Biletul nr.11.Cum se clasifică profesioniştii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului.

ART. 13 ContribuabiliSunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare

contribuabili:a) persoanele juridice române; Norme metodologiceb) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;Norme metodologicec) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără

personalitate juridică; (în vigoare de la 1 ian. 2012)d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din

vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în

străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.

f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene. ART. 14 Sfera de cuprindere a impozituluiImpozitul pe profit se aplică după cum urmează:a) în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei

europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra

profitului impozabil atribuibil sediului permanent;c) în cazul persoanelor juridice străine şi persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu

sau fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane ; (în vigoare de la 1 ian. 2012)

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Biletul nr.21.Ce intelegeti prin audit in general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si

independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.Audit financiar = orice interventie cu character de control, analiza,verificare,cercetaresau studio in contabilitatea unei entitati,

efectuata de un profesionist contabil competentsi independent, daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in generalsunt reunite.

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit.

2.Precizati in ce conditii datoreaza organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta.Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzută la alin. (2), adica:

a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;

e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări,

tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât

cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de

organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de

comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. Norme metodologice l) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca

sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;

m) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;

n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III. Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde

veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepţiile prevăzute la art. 38. ) sau art. 18, după caz.( Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate)

Biletul nr.31.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?

Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prinoferirea unei reasigurari referitoare la cinci aspecte care privesc intreprinderea :-acuratetea situatiilor financiare;-continuitatea activitatii si solvabilitatea firmei;-existenta/inexistenta unor fraude;-respectarea de catre firma a reglementarilor specifice si generale;-comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si problemele sociale.

2.Prezentati cum se determine impozitul pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin si venituri din activitatea unui bar de noapte?Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate

Biletul nr.41.Ce este auditul intern?Auditul intern este, in interiorul unei intreprinderii sau al unui organism, o activitate independenta de aprecierea sau controlul

operatiilor; el este in serviciul Conducerii. In acest domeniu, el este un control care are drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale.

Obiectivul auditului intern este de a asista membrii Conducerii in exercitarea eficace a responsabilitatilor lor furnizând analize, aprecieri, recomandari si comentarii pertinente referitoare la activitatile examinate

2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elemerttelor similare cheltuielilor in vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in urma carora pot rezulta elemente similare veniturilor si cheltuielilor.      In cadrul elementelor similare veniturilor se includ:

- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii. Ele devin impozabile la data incasarii/platii acestora pentru perioada retratata sau transpusa;

- rezervele din reevaluare, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil, cu valoarea aferenta reducerii sau anularii lor, indiferent daca reducerea sau anularea are loc ca urmare a modificarii destinatiei, distribuirii participantilor la capitalul

societatii, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau a oricarui alt motiv. In cazul in care un alt contribuabil preia o rezerva ca urmare a divizarii sau fuziunii, valoarea anularii-diminuarii rezervei nu se considera element similar venitului;

- sumele (reprezentând venituri) aferente ratelor scadente in anul 2007 rezultate din contractele cu plata in rate pentru care s-a optat pâna a data de 30 aprilie 2005, inclusiv, ca impunerea veniturilor sa se faca pe masura ce ratele devin scadente. In cadrul elementelor similare cheltuielilor se includ:

- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii. Ele devin impozabile la data incasarii/platii acestora pentru perioada retratata sau transpusa;

- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;

- cheltuielile de administrare capitalizate in valoarea stocurilor (la data scaderii din gestiune a stocului respectiv);- sumele (reprezentând cheltuieli) aferente ratelor scadente in anul 2007 rezultate din contractele cu plata in rate pentru care s-a

optat pâna a data de 30 aprilie 2005, inclusiv, ca impunerea veniturilor sa se faca pe masura ce ratele devin scadente si automat si cheltuielile corespunzatoare sa fie deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului.

Biletul nr.51.Care sunt deosebirile fundamental intre auditul intern si auditul statutar?

Deosebirile intre auditul intern şi auditul statutar:1. Statutul auditorului.Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piaţă, pe când auditorul intern face parte din structura întreprinderii.2. Beneficiarul auditului.Auditorul statutar lucrează în folosul utilizatorilor situaţiilor financiare, pe când auditorul intern lucrează în beneficiul responsabililor structurii interne a întreprinderii. 3. Obiectivele auditului.Auditul intern are ca obiectiv existenţa, adaptabilitatea şi modul de aplicare a procedurilor deci a sistemului de control intern al întreprinderii, pe când auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidelă a poziţiei performanţei şi situaţiei financiare. Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.4. Domeniul de aplicare.Auditul statutar cuprinde toate funcţiile întreprinderii în măsura în care activităţile contribuie la elaborarea situaţiilor financiare. Auditul intern are o arie mult mai vastă, el cuprinde nu doar toate funcţiile întreprinderii dar în integralitatea acestora.5. Poziţia faţă de fraudă.Auditorul statutar reţine o fraudă doar în măsura în care aceasta are un impact asupra situaţiilor financiare în afara altor obligaţii legale ale auditorului cum ar fi obligaţia de divulgare, pe când auditorul intern, deşi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude, este mult mai în măsură să contribuie la prevenirea şi descoperirea fraudelor, suspectând şi adâncind controlul asupra oricărei nerespectări a procedurilor de control intern.6. Independenţa este diferită, auditorul statutar are independenţă absolută faţă de întreprindere, auditorul intern are independenţă restrictivă, adică este independent faţă de orice structură a întreprinderii auditată, nu şi faţă de conducere.7. Periodicitatea auditurilorAuditorul statutar vine temporar în întreprindere şi de fiecare dată are aceiaşi interlocutori, auditorul intern este permanent în întreprindere şi temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.8. MetodologieAuditul statutar se exercită pe baza unei metodologii unice şi unitare, stabilită de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Auditare, pe când auditul intern, deşi se exercită pe baza unei metodologii stabilite de IIAI - Institutul Internaţional al Auditorilor Interni, în aplicare, ea este adaptată la specificul şi cultura întreprinderii.

2.Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextui in care se efectueaza.-ch.cu impozitul pe profit- ch.cu amenzile datorate autoritatilor romane- ch.aferente veniturilor neimpozabile

Biletul nr.61.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?

Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii:

-conformarea la regulile fiscale, -planificarea si consultanta fiscala, -reprezentarea in fata instantelor juridice - servicii legate de impozitarea corporatiilor.

Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare

2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.Cheltuieli cu deductibilitate limitata:a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

Biletul nr.71.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:

- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.

Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia;c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:- adoptarea de standard profesionale, tehnice;- adoptarea de reguli etice;- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc.

2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.

Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:    - serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;    - contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.    Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.

Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţă tehnică prestate de nerezidenţii afiliaţi contribuabilului, la analiza tranzacţiilor pentru determinarea deductibilităţii cheltuielilor trebuie să se aibă în vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere:(i) părţile implicate;(ii) natura serviciilor prestate;(iii) elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii

Biletul nr.81.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.

Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:    1. 3 la mie din cifra de afaceri;    2. 20% din impozitul pe profit datorat.    În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;

Biletul nr.91.Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.

2.Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu

trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;

b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta.   Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

Biletul nr.101.Despre Standardele Internationale de Audit.

Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. ISA se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru servicii conexe.

ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care sunt tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma materialelor explicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate în contextul materialelor explicative, si al altor materiale care ofera îndrumari privind modul de aplicare.

Pentru întelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a recomandarilor aferente trebuie sa se ia în considerare întregul text al ISA, incluzându-se si materialele explicative si celelalte materiale continute în ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.

În situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA, cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Când apar astfel de situatii, auditorul financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere.ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative

2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea fiscal.Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;c) investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;f) amenajările de terenuri.

Biletul nr.111. Aspecte conceptuale privind etica.Etica isi are originea in cuvantul “ethos” din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei

comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata

sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de

principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.

2. Ce reprezintă valoarea fiscală a unui mijioc fix. În cazul în care se vinde la un pret mai mic decât valoarea rdmasă neamortizată fiscal, aceasta este deductibilă la determinarea impozitului pe profit?

Valoarea fiscală a unui mijloc fix reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacului fix, diminuată cu amortizarea fiscală a acestuia.Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare “câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală”. Valoarea fiscală ramasă neamortizată reprezintă, in conformitate cu prevederile pct. 715 din H.G. nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificările si completările ulterioare, diferenţa dintre valoarea de intrare fiscala şi valoarea amortizarii fiscale. Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, convenţiile de evitare a dublei impuneri, accize şi taxa pe valoarea adăugată, precizează :“În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării sau cedării unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferenţă între valoarea fiscală de intrare a acestora şi amortizarea fiscală, după caz, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.”Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevede :“(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.”Prin urmare având in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rămasă neamortizată (calculată ca diferenţă între valoarea fiscală de intrare şi amortizarea fiscală) a unui mijloc fix care face obiectul unei vânzări este cheltuială in scopul realizării de venituri, iar impozitul pe profit se calculează dupa regula generală stipulată la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.

BiletuI nr.121.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includă, in functie de specificul fiecarei profesiuni,

atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.

Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.

Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.

2.Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare?Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului II, art. 21, cheltuielile efectuate de o societate se impart in trei grupe: I. Cheltuieli deductibile II. Cheltuieli cu deductibilitate limitata III. Cheltuieli nedeductibile In grupa cheltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si:m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Biletul nr.131. Codul etic IFAC; rol, structură.Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:

- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;

- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.

Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:Partea A – destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuniSectiunea 100- Introducere si principii fundamentaleSectiunea 110 – IntegritateaSectiunea 120 – ObiectivitateaSectiunea 130 – Competenta profesionala si prudentaSectiunea 140 - ConfidentialitateaSectiunea 150 – Comportamentul profesionalPartea B – destinat profesiionistilor contabili independenti – 10sectiuniSectiunea 200 – IntroducereSectiunea 210 – Acceptarea unui clientSectiunea 220 -Conflicte de interesSectiunea 230 – Opinii suplimentareSectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remuneratiiSectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionaleSectiunea 260 - Cadouri si ospitalitateSectiunea 280 – Obiectivitate- toate serviciileSectiunea 290 – Independenta in misiuni de audit si certificarePartea C – destinata profesionistilor contabili nagajati – 6 sectiuniSectiunea 300 – IntroducereSectiunea 310 –Conflicte potentialeSectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor

` Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauzaSectiunea 340 - Interese financiareSectiunea 350 – Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte

2.Prezentati regimul deductibilitatii în cazul provizioanelor.Codul fiscal:ART. 22 Provizioane şi rezerve(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor; Norme metodologicec) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1

ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare şi funcţionare, de către instituţiile de credit, instituţiile

financiare nebancare înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a României, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;

i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza

hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.k) provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri, constituite de contribuabilii care

desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute;

l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza

hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.k) provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri, constituite de contribuabilii care

desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute;

l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

(7) În înţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

(8) Provizioanele constituite pentru creanţele asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili înainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile în limitele prevăzute la alin. (1) lit. c), în situaţia în care creanţele respective îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) nu sunt garantate de altă persoană;b) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;c) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;d) creanţa este deţinută asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisă procedura falimentului, pe baza hotărârii

judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanţa respectivă.

BiletuI nr.141. Despre integritate.

Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie să fie drept si onest în toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii.

Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea:

- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare - contin declaratii sau informatii eronate;- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare

2. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale în cazul impozitului pe profit.Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5

ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009). Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.

În cazul persoanelor juridice străine, pierderea se recuperază luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului.

Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani.

Biletul nr.151. Despre obiectivitate.

Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea.Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane.Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea

- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii

Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional

2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi

impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.

(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:a) se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin în care s-a plătit

impozitul;b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de

reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;

c) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41. (3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu

poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situaţia în care contribuabilul în cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţară şi pe fiecare natură de venit.

Biletul nr.171. Despre profesionalism.Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice

actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru.In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa

furnizeze informatii eronate despre profesia lor.Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: - sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii

1. Ce declaratie trebuie depusă anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere?Contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane

juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial (scadenţa este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului următor). Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual (impozitul anual – plăţile anticipate) este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (25 aprilie).

Celelalte societăţi comerciale au obligaţia de a declara (declaraţia 100) şi plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit (declaratia 101) până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor.

Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Biletul nr. 191.Conceptul de independenta si tipurile de independenta

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executării unei misiuni de audit independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.Independenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului de independenta.Componentele fundamentale ale independenţei sunt:- independenţa de spirit/gandire (raţionamentul profesional) = independenta de drept = acea stare a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara.- independenţa în aparenţă (comportamentală) = independenta de fapt = presupune ca o terta persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia.Prin independenţă nu trebuie să se înţeleagă că o persoană care exercită un raţionament profesional trebuie să fie izolată de relaţiile sale economice, financiare sau de altă natură, ci doar că importanţa acestor relaţii trebuie evaluată şi din punctul unei terţe persoane, rezonabilă şi informată, care, având toate informaţiile relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.

2 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Acţionând în interes public un profesionist contabil ar trebui să respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanţi, angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitate şi integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a economiei. Această încredere impune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil.Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:

- auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;

- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor entităţii economice sau publice;auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entităţii;

- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de impozitare;- consultanţii manageriali au o responsab faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii manageriale corecte;

Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii şi alte sectoare ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi comportamentul profesioniştilor contabili atunci când prestează astfel de servicii au un impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi ţării lor.Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avantajoasă numai continuând să ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului este bine fundamentată. Este în interesul profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesioniştii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanţă şi în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.

Biletul nr.201. Amenintări la adresa independentei.Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectata intr-o gama larga de cazuri.Multe amenintari se impart in urmatoarele

categorii: - de interes propriu, de autoexaminare(autocontrol), de favorizare, de familiaritate si de initimidare.a. Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la: - un interes financiar in firma-client sau detinerea unui interes impreuna cu un client- dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii- intretinerea unei relatii de afaceri stranse cu un client- preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client- potentiala angajare la un client- onorarii neprevazute legate de angajamente de certificar- un imprumut catre sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau functionarii acestuia.b. Exemple de circumtante care pot genera amenintari de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la :

- descoperirea unei erori semnificative in timpul unei reevaluari a muncii profesionistului contabil independent- raportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in elaborarea sau implementarea lor- pregatirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac obiectul unei misiuni de certificare- un membru al echipei de certificare care ocupa, sau a ocupat recent, functia de director sau functionar al clientului de certificare- un membru al achipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de certificare intr-o pozitie in care exercita I influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza.- prestarea unor servicii pentru un client al certificarii care afecteaza direct subiectul in cauza.c. Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de favorizare includ, dar nu sunt limitate :- promovarea actiunilor intr-o entitate cotata atunci cand acea entitate este un client de audit al situatiilor financiare.- apararea unui client al certificarii in cazul unor litigii sau in rezolvarea disputelor cu terte parti.d. Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situatiile cand :- un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa functia de director sau functionar al clientului de certificare- un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este in pozitia de exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare- un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este angajat intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare- acceptarea unor cadouri sau a ospitalitatii din partea clientului, cu exceptia cazului in care valoarea acestora este nesemnificativa.- asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificarii.e. Exemple de circumstante care pot genera amenintarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la :- amenintarea inlocuirii sau a concedierii facuta de clientul certificarii- amenintarea cu litigiul- exercitarea unei presiuni in vederea reducerii inadecvate a calitatii de munca executate pentru a reduce onorariile.

Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, ca situatiile specifice dau nastere unor amenintari specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale.Astfel de amenintari specifice, evident nu pot fi clasificate. Fie in relatii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui sa fie tot timpul atent la astfel de cazuri si amenintari.

2. Explicati relaţia dintre etică si calitate în profesia contabila.Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justificeincrederea

publicului.Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabilica

prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat.Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea sifiabilitatea

prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta.Calitatea lucrarilor presupune:

- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;- programarea lucrarilor;- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;- calitatea si continutul raportului;- pastrarea secretului profesional

Biletul nr.211.Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.

Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii : - masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari - masuri de protectie in mediul de lucru.

2.Cum se explica rolul social al profesionistilor contabili?Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în legătură cu serviciile prestate au

repercursiuni asupra prosperităţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări.Investitorii, donatorii de fonduri, angajatori şi alte sectoare din lumea afacerilor, cât şi guvernul şi publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal.Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile ce trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Adminstraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribuabililor.

Biletul nr.22

1.Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si decontabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emitemateriale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.

Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri delucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale decontabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sainclude practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti dinindustrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, sail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie.Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standardinternational trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada deexpunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.

2.Ce sunt serviciile profesionale?Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de

exemplu:-servicii de contabilitate- audit- fiscalitate- consultantă managerială- management financiarServiciu: - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- îndeplinirea unei îndatoriri fată de cineva, bazata pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale

Biletul nr.231.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.

Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.

Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.

In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.

In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.

Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional.Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:

- resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)

Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

2.Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în intravilan ce au ca destinaţie teren pentru construcţii.

Sursa: Cod FiscalCalculul impozitului(1) Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul

şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.(2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii,

impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

|______________________________________________________________________________|

|Zona în |                        ||cadrul  |                                       - lei/ha*) -  ||locali- |_____________________________________________________________________||tăţii   |        Nivelurile impozitului, pe ranguri de localităţi             ||        |_____________________________________________________________________||        |      0    |     I     |    II     |    III    |    IV    |    V     ||________|___________|___________|___________|___________|__________|__________||    A   |   7.404   |   6.148   |   5.401   |   4.681   |   636    |   509    ||________|___________|___________|___________|___________|__________|__________||    B   |   6.148   |   4.648   |   3.768   |   3.180   |   509    |   382    ||________|___________|___________|___________|___________|__________|__________||    C   |   4.648   |   3.180   |   2.385   |   1.511   |   382    |   254    ||________|___________|___________|___________|___________|__________|__________||    D   |   3.180   |   1.511   |   1.261   |     880   |   249    |   127    ||________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|  Norme metodologice:78. (1) Impozitul pe teren se stabileşte anual în sumă fixă, în lei pe metru pătrat de teren, în mod diferenţiat, în intravilanul şi

extravilanul localităţilor, după cum urmează:a) în intravilan:1. pe ranguri de localităţi, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV şi V;2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C şi D;3. pe categorii de folosinţă, astfel cum sunt evidenţiate în tabloul prevăzut la pct. 80;4. prin aplicarea nivelurilor şi a coeficienţilor de corecţie prevăzuţi la art. 258 alin. (2), (4) şi (5) din Codul fiscal;80. La încadrarea terenurilor pe categorii de folosinţă, în funcţie de subcategoria de folosinţă, se are în vedere tabloul următor:

_____________________________________________________________________|    Categoria      |           Subcategoria               |  Simbol  ||  de folosinţă     |           de folosinţă               |  (cod)   |

|___________________|______________________________________|__________|| 1. Terenuri       | - construcţii                        |     C    |

| cu construcţii    | - curţi şi construcţii               |     CC   ||                   | - diguri                             |     CD   ||                   | - cariere                            |     CA   ||                   | - parcuri                            |     CP   ||                   | - cimitire                           |     CI   |

|                   | - terenuri de sport                  |     CS   ||                   | - pieţe şi târguri                   |     CT   ||                   | - pajişti şi ştranduri               |     CPJ  ||                   | - taluzuri pietruite                 |     CTZ  ||                   | - fâşie de frontieră                 |     CFF  |

|                   | - exploatări miniere şi petroliere   |     CMP  ||                   | - alte terenuri cu construcţii       |     CAT  |

|___________________|______________________________________|__________|81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate în intravilanul localităţilor, atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cel

al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date:a) rangul localităţii unde se află situat terenul;b) zona în cadrul localităţii prevăzute la lit. a);c) categoria de folosinţă;d) suprafaţa terenului;e) în cazul terenului încadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii", suprafaţa construită la sol a clădirilor;f) majorarea stabilită în condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul impozitelor şi taxelor locale

prevăzute în prezentul titlu poate fi majorat anual cu până la 20% de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) şi la art. 295 alin. (11) lit. b) - d).

82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, în cazul unui teren amplasat în intravilan, având categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii":

A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1):a) rangul localităţii unde este situat terenul: 0;b) zona în cadrul localităţii: A;c) categoria de folosinţă: terenuri cu construcţii;d) suprafaţa terenului: 598 mp;e) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 56 mp;f) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât, în anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19% .

B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:

1. Se determină suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului deţinut în proprietate se scade suprafaţa construită la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp;

2. Se determină impozitul pe teren:2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate în intravilan - terenuri cu construcţii, în

coloana "Nivelurile stabilite în anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)" se identifică suma corespunzătoare unui teren amplasat în zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;

2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se înmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei;

2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât majorarea impozitului pe teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, impozitul pe teren se înmulţeşte cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea depăşind 50 de bani se majorează la 1 leu, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeşte la 478 lei.

Biletul nr.241.Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continue.

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabilispecifica faptul ca “un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele siabilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primesteservicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie sitehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate custandardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”.Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi potindeplini obligatiile de competenta permanenta.Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentrudezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasuraactivitatea in mod competent in mediul lor profesional.Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezintacomponente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si leasuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important caorganismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionalecontinue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare acarierei, oportunitati de angajare si credibilitate.Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7,“Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltarecontinua a competentei profesionale”,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveazaactivitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membruluiindividual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicitamembrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeazadezvoltarea profesionala continua in baza competenteiOrganismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionalacontinua

2.Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii contabili?Activitati incompatibile apar atunci cand:- Un contabil profesionist nu trebuie sa se angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care diminueaza sau poate diminua

integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale.

- Prestarea simultana a doua sau mai multetipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea, obiectivitatea sau independenta( insa pot afecta calitatea)

- Angajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale care au ca efect faptul ca nu permit profesionistului contabil independent sa –si conduca practica profesionala conform principiilor fundamentale de etica ale profesiei contabile si fiind neconforma cu practicarea profesiei.In ce priveste promovarea serviciilor lor profesionistii contabili nu trebuie sa:-sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei-sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le poseda sau experienta dobandita-sa denigreze munca, serviciile celorlalti membrii

Biletul nr.251.Ce sunt serviciile profesionale?

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:- servicii de contabilitate;-  audit;- fiscalitate;- consultants manageriala;- management financier.Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.

2.Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert.Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată, în afară de cazul că beneficiează de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliaşti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi). În acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.Întrucât profesionistului contabil îi revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultant. El trebuie să se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi.Această asigurare se poate obţine:

-fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;-fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;-fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.

Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a începul).

Biletul nr.271. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.

2. Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de transport in cazul autoturismelor.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol.

(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm^3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

_______________________________________________________________________________          Tipuri de autovehicule                         lei/200 cm^3                                                         sau fracţiune                                                         din aceasta_______________________________________________________________________________

1. Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu   capacitatea cilindrică de până la 1600 cm^3 inclusiv              82. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între   1601 cm^3 şi 2000 cm^3 inclusiv                                   183. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între   2001 cm^3 şi 2600 cm^3 inclusiv                                   724. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între   2601 cm^3 şi 3000 cm^3 inclusiv                                   1445. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste   3.001 cm^3                                                      2906. Autobuze, autocare, microbuze                                  247. Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată   de până la 12 tone inclusiv                                    308. Tractoare înmatriculate                                        18

Biletul nr.281.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?

Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume:- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;-  profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in

domeniu;-  calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere,

standardele de calitate;-  increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui

ansamblu de reguli de etica profesionala.

2.Ce sunt serviciile profesionale?Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:- servicii de contabilitate;-  audit;- fiscalitate;- consultants manageriala;- management financier.Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.

Biletul nr.291.Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.

Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.

Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat.

Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea

prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional.

2.Onorariile şi independenţa. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute

totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.

Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.

Biletul nr.301. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975). Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să studiezi este fatal. Să studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard). Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili: a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii săisă fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şib). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesioniale, atunci când oferă servicii profesionale. Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.

Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional. •Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în întâmpinarea nevoilor publicului; • Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili; • Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili. Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată.

Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

2.Bunurile sau serviciile primate şi independenţa.Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.

Biletul nr.311.Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?

Obligaţiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, excepţia cazului când a fost autorizat sau când

există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii; abtinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal

sau în avantajul unei terţe persoane; respectarea confidenţialităţii in mediu social (asociaţi de afaceri, rude) , in relaţiile cu un potenţial client sau angajator; in

cadrul entităţii angajatoare; Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru profesionistul contabil în calitate

de administrator, director, contabil şef, etc.). Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile: autorizare de către client sau angajator; autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie, autoritatea fiscală, prevenirea şi sancţionarea spălarii

banilor); conformare auditului de calitate; investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice); Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi

şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE). Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga

informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.

Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.

2. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea

de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform “ principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective”.

Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:

- calitatile personale ( cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea.

Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala

Biletul nr.321.Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului.

Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţat de alţii. Independenţa presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului: independenţa de spirit (de drept) – o stare de spirit, de judecată profesională care nu este afectată de influenţe exterioare pe de o

parte; independenţa în aparenţă (de fapt) – o stare care se manifestă în acţiune care permite beneficiarilor de lucrări să nu pună la

îndoială obiectivitatea profesionistului contabil, pe de altă parte.Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra profesionistului contabil.

Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte de acceptarea misiunii, se procedează astfel:

se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil, se refuză acceptarea sau continuarea misiunii ( abţinere ).

2. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor. Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile

nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone.Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini

abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale). Nu se pot incheia contracte globale. Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor. Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului comun).

Biletul nr.331.Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.

Partea A– (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 – Integritatea Sectiunea 120 – Obiectivitatea Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 – Confidentialitatea Sectiunea 150 – Compotamentul profesional

Partea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 – Introducere Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 – Conflicte de interese Sectiunea 230 – Opinii suplimentare

Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 – Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului Sectiunea 280 – Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in auditPartea C (sau sectiunea 300 ) – Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 – Introducere Sectiunea 310 – Conflicte conceptuale Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 – Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente

2.Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce achizitioneaza un imobil?Persoanele fizice care au achiziţionat, în perioada 2005 – 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obligaţia

plăţii TVA. Această plată a taxei pe valoare adaugată este în obligaţia vânzătorilor – persoane fizice. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală precizează că persoanele fizice care au vândut terenuri construibile şi construcţii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligaţia înregistrării în scopuri de TVA (în condiţiile prevăzute la art. 152 din Codul fiscal sau înainte de începerea activităţii economice conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal) şi plăţii TVA la bugetul de stat aferentă livrărilor.

Persoanele fizice, care au achiziţionat construcţii noi şi terenuri construibile în scop personal, nu au obligaţia plăţii taxei pe valoare adăugată . Incepând cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzacţii cu construcţii noi şi terenuri construibile în perioada 2005 - 2009, chiar dacă nu au fost înregistrate ca plătitori de TVA la momentul iniţierii construcţiilor, îşi pot deduce taxa pe valoare adaugată aferentă cheltuielilor efectuate, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale.

Biletul nr.341.Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se flna seama?Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese, însă profesioniştii trebuie să descopere factorii care dau naştere la astfel de conflicte. Există şi unele circumstanţe particulare în care responsabili- tatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe: Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil. Profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice. Identificarea circumstanţelor în care ar putea apărea un conflict de interese profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la un competitor al clientului; profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict. Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea măsurilor de protecţie: notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea apărea şi obţinerea consimţământului acestuia de a acţiona în asemenea împrejurări; notificarea tuturor părţilor interesate; utilizarea unor echipe distincte; îndrumarea echipei, confidenţialitatea. Un conflict de interese se poate produce şi când publica rea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil

2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si

sanctiuni disciplinare.

Biletul nr.351.Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un

conflict de ordin profesional?       Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă politicilestabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:-          examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesionistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens;-          dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;-          solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;-          dacă toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care 1-a angajat.Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

2.Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea?Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili

obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si

rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni

de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica

referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a pune in discutie

obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci

cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de

integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil,

ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.

Biletul nr.361.Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:

- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;- sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;- sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.

2. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal.Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in

favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala.- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit

exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta,

opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:

a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;

b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.

- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

Biletul nr.371. Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni.

Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate:a) de catre client:- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent)- la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)- fara consultarea profesionistului contabil in functieb) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional. Uneori clientul cere – la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in

functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie:- sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt

contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale;- sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale

prestate. Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat.

2.Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit şi care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venitCategoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:a) venituri din activităţi independenteb) venituri din salariic) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, d) venituri din investiţii, e) venituri din pensii, f) venituri din activităţi agricole, g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, i) venituri din alte surse.16%

Biletul nr.381. Relatiile cu ceilalti membri - Inlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.

Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta aparareaintereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. Inabsenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:-daca clientul a autorizat acest lucru;-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:-de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;-de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil infunctie;-de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sauscrupulos de a actiona ca profesionist independent.Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre unalt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:-sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, inscris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;-sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Dacaautirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:-sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;-sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:-sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa acceptenominalizarea sa;-sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;-sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca acceptasau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

2. In ce consta inregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie sa se inregistreze la organele fiscale

Biletul nr.391. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.

In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.

Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.

Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:a) evaluarea riscului;b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.

Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe

exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.

2.Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real. a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;Legea 571/2003(Cod fiscal)-art.48

Biletul nr.401. Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaz lucrarile unui alt expert.

Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta adecvata, in afara de cazulcand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate.Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poatesolicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulilede etica ale profesiunii.Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure caregulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile deetica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.Aceasta asigurare se poate obtine:- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:Liber-profesionistul contabil daca - Are competenta adecvata lucrarii - Da – accepta lucrarea-

Nu are competenta - nu accepta lucrareasau- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa cunoasca regulilede etica

2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionaleProfesionistul contabil trebuie sa-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale

relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care

sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenta În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR şi legislaţia relevanta

Biletul nr.411. Criterii de stabilire a onorariilor.

Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente:1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.

Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.

Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele rambursari deplasari de exemplu se inregiszreaza distinct.Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist, este strict interzisa.Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;b. nivelul de formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;c. timpul afectat (ore, zile);d. riscurile si gradul de responsabilitate a misiunii.

2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare in cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala,in cazul in care venitul net nu se determina in sistem real

Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducereadin venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25%asupra venitului brut

Biletul nr.421. Onorariile si independenta.Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest cleint, reprezinta o parte importanta din

onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa in cauza. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionate de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servciii.

In sarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribula sau de alta autoritate publica nu sutn considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.

2.Prezentati modul de determinarea al avantajului luat in calculul salariului brut in cazul in care un salariat foloseste autoturismul angajatorului in interes personal.

Evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terţă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;

Biletul nr.431. Bunurile sau serviciile primite si independenta.

Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati execesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de catre profesionistul contabil, de catre sotiile lor sau de catre copii aflati in intretinere.

2. Prezentati deducerile personale in cazul impozitului pe salarii.Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă pentru fiecare lună a

perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază, în limita venitului realizat.Deducerea personală este stabilită în funcţie de venitul brut lunar din salarii realizat la funcţia de bază de către

contribuabil şi numărul de persoane aflate în întreţinerea acestuia.Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel:

- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 lei;- pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 350 lei;- pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 lei;- pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei;- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.(4) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Biletul nr.441. Calitatea lucrarilor si autocontrolul.Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea

de catre profesionist sau de cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform „principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective”.

Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in actiune, in aplicare peoceduri privind:

calitati personale (cabinet sau societate); aptitudini si competenta; repartitia lucrarilor; instructiuni si supervizare.

Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de EC sau CA care-si desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala

2. Care este diferenta intre impozitarea salariului la locul principal de munca comparativ cu alt loc de muncaDeducerea personala de baza se acorda o singura data, la locul de munca de baza.

Biletul nr.451. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar.

Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje n natura, participatii sau comisioane.Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatiisau care este platita pentru a acoperi anumite

atitudini abuzive ale clientuluisau ncalcari ale legislatiei.Contractele se ncheie naintea nceperii lucrarilor (pe parcurs, acte aditionale).Nu se pot incheia contracte globale.Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile Este interzisa impartirea onorariilor intre colegi prin participarea la

executarea lucrarilor.Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute in caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei (proceduradreptului comun).

2. Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama?Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese, însă profesioniştii trebuie să descopere factorii care dau naştere la astfel de conflicte. Există şi unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe: Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil. Profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice. Identificarea circumstanţelor în care ar putea apărea un conflict de interese profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la un competitor al clientului; profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict. Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea măsurilor de protecţie: notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea apărea şi obţinerea consimţământului acestuia de a acţiona în asemenea împrejurări; notificarea tuturor părţilor interesate; utilizarea unor echipe distincte; îndrumarea echipei, confidenţialitatea. Un conflict de interese se poate produce şi când publica rea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

Biletul nr.461.Pastrarea arhivelor clientului.Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a

documentelor, în vederea contabilizarii, se stabileste prin contracte si anexe la contract, fiind obligatorie:-normalizarea documentelor; stabilirea termenelor. Când clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia în întârziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului. Daca un client a disparut, se verifica Registrul Comertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazuta de lege.

2.Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor in anul 2009 si apoi in anul 2010.

In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, câştigurilerealizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, alteledecât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise,sunt venituri neimpozabile.

Câştigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare,altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilorînchise, realizate începând cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevăzute la alin. (3) lit. a).

Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile dininvestiţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decâtpărţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise,seimpune cu o cotă de 1%, impozitul reţinut constituind plată anticipată încontul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virăriiimpozitului reprezentând plata anticipată revine intermediarilor,societăţilor de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării detitluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau altorplătitori de venit, după caz, la fiecare tranzacţie. Impozitul calculat şireţinut la sursă se virează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv alunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anulfiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitulrealizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat,respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şiemite o decizie de impunere anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinutla sursă, reprezentând plată anticipată. Impozitul anual datorat sestabileşte de organul fiscal competent astfel: 1. prin aplicarea cotei de 16% asupracâştigului net anual al fiecăruicontribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentrutitlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor departicipare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie2007, într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;2.prin aplicarea cotei de 1% asupracâştigului net anual al fiecăruicontribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentrutitlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor departicipare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie2007, într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii;

Biletul nr.471.Care sunt factorii de care trebuie sa se tina seama atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica in ceea ce

priveste integritatea si obiectivitatea?Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi just, cinstit in plan intelectual si neimplicat in conflicte de interese.Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:

Profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune; Alti profesionisti contabili pregatesc situatiile finnaciare in contul angajatorilor lor, executa lucrari de audit intern, exercita

fundtiuni de gestiune financiara in industrie, comert, sectorul public sau educatie.Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute

in vedere, atunci cand se aprecieaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:

profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.

Este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea realtiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.

Trebuie evitate toate relatiile si situatiile ce implica prejudecati, influente din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea,

Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de obiectivitate;

Profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rationamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.

2.Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional

Cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, daca politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura urmatoare:

examinarea conflictului cu superiorul direct; daca interventia superiroului direct nu este suficienta si profesionistul decide sa se adreseze esalonului superior urmator, superiroul direct trebuie notificat in acest sens. Daca superiroul direct este presupus implicat in conflict, profesionistul trebuie sa se supuna esalonului ierarhic cel mai ridicat;

solicitarea avizului confidential al unui consilier independent sau al organismului profsional; daca toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave, sa demisioneze si sa

trimita o scrisoare, in acest sens, conducerii entitatii care l-a angajat,Orice profesionist contabil care ocupa un post de conducere

trebuie sa se asigure ca, in cadrul entitatii respective, sunt stabilite reguli in materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

Biletul nr.48

1.Explicati comportamentul profesionistului contabil intr-o activitate de consilier fiscal.Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna

pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta.Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?

-nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dicolo de orice indoiala;-sa se asigure ca cei pe care ii consilieaza sunt constienti de limitele legate de sfaturile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;-in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.

Nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau contrariu din care sa se creada:-ar contine un fals sau o inducere in eroare;-ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;-ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare fiscul.-poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

2.Ce venituri se supun regularizarii in anul urmator realizarii lor?Venituri care se supun regularizării în anul următor realizării lor sunt:-venituri din cedarea folosintei bunurilor -venituri din profesii libere-venituri din activitati independente-venituri din drepturi de proprietate intelectuala-venituri din activitati agricole-castiguri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen-castiguri din transferul tilurilor de valoare

Biletul nr.491. Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii contabili?In ceea ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistiicontabili nu trebuie:

- sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei, -sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, -calificarile pe care le poseda sau experienta dobandita;-sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri.

2. Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere. -nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale.

Calitatea de expert contabil este incompatibila cu orice activitate salariata in afara Corpului sau orice activitate comerciala (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat).

In unele situatii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:-sa pastreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;-sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite;-sa aiba posibilitateas sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.

Biletul nr.501. Enumerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-gust pentru o actiune

de promovare.-cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favoirabile,-implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare, -declaratii bombastice;-fac comparatii cu altii;-contin marturii sau aprobari scrise,-care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie,-care pretind, nejustificat, ca persoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume doemniu al contabilitatii

2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi

agricole se reportează şi se completează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 5 ani fiscali. (3^1) Pierderile din categoriile de venituri menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali.

(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului. Art. 80^1 Stabilirea câştigului net anual impozabil(1) Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se determină ca diferenţă între câştigul net anual şi pierderile reportate din anii fiscali anteriori. (2) Pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, stabilită prin declaraţia privind venitul realizat, se recuperează din câştigurile nete anuale obţinute în următorii 7 ani fiscali consecutivi. (3) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 7 ani consecutivi;b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.(4) Pierderile nete anuale din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 7 ani fiscali.

Biletul nr. 511.Raspunderea disciplinara.

• Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi

funcţionare al CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili. Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte se

întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală, civilă sau administrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.

• Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică în materie disciplinară.2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei

bunurilor?ART. 63 Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor(1) Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din

arendare, datorează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.:„Sumele reprezentând plăți anticipate se achită în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 decembrie.Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectuează potrivit deciziei de impunere emise pe baza declarației privind venitul realizat.”

(2) Fac excepţie contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria prevăzută în contractul încheiat între părţi este stabilită în lei, nu au optat pentru determinarea venitului net în sistem real şi la sfârşitul anului anterior nu îndeplinesc condiţiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activităţi independente pentru care plăţile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, şi impozitul este final.

Biletul nr.521.Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?

Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:a) mustrare;b) avertisment scris;c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an;d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al Corpului.

2.Enumerati impozitele si taxele locale.Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:a) impozitul pe clădiri;b) impozitul pe teren;c) taxa asupra mijloacelor de transport;d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;f) impozitul pe spectacole;g) taxa hotelieră;h) taxe speciale;i) alte taxe locale.

Biletul nr.53

1.Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.Audit statutar Audit contractual

1 Numirea se face de către AGA Numire de către management2 Misiunea este plurianuală sau recurentă Misiune cel mult anuală3 Se emite un raport de audit Se pot emite diferite rapoarte4 Se supune anumitor prevederi din

Codul etic al profesieiReglementările etice nu sunt la fel de restrictive

5 Misiunea este permanentă Misiune punctuală6 Misiunea se efectuează prin sondaj din

cauza multitudinii de operaţiuni ce trebuie verificate

Misiunea poate presupune verificări totale

7 Nu poate avea imixtiuni în gestiunea unităţii

Poate avea natura unei consultanţe

2.Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului.Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm^3 sau fracţiune din aceasta cu o anumita suma stabilita in CF.Impozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat.

Biletul nr.541.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?

Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.

Misiune de audit pe bază de proceduri convenite

Audit statutar

1 Nici o asigurare Asigurare ridicată, dar nu absolută2 Procedurile puse în lucru de auditor

sunt definite de către auditor de comun acord cu clientul şi cu toţi beneficiarii rezultatelor acestei lucrări

Procedurile sunt standardizate, clientul ne având nici un rol în stabilirea lor

3 Destinatarii sunt exclusiv părţile care au convenit procedurile puse în lucru

Destinatarii sunt AGA şi alţi terţi

2.Relatiile cu ceilalti membrii – Acceptarea de noi misiuni.Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:-daca clientul a autorizat acest lucru;-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute;de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie;de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber pro-fesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;- sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie:-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.

Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa;sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

Biletul nr.551..Relatiile profesionistilor contabili cu clientii

Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:evaluarea riscului;o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza

1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizează competenţele sale contabile şi nu cele de auditor, în vederea strângerii, clasării şi sintetizării informaţiilor financiareAceastă misiune constă, în general, în efectuarea unei sinteze a informaţiilor detaliate în scopul prezentării sub o formă rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi propun, furnizarea vreunei asigurări asupra informaţiilor financiare; utilizatorii informaţiilor financiare astfel compilate beneficiază însă de încrederea că lucrările respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenţelor necesare.O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie să respecte regulile generale de etică şi anume: integritatea, obiectivitatea, corn petenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respcv tul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o cerinţă dar dacă auditorul nu este independent trebuie să facă o menţiune în raport.Standardul Internaţional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilitatea contabilului în cadrul unei misiuni de compilare a situaţiilor financiare

Biletul nr.561. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit se pot referi la:- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;- Respectarea clauzelor contractual;- Situatii financiare condensate (rezumate);Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.

2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?Elementele intangibile sunt de regulă elemente imateriale care pot sau nu să fie înregistrate în patrimoniu (cele care pot fi înregistrate sunt imobilizările necorporale) dar contribuie la menţinerea potenţialului actual şi influenţează rezultatele financiare ale întreprinderii şi, pe această cale, valoarea întreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rentă de goodwill, adică profitul obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piaţă în funcţie de efortul investi-ţional al întreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonială a acesteia.Elementele intangibile care nu pot fi înregistrate în patrimoniu se pot referi la: reputaţia întreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea şi solvabilitatea faţă de terţi, poziţia faţă de organismele publice şi administrative, competenţa tehnică (licenţe, brevete, mărci, studii, laboratoare etc.), competenţa comercială (promovare, publicitate, clienţi, vad comercial etc.), competenţa managerială (calitatea personalului, performanţele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.Neputând fi înregistrate în patrimoniu, sau chiar dacă sunt înregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formează acea parte „invizibilă" a întreprinderii a cărei valoare obţinută prin capitalizare reprezintă goodwill-ul întreprinderii.

Biletul nr. 571. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale?

Auditorul poate să accepte o misiune de audit speciala numai dacă misiunea se referă exclusiv la examinarea respectării clauzelor

care vizează aspecte contabile şi financiare; dacă numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competenţa auditorului, acesta va

recurge la serviciile unui expert.

Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit, de bază.

2. Ce este partea „invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia?Partea invizibila = goodwillSursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale întreprinderii.

Metode de determinare:a) metoda directa (renta de goodwill actualizata)GW = CB – ANC * ii – rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara

GW pozitiv: prin profiturile nete înregistrate întreprinderea depăşeşte pragul de rentabilitate

Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obţine valoarea goodwill-ului ce urmează să majoreze valoarea patrimonială a întreprinderii.

GW negativ (badwill): prin actualizare se obţine valoarea badwill-ului care vine să diminueze valoarea patrimonială a întreprinderii,

semnificând o penalizare a valorii întreprinderii pentru insuficienţa de rentabilitate faţă de exigenţele pieţei sau pentru exces de patrimoniu.b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiară a întreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si

mijlociiGW = ANC + CB * k

K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori între 1,5 şi 5.c) metoda indirecta neta

GW = Val. Globala – ANCd) metoda indirecta bruta

GW = Val. Globala - VSN

Biletul nr. 581. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate?

O întreprindere poate avea nevoie să stabilească situaţii financiare care rezumă situaţiile sale financiare auditate. pentru a informa

anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaşterea doar a cifrelor cheie privind situaţia financiară şi rezultatele acesteia.

Auditorul nu trebuie să emită vreun raport asupra situaţiilor financiare condensate decât în cazul unde acesta a emis un raport de

audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor.Conducerea întreprinderii este obligată să indice clar că situaţiile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bună

înţelegere, trebuie să le citească împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaţii financiare condensate este „Situaţii financiare condensate, pregătite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar închis la data de 31 decembrie 2000".

Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate trebuie să cuprindă următoarele elemente de bază:

- titlul;

- destinatarul;

- identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;

- o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi în tipul de opinie exprimată înacel raport;

- o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut. Dacă auditorul a emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de prezentarea situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea provenind din situaţii financiare care au făcut obiectulunui raport de audit modificat.

- o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează că pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii, situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;

- data raportului;

- adresa auditorului;

- semnătura auditorului

2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia?În evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generată de întreprindere este superioară celei ce s-ar

obţine plasând pe piaţă un capital echivalent cu activul net corijat. In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. 

pragul de rentabilitate al întreprinderii = ANC • i

i= rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară

Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus. 

Biletul nr. 591. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?

- titlul;

- destinatarul;

- identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;

- o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi în tipul de opinie exprimată înacel raport;

- o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut. Dacă auditorul a emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de prezentarea situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea provenind din situaţii financiare care au făcut obiectulunui raport de audit modificat.

- o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează că pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii, situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;

- data raportului;

- adresa auditorului;

- semnătura auditorului2. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si cum influenteaza valoarea

intreprinderii?Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.

= Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea profitului obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate. 

Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala. 

Sp = CB –ANC x i

Biletul nr. 601. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.

Auditorului i se poate cere să exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile financiare ca, de exemplu,

creanţe, stocuri, calculul participării la beneficii sau efectuarea unui provizion. Această cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau să

fie realizată în cadrul misiunii de audit de bază. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul

lor şi, în consecinţă, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditată (auditate).

Pentru a defini întinderea misiunii, auditorul trebuie să ţină seama de rubricile din situaţiile financiare care sunt interdependente,

susceptibile de a avea o influenţă semnificativă asupra informaţiilor în legătură cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru că numeroase rubrici

din situaţiile financiare sunt legate între ele, de exemplu: creanţele (clienţii) de vânzări, stocurile de furnizori etc.

Auditorul trebuie să fixeze prag de semnificaţie pentru rubricile din situaţiile financiare asupra cărora îşi va exprima opinia; de

regulă aceste pagini sunt mult mai reduse faţă de cele care s-ar fi stabilit în cazul auditării situaţiilor financiare în ansamblu.

Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica respectivă din situaţiile

financiare.

Atunci când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare în

ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie în raportul asupra unei rubrici numai dacă această rubrică nu constituie o parte semnificativă

a acestor situaţii financiare.

2. Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?Goodwill = Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea profitului obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate. 

Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala. 

GW = CB –ANC x i

Biletul nr. 611. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici.

Standardul Internaţional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale cât şi modalităţile de aplicare a lor, în cazul misiunilor de examinare asupra unor informaţii financiare previzionale cuprinzând atât pre -viziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, cât şi proiecţii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intră sub incidenţa acestui standard examenul informaţiilor financiare previzionale exprimate în termeni generali ca, de exemplu, prezentarea făcută conducerii întreprinderii în raportul anual.

Intr-o misiune de examinare a informaţiilor financiare previzionale auditorul trebuie să reunească elemente probante suficiente şi adecvate care să-i permită să aprecieze dacă:

- ipotezele cele mai plauzibile reţinute de conducerea întreprinderii ca bază a informaţiilor financiare previzionale sunt rezonabile şi, atunci când la bază au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu obiectivul informaţiilor financiare previzionale;

- informaţiile financiare previzionale sunt suficiente;- informaţiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dacă toate ipotezele semnificative sunt descrise în notele anexe, şi

rezultă clar că este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice;- informaţiile financiare previzionale sunt pregătite într-o manieră coerentă cu situaţiile financiare istorice

2. Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi?În conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi grupate în: drepturi, relaţii, active

necorporale nediferenţiate (grupate) şi proprietatea intelectuală.Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor

necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor necorporaleActivele necorporale grupate sunt numite, în mod curent, fond comercial sau goodwill.În diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de

întreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si/sau ca valoarea suplimentara a întreprinderii, în ansamblul ei, peste valoarea însumata a activelor ei identificabile

Biletul nr. 621. Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.

Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe bază de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care contează conducerea şi în funcţie de care aceasta a stabilit acţiunile întreprinse pentru pregătirea acestor informaţii (ipotezele sau estimările cele itiai plauzibile).

Proiecţii = informaţii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare şi la acţiuni ale conducerii care pot sau nu să se producă, precum şi pe combinarea estimărilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.Informaţiile financiare previzionale pot cuprinde situaţii financiare sau numai unul sau mai multe elemente din situaţiile financiare şi pot fi pregătite:-ca instrument de gestiune internă, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei investiţii, sau,- pentru a fi difuzată la terţi ca, de exemplu: prospecte sau informaţii viitoare în scopul atragerii de investitori; raport anual care formează informaţii acţionarilor, autorităţilor sau altor părţi interesate, informaţii cu privire la trezorerie prezentate finanţatorilor etc.

2. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?Metodele combinate presupun luarea în consideraţie, sub o formă sau alta de exprimare, atât a patrimoniului cât şi a indicatorilor calitativi

referitori la performanţele financiare ale întreprinderii.

Metodele de evaluare, combinate, se împart în două mari grupe, în funcţie de tehnicile folosite, şi anume:

- tehnici bazate pe ponderarea între o valoare patrimonială şi una prin rentabilitate;

- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonială a unuia sau a mai multor elemente intangibile

Metodele combinate fac apel atât la valori statice, patrimoniale, cât si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea

patrimonială constituie valoarea de bază a întreprinderii, care poate beneficia, între altele, de o rentă economică (valoarea dinamică) obţinută

prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.

- metoda practicienilor- metoda retail- metoda bazata pe goodwill

Biletul nr. 631. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectiv: să permită auditorului să concluzioneze - pe bază de proceduri care nu pun în lucru toate diligentele necesare pentru un

audit - că nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care să-l facă să creadă că situaţiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor

semnificative conform unui referenţial contabil identificat (asigurare negativă).

Auditorul trebuie să respecte regulile de etică înscrise în Codul etic şi anume: independenţa, integritatea, obiectivitatea, competenţa

profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

Auditorul trebuie să planifice şi să execute examenul limitat fiind conştient că anumite circumstanţe pot exista care să conducă la

anomalii semnificative în situaţiile financiare.

Pentru a exprima o asigurare negativă în raportul său asupra examenului limitat, auditorul trebuie să reunească elemente probante

suficiente şi adecvate în vederea fondării concluziilor folosind în mod esenţial proceduri constând în cereri de informaţii sau de explicaţii

precum şi proceduri analitice.

O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderată că informaţiile examinate nu conţin anomalii semnifica tive;

asigurarea este în acelaşi timp negativă.

Termenii şi condiţiile realizării unei misiuni de examen limitat se convin de auditor şi de clientul său; aceştia se înscriu într-o

scrisoare de misiune sau în contractul de prestări servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau

contract se referă la:

- obiectivul misiunii;

- responsabilitatea conducerii cu privire la situaţiile financiare;

- întinderea examenului limitat făcând trimitere la standardele internaţionale de audit sau la normele sau practicilenaţionale;

- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaţii considerate necesare pentru realizarea misiunii;

- conţinutul raportului care va fi emis de auditor;

- faptul că nu se poate aştepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte

manopere frauduloase în gestiune;

- faptul că nici un audit nu va fi efectuat şi, în consecinţă, nu va fi emisă o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct şi evita

orice confuzie, auditorul poate preciza că o misiune de examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea exigenţelor legale sau ale

unor terţi întrucât nu este vorba de un audit.2. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.

Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană", metoda practicienilor constă în ponderarea valorii patrimoniale şi valorii prin

rentabilitate, reţinându-se:

a) media aritmetică simplă:

Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2

b) media ponderata

Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)

K1 si k2 – coeficienti de pondere – pot lua valori de cel mult 5

Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.

GW = (CB/i – ANC) / 2

Biletul nr. 641. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul său raţionament profesional pentru a determina natura, calendarul şi întinderea

procedurilor de examen limitat.

Pentru aceasta el se sprijină pe elementele următoare:- cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior- cunoaşterea activităţilor întreprinderii, a principiilor şi convenţiilor contabile aplicate în sectorul din care face parte întreprinderea

precum şi a sistemului contabil al acesteia;- caracterul semnificativ al tranzacţiilor şi soldurilor conturilor.

Pentru stabilirea pragului de semnificaţie vor fi aplicate aceleaşi principii ca şi în cazul misiunilor de audit de bază.

Procedurile examenului limitat presupun etapele următoare:

- cunoaşterea activităţilor întreprinderii şi ale sectorului din care face parte;

- analiza principiilor şi practicilor contabile urmate de întreprinderi;

- analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea şi întocmirea documentelor de sinteză,

strângerea informaţiilor ce vor fi înscrise în notele anexe şi pregătirea situaţiilor financiare.

- primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificării variaţiilor, tendinţelor şi elementelor neobişnuite căutând în mod

deosebit în:

• compararea situaţiilor financiare cu cele ale exerciţiilor precedente;

• compararea situaţiilor financiare cu situaţiile bugetare ale perioadei şi cele previzionale;

• studiul diferenţelor dintre cifrele înscrise în situaţiile financiare pentru anumite rubrici şi cele planificate sau cu cele realizate

de alte întreprinderi din acelaşi sector.

In cazul examenului limitat, auditorul nu este ţinut să aplice proceduri vizând identificarea unor evenimente care se produc după data

raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare).In cazul în care se consideră că informaţiile supuse examenului limitat pot conţine anomalii semnificative, auditorul trebuie să

pună în lucru proceduri complementare sau mai extinse, care să-i permită să exprime o asigurare negativă sau să confirme necesitatea de a modifica raportul său.

2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?

Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă totalitatea mijloacelor corporale ale întreprinderii, angajate şi organizate pentru a realiza

obiectul său de activitate fără a ţine cont de modul de finanţare a acestora.

Valoarea substanţială brută, este egală cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuală a bunurilor pe care întreprinderea le

foloseşte fără a fi proprietară (închiriate, împrumutate, leasing etc.) minus valoarea actuală a elementelor corporale care, deşi sunt înregistrate în

patrimoniu, nu se găsesc în întreprindere.

Cu cât valoarea substanţială brută este mai mare cu atât remuneraţia sa va fi mai puternică micşorând profitul şi diminuând valoarea

goodwill-ului.

Biletul nr. 651. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie să conţină o concluzie scrisă, clar exprimată, sub forma unei asigurări negative.

Pe baza lucrărilor realizate sunt evaluate informaţiile strânse în timpul examenului limitat; raportul trebuie să indice dacă situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă (sau „nu prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenţial contabil identificat.

Raportul de examen limitat al situaţiilor financiare descrie întinderea misiunii permiţându-i lectorului să înţeleagă natura lucrărilor realizate. El trebuie să precizeze de asemenea că nici o opinie de audit nu este exprimată.

Principalele elemente care se regăsesc într-un raport de examen limitat sunt:

- titlul;

- destinatarul;

- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:

- identificarea situaţiilor financiare supuse examenului limitat;

- responsabilităţile auditorului şi ale conducerii întreprinderii;

- paragraful întinderii examenului limitat cuprinzând:

• trimiterea la Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele limitate (sau norme naţionale);

mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice

menţiunea că nici un audit nu a fost realizat, că procedurile puse în lucru furnizează un nivel de asigurare mai puţin

ridicat decât în cazul auditului şi că nici o opinie de audit nu este exprimată;

- exprimarea unei asigurări negative;

- data raportului;

- adresa auditorului şi semnătura.

Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:

- să exprime o asigurare negativă precizând că auditorul nu a descoperit fapte care să-l facă să gândească, că situaţiile financiare nu sau

o imagine fidelă conform unui referenţial contabil identificat;

- dacă auditorul a descoperit fapte care afectează imaginea fidelă conform referenţialului contabil identificat, descrie aceste fapte şi, în

măsura posibilului, cuantifică incidenţele

asupra situaţiilor financiare şi în acest caz:

• fie însoţeşte asigurarea negativă de o rezervă;

• fie - atunci când incidenţa faptelor descoperite asupra situaţiilor financiare este atât de semnificativă încât auditorul

concluzionează că o rezervă nu este suficientă

pentru a califica natura incompletă sau înşelătoare a si tuaţiilor financiare - pune o concluzie nefavorabilă indicând că situaţiile

financiare nu dau o imagine fidelă

conform referenţialului contabil identificat;

- dacă există o limitare importantă a întinderii examenului limitat, descrie această situaţie şi:

• fie însoţeşte asigurarea negativă de o rezervă privind eventualele ajustări care ar fi trebuit făcute dacă nu ar fi existat limitarea

respectivă;

fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii întinderii examenului limitat sunt semnificative şi privesc mai multe

rubrici ale situaţiilor financiare.2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii?

Valoarea globală a unei întreprinderi este egală cu capitalurile necesare pentru a crea o întreprindere având aceleaşi caracteristici ca

întreprinderea evaluată; mijloacele utilizate de către o întreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment

(NFR), denumite capitaluri permanente necesare exploatării (CPNE).

Capitalurile permanente ale întreprinderii (capitaluri proprii plus împrumuturi pe termen lung) trebuie să fie superioare sau egale activului fix

corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile permanente trebuie să finanţeze activul fix net şi necesarul de fond

de rulment (NFR) pentru ca întreprinderea să se afle în echilibru financiar.

Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraţii; această remuneraţie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune în evidenţă

superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.

Biletul nr.661.Raportarea unei misiuni de compilare.

Într-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare în raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, în scopul strângerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt încrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:- titlul;- destinatarul;- o mentiune confirmând ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de întreprindere;- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea întreprinderii;- o mentiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor;- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, în consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate în anexe fata de referentialul contabil utilizat;- data raportului;- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: “neauditate” sau “compilate fara audit, nici examen limitat”.

2.Care sunt ipotezele de bază în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerării valorii substanţiale brute? Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.

Biletul nr.671.Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?Necesitatea unui Cod etic constă în:

- necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;- menţinerea (conservarea) încrederii publicului în profesie;- asigurarea protecţiei, atât a profesionistului contabil cât şi a terţilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia;- confirmarea autorităţii lucrărilor efectuate de profesioniştii contabili;- necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a organismului din care face parte.

2. Cum se evaluează acţiunile deţinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi?Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor  procurate de acestea; - canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului.

Biletul nr.681.Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?

Integritate, obiectivitate, competenţă profesională şi prudenţă, confidenţialitate, profesionalism, respect faţă de normele etice şi profesionale.

2.Cum se evaluează stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

Biletul nr.69

1.Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.

Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci efectuează servicii profesionale. Integritatea

implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand

apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate

Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicati, să nu se afle în situaţii de

incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială rationamentele profesionale ale acestuia.

2.Cum se evaluează creanţele din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva

Biletul nr.701. Explicaţi principiul competenţei în audit.Profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă şi prudenţă, fiind obligat să-şi menţină un nivel

ridicat de cunoştinţe şi competenţă profesională, care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.

Profesionistul contabil nu trebuie să pretindă că are competenţe sau o experienţă pe care nu le are.Competenţa profesională are în vedere:

- obţinerea competenţei profesionale, care se dovedeşte prin studii, vechime, examen de acces, examen de aptitudini;- menţinerea competenţei profesionale, care presupune ţinerea la curent cu evoluţiile în profesie (normele naţionale şi internaţionale

în domeniul contabilităţii, auditului), cu legislaţia şi adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor în concordanţă cu normele naţionale şi internaţionale în materie.

2Cum se evaluează disponibilităţile din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?Disponibilităţile din bilanţ se evaluează la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

Biletul nr.71

1.Explicati principiul confidentialitatii in audit.

Obligaţiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, excepţia cazului când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii; abtinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane; respectarea confidenţialităţii in mediu social (asociaţi de afaceri, rude) , in relaţiile cu un potenţial client sau angajator; in cadrul entităţii angajatoare; Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil şef, etc.).

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator.Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile:

autorizare de către client sau angajator; autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie, autoritatea fiscală, prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor); conformare auditului de calitate; investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);

Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE).

Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.

Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.

2.Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica

Biletul nr.721. Conceptul de independenţă în audit.Componentele independenţei sunt:

- Independenţa de spirit (a raţionamentului profesional) caracterizată prin starea de spirit care înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite raţionamentul profesional, permiţând profesionistului contabil să acţioneze cu integritate, obiectivitate şi prudenţă profesională;

- Independenţa în aparenţă (comportamentală) caracterizată prin evitarea faptelor şi circumstanţelor care pot fi atât de semnificative încât o terţă persoană, logică şi informată (deţinând toate informaţiile relevante şi aplicând toate măsurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa profesională ale cabinetului/societăţii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.

Prin independenţă nu trebuie să se înţeleagă că o persoană care exercită un raţionament profesional trebuie să fie izolată de relaţiile sale economice, financiare sau de altă natură, ci doar că importanţa acestor relaţii trebuie evaluată şi din punctul unei terţe persoane, rezonabilă şi informată, care, având toate informaţiile relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.

2.Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria microîntreprinderilor?

o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 112^2 alin. (6);b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.

(6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care

desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

Biletul nr.73

1.Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare

2.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile microintreprinderilor începând

cu anul fiscal următor, daca:

a) realizeaza venituri cu exceptia celor din activităţi în domeniul bancar; asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital,

jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;

b) au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;

c) au realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;

d) capitalul social al acestora este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale , sau este deţinut de un acţionar

sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului titlu.

Pentru anul 2011, persoanele juridice române pot opta pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor dacă

îndeplinesc condiţiile de la a) la d)

O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor,

începând cu primul an fiscal, dacă condiţia în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării sa aiba intre 1 si 9 angajati.

Microîntreprinderile nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţii

Biletul nr.741. Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.Interesul propriu semnifică faptul că un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare)

financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intră în conflict cu clientul respectiv. Exemple:- participare financiară directă sau indirectă la capitalul propriu al clientului respectiv;- un împrumut sau o garanţie la sau de la un client sau de la persoane care gestionează patrimoniu clientului;- onorarii totale provenind de la un singur client;- preocupare cauzată de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);- relaţii de afaceri cu clientul (altele);

- potenţială angajare ca salariat al clientului;- onorarii neprevăzute în contractul de audit sau de prestări de servicii profesionale;

2.Care sunt veniturile ce nu se iau în calcul la determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor?Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;d) veniturile din subvenţii de exploatare;e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli

nedeductibile la calculul profitului impozabil ;g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura

stocurilor sau a activelor corporale proprii.(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza

impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

Biletul nr.75

1.Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.

Ameninţarea la adresa independenţei, legată de slăbirea autocontrolului, apare atunci când unul dintre membrii cabinetului/societăţii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului şi astfel poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de asigurare al angajamentului faţă de client

Exemple: un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care poate exercita o influenţă semnificativă asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al cărui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurării) profesionistului faţă de client; pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor înregistrări care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client).

2.Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.

Biletul nr.76

1.Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.

Renunţarea la convingeri poate să apară atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promovează opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind compromisă.Este cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat raţionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al acţiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a acţiona ca un avocat sau consilier al clientului în litigiile lui sau în rezolvarea neînţelegerilor cu terţe părţi.

2.Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?

Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:a) poate fi redresata;b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;c) urmeaza a fi lichidata.

Biletul nr.77

1.Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.

Manifestările de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client, cu cei care gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea înţelegător faţă de interesele clientului.Exemple : un membru al cabinetului/societăţii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu funcţie de răspundere în întreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influenţă directă şi importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului/societăţii gestionează patrimoniul clientului şi are influenţă importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul, acceptarea de daruri, în afară de cazul când valoarea acestora este nesemnificativă, de către membrii cabinetului/societăţii, de la client sau de la persoanele care gestionează patrimoniul clientului).

2.In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in

dificultate?

Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei.

Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale şi circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.

Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.

Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forţate a activelor întreprinderii.

Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintă suma ce poate fi obţinută în mod rezonabil de vânzarea unei proprietăţi într-un interval de timp prea mic pentru a îndeplini condiţiile din definiţia valorii de piaţa.

Dacă însă lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preţuri corespunzătoare unor tranzacţii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaţie este întalnita in cazul lichidarii voite a întreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.In conditiile in care lichidarea nu reprezintă cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza în perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activităţii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizării lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiţii de exploatare ale întreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare

Biletul nr.78

1.Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.

Acţiunile de intimidare au loc atunci când un membru al cabinetului/soc este implicat să acţioneze obiectiv şi să exercite prudenţă profesională, prin ameninţări reale sau percepute, de la persoanele care gestionează patrimoniul sau de la angajaţii clientului.

Exemple: cererea din partea clientului către cabinet de a înlocui un membru al acestuia, în cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunzător cantitatea de muncă executată de membrii cabinetului, în scopul reducerii onorariilor.

2.In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate

Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success “ al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen

Biletul nr.791.  Protejarea independentei prin normele legale §i profesionale.

Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia în functie de împrejurari.Aceste masuri se impart în trei categorii:-   masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;-   masuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;-   masuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.

2.  Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie Tndeplinite pentru a fi scutita" de TVA cu drept de deducere.- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora.Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua texte de lege din Codul fiscal:●art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru;●art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

Biletul nr.801.Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.Aceste măsuri constau în:

- aprobarea de către AGA clientului a numirii cabinetului, atunci când contractul a fost semnat de persoanele împuternicite să administreze patrimoniul şi să-l reprezinte juridic pe client;

- nominalizarea angajaţilor competenţi ai clientului împuterniciţi a lua decizii manageriale;- stabilirea de către client politicilor şi procedurilor pentru o raportare financiară (situaţiilor financiare) corectă;- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionări a bunurilor şi valorilor;

- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigură procesul de validare a informaţiilor şi situaţiilor financiare şi legătura cu societatea/cabinetul de audit.

2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanţă care se efectuează dintr-un stat membru spre

România, locul livrării se consideră în România dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă şi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) valoarea totală a vânzărilor la distanţă al căror transport sau expediere în România se realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanţă, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanţă de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte prin norme; sau

b) furnizorul a optat în statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea vânzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în România, ca având loc în România.

(3) Locul livrării este întotdeauna în România, în cazul vânzărilor la distanţă de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, altele decât persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a).

Biletul nr.811. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului

- importanTa pe care conducerea cabinetului/societATii o acordA independenTei; - politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de cabinet; - identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; - politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind independenTa; - politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si auditor care ameninTA independenTa; - politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client; - comunicarea modificArilor intervenite In politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor Si colaboratorilor; - existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a independenTei; - existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite; - politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA independenTa Si obiectivitatea; - consultarea organismului profesional cu privire la independenTA; - rotirea personalului cu funcTii de rAspundere; - eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia Ii este afectatA independenTa;

2.Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere al TVA. Sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA urmAtoarele operaTiuni: a) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre aceasta pentru a fi utilizate In scopuri care nu au legAturA cu activitatea economicA desfASuratA, dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial; b) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre aceasta pentru a fi puse la dispoziTie altor persoane In mod gratuit, dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial; c) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA de bunuri mobile corporale achiziTionate sau produse de cAtre aceasta, altele decât bunurile de capital prevAzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate In scopul unor operaTiuni care nu dau drept integral de deducere, dacA taxa aferentA bunurilor respective a fost dedusA total sau parTial la data achiziTiei; d) bunurile constatate lipsA din gestiune, cu excepTia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c). Unde: a) bunurile de capital reprezintA toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3), a cAror duratA normalA de funcTionare este egalA sau mai mare de 5 ani, precum Si operaTiunile de construcTie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaTiile sau lucrArile de IntreTinere a acestor active, chiar In condiTiile In care astfel de operaTiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de Inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziTia unei alte persoane; Nu constituie livrare de bunuri, In sensul alin. (1): a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitATi naturale sau a unor cauze de forTA majorA, precum Si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevAzute prin norme; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum Si activele corporale fixe casate, In condiTiile stabilite prin norme; c) perisabilitATile, In limitele prevAzute prin lege;

Biletul nr.821. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament

ProfesioniStii contabili trebuie deci sA fie pregAtiTi sA justifice orice abatere, de la cerinTele etice. Nerespectarea cerinTelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naStere unor acTiuni disciplinare. Puterea acTiunii disciplinare este stabilitA prin reglementArile C.E.C.C.A.R. MAsurile disciplinare pot apArea, de obicei, In urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de bazA Si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniStilor contabili; - nerespectarea regulilor de eticA; - conduitA discreditabilA sau dezonoratA. InvestigaTiile disciplinare vor Incepe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale Si locale ale Corpului trebuie sA ia In consideraTie toate plângerile. InvestigaTiile pot, totuSi, sA fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA, fArA sA fie fAcutA o plângere. InvestigaTiile pot fi fAcute verbal sau prin corespondenTA. Trebuie Intotdeauna InStiinTat membrul Impotriva cAruia se face plângere, precum Si cel care a fAcut plângerea. Acolo unde existA o disputA, se poate Incerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplinA ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. Astfel, sunt informaTi atât membrii, cât Si publicul larg. TotuSi, aspectele de confidenTialitate Si tipul IncAlcArilor trebuie sA fie luate In consideraTie atunci când se decide metoda de publicitate.

2.Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri Faptul generator reprezintA faptul prin care sunt realizate condiTiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Exigibilitatea taxei reprezintA data la care autoritatea fiscalA devine IndreptATitA sA solicite plata de cAtre persoanele obligate la plata taxei, chiar dacA plata acestei taxe poate fi amânatA. In cazul unei livrAri intracomunitare de bunuri, scutite de taxA conform, exigibilitatea taxei intervine In cea de-a 15-a zi a lunii urmAtoare celei In care a intervenit faptul generator. Prin excepTie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dacA factura este emisA Inainte de a 15-a zi a lunii urmAtoare celei In care a intervenit faptul generator

Biletul nr. 861. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza?

- obiectivitatea- independentaO misiune de certificare rezonabilă în care un profesionist contabil independent îşi exprimă o opinie cu privire la faptul dacă situaţiile financiare sunt sau nu întocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiară identificat, cum ar fi o misiune efectuată conform cu Standardele Internaţionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaţii financiare solicitat de legislaţie sau de reglementări.

2.  Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de consultanta.Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

Biletul nr.871. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania.Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenţialitatea,

colegialitatea, adaptabilitatea şi armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede că activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două forme: control colegial şi control prin personal angajat. În ambele forme trebuie asigurată calitatea controlorilor şi obiectivitatea lor.

Regulile aplicabile se referă la:- cine poate fi controlat;- selectarea auditorilor astfel încât la finele unei perioade toţi auditorii să fie controlaţi;- efectuarea controlului la cât mai multe birouri ale societăţii de audit;- perioada controlată, care nu poate depăşi 6 ani (10 ani la societăţile mici, la care nu s-au constatat deficienţe);- misiunile de verificare a situaţiilor financiare încredinţate cabinetelor respective, dar şi sistemul de control intern din

cadrul cabinetului;- elementele pe care se sprijină controlorul în aprecierea activităţii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante,

respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independenţa), calitatea rapoartelor;- supravegherea publică a profesiei (prin reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice);- aplicarea sancţiunilor disciplinare;- confidenţialitate;

experienţa şi formarea continuă a controlorilor de calitate;independenţa şi obiectivitatea controlorului de calitate.

- 2. Cum si cand se determina pro-rata TVA?

Sursa: Cod Fiscal Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă(1) Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care

nu dau drept de deducere este denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 127, cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parţial impozabilă.

(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziţiilor efectuate de către o persoană impozabilă cu regim mixt se determină conform prezentului articol. Persoana parţial impozabilă nu are drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă. Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoană impozabilă, din care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cât şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată persoană impozabilă mixtă pentru respectivele activităţi şi aplică prevederile prezentului articol. În condiţiile stabilite prin norme, persoana parţial impozabilă poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale în situaţia în care nu poate ţine evidenţe separate pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoană impozabilă şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă.

(3) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral.

(4) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operaţiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce.

(5) Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata.

(6) Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport între:a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări

de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şib) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii

care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.

(7) Se exclud din calculul pro-rata următoarele:a) valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în activitatea sa economică;b) valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă şi prevăzute la art. 128

alin. (4) şi la art. 129  alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la art. 128 alin. (10);c) valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor imobiliare, altele decât cele prevăzute

la lit. a), în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii principale.(8) Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile prevăzute la alin. (6), pentru care

exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se determină procentual şi se rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxă prevăzut la art. 156 2 , în care s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (12), se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro-rata definitivă.

(9) Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia. În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul său decont de taxă, prevăzut la art. 156 2 .

(10) Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulţirea valorii taxei deductibile prevăzute la alin. (5) pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), determinată pentru anul respectiv.

(11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevăzută la alin. (5), cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul respectiv.

(12) La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă provizoriu astfel:a) din taxa de dedus determinată definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusă într-un an determinată provizoriu, conform

alin. (10);b) rezultatul diferenţei de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă,

prevăzut la art. 156 2 , aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anulării înregistrării acesteia.

(13) În ceea ce priveşte taxa de dedus aferentă bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaţiunile prevăzute la alin. (5):

a) prima deducere se determină în baza pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), pentru anul în care ia naştere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajustează, conform alin. (12), în baza pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8). Această primă ajustare se efectuează asupra valorii totale a taxei deduse iniţial;

b) ajustările ulterioare iau în considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douăzecime, pentru bunurile imobile, după cum urmează:

1. taxa deductibilă iniţială se împarte la 5 sau la 20;2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se înmulţeşte cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), aferentă fiecăruia dintre

următorii 4 sau 19 ani;3. taxa dedusă iniţial în primul an, conform pro-rata definitivă, se împarte la 5 sau la 20;4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compară, iar diferenţa în plus sau în minus reprezintă ajustarea de

efectuat, care se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă prevăzut la art. 156 2 , aferent ultimei perioade fiscale a anului.(14) În situaţii speciale, când pro-rata calculată potrivit prevederilor prezentului articol nu asigură determinarea corectă a taxei

de dedus, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, poate, la solicitarea justificată a persoanelor impozabile:a) să aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul anului, persoanele impozabile au obligaţia

să recalculeze taxa dedusă de la începutul anului pe bază de pro-rata specială aprobată. Persoana impozabilă cu regim mixt poate renunţa la aplicarea pro-rata specială numai la începutul unui an calendaristic şi este obligată să anunţe organul fiscal competent până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;

b) să autorizeze persoana impozabilă să stabilească o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice, cu condiţia ţinerii de evidenţe contabile distincte pentru fiecare sector.

(15) În baza propunerilor făcute de către organul fiscal competent, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia sa de specialitate, poate să impună persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operaţiunile viitoare ale acesteia, respectiv:

a) să aplice o pro-rata specială;b) să aplice o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice;c) să-şi exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, în conformitate cu prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate

operaţiunile sau numai pentru o parte din operaţiuni;d) să ţină evidenţe distincte pentru fiecare sector al activităţii sale economice.(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplică şi pentru pro-rata specială prevăzută la alin. (14) şi (15). Prin excepţie de la prevederile

alin. (6), pentru calculul pro-rata specială se vor lua în considerare:a) operaţiunile specificate în decizia Ministerului Finanţelor Publice, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15)

lit. b);b) operaţiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b).Norme metodologice: (1) În aplicarea art. 147 alin. (3) şi alin. (4) din Codul fiscal, dacă bunurile sau serviciile achiziţionate pot fi alocate parţial

activităţii care nu dă drept de deducere şi parţial activităţii care dă drept de deducere, nu se aplică prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe bază de pro rata.

 Exemplu: o societate care cumpără o clădire, cunoaşte din momentul achiziţionării acesteia partea din clădire care va fi alocată

pentru închiriere în regim de scutire şi partea de clădire care va fi alocată pentru închiriere în regim de taxare, va deduce taxa corespunzătoare părţii din clădire care urmează a fi utilizată pentru închiriere în regim de taxare şi nu va deduce taxa aferentă părţii din clădire, care va fi utilizată pentru închiriere în regim de scutire.

(2) În sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaţiunile imobiliare reprezintă operaţiuni de livrare, închiriere, leasing, arendare, concesionare şi alte operaţiuni similare efectuate în legătură cu bunurile imobile.

(3) O operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a. realizarea acestei operaţiuni necesită resurse tehnice limitate privind echipamentele şi utilizarea de personal;b. operaţiunea nu este direct legată de activitatea principală a persoanei impozabile; şic. suma achiziţiilor efectuate în scopul operaţiunii şi suma taxei deductibile aferente operaţiunii, sunt nesemnificative.(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta să nu aplice prevederile art. 147 în ce priveşte posibilitatea exercitării dreptului

de deducere, situaţie în care taxa aferentă achiziţiilor de bunuri destinate operaţiunilor cu sau fără drept de deducere nu va fi dedusă. (5) În cazul în care ulterior depunerii decontului de taxă se constată erori în calculul pro rata definitivă pentru perioade

anterioare: a) dacă pro rata corect determinată este mai mică decât pro rata utilizată, persoana impozabilă are obligaţia să procedeze la

regularizarea diferenţelor în cadrul perioadei prevăzute la art. 147 1 alin. (2) din Codul fiscal; b) dacă pro rata corect determinată este mai mare decât pro rata utilizată, persoana impozabilă are dreptul să procedeze la

regularizarea diferenţelor în cadrul perioadei prevăzute la art. 147 1 alin. (2) din Codul fiscal. Regularizarea se înscrie în decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care sunt constate aceste erori."

Biletul nr.881.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.Scopul controlului de calitate îl reprezintă analiza modului de organizare şi funcţionare a unui cabinet şi aprecierea modului de

aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internaţionale şi a normelor emise de organismele profesionale.Obiectivele urmărite prin controlul de calitate sunt:

- să ofere publicului o bună percepţie despre calitatea serviciilor;- să armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;

- să contribuie la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;- să aprecieze modul de aplicare a regulilor şi normelor profesionale;- să dezvolte solidaritatea în rândul profesiei (prin favorizarea contactelor între colegi), apropierea şi respectul

profesioniştilor faţă de organismul profesional.

2.Ce presupune acceptarea unui client?Acceptarea unui client presupune urmatoarele : examinarea anticipată a situaţiei clientului, sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare de bani), practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială, etc. evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie, pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dacă este posibil. atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul. examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie realizate la nivelul corespunzător. luarea în considerare a reputatiei, experienţei şi a resurselor disponibile ale profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus. apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să obţină permisiunea clientului (de regulă, în scris).

Biletul nr.891.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenţialitatea,

colegialitatea, adaptabilitatea şi armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede că activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două forme: control colegial şi control prin personal angajat. În ambele forme trebuie asigurată calitatea controlorilor şi obiectivitatea lor.

Regulile aplicabile se referă la:- cine poate fi controlat;- selectarea auditorilor astfel încât la finele unei perioade toţi auditorii să fie controlaţi;- efectuarea controlului la cât mai multe birouri ale societăţii de audit;- perioada controlată, care nu poate depăşi 6 ani (10 ani la societăţile mici, la care nu s-au constatat deficienţe);- misiunile de verificare a situaţiilor financiare încredinţate cabinetelor respective, dar şi sistemul de control intern din

cadrul cabinetului;- elementele pe care se sprijină controlorul în aprecierea activităţii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante,

respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independenţa), calitatea rapoartelor;- supravegherea publică a profesiei (prin reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice);- aplicarea sancţiunilor disciplinare;- confidenţialitate;- experienţa şi formarea continuă a controlorilor de calitate;- independenţa şi obiectivitatea controlorului de calitate.

2. Dati un exemplu de ajustare a TVA Tn cazul unui bun imobil ce este folosit Tn alte scopuri dec3t activitatile cu drept de deducere daca la achizitionare s-a dedus TVA.In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul Fiscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane.

Ajustarea taxei deductibile se efectueaza:

*in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:

1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala;

* in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;

* in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila.Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel:* pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat bunurile imobile;* pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.

Perioada de ajustare incepe:

* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost achizitionate sau fabricate dupa data aderarii;* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii;* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii;* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii.

Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare.

Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal.

Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la randul 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau minus, dupa caz.

Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.

Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.

Exemplul nr. 1 - bun imobilO persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani = 24.000 lei TVA deductibila de ajustat.

Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.

De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila.

Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la rd. 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus.

In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii:- data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;- taxa deductibila aferenta bunului de capital;- taxa dedusa;- ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.

Biletul nr.901.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de către un cabinet sau o societate sunt următoarele:

- exigenţe profesionale: personalul cabinetului sau societăţii trebuie să se conformeze principiilor de independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism înscrise în Codul etic;

- aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare a personalului cabinetului sau societăţii trebuie să-i permită acestuia să se achite în mod corect şi complet de sarcinile pe care le primeşte în cadrul unei misiuni de audit;

- repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispune de pregătirea şi experienţa necesare;- delegarea: conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toate eşantioanele permit obţinerea unei asigurări rezonabile

că lucrările efectuate răspund normelor de calitate stabilite;- consultarea: de fiecare dată, când este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului;- acceptarea şi păstrarea clienţilor: lista clienţilor potenţiali şi existenţi va fi revizuită periodic, sub aspectele legate de independenţa

cabinetului şi capacitatea sa de a satisface cererea clienţilor;- control: eficacitatea şi adaptarea politicilor şi procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic;- coordonarea şi supravegherea lucrărilor: colaboratorii cărora li se încredinţează diferite lucrări trebuie informaţi de

responsabilităţile lor şi de obiectivele şi procedurile ce trebuie urmărite;- revizuirea lucrărilor: lucrările realizate de fiecare colaborator sunt revăzute de către un profesionist cu un nivel de competenţă cel

puţin echivalent.Nivelul, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul şi

importanţa activităţii sale, dispersia geografică, nivelul de organizare, costuri etc.

2.Ce documente, registre, declaraţii se completează în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri? In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :        - Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii        - Lista de coletaj (PACKING LIST)        - Documentul de transport (CMR)        Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pentru luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.        Incepand cu: 01.08.2010  toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari

Bilet 911. Rolul si importanta dosarului exercitiului.

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:

- mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;- documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

In mod uzual dosarul cuprinde:- planificarea misiunii;- supervizarea lucrarilor;- aprecierea controlului intern;- obtinerea de elemente probante;Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.:

EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:; EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) – “orientare si planificare”; ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”; EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) – “ controale substantive”; EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”; EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”; EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament; EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”.

2. Prezentaţi regimul TVA în cazul închirierilor de clădiri.Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de TVA fara drept de deducere, chiar

daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de TVA. Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept de deducere. Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul hotelier: - operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;  - inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;

Biletul nr.921. Rolul si importanta dosarului permanent.

Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toată durata mandatului. Clasarea lor într-un dosar separat – dosarul permanent – permite utilizarea lor ulterioară, după aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la un exerciţiu la altul a elementelor de cunoaştere a întreprinderii.

2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?“Urmãtoarele cheltuieli au deductibilitate limitatã:a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicatã asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;”Din cele de mai sus rezultă că, la analiza deductibilităţii trebuie făcută diferenţa între: - bunurile care sunt acordate pentru stimularea vânzărilor (cheltuieli de reclamă şi publicitate) şi bunurile acordate ca protocol „din parte casei” care au o deductibilitate limitata de 2 % şi sunt condiţionate de profit. De mentionat ca la cheltuielile de protocol ce costau în băuturi alcolice şi tutun, taxa pe valoarea adaugata, aferentă nu este deductibilă fiscal şi trebuie să se încadreaza în plafonul de 2%.

Biletul nr.931.Structura dosarului exercitiului.Structura dosarului exerciţiului.

Dosarul exerciţiului cuprinde 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:- EA (dosarul exerciţiului, secţiunea A) intitulată „Acceptarea misiunii”;- EB (dosarul exerciţiului, secţiunea B) intitulată „Sinteza misiunii şi rapoarte”;- EC (dosarul exerciţiului, secţiunea C) intitulată „Orientare şi planificare”;- ED (dosarul exerciţiului, secţiunea D) intitulată „Evaluarea riscului legat de control”;- EE (dosarul exerciţiului, secţiunea E) intitulată „Controalele substantive”;- EF (dosarul exerciţiului, secţiunea F) intitulată „Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”;- EG (dosarul exerciţiului, secţiunea G) intitulată „Verificări şi informaţii specifice”;- EH (dosarul exerciţiului, secţiunea H) intitulată „Lucrările de sfârşit de misiune”;- EI (dosarul exerciţiului, secţiunea I) intitulată „Intervenţii cerute prin reglementări diverse”;- EJ (dosarul exerciţiului, secţiunea J) intitulată „Controlul conturilor consolidate”.

2. Precizati Tn ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA.Sursa: Cod Fiscal

Art. 126 alin. (8) lit. b): „nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:● achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;

● bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania; ● beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;

Biletul nr.941.Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se subdivide în 7 secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea organismului profesional, după cum urmează:- PA (dosarul permanent, secţiunea A) intitulată „Generalităţi”;- PB (dosarul permanent, secţiunea B) intitulată „Documente privind controlul intern”;- PC (dosarul permanent, secţiunea C) intitulată „Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile precedente”;- PD (dosarul permanent, secţiunea D) intitulată „Analize permanente”;- PE (dosarul permanent, secţiunea E) intitulată „Fiscal şi social”;- PF (dosarul permanent, secţiunea F) intitulată „Juridice”;- PG (dosarul permanent, secţiunea G) intitulată „Intervenienţi externi”.

2. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii şi divizării.Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre următoarele metode: metoda patrimonială sau

metoda activului net, metoda bursieră, metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte şi metoda bazată pe fluxul financiar sau cash-flow.

Valoarea globala a societăţii stabilită printr-una dintre metodele menţionate reprezintă valoarea aportului de fuziune al fiecărei societăţi intrate în fuziune. Pe baza acestei valori se stabileşte raportul de schimb.Valorea activului net este egală cu valoarea aportului net numai în cazul în care s-a folosit metoda patrimonială de evaluare globală a societăţii. In cazul în care cele două valori nu sunt egale, la societatea absorbită sau intrată în contopire, diferenţele sunt recunoscute ca elemente de câştiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil, diferenţa este recunoscută ca profit. In situaţia inversă diferenţa este recunoscută ca pierdere.Determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale pentru a acoperi capitalul societăţilor comerciale absorbite.In cadrul acestei etape se efctuează:

a) determinarea valorii contabile a acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţilor comerciale care fuzionează, prin raportarea aportului net la numărul de acţiuni sau de părţi sociale emise.Valoarea contabilă a unei acţiuni-părţi sociale se poate obţine şi prin raportarea activului net contabil la numărul de acţiuni-părţi sociale.

b) Stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei acţiuni ori părţi sociale a societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţinui sau părţi sociale a societăţii absorbate, raport verificat şi aprobat de experţi.

Determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:a) determinarea nr. de acţiuni sau de părţi sociale ce trebui emise de societatea comercială care absoarbe fie prin raportarea capitalui

propriu (activului net= al societăţilor comerciale absorbite la valoare contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii comerciale absorbante, fie prin înmulţirea nr. de acţinui-părţi sociale ale societăţii comerciale absorbite cu raportul de schimb;

b) majorarea capitalui social la societatea comercială care absoarbe, prin înmulţirea nr. de acţiuni/părţi sociale care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părţi sociale de la această societate comercială;

c) calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor sau a părţilor sociale şi valoarea nominală a acestora.

Biletul nr. 951.Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit SUBIECT 2008

- are un dublu rol – instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare (nu cu intreprinderea)- instrument de stabilire a responsabilitatilor

Are 7 elemente de baza :1.Titlul raportului « Raport de auditor independent »2.Destinatarul – intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere, cel care are responsabilitati fata de terti3. Paragraful introductiv – cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea responsabilitatilor (idem contract)4. Intinderea lucrarilor de audit – cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au fost folosite cele mai potrivite tehnici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu exista erori semnificative5. Paragraful opiniei – opinia in audit poate fi de 4 tipuri :

a) fara rezerve – se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare (au ramas fara obiect) (opinia curata). O derivata  : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se emite atunci cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare.

b) cu rezerve (opinie calificata) – se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la 31 decembrie, precum si atunci cand exista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea situatiilor financiare.

c) nefavorabila (opinie calificata) – se emite atunci cand exista constatari cu impact semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile

d) imposibilitatea emiterii unei opinii – se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa aplice tehnicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare.6. Data raportului7. Semnatura personala sau sociala si personala

2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandări privind: 2.Prezentarea intreprinderii 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.2. Diagnosticul commercial 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii 5. Bazele lucrarii de evaluare 6.Metode de evaluare aplicate 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului

Biletul nr.961.Opinia defavorabilă:motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie poate fi formulată din cauza dezacordului asupra principiilor contabile şi se poate formula astfel:„Cum este explicat în nota X, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră,

în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar şi a unei cote de......pentru clădiri şi ......pentru utilaje, trebuiau să se ridice la suma de ......pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie......În consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice la ......, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la........

După părerea noastră, din cauza incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă a situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., a contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

2.Cum influenţează raportul de schimb al monedei naţionale valoarea unei întreprinderi?Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea întreprinderii astfel: - influenţează rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naţionale - Influenţează bilanţul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuării evaluării

Biletul nr. 971.Explicaţi semnificaţia datării raportului de audit.

Rap auditorului trebuie să poarte data de la sfărşitul lucrărilor de audit. Cititorul este astfel informat că auditorul a apreciat efectele asupra sit fin şi asupra raportului său, evenimentelor şi tranzacţiilor intervenite, de care el a avut cunoştinţă până la această dată.Întrucât responsabilitatea auditorului constă în emiterea unui raport asupra sit financiare pregătite şi prezentate de conducerea societăţii, raportul său nu trebuie să poarte o dată anterioară celei la care situaţiile financiare au fost închise şi aprobate.

2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi?Modificarea preturilor influenţează valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influenţata cu riscul de proiecţie; - bilanţul economic este influenţat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaţa care ţin seama de preturile pieţei

Biletul nr.981.Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.O astfel de opinie poate fi rezultatul limitării întinderii lucrărilor şi e poate prezenta astfel:„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a conturilor de clienţi, din

cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.

Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale.”

2.Care este rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi?Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

Biletul nr. 991.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. În astfel de cazuri, paragraful opiniei se formulează astfel:Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor:“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, căci noi am fost desemnaţi auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura documentelor contabile ale societăţii, noi am putut controla cantităţile prin alte proceduri.După părerea noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua controlul fizic al cantităţilor, situaţiilor financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare”.Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate:“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexată, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi al unei cote de …. pentru clădiri şi …. pentru utilaje, trebuie să se ridice la suma de …. pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 200… . În consecinţă, amortismentele cumulate trebuie să se ridice la …. mil. lei, iar pierderile exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil. lei.După părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a faptelor menţionate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

2.Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderiiEvaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.

Biletul nr. 1001. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.Opinia fără rezerve semnifică faptul că după efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie „curată”,

nedistorsionată de vreo rezervă sau reţinere.Ca mod de prezentare opinia fără rezerve poate apărea în următoarea formulare:„După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie …. precum şi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la această dată, în conformitate cu normele internaţionale şi naţionale de contabilitate”

2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.

Biletul nr. 1011.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.

În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de observaţii al cărui obiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manieră detaliată în anexă. Adăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă.Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente care însă nu afectează opinia auditorului; paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de opinie.Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea:“Fără să exprimăm o rezervă asupra situaţiil;or financiare, noi atragem atenţia asupra notei “X” din anexă. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor şi în care i se pretinde vărsarea redevenţelor şi daunelor de interese; societatea a angajat o contra-acţiune şi audierile preliminare, cât şi procedurile juridico-administrative ale celor două acţiuni sunt în curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, în prezent, să fie determinatşi, în consecinţă, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea să rezulte”.

2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?.Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ) mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.             Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii. Biletul nr.102

1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o

imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:- opinia fara rezerve (curata);- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;- opinia cu reserve;-imposibilitatea exprimarii unei opinii;- opinia defavorabila.

2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculează prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUATE – DATORII

Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de Activul net contabil. Anc= Active totale – datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa distribuire)

 b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR

 c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) – valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate.

d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului exigibil majorat cutotalul cheltuielilor de lichidare

Biletulnr.1031.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.Acest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaţionale de Audit sau norme şi practici

naţionale, precum şi descrierea lucrărilor de către auditor. Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând că ele au fost îndeplinite conform Standardelor Internaţionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naţionale. “Întinderea lucrărilor” dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de audit judecate ca necesare în condiţiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie să se asigure că auditul a fost făcut conform normelor şi practicilor în materie; dacă aceasta nu rezultă în mod clar, se presupune că normele şi practicile utilizate sunt cele din ţara indicată prin adresa auditorului. Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să asigure în mod rezonabil că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând:- examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile financiare;

- evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare;- evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili situaţiile financiare;- revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare. Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare: “Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaţionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naţionale). Aceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie planificat şi realizat în scopul de a obţine o asigurare rezonabilă că, situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Un audit constă în a exprima, pe bază de sondaje, elementele probante care să justifice sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile financiare; el constă, de asemenea, în a evalua principiile şi metodele contabile folosite şi estimările semnificative făcute de către conducerea entităţii, pentru închiderea situaţiilor financiare, cât şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora. Estimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei noastre.”

2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea

intreprinderii este mai mica. Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii.Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii.

Biletul nr.1041. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii

entităţii auditate şi ale auditorului. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au făcut obiectul auditului, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă, că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare.

Dimpotrivă, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare, încât să poată exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”, încheiate la 31 decembrie 200…, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza auditului nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”.

2. Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi?Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de

intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.

Biletul nr.1051. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.De fiecare data când auditorul emite un raport, altul decât un raport fara rezerva, el trebuie sa includa în raportul sau o

descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data când poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta într-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.

2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va

degaja la cesiunea lor.

Biletul nr. 106

1.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabilă pe care conducerea întrepr refuză să

o corecteze. Acest dezacord poate fi important şi să influenţeze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:

- insuficienţa provizioanelor pentru deprecierile de stocuri şi creanţe;

- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori în calculul costurilor producţiei sau în determ mărimii stocului (cantităţilor)

- nerespectarea principiului independenţei exerciţiului;

- neluarea în considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirmă o situaţie existentă la data închiderii exerciţiului;

- neluarea în considerare a principiului prudenţei prin supraevaluarea activelor;

- erori în clasarea terţilor (clienţi incerţi menţinuţi ca clienţi obisnuiţi).

Auditorul certifică “cu rezervă” atunci când iregularitatea este semnificativă, dar importanţa ei nu este suficientă pentru a considera că

sit fin nu sunt corecte şi sincere şi că nu dau o imagine fidelă asupra poziţiei şi situaţiei financiare precum şi rezultatului exerciţiului.

Oricare ar fi natura neregularităţilor, auditorul îşi prezintă în raport opinia, precizănd:

- natura dezacordului;

- postul şi suma respectivă;

- influenţa asupra rezultatului net.

2.Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabil (in

locul optiunii falimentului)?

Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de întreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie

Biletul nr. 107

1.Continutul raportului de audit

Raportul de audit trebuie să conţină:

- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;

- observaţiile reieşite din diverse verificări;

- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;

- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut asigurarea că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă,

clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a intreprinderii;

- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:

- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea intreprinderii;

- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;

- situaţiile care fac să apară incertitudini;

- natura şi locul observaţiilor în raport.

2.Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate, in cazul

evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?

Bilantul contabil, fiind intocmit după anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul să nu fie exprimat în

valori de piaţă iar performanţele să nu fie cele care s-ar fi obţinut în condiţiile normale ale pieţii.

Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice sunt:

Principiul permanenţei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de

piata);

Principiul prudenţei (spre exemplu prin politica de provizioane);

Principiul independenţei exerciţiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net

Biletul nr. 1081.Rolul raportului de audit.

Raportul de audit are un triplu rol:-instrument de comunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de entitatea auditată, respectiv cu publicul, precum şi cu acţionarii, pentru decizii economice;-instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiile financiare prezentate de o entitate;-instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii auditate.

2.Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii? Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei

Biletul nr.109

1.Rolul si continutul notei de sinteza

Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand

a fi supusa validarii ierarhiei superioare

Pentru a permite auditorului să-şi facă o părere definitvă asupra situaţiilor financiare , este util să-şi stabilească o “notă de sinteză” care

recapitulează toate punctele importante ale lucrărilor efectuate, de la cunoaşterea întreprinderii până la controlul conturilor, care pot

avea o incidenţă asupra deciziei finale .

Nota de sinteza este stabilită pe o foaie de lucru care presupune:

- o referire la foaia de lucru în care punctul reţinut ca important este dezvoltat;

- o descriere sumara a punctului respectiv;

- poziţia auditorului (punctul său de vedere).

Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurării lucrărilor şi în special la:

- problemele tehnice întâlnite şi maniera în care au fost rezolvate;

- punctele în suspensie care necesită primirea unei informaţii complementarea;

- domeniile care necesită o luare de poziţie şi o decizie finală a auditorului;

- o listă a modif propuse, evidenţiindu-le pe cele care au fost contabiliz şi separat pe cele care încă nu au fost acceptate de

întrepr.

Poate fi utilă, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viaţa întreprinderii

în timpul exerciţiului ca, de exemplu:

- evoluţia principalelor elemente din situaţiile financiare;

- produse (activitaţi) noi;

- schimbări în strategia întreprinderii.

2.Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o

perioada nedeterminata (infinite) de timp?

Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de fructificare: [(1+a)ⁿ -1]/ a

si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fixa a.

Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:

Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se

dispuna de un capital Y

X = Y * factorul fondului de reducere

Biletul nr.1101.Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune.

Chestionarul sfârşitului lucrărilor permite asigurarea că toate elementele au fost reunite, că normele au fost respectate şi că dosarele sunt complete.

Întrebările din chestionar trebuie să recapituleze toate lucrările ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit şi procedurilor interne ale cabinetului şi se pot grupa după cum urmează:

-întinderea lucrărilor;-delegarea lucrărilor către membrii echipei şi supervizarea activităţii lor;-conţinutul bilanţului contabil-raportările;-comunicările cu conducerea întreprinderii;-latura administrativă. Chestionarul sfârşitului lucrărilor, fiind un document intern al auditorului, poate conţine mai multe sau mai puţine întrebări în

funcţie de mărimea, structura şi experienţa cabinetului de audit, de natura misiunii, şi dacă este primul audit sau clientul este mai vechi.Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sinteză a misiunii.

2.Ce exemple de coeficienţi multiplicatori utilizaţi în prectica evaluării puteţi da? Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de:

a) rata neutra de plasament;b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__

an= (1+t) n tc) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni Dividend platit+profit nerepartizat

Biletul nr.111

1.Rolul si continutul scrisorii de afirmare.

Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariţiei unor neînţelegeri între auditori şi conducătorii clientului, prin confirmarea de către aceştia din urmă a afirmaţiilor orale.

De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaţiile verbale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situaţiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate aştepta în mod rezonabil să obţină elemente probante.

Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obţine dovada că cei care conduc întreprinderea recunosc responsabilitatea lor în întocmirea situaţiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare permite înştiinţarea conducerii întreprinderii asupra modului de influenţare a situaţiilor financiare de către informaţiile pe care numai ea le deţine.

O scrisoare de afirmare poate imbrăca forma:- fie a unei scrisori emanând de la conducători;- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conducători, recunoscute cum se cuvine şi confirmate de ei.

Daca conducătorii refuză să ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaţiile pe care auditorul le consideră necesare, acest refuz va constitui o limitare a întinderii lucrărilor sale.

Scrisoarea de afirmare permite:- clarificarea răspunderilor ce revin conducătorilor întreprinderii şi auditorului;- înştiinţarea conducerii întrepr asupra modului de influenţare a sit financiare de către informaţiile pe care numai ea le deţine.

Aceasta scrisoare de afirmare nu înlocuieşte procedurile de verificare ce trebuie efectuate de către auditori.Exemple de elemente declarate într-o scrisoare de confirmare:

- Nu avem cunoştinţă de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaţii care prezintă un rol important în definirea şi funcţionarea sistemului contabil şi de control intern, susceptibile a avea o influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.

- V-am prezentat toate registrele contabile, toată documentaţia aferentă şi toate procesele-verbale ale AGA, ale consiliului de administraţie, respectiv cele care s-au ţinut la datele de.....şi.....şi..... .

- Confirmăm că situaţiile financiare nu conţin anomalii semnificative sau omisiuni.- Societatea noastră s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a căror nerespectarea ar fi putut avea o

incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.- Următoarele elemente au fost corect înregistrate şi, după caz, în notele la situaţiile financiare s-au dat explicaţiile

necesare: pierderi din operaţiuni de cumpărări şi vânzări, active date în garanţie (ipotecate), active vândute.- Nu avem nici un proiect sau intenţii susceptibile să altereze în mod semnificativ valoarea contabilă sau clasificarea

activelor şi pasivelor reflectate în situaţiile financiare.- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaţie şi nici un stoc nu este contabilizat la o sumă superioară

valorii sale nete de realizare.- Societatea este proprietara tuturor activelor şi nici unul nu a fost ipotecat, cu excepţia celor menţionate în nota.....la

situaţiile financiare.- Noi am înregistrat toate pasivele şi angajamentele sau am dat explicaţii în notele anexe, iar în nota anexă Y am indicat

toate garanţiile acordate terţilor.- Cu excepţia evenimentului constând în ........ descris în nota anexă Z, nici un eveniment posterior închiderii exerciţiului

care să necesite o rectificare a situaţiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate în notele anexate.

- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sumă de ....... lei, provizionată în situaţiile financiare. Nici o altă reclamaţie privind un eventual contencios nu a fost depusă şi nu este prevăzută.

2.Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cash-flow-urilor?

Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.

Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar

Biletul nr.112

1.Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 600 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale şi modalităţile lor de aplicare

referitoare la utilizarea de către un auditor, în cadrul unei misiuni de audit de bază, la o entitate a lucrărilor realizate de către un alt

auditor, asupra situaţiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse în situaţiile financiare ale acelei entităţi. El nu se

aplică în cazul când doi sau mai mulţi auditori sunt numiţi coauditori şi nici relaţiilor auditorului cu auditorul precedent.

Când auditorul principal utilizează lucrările unui alt auditor, auditorul principal trebuie să determine incidenţa acestor

lucrări asupra propriului său audit.

Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaţiilor financiare ale unei entităţi care includ conturile unuia sau

mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemnează auditorul – altul decât auditorul principal –

responsabil de examenul informaţiilor financiare ale unui subgrup, incluse în situaţiile financiare auditate de către auditorul principal.

Auditorul trebuie să stabilească dacă participarea sa la lucrările de audit pe ansamblu este suficientă pentru a-i permite să

acţioneze ca auditor principal.

Atunci când utilizează lucrările unui alt auditor, auditorul principal trebuie să-i evalueze competenţa (celuilalt auditor) şi să

obţină elemente probante care să dovedească faptul că lucrările celuilalt auditor răspund obiectivelor auditorului principal în cadrul

misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie să-l informeze pe acest alt auditor în legătură cu:

- obligaţiile de independenţă; va solicita o declaraţie scrisă care să ateste respectarea acestor obligaţii;

- coordonarea lucrărilor şi a raportărilor; modalităţile de coordonare vor fi definite în etapa de planificare a auditului;

- obligaţiile contabile, de control şi de raportare, obţinând o declaraţie scrisă în legătură cu respectarea acestora;

- întreţinerea cu privire la procedurile de audit puse în operă; obţinerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de către

alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor.

Cunoscând contextul în care auditorul principal va folosi lucrările sale, celălalt auditor trebuie să coopereze cu auditorul

principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunoştinţa auditorului principal orice aspect al activităţii sale care nu se poate realiza

conform modalităţilor stabilite; la rândul său celălalt auditor va fi informat despre orice problemă apărută în activitatea auditorului

principal care poate avea o incidenţă importantă asupra propriei sale activităţi.

2.Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului?

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este

existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.

Biletul nr.113

1.Utilizarea lucrarilor auditorului intern

Auditorul trebuie să analizeze activităţile auditorului intern şi incidenţele potenţiale asupra procedurilor de audit ale sale.

Auditorul intern, făcând parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea şi controlul pertinenţei şi

eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern; anumite aspecte ale lucrărilor sale pot fi utile auditorului extern.

Printre activităţile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot menţiona:

- examenul sistemelor contabile de control intern;

- examenul informaţiilor financiare şi de gestiune;

- evaluarea costurilor, rentabilitatea şi eficienţa unor tranzacţii şi operaţiuni;

- examenul modului de respectare a textelor legislative precum şi al politicilor şi directivelor stabilite de conducerea intreprinderii.

Auditorul extern are oblig să obţină o cunoaştere sufic a activit auditului intern pentru a planifica şi aborda în mod eficient auditul.

În evaluarea lucrărilor auditorului intern, auditorul extern va ţine seama de următoarele criterii:

- statutul auditorului intern în cadrul intreprinderii;

- natura şi întinderea lucrărilor de audit intern efectuate;

- competenţe tehnice; pregătire tehnică adaptată şi o experienţă ca auditor intern;

- organizarea profesională; planificarea, supravegherea, controlul şi documentarea corectă a lucrărilor, existenţa manualelor de audit,

programarea de lucru şi a dosarelor de lucru corespunzătoare

2.Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului?

Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt următoarele:

-         Metoda directă

-         Metoda bazată pe capitalizarea unui superprofit

-         Metoda rentei goodwill-ului

Metoda bazată pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o întreprindere ale cărei capitaluri proprii au o

valoare patrimonială ANC, a cărei exploatare se presupune că va aduce un profit previzionat constant, P. Metoda presupune că nu există

superprofit decât din momentul în care rentabilitatea degajată de întreprindere (care îmbracă forma profitului previzionat) este mai mare

decât cea care s-ar obţine plasând pe piaţă un capital echivalent cu ANC.

Biletul nr.1141.Utilizarea lucrărilor unui expert

Utilizarea lucrărilor unui expert se face în următoarele situaţii:- evaluarea anumitor active;- evaluarea stării fizice a unor active precum minereuri, zăcăminte petroliere sau stabilirea duratei de viaţă rămasă a unor active

corporale;- evaluări actuariale;- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrări de construcţii;- avize juridice în ce priveşte interpretarea unor acorduri, statute sau reglementări.Când are în vedere să folosească lucrările unui expert, auditorul trebuie să ţină cont de:- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaţiile financiare;- riscul de eroare datorat naturii şi complexităţii elementului respectiv;- volumul şi calitatea altor elemente probante disponibile.Pentru a putea utiliza lucrările unui expert, auditorul trebuie să reunească elemente probante suficiente şi adecvate care să demonstreze că pot fi utilizate lucrările unui anume expert în cadrul misiunii sale de audit. Apoi, auditorul trebuie să verifice competenţa profesională a expertului şi obiectivitatea lui. În plus, auditorul trebuie să strângă elemente probante suficiente şi adecvate care să demonstreze că întinderea lucrărilor expertului răspunde obiectivelor auditului.Auditorul trebuie să stabilească dacă lucrările expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie îndeplinite de situaţiile financiare.Când auditorul nu modifică raportul său, el nu trebuie să facă menţiuni despre utilizarea lucrărilor expertului.

2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti

Biletul nr.1151. Elementele posterioare inchiderii exercitiului.Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileşte tratamentul în situaţiile financiare a evenimentelor favorabile şi

nefavorabile care survin după data închiderii exerciţiului, care pot fi de două tipuri:evenimente care furnizează informaţii în legătură cu fapte care existau la data închiderii exerciţiului; sunt acele evenimente care aduc o mai amplă confirmare a circumstanţelor existente la data închiderii;evenimente care furnizează informaţii bazate pe fapte survenite după data închiderii exerciţiului; sunt evenimente care indică circumstanţe noi, apărute după data închiderii.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 560 stabileşte obligaţiile pentru auditor de a lua în considerare incidenţele evenimentelor posterioare închiderii exerciţiului, atât asupra situaţiilor financiare cât şi asupra raportului său, distingându-se trei etape:fapte descoperite până la data raportului de audit;fapte descoperite după data raportului de audit, dar înaintea publicării situaţiilor financiare;fapte descoperite după publicarea situaţiilor financiare.

2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)Dacă rezultatele viitoare sunt exprimate în unităţi monetare curente care ţin seama de inflaţia viitoare estimată, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rată care include inflaţia, numită rată de actualizare nedeflatată. Pe plan mondial, majoritatea întreprinderilor lucrează cu valori nedeflatate, exprimate în unităţi monetare curente, calculate ţinând seama de o perspectivă inflaţionistă. În acest caz, rata de actualizare nedeflatată este din aceeaşi familie cu ratele dobânzilor nedeflatate pe pieţele financiare.

Biletul nr.1161.Faptele descoperite până la data raportului de audit.Auditorul trebuie să pună în lucru proceduri care urmăresc strângerea e elemente probante suficiente şi adecvate care să

justifice faptul că au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustări ale situaţiilor financiare sau informaţii suplimentare în anexe, până la data raportului său.

Procedurile menite să identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustări a situaţiilor financiare sau unei informaţii în anexe, vor fi puse în lucru la o dată cât mai apropiată de data raportului de audit. Dacă prin aplicarea acestor proceduri auditorul

descoperă că evenimentele posterioare au o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare, el trebuie să determine dacă acestea au fost corect avute în vedere şi au făcut obiectul unei informări corespunzătoare în notele anexe la situaţiile financiare.

Când un subgrup, filială sau sucursală face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum şi necesitatea de a-l informa de data prevăzută pentru semnarea propriului său raport de audit.

2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative şi ce exemple puteţi da? Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:

- PER –ul intrepr din acelasi sector, cotate; - capitalizarea bursiera/ANC;- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat

este egala cu cursul unei actiuni)

Biletul nr. 1171. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare.

Auditorul nu este ţinut să aplice proceduri sau să facă investigaţii referitoare la situaţiile financiare, după data raportului de audit. Conducerea întreprinderii, însă, trebuie să informeze auditorul asupra evenimentelor survenite între data raportului de audit şi data publicării situaţiilor financiare şi care sunt susceptibile să aibă o influenţă asupra acestora.

Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar înaintea publicării situaţiilor financiare, de evenimente care riscă să aibă o incidenţă semnificativă asupra acestora, auditorul trebuie să stabilească dacă trebuie să ceară cercetarea situaţiilor; financiare şi să discute aspectele în cauză cu conducerea întreprinderii pentru a stabili măsurile care se impun.

Dacă conducerea întreprinderii corectează situaţiile financiare, auditorul va pune în lucru procedurile necesare şi va furniza conducerii întreprinderii un alt raport de audit, în nici un caz datai noului raport nu va putea fi anterioară datei semnării sau aprobării situaţiilor financiare şi, în consecinţă, procedurile menţionate mai sus se vor prelungi până la data noului raport de audit.

Dacă conducerea întreprinderii refuză să corecteze situaţiile financiare iar auditorul consideră necesare aceste corecturi, el trebuie să exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă; dacă raportul de audit apucase să fie depus, auditorul cere conducerii întreprinderii să nu publice, către terţi, situaţiile financiare şi raportul de audit iar, dacă aceasta decide totuşi publicarea, auditorul va lua măsurile adecvate pentru a evita ca terţii să utilizeze: raportul său.

2. Care este definitia goodwill-ului?Goodwill = valoare suplimentară, de natură incorporală, dincolo de valoarea de piaţă a activelor şi pasivelor tangibile din bilanţ.Existenta sa este legată de folosirea mai mult sau mai puţin eficientă a activelor întreprinderii, şi anume: - dacă activele sunt bine gestionate şi exploatate, deci degaja o rentabilitate superioară celei aşteptate de piaţă, se poate obţine un

goodwill;

- dacă activele sunt prost gestionate şi exploatate si conduc la performanţele financiare inferioare aşteptărilor pieţii, va rezulta un

badwill, adică o valoare incorporală negativă.

Biletul nr.1181.Fapte descoperite după data publicării situaţiilor financiare.După publicarea situaţiilor financiare auditorul nu este ţinut să procedeze la vreo investigaţie.Dacă însă auditorul a luat cunoştinţă, după publicarea situaţiilor financiare, de existenţa unui eveniment care, dacă ar fi fost

cunoscut la data semnării raportului său, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie să stabilească dacă este cazul corectării situaţiilor financiare şi să discute aspectele respective cu conducerea întreprinderii.

În cazul în care conducerea întreprinderii corectează situaţiile financiare, auditorul va controla măsurile luate de conducerea întreprinderii pentru a se asigura că toate persoanele care sunt în posesia situaţiilor financiare nemodificate au luat cunoştinţă de corectarea acestora şi va întocmi un nou raport asupra situaţiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie să cuprindă un paragraf de observaţii făcând trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare care cuprinde motivele corecţiei situaţiilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioară celei de aprobare a situaţiilor financiare corectate.

În cazul în care conducerea întreprinderii nu ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate persoanele care au în posesie situaţiile financiare şi raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaţie şi nu corectează situaţiile financiare chiar dacă auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii întreprinderii că va lua toate măsurile pentru a evita ca terţii să utilizeze raportul său.

Nu este necesară corectarea situaţiilor financiare şi stabilirea unui nou raport de audit atunci când situaţiile financiare ale exerciţiului următor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiţia ca o informaţie corespunzătoare despre situaţia existentă să fie furnizată în notele anexate la aceste situaţii financiare.

2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când se determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat?1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) – prêt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari.

3.Met extractiei – prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului 4.Met capitalizarii rentei de baza

Biletulnr.1191. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 510 reglementează procedurile şi principiile fundamentale şi modul lor de aplicare

în ce priveşte soldurile de deschidere. În misiunile iniţiale de audit, auditorul trebuie să găsească elemente probante suficiente şi adecvate care să-i permită să se asigure că:soldurile de deschidere nu conţin anomalii care să aibă o influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare ale exerciţiului în curs;soldurile de închidere ale exerciţiului precedent au fost corect preluate sau, în cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;politicile de închidere a conturilor şi metodelor de evaluare folosite au fost aplicate în mod constant, sau modificarea acestora a fost corect înregistrată şi descrisă în notele anexe.Când situaţiile financiare ale exerciţiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate găsi elementele probante examinând dosarele de lucru ale auditorul precedent.Dacă situaţiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune în lucru alte proceduri.Dacă prin aplicarea procedurilor specifice nu se obţin elemente probante suficiente şi adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie să emită o opinie cu rezerve sau se va afla în imposibilitatea de a emite o opinie.

2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se determine valoarea patrimoniala" Activ corectat?- met comparatiei directe ( a vanzarilor) – pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri;- met pe baza parcelarii – acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;- met reziduala – pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;- Met extractiei – prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - Met capitalizarii rentei de baza

Biletul nr. 1201. Examenul situatiilor financiare

Situaţiile financiare (bilanţ, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente) constituie documente de sinteză a contabilităţii asupra cărora auditorul îşi exprimă opinia.Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului să obţină unele elemente probante pe baza cărora să tragă concluzii cu privire la diferite posturi şi rubrici din situaţiile financiare.Pentru a-şi putea exprima opinia, auditorului trebuie să confirme că situaţiile financiare sunt în acord cu concluziile sale şi că ele reflectă corect deciziile conducerii intreprinderii şi dau o imagine fidelă activităţii şi situaţiei financiare a intreprinderii.Examenul situaţiilor financiare are ca obiect verificarea:- faptului că bilanţul, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare sunt coerente, concordă cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile şi reglementărilor în vigoare şi ţin cont de evenimentele posterioare datei de închidere;- faptului că anexele comportă toate inform de importanţă semnificativă asupra situaţiei patrimoniale, fin şi rezultatele obţinute.

Tehnicile de examinare se bazează pe:- stabilirea ratiourilor obişnuite de analiză financ şi compararea lor cu cele ale exerciţiilor precedente şi ale sectorului de activitate;- comparaţiile între datele reieşite din situaţiile financiare şi datele anterioare, posterioare şi previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;- compararea în procent faţă de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit şi pierdere.Un obiectiv central al examinării situaţiilor financiare îl constituie verificarea dacă acestea dau o imagine fidelă clară şi completă:

- poziţiei financiare intreprinderii;- rezultatelor financiare;- situaţiei financiare.

În cadrul acţiunilor de verificare a bilanţului contabil, auditorul îşi divizează diligenţele verificând şi satisfacerea unor reguli generale şi particulare.

Reguli generale:- bilanţul contabil este întocmit conform normelor contabile în vigoare;- bilanţul contabil este întocmit sub o formă comparativă;- elementele de activ şi pasiv sunt evaluate separat fără să se opereze compensaţii;- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.Reguli particulare. Auditorul verifică modul de înregistrare a:- capitalurilor proprii;- împrumuturi şi datorii asimilate;- imobilizări;

- stocuri şi producţie în curs de execuţie;- conturile de terţi; - conturile de provizioane;- conturile de trezorerie.

În legatură cu rezultatul exerciţiului, auditorul :- examinează unele conturi de cheltuieli;- examinează bazele de impozitare stabilite în materie de taxe şi impozite asupra conturilor de venituri;- examinează situaţia comparativă a diverselor conturi de venituri şi cheltuieli.

In legatură cu anexele la situaţiile financiare, auditorul examinează informaţiile furnizate de acestea, analizând în mod deosebit:- evoluţia conturilor prezentate de aceste anexe;- respectarea modului şi metodelor de evaluare a posturilor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere;- metodele utilizate pentru calculul amortizării şi provizioanelor şi fundamentarea lor.

2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat?

pe baza de cost – metoda identificarii; - metoda asimilarii; - metoda corelarii; - metoda indicilor de indexare. Pe baza de venit – multe utilaje se inchiriaza Pe baza de comparatie

Biletul nr. 1211.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 550 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilităţile auditorului referitoare la tranzacţiile între părţi legate (afiliate), aşa cum sunt ele definite prin Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 24 “Părţi legate”.Auditorul trebuie să pună în lucru proceduri de audit în vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de către conducerea intreprinderii a părţilor legate (afiliate), precum şi la informaţiile prezentate în anexe privind efectele tranzacţiilor şi operaţiilor între părţile legate, care au o influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.În timpul lucrărilor de audit, auditorul dă atenţie operaţiilor care par neobişnuite şi care pot indica existenţa părţilor legate până atunci necunoscute ca, de exemplu:- operaţ efect în cdiţii comerciale anormale, mai ales în ce priveşte preţul, rata dobânzii, garanţii şi cdiţii de ramburs neobişnuite;- operaţii a căror existenţă nu pare justificată prin nici o motivaţie logică;- operaţii a căror substanţă diferă de forma acestora; -operaţii efectuate pe căi neobişnuite;- volum prea ridicat sau operaţii importante realizate cu unii clienţi sau furnizori, în raport cu alţii;- operaţii neânregistrate.Printre procedurile puse în lucru de auditor se pot folosi:- controalele detaliate asupra unor operaţii, tranzacţii, rulaje sau solduri;- consultarea proceselor verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor şi ale consiliului de administraţie;- acordarea unei atenţii deosebite unor operaţii de la sfârşitul perioadei;- acordarea contractelor şi convenţiilor de împrumut;- examenul operaţiilor de cumpărări sau vânzări pe părţi ale unei societăţi în participaţie;- examenul operatţiilor şi tranzacţiilor între părţi legate identificate;- obţinerea unei declaraţii de la conducerea intreprinderii prin care să ateste că informaţiile prezentate cu privire la identificarea părţilor legate sunt exhaustive şi au fost corect descrise în anexele la situaţiile financiare.

2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare?Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).Rata deflatata = (i – f) / (1+f)f – rata inflatieiDacă rezultatele viitoare sunt exprimate în unităţi monetare constante, care nu ţin seama de inflaţia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rată care nu include inflaţia, numită rată de actualizare deflatată. Utilizarea incorectă a ratei de actualizare prin aplicarea la nişte rezultate constante a unei rate a pieţei care include de fapt şi o componentă inflaţionistă, penalizează valoarea întreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante să fie în prealabil deflatată.Trecerea de la rata de actualizare nedeflatată la cea deflatată se face astfel:-         dacă rata inflaţiei este mai mică de 10%:r deflatată = r nedeflatată – f-         dacă rata inflaţiei este mai mare de 10%:r deflatată = (r nedeflatată – f) /(1+f)

unde: 1/1+f reprezintă indicele puterii de cumpărare a banilor.

Biletul nr. 1221. Ipoteza continuităţii activităţii în auditul situaţiilor financiare.

În timpul planificării şi realizării misiunii de audit, auditorul trebuie să aprecieze temeinicia utilizării de către conducerea intreprinderii a convenţiei contabile de bază de continuare a activităţii, la elaborarea situaţiilor financiare.Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau împreună, constituie semne de întrebare asupra valabilităţii convenţiei contabile de bază de continuare a exploatării, fără a fi exhaustive, sunt:- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;- împrumuturi care ajung la scadenţă, fără perspectivă realizată de rambursare sau reeşalonare, sau recurgerea excesivă la credite pe termen scurt pentru a finanţa active pe termen lung;- indicii privind retragerea suportului financiar de către creditori;- marje brută de autofinanţare negativă;- indicatori financiari cheie, nefavorabili;- pierderi din exploatare sau degradări importante ale activelor;- stoparea politicii de distribuire de dividende;- insuficienţa trezoreriei pentru a face plăţile la scadenţă;- refuzul creditelor – furnizori;- părăsirea intreprinderii de către cadrele de conducere;- pierderea unor pieţe importante, a unor licenţe importante sau furnizori principali;- mişcări sociale, sau lipsa materiilor prime de bază;- proceduri judiciare în curs care, dacă sunt pierdute, pot avea consecinţe financiare grave;- schimbări legislative sau politici guvernamentale care riscă să aibă efecte nefavorabile asupra intreprinderii.Responsabilitatea auditorului constă în aprecierea modului în care conducerea intreprinderii a utilizat convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii şi dacă există incertitudini semnificative în ce priveşte capacitatea intreprinderii de a continua activitatea şi care ar fi trebuit să fie prezentate în anexe. El trebuie să colecteze elemente probante suficiente şi adecvate pentru a confirma existenţa unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatării.Auditorul se poate găsi în una din următoarele situaţii:- a fost aplicată convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii dar există o incertitudine semnificativă. În acest caz se verifică dacă în notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune în discuţie continuitatea activităţii; în caz afirmativ, el va emite o opinie fără rezerve dar va introduce un paragraf de observaţii; în caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;- situaţiile financiare au fost stabilite în condiţii de continuitate a activităţii dar în raţionamentul său profesional, auditorul reţine că intreprinderea nu va fi în măsură să continue activitatea; în acest caz, el va emite o opinie defavorabilă;- conducerea intreprinderii refuză să facă sau să completeze analizele sale pentru a evalua de o manieră completă aspectele legate de continuitatea activităţii; auditorul poate introduce o rezervă în raportul său, ca urmare a limitării întinderii lucrărilor sale.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 570 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale, cât şi modul lor de aplicare în ce priveşte responsabilităţile auditorului în legătură cu aplicarea convenţiei contabile de bază a continuării activităţii la elaborarea situaţiilor financiare ale intreprinderii.

2.Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului financiar?Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub 1 anL r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an

Biletul nr. 1231. Auditul estimărilor contabile.

Estimarea contabilă desemnează o evaluare aproximativă a sumei unui element în absenţa unei metode precise de măsurare (determinare). Cele mai frecvente estimări contabile se referă la:

- provizioane pentru deprecierea stocurilor şi creanţelor;- amortizarea imobilizărilor asupra duratei lor de viaţă estimată;- venituri anticipate;- impozite amânate;- provizioane pentru riscuri privind procesele în curs;- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;- provizioane pentru garanţii.

Auditorul trebuie să reunească elementele probante suficiente şi adecvate asupra estimărilor contabile cuprinse în situaţiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimări şi corecta şi completa prezentare a informaţiilor în anexe.În acest scop, auditorul poate:

- examina şi testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimării;- utiliza o estimare independentă pentru a o compara cu cea efectuată de conducerea intreprinderii;- revedea evenimentele posterioare închiderii exerciţiului pentru a stabili dacă estimarea se confirmă.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 540 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale cât şi modul lor de aplicare în ce priveşte auditul estimărilor contabile conţinute în situaţiile financiare.

2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelorDoc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile.

Biletul nr. 1241. Procedurile analitice în auditul situaţiilor financiare.

Procedurile analitice cuprind compararea informaţiilor financiare ale intreprinderii:- cu informaţiile comparabile ale exerciţiilor precedente;- cu rezultatele stabilite de intreprindere – bazate pe bugete sau pe previziuni – sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizările);- cu informaţiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.Procedurile analitice sunt utilizate în diferite etape ale misiunii de audit şi anume:- pentru a ajuta auditorul să planifice natura, calendarul şi întinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare);- în controalele substantive pentru găsirea elementelor probante;- ca mijloc de revizuire a coerenţei de ansamblu a situaţiilor financiare (etapa V - următoare).Atunci când auditorul foloseşte procedurile analitice ca şi controalele substantive, trebuie să ţină seama de unii factori precum:

- obiectivele procedurilor analitice şi gradul de fiabilitate al lor;- disponibilitatea informaţiilor şi fiabilitatea lor;- sursele informaţiilor disponibile; sursele externe independente sunt în general mai fiabile decât sursele interne;- caracterul comparabil al surselor disponibile;- cunoştinţele dobândite cu auditurile precedente etc.

Tehnica procedurilor analitice este reglementată prin Standardul Internaţional de audit (ISA) nr. 520.

2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER –ului mediu al val comparabile la bursa.-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala

Biletul nr. 1251. Confirmarea externa (directa)

Este o procedură care constă în a cere unui terţ având legături de afaceri cu intrepr verificată, să confirme direct auditorului inform privind existenţa operaţiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determ condiţiile şi întinderea acestei proceduri.Procedura se demarează cu acordul conducerii intreprinderii supusă controlului; dacă aceasta nu se arată favorabilă pentru o astfel de procedură, auditorul se poate găsi în una din următoarele două situaţii:- sau consideră că tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de probă;- sau consideră că alte controale nu-l conduc la elemente probante faţă de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinţele necesare cu privire la certificare.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 505 defineşte principalele cazuri în care auditorul are obligaţia să procedeze la folosirea tehnicii confirmării directe:

- confirmarea unor cauze în baza cărora s-au realizat unele tranzacţii;- confirmarea de către bănci a soldurilor conturilor şi alte informaţii considerate necesare;- confirmarea conturilor de clienţi şi debitori;- confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignaţie şi alte stocuri la terţi;- valori imobiliare cumpărate prin intermediari financiari;- împrumuturi de la terţi;- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori şi creditori.

Confirm poate să fie pozitivă, atunci când terţul solicitat îşi exprimă acordul asupra inform primite sau furnizează chiar el inform, sau negativă, atunci când terţului solicitat i se cere să nu răsp decât în cazul în care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat.Auditorul trebuie să ia în consideraţie orice fapt de natură să pună în discuţie fiabilitatea răspunsului obţinut la cererea de confirmare externă (directă).Procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare, în legătură cu utilizarea de către auditor a procedurii confirmării externe (directe) ca mijloc de obţinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil începănd cu auditul situaţiilor financiare ale anului 2001.

2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea substantiala)?Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia

Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.

Biletul nr. 1261.Tehnica observarii fizice (directe)

Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ, însă ea nu aduce decât o parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuită etc. trebuie verificate prin alte tehnici.Acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea că:- intreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii de fiabilitate; această fază a intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se situează deci înaintea inventarierii propriuzise;- aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător; această fază constă în verificarea faptului că persoanele însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se situează în timpul inventarierii propriu-zise;- lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); această fază constă în a controla dacă cantităţile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după inventarierea propriu-zisa.

2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)?Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate

Biletul nr. 1271.Tehnica sondajului

Ţinând seama de nr de operaţii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caută elem probante pe un eşantion adecvat, utilizând tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecărei situaţii.Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o mulţime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Tehnica sondajului este reglementată de Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 530.Sondajele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite;- în unele cazuri, în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern, auditorul caută să demonstreze că elementele care constituie masa, mulţimea, prezintă o caracteristică comună (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpărărilor); sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuţiilor;- în alte cazuri, în general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caută să verifice valoarea dată unei mulţimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienţa sa profesională; acesta din urmă, însă, nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale.Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii.

Deciziile prealabile executării sondajului pot fi prezentate schematic astfel:Controlul întregii mase sau mulţimi

NuNu

Sondaje asupra ansamblului mulţimii

Definirea obiectelor şi alegerea mulţimii (masei)

Este suficient un control prin sondaj?

Mulţimea conţine elemente cheie?

Verificarea elementelor cheie este suficientă?

→Da→

Da→

Da→

Controlul tuturor elementelor cheie

Nu Controlul tuturor elementelor cheie plus sondajele asupra restului mulţimii

2.Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor?Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanţul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaţa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaţia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la înfiinţare si rezultatele financiare obţinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.

Biletul nr.128

1.Elementele probante: definiţie, rol, criterii de apreciere.Elementele probante reprezintă informaţii obţinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care îşi va fonda opinia; aceste

informaţii constau în documente justificative şi documente contabile care stau la baza situaţiilor financiare şi care sunt coroborate cu informaţii din alte surse.

Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o bază rezonabilă pentru fundamentarea opiniei sale.Elementele probante trebuie să îndeplinească cumulativ două condiţii (criterii) de calitate pentru a putea sta la baza fondării

unei opinii: să fie suficiente şi să fie juste (adecvate).Caracterul suficient se stabileşte în raport cu numărul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciază în raport cu

gradul de adecvare, cu pertinenţa, fiabilitatea lor

2.Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluării?Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii judiciare sau fortate.Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:

1. calculul activului net de lichidare;2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.

Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.

Biletul nr. 1291.Programul de control: rol, continut, forme de prezentare

Nu există un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente şi de caracteristicile fiecărei intreprinderi.Etapa de cunoaştere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc şi a naturii operaţiilor; în etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificării existenţei controlului intern pe care se poate sprijini şi verificării modului de funcţionare a acestuia. Numai în funcţie de aceste fluxuri de informaţii şi de gradul de fiabilitate al lor auditorul îşi stabileşte programul de control al conturilor care, aşa cum s-a mai amintit, poate fi restrâns sau extins.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune şi foaia de sinteză a aprecierii controlului intern, documente ce asigură legătura cu etapele precedente.Aşadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, cât de extinse vor fi acestea şi data la care ele vor fi efectuate.Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru specială, care conţine rubricile următoare:- lista controalelor de efectuat, ordonată pe secţiunile situaţiilor financiare; aceste controale trebuie cât mai bine detaliate pentru a fi uşor de identificat documentele şi informaţiile necesare a se solicita intreprinderii;- întinderea eşantionului: ţinând seama de pragul de semnificaţie şi de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca în această coloană să se menţioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importantă, având în vedere că, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. Această coloană va fi completată pe măsura avansării progr de ctrl, ceea ce permite urmărirea cronologică a lucrărilor;- o referinţă pentru foaia de lucru;- probleme întâlnite: această coloană se foloseşte pentru supervizarea lucrărilor şi pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.

Un exemplu de structură a unui program de control se prezintă astfel:

DosarProgram de control- controlul imobilizărilor -

Ref:Pag:

Exerciţiu Auditor: Data:

Viza responsabilului:Data creării:Data actualizării:

Controale de efectuatMărimea eşantionului

Făcut de ………la data de …….

Referinţa(Foaia de lucru)

Problemeîntâlnite

Verificarea achiziţiilor exerciţiului pe bază de comenzi, facturi şi recepţii

Sume mai mari de 75.000 mii lei

Ionescu16/03/95

A6 Nimic

2.Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?

Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.

Biletul nr.1301.Continutul unui raport asupra controlului intern:

nota de introducere si sinteza – permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul; sumarul raportului – recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe; detaliile raportului – (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).

2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilantului functional?FR= CAPITALURI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE

Biletul nr.1311.Ce sunt testele de conformitate?Testele de conformitate presupun selecţionarea de către auditor a unui număr limitat de tranzacţii cărora le urmăreşte circuitul

pentru a reţine dacă toate controalele prevăzute au fost efectuate. Scopul nu este de descoperi erori în funcţionarea sistemului, ci numai de a obţine o asigurare că sistemul descris este cel real şi că a fost înţeles.

Modalităţi de realizare a testelor de conformitate:- observarea directă;- confirmarea verbală a celor ce utilizează procedura respectivă;- existenţa mijloacelor utilizate (ştampile, vize, fişiere etc.);- observarea ulterioară, constând în reluarea în întregime a circuitului, plecând de la origine, pentru a-l testa.

2.Prin ce se deosebeşte goodwill-ul de activele intangibile identificabile?Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate.

Biletul nr.1321.Ce sunt testele de permanenta?Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni.

Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de functionare a sistemului.

2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)?Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalulaacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor

Biletul nr.1331.Evaluarea controlului intern: conţinut, etape.Evaluarea controlului intern vizează studiul şi evaluarea de către auditor a sistemelor considerate semnificative în scopul

identificării controalelor interne pe care doreşte să se sprijine, pe de o parte, precum şi a riscurilor de eroare în tratarea datelor şi informaţiilor, pe de altă parte.

Toate acţiunile întreprinse de auditor în această etapă sunt concentrate asupra a trei întrebări care furnizează baza de apreciere a sistemului de control intern:- care sunt procedurile efective, în funcţiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?- aceste proceduri sunt aplicabile?- în ce măsură aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern şi pot conduce la elaborarea de documente financiar-

contabile corecte?Auditorul nu trebuie să verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vrea să se sprijine.Etapele evaluării controlului intern sunt:

- înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative;- confirmarea înţelegerii sistemului; testele de conformitate;- evaluarea riscurilor de eroare;- verificarea funcţionării controlului intern;- evaluarea preliminară; testele de permanenţă;- evaluarea finală şi incidenţa asupra misiunii.

2.Cum poate fi definită evaluarea economică.Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor

Biletul nr.1341.Planul de misiune: conţinut, rol.Planul de misiune este în fapt programul general de muncă în care sunt sintetizate toate informaţiile obţinute pe baza cărora să

poată fi orientată şi planificată misiunea de audit. Este documentul care serveşte ca instrument de bază pentru toţi intervenienţii de-a lungul întregii misiuni de audit.

Planul de misiune permite auditorului:- să-şi stabilească natura şi întinderea controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales;- să-şi organizeze lucrările de audit astfel încât să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional, cu maximum

de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul.Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrările de efectuat, mijloacele

necesare, datele intervenţiilor în teren, rapoarte şi relaţii de stabilit, bugetul de timp şi costurile angajate.Din planul de misiune nu pot lipsi informaţii care se referă la: cunoaşterea activităţilor întreprinderii, înţelegerea sistemului

contabil şi a de control intern, riscul şi pragul de semnificaţie, natura calendarului, întinderea procedurilor de audit şi coordonarea, conducerea, supravegherea şi revizuirea lucrărilor.

Conţinutul tip al unui plan de misiune este următorul:I. Prezentarea întreprinderii;II. Informaţii contabile;III. Definirea misiunii;IV. Sisteme şi domenii semnificative;V. Orientarea programului de lucru;VI. Echipa şi bugetul;VII. Planificarea

2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizării rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaţiei directe) se poate aplica şi fără să se dispună integral de informaţii de piaţă? Metoda capitalizarii rezultatelor

Biletul nr. 1351.Orientarea si planificarea auditului

În această etapă profesionistul contabil obţine informaţii cu privire la particularităţile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile şi sistemele semnificative, informaţii care să-i permită orientarea şi planificarea controalelor astfel încât să fie prevenite lucrări inutile sau care nu vor servi realizării obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrări din această etapă sunt:1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit = tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc.Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari, etc), precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte.

Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante :3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit)Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net, CA, etc.Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit.4. - elaboreaza planul de audit – programul de munca – care cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale.

2.De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice?- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu pe baza starii effective a bunului respective.

Biletul nr.1361. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea

contabila. Partea A– (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 – Integritatea Sectiunea 120 – Obiectivitatea Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 – Confidentialitatea Sectiunea 150 – Compotamentul profesional

Partea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 – Introducere Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 – Conflicte de interese Sectiunea 230 – Opinii suplimentare Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 – Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului Sectiunea 280 – Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in auditPartea C (sau sectiunea 300 ) – Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 – Introducere Sectiunea 310 – Conflicte conceptuale Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 – Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente

2.Dacă se lucrează în unităţi monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament – dobanda la obligatiunile de stat.

Biletul nr. 1371.Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.

1. Faza initiala; - Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; - Orientarea si planificarea auditului. 2. Faza executarii lucrarilor; - Aprecierea controlului intern; - Controlul conturilor; - Examenul situatiilor financiare. 3. Faza finala. - Evenimente posterioare inchiderii exercitiului; -Utilizarea lucrarilor altor profesionisti; -Alte lucrari -Raportul de audit -Documentarea lucrarilor de audit.

2.Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii

Biletul nr.1381. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit.Înainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare ale unei entităţi, auditorul trebuie să aprecieze posibilitatea de a

îndeplini această misiune; trebuie să ţină seama de unele reguli profesionale şi de deontologie.Acţiunile intreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informaţiile necesare fundamentării deciziei de acceptare

a misiunii, şi acestea se referă la:-cunoaşterea globală a intreprinderii (existenţa riscurilor nu presupune că auditorul refuză mandatul, însă decizia sa de a accepta este luată în cunoştinţă de cauză, urmând să ia toate măsurile necesare, în consecinţă);-examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor;-examenul competenţei;-contactul cu fostul auditor sau cenzor;

-decizia de acceptare a mandatului;-fişa de acceptare a mandatului.Contractarea lucrărilor de audit

Normele legale româneşti prevăd obligaţia ca activitatea profesioniştilor contabili să se desfăşoare pe bază de contracte de prestări servicii fără a se face vreo distincţie între misiunile de audit legal – care presupun desemnarea acestor profesionişti de către adunarea generală a intreprinderii auditate şi misiunile de audit contractual.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 210 prevede că auditorul şi clientul trebuie să convină termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi intr-o “Scrisoare de misiune de audit” (“Lettre de mission d’audit” sau “Angajament letter”) sau în orice alt tip de contract adecvat.

Auditorul poate să decidă să nu trimită o nouă “scrisoare de misiune” pentru fiecarer din exerciţiile viitoare. La primirea solicitării din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie să aprecieze dacă unii termeni din “scrisoarea de misiune” ar trebui modificaţi, ţinând seama de evoluţia semnificativă a naturii sau importanţei activităţilor clientului său.

2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?Profit/pierdere+ dobânda la datoria de la terţi- economia la impozitul aferent întreprinderii datorată deductibilităţii dobânzii pentru datoria la terţi+ impozitul pe venit care poate fi compensate+ deprecierea/amortizarea şi alte cheltuieli care nu sunt în numerar- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital+/- Δ NFR inclusiv a lichidităţilor/datoriilor FLUX DE TREZORERIESauProfit din activ de exploatare (EBIT)- Plăţi din impozite pe exploatare= Profit net după ajustări fiscal+ Amortizare= CASH FLOW BRUT

-Δ NFR + Încasări din vânzarea activelor corporale- C h e l t u i e l i d e c a p i t a l= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENTĂ

+ Cash flow din alte investiţii în afara celor operaţionale= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI

+ Credite bancare şi alte datorii asimilate contractate de întreprindere- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor şi sumelor plătite pentru răscumpărarea obligaţiunilor - Dividende preferenţiale achitate= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ

Bilet nr. 1391.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?

Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul şi clientul trebuie să convină termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi într-o “Scrisoare de misiune de audit”.Indif de forma pe care o îmbracă relaţia contractuală, din doc respectiv nu trebuie să lipsească termenii şi condiţiile următoare:- obiectivul auditului situaţiilor financiare;- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregătirea şi prezentarea situaţiilor financiare;- întinderea lucrărilor de audit, făcând referire la legislaţia aplicabilă, la reglementările sau recomandarea organismelor profesionale al căror membru este auditorul;- forma oricărui raport sau alte comunicări în legatură cu rezultatele misiunii de audit;- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor şi a altor limite inerente oricărui sist ctb şi de ctrl intern;- necesitatea de a avea acces fără restricţii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaţii solicitate.Auditorul poate să dorească să introducă în Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la:

- planificarea auditului;- descrierea altor scrisori, corespondenţe sau rapoarte pe care el prevede să le trimită clientului;- baza de calcul a onorariilor şi condiţiile de facturare;- dorinţa de a primi o confirmare scrisă din partea conducerii întreprinderii-client cu privire la declaraţiile făcute de

aceasta cu diferite ocazii în legătură cu auditul;- cerere de confirmare a termenilor şi condiţiilor din scrisoarea de misiune.

Auditorul poate decide să nu trimită o nouă scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciţiile viitoare. La primirea solicitării din partea

întreprinderii-client, auditorul trebuie să aprecieze dacă unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificaţi ţinând seama de evoluţia semnificativă a naturii sau importanţei activităţilor clientului său.

2.Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului?

Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar

Biletul nr.1401. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?

Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: partile contractante; obiectul contractului; durata prestarii serviciilor; descrierea auditului financiar si rapoarte; utilizarea raportului de audit financiar; tariful prestatorului si plata acestuia; obligatiile partilor; limitarea raspunderii prestatorului; raspunderea beneficiarului; limitari ale auditului financiar; drepturi de proprietate intelectuala; confidentialitatea; prelungirea contractului; modificarea contractului; incetarea contractului; forta majora; comunicarea pe suport electronic; legea contractului; arbitrajul; dispozitii finale.

2.Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii

Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu- s i p ropune sa sa de t e rmine p re tu lu i c i gama de va lo r i , r e spec t ive zona in ca re a r pu tea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune adesch imb , se poa te cons ide ra a s t f e l ca va loa rea comerc i a l a cons t iu t i e punc tu l de ech i l ib ru in ca re vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura  psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii inansamblul sau.

Biletul nr.141 1. Ce este expertul contabil?

Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.

2.Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep Procesul de evaluare economica are drept obiectiv- stabilirea valorii de piaţa,- a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al tarii.Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele schimbări semnificative cum sunt:- modificări in mărimea si structura capitalului social,- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,- acţiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),- in cazul tranzacţiilor comerciale,- cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori de piaţa ci mai degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

Biletul nr.1421.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?În auditul situaţiilor financiare sunt folosite două categorii de norme: norme contabile şi norme de audit.1. Normele contabile

Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilităţii, care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi utilizează situaţiile financiare. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute la art. l din Legea contabilităţii. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori, cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţii complementare care să le satisfacă nevoile.Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referinţele următoare:-standarde internaţionale de raportare financiară;-standarde sau norme contabile naţionale;-alte referinţe contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare.Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS); acestea cuprind:-Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS);-Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.2. Normele de auditNormele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:-Standardele Internaţionale de Audit (ISA), Practicile Internaţionale de Audit (IAPS), Standardele Internaţionale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internaţionale privind Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internaţionale pentru Misiuni Conexe (ISRS)emise de Consiliul pentru Standarde de Audit şi Certificare (IAASB) din cadrul Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC);-norme naţionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu.Normele de audit permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie de criterii de calitate omogene; ele permit însă si auditorului să definească scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici.Normele de audit se clasifică în trei categorii, acoperind întreaga activitate a auditorului:- norme profesionale de lucru;- norme de raportare;- norme generale de comportament.

2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:1.                  alcool şi băuturi alcoolice;2.        tutun prelucrat;3.                  produse energetice şi electricitate

Biletul nr.143 1. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

Răspuns:  Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:- Standardele Internationale de Audit (ISA),- Practicile Internationale de Audit (IAPS),- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC)- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea inlucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru;- norme de raportare;- norme generale de comportament

2.Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:

- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.

Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. Necesitatea reglementării profesiei contabile Reglementarea unei profesii este impusă de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaţie care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depind de următorii factori:1. Capacitatea profesiei respective de a răspunde necesităţilor economiei si societăţii,2. Condiţiile de piaţă în care activează profesia.3. Existenţa unui dezechilibru în ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile respective şi furnizorul acestor servicii, adică profesionistul contabil care deţine experienţa necesară pentru a fi stabilite relaţiile între cele două domenii. Criteriile de apreciere a modului în care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt următoarele: Transparenţa Proporţionalitatea să nu fie împotriva competenţei şi concurenţei să nu fie discriminatorie să fie precisă segmentată în funcţie de obiectivele urmărite implementată consecvent şi just să fie supusă unei examinări periodiceAria de acoperire a reglementării profesiei • Cerinţele de acces şi de certificare• Cerinţe la dezvoltarea profesională continuă• Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii trebuie să le respecte şi să le aplice• Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor• Sistemele şi procedurile de investigare şi sancţionare în legătură cu membrii care nu îndeplinesc cerinţele de mai sus. Modalităţi de implementare • Autoreglementarea este specifică economiştilor liberali şi constă, în aceea că organismul profesional este recunoscut de autoritatea publică, căruia îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia. • Reglementarea externă constă în aceea că profesia este reglementată direct sau în fapt de către guvern. • Coreglementarea este o combinare între primele două adică o reglementare partajată între o instituţie guvernamentală şi una profesională. Oricare ar fi modul de implementare a reglementării, organismul profesional trebuie să joace un rol fundamental fiind cel mai bine poziţionat pentru apărarea interesului public. Reglementarea profesiei contabile la nivel European • Profesia contabilă este reglementată prin Directiva generală 89/48 CEE care se referă şi la profesia contabilă. Potrivit reglementărilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obţinut cel mal înalt nivel de pregătire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani şi un examen de aptitudini şi care are acces fără restricţii la toate serviciile si activităţile ce formează profesia contabilă. • Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiţiile de autorizaresi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Probleme şi obiective ale profesiei contabile din Romania • Strategia aprobată prin Conferinţa Naţională a CECCAR a stabilit marile probleme şi obiective ale profesiei contabile din Romania. Ele includ în primul rând organizarea şi gestiunea profesiei contabile în întregul ei, şi nu într-o fragmentare arbitrară pe activităţi. Cooperarea dintre factorul public şi cel al profesiei contabile liberale este esenţială pentru realizarea unui parteneriat care să servească în mod performant atât profesia, cât şi utilizatorul informaţiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversităţile şi clădite pe interese de grup sau conjunctură, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie să îşi găsească loc în relaţia dintre stat şi profesia contabilă.

Biletul nr.1441. Ce sunt si ce rol au normele contabile?

Ce sunt şi ce rol au normele contabile?Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilităţii care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.Normele contabile sunt comune şi obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi utilizează situaţiile financiare. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute la art. 1 din Legea Contabilităţii. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori, cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.

Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţii complementare care să le satisfacă nevoile.Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinţele următoare:standarde internaţionale de raportare financiară;standarde sau norme contabile naţionale;alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare.Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate) şi sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) care cuprind:Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS);Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..

2. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are deindeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.Obligatii – mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sauangajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand oferaservicii profesionaleCompetenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:- obtinerea unui nivel de competenta profesionala- mentinerea unui nivel de competenta profesionalaDezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabilsa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie simeticulozitate, tinand cont de un interval de timp.Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale lanivelul necesar pentru a se asigura că un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimeleevolutii din practică, legislatie si tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să actioneze cu prudentă si înconformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale

Biletul nr.145 1. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?

Prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cât si imaginea fidelă a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.

La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesară pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative.            In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:

            -orientarea mai bună şi planificarea misiunii;            -evitarea lucrărilor inutile;            -justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.

La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie să fie corijate sau să facă obiectul unei mentiuni in raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze.Ca urmare,

Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.

Definirea pragului de semnificatie permite auditorului încă de la inceputul activitatii (misiunii) sale să aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile să contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.

2.Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau

de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii.

Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

Biletul nr. 1461.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?

cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un

esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei

2.Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului.Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita

misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.     Componentele independentei:1. Independenta de spirit (in gândire):— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectatã judecata profesionala;— Ea presupune integritate si obiectivitate.2. Independenta in aparenta:— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat

o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;— este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate

curenta.Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si

tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului contabil.Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa îsi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei si în

protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.             • Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilitătii de a actiona în interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionând în interes public, un profesionist contabil ar trebui să respecte si să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.              • Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazează pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunzătoare a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publica. Interesul public este definit drept bunăstarea colectiva a comunitătii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil

Biletul nr. 147 1.Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?

Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. - pragul de semnificaţie repartizat oricărui sold de cont dat : se utilizează la planificarea audituluiCand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu averificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei

2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist. In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional.

Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala) Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

Biletul nr.1481Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea.

Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare. El se divide în trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN). Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:RA = Ri x RC x RN

2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesională continuă.Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca “un profesionist are sarcina

permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta.

Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional.

Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.

Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, “Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale”,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei

Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.

Biletul nr.1501.Cum se clasifică profesioniştii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

2.Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare. Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in

cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. Stabilirea preţului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preţului ci gama de valori, respective zona in care ar putea începe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul. Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordează atât separate cat si împreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau întreprinderii in ansamblul sau

Biletul nr.1521.Ce este şi ce semnificaţie are importanţa relativă?Importanţa relativă este un factor care permite auditorilor să aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. Ea se defineşte

în raport cu valoarea sau cu natura unei iregularităţi sau inexactităţi care figurează în informaţia financiară (inclusiv o omisiune) şi care, singură sau adăugată altora, ţinând seama de circumstanţele specifice situaţiei respective, ar putea avea drept consecinţă influenţarea raţionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijină pe această informaţie.

2.Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?Diagnosticul are drept scop: - înţelegerea factorilor economici care influenţează sectorul de activitate al întreprinderii; - cunoaşterea regulilor concurenţiale ale sectorului din care face parte întreprinderea; - determinarea oportunităţilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il căuta in acea întreprindere pentru a deduce rapid consecinţele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii :- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor,- ajuta la anticiparea viitorului firmei,- la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

Biletul nr.1541.Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor

financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare, precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de aceasta.

Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează (verifică) şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice întreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor întreprinderii.

Elementele de bază ale auditului statutar sunt:- profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau juridică;- obiectul examinării efectuate de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în totalitate lor: bilanţ, cont de

profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;- scopul examinării îl constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare

(patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;- criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi

standardele (normele) contabile.

2.Definiţi valoarea de piaţă.Valoarea de piaţa reprezintă suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluării, intre un cumpărător si un vânzător, hotărâţi si avizaţi, care acţionează in cunoştinţa de cauza, prudent si fără constrângeri, intr-o tranzacţie echilibrata după un marketing adecvat.

Biletul nr.1561.Definiţi valoarea justă.

Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua părţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

2.Definiţi lichidarea societăţilor comerciale.Lichidarea unei societăţi comerciale reprezintă un număr de operaţiuni care după dizolvarea societăţii urmăreşte trasformarea activului în bani şi plata creditorilor şi apoi partajul activului net (rămas) între asociaţi.

Biletul nr.1571.Definiti valoarea actuala a unui bun.

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrări nete de numerar, care urmează a fi generate de derularea normala a activităţii întreprinderii. Valoarea actuala = valoare de utilitate

2. Care sunt organele care aplica procedura insolventei?In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic,

administratorul judiciar si lichidatorul. Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.

Biletul nr.1581. Definiti valoarea de origine.Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziţie reprezintă totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire.

2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii?Măsurile premergătoare lichidării sunt reglementate în art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi constau în:- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepţiile prevăzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;- luarea în posesie de către lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar;- întocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui să descrie toate bunurile identificate ale debitorului şi să indice valoarea lor aproximativă la data inventarului. În toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dacă acesta nu participă la inventariere, actul va fi semnat numai de către lichidatorul judiciar.De precizat că, în cazul în care debitorul are bunuri şi în alte judeţe, judecătorul-sindic vatrimite notificări tribunalelor din acele judeţe, în vederea sigilării de urgenţă a bunurilor.  De remarcat că, în continuare, dispoziţiile art. 113 alin. (4) şi (5) din lege privind bunurile debitorului în alte judeţe au rămas tot atât de neclare ca şi în vechea reglementare. În practică, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.

Bilet nr.1591.Definiti valoarea de utilizare.

Valoarea de utilizare = valoare de inlocuireValoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobândirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelaşi scop, in aceleaşi condiţii de utilizare, avand aceeaşi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluării.

2. Definiti dizolvarea societatilor comerciale.dizolvarea societatii = ca un moment care pune capăt activităţii comerciale normale, aşa cum aceasta a fost determinată de actul constitutiv şi marchează trecerea în faza lichidării. Deci, prin dizolvare, societatea intră într-o nouă fază a existenţei sale, în care urmează să se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adică la transformarea lor în bani, plata creditorilor şi repartizarea restului între asociaţi. Numai după parcurgerea acestui “ciclu” intervine stingerea personalităţii juridice a societăţii şi, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.

Biletul nr.1601.Definiti valoarea substantiala.

Valoarea substantiala este o valoare funcţională care pleacă de la referinţele de bilanţ, dar ţine seama de implicaţiile determinate de funcţia de exploatare a întreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimată la valoare brută (VSB), la valoare redusă (VSR) şi la valoare netă (VSN)VALOAREA SUBSTANŢIALĂ BRUTĂ (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii ) + Active obţinute prin închiriere sau leasing - Active împrumutate/închiriate/cedate terţilor - Costuri pentru reparaţii şi cheltuieli de punere în funcţiune VALOAREA SUBSTANŢIALĂ REDUSĂ (VSR) = Valoarea substanţială brută - Datorii nepurtătoare de dobânzi - Avantaje care depăşesc condiţiile normale de exploatareVALOAREA SUBSTANŢIALĂ NETĂ (VSN) = Valoarea substanţială brută - Datorii totale

2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.În contractul de societate, trebuie prevăzute clauzele de dizolvare a societăţii, această cerinţă rezultă din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). - Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate în contract prin trimiterea la legislaţia societăţilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menţionarea expresă a acestora.- Într-o opinie, cauzele de dizolvare prevăzute de lege ar fi limitative.  În doctrina recentă, însă, s-a considerat că asociaţii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, şi alte cauze de dizolvare decât cele enumerate de lege, cu condiţia respectării art.5 Cod civil. - Problema este, în prezent, tranşantă, întrucât din art. 222 alin. (1) litera g) rezultă expresis verbis că dizolvarea poate interveni şi pentru cazuri prevăzute prin convenţia părţilor, altele decât cele reglementate la litera a)-f).- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate în cazul societăţilor comerciale, fără a fi limitate doar la acestea,

sunt:·        expirarea duratei pentru care a fost înfiinţată societatea, în cazul în care o anumită durata a fost stabilita·        imposibilitatea îndeplinirii obiectului de activitate ·        falimentul·        reducerea capitalului social sub minimul legal·        reducerea (pentru o perioada de cel puţin 9 luni) numărului minim de acţionari prevăzut de legea aplicabila·        dizolvarea prin hotărârea adunării generale

Biletul nr.1611. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea.

- modificări in mărimea si structura capitalului social - modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin. (1) si cu exceptia modului de

dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii comerciale: 1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; 2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, pe formatul prevazut in reglementarile respective; 3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale; 4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.); 5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere); 7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare: 8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2; 9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidarea societatii comerciale, in functie de: a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate; b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c) cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Biletul nr.1621.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare Cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

2.Cine pot fi lichidatorii?Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia

exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.

Biletul nr.1631.Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii

in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.Constatari - Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:- Societatea este constituita legal;- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;- Exista actiuni juridice in curs;- Exista contracte individule de munca;- Care este regimul fiscal al intreprinderii?Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:• Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii, adică evoluţii cu un caracter previzibil pozitiv pt întreprinderea evaluata cum ar fi legislaţie si reglementari specifice favorabile.• Riscurile existente in mediul extern întreprinderii, adică evoluţii cu un efect previzibil negativ (invers oportunităţilor) ;• Punctele forte, adică atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:- o buna organizare si funcţionare a întreprinderii;- contract si statut corespunzătoare;- relaţii contractuale corecte;- finanţare asigurata;- absenta litigiilor;- reglementari fiscale aplicate corecte;- obligaţii fiscale îndeplinite la timp;• puncte slabe, adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii:- statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt;- existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi;- conflicte de munca;- obligaţii fiscale nerespectate.

2.Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat în

efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.- Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi ca membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.- Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sausolicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.- Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.- Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.-Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.- Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va completa o „Declaraţie de independenţă" care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.

Biletul nr.1641. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial

Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor Constatari : a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala

e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.

2.De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni? Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.

Biletul nr.1651.Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.

Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare – dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

2. In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

Biletul nr.1661. Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management Si resurse umane.

Obiectivul Il reprezintA analiza structurii umane si a capacitATii personalului de a contribui la realizarea activitATii Intreprinderii. ConstatAri se fac urmAtoarele demersuri: a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcTionala a Intreprinderii; - Date cu privire la personal: pregAtirea, gradul de ocupare; vechimea in Intreprindere; fluctuaTiile, absenteism. b) Date cu privire la conducerea Intreprinderii: varsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu

actionariatul c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala. Concluzia: Analizând datele de mai sus se poate stabili: - OportunitATile - Riscurile - Punctele forte: personal tânAr, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta funcTionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salariaTi.

2. Care este termenul lichidArii societATii de la data dizolvArii? Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

Biletul nr.1671. Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Obiective:a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a stării de sănătate a societarii;b) Evaluarea diferenţelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puţin trei exerciţii financiare;c) Utilizarea relaţiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii.Constatări In urma analizei efectuate, având ca mijloace de efectuare datele si informaţiile conţinute in situaţiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evaluării lor prin metode patrimoniale.Concluzile se exprima sub forma:• Oportunităţile • Riscurile • Punctele forte • puncte slabe

Biletul nr.1671. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?

Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.

2. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare. BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se IntocmeSte, potrivit legii. BilanTul contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

Biletul nr. 1681. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.

BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se IntocmeSte, potrivit legii. BilanTul contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

2. In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are lichidatorul?Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa cearadeschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea proceduriiinsolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

Biletul nr.1691. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.

Bilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale întreprinderii:- funcţiile de investiţii, - de exploatare si- de trezorerie – in active si - funcţia de finanţare in pasiv. 

2.Explicati conceptul si tipurile de independenta.Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil  demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.Componentele independentei:

1. Independenta de spirit (in gândire):— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectată judecata profesionala;— Ea presupune integritate si obiectivitate.2. Independenta in aparentä:— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;— este componenta fundamentala a independentei.Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilä cu orice alta activitate curentä.Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrările profesionistului contabil.Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:• implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni dela sau pentru clientii sai;• implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;• acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;• incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; • conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectivsocietate comerciala;• acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie .Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.

Biletul nr.170 1. Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?

Paşii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi sunt:1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si elemente in afara exploatării (necesare întreprinderii)2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării;3. Calculul matematic al activului net corectat.

2.Amenintari la adresa independentei.Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare

Biletul nr. 1711. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?

Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: Activul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridicDiagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltareDiagnosticul functiunii comercialeDiagnosticul functiunii de productieDiagnosticul functiunii de resurse umaneDiagnosticul functiunii financiar-contabile

2. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor?Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data şedinţei comitetului creditorilor, înştiinţându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului şi a procesului-verbal al şedinţei comitetului creditorilor privind raportul.”

Biletul nr.172 1. În ce constă separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare şi bunuri nenecesare?

Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:

-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ;

-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

2.Despre profesionalism.Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National): -Credibilitatea. În întreaga societate exista nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de informaţii. -Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obţinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta. -Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie sa se poată simţi încredinţaţi ca exista un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.

Bilet nr.1731. Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in vederea determinarii

activului net corijat?

- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat.

2. Despre confidentialitate.Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al informatiilor obtinute în timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, în afara de cazurile în care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperativeConfidentialitatea este stricta, în afara de cazurile în care a primit o autorizatiei speciala de a divulga informatiile sau în caz de obligatii legale sau profesionale.

Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate.

Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul personal sau al unui tert.

Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa îndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.

În interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si întinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor în care divulgarea de informatii primite în cursul exercitarii unei misini, trebuie autorizata sau ceruta.

Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislatia fiecarei tari.Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere mai multe aspecte, si anume:

a.       când divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate;b.      când divulgarea este ceruta de lege sau când exista obligatii profesionale de divulgare:

-         profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;

-         profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii;

-         profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea sa.În toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

Biletul nr.174 1.Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?

Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.

2.Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ?Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)

“Art. 129. – (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocarii.(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.(3) Creantele care la data înregistrarii raportului final vor fi înca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire.Art. 130. – Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90 de zile de catre cei îndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, în contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite în conditiile art. 4 alin. (4).”

Biletul nr. 1751.In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?

Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

2.Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de insolventa?Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii

Biletul nr.176 1. In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?

Valoarea patrimoniala a unei întreprinderi este activul net corijatActivul net corijat se calculează prin doua metode:

1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE

2. Ce se intelege prin termenul insolventaAcea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor bănesti pentru plata datoriilor

exigibile: a) insolvenţa este prezumată a fi vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

Bilet nr. 1771 Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia

Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculează prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORIIMetodele de determinare sunt: Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substanţiale Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )

2.Ce se intelege prin procedura falimentului?Prin procedura falimentului se întelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului în vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;

Bilet nr.178

1.Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia acesteia.Val. substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, deşi sunt înregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

2.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, sunt:

pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii; desemnarea, motivată prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă ·        confirmarea prin încheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea

onorariului negociat cu adunarea creditorilor; înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului; judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în

insolvenţă judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase şi a unor

constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare deschiderii procedurii; judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de

administratorul judiciar sau de lichidator; admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare,după votarea lui de către creditori; soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciare

şi de intrare în faliment; soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului;  judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor; pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.

Biletul nr.1791. Ce este rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.

2. Despre integritate.

Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.

Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:

conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare; conţin declaraţii sau informaţii eronate; omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă prevederile mentionate dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele de mai sus.

Bilet nr.1801. Care sunt tehnicile de actualizare?

Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari.Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.Economia de piata are 3 piete diferite:1. piata de bunuri si servicii;2. piata financiara;3. piata muncii.In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce pagube.In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face

comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in considerare factorul timp, astfel:1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica regula capitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)n

2. Despre obiectivitate.

Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.

Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.

Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite.

Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.

In selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:

a. Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.b. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea

standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.

c. Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea.d. Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a însuşit

principiul obiectivitătii.

Biletul nr.1811.Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.- Rentabilitatea specifica aşteptata pentru investiţii alternative,- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piaţa financiara- rata dobânzii ceruta pentru plata datoriei planificate;Rata dobânzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobânzii de baza fără risc)

2.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile de exercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesii  prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii sireguli de comportament professional menite sa dea serviciilor respective autoritateanecesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabilecare pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli etice si

monitorizarea insusirii si respectarii acestora decatre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului  profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.

Biletul nr. 1821.        Codul etic IFAC; rol, structura.

Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:-          da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;-          protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:            Partea A – destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni            Sectiunea 100-  Introducere si principii fundamentale            Sectiunea 110 – Integritatea            Sectiunea 120 – Obiectivitatea            Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta            Sectiunea 140 - Confidentialitatea            Sectiunea 150 – Comportamentul profesional            Partea B – destinat profesiionistilor contabili independenti – 10sectiuni            Sectiunea 200 – Introducere            Sectiunea 210 – Acceptarea unui client            Sectiunea 220  -Conflicte de interes            Sectiunea 230 – Opinii suplimentare            Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remuneratii            Sectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionale            Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate            Sectiunea 280 – Obiectivitate- toate serviciile            Sectiunea 290 – Independenta in misiuni de audit si certificare            Partea C – destinata profesionistilor contabili nagajati – 6 sectiuni            Sectiunea 300 – Introducere            Sectiunea 310 –Conflicte potentiale            Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor`           Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza            Sectiunea 340  - Interese financiare            Sectiunea 350 – Stimulente.  Acceptarea si emiterea de oferte

2.        Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului?Debitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului toate informaţiile cerute de acesta, precum şi toate informaţiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale făcute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sancţiunea prevăzută la art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) şi e) din Codul de procedură civilă

Biletul nr.1831. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei Tntreprinderi.insolvents?

Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii. Desigur, se înţelege ca, atunci când firma nu utilizează credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.

Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:

CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:

CMPC = costul mediu ponderat al capitaluluiCKpr = costul capitalului propriuKpr = capitalul propriuV = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)CD = crediteCi = cota de impozit pe profit

2. Care sunt primele masuri Tn urma deschiderii procedurii de insolventeiÎn urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, în condiţiile art. 32 alin. (2), debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după

caz, registrului societăţilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea menţiunii.    (2) Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în străinătate au reprezentanţi în ţară, notificarea va fi trimisă acestora din urmă.    (3) Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează conform prevederilor Codului de procedură civilă şi se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Bilet nr.1841.     Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)*π S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor π = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost = profit ( dividende) / capital propriucost = dobanda + prima de risc 

2.     Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor

contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în sentinţa de deschidere a procedurii; cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii.

Biletul nr.1851.Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.

Relatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc). Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de numerar.

2.Aspecte conceptuale privind etica.Etica isi are originea in cuvantul “ethos” din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.E t i c a s e o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i c o n d i t i i l o r u m a n e d i n p e r s p e c t i v e  principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative

Biletul nr.186 1.Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.

Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pieţei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o întreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.

2.Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane şi termenele în care pot propune planul.(1) Următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condiţiile de mai jos:

a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei de reorganizare, dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisă ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale şi până la împlinirea unui termen de 30 de zile d ela data afişării tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia să îşi fi manifestat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2);c) unul sau mai mulţi creditori care şi-au anunţat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2), deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe, în termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe.

Biletul nr. 1871.Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea Tntreprinderii.

Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

2.Ce sunt serviciile profesionale?Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:-         servicii de contabilitate;-         audit;- fiscalitate;- consultants manageriala;- management financier.Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.

Biletul nr.188 1. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de

actualizare.Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la exigentele economiei de piata:-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.

2.Despre Standardele Internationale de Audit.Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite urmatoarele categorii de standarde:- Standardele Internationale de Audit (ISA);- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).

IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili.Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru:

- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte documente emise de IAASB;

- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale;

- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB.

Biletul nr.1891.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei Tntreprinderi asupra valorii acesteia?

124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte B<1 – duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat

2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.

Biletul nr.1901.Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.

Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obţinut ca diferenţa intre activul bilanţului economic si datoriile înscrise in acest bilanţ.Metode- vezi Bilet….

2.Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor contabili.

Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.

Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.

Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.

Regulile contabile, ca si actorii principali – profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,

- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat?- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre

munca si capital?De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata

tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera.

Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.

Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.

Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si

raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc

Biletul nr. 1911.Ce este capacitatea beneficiara a unei Tntreprinderi §i ce semnificatie are Tn evaluarea Tntreprinderii.

Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

2.Despre competenta profesionala §i prudenta.130.1 Principiul competenţei profesionale şi prudenţei impune tuturor profesioniştilor contabili următoarele obligaţii: (a) să menţină cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul prevăzut pentru a se asigura că un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente;Şi (b) să acţioneze cu atenţia necesară şi in conformitate cu standardele tehnice şi profesionale in vigoare in procesul furnizării de servicii profesionale.130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judecăţi solide in utilizarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competenţa profesională poate fi impărţită in două faze distincte:(a) dobandirea competenţei profesionale; şi(b) menţinerea competenţei profesionale.130.3 Menţinerea competenţei profesionale necesită cunoaşterea continuă şi inţelegerea voluţiilor tehnice, profesionale şi de afaceri relevante. Dezvoltarea profesională continuă ii dă posibilitatea profesionistului contabil să işi dezvolte şi să işi menţină capacităţile de a acţionaCompetent in mediul profesional.130.4 Prudenţa implică responsabilitatea de a acţiona in concordanţă cu dispoziţiile privind o misiune, cu grijă, meticulous şi la timp.130.5 Un profesionist contabil trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele care lucrează sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregătire şi o supraveghere corespunzătoare.

130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie să inştiinţeze clienţii, angajatorii sau alţi utilizatori ai serviciilor profesionale de limitările inerente din serviciile respective

Biletul nr.1921.Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi?

- studiul rezultatelor trecute (3 ani)- examenul previziunilor- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacităţii beneficiareI. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilanţ care îndeplineşte cumulativ 4 condiţii:1. este un profit stabil;2. este un profit real;3. este un profit cert;4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.Se porneşte de la profitul din bilanţ căruia i se aduc corecţii:A. corecţii pe orizontala intre exerciţii care scot in evidenta modificările din legislaţie.Deci trebuie sa facem comparabile bilanţurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.B. Corecţii pe verticala adică pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatărilor din diagnosticul de evaluare.:- marja bruta;- valoarea adăugata- excedent brut/net din exploatare;- profit netA. prima categorie de corecţii se refera la corectarea profitului obţinut din diferenţe de curs valutar;B. a doua categorie de corecţii sunt legate de amortismente - se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experţii tehnici;C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de experţi in munca si protecţia sociala;D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepţionale - se reţin numai acele profituri care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitorF. corecţii legate de sinergiiG. alte corecţii care pot rezulta din diagnosticIn concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea valoarea întreprinderii.

II. Examenul previziunilorEvaluatorul face discuţii cu conducerea asupra viitorului întreprinderii din care trebuie sa rezulte ca întreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidaţi ve.III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseşte in evaluări pt fuziuni, divizări, majorări de capital.c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizează in evaluarea pt vânzări intre proprietari privaţi.d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.

2.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? 1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.

Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educație care sa fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depend de urmatorii factori:

1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice şi societatii. 2. Conditiile de piata in care activeaza profesia. 3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile respective si furnizorul acestor

servicii adica profesionistul contabil care detine experienta necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii

Biletul nr.1941. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si provizioanele pentru

deprecierea imobilizarilor?- Influenţează amortizările tehnice reale şi cea fiscal- Înlătură amortizările în exces

2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?1. Statutul auditorului

– auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata - auditorul intern face parte din structura intreprinderii; 2. Beneficiarii auditului : - auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali); - auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii; 3. Obiectivele auditului - Audit statutar – are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare; - auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ;Controlul intern – constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC. 4.Domeniul de aplicare

- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ;- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se

ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile financiare –ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).5. Pozitia fata de frauda Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.Auditorul intern – desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de control intern.6.Independenta Este diferita in sensul ca:-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere . -Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere . 7. Periodicitatea auditurilor -Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ; -Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit planului de audit intern . (Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de ex) . 8. Metodologia : -Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB (Consiliul pt. Standarde Internationale de

Audit si Asigurare ) -Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul International al Auditului Intern

) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul conducerii .

Biletulnr.1961.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea

beneficiara a fntreprinderii.Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare

2.Prezentati rolul consiliului de administratie Tn cadrul societatii pe actiuni.Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare;c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;d) supravegherea activitatii directorilor;e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor.Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate. Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator.

Biletui nr.1971.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?

Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prinoferirea unei resigurări referitoare la:-acurateţea declaraţiilor financiare;-continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;-existenţa unor fraude;-respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;-comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.

2.Sarcinile directorilor Tn cadrul societatilor pe actiuni.Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii societăţii, înlimitele obiectului de activitate al societăţii şi cu respectarea competenţelor exclusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administraţie şi adunării generalea acţionarilor.

Biletul nr. 198

1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacităţii beneficiare a unei întreprinderi? Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare

2.Obligaţiile administratorilor în cadrul societăţilor pe acţiuni.

   Art. 1442. - (1) Administratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor, potrivit prevederilor art. 72 şi 73.    (2) Administratorii răspund faţă de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusă de îndatoririle funcţiei lor.    (3) Directorii vor înştiinţa consiliul de administraţie de toate neregulile constatate cu ocazia îndeplinirii atribuţiilor lor.    (4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoştinţă de neregulile săvârşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau, după caz, auditorilor interni şi auditorului financiar.    (5) În societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea pentru actele săvârşite sau pentru omisiuni nu se întinde şi la administratorii care au făcut să se consemneze, în registrul deciziilor consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi au încunoştinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori sau auditorii interni şi auditorul financiar.    Art. 72. - Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de cele special prevăzute în această lege.    Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:    a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;    b) existenţa reală a dividendelor plătite;    c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;    d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;    e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

Biletul nr.1991.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea Tntreprinderii prin rentabilitate?

Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta

2.Cine reprezinta societatea pe actiuni Tn raport cu tertii si Tn justitie?(1) Consiliul de administraţie reprezintă societatea în raport cu terţii şi în justiţie. Înlipsa unei stipulaţii contrare în actul constitutiv, consiliul de administraţie reprezintăsocietatea prin preşedintele său.(2) Prin actul constitutiv, preşedintele şi unul sau mai mulţi administratori pot fiîmputerniciţi să reprezinte societatea, acţionând împreună sau separat. O astfel de clauzăeste opozabilă terţilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezintă societatea doar acţionândîmpreună pot împuternici pe unul dintre ei să încheie anumite operaţiuni sau tipuri deoperaţiuni.(4) În cazul în care consiliul de administraţie deleagă directorilor atribuţiile deconducere a societăţii în conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societateaaparţine directorului general. Dispoziţiile alin. (2)-(4) se aplică directorilor în modcorespunzător. Consiliul de administraţie păstrează însă atribuţia de reprezentare asocietăţii în raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administraţie înregistrează la registrul comerţului numele persoanelor împuternicite să reprezinte societatea, menţionând dacă ele acţionează împreună sauseparat. Acestea depun la registrul comerţului specimene de semnătură.

Biletul nr.2001.Ce înţelegeţi prin perioada de referinţă a unei întreprinderi în evaluarea acesteia prin rentabilitate.

Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.

2.De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?Adunarea generală ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exerciţiului financiar.   (2) În afară de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generală este obligată:   b) să aleagă şi să revoce membrii consiliului de administraţie, respectiv ai consiliului de supraveghere, şi cenzorii; 

Biletul nr.2011.Ce este si cum se determina prima de rise a unei Tntreprinderi?

Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice

afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe   b a z a e s t i m a r i l o r d e p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i m e l e d e r i s c s p e c i f i c e i n t r e p r i n d e r i i evaluate.

2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are următoarele atribuţii principale:    a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat;    b) numeşte şi revocă membrii directoratului;    c) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a operaţiunilor de conducere a societăţii;    d) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfăşurată.

Biletul nr.2021.Ce relaţie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiară şi valoarea întreprinderii.

Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

2.Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni?Art. 159. - (1) Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.

Biletul nr.2031.Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?

Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

2.Rolul cenzorilor Tn cadrul societatii pe actiuni.(1) Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiilefinanciare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă suntţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunării generale un raport amănunţit. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomânia.(3) Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea suntînsoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunoştinţă membrilor consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şiale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale.

Biletul nr. 2041.  Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?

Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani.

2.  Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină: a) un registru al acţionarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenţa acţiunilor tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare se realizează cu respectarea legislaţiei specifice pieţei de capital; b) un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale; c) un registru al şedinţei şi deliberărilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului şi consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori şi, după caz, de auditori interni, în exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligaţiunilor, care să arate totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidenţa obligaţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau printr-un sistem alternativ de tranzacţionare va fi ţinută conform legislaţiei specifice pieţei de capital; f) orice alte registre prevăzute de acte normative speciale.

Biletul nr.2051. Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;CB/i= valoarea de

rentabilitate

2.Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA.

Biletul nr.2061.Definiţi capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi prezentaţi formele de exprimare a acesteia.

Capacitatea beneficiara înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finanţează întreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:

- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de întreprindere.

2. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi în vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:-auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;-auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare;-auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;-auditul financiar asupra situaţiei fiscale;-auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc.Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune.Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii.Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).

Biletul nr.2071.Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie Tn evaluarea unei Tntreprinderi?

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezintă profiturile întreprinderii după scăderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizări, dar înaintea dobânzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobânda pe datoria la terţi - economia la impozitul aferent întreprinderii datorata deductibilităţii dobânzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creşterea fondului de rulment, inclusiv a lichidităţilor/datoriilor

Flux de trezorerie

2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor Tn cadrul societatilor cu raspundere limitatei?Adunarea generală a asociaţilor are următoarele obligaţii principale:a) să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net; b) să desemneze administratorii şi cenzorii, să îi revoce/demită şi să le dea descărcarede activitate, precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c) să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuitesocietăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;d) să modifice actul constitutiv

Biletul nr.2081. In ce constă metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate?

Metoda DCF consta in însumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n”, când se apreciază ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se stabileşte valoarea reziduala a activului sau a întreprinderii

2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?   Art. 207. - (1) Capitalul social poate fi redus prin:    a) micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;    b) reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;    c) dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.    (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin:    a) scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;    b) restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială;    c) alte procedee prevăzute de lege.    Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură.

Biletul nr.2091.Care sunt cele 4 etape (paşi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate?

Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit întreprinderii; deci o buna viziune, o înţelegere a fluxurilor trecute: vânzări, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmează a fi adăugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creşterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.

2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată?Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat.   1 Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:    a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;    b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;    c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie    d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.

Biletulnr.2101.Ce este valoarea reziduală, cum se determină şi când se foloseşte în evaluarea întreprinderii?

Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :

1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau

2. aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a fluxului de numerar K-g

2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?Societatea se dizolvă prin.

-trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;-imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;-declararea nulităţii societăţii;-hotărârea adunării generale;-hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care

împiedică funcţionarea societăţii;-falimentul societăţii;-alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii