Categoria I,XII

468. SC “MOCA” SA primeste sub forma de imprumut pe termen lung, suma de 5000$, la cursul de 3,31 lei/$, cu o dobanda de 200$ pe an. Dupa primul an se ramburseaza imprumutul si dobanda aferenta la cursul de 3,38 lei/$.

a) primire imprumut:

5124 = 167 16 550 (5000$*3,31Lei/$)

b) rambursare imprumut:

conform cursului de primire: 5 000$*3,31Lei/$ = 16 550conform cursului de la data achitarii 5000$*3,38Lei/$ = 16 900

diferente nefavorabile

167 = 5124 16 550 lei

c) inregistrare diferente

665 = 167 350 lei

d) plata dobanzii

conform cursului de primire: 200$*3,31Lei/$ = 662conform cursului de la data achitarii 200$*3,38Lei/$ = 676

diferente nefavorabile

168 = 5124 662 lei

e) inregistare diferente

665 = 168 14 lei

483. Pentru aprovizionarea cu material deficitare, un salariat al SC OMEGA SA este delegate sa se deplaseze la Timisoara. La plecare primeste un avans de 5000 lei. La intoarcerea din delegatie, in timp de 3 zile, justifica prin decontul de cheltuieli, urmatoarele:

- bilet CFR dus-intors 60 lei

- cazare hotel 2 nopti 140 lei

- diurna deplasare 3 nopti 100 lei

Total 300 lei

1

Materiale cumparate 4200 lei

Sume nefolosite 500 lei

Total 5000 lei

a) acordarea unui avans de trezorerie catre un salariat care urmeaza sa plece intr-o delegatie – suma de 5000 lei

542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in lei 5000

b) inregistare cheltuieli

625 cheltuieli cu deplasari detasari si transferuri = 542 Avansuri de trezorerie 300

c) inregistare materiale cumparate

602 Materiale auxiliare = 542 Avansuri de trezorerie 4 200

d) Restituirea avansului neutilizat

5311″ Casa in lei ” = 542 ” Avansuri de trezorerie ” 500

515. Onorariile cuvenite unui expert contabil, pentru expertiza contabila efectuata, este in suma de 400 lei, TVA 19%.

% = 401                                                                    476

622Chelt privind comisioanele si onorariile             400

4426                                                               76

545. SC MOBILA SA face o donatie de materii prime la pretul de achizitie de 200 lei, Scolii speciale nr.7 Oradea si alte materiale, la pretul de inregistrare de 130 lei, cheltuieli de transport aferente 20 lei, Grupului Scolar nr. 1 din Oradea.

6582 = 301 200Donatii si subventii acordate Materii prime

6582 = 3028 150Donatii si subventii acordate Alte materiale consumabile

576. Se inregistreaza suma de 6000 lei, tva 19% ca redeventa cuvenita pentru concesionarea unui teren altei societati comerciale, pe anul in curs.

2

411 = %                                                                                               7140         706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii     6000         4427                                                                                         1140

5121 = 411  7140

626. Din casarea unui strung se obtin piese de schimb, in valoare de 350 lei.

303 = 7588                                          350               Alte venituri din exploatare

676. Durata de utilitate a unui utilaj cumpãrat la începutul exerciţiului N-2 şi amortizat linear a fost fixatã iniţial la 7 ani. Prin analiza stãrii activului respectiv, la închiderea exerciţiului N, se apreciazã cã durata sa rezidualã de utilitate este numai de 3 ani din acest moment. Se presupun un cost de achiziţie de 140.000 lei şi o valoare rezidualã nulã estimate la data punerii în funcţiune. Sã se calculeze amortizarea aferentã exerciţiilor N-2, N-1, N, N+1, N+2 şi N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”.

Exercitiul Cheltuiala cu amortizarea (lei)

Valoarea neta contabila (lei)

N-2 140.000/7 ani = 20.000 140.000-20.000=120.000N-l 120.000/6 ani = 20.000 120.000-20.000=100.000N 100.000 / (3 ani + 1 an) =

25.000100.000-25.000 = 75.000

N+l 75.000 / 3 ani = 25.000 75.000-25.000 = 50.000N+2 50.000 / 2 ani = 25.000 50.000-25.000 = 25.000N+3 25.000 25.000 - 25.000 = 0

726. Pe data de 10 decembrie N, societatea A vinde mãrfuri în urmãtoarele condiţii: preţ de vânzare 70.000.000 u.m., costul mãrfurilor vândute 62.000.000 u.m. Creditul acordat nu depãşeşte duratele obişnuite de creditare. Sã se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”.

Vanzarea marfurilor: 411 = 707 70.000.000 Clienti Venituri din vanzarea marfurilor

Descărcarea din gestiune: 607 = 371 62.000.000

Chelt cu marfurile Marfuri

3

776. Se achiziţioneazã un teren cu preţul de 50.000 lei, TVA 19%, care se achitã cu ordin de platã. Pe acest teren se efectueazã apoi lucrãri de desecare de o firmã specializatã. Lucrãrile de amenajare sunt facturate la suma de 20.000 lei, TVA 19%, iar apoi se face recepţia finalã. Investiţia se amortizeazã într-o perioadã de 4 ani. Dupã 3 ani se vinde terenul împreunã cu amenajãrile aferente pentru suma de 80.000 lei, TVA 19%. Sã se înregistreze în contabilitate operaţiile.

a) achiziţia terenului: % = 404 Furnizori de imobilizări 59.500 2111 Terenuri 50.000

4426 TVA deductibilă 9.500

b) plata furnizorilor:

404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 59.500 lei

c)primirea facturii pentru amenajarea de terenuri: % = 404 Furnizori de imobilizări 23.800

231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 20.000 4426 TVA deductibilă 3.800

d) recepţia lucrărilor:2112 Amenajări de terenuri = 231 Imob corporale în curs de execuţie 20.000

e)la sfârşitul fiecăruia dintre primii 3 ani se contabilizează amortizarea (20.000 lei / 4 ani = 5.000 lei/an):

6811 = 2811 5 000

826. Se emit obligaţiuni în vederea obţinerii unui împrumut referitor la care se cunosc urmãtoarele elemente: – numãrul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; – valoarea nominalã a unei obligaţiuni 10 lei; – valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; – valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; – rata anualã a dobânzii 10%; – termenul de rambursare a împrumutului 10 ani; – primele de rambursare a împrumutului se amortizeazã pe durata împrumutului. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operaţii: a) obligaţiunile emise şi vândute; b) dobânda aferentã; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor; d) rambursarea la scadenţã a împrumutului.

4

a) Emiterea obligatiunilor:% = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 210.000

(20.000 obligaţiuni x 10,5 lei)461 Debitori diverşi 192.000

(20.000 obligaţiuni x 9,6 lei) 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 18.000

incasarea:5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 192.000

b) Dobanda anuala: 20.000 obligaţiuni x 10 lei x 10% = 20.000 lei:

666 Cheltuieli privind dobanzile = 1681 20.000 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

c) Amortizarea primelor pe durata imprumutului: 18.000 lei /10 ani = 1.800:

6868 = 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor 1.800 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor

d) Rambursarea imprumutului la scadenta:161 imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 5121 210.000

Conturi la banci în lei

876. SC ABC SA detine un teren cu o valoare contabila de 900.000 lei. La sfârşitul anului N, terenul este reevaluat la valoarea justã de 1.200.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+3, terenul este reevaluat la valoarea justã de 1.100.000 lei. Conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3?

La sfârşitul anului N rezerva din reevaluare este creditată cu 1.200.000 lei - 900.000 lei = 300.000 lei:

211 = 105 300.000

La sfârşitul anului N+3 se înregistrează un minus de valoare de 100.000 lei prin diminuarea rezervei din reevaluare:

105 = 211 100.000

Soldul rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3 este de 200.000 lei.

5

Categoria II

35. Elementele probante în auditul situaţiilor financiare ale unei bănci trebuie să fie: a) obţinute din controlul propriu al auditorului; b) obţinute din surse interne sau externe; c) suficiente şi adecvate.

Raspuns: b)

44. În cazul unei opinii fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii, acesta se situează: a) înaintea paragrafului de opinie; b) după paragraful de opinie; c) într-o notă anexă la raportul de audit.

Raspuns: b)

53. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?

1. - titlul;2. - destinatarul;3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse în situatiile financiare condensate sunt în concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut;5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, în care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite împreuna cu situatiile financiare în ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;6. - data raportului;7. - adresa auditorului;8. - semnatura auditorului

13. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizată în contul „Terenuri”? a) 33.013 lei; b) 37.800 lei; c) 42.000 lei.

Raspuns: c)

6

Categoria IV

62. Valoarea de lichidare a unui bun este egalã cu:

a) valoarea de origine, mai putin uzura;

b) pretul de vânzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care greveazã bunul si cheltuielile ocazionate de lichidare;

c) valoarea actualã a bunului.

Raspuns: b)

73. O întreprindere neredresabilã, cu un activ net pozitiv, intrã în lichidare având urmãtoarele date estimative:

– activ net contabil = 120.000 mii lei; – plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei; – minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidãrii vânzãrii imobilizãrilor); – cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.

Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de: a) 117.000 mii lei; b) 118.000 mii lei; c) 116.000 mii lei.

Raspuns: a)

87. Definiti valoarea actualã a unui bun.

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrări nete de numerar, care urmează a fi generate de derularea normala a activităţii întreprinderii.Valoarea actuala = valoare de utilitate

Categoria X

24. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de prestari servicii.

Organizarea contabilitatii de gestiune este flexibila, in sensul ca procedeele si tehnicile utilizate de fiecare firma se stabilesc in functie de particularitatile activitatii desfasurate. In aceasta situatie, exista  posibilitatea de organizare a contabilitatea de gestiune pe conturi analitice aferente fiecarei publicatii astfel incat sa fie o imaginea

7

clara si fidela a eficientei economice a fiecarei publicatii. Din contabilitatea de gestiune se preiau in contabilitatea financiara ( avand de asemenea posibilitatea deschiderii de conturi analitice) costurilor unitare ale produselor obtinute . Prin contabilitatea de gestiune se asigura:

inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, pe activitati si faze de fabricatie;

calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate/obtinute , lucrarilor executate, serviciilor prestate si a productiei in curs de executie;

Pentru determinarea corecta a structurii costurilor , in contabilitatea de gestiune trebuie aplicate urmatoarele 5 principii ale calculatiei costurilor:

1. principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea acestora si nu se includ in costul acestora, respectiv:

cheltuielile de administratie; cheltuielile de desfacere; regia fixa nealocata costului; cheltuielile financiare; cheltuielile extraordinare. etc., nu se includ in costul acestora.

2. principiul delimitarii cheltuielilor in timp care impune includerea cheltuielilor in costuri in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza.

3. principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu care impune delimitarea cheltuielilor efectuate intr-o anumita perioada de gestiune pe principalele procese (in cadrul sectorului productie pe sectii, ateliere, linii de fabricatie) sau locuri care le-a generat (aprovizionare, productie, administratie, desfacere)

4. principiul delimitarii cheltuielilor productive creatoare de valoare, de cele cu caracter neproductiv ;

5. delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile aferente productiei in curs de executie .

Lista conturilor de gestiune este adaptata in functie de scopurile urmarite, respectiv:

- calculatia costurilor bunurilor/lucrarilor/serviciilor (organizata in functie de tipul si modul de organizare a productiei, tehnologiei de fabricatie);

- evidentierea fluxului costurilor;

- determinarea costurilor aferente stocurilor;

- determinarea veniturilor si a rezultatelor economice.

Costurile sunt structurate in functie de natura activitatii desfasurate, astfel:

8

1. pentru activitatea de productie costurile sunt reprezentate de cheltuielile directe aferente productiei:

materiale directe; energie consumata ; manopera directa si cheltuielile cu protectia sociala aferente acesteia; cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata.

2. pentru activitatea prestari servicii costurile sunt reprezentate de cheltuielile directe aferente:

manopera directa si cheltuielile de protectie sociala aferente atat muncitorilor cat si sefilor de echipa ai acestora;

cota cheltuielilor indirecte .

Costul complet al materiei prime sau al produsului finit obtinut cuprinde costul de productie la care se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere repartizate asupra acestora pe criterii determinate de fiecare firma in parte.

Costurile aferente obtinerii productiei sau efectuarii de prestari servicii reflectate in contabilitatea de gestiune au la baza urmatoarele cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara :

a) cheltuieli directe: acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate ) inca din momentul efectuarii lor si cuprind:

costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate; energia electrica consumata in scopuri tehnologice; manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.); alte cheltuieli directe

b) cheltuieli indirecte: acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie, ci privesc intreaga productie a unei sectii sau a persoanei juridice in ansamblul ei si cuprind:

regia fixa de productie = cheltuieli indirecte de productie care raman relativ constante indiferent de volumul productiei ( amortizarea utilajelor si echipamentelor, intretinerea sectiilor si utilajelor, cheltuielile cu conducerea si administrarea sectiilor);

regia variabila de productie = cheltuieli indirecte de productie, care variaza in raport cu volumul productiei (cheltuielile indirecte cu consumul de materiale si forta de munca).

c) cheltuieli de desfacere:

d) cheltuieli generale de administratie:

In costul produselor obtinute nu se includ urmatoarele cheltuieli:

9

pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise;

cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;

regiile generale de administratie care nu participa la procesul de productie; costurile de desfacere; regia fixa nealocata costului.

Indiferent de natura activitatii desfasurate, in contabilitatea de gestiune se utilizeaza urmatoarele conturi dezvoltate in functie de necesitati, pe conturi analitice:

GRUPA CONTURI

90 Decontari interne901 Decontari interne privind cheltuielile

incepe prin a se credita

9011 materii prime si materiale

9012 servicii terti

9013 salarii si contributii salarii

9014 chelt. Repartizate din alte activitati

902 Decontari interne privind productia obtinuta

903 Decontari interne privind diferentele de pret

92 Conturi de calculatie921 Cheltuielile activitatii de baza

cont de colectare 921 = 9011

921 = 9012

922 Cheltuielile activitatilor auxiliare

salarii ateliere de prod. si contrib. salarii

923 Cheltuielile indirecte de productie

amortizarea

salarii TESA productie si contrib. Salarii

energie electrica

924 Cheltuielile generale de administratie

10

salarii TESA administrativ, financiar contabilitate, conducere si contrib. salarii

925 Cheltuielile de desfacere

salarii TESA desfacere si contrib. salarii

93 Costul productiei931 Costul productiei obtinute

predarile de produse finite 345=711 concomitent cu

931 = 902

933 Costul productiei in curs de executie

inventarierea productiei neterminate

331 = 711concomitent cu

933= 902

Categoria III

6. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respectiv- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand

11

intaietate- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

8. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)

Cap. I Introducerea cuprinde:- datele expertului care efectueaza lucrarea- partile implicate in process- imprejurarile si circumstantele in care a luat nastere litigiul- obiectivele expertizei contabile- perioada si locul desfasurarii expertizei contabile- materialul documentar care a stat la baza efectuarii ei- daca s-au folosit si alte documentatii intocmite de alti experti- data fixate si daca au fost prelungiri perioada expertizei

9. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?

Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) a expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului utilizat , obiectiile ridicate de parti sau explicatiile luate in calcul de expertul contabil.Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia expertului contabil care trebuie sa fie precisa , concise si fara echivoc.

Categoría VII

1. La nivel strategic, ce presupune o investiție de dezvoltare?

Investiţia poate fi privită ca o cheltuială pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obţine bunuri şi servicii. Sunt acele renunţări la o satisfacţie imediată şi sigură, în schimbul unei speranţe al cărei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerteNoţiunea de investiţie are un sens larg şi unul restrâns. În sens restrâns, investiţiile sunt mijloace financiare destinate achiziţionării unor bunuri de folosinţă îndelungată

12

sau de capital fix pentru lărgirea şi modernizarea producţiei. În sens larg, investiţiile înglobează atât cheltuielile cu procurarea mijloacelor de muncă, cât şi pe cele destinate achiziţionării materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum şi pentru diverse operaţiuni bancare, adică toate resursele financiare folosite în mod curent într-o unitate economică pentru finanţarea producţiei. Între aceste două interpretări date noţiunii de investiţie există deosebiri esenţiale de conţinut. Astfel, definiţia în sens larg include unele elemente de costuri specifice procesului de producţie şi suprapune noţiunea de investiţii cu cea care poartă denumirea de cheltuieli de producţie. Cu toate acestea, între noţiunile prezentate există anumite diferenţieri care rezultă din conţinutul material al investiţiei care se transformă întotdeauna în capital fix comparativ cu cheltuielile de producţie care se transformă în produse şi servicii, dar există şi un aspect financiar. Investiţiile sunt economiile făcute de o persoană fizică, juridică sau de societate în totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum şi care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix în vederea obţinerii unui flux durabil de câştig viitor.Aceste interpretări date noţiunii de investiţie au în vedere investitiile de capital, care sunt caracteristice şi proiectelor de investiţii pentru lucrări de îmbunătăţiri financiare, specifice agriculturii.Activitatea de investiţii, sub forma investiţiilor de capital, se concretizează, în majoritatea cazurilor, pe bază de programe şi proiecte. Programele de investiţii, indiferent de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare şi de cele mai multe ori, pentru implementarea lor este nevoie să fie detaliate în unul sau mai multe proiecte de investiţii.Proiectul de investiţii poate fi definit ca un ansamblu optimal de acţiuni de investiţii bazate pe o planificare sectorială, globală şi coerentă, pe baza căreia, o combinaţie definită de resurse umane, materiale ş.a. provoacă o dezvoltare economică, socială determinată. Aşadar, investiţiile pot fi definite ca reprezentând totalitatea veniturilor economisite şi alocate pentru achiziţionarea de capital fix, respectiv pentru creşterea patrimoniului unui agent economic, materializate în imobilizări corporale, imobilizări necorporale, imobilizări financiare în scopul obţinerii unui flux de venit net pe o perioadă de timp cât mai mare.

Categoría VIII

16. Sa se analizeze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC AMONIL SA.

SC AMONIL SA

 Informatii financiare anuale      

2007 (RON) 2006 (RON) 2005 (RON)

 Active imobilizate - Total 39,15

3,337.00 39,056,

352.00 22,83

3,508.00

 Active circulante - Total 54,98

7,181.00 68,937,

272.00 38,96

2,603.00

13

 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total

24,671,948.00

28,355,332.00

16,388,188.00

 Active circulante, respectiv datorii curente nete

30,302,733.00

40,581,940.00

22,574,415.00

 Total active minus datorii curente 69,45

6,070.00 79,449,

063.00 45,40

5,235.00  Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total 

720,978.00

1,178,995.00

-

 Venituri in avans 15

7,912.00 189,

229.00

2,688.00

 Capital subscris varsat 29,28

4,133.00 29,284,

133.00 29,28

4,133.00

 Total capitaluri proprii 66,53

2,144.00 66,823,

961.00 42,65

8,516.00

 Creante - Total 36,95

5,757.00 7,582,

347.00 12,09

7,538.00

 Datorii - Total 25,39

2,926.00 29,534,

327.00 16,38

8,188.00

 Cifra de afaceri neta 139,190

,732.00 140,976,

614.00 102,73

4,723.00

 Venituri din exploatare - Total 140,495

,662.00 143,786,

393.00 105,46

4,254.00

 Cheltuieli din exploatare - Total 130,473

,814.00 126,759,

422.00 98,31

3,131.00

 Rezultat din exploatare 10,02

1,848.00 17,026,

971.00 7,15

1,123.00

 Venituri financiare 2,71

1,217.00 2,639,

124.00 1,88

6,494.00

 Cheltuieli financiare 1,81

4,506.00 2,269,

375.00 1,13

2,541.00

 Rezultat financiar 89

6,711.00 369,

749.00 75

3,953.00

 Rezultat curent 10,91

8,559.00 17,396,

720.00 7,90

5,076.00

 Venituri extraordinare   0,00   0,00   0,00

 Cheltuieli extraordinare   0,00   0,00   0,00

 Rezultat extraordinar   0,00   0,00   0,00

 Venituri totale 143,206

,879.00 146,425,

517.00 107,35

0,748.00

14

 Cheltuieli totale 132,288

,320.00 129,028,

797.00 99,44

5,672.00

 Rezultat brut 10,91

8,559.00 17,396,

720.00 7,90

5,076.00

 Rezultat net 10,14

6,868.00 13,450,

668.00 6,80

0,130.00

 Rezultat / actiune   -   -   -

 Plati restante - Total -

-

-

 Furnizori restanti - Total -

-

-

 Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale

-

-

-

 Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat

-

-

-

 Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

1,679.00

1,646.00

1,810.00

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA CAPITALULUI 2007 (RON) 2006 (RON) 2005 (RON)       

Eficienta capitalului disponibil      

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 10,918,559.00

17,396,720.00

7,905,076.00

Capital disponibil (B) 67,253,122.00

68,002,956.00

42,658,516.00

A/B 16.24% 25.58% 18.53%

Eficienta capitalului propriu      

Profitul net (A) 10,918,559.00

17,396,720.00

7,905,076.00

Capital propriu (B) 66,532,14 66,823,961.0 42,658,516.

15

4.00 0 00 A/B 18,03% 18,03% 18,03%

Rata profitului operational      

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 10,918,559.00

17,396,720.00

7,905,076.00

Venituri din exploatare (B) 140,495,662.00

143,786,393.00

105,464,254.00

A/B 26,81% 25,88% 25,88%

Rata profitului net      

Profitul net (A) 10,146,868.00

13,450,668.00

6,800,130.00

Venituri totale (B) 143,206,879.00

146,425,517.00

107,350,748.00

A/B 7.09% 9.19% 6.33%

Rata activelor totale      

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 10,918,559.00

17,396,720.00

7,905,076.00

Total active (B) 93,970,106.00

107,615,166.00

61,790,735.00

A/B 11.62% 16.17% 12.79%

SOLVABILITATE      

Rata datoriei      

Total obligatii (A) 25,392,926.00

29,534,327.00

16,388,188.00

Total active (B) 93,982,606.00

107,804,395.00

61,793,423.00

A/B 27.02% 27.40% 26.52%

Rata autonomiei financiare      

Capitalul propriu (A) 66,532,144.00

66,823,961.00

42,658,516.00

Total active mai putin datorii curente nete (B)

69,456,070.00

79,449,063.00

45,405,235.00

A/B 95.79% 84.11% 93.95%

Rata acoperirii dobanzii      

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 10,918,559.00

17,396,720.00

7,905,076.00

Dobanda (B) 0 0 0

A/B-      

LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU      

16

Rata lichiditatii generale      Active curente 54,987,18

1.00 68,937,272.0

0 38,962,603.

00 Obligatii curente 24,671,94

8.00 28,355,332.0

0 16,388,188.

00 (A/B) 2.23 2.43 2.38

Rata rapida a lichiditatii      Active curente 54,987,18

1.00 68,937,272.0

0 38,962,603.

00 Stocuri 0 0 0Obligatii curente 24,671,94

8.00 28,355,332.0

0 16,388,188.

00 (A-B)/C

2.23 2.4

3 2.

38 Perioada incasarii clientilor      

Creante comerciale (A) 36,955,757.00

7,582,347.00

12,097,538.00

Cifra de afaceri neta (B) 139,190,732.00

140,976,614.00

102,734,723.00

(A/B)*365- zile 97 20 43

Perioada imobilizarii stocurilor      Stocuri (A) 0 0 0Costul productiei vandute (B) 0 0 0(A/B)*365- zile 0 0 0Perioada achitarii furnizorilor      Furnizori (A)      Cheltuieli materiale si din afara (B)      (A/B)*365- zile      

17

24. Să se calculeze rezultatele intermediare în manieră anglo-saxonă pentru întreprinderea care e caracterizată prin următoarele venituri şi cheltuieli:

Indicatori u.m.1.CA = Venituri din vanzarea marfurilor+ Productia vanduta+Productia stocata

40 000

2.Costul de productie al bunurilor vandute = Materii prime+Chelt salariale+Costul mf vandute+Chelt cu chirii

25 700

3.Marja bruta = 1 - 2 14 3004.Alte cheltuieli de exploatare 2 0005.Profit de exploatare = 3 - 4 12 3006.Alte venituri si cheltuieli = Venituri din dobanzi – Chelt cu dobanzi – Impozit pe profit

(2 800)

7.Rezultatul curent = 5 + 6 9 5008. Profitul sau pierdere neta = Rezultat curent + Ven exceptionale – Chelt exceptionale

9 500

31. Sa se analizeze soldurile intermediare de gestiune si evolutia acestora în cazul S.C. ACI S.A. Bistrita (aplicatia 19).

Solduri intermediare de gestiune –activitate1 .Cifra de afaceri = Vanzari de marfuri (activitate comerciala + prestari servicii) + Productia vanduta 2.Marja Comerciala = venituri din vazarea marfurilor – cheltuieli cu marfurile vandute (suplimentul de valoare adusa de intreprindere prin activitatea de comercializare, element al valorii adaugate)

18

3 .Productia exercitiului= Productia vanduta+Productia stocata+Productia imobilizata (cuprinde bunurile si serviciile produse de intreprindere in cursul exercitiului, indiferent de destinatie) 4.Valoare adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului -consumuri intermediare (exprima ceea ce adauga intreprinderea la circuitul economic prin propria activitate)

Solduri intermediare de gestiune –rentabilitate5 .Excedent Brut din Exploatare = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare – Impozite, taxe, Varsaminte asinilate – Cheltuieli cu personalul(rezultatul realizat din activitatea curenta a intreprinderii, care permite sa se masoare capacitatea de a genera si conserva fonduri in conditii de functionare, independent de politica financiara, fiscala si in domeniul amortizarii) 6.Rezultatul din exploatare = EBE+Alte venituri din exploatare – Amortizari si provizioane – Alte cheltuieli de exploatare 7 .Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare 8 .Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare+Rezultatul financiar 9 .Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare-Cheltuieli extraordinare 10 .Rezultatul Brut = Venituri Totale-Cheltuieli Totale 11 .Rezultatul net = Rezultatul brut – Impozit pe profit

Se remarca o scadere a Rezultatului societatii in anul 2007 in comparatiecu 2006 respectiv 2005, datorata in cea mai mare parte Rezultatului dinactivitatea de exploatare.

19

Categoria IX

1. Impozitul pe profit

24. O societate comercială achiziţionează şi pune în funcţiune în luna mai 200X un mijloc fix în valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce influenţă are amortizarea fiscală, precum şi cea contabilă asupra profitului impozabil în perioada în care este amortizat?

Cheltuiala cu amortizarea reprezintă o cheltuiala nemonetara si are ca efect diminuarea rezultatului perioadei. In practica se utilizează atât amortizarea din punct de vedere contabil, cat si cea din punct de vedere fiscal. Amortizarea fiscala are ca efect diminuarea rezultatului fiscal.Din punct de vedere contabil, are loc înregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli anualecu amortizarea de 20.000 lei ( 100.000 / 5 ).

Din punct de vedere fiscal cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile limitat in condiţiile prevăzute la art. 24 din Codul Fiscal. In cazul de fata, in primul an amortizarea fiscala ă mijlocului fix este de 50% x 100.000 = 50.000 lei, urmând ca pentru următorii 4 ani amortizarea sa se determine prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia, respectiv 50.000 / 4 = 12.500 lei / anTabel comparativ privind amortizarea contabila si fiscala a mijlocului fix in cei 5 ani

Amortizarea contabila si fiscala au influenta asupra profitului impozabil in perioada in care mijlocul fix este amortizat, in cazul de fata in sensul diminuarii acestuia pe parcursul primului an cu valoarea de 30.000 lei si majorarea esalonata in urmatorii 4 ani cu valoarea de 7.500 lei/an. Acest fapt influenteaza si impozitul pe profit de plata care, practic, corespunzator valorii de 30.000 lei, este reportat si esalonat din primul an pentru urmatorii 4 ani in mod egal.

20

28. Un agent economic prezintă în anul 2009, conform datelor din bilanţ, următoarea situaţie: capitaluri proprii la începutul anului 20.000 lei; capitaluri proprii la sfârşitul trimestrului I 21.000 lei; capital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la începutul anului 50.000 lei. capital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la sfârşitul primului trimestru 100.000 lei.

Pe 1 februarie a contractat un împrumut de la o bancă în valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 25% (dobânda fiind plătibilă lunar, iar împrumutul rambursabil la scadenţă). Tot pe 1 februarie a contract un împrumut de la un acţionar în sumă de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anuală a dobânzii fiind de 20% (împrumutul se restituie integral la scadenţă, iar dobânda se plăteşte lunar). Rata de referinţă a BNR pentru luna martie este de 10%. Să se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile.

a) Dobanzile aferente imprumutului obtinut de la o banca autorizata de BNR sunt deductibile fiscal .

cheltuiala cu dobanda pentru lunile Februarie si Martie = (20000 x 25 %) x 2/12 = 833,33 lei deductibile integral

b ) In cazul impumuturilor obtinute de la alte entitati ( imprumut actionar) deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile se calculeaza astfel :

1. Limita este dobanda de referinta BNR din ultima luna a trimestrului precedent, in cazul imprumuturilor in lei . Tot ce depaseste limita de mai sus este dobanda nedeductibila , fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.2. Apoi se calculeaza gradul de indatorare = media capital imprumutat T lung / medie capital propriu- daca gradul de indatorare < 3 => dobanda este integral deductibila - daca gradul indatatorare >3 => dobanda este nedeductibila, dar se reporteaza pt perioada urmatoare, cand se analizeaza din nou incadrarea in limita.

1. Chelt.cu dobanda pentru lunile Februarie si Martie = (30000 x 20 %) x2/12 =1000 leiChelt.cu dobanda pentru lunile Februarie si Martie calculata la dobanda de referinta BNR = (30000 X 10%) x 2/12 = 500 leiDobanzile deductibile sunt limitate la suma de 500 lei.2. Gi = (50000 + 100000) / 2 = 3,66 (20000 + 21000) / 2

Gi > 3 => dobanda de 500 lei este nedeductibila fiscal dar se va reporta pentru perioadele urmatoare pana la deductibilitatea integrala a acestora

21

2. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice

26. O persoană fizică obţine în luna mai 200X următoarele categorii de venituri : 3000 lei din drepturi de autor asupra unor opere monumentale şi 10000 lei din drepturi de autor aferente unor opere literare. Persoana este salariată cu carte de muncă la o societate comercială. Determinaţi diferenţa de recuperat ca urmare a definitivării impozitului în anul 200X+1.

Venituri din drepturi de autor = V Net – Chelt forfetare – Contributii socialeChelt forfetare --- 25% VB-- lucrari de arta monumentala --- 20% VB – pentru alte lucrari

Cheltuieli forfetare opera monumentala = 3 000*25%= 750Chelt forfetare opere literare = 10 000*20% = 2 000

Venitul net = Venit brut – Cheltuieli forfetare – Contribuţii sociale obligatoriiCum persoana fizică a realizat pe tot parcursul anului şi venituri din salarii, ea nu mai plăteşte nici un fel de contribuţii sociale pentru venitul obţinut din drepturi de proprietate intelectuală Venit net = Venit brut – Cheltuieli forfetareVN= 13 000 – 750 – 2 000= 10 250Impozitul sub forma de plati anticipate: 10%* 13 000 = 1300

Impozitul final = 16%*VN = 16% * 10250 = 1640

Diferenta de plata = 340

3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

5. O microîntreprindere, plătitoare de impozit pe venit, prezintă următoarea situaţie a veniturilor (valorile sunt în lei şi sunt cumulate de la începutul anului):

Tip venit trim. I 2008

trim. II 2008

trim. III 2008

trim. IV 2008

Venituri din vânzarea mărfurilor 70.000 100.000 160.000 230.000Venituri din diferenţe de curs valutar

900 1.000 1.200 2.100

Venituri din dobânzi 500 1.500 2.600 3.700

De asemenea, cunoaştem că microîntreprinderea cumpără şi pune în funcţiune o casă de marcat, în luna iunie, în valoare de 700 lei. Determinaţi impozitul pe venitul microîntreprinderilor de plată la fiecare dintre scadenţele legale.

Trim I 70.000 + 900 + 500 = 71.400 (venit impozabil)

22

71.400 x 2,5% = 1785 (impozit venit microintreprinderi)Trim II100.000 + 1.000 + 1.500 = 102.500102.500 – 700 = 101.800 (venit impozabil)101.800 x 2,5% = 2545 (impozit venit microintreprinderi)Trim III160.000 + 1.200 + 2.600 = 163.800 (venit impozabil)163.800 x 2,5% = 4.095 (impozit venit microintreprinderi)Trim IV230.000 + 2.100 + 3.700 = 235.800 (venit impozabil)235.800 x 2,5% = 5.895 (impozit venit microintreprinderi)

23