra rezultatului fiscal.Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui activ sau datorie din bilantsi baza fiscala a acestora. Diferentele temporare pot imbraca urmatoarele forme:- diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare care vor avea ca rezultatvalori impozabile in determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadei viitoare,atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuprata sau decontata;- diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valorice sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadei viitoare,atunci cand valoarea contabila a activului sau datoriei este recuperata sau decontata.

8. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societaţii F, la 1 ianuarie 2004. In 2003, societatea F a realizat vanzari pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanţie. Deşi, potrivitIAS 37, societatea F ar fi trebuit sa recunoasca un provizion pentru garanţii de 30.000.000 u.m.,acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005 (data trecerii la IFRS), suma necesara pentrudecontarea datoriei este estimata la 26.000.000 u.m. Ce inregistrari efectueaza M la data trecerii la IFRS, daca se aplica excepţia facultativa? Dar daca se aplica prevederile IFRS 3 retrospectiv?Intreprinderile ar trebui sa aplice retrospectiv prevederile IFRS3 - Grupari de intreprinderi. Prinaplicarea exceptiei, informatiile referitoare la gruparile de intreprinderi care au fost recunoscuteinainte de data trecerii la IFRS nu trebuie retratate.M efectueaza urmatoarele inregistrari:- daca aplica exceptia facultativa:1172 = 1512 26.000.000Rezultat reportat din Provizioane pt garantiiadoptarea pt prma data a IFRS acordate clientilor- daca aplica IFRS 3 retrospectiv:La data gruparii:

4

32071 = 1512 30.000.000Fond comercial Provizioane pt garantiiAcordate clientilorLa data trecerii la IFRS:1512 = 1172 4.000.000Provizioane pt garantii Rezultatul reportat din acordate clientilor adoptarea pt prima data a IFRS

9. Se cunosc urmatoarele informaţii (in lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din subvenţii pentru investiţii 6.000; cheltuieli cu dobanzile 12.000; rezultat inainte de impozitare 170.000; venituri in avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clienţi la 01.01.N 30.000;venituri din cesiunea imobilizarilor corporale (incasate) 2.000; venituri (caştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri in avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); cheltuieli din cedarea imobilizarilor corporale 10.000; clienţi la 31.12.N 60.000; impozit pe profit platit 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursari de credite primite de la banci 30.000; incasari din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 40.000; plaţi catre furnizorii de imobilizari 15.000; aporturi de capital in natura 50.000.Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”,ştiind ca se utilizeaza metoda indirecta?(a) 87.000 lei;(b) 152.000 lei;(c) 122.000 lei;(d) 102.000 lei;(e) 95.000 lei.Rezultatul inaintea impozitarii 170.000+ Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 32.000- Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500- Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale 2.000+ Cheltuieli din cedarea imobilizarilor corporale 10.000- Venituri din subventii pentru investitii 6.000- Venituri din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt 17.500+ Cheltuieli cu dobanzile 12.000- Variatia stocurilor (45.000 – 50.000)- Variatia creantelor din exploatare (60.000 – 30.000)+ Variatia datoriilor din exploatare (90.000 – 58.000)+ Variatia veniturilor in avans (16.000 – 42.000)- Impozit pe profit 70.000 .Cashflow din exploatare = 102.000 lei

10. In viziunea Cadrului general de intocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat deIASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu:

5

(a) capitalul social al intreprinderii;(b) capitalurile proprii ale intreprinderii;(c) capacitatea de producţie a intreprinderii;(d) capacitatea de plata a intreprinderii;(e) activele imobilizate ale intreprinderii.

11. In absenţa unui standard sau a unei interpretari aplicabil(e), managementul trebuie sa utilizeze raţionamentul professional in alegerea unei politici contabile care sa conduca la informaţii relevate pentru utilizatori şi fiabile astfel incat situaţiile financiare:(i) sa reprezinte poziţia financiara, performanţa şi fluxurile de trezorerie;(ii) sa reflecte substanţa economica a tranzacţiilor sau evenimentelor şi nu doar forma lor juridica;(iii) sa fie nepartinitoare;(iv) sa fie prudente;(v) sa fie complete in toate aspectele semnificative;(vi) sa se conformeze reglementarilor fiscale.(a) i + ii;(b) i + ii + iii;(c) i + ii + iii + iv;(d) i + ii + iii + iv + v;(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

III. Expertize contabile (5 intrebari)1. Ce inţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

6

Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze serviciiprofesionale cu competenta, grija si sarguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala care sa justifice asteptarile unui client sau aleangajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practiucaprofesionala, din legislatie si tehnicile de lucru.Dobandirea cere:- inalt standard de pregatire generala, rumata de una specifica;- practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;- perioda de practica in domeniu.Mentinerea cere:- cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international incontabilitate, audit si alte reglementari statuare si cerinte relevante);- adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilorprofesionale, in conformitate cu normele nationale si internationale.Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in sistemuleducational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau experinet necesara.In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorului cu privire la nivelul real alcompetentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.

2. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil estecalificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.In situatia in care expertul contabil, pentru demonstrarea rationamentului sau profesional, isi exprima parerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficientei lor sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie in finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie intr-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile exercitata liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiza contabila cu observatii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, in cazul expertizelor judiciare si mai cuprinzatoare in situatia expertizelor contabile extrajudiciare).

3. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil in efectuareaexpertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?Principiile deontologice fundamentale, carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil,inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite in Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romania (aprobat prin Hotararea nr. 1/1995 a Conferintei Nationale a Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati).Ele sunt:- Integritate,- Obiectivitate,- Independenta,- secretul profesional,- respectarea normelor tehnice si profesionale,- competenta profesionala,

7

- comportare deontologica.Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, retine si comenteazaexplicit urmatoarele principii deontologice, dupa care expertul contabil trebuie sa se ghideze inefectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare:- independenta expertului contabil,- competenta expertului contabil,- calitatea expertizelor contabile- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile- acceptarea expertizelor contabile- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile.

4. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?Prin inscrierea in Tabloul Corpului. Inscrierea se realizeaza in baza indeplinirii conditiilor privind acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. Inscrierea in Tabloul Corpului confera dreptul exercitarii profesiunii pe intreg teritoriul tarii.Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentiereaatrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitatii profesiei, a dreptului de a exercita.Acordarea vizei anuale se da daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:- achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp;- plata la buget, la termen si in cunatumul prevazut, a impozitelor cuvenite statului;- asigurarea pentru riscul profesional;- dovada ca nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptulde gestiune si de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar);- nu a savarsit fapte care sa incalce regulamentul privind conduita profesionala, pentru care afost sanctionat de Comisia de Disciplina;- depunerea fisei individuale;Trebuie respectate si prevederile referitoare la libera practica: expertii contabili si contabiliautorizati nu pot sa isi exercite atributiunile conferite de aceasta calitate de durata in caredesfasoara o activitate salarizata in afara Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizatisau activitate comerciala, cu exceptia activitatilor didactice, literare, publicistice in domeniu si cea de parlamentar, consilier local sau judetean, pe durata mandatului.

5. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?Caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile sunt:- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant;- respectarea de catre membri a unui ansamblu de valori si de reguli stabilite de organismulprofesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.- recunoasterea unei datorii fata de public.Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor si publicul, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligatiile lor de loialitate fata de angajator.Ţinand seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale nationale sadefineasca reguli de etica pentru membri lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie.Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta inprofesie, pe competenta (SIM).

8

IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 intrebari)1. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA

9

(persoană fizică) in proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează in exerciţiulfinanciar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei,respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei.Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele incasate de fiecare dintre cei doiacţionari, ţinand cont că 60% din rezultat este repartizat acestora?Profit impozabil = (500.000 – 20.000) – (400.000 – 30.000) = 480.000 – 370.000 = 110.000 leiImpozit pe profit = 110.000 * 16% = 17.600 leiProfit net = 100.000 – 17.600 = 82.400 leiProfit repartizat la dividende = 60% * 82.400 = 49.440 leiImpozit pe dividende = 16% * 49.440 = 7.910 leiDividende nete = 49.440 – 7.910 = 41.530 leiDividende distribuite persoanei AA = 70% * 41.530 = 29.071 leiDividende distribuite persoanei BB = 30% * 41.530 = 12.459 lei

2. O societate comercială plătitoare de TVA inregistrează intr-un an venituri in suma de 560.000lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică romană. Cheltuielileinregistrate sunt :- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte incheiate, se justificănecesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă);- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei;- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei;- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţacontribuţii aferente fondului de salarii;- cheltuieli de protocol 2400 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea in bani 1200 lei;- cheltuieli cu impozitul pe profit plătit in cursul anului 4.000 lei.Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an.Profit impozabil = Venituri totale – Venituri neimpozabile – Cheltuieli totale + CheltuielinedeductibileVenituri totale = 560.000 leiVenituri neimpozabile = 1.200 leiCheltuieli totale = 284.600 leiCheltuieli nedeductibile:- Cheltuieli cu impozitul pe profit platit 4.000 lei- Cheltuielile cu stocurile lipsa din gestiune neimputabile 2.500 lei + TVA aferent 600 leiCheltuieli partial deductibile in limita a 2% x ((560.000 -1.200) – (284.600 – 2.400 - 4000)) =5.612 lei, deci cheltuielile de protocolin valoare de 2.400 lei sunt integral deductibile.Profit impozabil = 560.000 – 1.200 – 284.600 + 4.000 + 1.200 + 2.500 = 281.900 leiImpozit pe profit = 16% x 281.900 = 45.104 leiCheltuieli cu sponsorizarea 1.200 lei- 3/1000 x 558.800 = 1.676 lei- 20% x 45.104 = 9.021 lei1.200 lei < min [1.676, 9.021], deci se poate scadea intreaga valoare din impozitul pe profit.Impozit pe profit de plata = 45.104 – 1.200 = 43.904 lei

10

3. O persoană fizică obţine in anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor:- 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare;- 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale;- 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare,drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei.Să se stabilească impozitul datorat in cursul anului sub formă de plăţi anticipate, scadenţele deplată şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următorrealizării veniturilor.Total plati anticipate in 200X = 9.000 x 10% + 12.000 x 10% + 3.000 x 10% = 2.400 leiRegularizarea impozitului datorat in 200X+1:Venit din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere de arta = 9.000 leiCheltuieli deductibile = 20% x 9.000 = 1.800 leiVenit supus impozitarii = 9.000 – 1.800 = 7.200 leiVenit din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale = 12.000 leiCheltuieli deductibile = 25% x 12.000 = 3.000 leiVenit supus impozitarii = 12.000 – 3.000 = 9.000 leiVenit din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere literare = 3.000 leiCheltuieli deductibile privind comisionul de gestionare a drepturilor de autor = 500 leiVenit supus impozitarii = 3.000 – 500 = 2.500 leiVenit total impozabil = 7.200 + 9.000 + 2.500 = 18.700 leiImpozit total = 16% x 18.700 = 2.992 leiImpozit de plata = 2.992 – 2.400 = 592 lei

4. S.C. Prestatorul, societate de leasing inregistrată in Bulgaria incheie la 5 Aprilie 2009 uncontract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi inregistrată in scopuri de TVA in Romania (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar in valoare de 30.00 euro, achiziţionat de la Furnizorul, societate stabilită şi inregistrată in scopuri de TVA in Bulgaria.La finalizarea contractului Transportatorul işi exercită opţiunea de cumpărare, achitand valoareareziduală a autocarului, in sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobanda aferentă este 1.000 euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

Tipul operatiunii: prestare de servicii – transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing.Locul prestarii de servicii este in Romania.Beneficiarul realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii, fiind obligat sa o declare in decontul de TVA si Declaratia recapitulativa 390. Beneficiarul datoreaza si inregistreaza TVA prin taxarea inversa.In momentul achizitiei autocarului la valoare reziduala , avem 0 achizitie intracomunitata de bunuri care se raporteaza in formularul "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri (390).

11

5. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.Acciza specifica pentru alcool cu concentratie de 100% este de 750 lei.20.000 sticle a 0.5l/sticla = 100hlCursul de schimb = 4.2655 lei/euroAcciza = Concentratia alcoolica x Acciza specifica x Cursul de schimb x Cantitatea in hectolitriAcciza = 93% x 750 x 4.2655 x 100 = 297.518,62 lei

6. Un contribuabil persoană fizică deţine in proprietate la inceputul anului:a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat in mediul urban (coeficientul de corecţiepozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţădesfăşurată, aflat intr-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit in 1963. Acestapartament este locuinţă de domiciliu pană la data vanzării -10 iulie anul curent.b) o casă in mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp, valoare impozabilă unitară669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată.Casa a fost achiziţionată in luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de domiciliu dupa vanzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1. Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare.a) Impozit pe cladireImpozit pe cladire = Valoarea impozabila a cladirii x 0.1%Valoarea impozabila a cladirii = Suprafata desfasurata x Valoarea impozabila pe mp x Coeficientul de corectie x (1 – Coeficient de vechime)Coeficient de vechime = 10% deoarece cladirea corespunde vechimii intre 30 si 50 ani.Valoarea impozabila a cladirii = 130 x 669 x 2,2 x (1 – 10%) = 172.201 leiImpozitul pe cladiri = 0.1% x 172.201 = 172 leiImpozit datorat = 172 lei x 7 luni / an = 100,33 lei, prin rotunjire 100 lei.b) Impozit casa mediul ruralValoare impozabila = ((Suprafata desfasurata – Suprafata mansarda) x Valoarea impozabila pe mp + Suprafata mansarda x Valoarea impozabila pe mp x Cota redusa 75%) * Coeficient de reductie xProcent de majorare prima cladire 15%Valoare impozabila = ((120 – 30) x 669 + 30 x 669 x 75%) x 1 x (1 + 15%) = 86.551,87 leiImpozit pe cladiri = 0,1% x 86.551,87 = 86,55 leiImpozit datorat februarie – iulie = 86,55 lei x 6 luni / an = 43 leiDin luna august se plateste impozit micsorat cu 15% deoarece imobilul devine locuinta dedomiciliu, astfel avem:Valoare impozabila = ((120 – 30) x 669 + 30 x 669 x 75%) x 1 = 75.262,50 leiImpozit datorat august – decembrie = 0,1% x 75.262,50 x 5/12 = 31,35 leiImpozit datorat total = 43 + 31 = 74 lei

12

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (8 exercitii)1. In urma procesului de producţie se obţin: 1.000 buc. produs principal P şi 50 buc. produssecundar PS. Dupa obţinerea lui P, PS este supus unor prelucrari suplimentare care ocazioneazacheltuieli de 1.500.000 lei. Preţul de vanzare pe piaţa a lui PS in condiţii normale este de 100.000lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vanzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comunepentru obţinerea lui P şi PS sunt de 150.000.000 lei. Determinaţi costul de producţie al produsului P.Valoarea realizabila neta a PS = 50 x 100.000 – 500.000 – 1.500.000 = 3.000.000 leiCost productie P = Cheltuieli comune - Valoarea realizabila neta PSCost productie P =150.000.000- 3.000.000= 147.000.000 leiCost productie unitar P = 147.000.000/ 1.000 = 147.000 lei/buc

2. Intreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obţinute la un cost de 150.000.000 lei.Valoarea realizabila neta a stocului la sfarşitul exerciţiilor N şi N+1 este de 170.000.000 lei şirespectiv 130.000.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile efectuate la sfarşitul exerciţiilor N şiN+1?La ce valoare apare stocul in bilanţul exerciţiului N?In exercitiul N nu se realizeaza nici o inregistrare, stocurile prezentandu-se la valoarea de150.000.000 lei. Nu se inregistreaza cresterea de valoare de 20.000.000 lei din motive de prudenta.In exercitiul N+1 se realizeaza urmatoarea inregistrare:6814 = 3945 20.000.000Produsele finite apar in bilant cu valoarea de 130.000.000 lei.

3. Despre un stoc de marfa se cunosc urmatoarele informaţii:– stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.;– achiziţie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%;– vanzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%;– achiziţie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%;– vanzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%.Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, ştiind ca intreprinderea utilizeaza metoda FIFO.Intrari IesiriStoc initial 1.000 buc x 1.000 leiAchizitie 2.000 buc x 1.500 leiVanzare 1.000 buc x 1.000 lei1.500 buc x 1.500 leiAchizitie 5.500 buc x 1.800 leiVanzare 500 buc x 1.500 lei5.300 buc x 1.800 leiStoc final 200 buc x 1.800 leiValoarea iesirilor 13.540.000 lei

13

4. Societatea ALFA.SA s-a angajat prin contract sa construiasca o c1adire. Lucrarile trebuieterminate pana la data de 10.02.N+2. Principalele etape ale realizarii contructiei sunt urmatoarele:• la 10.02.N s-a semnat contractul;• la 31.12.N costul lucrarilor in curs de executie a fost de 500.000 mii lei;• la 31.12.N+1 costul lucrarilor in curs de executie este de 1.750.000 mii lei;• la 10.02.N+2 livrarea si facturarea, pret de facturare 2.950.000 mii lei; costul efectiv de productie este de 2.500.000 mii lei;• la 10.02.N s-a stabilit un pret de vanzare revizuibil de 2.500.000 mii lei si s-a estimat un cost total de productie de 2.000.000 mii lei;• la 31.12.N+1 pretul de vanzare a fost revizuit la 2.600.000 mii lei iar costul de productie a fostreestimat la 2.200.000 mii lei.Daca preţul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul in contul de profit şi pierdere al aplicarii metodei procentului de avansare? Cum apreciaţi aceasta situaţie?In exercitiul N:- inregistrarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lucrarilor dupa natura lor:6XX = % 500.0003XX4XX5XX- la 31.12.N se determina si se inregistreaza rezultatul exercitiu si lucrarile in curs de executie:Rezultatul total estimat = 2.500.000 - 2.000.000 = 500.000 mii leiGradul de avansare al lucrarilor = (cheltuielile exercitiului N / costul estimat) * 100 =500.000/2.000.000 x 100 = 25%Rezultatul exercitiului N = rezultatul total estimat x gradul de avansare = 500.000 x 25% =125.000 mii lei .Acest rezultat va fi incorporat in costul lucrarilor = 500.000 + 125.000 = 625.000 mii leiIn exercitiul N+1:- inregistrarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lucrarilor dupa natura lor:6XX = % 1.250.0003XX4XX5XX- la 31.12.N+1:Rezultatul total estimat = 2.600.000-2.200.000= 400.000 mii leiGradul de avansare al lucrarilor = (cheltuielile exercitiului N+ 1 /costul total estimat) x 100 =1.750.000/2.200.000 x 100 = 79,50 %Rezultatul exercitiului N+1 = rezultatul total estimat x gradul de avansare - rezultatul exercitiuluiN = 400.000 x 79,50% - 125.000 = 193.000 mii lei.Acest rezultat va fi incorporat in costul lucrarilor = 193.000 + 1.250.000 = 1.443.000 mii lei.332 = 711 1.443.000In exercitiul N+2:- inregistrarea cheltuielilor 2.500.000-1.750.000=750.000 mii lei6XX = % 750.0003XX

14

4XX5XX- 31.12.N+2:Rezultatul total estimat = 2.950.000 - 2.500.000 = 450.000 mii leiRezultatul exercitiului N+2 = rezultatul efectiv - rezultatul exercitiului N - rezultatul exercitiuluiN+ 1 =.450.000 - 125.000 - 193.000= 132.000 mii leiAcest rezultat va fi incorporat in costul lucrarilor = 750.000 + 132.000 = 882.000 mii lei332 = 711 882.000Daca pretul de facturare este de 2.750.000 mii leiRezultatul efectiv = 2.750.000- 2.500.000= 250.000 mii leiRezultatul exercitiului N+2 = rezultatul efectiv- rezultatul exercitiului N - rezultatul exercitiuluiN+l = 250.000 - 125.000 - 193.000 = - 68.000 mii leiRezultatul va ajusta costul lucrarilor 750.000-68.000= 682.000 mii leiIn contul de profit si pierdere al N+2 avem urmatoarele influente:Venituri din vanzarea marfurilor = 2.750.000 mii leiVariatia stocurilor = 2.068.000 mii leiCheltuieli = 750.000 mii leiRezultat = 68.000 mii leiIn anul N si N+ 1 a fost recunoscut un rezultat de 125.000+ 193.000= 318.000 cu mult mai maredecat rezultatul efectlv al contractului care este de 250.000. Aceasta face ca in N+2 sa serecunoasca pierderea de 68.000 mii lei, astfel se pune sub semnul intrebarii credibilitateaestimarilor realizate in exercitiile N si N+1.

5. Intreprinderea ALFA utilizeaza metoda terminarii lucrarilor. Ea a inregistrat variaţii mari alenumarului de contracte terminate in ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidenţa acestor variaţii?In caz de variatii mari ale numarului de contracte terminate de la un an la altul, rezultatelediversilor ani pot cunoaste evolutii ce denota fluctuatii, fapt ce face dificila comparatia in timp.Metoda procentului de avansare evita aceste distorsiuni, prin stabilirea unei legaturi directe intrerezultatul unui exercitiu si lucrarile efectuate in cursul perioadei (asigura o imagine fidela).Conform par. 32 din IAS 11: „Cand venitul unui contract de constructie nu poate fi evaluat in mod credibil, atunci:- venitul trebuie recunoscut doar in masura in care costurile contractuale suportate este probabil a fi recuperate;- costurile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli in exercitiul financiar in care suntgenerate”.Recunoasterea cheltuielilor la nivelul veniturilor presupune respectarea principiului prudentei.

6. Daca procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenţa intre rezultatul contabil şirezultatul real al stadiului de avansare a lucrarilor? Cum apreciaţi aceasta diferenţa?Daca rezultatul contractului poate fi estimat in mod credibil, la un grad de avansare de 60%,societatea trebuie să recunoasca veniturile aferente si in contul de profit si pierdere.Gradul de avansare a lucrarilor = cheltuielile exercitiului/costul total estimat x 100Rezultatul exercitiului N = rezultat total estimat x grad de avansareRezultatul exercitiului va fi incorporat in costul lucrarilor.Variatia stocurilor = rezultatul exercitiului + cheltuielile exercitiului (in timpul derularii

15

contractului exercitiului N)Rezultatul final = venituri din vanzari - venituri din productia stocata - cheltuieli dupa naturaIn timpul derularii contractului rezultatul real este mai mic decat rezultatul contabil.La sfarsitul contactului rezultatul contabil este inferior celui real.Consideram urmatoarea speta:Costul estimat al contractului 1.000 leiVeniturile contractului 1.500 leiRezultatul estimat al contractului 500 leiCost cumulat al lucrărilor executate 800 leiProcentul de avansare contabil 80 %Rezultatul contabil al stadiului 400 leiRezultatul real al stadiului = 500 lei x 60 % = 300 leiIntreprinderea raporteaza un rezultat inferior celui real.

7. Pornind de la exemplul anterior şi cunoscand ca preţul de facturare al lucrarii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate in N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidenţa asupra Contului de profit şi pierdere al exerciţiului N+2? Cum apreciaţi aceasta situaţie?Rezultatul efectiv al contractului = 2.950.000 - 2.850.000 = 100.000 mii leiRezultatul aferent al exercitiului N+2 = rezultatul efectiv - rezultatul exercitiului N- rezultatlaferent exercitiului N+l = 100.000 - (125.000 - 325.000) = 100.000Rezultatul efernt exercitiului curent va ajusta costullucrarilor: 750.000 + 100.000 = 850.000In contul de profit si pierdere al exercitiului N+2 exista urmatoarele infulente:Venituri din vanzarea marfurilor + 2.950.000Variatia stocurilor - 2.100.000Venituri din provizioane pt riscuri si cheltuieli + 200.000Cheltuieli dupa natura - 750.000Rezultat + 300.000In acest caz credibilitatea estimarilor este indoielnica. In cele din urma, contractul este profitabil(100.000 mii lei). In exercitiul N+l acesta a fost considerat deficitar, ceea ce a atras imputarea inrezultat a pierderii estimate si constituirea unui provizion.Provizionul este reluat la sfarsitul contractului deoarece nu mai are obiect.Practic, rezultatul exercitiului N+2 este majorat cu rezultatul contractului si cu venitul dinprovizioane.O asemenea utilizare a metodei procentului de avansare este defectuoasa. Mai potrivita ar fi fostmetoda la terminarea lucrarilor.

8. La 31.12.N, intreprinderea ALFA are in stoc 200 kg produs P in curs de execuţie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizarii şi vanzarii produsului in curs de execuţie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obţinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piaţa cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obţinute şi 300 kg produs finit. La inceputul perioadei nu exista producţie in curs de execuţie. Cheltuielile necesare obţinerii produselor finite şi in curs de execuţie au fost de 20.000.000 lei. In bilanţul contabil, stocul de producţie in curs de execuţie este evaluat la:a) 5.000.000 lei;

16

b) 2.500.000 lei;c) 8.000.000 lei;d) 15.000.000 lei;e) 20.000.000 lei.Conform IAS 2, stocurile se evaluaeaza la minimul dintre valoarea realizabila neta si costulacestora.Valoarea realizabila neta a productiei in curs de executie = 200 kg x 45.000 lei/kg – 2.500.000 lei= 9.000.000 – 2.500.000 = 6.500.000 lei1) Cheltuieli comune stocurilor = 20.000.000 lei2) 200 kg produs in curs de executie de 50% = 100 kg produs finitDin 1) si 2) rezulta:300 kg produs finit + 100 kg produs finit = 20.000.000 lei400 kg produs finit = 20.000.000 lei100 kg produs finit = 20.000.000 lei / 4100 kg produs finit = 5.000.000 lei200 kg produs in curs de executie = 5.000.000 leiCostul productiei in curs de executie = 5.000.000 leiProductia in curs de executie se evalueaza la min [6.500.000, 5.000.000] = 5.000.000 lei.

17