Domeniul pregătirii de bază: Turism şi alimentaţieCURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

DENUMIRE CDL: Activităţi de organizare în domeniul turism şi alimentaţieTIPUL: ALTĂ DISCIPLINĂCLASA: a IX-aNR. ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 30 oreDURATA: 3 săptămâni

PROFESOR:

1. ARGUMENT

Modulul este specific domeniului de pregătire Turism şi alimentaţie, domeniu care asigură pregătirea de specialitate pentru cei interesaţi să îşi desfăşoare activitatea profesională în unităţile de cazare şi alimentaţie(calificările: bucătar, cofetar-patiser, ospătar care permit accesul la calificările: tehnician în gastronomie, organizator banqueting).

În programele şcolare pentru liceu, apar explicit liste separate cu valori şi atitudini vizate de fiecare obiect de studiu în parte. Ele acoperă întregul parcurs al învăţământului liceal şi orientează dimensiunile axiologică şi cea afectiv-atitudinală aferente formării personalităţii.

Valorile şi atitudinile au o importanţă egală în reglarea procesului educativ ca şi competenţele, dar se supun altor criterii de organizare didactico-metodică şi de evaluare.

Rezolvarea de probleme şi organizarea locului de muncă sunt unităţi de competenţe cheie dobândite ca urmare a parcurgerii modulului IV denumit „Activităţi de organizare în domeniul turism şi alimentaţie”. Acesta are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate şi are în vedere:

Resursele locale pentru instruire(baza materială a şcolilor, cadrul de colaborare cu agenţii economici)

Cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor desfăşurate în zonă.

Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele: Lărgirea domeniului ocupaţional dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de

competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;

Dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare;

Promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni ai unei societăţi deschise.

În viziunea noii proiectări curriculare profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice, de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure atingerea competenţelor din SPP, acesta individualizând şi particularizând procesul didactic la specificul clasei. De asemenea se va urmări permanent respectarea normelor de sănătatea şi securitatea muncii.

2. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

o Rezolvare de problemeo Organizarea locului de muncă

TABEL DE CORELARE A UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ CU COMPETENŢELENr. crt.

Unitate de competenţă

Competenţe Criterii de performanţă

1. 10. Rezolvare de probleme

7. Organizarea locului de muncă

1. Identifică probleme simple

2. Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple

3. Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme simple

1. Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

2. Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă

3. Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

(a) Detectarea unor situaţii problematice(b) Descrierea caracteristicilor problemei(c) Formularea problemei în funcţie de caracteristicile determinate(a) Identificarea unei alternative de rezolvare a problemei(b) Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei(c) Întocmirea planului de rezolvare a problemei(d) Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat(a) Compararea rezultatului obţinut cu rezultatul planificat(b) Aprecierea rezultatului obţinut în urma comparării(c) Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii similare

(a) Selectarea mijloacelor de muncă(b) Ordonarea mijloacelor specifice activităţii curente(c) Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă(a) Explicarea principiilor ergonomice de bază(b) Măsuri individuale de reducere a efortului fizic(c) Menţinerea microclimatului optim de la locul de muncă(a) Utilizarea instrucţiunilor de lucru în funcţie de sarcinile date(b) Verificarea individuală a realizării sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru(c) Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor

3. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Nr. crt.

Unitate de competenţă

Competenţe Conţinuturi(Detalieri) Activităţi de învăţare

1. Organizarea locului de muncă

1. Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

2. Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă

3. Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

I. Reguli de igienă la nivelul sălii de servire: aerisirea sălii, ştergerea prafului, fixarea meselor şi a moltonului

II. Dotarea cu mobilier adecvat, iluminarea, ventilaţia, participarea la decorarea şi intimizarea sălii de servire

III. Operaţiuni de aranjare a mesei, aducerea şi aşezarea obiectelor de inventar necesare servirii şi consumării preparatelor şi băuturilorRespectarea succesiunii etapelor de efectuare a curăţeniei

Discuţii de grup privind aplicarea regulilor de igienă

Operaţii de fixare a meselor şi a moltonului

Demonstraţii privind aplicarea principiilor ergonomice

Operaţii de identificare şi aranjare a obiectelor de inventar necesare efectuării mise-en-place-ului

2. Rezolvare de probleme

1. Identifică probleme simple

2. Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple

3. Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme simple

IV. Unităţi de măsură folosite în realizarea reţetelorAplicaţii în spaţiul de producţie: gramaje, volume, proporţii în reţeteV. Noţiuni simple despre nutriţieVI. Avantaje şi dezavantaje nutriţionale ale principalelor grupe de materii primeAplicaţii – necesar nutritiv P, L, G zilnicCalculul valorii calorice a alimentelorVII. Asigurarea raţiei calorice zilnice prin exemple de meniuriAplicaţii /Analize comparative

Calcule simple folosind unităţi de măsură

Discuţii dirijate pe teme de nutriţie

Studii comparative pe teme de nutriţie

Calcule de valoare calorică a alimentelor

Exemplificări de meniuri zilnice

Discuţii de grup privind asigurarea raţiei calorice zilnice pentru categorii diferite de consumatori

Analizarea rezultatelor în funcţie de valorile recomandate

4. SUGESTII METODOLOGICEPentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a

dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,

toţi elevii să dobândească competenţele necesare.În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă

metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile, experimentează şi practică tehnicile.

Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele participanţilor.

Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc la rezolvarea problemei puse în discuţie.

Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a+şi reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa de grup.

Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic, creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.

Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.

Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă). Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul de însuşire a competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.

Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite

evaluarea atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;o Autoevaluarea;o Tema în clasă;o Investigaţia.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:o Fişe de observare;o Fişe de lucru.

5. MIJLOACE/DOTĂRI NECESARE pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte observaţii /sugestii metodologice pentru o cât mai completă dobândire a competenţelor specifice identificate.

Cataloage, reviste, albume; Dotări specifice unităţilor de alimentaţie; Alte dotări, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfăşurării

activităţilor planificate.

6. BIBLIOGRAFIE

1. Nicolescu R. – Tehnologia activităţii în restaurante şi hoteluri – Editura Sport şi Turism 1981

2. Stavrositu Stere – Arta serviciilor în restaurante, baruri şi hoteluri – Editura Dobrogea 2003

3. Gal A.M., Teodorescu G.F. – Dicţionar gastronomic – Editura Petcom, Sibiu 20004. Nicolescu R. – Tehnologia restaurantelor – Editura Inter-Rebs, Bucureşti 19985. Olaru M. ş.a. – Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Editura Economică

Preuniversitaria, Bucureşti 20006. Stavrositu S. – Ghid profesional în alimentaţia publică – Editura Tehnică, Bucureşti

19987. Tabele compoziţii chimice8. Colecţii reviste9. Album literar gastronomic