Carti Bucuria.de.a.scrie.compuneri.de.Marcela.penes Clasele.primare Ed.aramis

8/11/2019 Carti Bucuria.de.a.scrie.compuneri.de.Marcela.penes Clasele.primare Ed.aramis

http://slidepdf.com/reader/full/carti-bucuriadeascriecompuneridemarcelapenes-claseleprimare-edaramis 1/130



TH{E{

udoad€d yStefg0

9uecrria

be

a 6efig

eornpungn

Edilia

a 3-a, reviznitd



Redactor:

Au€l r\,4a

r

DTP:

amenDiana

Mateescu

Dessierea lPaBibliotecii alionsle Rom6niei

PENEs,

ARCELA

Buori€

de

a s<rie ompuneri/

Marcela

enes.

Ed.

3 a' Bucurqi

Ar.mis

Pint.2013

|SBN 78-973-679-951-8

372.464

rsBN 78-973-679-951-8

Copyrigttt

2013

Aramis

dnt

s.r.l.oate

dreprunte

ezervate

Aramis

rint

,r.l.

R€daclia

isediulsocial:

B-dul

Metalurgiei

r

46-56,

od041933,

ector ,

Bucuresti,

.P

82

-

C.p

38

tel:

021)

61.08.1

/14l1

; ax:

021

461.08.09/]

.

e-mail:

ff [email protected];

ff [email protected]

Pepgl

mentul

esfacere:

et:

021)

6Lo8.oit2lI

j/t6;

lax:

071)

6 .08.09/19;

-marl:

eifacere@editJrdaramis

o

TiparitaMEGApressoldings.a.



Lui

Alexandnt

Si

celorla.lli

;colqri

,

compuneri

bogate

in idei precum

albele

Si

bldndele

ninsori

...

(1

4lfost

odard

o

pan6.

dar

nu

una

obilnuita.

A

fost

o

\_-,,'U pand- emult. e wemea 6trd escriacu oana.nu

cu

penila.

ana

ceea

unt u

si

amvenit

in

umea

mea.

entru

tine.

Am

scris multe

qi

$tiu

multe...

$tiu

ci

orice

qcolar

gi

dorefte

sd scrie

cele

mai frumoase

ompuneri.

E

o mare

bucurie

sd

$tii

cd e$ti

ascultat

cu

pldcere

de colegi

sau

cd, atunci

card

iti

cite$ti

compunerea,

u

se aude

niciun

fognet

de

caiet. Toatd

lumea

ascultd.

Cuvintele

curg lin,

ca apa

cea neobositi,

cu care

abiadese ng6ni goaptele6ntului9ifblfiitul mltdsoaseloraripi.

Dar,

ca sdajungi

sd

poli gdsi

ocul

cuvintelor,

cunoscandu_le

bine

infelesurile (sensurile),

sd incercdm

sd

g6sim

impreund

drumul

care

ne va

duce spre

minunata

LUME

A

COMPUNE-

RILOR.

increde-te

n rnine,

sunt o

pdetend

de nddejcle

gi

ca si-1i

dovedesc

cest ucru,

mai ntdi,

i1i

voi incredinta

o taind.

Ascultd

Eu suntceacare -a ajutatpecel mai

mare

poet

omen,

Mihai

Eminescu,

e scrie

neuitatele

aleveNun.

,,

Somnoroase

dsdrele

Pe la

cuiburi

se adund,

Seascund

n rdmurele,

Noapte

und "

$i

tot

eu l-am ajutatpe Ion Creangasi povesteascidespre

Nici.

dar

5i

pe

Mihail

Sadoveanu

d

scriedespre

uduiaLizuca

sau

pe

Ernil

Gdrleanu

d-li ddruiascd

ntampllri

Din lumea

celor

care

nu cuyAntd.



Cite$te,

penhu

inceput,

din aceastdcafie,

peripeJiile

unui

gdnddcel.

Citeqte ncd o

dati, urmdrind cu toatd atenlia

pove-

stirea, astfel nc6t si-mi poli rEspunde,a sfer$it, a intebdri.

.

Daci

Ji-a

pldcutqi

de ce?

.

Ce

i-a

pldcut

mai mult?

Gdnddcelul

Q*m

venisepe

lume. nici

el nu-pi d.ideaseama.S-a

-{3

Lrezit a dintr-un

somn

qi

parcd

erade cdnd

prnmdnrul.

Nu simJisenici

durere,nici bucurie.

$i

mult igi muncise

gdndul:

cum

rdsdrise

gi

al cui era?

Mic cAt un fir de linte, migca

picioruiele

fraged€

9i

ocolea,

pe

de margini, frunzigoaracare-l

addpostise. ntr-o zi

incercd o

pomire

lduntricd; iegi

de sub

umbra

ricoroasi

qi

d.ddu

buzna afard, in

ploaia

de lumin6.

Atunci rimase

pe

oc, orbit

de atata bAlucire.ncerulcu incetul

ii veni nima a loc.

[...]

Ce adAnc

Ai

albastru se

dezvelea erul

$i

ce minune

Cu ochi$orii lui mirunfi,

cit

niqte lir€

de colb,

il

cuprindea nffeg. Iar in mijlocul tiriei

albastre, un bulgire de

aur aprins aruncavdpdi.

Tresdri. Era

el, era altul? Picioruqelenu

mai erau ale lui de

scdnteiau

ga?

$i

mai era mbricat

in aur Cdci

gi

trupugorul ui,

pe

caxe

$i-1

vedea

pentru

ntiia oard, scdnteia.Nu cumva

era o

firlmifd de lumini

inchegat5, riticiti

pe pdmdnt?

gi,

ca o ade-

verire,

pe

firina

neegri trupul

arunca o tumini dulce. Fdrd

indoiald, de acolo cdzuse.acolo trebuia sd se intoaxcd.Daxce

depirtare

$i

cum sd

ajungd?Priyi in

sus;

qi

atunci, deasupra

cdpgorului, dri lujerul

unui crin ce

se

idica

agade nalt, cd

paxcd

floarea

din vdrfigi deschidea

a.harul

hiar dedesubtul ulgirului

de aur, s6-i culeagd azele.

n mintea lui igi injghebd

planul.

Sb



se suie

pe

lder

ln sus,sd mearg6,

sd meaxga

$i

sd meargd

pand

n

v64

qi,

de

acolo, la bulgdrul

de aur,

din care

credea cd se

desfdcuse.

(Emil

Gdrleanu-

Din lumeat

elor care

nu cuyAnt\

Acest fragment iterar

poate

i asemdnat

u o compunere.

E adevdrat,

extul a fost creat

de un scriitor -

omul care scrie

pentru

noi, cititorii. Dacd

scrie

poezii,

il numirn

qi

poet,

ar rlac

scriepove$ti,povestiri, ii putemspuneqipovestitor.

$i

tu

poji

redracta ompuneri

din ce in ce mai frumoase.

Ca

toli scriitorii

care au

fost,

mai intdi,

qcolari

ca

qi

tine -, iJi

poli

insugi o exprimarealeasb.

Te vdd

adeseori,

n

orele de compunere,

cA nu-

gesefti

cuvintele; nu

gtii

desprece sb scrii

Ei

nu

qtii

cum sd ncepi; nu ai

cwajul sd-Jicite$ti limba romand

pentru

cd nu e$ti convins

cd ai

scrisbine .. si mulle asemenea ici necazuri.

CD TREBUM

SA CIJNOA$TEM DESPRT,

SCRIEREA UNOR COMPT]NERJ

L

Citind mult vei zbuti

Lecturate va ajuta si intelegi regulile unei compuneri.Prin

lecfiud ili vei imbogdJivocabularul cu unele

cuvinte noi

gi

vei

invbla cum

sd amjezi acestecuvinte in

propozilii,

astfel incdt

ceeace ai scris s6-fi

placi

cu adevdrat.

Noteazd

tn caietul vocebular toste cuvintele

necunoscute

pe

care le inftlneQti in lecturi; explicdJe

cu ajutorul

unui

diclionan

. InvaJd sd povesteqtifolosind cuvinte simple, dar bine

rdnduite,

spre a fi inleles.

Sd incercdm

un

mic

exerciliu. Dezvolti urmitoarea

propo-

ziFe:

.lnserarea

rece". Scrienoua

propo./ilje.



Citelle

de

mulLe

ri

propozitia.

ezi

acA i agezat

ine

oate

cuvinlele.

ncearcd

d e

schirnbi

ocul

gi

vezi

daci

e maibine

alt_

fel.

RdmAi

a forma

care

Ji

place

cel

mai mult.

Iate

cum

a

dezvoltat

aceastd propozilie

poetul GeorgeTopirceanu,

autorul

cunoscutelor

Razsodlj.

,,Inserareq

utd

trece

furisotd

prin ptidure...

.

Citind

versurile, parcd.

ezi o

fiinJd

furi96ndu-se,

n

tecere,

prin pddure.

.

Dar

tu

etti abia

la inceput

de drum.

Exemplele

date te

pot

aluta

sd intelegi

c6.t

de

frumos

se

pot

rAndui

cuvintele

in

propozitie.

Lecturq esteun modelpermanentdin

csre

poli

invdlq

cum

sd

scril

2..Vei putea

scrie

frumos,

adeviral

ti

convingitor

numar

despre

ceea ce

cuno$ti

Foarte

imporlant

este

sb observi,

cu toatd

atentia,

ot ce

se

alla n

urul

rru:gaze.

lori.pomi.

case,

trdzi,

amini

etc.

si

tot

ce se intimplA n juul rdu: ploaia.ocul, cdnteculprisareielor.

susurul

pei.

dsdritul

oarelui,

nflorirea

pomilor.

caderea

run_

zelor.

ntoarcereaAsirilor,

rimberul

lorilor

...

Observdnd,

vei

puteq

poyesti

mai

bine

gi

mai

ason

Iati

cum inldli$eazd

marele

scriitor

Mihail

Sadoveanu

n

colt din natur5,pe

care

nu-l

putea

zugrdvi

atdt de

bine,

dacbnu

l-ar

fi observat

cu toatd

atentia.

La

drum

Cobordrd prin

livezi,

unde

adiau

miresme

calde

de

cimbriqorqiceard.Gaxdud oarte naltede nuiele,custreasina e

spini.

se idicau

a dreapra

i

a sr6nga.

i

sdlcii

birnine,

cu forme

ciudate

$i miqcau

domol

pletele

argintii.

Lizuca

gtia

c6 sdlciile

asteasunt

oameni

qi

dihdnii

infepeni{i

din veacuri

de o

lrajd.

Le

privea

cu

sfiald

qi

le asculta

cum ofteazdqi

cum

goptesc.



Drumul

celor

doi tovardgi

mai

intirzie

o weme l6ngd

o

adunare

iniftiti

de

gAnginii

mirunte

qi

ro$ii

punctate

cu

negru.

- Patrocle,

cestea-s

acile-Domnului,

ise

etila.

$tiu,

dar

haide sd

mergem,

cd acuqi

asfinlegte

oarele,

dspunse c6trelu1.

Mergem,

Patrocle,

nu te

supdra.Uite, pe

coastade

dincolo

se vede

dumbrava.

Acugi

ajungem.

Era in juru-le tdcere Si singurdtate;pi-o lumini dulce se

c€rnea

printre

crengile

silciilor.

Parcb

ntrase

n

tinutul

unui

basm

.. Deasupra,

eparte

e

pleca

cerul

albastru

spre

dumb-

ravd, curgdrtd

ca

o ap6;

gi-o

impirdteasd

pajuri

plutea pe

talazul

acela,

u aripile

neclintite.

Mihail

Sadoveanu.

Dumbravaminunatd.)

3. Las$-tl

m&gin{ge

lnchipulree)

S

boercl

Compunerea

nu-|i

cere numai

sd

observi

qi

sd redai

reali-

tatea;

ea Tea

se-

$i

inchipui

ceeace

nu este,

dax

poate

i, chiar

gi

numai in imaginafia

a.

Inventeaz5 nventeazdur joc interesant,gdse$te n cuvant

nou prin

combinarea

unor

silabe,

gdsegte

un rdspuns

mai

neaqteptat,

autd

o altd

solulie de

rezolvare

a unui

exerciliu,

gdndegte{e

i

imagineazd-Ji

um

ar fi clasa

a

peste

10, 100

de

ani? Dar

gcoala?

Dar oraqul?

Nu te

gandi

tot timpul

la ce e

Si

ce

nu

e

posibil;

ceeace

astdzi

pare

mposibil,

m6ine,

poate

deveni

realitate.

Glndeqte-te

a mllnet

Sd ncercdm

ceteva

exercitii-joc

de imaginatie.

' . t :



O

scrisoare

desenstd

1-/onel

ir scriebunicii ale.Fratele iu. Ardrei.nu gtie

LV

incd

sa scrie.

dar

5lie

sd

deseneze.$a

ca el ii

lrimire

bunicii

saleo

scrisoare

esenatd.

Ce

crezi tu cd

a vrut el

s6-i trarsmitd?

,.,:::i

w

\6"0P

&fl)

.ft

-.:/

-4S-

tq

-1

-W.4

b*,{

qao

a

ts\.\----+^{

l%)

/

/n

S#@@

/A\

+

Scurti

poyeste

Eu ili

spun trei

cuyinte

cu ajutorul

cdrora

tu vei incerca

sd

realizezi

o scurtd. oveste,

Cuvintele

ar

putea

r:

Ecolar,

urioasi,

curili.

IatA

i

o scurtApoveste,

alcdtuitd

cu ajutonrl

acestor

cuvinte:

,,Ionel nu e acasd.Lucrurile din ghiozdanul gcolarului se

cearti, fiecare gdndind

despre

sine

c6 e mai important.

Cerneala

furioasi

sevarsepe

caiete.

Caietele

e

sperie.Vine

o z6n6

qi

le

curifi. Lucrurile

se mpacd.."

Se

pot

face legdturi

intre

cele

mai diferite

cuvinte.

Cu c6t

cuyintele

sunt mai

indepdrtate,

u

atet egdturile

sunt mai

intere-

sante.

O variantd mai simpld, pentru inceput, ar fi aceeade a

alcdtui, cu

cele trei

cuvinte

date, trei propozitii

care si

aibd o

legiturd

de inteles.

Sb udm

cuvintele:

ren,

vribiuli,

nai.



Iatd

qi

textul

alcdtuit de un

pcolar:

,,Trece

un tren.

Pe

ren esteo wdbiul6. Ea

ascultdun cdldtor

care cAnti la

nai."

Ceva extraordinar

Eu iti

pun

intrebarea:

C€

poate

face un bob de

griu?

Tu

iti

imaginezi ceva neobignuit, extuaodinar.

Exemplu: Un bob de

grau poate

crette mare, mare, mare,

dincolo de nori.

$i

a$a,

poli

continua mica

poveste,

ardtard ce i se mai

poate

ntampla

bobului degr6u.

Cevace nu s-a mai intempht

Eu spunnumele

nui

ucru

saual uaei iinJe

qi

tu spune

despreel ceva

ce

nu

s-a

mai intampht.

Exemplu: arsal - Ursul

a zburat, luAndu-se a intrecere

cu un

avion.

Ursul a cettigat

lntr€cerea. Saa mingea - Mingea s-a transformat

lntr-un

balon uriaq. Cevanevizut mi

finea

de €a.

S-a

ni[at

pani

la

nori

qi

mai

sus.Abia ziream

pimantul

etc.

Amesteci silabele

Amestecdadsilabele vei obline fel de fel

de cuvinte care

existd aunu existd.Alege-l

pe

cel care-Ji

lace

mai mult.

Ce

vei

denumicu el?

re-du-p6 mu-ne-co

pd-re-du

ne-co-mu

re-pd-du ne-mu-co

du-p6-re co-ne-mu

pd-du-re

tc. co-mu-ne tc.

Ce face?

Eu te intreb ce face un lucru sauo fiin16.

Cautd

dsprmsurile

celemai diverse.Estede apreciat

dspursul

cel mai deosebit,mai

nea$teptat,mai interesant.



-

Ce

ace

norul?

- Trece,

aleargd,

fuge,

vine,

pldnge.

Ce

ace

pddurea?

Cre$te,nflo ese, cAnfi.

- Ce

ace

ttdntul?

Sufld,

bate,

aleargd,

adie,

cdntd,

Sopte;te,

oyesteSte.

Cuvintul

interzis

Voi

anunJa

de la inceput

cuvantul

interzis.

Apoi

voi

pune

intrebdri. in rdspunsurinu trebuie sd rostesti acestcuvant.Vei

cduta

alte cuvinte

care

vor

putea

nlocui

cuv6nhrl

cu

pricina,

ftrd

a schimba

nlelesul propoziJiei.

Si

spunem

ci

este interzis

cuvdntul

,,iama,,.

Iatd.

cireva

intrebdri gi

rdspunsuri

posibile.

- in

ce anotimp

este

una

decembne?

-

in aaotimpul

cu

zdpad.d.

- tn ceanoltmp tDeMog

Cr6cinn?

-

In anotimpul

alb.

-

Care

estecel

mai

ftiguros

anotimp?

- Arotimpul

care

vine

dupi

toamad.

In

ce anotimp pdsirile

celdtoare

sunt

plecate?

- In

anotimpul

n

care

nu mai

au

ce m6nca.

in ce anotimpvineAnul Nou?

- In

anotimpul

olindelor

etc.)

Imagineazi-fi

i

eqti

..

lmparle

diferite

roluri

colegilor

tdi.

Ei

trebuie

sd

se comporte

asemenea

ucrurilor

sau iinlelor

pe

care e

reprezinti,

imagin6nd

o

convorbire.

_

in reluareaocului

lasd-i

pe

colegi

sd-gi

aleagd

singuri

roludle

de interpretat.

Sb udm

cdteva

exemple

de

dialoguri

alcbtuite

de

qcolari

ca

tine.



Wad

fepeS

gi

holal

g(P-"*iro*t,

I-adomaitorul

lad

Jepeq

fost

adus

n

Domnitorul:

Cum

de

ai inclriznit

s6 furi?

Holul:

N-am

crezut

cd fapta

mea e

atdt de

gravi

.. .

Domnitorul:

Te voi pedepsi

cu

tragerea n

feap6

Hoful:

Iertare,

Doamne,

nu

voi mai

flra in

viafa mea

Dornnitorul:Am hotfuet

Povestitorul:

Aga

em \4ad

Tepeg,

neindudtor

cu

cei r6i.

Alte

pe$onaje

caxe

pot

fr interpretate:

ScufiJa

Roqie

qi

lupul,

ursul

gi

lulpea, pomul

$i

ultima frunzd,

ddicina

qi

tulpina,

norul

qi

floarea,

Mihai

Viteazu

Si

Sina.n

a$a,

creionul

qi

guma,

ziua

6i

noaptea,

ele

patru

arotimpuri,

stejarul

9i

ghinda,

pdm6.nteanul

i

ma4ianuletc.

Sd se

caute ntdi

cuvinte potrivite

ca

rimd.

Giseqte

al

doilea

vers

*CiJeluqul

meu frumos

*Floricica

din fereastrd

*Norul

vine

l6ngd

soare

sToarce

m6ta fdrd

ldnd



*Fulgii

caduqor, qor

*Ghiocei

gi viorele

*Un

cocogmare, ilos

*Vine

ursu-ncetiqor

*in

pidurea

de stejar

xDoi

copii

s-au

ntdlnit

*Robolelul

meu ar l,rea

*Am

o

gumd.

gi-un

creion

*Sufla

vanhr-nemurele

*A

venit la mine-o zAai

4. Cuvinte

qi propozitii

Compunerea steo zidire. Cdrdmizile

se adund n randuri

9i

inalti zidul,

a$acum cuvintele se adund n

propozilii.

Rdndurile



sunt

trainic

legate

unele

de

altele,

aga

cum

propozijiile

sunt

legateprin

inteles,

continua.ndu-se

na

pe

alta.

inh-o propozilie

cuvintele

au

o anumitd

ordine. C6nd

alcituiegti

fiecare propozilie,

trebuie

s6

cauli locul

hecdrui

cuvdnt:

unde

std el

mai

bine,

unde

se

potrivegte,

cu cine

se

poate

invecina.

Schimbdnd

ocul

cuvintelor,

bservdm

are ormi

de

alcdtuire

a

propoziliei

este

cea

mai buna.

O

propozilie

poate

avea

mai

multe

feluri

de aranjare

a cuvintelor.

Deci

nu

putem

alcdtui

o compunere

fird

a

Sti

sd onlondm

cuvintele

Xn

propozilie

ti

apoi

propoziliile

Xn ert

.

Ordoneazd

uvintele

n propozilii:

*

strdlucagte,

olta,pe,

soarele,

lbastrd;

-

desprind,

runzele,

se,

ruginii,

ugor,

de,

pe,

ramuri;

-

las5,

se,

spre,

asfintit,

soarele,

gor;

- repede,

meu,

merge,

pre,

olegul,

9coal6;- mi, mama,

multe,

nvafd,

olositoare,

ucruri;

-

se,

cine,

scoal6,

epaxte,

e,

dimineatd,

junge;

-

carul,

mic,

ristoamd,

buturuga,

mare;

-

muqc6,

atrd,

care,

ainele,

u,

-

dimineala,

e,

ziua,

se,

bund,

cunoa$te;

-

prinde,

u.

pisica,

lopolei,

nu,

goricei;

- fapte,se, omul,

ounoagte,

upd;

-

s-a,sacul,

dus,mare,

cu,

pomut,

a, iudat;

*

merge,

u,

ulciod,

api,

la,

de,ori,

multe;

-

suprafafd,

a, iese,

adevbrul,

a,

untdelemnul;

-

pe,

Idsa,

meine,

nu, poli,

ce,

azi, face;

-

m6ine,

fi.ua,cine,

un,

azi, fi.ri,

bou,

un,

va, ou;

- iepuri,doi,cine,dupd, uge,prinde,

nici

unul,

nu;

-

duce,

muncitor,

de, omul, p6ine,

nu,

dor

.

Ordoneazd

cuvintele

in

propozifii,

alcdtuiegte

un

text

si

gaseste-i

n titlu potrivit.



Ionel, olie,

cu, se

oacd,

o minge;

cu, o,

putere,

ove$te;

in,

geamul,

e,opre$te,mingea,

ecinului;

ce,

pare,

i, rdu.

.

Ordoneazi

propoziliile

in text. De

un titlu

potrivit

textului.

il urmdrea n fiecare

zi.

Alexandru

pi

\4ad s-au dus n

pddure.

intr-o zi

a dispdrut.

Langd

un arbore

u

gdsit

un arici.

L-au dus n

grddina

or

Aveacorpul

ca un

ghem

cu

ace.

Penbu

e ordona

propo4iliile

in

turt

6au

cuvintele

in

ptopozilie)

procedezi

sstfel: citetti

totul; stqbiletti

ordinea,

numerotAnd:

veifici

ordinea, opoi

scrii,

5. Despn insnqiri

Fiinlele,

lucrurile, fenomenele

naturii

au diverse nsuqiri:

a.

Iizice

- formd

(rotund,

unguief)

mdrime

(mare,

mic)

culoare

(roqu,

albastru)

- gust(acru,dulce, amar)

- miros

(aromat,

mbhtdtor)

b. suflete$ti

- milos,bltud,

bun,duios

g.a.

O fiiuJd, un lucru,

un

lenomen pot

avea

mai multe insuqiri:

codrii - deqi,

adanci,nestrdbdtuti;oamenii

- buni,

harnici,

pri-

cepuli.

Cuvintele

carc ara.tdnsuqirile

sunt adj€ctive. Adjectivel€

sunt cuvint€

de sirbitoare. Datoriti lor

exprimarea

estemai

precisi.

mai

plicuti.

mai impede.



Adjectivele pot

sta

dupd sau naintea

substartivelor:

floare

mendri

$i

rumoasi,

mendra

gi

frumoasa

loare,

ceralbastru

gi

senin,

albastrul

gi

seninul

cer

Adjectir.ul di precizie

9i

frumusetecompunerii,agacum flo-

rile dau

culoare

gi

mireasmd

cdmpului nverzit.

Sd dsdm

adjec-

tilul si

se

prezinte

singur.

SuntADJECTIV,

curdnr

ce are

Mtrrime, form6, gust,

culoare.

Facghiocelul argintat

Pe cdmpul

mprimivirat.

Laleaua

otie

o cant

Pe-ntinsul,

verdele

pdmert.

Fac

norul alb

gi

trecitor

$i

soarele

trilucitor,

Rotunsul

mdr,

gustos,

din

pom

Culesde nfeleptul om.

Am strai ales,

de sirbatori,

Pe

unde tec eu,

semdn lori.

Chiar SUBSTANTIVUL,

frate-meu

Md cheamd

d-l ajut

mereu.

$i

nu lipsesc

din

adunare,

Ca sd mpart la fiecarc,

O insugire,

oud,

rei.

Sunt

bun

9i

darnic,

dragii

mei

Istet dorit

$i

iny€ntiv

Eu sunt

frumosul

ADJECTM

.

ExerciJii

a) Gisegtec6t mai

multe

insugiri

pentru

substantivele

ate.

zdpad6: ufoasd,

argintie,

moqle,

sclipitoare

pddure:



om:

floare:

b)

Completeazd ropoziJiile

date.

C6mpia

...........................

e desfhgoard6n6

departe.

Soarele.....................

pare

eodatd.

azeleui

......................

es

dantele

........................

Pdsdri

ipi iral;A

ril_

urile

.........,,..........,.....

O adiere

seslmte

neon.

Mireasma

lorilor..

ajungepani

departe.

c) Gdsegte

nsu$iri pentru

cele

doud

personaje.

Fdt-Frumos Zmeul

d) Aseamdnd

alb

ca

dina,

saucompar6.

zdpada,

spuma,

varul

negruca

aunu

ca

bln ca

inalt

ca

$lret

ca

lacom

ca

e) Gdseqtensugiriopuse.

Scolax

rdonat

cer

intunecat

pdm6nt

uscat

picuri

deqi -

om

slncer

vrdbii gurege

barbd albd

vant putemic

-

f) Dubleazi

insugirile.

vdi

inguste

i

qdAnci

munti

inalti

gi



{

&

stIdlucitor

aunu

rotund

vesel

Se

spune uvAnt

sau

vorbi. Expresii:

om

decuvdnt

carc

qi

fine

promisiunea),

cuydnt

de

onoare

(gromisiune,

asigurare),

lnsuqire

Denumirea

i

Actiune

frumos

frumusefe

a

infrumusefa

blard

bldrrdele aimblinzi

bun

rotund

inalt

curat

r9ce

dulce

rugr

u

h) Scde nsuqiri pohivite



schimb

cle

cuyinte

(discutie,

ceattd),pe

drept

cuv

nt

$rc

bwd,

dreptate).

6. Expresii poetice

Urmdreqte

un

fragment

din

compunerea

,Ninge,,.

A.

Fulgii

u$ori

qi

atbi

ca

florile

de

cireq

se

oac6

prin

vizduhul

ca cenu$a,

poise as6pe pimantul

somnoros.

ocul

stelulelor

sclipitoar€

md amele$te.

Un

pomipor

cafeniu

sla

adunat,pe brat€l€ r€ci, podoabeargintii. CeilalJipomi din

grddind

s-au

nvdluit

in dantele

albe,

cerc€late.

Norii

suri au

ciptuqit

bolta

posomoreti.

,,Fulgii

albi

qi

uqori,';

,stelufele

clipitoare,.;

pdmantul

om_

noros";

,,dantele

albe,

cercelate,.;

,,norii

suri,.;

,,bolta

posomorate"

toate sunt

expresii po€tice.

La fel sunt$i comparatiile:

,fulgii

albi ca florile

de cire6.,,

,,vdzduh

ca cenuga".

Tot in

acest ragment

vedem

ci

pomiqorul

are

brale

aa

gi

un om. El

igi

adunb

pe

brale

,podoabe

argintii.,.

IatA

dar cd pomiqorul

se

poartd

ca

o fiinjd.

$i

atunci

cand atri_

buim lucrurilor

insugiri

qi

purtdri

omene$ti,

spunem

c6 folosim

expresii poetice.

Cu ajutorul

acestor

expresii, propoziliile

devin

mai limpezi qi

mai

bogate.

Sd

vedem

cum

a.r i texhrl

,,Ninge.,

Zri

aceste

expresii.

B,

Fulgii

vin

din vdzduh

qi

cad pe pdm6nt.

Cdderea

or md

amele$te.

n

pomi$or

steacoperit

u zdpadd.

eilalti

pomi

sunt

9i

ei la

fel.

Norii au

acoperit

olta.

.

Compara eledoud ragmenteA si B). Spune aredintre

ele

te face

sd

vezi mai

bine momentul

etuecut,

d nJelegi

mai

bine frumuse{ea

ui?

.

Subliniazd.

xpresiilepoetice

din ftagmentul

care

umeaz6.



Vo

besc un

dele

ArgeSului

^

ffi^apIea

e limpedegi rdcoroasi.Pesleot domneite

\-/

I liniite

care te indeamna

a visare.Numai Argegul.

cdlitor fdrd

odihnb, recehiulind pe

spintecdtura

dilor

qi

undele

lui vorbesc

intruna, cdnd

mai tare, chnd mai incet.

Vorbesc

undele ui de mdxetia

qi

frumusetea

Negoiului, din coapsa druia

au izvorat,

de codrii lui

degi, addnci, nesfdbdtuti,

unde fiarele

ged

thrd fi:ictr

toldnite-n luminiguri

g-ascu1t.6

a omul cantecul

privighetorii,

unde mugchiul

e moale ca

pema

de

puf,

9i

izvoarele

albe ca spuma

aptelui

9i

brazii

a6ade inalli cdli cade

cdciula din cap cAnd

stai

qi

te uifi in

vdrful lor Vorbescundele

Argegului de

shdgniciastAacilor

de la Chei,

pe

care 1e-a

biruit

qi

ldsat n

urmd.ca

pe

ni$te

cetdli ddrdpd.nate,orbesc

de comorile

pbmdntului

acestuia ngrdqat

de sdngele atator

viteji, de

mdndreleaplaiurilor, de rodniciapdgunilorgiholdelor pe care e

scald6,de turmele

pe

care e-au

adipat, de chiotele ciobanilor

gi

de tirrguirea

dulce a doinelor

pe

care le-au ascultat cu

drag

in

lunga

qi

zbuciumata

or

cdldtorie.

(Alexandru

Vlahutd,

Romdnia

pitoreascd)

7. Despre epofi scrie?

Eqti in

vacaaJd

i

ai

wea sd scrii o compunere,

ar desprece

arume se scrii? Nimic

nu-fi vine in

gdnd qi

renunji.

Uneori

qi

la

Scoali

eqti ldsat sd-ti

alegi singur

un subiect. NuJ

gbsegti.

Te

frdmdnJi

9i

timpul

trece.Este

oareatat de

greu

sd

gdsegti

ubiecte

pentru

compunerile

ale?

Hai

sd

ne

gdndim

impreund

Ce-ai zice

sd

pomim

de la

redarea

unor intampliri

de la

gcoali

(din

ore, din recreaJii,

din

drumul

p6nd

a

qcoali),

de la

joc,

din familie,

plimbdri,

vizite,

excursii, lecturi. Am

putea

povesti

ceva despre

pdpu$a

a sau

despreo alti

jucdrie,

inchipuindu-ne

cd

gi

ea

poate

vorbi

gi

cd a



venit la tine dintr-o lume

a

juciriilor.

Cum o fi in lumea

aceea?

O

povestepoate

avea

gi

avionul

tdu

gi

macaraua

qi

magina ele-

ghidatl

$i

trenulelul.

Dar despreo conversajiecu MoSCriciun ce-ai

zice? La fel

po{i

conversa

gi

cu anul, cu fiicele

lui, anotimpurile,

cu ziua, cu

vftrtul.

$i

mugcata

din

fereastd

ili

poat€povesti

multe,

clacdadmili

cd eavede

gi

aude ot, ce-ti rccunoa$te

lasul,

cd se

poate

ntrista

9i

bucura ca

9i

tine.

Mai ai in

junrl

tdu: creionul, stiloul,

caietul, cartea, ghioz-

danul,

cilimara, masa

d€ scris . .. despre

oate se

poate

spune

cAte

eva.Suntobiecte

in

preajma

a. ncearcd

d e asculli

qi

ai

sd vezi c6te ucruri interesante

ei afla

Dar

despremama, tata, bunicii,

frafii,

priet€nii,

doamna

invilitoare

n-ai

putea

sd scrii?

$i

cdte n-ai

aveade spus

despre

ei ... E ca

gi

cdnd e-ai desena hipurile,

intr-un fel,

numai cd n

compunerei vei zugrdvi folosindu-tedecuvinte.$i nu uita sd e

referi

gi

la unele fapte

gi

inl6mpl6ri

legate

de firea lor

Se

pot

scrie

compuneri despre

animale: clinele

c€l credin-

cios, calul

cel mandru,

pisica

cea lingutitoar€,

cocoqul

cel

vit€az, vulpea

cea vicleani, veverita

rolcati, ursul

moroci-

nos, ariciul

lepos

etc. Observbcu

atenJieanimalul

desprecare

vrei

sd

poveste$ti,

ordoneaza-ti

observaliile,red6-1e rin

cuvinte

qi idei potrivite.

Privegte

pe

fereastrdun colf din

gridini,

fi o

plimbare

prin

livada

bunicilor,

pe

strada a,

prin

parc

sau

pddure,prin

orag

sau

prin

sat,

dimineafa sau seara. Prive$te

cu interes

totul.

Privegte

gizele

mirunte care

au

qi

ele viala

lor, sau admird

munt€le

cel s€m€tr.Despre

oate

poli

scrie

cate ceva.

Dar norul cel

alb cum a ajunsnor?

ncearcd

d-i

gdsegti

poveste.Dar fulgul d€ nea cum a ajuns n palmata? incearch

s6-ti imaginezi

clrumul ui.

Dar rlndunica

cum a ajuns a

cuibul ei?

Dar

pidurea

ce spuneoare?



Dar

hiinuta

ta?Dar

ghetele?

Daxbanca?

Dax zvorul?

Dax

frunza

aceeadmasd

ingurd e

ram?

Ce

pofi

spuae espre

uloarea

alb[?

Despre n

drum,

despre n ora$n€maivizut,despre ameniialtor plan€te,

despreocuri

pe

careai

vr€a

si le vezi

$i

s-ar

putea

dexiste,

despre invenlie

extraordinari

a

care isezi,despre

n

pri-

eten obot,

despre asinile,

rumuril€

Si

orapele

lltorului ..

despre

.. despre

,.

Nu

uita

ci

poli

si-f imaginezi

rumwi,

cdldtorii,

ntdmpldri,

orice Vrei sdajungipeo planetinecunoscutd?ugdndulpoli

ajunge ricdnd.

rei

sdai o navd

cosmici?

n imaginatia

a, ea

poate

exista

$i

ou ea

poli

facecilitorii

extraordinare.

ln

gAnd,

otul

este

poslbil.

Nbscocette,

auld, magineaze-lii

toate

aceste

anduri

adur6-le

n compunerile

ale.

Nu aita

Compunerea

a

tnseamnd

numai

ceedce

este,ci

gi

ceea

ce vaJi

sau ar

putea

sdfre, sau

ai wed sd

Jie,

.

Pune-ti

ingurntrebfui.

ncearcd

i

gdse$ti

spunsuri are

sd

fie

numai

ale tale. Iati

numai

odtevadinfte

nenumdratele

lntrebiri carepot fi punctuldeplecare entruo compunere.

Dece

este ipada

lbd? .......,.............

De

ce nfloreso

omii?

Decezdmbesc

amenii?

De

ce sunt opiii

mici?

De

ce au

pomii

frunze?

De

ce apune oarele?

De ce cdnttr amenii?

De

cesusurdzvorul?

Dece

este ogumacul?

De ce sunt

bitr6ni bunicii?



De ce

estenoapte?

De

ce copiii

preferd

ocul?

De

ce sunt

gi

oameni di?

De ce zboard dsarile?

.

Am

prlmit

o scrlsoare

e a toamnll

1. Peste

. . cu v6rflrri

sure.

2.

A cdzttt

,,

rece.

2

3. inserarea

.. trece.

4. Furiqatd .. pddure. .r

5. Sedesprinde

argun...

.

6. ...

ti

monoton.

8. Fiecare

ompunere

reun tltlu

Titlul

unei compunedpoate

s6- i

fie sugerat

sau rebuie

sil

gese$tiu.

Atunci

cdnd ai un titlu,

dupd care

va hebui

sd

ucrezi

com-

punerea,

e vei

gdndi

la

un conJinut

care sd fie

legat de

titlu. i1i

faci un

plan

al lucrdrii

gi,

pe

misuri

ce

scrii, recitetti

tidul

spre

a

yed€a

daci nu te-ai abitut

d€ la

el.

Atunci cdnd

ji

se dd tema

compunerii

(o

int6mplare

din

vacanld,o faptdbund, o vizitd), va herbuis6-Jistabileqtisingur

litlul.

gandindu-te

a conlinutul

ompunerii.

Titlul trebui€

si fi€ cAt mai

scurt

Si

cet mai

cuprinzitor.

El

poate

i

9i

o inhebare

sauun

proverb.

.

Stabileqre

itlul extului are

umeaza.

In fiecare

vard merg

a bunica mea.

Ce

bine md simt in

casa

ei Toati ziuao ajut la treburi, prin curtesauprin casi, Searane

liniqtim. Bunica

imi

spune

povegti.

Eu

ii

privesc

faJarohrnd6,

ochii frumogi cu

c6tevacute mpreju

$i

pdnrl

alb ca neaua,

trdns

in coc.



M6inile

ei impletesc

mereu

cateceva.

Povestea e

des{dgoarh

lin

ca aJade

pe ghem.

Abia

a$tept

vacanla

de

iamd

Voi fi iar

aldturi

de bunica, n

casaei

plinb

de basme.

.

Exemple

e itluri

A sosit toamna

Toamna

n tivadd

Toamna n pddure

Prima zi

de

pcoald

Toamnan grddind

Plecarea dsdrilor

O intdmplare

Cine aleargd

dupddoi iepuri

. ..

CAnd

doi se ceartd

..

Un

oc

Prietenie

O int6mplare

cu cdinele

meu

La

pescuit

O

intdmplare

din

pddure

Nu lSsa

e

mdine .

MinciuJra

arc

picioare

scurte

Un vis

Prima ninsoare

O faptd

bund

Iama in

grddind

La

derdelug

Mog Crdcinn

Povestea

nui

ftrlg de nea

O intamphxedin vacanli

Colegul meu

Mama,

fiinJa cea mai

dragd

invdfdtoarea

mea

Un

personaj

ndrdgit

Pisicamea

Veverita

Greierele

9i

flrmica

Iepurele

gi

ariciul

Vulpea

9i

giina

Ploaia

Ghiocelul

Sosegte

rimdvara

Se ntorc

pdsirile

O excursie

Cartea,prietenamea

Un muzeu

Ce sd fiu?

De vorbd

cu o r.4ndunicd

Ce mi-a

povestit

o frunze

Povestea

Ajnii

Un basm

O int6mplare

antastich

De vorbi

cu norul

Cdsutadin

pddure

Sdm6nJa dzdrdvand

Am intahit

o zand

intr-un oragal viitorului

Cdldtorie

pe

o

plaaetd

necunos-

cutd

Rdmas bun,

doamnd inv616-

toare



.

Cauti

titlul

unei

poezii

scrisi de

poetul

Mihai

Eminescu, ompletandebusulde

pe pagina

urmitoare.

1. ... te legeni,codrule

2. De ... nu m-aq egdrna

3. Ftu6

ploaie, drd

...

4. Dacd rece ..

mea

5.

De

ce

nu m-a9 ..

6.Zlua.. .

7. Cu ... la

pimdnt

8. Ce e ... codrule

9. Bate ..

10.

$i

... mi-l rdreste

9. Pirfile compunerii B

Orice compunereare

un lnceput

(o

infoducere), o desfiqu-

rare

(un

cuprins)

qi

un sfrrqit

(o

incheiere).

Cupdnsul

este

partea

cea mai dezvoltatd.

Sdurndrim locul

qi

intinderea

pirtilor

compunerii

n exem-

olele careurmeaz6.

La Mdrlisor

1) Introducere

Cit

de frumoasd

primdvaraa Mdrfiqor

Am aqteptat u nedbdare

nflorireaciregilor

9i

a liliacului

gi,

intr-o duminicbcu cer

impede

9i

albastru, m urcat cu colegii

mei, stdpenilide emotie,

drumulcbtreacel oc

plin

de

mireasmd

si deooezie.

10



2) Cuprins

Iat6-ne

n fafa por{ii

de

lemn. Trecem,

n

liniqte,

intrAnd

n

raiul de la MdrJipor.

Soarelegi

trimite

cu

diruire razeleprintre

miile

de flori

albe

care ncarci

cireqii.

Albinele

zumzdie

n

voie. Tufele

de liliac

ne

intdmpini

cu mlidieri

uqoare

gi

cu

o mireasmi

ameJitoare.

Deodatd

se aude

un ldtrat

subtire.

- E

Z&eanla:

strigd nul

dinhe

copii.

De noi

se apropie

un

c6 el

vioi,

,,cu

ochii

de faianld.,,

av6nd

o urechedsatd este ala

cdmd.

Tu ai

mdncat

oul fierbinte?

- il intrebdm,

mdngdinduJ.

El

dn din coadd,privind

tirct

cdtre locul

unde

se aud

cot-

codicindgdinile.

Cdfelul ne

conduce

bucuros,

Vizitdm

cu respect

9i

admiralie

locul

unde a

tdit

Si

a creat

Tudor

Arghezi.

E tdcere.

De

undeva

se

aude, ndepdrtatgi rar,glasulpoetului:

,,L-aJi

vdzut

cumva pe

Zdreantd,

Cel cu

ochii

de faianli?"

3. incheiere

Plecdm

t6rziu

spre

casele

noastre,

rupandu-ne

cu

greu

de

farmecul

Md4iqorului,

dar

duc6nd

fiecare

cu sine

o fbr6md.

de

poezie.

Cdldtoare

l) Introducere

E

cdldtoaxe

ie$it

din

muquroi

ur-

nica

gi-a

pomit,

cum face

in

fiecare

dimineaJa,pomit

sd

vadi lumea

...]



2)

Cuprins

in

dimineafa aceastaa luat-o

spre

rdsdrit.

ncAntatd

de

fru-

musejea oaxelui axese

prevestea

in mdnunchiurile ui

de raze,

totu$i a a ,ut

puterea

sI se

gdndeascd,

rumeata,

cd,

privind

9i

minundndu-se umai, nu

cdqtigi nimic. De

aceea,de indatd ce

didu,

prin

miri0te, de cizma unui

vdndtor 19i

puse

in

gerd

sd

cerceteze, d cunoascdmai bine

frptura omeneascdn

apucihuile

ei. indxdzneatd

i

destoinicd,

se ridicd

pe

cdlcAiulpe

care cateva

fire de nisip

se

prinserd,

apoi, cu iscusinld,

o lu6 lncet

pe

cusdtua

carambului, ln sus.

$i

tot gendind, fumica ajunse la p6nza

imbdcsitd e

praf

a

pantalonilor

anatonrlui,

i sui

gi pe

aceptia,n

zigzag,

$i,

cOnd

didu de ce1dintdi buzunar

al surtucului,se opri.

Se

sescoboare,A

nu

sescoboaren el?

...1

ti

lu6

nima n dini

gi,

uqoard, e coborl n buzunar.Scotoci ncolo

gi

lncoace; ntr-un

col dadu

pesre

d;ivabani de aramd.

i

pipai,

l mirosi- intre-

buinlaxe u eputugtrsi ...] Mai in sus,alt buzunar. ai piacolo

De abiase

scobori

nsd

gi,

repede, dutl sd ugd napoi.

Buzunarul,

imbdosit

ou foi de tutun, o amerise.O lud

mai sus; se urc6

pend

dupi

gdtnl

vendbrului, apoi, sprintend,pe

manecd

peni

Ungd

pwmul

lncle$tat

pe gatul

unei

pu$ti

ce

prinse

drept nainte zborul

unei

prepelile.

O bubuihrd

groazrici

rdsuni

pi-un

nor

de fum

lnvdlui fifnica, ingrozitd,o lu6 la fug6, sesooboripehain6,peste

lolb6. ZAn

o bucdlicd de

pdine.

,,Bine

cb m-am ales mdcaxcu

ceva", ti zise n

gend

9i

se

gdbi

s{ culeagd }r0mitura. Dar cum

o apuc6,ndatdo l6sd a loc: firOmihua

eraudd de

sdngele

dsdrii.

3) lncheiere

,,Bml

va sd zicd 6stae omul "

g6ndi

fimica:

9i

repede-

repede-repedeludpecizmb njos. Sescobori e-un r de arbi

gi

lgi scbldd,

ou

mullumire,

trupul intr-o

picdturd

de

roud.

(Emil

Gdrleanu,

Din lumeq

celor cqre nu cwdntd)



Am vdzut

cd in

cele

ceteva propozi{ii

ale

introducerii

ne

putem

referi

la locul,

timpul

gi

personajele

ompunerii.

In

cuprins

se redau

aptele

n

ordinea

n

care s-au

petrecut.

Incheierea arati cum

s-a sfarsit

intdmplarea;

ce invd{dturd

se

poate

d€sprinde,

cu ce

impresii

$i

sentimente

am

rdmas,

ce

concluzii

se

pot

desprinde.

Nu

e nevoie

si scrii

denumirea

pd4ilor

compunerii.

Este

suficient

sd

Jii

seama

de ele.

Refine:

Nu

toate

personajele

ot

fi

prezentate

n introducere.

Sunt personajecareaparpemisurd ce acJiunea e desfbqoarh.

Importart

este ca

cititorii

sau

ascultdtorii

tei

se inleleagd

ceea

ce ai

wut

sl

poveste$ti,

momentele

compunerii

succe_

ddndu-se

iresc.

normal.

aga

um

s-au

pebecut.

.

Cdrrd

scrii,

respectd

alineatele

care

ndicd

inceputul

celor

trei

pi4i principale

le

compunerii.

.

Carc

este

partea

cea mai dezvoltati a compunerii?(Afl6

singur rispunsul.)

10,

Respecti

alineatele

ASa

cum am

vezut,

o compunere

rebuie

s6 aib6

cel

putin

trei

alineate

pentru

cele

trei

pdrfi

ale compunerii).

Cuprinsul poate

avea,

a

rdndul

sbu,

mai multe

alineate,

n

funcJiede ideile careapar.

Sd observAm

mpreund

alineatele

exfului

urmdtor.

1.

,,Dumitru

std

in

gridind.

privegte

pomii

cu ramuri

largi,

ascultd

adierea

runzelor, prive$te

un nor

rezlet.

2. Deodatd,

o frunzd.

se

desprinde

de

pe

crearrgi

gi-i

cade

aproape.

Este

o funzd

mic6, galbend

9i

zimfatd

uqor

pe

margini.

3. - Ce-i cu tine, frunzbdragi? Vrei, poates6-mi spuiceva?

De

ce te-ai

upt

de

surorile

aie?

4. Din

casd

se audeglasul

mamei.

Dumitru

mai

pdstreazd

clipi

frunza

n

palme.

O mdng6ie,

poio trimite

n

bratele

intu-

lui."



lnceputul

textului, cdderea frunzei,

inceputul

dialogului,

intervenlia mamei

sunt cele

patru

alineate

ale textului.

.

Scrie corect textul

de mai

jos,

stabilind

$i

numerotend

alineatele.

,,intr-o

zi am

plecat

cu Grivei

pe

malul

apei.Am

pdvit

sdlci-

ile

cu

ramwi

lungi,

plopii

cei inalfi

6i

rdchitele mlddioase. at6-l

qi pe

unchiul meu,

Nicolae. Vine de la

pidwe.

- Dar ce faceJi

voi? lntrebd el, uiterdu-se la mine

si

la Grivei."

.

O compunere drd

purct

Av6nd de ucrat compunerea,Ozi din vacan16",Danaa scris

astfel:

,,Eu

ntr-o zi

de vacanti m-am sculat

mai texziu,am mancat,

am citit o carte, m-am

ucat

cu sora mea,

am vdzut un film, m-

am

plimbat

prin parcul

din apropierea

asei

gi,

am uitat

sd spun

cd am ajutat-o

pe

mama"

Ce

pdrere

ai despre

,compunerea"

Danei? Ce

greteli

sunt

n

ea?

11,Desprentreblri

gi

rispunsuri

Mai ntei

citeqteoate

nhebdrile

are acparte

in

planul

de

idei.

Stabile$tece vei rdspunde

a fiecare intrebare.

Un rdspuns

poate fi alcdtuit din una sau mai multe propozitii. incearoi sd

conshuiesti ieoare

propozilie

ln

gdnd gi

apoi s[ o scrii.

Nu relua mecanic cuvintele

tntrebdrii

stunci cAnd

for-

mului rdspunsul,

dar nici nu

da rdspunsuri in

propozilii

incompletesau

prin

cuv tte

izolate, din

carc sd nu se nlelergd

nimic.

Sd udm c6teva

exemple

pentru

a intelege mai

bine ceeace

am spus.

a) tntrebarea:

Ce a fdcut va.ndtorul?

Rdspunsgregit:

A impugcat epurele.

Rdspuns

corect:Vdndtorul a impugcat epurele.



b) Intrebare:

Ce

poJi

spune

espre

tlpe?

Rdspuns regit:

Eu

pot

spune

espre

ulpe

c6 este

un animal

sdlbatic.

Rispuns orect: ulpea ste nanimal dlbatic.

c) Ce

s-a ntempbt

ui

Horia?

Lui

Horia

s-a ntamplat

da sparl

aza.rdspuns

...............)

Horia

spaxtaza.rispuns

...................)

d) Cum

s-a

descurcat

iorel?

Viorel

-adescwcat

da

cumpdrateamul.

rdspuns

...,.......)

Viorel cumpdrateamul.rdspuns..................)

Cuvintele

de

prisos

stricd

corcctitudinea

0i

ftumusetes

propozilieL

.

Alcituieste

cude ropozifii

olosind, e

r6nd,

cuvintele:

vdndtorul,

dndtorului, e

vdndtor

l

)

3.

.

12.Timpul

n care

se

petrece

cllunea.

impul

pove_

stirii

C0nd

alchtuiegti

compurere

rebuie

d flli

consecvent

n

ceea e

prive$te

impul

saupersoana

sd

poveste$ti

ntreaga

om_

punerea acelagiimp:trecut,prezent auviitor gi a aceeagier_

soan6).

Uneori

]i

s-a int6.mplat

sd

incepi

compunerea,

unand

ver_

bele a

un timp

qi

s-o

sfbrqegti

n

alt timp.

Descrierea

nei per_

soane,

a unui

animal,

a

unui

coll

de naturi

o

poti

face la

timpul

trecut,

dar

gi

la

prezent,

ca

qi

c6nd e-ai

avea

n fati.

.

Vezi care

e timpul potdvit pentruactiuniledin textul demai

jos.

Corecteaza

nde

este

necesar.

,,Ieri,

Ionel

a

venit la

mine.

Ne-am

jucat

amdrrdoi.

Am

impletit

un

covoraq.

onel

vede

biblioteca

mea

pi

se

bucuri

ci va

imprumuta

ni$te

cd4i.

gi

eu sunt

bucuos.-



Scrie forma

corectda verbelor puse

a

timp nepotrivit.

.Scriesdtreci la timpul prezent, poi la viitor verbele

din

versudle

uxmbtoaxe:

,,A

venit un lup

din crdng

$i

alerga

prin

sat .."

.

inlocuieqte ersoana

ntdi

(eu)

cu

persoana

treia

(el).

Fii

atent

qi

la schimbarea

omei altor

cuvinte.

,,Eu

am

................)

ost a

vbrulmeu

Mie mi-a

(................)

ldcut

plimbarea

cu vaporul.

Pe mine m-a

(

.

.....) invdJatvdrul

meu

(.......,........)

um

sd fac

(................,

n

zmeu.

Cemult

mi-a

................)

ldcut

limbarea "

PREZENT

I

TOR

TIMP

13.

Nu repeta ac€Ieaqi

uvinte

Ca sd inlelegi acest ucru,

sd

pomim

de la un ftagment

din

compunerea

,Veverila",

crisd

eun elev

ca

qi

tine.

,,Veverifa

trdie$te n

pddue.

Vev€ritra

axeo blani.

ro$cate a

focul. Veverifa

se hrdnegte u nuci

qi

alune."

Nu

e

greu

sd observi

greqeala.

Cuvdntul

,,veveriJa"

apare n

fiecare

din cele rei

propozitii.

Deci

se repetd

n

propozilii

foarle

aproprate.

Sd

corectdm mpreund.



Prima

propozitie

va rdmdle

a$acum este

scrisd. n

a doua

propozilie

vom inlocui

cuvdntul

care s9 repetd

cu

altul care sd

exprime acelagi

ucru. in

loc

de

,,veverila',

om scrie

,,ea,..

Ultima

propoziJie

va trebui

s-o schimbdm

puJin,

ca

sI nu fie la

fel ca

primele

doui.

IatAnoul

fragment,

corectat:

,,VeveriJa

trdieite

in pddure.

Ea are

o bldniJd ro$catd

ca

focul. Ilrana preferatd

a acest€i

mici silbiticiunl

sunt

alunele

si

nucile."

.

Corecteazi

singur urmdtorul

fragment.

,,Soarele

shdluce$te

cu

putere

pe

bolta

albastrd.

Soarele

incdlzeqte dmattul. Soareleare raze str6lucitoare.',

Fii

atent:

ultima

propozilie

va

putea

incepe

cu ajutorul

cuvantului

,razele".

Corectaxe:

Dar nu numai cu pronuaneleeu,tu, el, ea, noi, voi, ei, ele)

putem

nlocui

un cuvant,

sprea nu

se epeta,

nlocuiri

putem

ace

gi

cu alt

cuvant sau

gmp

de

cuvinte

care au inleles

asemdndtor

Exemple:

vulpea

vicleana,

cgcata,

umetra,

upaneasa,

odata,

gireata)

ghiocelul

(clopolelul

de argint,

vestitorul

primdverii,

firicelul

gingag)

ploaia

(iclii

reci,

stropii

mdrunti,/mari,

iricelele

de

apd,

bobitele

shdvezii)

lepare,/e

fricosul,

urecheahrl)

izvorul

curge

(aleargd,

gerpuieste,

e

duce, se strecoarb,

se

depirteazd,

se rostogole$te)

Iuna

(stdp?na.nop[ii,

rai-nou (luna

nou6), regina

noplii)

cartea (blJii.tL prieten, sfetuitor, izvor de invbtdminte,

comoard

de infelepciune)

pds

d.rilecdldtoare(migatoare,

oaspetiiprimdverii,

vestitorii

primdverii)



14.

Esenfialul

Si

amlnuntele

Seconsiderl

a

fi

esenlialceea

ce trebuie

neapdxat pus,

ceea

ce este oarte importart gi fErdde carecompunerea u ar avea

conjinut,

ar fi

goal6

9i

nu

ar trata ceea

ce trebuie.

Amdnuntele

sunt date/informaJii

are

pot

lipsi,

fiind mai puJin

mportante.

Se

poate

intempla

ca, uneori, ceea

ce este

amdnunt ntr-o

com-

punere

sd fie esenlial n

alta care are

un a1t

subiect.

(in

com-

punerea

,Veverila"

descrierea nei

nuci este

un ambnunt,

dar in

compuaerea,,Nucul",

ceastd escriere

evine

mpofiantd.)

Ai

ascultat

$i

tu

compuneri n care

unii colegi

au scris

despre

fapte

caxenu sunt relevantepentru

subiectul

compunerii

(,,apoi

am mancat, e-am

mbrdcat"etc.).

Observafie

in descrisrea

unor

personaje,

scriitorii

recurg la

arndnunte

pentru

a caxactedzamai

bine

gi

mai

convingdtor personajul

respectiv.

.

insemneazd

u

+

afirmaliile

pe

care e consideri

esentiale

gi

cu -

pe

cele care

pot

lipsi din compunerea

,Prima

ninsoare":

E iamd.

..

Eu mdndnc.

..

Mdncarea

bun6. ..

Cerul

este

plin

denori.

...

Cad

primele

stelute

axgintii. . ..

Privesc ansul irlgilor

de nea. ..

Fratelemeu

a sparto ceaqcd...

Ventulbate

pe

fereastrb.

..

Eu imi voi

cumpd.ra

atine.

. ..



15.Nu te ritici

Titlul compunerii

1i

spunedespre

eeace tebuie

sdscrii. Nu

pofi scrie despreceea ce n-are legiturd cu compunerea. stfel,

nu

poti

infdlipa

rulpea intr-o

compunerc

despre

veveritd..

Nu

poji

infdliqa numai

natuxa n

timpul iemii,

atunci cdnd

ai de

povestit

..O nldmplare

in

vacatrla

e iamd".

Alcdtuirea

lanului

de idei

te va ajuta

sd nu te

,,r6t6ce$ti,.,

alunecdnd

pre alte

subiecte.

inaintede a te apucasd scrii compunerea,Ji aduni deile.Le

scrii in ordinea

n care 1i

vin. Apoi

le ordonezi ntr-o

inqiruire

fireascd

aqa

cum

s-a des{bgurat

i

intdmplarea,

n functie

de tle-

cerea impului;

sau cum

sunt

ordonate

pd4ile

unui intreg,

dacd

faci

o descriere),

astfel ncdt

sd fii infeles

cu u$urintd.

Dacdvei

scriedespre

,O

zi", vei incepe

cu momentele

in

dimineata zilei

respective,continudud, n ordine, cu celelalte

momente;

dacddescrii

ul animal,

nu incepi

cu codiJa.

.

Ordoneaz6

dteva

dintre ideile

compunerii

,O

zi la mare,..

1.Peplaje

2. Drumul

spre

plajd

3. La

amtazd

1

.

2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .

3.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4

5. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .

6

7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .

4. intdmphri

cle

pe plajd

5. Activitdji de dupd-amiaze

6. inserarea

7. Apus

de soare

.

Ordoreazd

cateva

dintre

primdverii".

l. Pdsdrile efac

cuibul.

2. A sositprimivara.

3. Pdsdrile

ecunosc

uibul.

4.

Oamenii

sunt bucurogi.

5. n

cuib vor crepte

uiqori.

6. Pdsirile

cdldtoare

e ntorc.

ideile

compunerii,,Oaspelii

l .

2.

3.

,

5.

6.



16. Fii atent

cum scrii

O compunere rebuie

si fie scrisd

cu atenJie

entru

a nu face

qi altegregeli:

a. de

punctuatie,

b. de

ortografie.

Deci

ii atent a ce scrii,

dar

9i

cum scrii

Nu uita

- Scrie data

sus, n

parlea

dreapt6,pe primul

spaliu.

-

Suie titlul la mijloc

(bsand

un

spaliu dupddatd).Titlul

se

scrie

ncepAnd u literd mare

gi

ftri

punct

a sfe$it. Lasd

un rand

liber dupi

titlu.

incepe

prima propozijie

cu alineat

gi

cu literd mare.

- Nu inghesui

cuvintele la

sfbrgitul rdndului,

ci desparte-le

corect n silabe.

- Respecti

alineatul cdnd treci

la o altd

parte

de compunere

sau a

o

idee

noud.

- Scrie, incepdnd

cu literi

mare, numele

de

persoate,

tdri,

orate,ape,munti,

animale, trdzi,

ateetc.

-

Nu omite

(nu

,,m6nca")

itere

din

cuvinte sau cuyinte

din

propozilii.

Semnele e

punctuafie

sunt:

punctul

.),

virgula

,),

semnul

inhebdrii

(?),

semrrul

exclamdrii

( ), punctul

9i

virgula

O,

doud

puncte :),

semnele itbrii sau

ghilimelele

,,

"),

linia

de

dialog

qi

de

pauzd -),

parantezele

),

punctele

e suspensie...).

Semnele

rtogralice sunt:

cratima

-),

apostroful

').

- Folosegte orectsemneleorlograficeqi depunctuaJie.

- Marcheazd

uvintele frecdrui personaj

cu

linie

de dialog

qi

alineat

9.a.).

.

Umdreqte

compunerea

nui

pcolar

neatent.

Transcriecom-

punerea

corect, addugAad emnele

de

punctualie

care ipsesc.



Colegul

meu

@

19 olegul

meu

se

numegteAlexandru

L-am cunoscut

incd din

clasa nt6i

Este

potrivit

de statura

Are

pdrul

negru ochii albaqhi

9i

obrajii

roqii Are

un suflet foarte

bun

Ce faci astdzi mi intreabdel in

ftecarezi

Eu

1in

mult

la el

9i

ne

petrccem

mult

timp impreuni

17.

Un

plan

bun,

o compunere

uni

A$a cum

ai vezut mai inainte, planul

de idei te ajutd

sd nu

te ,,rdtdcaqti"prin altesubiecte,s6-1iordonezigAndurile,sd alegi

esenJialul.lanul

compunerii

€ste ormat

din ieile compuner-

ii. Fiecare

dee

poate

cuprindeuna

sau mai multe

propozilii.

ln

rAnduirea deilor

vei

tine

seama

de

pirfile

unei compuneri.

Ideile

trebuie sd

se continueuna

pe

alta, astfel ncat

compunerea

sd

,,curgd"

iresc,

fdrd intreruperi.

$i

tu singur fi

po{i

alcdtui

planul

unei compuneri.

Ideile

pot

fi

propozitii

interogative(inhebdtoaxe),

ropozilii

enunjiative

(cu punct

la s{hrqit),

itluri

(redate

oarte pe

scurt).

Vom alcdtui, impreuna,planuri

pentru

cet mai

multe com-

puneri.

Mai inainte

ns6, a

lrea sd relii

ceeace urmeazd.

.

Pentru a realiza

o compunere,

u uita

caievacednte foarte

importante

E bine

ca aceste ceinte

sd

fie

scdse

pe

cea

de-a doaa

pagind

a csietului tdu

de compunere.

Sd le citetti

mereu

$i

sd

fii

seems de elc.



Cerinfe

.

Respectd:

cele trei pd{i ale compunerii (introducerea,cuprinsul qi

incheierea);

- ordinea ireascda ideilor;

- bogdlia deilor, frrd a

pierde

din

vedereesenlialul;

tatarea temei date, conform titlului

(fdri

ritdciri);

- folosirea

unui limbaj clar

gi

corect,

dar bogat

(prin

folosireaunor expresiipoetice);

- corectitudinea

$i

claritatea scrisului

(respectarea

egulilor

ortograflce

qi

de

punctualie),

frumuselea

scrisului

(prezentarea

sauaspectul

ucrdrii).

18. nainte

de

a

scrie,

gAndeqte

Gindegte

qi

apoi

scrieo u

invers

Ai destuleobsewalii culese.

Ji-ai

alcdtuit ua

plan

de lucru in

care ai cuprins deile de bazd ale compunerii.

Urmeaze si dez-

voltri aceste dei, alcdtuind

propozilii.

Orice

propozilie

se

alcdtuie$tentai in

g6nd

Ei

apoi se scrie. Dupb

ce ai scris

propo-

zllia,

o

rnai

cite$ti o dat5.

Daci

nuJi

place,

o corectezi

pdnb

capdtd orma ceamai bun6.Dacdai terminat

ti

incheierea, iteqte

de catevaori compunerean intregime.Poti sd.mai adaugisausd

scofi unele

propozitrii.

Ca sd ajangi la

forma

ude

curst", trebuie sd

aci

una sau

mai multe

incercdri

pe

csietul

tdu

de exerciliL

Munca de alcdtuirea unei compunerinu

e

prea

ugoard,dar e

plind

de bucurii.

Ultima citirc a lucririi f6-o cu voce tare. Este impodant sd

qtii

sd cite$ti compunerea,

entru

a fi inteles.

Iati

ci

acum

putem

rispunde la

intrebarea

,,Ce

este

compunerea?"



Ce

este

compuner€a?

Compunerea-i

recum

o casd,

Estea ta gi e fturoasd;

Tu

ai fdcut-o,

cu

gdndire,

$i-n

eae truddgi

sim{ire.

I-ai

pus,

cum

$i-altii

au fEcut,

O temelie

de-nceput,

Din

care

a

la$nit,

n

salt,

Zidirea

mandrd

spre nalt.

Din

cdrdmizi,pe

lung

qi

lat,

Cuprinsul

casei

-a-n5ltat.

$i-n

ncheiere,

u,

pieptig,

I-ai

meqterit

coperig.

Dar, cAndm6-ntrebaqa,n mine,

Cum

de ieqird

oate

bine,

Tu

planul

imi

ard{i

ndatd,

O schitri

micd,

da-nsemnatd,

Un

g6nd

rimis

spre

mai

departe

Ce-a ost-naintea

elorlalte.

$i-a

fost

n

gdnd,

qi

loc

de

uge,

$i

de

ereastrd

ucdugd,

$i

de-ncdperi

c6t

e nevoie

Si

poli

sd ocuieqti

n voie.

Ai

dat

perefii

cu

culoare,

Sd-1i laci gi s-aduneoare;

$i-ai

pus gi

mobila.

Visata,

Dorita

casd

at-ogata

E

hainic6,

rumoasd

ste,

Te

muli in

ea

ca-ntr-opoveste,

sb



iNvArAu sAscnrr:,nr oMPUNERT

A sosit oamna

Alcituirea unui

plan

bun inseamndo

compunere

e

umdtate

Tacura.

Planul

de

idei

poate

i oricand schimbat

sau

completatdupd

bunul tdu

plac.

Sd ncepem

Planul de idei

Introducere

Ce anotimp a sosit? Cu ce

putem

asemina oamna?

Cuprins

a. Care sunt semnelesosirii

toamnei?

Cum ncdlzeqteoarele?

Ce au icut

pdsirile

cdlbtoaxe?

Ce se ntdmpli n gridinn? cu

florile,

pomii,

egumele,ructele)

Ce se ntAmplbn vii?

b. Carcsuntactivitatile

ame-

nilor in acest notimp?

c. Ce fac

;colarii'l

incheiere

Ce fel de anotimpeste oamna?

De

ce

Ji

place?



in

sprijinul

t5u

inainte

clea tlece

la scrierea

compunerii,

cite$te

ceteva

ver-

suri inchinate

oamtrei.Lectua 1or e va ajuta sd ncepi lucrul cu

mai multd pldceregi

chiar

sd

olosegti

unele

expresii rumoase

pe

care e

vei retine.

..Coboalaoamna-ncet

in slavA,

Ndframa

galbend-i

dsare

$i

peste

vdrfuri

de dumbravi

li

flutud

departe-n

zaxe..,

(Octaviaa

Goga,

Coboard

oamna)

,,intdrziat6

Eri

lreme

Se

plimbd

toamna

prin

grddini

Cu faldurii

hlamidei plini

De crizanteme."

(George

Topirceanu,

Octombrie)

.,Iat-o . Sus

pe

deal. a

strunga.

Aqterndndpdnaatului

Haina

9i

cu tren6

ungd

De culoaxea 6ntului

S-a vit

pe

culne

Toarrma"...

(George

Topirceanu,

Rapsodii

de toamnfl

.

Exercifii

a. Alcdtuiegte

propozilii

folosind

cuvintele:

toemnd,

de

toqmnd,qstd toamnd (toamna xecutd),a toqmnd (toarwtr.vii-

toare),

pdnd

la

toamari'

fu6ni

incepe

oanrna).

b. Completeazd ropoziliile.

Muntele

...................

e ridicd

in fala

noastr6.

Varful

era

acoperit

cu zdpadd

..,.,...........,.

Brazi



qi

...................e

n4llau

dtre erul

Poteca..,..........,.....

uceaspreo st6nd.De undeva,de departe,

veneao adiere de toamni.

Alcituie$te o compunere u titlul Toamna.

ToamnaTn ivadi

Planul de idei

Introducere

1.

Ce anotimp

a sosit?

2. Ce fel de anotimp

este oamna?

Cuprins

3. Ce

ne

ddruieqte

cea

de-a reia fiicd a arrului?

4. Ce se inHmpld

in

livad6? Cum sunt

pomii,

fiuctele, frunzele? Ce com-

paraJiiputem

face?

5. Ce munci fac oamenii in livezi? Ce se citegtepe felele

oamenilor?

6. Cine

ii

ajutd

pe

culegbtori?

lncheiere

7. Ce legdturd

crezi cd existi intre

pom

gi

om?

. Variantepentru ntroducere:

a)

,,A

sosi(

in cal€aFi auriti, toamna, cea mai darnici

liici

a

bitrinului

an,"

b)

,Regini

mAndri in culoare



Aduce oamna

n

frunzare

Rotunde,

nrosite

mere

$i

grben-parfumate

ere,

Brumateprune;

gi cetpuii

Sunt otunjimilegutuii..,

c)

,,A

sosit oamna

ea

darnicd

u alai

de runze

uginii

gi

cu cAntece

e bucuri€.,.

ln sprijinul

tiu

Mere cafocul, pere gdlbui,prune brumate,gutui cu puf

gd.lbui,

runze

ruginii

@albene,

oscate,

erzi,

ardmii),

toqmnq

hqtnicd

i

de bunuri

darnicd.

Pomul

e ea

omull

.

Iati

cdteva

uvinte

nrudite

cu substantivul

,fruct,,(rod):

fructifer (care

rodeqte),

ructificd (aduce

venit), fructierd

(vas

pentru

ructe).

Alcituie$te compunereupi planulde dci.

Prima

zi

de

gcoali

Introducere

l. Ceanotimpa sosit?

2.

Ce se ntdmpld

u

gcolile?

Cuprins

3. Ce

poji

spune

despre

ru-

mul

spre

gcoal6?

4. Dar

despre

intilnirea cu

colegii?

5.

Cum s-a

desfbgurat

estivitatea

de deschidere

a noului

an

Dcolax?



6. Cum

li

s-a

pdrut

$coala?

Dar clasa?

lncheiere

7. De ce suntbucurogi colarii?

in sprijinul

tiu

Toamnadeschide

o4ile

scolilox

Clasas-a tnsufleyit.

Neuitqtele clipe ale vqcqnlei;

crestele

munlilor

cu strdluciri

rle rliamant; brqzi ce ard caJlacdraterde; nisipul auriu al mdrii;

merqma

albastrd a cerului; chipurile bronzate

ale colegilor;

glasul

bldnd

.

inainte de a

incepesd scrii compunerea, itegte extele care

urrneaza.

.

,,Locul

uadeeraodatd

gcoala

..

Acolo am intrat in fteamitul de copii cu teami

Si

cu bucurie

in intdia dimineatS,

cAndm-a dus ata de m6n6."

(Mihail

Sadoveanu, omnu' TrandaJir)

,,E

prima

zi

de

qcoalh.

Vezi Elevii mari sunt zgomotopi,

Ce m6ndru-s cu

ghiozdanu-n

Cei mici trec

pragul

cu sfiald,

spate?

Bine-a1i enit, copii

frumogi,

$i

toamna

6de

prin

livezi, Aici, la draga voastre

Scoa-

Tufrgurile-s lpi

rogcate. 16...*

(Elena

Dfago|, Lq

;coqld)

.

PoJi olosi diferite

€xtresii

qi

propozilii

alcdtuite cu verbul

,,a

ntra".

intru a

gcoald:

ncep

gcoala

parcd

a intrat in

pimant: parcb

a dispxxut

imi veneasd ntru

in

pdmant:

mi era ru$ine

a-i intra cuiva sub

piele:

a-i cAqtiga unbvoinJa

am intrat

intr-o belea: am o nepldcere,o incurcdturd

a

intrat in hor6: a inceput ceva



a infat

la cheltuiald:

a

cheltui

ffud mdsurd

a intrat

in

vorbd:

a inceput

o discutie

n-a

intat

wemea

n

sac:

mai

€ timp

a intrat frica in el: s-asperiat,s-a nfricosat

i-a intlat

in

senge:

-a

devenit

obicei

a intrat

la

spdlat:

s-a

micgorat

a intrat la

api:

a intrat

intr-o

incurcdturi

Alcituieqte

o compunere

dupi planul

de dei.

Cinealeargidupi doi iepuri ..

L Ce

anotirnp

este?

De

unde

se

vede

acest ucru?

2.

Ce poli

spune

despre

case,

pomi,

drumuri?

Unde

a

ajunsAzor?

Ce

a zdit

deodat6?

Ce-a

fdcut

calelul

la vederea

iepurelui?

Ce a mai

apdrut?

Ce

s-a

gdndit

Azor

in

acel

moment?

Ceau ftcut iepurii?

3. Cu

ce

proverb

se

poate

ncheia

compunerea?

in

sprijinul

tiu

Copaci

de zahdr

C6mp

de

cristal,

cdlelul

q

zbughit_o

a

joqcd.

A

ie$it

tiptil-tiptil.

intinderea

lucie, Iepurasul

a finpietrit

degroazd.A o zbughi iute. Seduceade-adura ca un bulgdre.

.

Observalie:g6ndurile

cdlelului

le

puteli

reda

aslfel:

,,-

Dar

iatd

inci

un iepure

pe

care

dintre

cei

doi sd-l

prind?

Dar

cLacd

-ag

prinde

pe

am6ndoi?,.



.

Exercifii-j

oc

a. Grupeazd,,

e

doui

coloare, acliunile

ti

insuqirile: bogat,

imbogdjegte,ncdlzeste, ald,rotund, rotunjette, nfrumusejeez5,

frumos, alb, albette, nfloritor,

inllore$te.

b. Gdse$te

uvintel€ nrudite

(din

aceeaqiamilie).

pddure,pddurar,pdduret,pdduros,

mpidurit,

pidurice

munte, . . . . . . . . . . . . . . . .

copi I . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .

|emn,

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

icoald.

. . . . . . . . . . . . . . .

invald,

. . . . . . . . . . . . . . . .

c. Joc Cum este?

Conducdtorulocului pune ntrebarea:Cumeste ... Iupul satt

r,rrlpea,

epurele, zdpada,mamq

pddurea

etc.

Jucdtorii

scriu cat

mai multe insuqiri. CAndconducdtorul

ocului

spune

,stop",

oli

pun

creionul

os.

Se citesc dspunsurile. dqtigd el carea dat

cele mai multe rdspunsuricorecte.

d. Gdse$te

nsugiri

(adjective)

care lncep cu o literd

(se

nume$teitera).

,,s"

(sdrac,

erios, ever, enin, pumos tc.)

e. GdsegtecJiuni

verbe)

are

ncep

cu o silabd

se

numeqte

silaba).

,,ca"

cade,

ar6, autd)

f. Spunecate un cuvint care sd nceapdcu silabafiaald (de

sfhrgit) a cuvdntului spusde

mine.

mafe

repede dese secretax taxtor tortul etc.

Alcituie te o compuneredupi

planul

de idei.



Plecarea dsirilor

Introducere

Ce

anotimp

a sosit?

Ce

poJi

spune

despre

weme?

Cuprins

De

ce

pleaci

pdsirile

cdldtoare?

De ce

seadund

le nainte

de a

pleca?

Ce sesfAtuiesc?

Cum

pdrdsesc

lecuiburile?

Cum

pornesc

a drumul

cel lung?

Cdt timp qi pdndundevor cdlitori?

Ce se

poate

ntempla

n

acest

drum

greu?

incheiere

Ce

simli vdzdnd lecarea

dsdrilor?

in sprijinul

tiu

Pomii

;i-au

dezbrdcat

straiul

verde.

Lungul

drum

cdtre

sudul

nsoit.

Pdsdrile

duc

pe

aripile or

cantuceleddurii.

Toate

qscultd.

fqtul

celor

mai bdtane.

$ituri

negre.

Strigdte

ulnice.

Vor

eni cu

soarelepe

aripi.

"

inainte

de a incepe

sd scrii

compunerea,

ite$te

ve$urile

caxeurmeazd.

Balada

unai

greier

mic

,,Peste

ealud

zgribulite,

Peste

arini

zdrenfuite,



A venit aga,deodatii,

Toamla cea ntunecati

. .."

(GeorgeTopirceanu,

Balada

unui

greier

mic)

IatI cum descriu unii

poefi plecarea

pisirilor.

,,Din

pddwi qi

de

a

balt6,

Zbudtoare laolalte

Poposesc

e

inserat

La o margine de sat.

Vin cu larmd

potoliti

Peste

palcuri

de rdchit6,

Pestedealurile moarte,

De departe,

de departe,

$i plutindcoboarEin.

Parcd inge

din senin

(Otilia

Cazimir, Vestitorii)

,,...

Peste 0rf de rdmurele

Trec in

stoluri rdndunele,

Ducdnd

gdndwile

mele

$i noroculmeucu ele.

$i

se duc

pe

r6nd,

pe

r6nd

Zarea umii-ntunecind,

$i

se duc ca clipele,

Scutur6ndaripile.

$i

md asa

pustiit,

Ve$tejit$i amo4it

$i

cu doru-mi singurel

De md-ngdnnumai

cu

el "

(Mihai

Eminescu,

Ce te egeni ..)



Inainte

de

plecare,

pdsdrile

qi

mai viziteazd

odat6

ocurile

unde

$i-au

scos

puii,

ciripesc

in

jurul

cuiburilor

qi

apoi

dispar

spre

Jarmurile

Mediteranei,

in AAic4 prin

bdllile

Nilului. in

clldtoria lor, elepot parcurge

7-8 mii <le

kilometri.

Alcituiegte

o compunere

dupi

planul

de dei.

Minciuna

re

picioare

curte

Poli povesti o intimplare din viala t4 care te-a lEcut sd

inJelegi

ce incurcdturi

poate

aduce

minciuna;

pofi

relata

o

int6mplare

auzitd

sau nchipuitii.

l.

Cdnd

gi

cum

a apdrut

minciuna?

@ovestefte

o intamphxe

din

care ai crezut

cd

e mai ugor

sb eqi

spuo6ad

o minciund.)

2. CAt

6mp a

rczi$rt

minciuna?

3. Cum a fost descoperitadevfuul?

4.

Ce invdtdhui

ai tras

din

aceastbnt6mplare?

ln

sprijinul

tiu

Iatd

un

exemplu.

Ce rusine

Alexandru

9i

Marin

De la

gcoali

acasi

vin.

Zice

dinh-odal'

Marin:

Hai

sd ne

uc6m

pulin

intr-un ram de corcodu5

Pun ghiozdanele

acuq

$i

incing

cu

sete-unjoc.

Timpul

insi

nu sti-n

loc.



Mama-i

aresupirati.

Nu termind

orba

bine,

Alexandru-n rag

se-axatd.

Iatd

gi

bunica

vine,

- Bunicuta

m-a

inut

Ca

sdJ

vadd

pe

biiat,

Pe a teburi s-o ajut.

Cd as-noapte

-a

visat.

Ce ruSine pdtit

Alexandru,

-a

mintit,

Nu e

greu

de-nchipuit...

Deslugind

esenele

ei

afla un

proverb

despre

minciuntr.E

bine s6-l ii minte.

E*lD=

nu

__Je"

_-.n

_

I

. Cuvinte inrudite

minciund,

mincinos,

minciunea(prdjiturl)

.

Zictrtori

gi

proverbe

Minciuna

are

picioare

scurte-

Cu minciuna

n-o daci

depalte.

Ce-i

in mAnd

nu-i mrzcmnd.

Nu

te ldsaademenit

de

ce nu e

sigur.)

.

Alcituie$te propozilii

folosind

cuvintele:

cu

minciuna,

despre

minciund,

e minciund,

minciunii.

.

Povest€Fte

a

gi

c6nd

ar fi vorba

despre

tine, folosind

cuvdatul

,,eu"

(persoana

nt6i).

,Nicu

a plecat

la pddure.

L-a luat

gi

pe

Grivei.

Nicu merge

inainte,

iar

Grivei vine

dupd el. Biiatul

zire$t€

o ciocinitoare.

Lui ii plac pisaxile."

.

Dezvoltd propozitiile

date.

Vdntul

sufld. Vaporul

inainteazd.

Marinarii privesc.

Cetul

estealbqstru.

Un

cAntecse aude.

Toli

ascultd.

Scrie

co compunere

u acela$i

itlu.

.{



Sfirgit

de toamni

Planul

de idei

Introduc€re

in ce lutnd.

anului

ne

armml

Cuprins

Cumsevedesoarele?

Cum este

erul?

Cum este

Temea?

Cum

sunt

pomii,

flo-

rile,

grddina?

Ce

poli

spunedespre

cdntecul dsirilor?

Ce fac animalele idurii?

Ce fac

oamenii?

lncheiere

Ce

anotimp e

apropie?

in sprijinut tIu

,,Vil

de brumi argintie

Mi-a

impodobit

grddina

Tufelorde

dmaili

Li se

uscd dddcina."

(O

ctav an

Go

ga,

Tb mna)

,,Cu

crengile

ude

ti

firi

v€tment

Salcamii

a

poarti

se-ndoaie.

Pe stradi

se

plimbd

ernaticul

vint



$i

fluierd-n

tachrl

aceluiaqic6nt

$i

plinge

cu lacrimi

de

ploaie "

(George

Topirceanu,

Fantezie

de toamnd)

,,Ploua

ntruna,

ploaie

mirunti

de toamnb

gi

bdtea

un vant

iute

ti

rece care

aduceaceteodati

nouri albi,

din care

sigetau

ace

de

gheafi.

Zllele

um€de

gi

reci

vesteau apropierea

emii.

Crridinile

rdmdseserd

drd

verdeaJi."

(Mihail Sadoveaau,Opere, vol. 2)

,,Jos

prin

acelede cetini:

- Nu-mi

mai simt

picioarele.

.

Ajutor,

sdrili

prieteni

Cd sestinge

oarele "

(Otilta

Cazmtr, PoveSti

de toamnd,

CdrdbuSut)

. Casd aflali ce anotimps-a sfiirgit,scrieli litera de nceputa

primului

cuvantdin frecare

ers. Citili

apoi cuvantul,pe

verticali.

... rec cocoarele

n r"anduri

... mul

cade rist

pe gdnduri

...

pa-n

picuri

de cenuqd

.,. onotonne

c6ntd-n qi

. .. orii-qi trec cirezile

... ducdnd

ipezile

.

Completeazd:

1

l.

Toami

gri/

...

-s

mic

qi

2

necdjit ..

2. Cd

puteam

9i

eu

s-adun/

3

. . .

grdunje. . .

4

3. $i pe ... pudratcu brumd. 5

4. Ploi ... frunze

moarte.

5. Tare-s

mic

ai

...

6

6. A venit

.... deodati- oamna

..

B

Alcituiette

o compuneredupi

planul

de dei.



Ninge

Planulde dei

Introducere

Ce anotimp este?

Cum estevremea?

Cuprins

Ce

poJi

spune

despresoare?

Cum estecenrl?

Ce au inceput sd facd

norii?

(Norii

au

inceout

s6 cearnd

stelufe

axgintii.)

Cum ninge?

(Cu

ce

putem

asemdnairlgii de nea?)

Ce se ntimpld cupomii,casele, trdzile?

lncheiere

CesimJi

u?

in sprijinul tiu

. Citeqte urmdtoareleversuri despre amd. Reline expresii

poetice.

,,Pune

il de

promoroaci

Peste

omi

$i

peste

ase.

Iax

prin

crengil€ coch€te

Flori de marmuri

anin6,

O ghirlanddde buchete

Care remur5-n

umind,

Reci

podoabe-n

amuri

goale

Ploud drd si le

scuturi,



Ici, risipi

de

petale,

Colo, oi usorde luturi..."

(George opirceanu,oaptede arnd)

,,Sub

mustaJa-i

lbd

cerul

a-nceput

sb sufle

gerul."

(Nichita

Stdnescu, lnsoare)

,,Vine-o

pasdregi

coase

in fuioare de mdtase

ale norilor atlase

de

Jdri

ungi

9i

unecoase

..

Vine-o fatd

qi

descoase

tot ce

paserea

ucrase

qi

cu

genele-i

ucioase

ninge flori de nea rumoase

qi-apoi e preschimbd-naze

argint6ndciriri

gi

case"

. .

(Nichita

Stinescu,

arza)

.

Expresii

frumoase

Se auzeaucAntecele

dntului

de iarnd.

Roiuri

desede

ulgi

albi

strdlucesc n lumind.

O cernere

albd se

Iasd din vdzduh.Decembrie

q yenit

ca cerneride luturi albi din

vdzduhulcdptusit

cu nori de zdpodd.

Caseles-au acoperit

cu o

pdnzii

albd.

A

.

Completiad

vei descoperi

1

(pe

verticali)

ce aduceama.

2

1. ... ipi

picuri

argintul

Peovezele e aur.

3

2. Ostenit in ...

bate

4

Caun

vis

pribeag

m

graur.

5

3. Floarea-soareluie

cdmpuri

-

... fruntea-nganduafi

o



4. Doarme .

. la irugd

5. Codrd

cantere|-Si

ulca

... trestiabolnavd

K Pp?ih4+ h6

-^"r^

Un cioban

ntins

pe glugd.

AlcituieEte

o compunere

dupi

planul

de idei. Folosefte

expresii rumoase

despre

arni.

Tfansformi

dialogul in

vorbire indirecti.

Alexandrul inbeabdeVlad:

-

Ji-ai

scriscompunerea?

-

Nu am scris-o, i

rdspunde

acesta.

-

$i

cdndo

vei scrie?

Dupi

ce vei terrnina

ema a matematicd.

Transforml vorbirea indirecti in dialog.

Bunica l inteabd

la Vlad

dacd. u a vdzut vaza

cea albastud.

Vlad ii spune

cd nu

gtie

nimic

despre azd

9i

se

gdndeqte

d

poate

a spart-o

pisica.

Bunica

semird cum

de-a

putut

pisica

sAascunda

cioburile

in dulap.

O poveste u MogCriciun

incearcd

sd-1i maginezi

o

poveste

u acestitlu. Iate

gi

un

plan

dup6 care

e

poji

orienta.

Introducere

Cine esteMop

Crdciun?



Cuprins

De

undevine el?De ce vine?

Cum este&umul?

Cine il ajutd

sd ajungd a toJi copiii?

incheiere

De

ce

l iubesc

opiii

pe

Mo9 Criciun?

ln sprijinul tiu

inainte de a incepe si

scrii, citeqte cele doud

poezii

despre

Moq

Criciun. Ele vor ajuta imaginaJia

a sd

pomeascd

mai

repede

a dum. Vei vedeaacolo cum

amtd Moqul,

de unde vine,

cum ajunge a fiecare,

de unde

ttie

el tot.

Oaspete

a drum de seard

rocu umura-n

oglltroit

$i,

de

cine

$tie

unde,

ran ]aparur auparunoe

CAtrtec

dulce

dd

colind5.

Peste

ealcu sdniug,

rvro$

mctun

"lne

acu$:

Ttupu-i

vechi

9i

puJinel

Tremuri-n cojocel,

Iar subcuqmi-ir6d,

ghiduq,

Baxba-ncetini

pieptdnati

$i

mustttilede vat6.

Drumu-i lung

pi

frri spor



Uite-I,

bate a

portild

$i

intreabd-ncetigor:

N-adomiqi

oumva, etild?

(Otilia

Cazimir)

MoS

Crdciun

copii

din

laxa

asta,

Vd mirali voi

cum

se

poate,

Mog

Criciun

din cer

de-acolo,

De le

ttie

toate-toate...

Uite cum vd spunebadea;

Iama-n

noaptea

de zdpad.d,

El trimite

cdte-un nger

La fereastri

sd

vd vadd.

ingerii

se uiti-n

casd

Vdd qi spun iar Mogul are,

Colo-n

cer, a el in

tindd,

Pe

genunchi

o

cartemare.

Cu

condei de-argint

el

scrie

Ce

copil

gi

ce

purtare:

$i

de-acolo

tie

Mogul,

C6-i

qiret

el lucru

mare

(Octavian

Goga)

Alcituiette

o compunere

despre

Mo$ Criciun



Ciinele meu

(descrierea

nui animal)

Introducere

Cum se numeqte

ciinele bu?

Cuprins

De cdnd l ai

9i

de

la

cine?

Care este nfbJigarea

lui?

.

rasa, alia, culoarea

pirului

.

cap

(ochi,

urechi, bot)

.

trunchi,

picioare,

coadd

Cum te

po4i

cu

el? Cum se

poarti

el cu tine?

Ce

intdmplfi

poli povesti

n legdturbcu el?

Ce ai inleles din acestentampltui?

Ce fel de animal

esteceinele?

incheiere

De oe

ube$ti

cainele?

in sprijinul tiu

.

Cite$te

€xtele urmetoare.Urmiregte cum

poate

i infAtiqat

un animal,

ArdtAnd care este nftfigarea cdinelui, spunemcdJ

descriem.



Patroclc

Q.

,*1*t iztca,observdaproapepe

pdetenul

ei, Patrocle,

gi-i

zimbi.

Patrocle

era un

boldei

rogcat,

cu

picioarele

scurte

$i

strambe

Si

cu

capul

mare.

Intre

ochii

omenesli,

sprencenali.

egri.avea

dinci

crefuri

perpendiculare

ti

anii

gi

experienfele

yielii ii inclrunlised perii in jurul

botului.

indatd

ce vdzu

sur6sul

duduii

Lizuca,

se apropie

9i

incepu

a-i linge

mena, lind

ncd de

$erbet

e

portocale...

(Mihail

Sadoveanu.

ceinelesterietenulredincio

"

., k(l;:'r:#K'An

gle$e$te

ald

de caine,

dar

ciinele

gtie

s6 fie iertator

cu

omul.

,,Staujos,

i cuprind

capul

cu m6inile

am6ndou6

i,

uit0ndu-

md n

ochii ui

frumogi,

l

mdngdi

este

rechile

dci la

pipdit

ca

malasea

.. il

mangrii

umaipe

cap ...

pe

hup

nu ...

o nu

ca

poate

il

dor incd

nedreptele

mele

lovituri.

C6

abia acum

cu

mrntea

mea

de om

pricep

udecata

ui

de c6ine ..,

(I.Al.

Brdtescu-VoineSti,

Bietul

Tric)

Observafie:

d

unciine

arcun

cap,un

unchi

Si

pahu

picioarc,

ste

foaxt€

devdmt,

ar nh-o

corr4unere

om ncerca

dspunem

cest

uqu.

folosindu-ne

e Lurele

uvinle

$i

expr€sii

are

pot

nfrumusela

escrierea

(vezi

expresiile

inexerrpleleate).

.

Familia

cuvintului

..c6ine..

cdinesc dinte

cdiaesc),

dinos

(rdrl

.

Expresii

qi

cuvinte

legate

de

cuv6atul

,,c6ine,,



nald de cAine

grea);

nu-i numai un cAinescurt de coadd

(mai

e

gi

altcineva ca el)i cAinele

care atrd nu muScd

crre

face

gdldgienu e primejdios);umbld cdinii cu covrigi in coacld e

belqug).

Cdinele esteun animal

foarte credincios.El rdspldtegte,

u

un

deosebitdevotament,

rija

gi

dragostea mului.

Alcituiette o compunere

dupi

planul

de dei.

Colegul

meude bance

(descrierea nei

persoane)

Introducere

Numele colegului

Locul

qi

timpul

primei

int6lniri

Cuprins

Scurte nt6mpldri din care

sd eiasduneledintre nsugirile

colegului

r€zentat.

insuqiri fizice

(in{btigarea):

statura,chipul

(pdr,

ochi,

fati),

mersul,vorba, felul de a se

mbrdca

insugiri sufletegti

frea):

bun la sufleVrbq modest/ldudiros,

hamic/delisdtor,

respectuos/obraznic;instivnecinstit;

sdritor

la

nevoie/indiferentetc.

Preocupiri

(lectrrr6,

sport,

ocuri,

ajutorul in

familie, incli-

nalii deosebite)

incheiere

intr-o bancd

sunt doi colegi,

nu

unul



In

sprijinul

tiu

Observatie:

Reddnd

nsugirile

izice

qi

sufletegti

ale

pe$oane,punemd-i acem caracterizare.

unel

Ca staturi

o

persoari

poate

fr:

inalt6,

foarte

inalt6.

scundd.

potrivit.it.

- -

Pirul poate

r:

negru

ca

noaptea ca

abanosul,

ca

paftr

cor_

bului),

auriu

ca

spicele

verii,

castaniu

ca

fructele

castanului,

ro$cat

ta

cur

sunt

runzele

oamrei.

Ochli

pot

fi:

negri

ca

murele,

albagtri

ca cerul

de

vard

(ca

floareade nu-m6-uita). erzica marea ca frunzasau arba.

ca

smaraldul

-

piatrd

strdlucitoare,

pretr1oas6,

e culoare

verde).

cdprui

ca nserarea.

Atentrie

Gande$te+e

a incheierea

compunerii.

Ce nseamnd

oare

colegialitate?

Ce faci

tu

pentru

a fr rm

bun

coleg?

Complet6nd

6ndurile pe

orizontald,

vei

obtine,pe

verticald,

cuvantulcaredenumesteocul unde

se ntdlnesc

O

-

cei doi

colegi.

1.

Sunt

colegi

.

nu rdi.

1

2. Sunt

colegi,

ba mai

mult,

su ...

.

2

3.Nu

e

alb,e

... .

4.

Sunt

oolegi n

aceeagi

.. .

3

5.

Nu

e dulce,

... .

4. Pe cbipul

fiecirui

om

se citesre

rarea

-

sufleieasci

e

care

o are

la

un

momenl

dat.

c

Privegte

chipurile,

recunoa$te

tarea

sufleteascd

ilustratd,

apoi

deseneazdle.

,q

I

e

e

I

Alcituifi

o compunere

dupi planul

de

idei,



Vulpea

Planul de idei

Alcdtuiette o compuneredupa

planul

de idei.

l.

Ce

fel de animalesle

vulpeai

(Dace

ai

intainit-o n realitate, and

i

unde?)

2. Unde trdieqteea?

3. Care este infdligarea

Vulpii?

(corpul.

blana.

capul. truncbiul-

picioarele,

coacla)

4.

Cu ce se

brinegte? Cum igr

procurd

hrana?Ce

fel de aaimal este?

5. in ce lecturi sevorbeqtedespre r,rrlpe9i desprensuEirile

ei?

6. Ce

ghicitori,

proverbe

sau

zicAtori

cunogtidespre rrlpe?

in

sprijinul

tiu

inainte

de

a incepe sb scrii,

g6ndeqte-te i

la

lectwile:

,,Ursul

pdcdlit de vulpe", ,,Vulpea qi cocogul", ,,Judecatavulpii",

,,Vulpea

i

iepurele"

.a.

Ghicitori

Blana ogcati,

rumoasi,

Coada-i

ungd

qi

stufoasd,

Vine

noaptea

rin grddini,

Furd ale

qi giini.



Am blana

ca

o toamni

ce se asd

Prin

tufele

cu foqnet

de

mdtasd

$i-aga

cum

seara

se adunb

in

Pe

la

poiat?i,

pe

fiuiq, euvin.

Cd sunt

tireatii

asta

'ti i

9i

voi,

L-an

pbcdlit

pe

rrsul cel greoi

$i-mi

poarti

picd,

wea

ca

sd md roadi

De vind

cicd-s

eu,

cd n-are

coadd.

in

pas

de

dans,

pe

inseratpomesc

. . .

Cred -atighici( i ... mi numesc

..

.

incearcd.

d creezi

$i

tu

o

ghicitoare

desprc

vulpe,

completerd

versurile:

Coada

s

Blanae_-__

__-

Sti in v- __ _,

$i-ar

vrea

o

g

__

O s-o

aibd-ndatd,

Fiindcde

9__

__

Alcituiti

o compunere

despre

vulpe.

lepurele9i ariciul

Planul

de dei

Introducere

in

pddure

int6lnirea

celor

doi

Cuprins

Descrierea

ieciruia



Un

dialog

din

caresd eiasd d epurele

emird deacele ri-

ciului,

gfudindu-se

ce incomode

sunt, iar ariciul se mird de

picioarele

qi

urechile iepurelui, intrebdnduJ

la ce i-ar

putea

folosi).

Apardia lupului.

Salvarea iecdruia

cu armele

proprii

de apXrare.

lncheiere

Dupd

primejdie,

fiecare

se

gandeite

la dreptatea

celuilalt,

inJelegdndu-1.

ln sprijinul tiu

.

Vei face

o descrieremai completb

celor doudanimale,

daci vei citi cu atenlie versurile care umeaz5.

,,Uite,

md, ce ardtaxe

Nici nu merge, ici nu

sare

Se mpiedicdde-unhop,

Di la dealde zici

c6-i

qchiop,

Di la vale,

cade-n ot,

Cu codita de-a spinare,

Cu uechile de-uncot "

OtiIia Cazimi, La

iepuri)

,,Alungat

ca de fui1und,

Cu

picioaxe

e 6custd.;

Se

destinde

i

s-adune

Pesteo miri$te ingustd.

A cIzut,ba nu Din goand

Mic, elastic

ai

urgent

L6ng-o tufb de sdnziand

A ftcut un compliment."

(George

Topirceanu Un iepure)



,,Aseard

rin

grddina

amortiti

Din tufe

de

pelin

cu frunze

mici

A apdrut

n taind

un arici,

O micd vietate ghemuitd.

Copiii

l-au zdrit

de

pe

cerdac

Cum se

migca

domol

pe

sub

gutui,

$i

tori

au alergat

n

jurul

lui,

Iar el a-ncremenitpe loc, posac

Cum il

prinsese

remea

pe

cdraxe

Ca

o

pemiftr

sfericd

n care

O fatE

rea,

ca sd

se

oace,

A-nfipt

o sumedenie

e

ace "

(George

Topircean.o,

riciu[)

Completind

r6ndurile pe

orizontald,

vei

obtine,

pe

verticali.

deoumirea

egdnrrii

dintre

arici

gi

-

fepuras.

:

l. buni de bdut

2

3

2. Frunzigul

_

3.Luna_--lunaflorilor

4. Puiul

caprei

5. Iedul

are un

mic,

catifelat

Si

umed

6. Bluza

din costumul

national

7. Sunt

patru

anotimpud

ntr-un

_

8. PdStea

turme

de

_ _

9.Api

___cagheala



Ghici

Ghem de

spini

9i epi

uscate,

Std-ntdrit

ca-ntr-o cetate.

(Tudor

Arghezi,

rici, arici,

bogorici)

Alcituiefte

o compunere u titlul

Iepurele

i

ariciul.

Greierele

i

frunica

Planul

de idei

l. Zi

de vard

2. int6lnirea

greierului

cu

fumica

Inlbligarea

or

Scurt dialog

(din

care

reiese

dcei doi sehothrdsc

d

lucreze

mpreunl)

3. Munca

n doi e mai cu

spor

ln sprijinul tiu

.

Recitegte

,,Doar

pe

coastd,a urcug,

Din cdsuta ui

de humb

A iegit un

greieruq

N€gru, mic, muiat in tut

$i

pe-aripi pudrat

cu brumd".

(George

Topirceanu,

Balada

unui

greier

mic)



.

Retine

cuvinte

i

expresii

din textul

de mai

jos:

,,Furnica

negricioasi,

mici

la trup

i{i

trimire

in

fald

curiosse

antenele.

Ochii

cautdpretutindeni

Si

Sase

icioruse

ca

Sase iricele duc cu iuleald trupul incolo qi incoace.Care neo-

bositi

Si

harnici,

in

tbcere,

grdunlii

mai mari

gi

mai grei

decdt

ea.

Neodihna

ei indeamnd

a munci,

fiindcd

te simli

ru$inat

n

fata acestui

neastempir.

.

Expresii:

soare

arzdtor,

alba

ca

peria,

poteci

numqi

de ea

cunoscute,i sdreq n ajutota ucrau in inlelegere

Si

voie bund.

"

Dialog

Dupi

ce se privird

o clipd, greierele

ntreb6:

*

Incotro,

&agd

fumicd,

a$a

grdbitd?

- Cum

sd nu

fiu

grdbiti,

c6nd

o mulfime

de

trebud

sunt

pe

capulmeu. amavine repede i va trebuisaadunprovizii.

-

Ai dreprare.

i

eu m-amgdndir

a

acesrucru.

Hai

sdmuncirn

mpreund

Ne vom

putea

ajuta

a

greu gi

nu

ne vomplictisi.

:

-

Gata

-

s6ri

greierele

bucuros.

.

Cuvinte

ffudite

cu

substanti\,ul

.1irmich,,

furnicqr

(m\quroi

sau

toate

fumicile

dintr-ua

musuroi:

mullime

de oameni)

urnicdrurd

inlepanrla

e piele)

.

Joc:

Cu cine

seamdad?

Conducitorul

jocului

pune

intrebarea

,,Cu

cine

seamdnd

...?"

un lucru

sau

o fiinJi,

denuminduJe e

r6nd.

Jucdtorii

or

scrie aat rrai multe asemdndri.Cdnd conducbtorul ocului va

spune

,stop",

oli

jucdtorii

vor ldsa

creioarrele

os. Se citesc

rdspunsurile.

dgtigri

el

care

a dat

cele mai

multe.

dar

si cele

mai

bune, rdspunsuri.

Se

vor

aprecia

rdspunsurile

deosebite,

nea$teptate,

urprinzdtoare.



Exemplu:

Cu cine

seamdnd

orul?

(bradul,

spicul,

zdpada,

pdm6ntul,

una noaptea,

6ul,

pidurea,

melcul,

ariciul etc.)

Alcituiegteo compuneredupi planul de idei.

De

vorbi

cu fulgul

de nea

Casd

scriaceastdompunere

uebuie

sd-Ji nchipui

cd micul

fulg de nea poate

vorbi cu tine, stdnd inigtit in palma ta.

El

ili

poate gopti

o povestepe

care.

ascultdnd-o.

vei scrie

Era

greutate.

1.

Ninge

2. Un

fulg se

opreste n

palmi

3

Pare o

micd fiinJi

(descieJ

a5a

cum apare n inchipuireaa)

4. incepe

dialogul

5. Fulgul

iti spunepovestea

pomind

de la

jucbugul

strop de

ap6 de rAu,

popasul

a Norul

ce1Uriaq,

intdhirea

cu Moq

Crivdt, mica

stelutd

qi

drumul

ei sprep6m6nt)

6. O micdpicdturd

..

ln sprijinut iu

Dansul

fulgilor

dansul

petalelor

de cireS.Fulgii

se

oacd

prin

aer ca

un

roi

de

Jluturi

albi. Steluye

rgintii

umplu

vd.zduhul.

Ninge

des.Zdpada

cacleca

dinq

la cernut.

Cu

o mantie albd

se

imbracd, dmdntul.

Plopii

fantasme

(siluete

neclare,par

nead-

evfuate)

albe se

pierd

insirali in zqre. CaseleSi-aupus cusme

de nea.

.

Verbul

,,a

ceme"

se

poate

folosi

cu urmitoarele

sensuri

(infelesuri):

- Cem

fdina.

Sitanoui cerne

bine

(ce

e nou e

bun).



- Stelelecemeau umina

(expresie

poeticd).

- A

ceme

(a

separa e e

bun de ce e rdu).

.

insugiri

noru:

firlgii

de

zdpadS:

zdpada: albn

pufoasd

sclipitoare

argintie

moale

soarele:

shelucitor

auriu

galben

rotund

palid

mdrel

ro9u

Alcdtuie$teropoziliicu ajutorulaoestoruvinte.

.

Include

n

propozitii

cuvintele:eram,era, am

ost,

voi

Ji,

erai, erti, este, omrt,

Alcitui€Ste

compunereespre n ulgdc nea.

O ntimplaredin vacantd

O

intamplare

se

povesteste

iresc, agacum

s-a

petrecut

ea,

agezind

propozi{iile

in

ordine, astfel ncet totul

sA

ie

clar

gi

ugor

de in{eles.

Se

poate

folosi vorbirea

directi

(dialogul),

ldsind

person-

ajele ntdmpldrii si intervinddirect.

Planul de idei

f. incepuhrl ntdmphrii

(locul, timful,

personajele

are apar

la inceDut)



2. Desfdqurarea

nt4mplirii

3. Sffirqitul nt6mpldrii

$i

invi@tura

desprinsd

in

sprijinul

tiu

'

Se

pot

relata ntamplbri legate

de: excursii,

plimbXri

in

pd-

dure,

pescuit,

colindat, un

joc

deosebit,

o

faptd

buni, o

ge$eald,

un animal"

o

hotir"are,

o cade, un eveniment

etc.

Sepot imagina

9i

intAmpliri extraordinare.

.

Alcdtuiegte

propozilii

folosind

cuvintele:

din

intdmplare,

a

intdmplare

(la

voia int6mpldrii),

pentru

orice lntamplare,despre

o

intdmplare,

ntdmpldrii.

'

inainte

de a

incepe

sd scrii compunerea,

ecitegte ntam-

pldrile nt Pupdzadin tei sauLa cire$e, scrisede marelepovesti

tor Ion

Creangd.

'

lnlelesuri

diferiteale verbului

,a

ciuta":

-

cautd

pe

sora ui,

- a cdutacearttr/

pricini

cu

lum6narea a provoca

ceaxta),

-

a ctrutacu ochii

(a

cerceta,a urm6ri),

- a

c6utacu

gandul (incearcd

sd-9iaducd

aminte),

- ii

cauti

in

coarne

il

rdsfald).

'

Expresii:

N-qi ce cduta aici

(nu

ai voie).

Cautd-li

de treabd

(tu

te amesteca).

Cum explici expresia'.

,A

cduta acul ln carul

cufdn"?

Alcituie$te o compunere

despre o intimplare

din

Yacanli.



Vulpea

i gdina

Titlul

acestei

com-

puneri iti cere

s6-1i

imaginezi

o intamplare

ai

cdrei eroi

sunt o vulpe

gi

o

gdind.

gtii

bine

cd

vulpea este

duqrnanul

gdinilor

9i

mai gtii

cd ea

recurge

a fel

de fel

de

qiretlicuri

pentru

a-qi

face

rost

de hrand.

Dar

in compunerea

a totul

se

va intAmpla

aqa

cum vei

dori tu.

Iatb un pla.npe caretu il pof modifica saucompletadupd

cum

doregti.

l. intdlnirea

nrlpii cu

gdina

2. inldfigarea

ulpii

9i

a

gdinii

Dialogul

dinte

doud

personaje

(r,ulpea

cu

glas

mieros

o

laudi pe giind

pentm

frumusete qi

in{elepciune,

nvitand-o

in

vizuinaei; gbinaspuneci l,rea

sd-9iaducd

oate

suatele la petre-

cerea

din vizuind;

wlpea lacomi

o lasd s6

plece).

3. intoarcereagdinii

impreund

cu

stdpdnul

gi

c6inele.

Vai de biata

ulpe

ln

sprijinul tu

.

Expresii

ormate

u ajutorul

cuvanflrlui

,vulpe.,:

A

avea

ochi de

vulpe

privire

viclean6).

A tocmi

yulpea

din

pddure

a

vindece nu

ai).



ro$catd,

odate,

ireat6,

yicleard,

hoaJi, prefrcutd.

insuqirile c6inelui

insuqirile omului

.

Alcdtuieqte

propozijii

folosind

cuvintele:

vulpii, vulpi,

despreulpe, cu vulpea, e vulpe.

CompletAnd

traiestevulpea.

rdndurile

pe

orizontalS,

vei afla unde

a

1 Iar ochii i

se

ulburd

de

_

mo4ii.

2. Caldca o

_ _ _

-_

a

pdrnantului.

3. Cdprioaratdos lfugd__ ei.

4. Acesta

qi-a

ntinscapul

4

cu m1c.

5

cutca Duna

6

5.

$i

limba

ei

moale.

6. Fiinla ftagedd

_

B

i-a

dat viaF.

Alcituieqte

o compunere u titlul Vulpea

Si

giina.

Veverila

1. CAnd

9i

unde ai intalnit veverila?

2. Ce inftfiqare axe?(trup, bldniti, cap, urechi, picioare,

coditrn)

Ce fel de animal este?

Unde trdiegte

gi

cu ce se hrXnegte?

3. De

ce este ndrdgiti de oameni?



ln sprijinul

tiu

.

inainte

de a scrie

compunerea,

ite$te ectura

yeverila,

de

Mihail Sadoveaau.Retine expresii, addugdnduJecelor care

vrmeazd.

.

Expresii:

ghem

de bldnild

de

culoqrea

ld.cdrii;

coadi sfia_

foasd

adusd pe

spinare

spre urechi;

cdpSor

mic,

puisor

al

Jbgului.

al

pddurii

Si

al

primAverii.

i licAresc

chitorii

ca

doud

boqbede roud.

Puful

ei se

desprindea

de

pe

o rqmurd

;i

pluteq

in sus.

.

Completeazb

erswile

folosind

cuvintele

din

pararteza

de

la

sfbrgit.

Alti

gdndaci

...................ce

el?)

Care-$i

poaxtd

iecaxe

Ochelarii

pe

spinare

Dorm

in soare,

somlorogii

Iar

pe-un

fu de

pdpddie

Ce se-nalfd

drept,

din iarbd,

Suie-un

drdbug

...................ce

el?)

in hiinufb ...................ce el?)

'(aurie,

mdrunti

gi

roEii,

cu barbd)

Alcituieste

o compunere

despreveverifi.

pisica

. Ghicitoare

Cine

indrdgette

ocul

$i-9i

spal6mereu

cojocul,

Toarce-ntruna

u mult

spor

Fnrd

fl.uci

9i

fuior?



.

Cdnd

scrii aceastiicomptmeree bine sd

nu te

gandeqti

a

pisicd,

n

general.

Gindeqte-te

a

pisica

ta, sau a o anume

pisich,

pe

care ai observat-o

cu multi atentie,

penlru

a

o

putea

descde

cat

mai €xact.

Planul de

idei

1.

Cum

se numeqte

isica

ta?

2.

in ce

imprejurareai observat-ocu

mai mult6 atenfie?

3. Caxe este nfiligarea

pisicii? (trup,

b1dnit6,cap, urechi,

ochi,

mustdti,

picioare,

gheare)

4. Ce

fel

de

animal este

pisica?

5. Ce

proverbe

despre

pisicd

crmoqti?

ln sprijinul

tiu

. Expresii: bldnild moale i mdtdsoasd; cdpdrarcaochilor;

lunina

yerzuie

din ochi; mieunat ung

Si

moale;

ghearele

se odi-

hnesc etrqse n

pernile

,noi.

.

Observatie

Descrierea

pisicii

(ca

a oricirui animal)

nu incepe brusc,

direct. Povestinddespre

ea, cauti rm moment ca.nd,

riYind-o

cu

atenfle, o observimai bine qi ii poti reda infef$area (vezi acest

lucru n textul careurmeazi).

,,Este

o zi

ploioasE.

Stau n case

$i

citesc, ascultAad

dntecul

monoton al

ploii.

Deodati aud un

mieunat

prelung.

E Miaunica.

Se

lipe$te de mine, se

invdrte in

jurul

meu

9i

a$teaptb

o

m6ngiiere.

Dau carteade o

pa

e

$i-o

privesc.

Bldnita ei albi

9i

moale ucegtede curdfenie-Md privette cu ochii ei verzi pdtrun-

zdtori

gi

foarte atenJi.Are cdpqorul

mic, aproaperotund

ca o

minge. Urechile fine ca doui

mici frunzuliJe aud

qi

cel

mai mic

zgomot. Must6tile

asprestau de-o

parte

qi

de alta a botului

mic

gi

moale. incepe si se

spele. Cu limba ei

neobositd a la rind



bl6nifa,

curdlind-o

de zor.

Ghearele

tau etrase

n

pernujele

moi,

pe

carc Miauldca

p4e$te

neauzite.

Dupi

ce

termind

spdlatul

ncepe

sd oaxc6.,.

g.a.m.d.

. Adeseori pisica sti minutein qir ta pdndd.Eap6ndegte u

numai

goareci

..

Motanul

pedepsit

Rdndunica

a

plecat

Dupi

hrandpentru

pui,

Cuibu-i singurelsubstreqini

$i

prin

curtg

nimeni

ru-i.

Rade

sub mustifi

motanul

-

Cs noroc

.

. Pdcat

dl scap

Iute

sus ..

Dar poa,

o

piatd

Il lovestedrept n cap.

Trist

se

anguie

mota.nul:

- Miau

qi

vai

de capul

meu

Petrigor

l ia

in

brafe:

- Iartd-me,

e

rog,

cdci

eu

Te-am

ovit,

Si

rau

imi

pare,

Dar

de bi4ii puiqori

tie

cum

nu

i-a

fost

mili,

CAnd

sdriseqi

i.-i

omori?

(Elena

Farago)

.

Exercilii

Ordoneazd

uvintele

n propozilie.

Explicd

inJelesul

prover_

belor

descoperite.

a) nu, pisica, goareci,

cq

prinde,

clopolei



b) rdu,

bl6add,

zg6rie,

mAJa

c) nu-i,

oac6,

cdnd,acasd, isica,pe, qoarecii,masd

.

incercuind a doua likra

din cuvintele care urmeaz6,

vei

obtine

denumirea nui animal cu care

pisica

nu se mpacdde obi-

cei.

ac, mdncare,oi, intrare, ied, elefant, epure

Alcituiette o compuncrcdcspre

pisici.

Ghiocelul

Planul

de idei

1.

Sfhrgit e amd.

2. Primul

ghiocel.

3. Inftfigarea

hiocelului.

4. Un scurt

dialog

(inchipuit)

cu

ghiocelul (de

unde

vine,

ce wea s6 ves-

teascA,de unde a imprumutat culoarea

albdetc.).

5. O floare

pentru

mama

in sprijinul tiu

Ghiocel,

gingagd

l

oare,

De

ce

eqi

de subzdpadd,

N-ai vhzut cd ama

asta

N-a

plecat

nici

din ogradd?



.

ln realaarea

acestei

compuneri

Ji

pofi

imagina

un dialog

cu

ghiocelul.

incearcd

s6-li

dai rdspunsud

$i

la intrebdrile

de mai

jos:

De ce

loricica

ghiocelului

are

ormd

de clopoTel?

De

ce

ghiocelul

arefloarea

albd?

De

ce este

ghiocelul

cea

dintdi

floare

a

primdverii?

Rispunsurile

la

aceste

ntrebiri pot

fi imaginate

de tine,

explicate

printr-o

poveste

legendd)

n

care ntdmpldrile

adevd-

rate

si se mpleteasci

cu cele

nchipuite

(fantastics,

ezi Legen_

da

ghiocelului).

Ghincelul

/'-7

L/4

ana arna

nu

se ndud

incd

sd

plece

de a noi.

E [rig.

dar soarele

gi face

loc

printre

norii

d€

c€nugi

gi

trimite

cdteva

raze

aurii. E

sfhrgit

de februarie.

Pete

maxi

de zdpadd

acoperd

ograda.

De

sub ele,

Iiricele

subfiri

de

apd $i

cautb ocul prin

pimantul

um€d

qi

negru.

Dar

atd

un

ghiocel

A ieEit

aga, a o

bucurie n

caleamea

gi

nu Stiudacdaceasta uavi floricici esteaici cu adevdratsau

e

doax n

fulg de

zipadi prins

ntr-un

ac de arbi?

$i-a

desprins

din

gluga

lui

cea

verde

capul,

un clopolel

de argint

aplecat

chtre

pimAntul

de catifea.

-

Gingag

ghiocel,

nu

1i-e

eamd

cd o si-li

inghete

firicelul

subfir€

de trup?

- Menireameae de a facebucurii oamenilor De aceeamd

grdbesc

sd

fiu

primul

care

si le vestesc

sosirea primdverii.

Ascult6-m5

O adiere

a venit

ugor,

mitcard

delicatul

clopof€I,

iax eu

parca

am auzit

un

glas

subfire

li

mic:



- Cling Cling

Cling

Degetelemele ll mdng6ie

ugor

qi

numai

gAndul

de aJ

pune

in palmelemameimd face s6-l desprindde acolo, din pimantul

care

-a ndscut.Alerg acas6.

- Mamd,

vine

primdvara

$i

in

palmele-i

mangaiebareeu

pun

ceamai

gingagd

loaxecu caresufletul ei singur

se aseamire.

Zdpada

Si

ghiocelul

legendd

and Dumnezeu

a fdcut toate cete surt

pe pimant,

iarbd, buruieni 9i flori, le-a impodobit cu tot felul de culori fru-

moase.

Cdnd a Idcut zdpada,

-a ns'.

- S6-1i cauli tu

singurd culoarea care-Ii

place,

fiindci tu

umbli

peste

ot.

Atunci

zdpada e duse a

iarbb

qi-i

spuse:

- Dd-mi

gi

mie culoarea

a velde

$i

aqade ftrmoasd

Iarba

nu vru insd.Rugd

apoi

pe

trandafir s6-i deaculoarea

ui

rosie, strdlucitoare.

Dar nici trandafirul nu voi. Ceru

culoarea

albastrd

de la viorea,

culoarea

galbend

de

la floarea-soarelui.

Niciuna u asculta

ugdmintea

dpezii.

Tristi

$i

amdxatd,

dpadaajunse n dreptul

ghiocelului.

Cdtre

el igi pldnseea durerea,grdind:

- Nimeni

nu lrea s6-mi

dea culoareasa.

Ghiocelul,

milos, se

nduiogdde soartazdpezii

gi-i

zise:

- Dac5-li

place

culoarea

mea

albd,

eu o impaxt bucuros

cu

tine.



ZEpadaprimi

cu

mullumire

darul ghiocelului.

De

atunci

ea

poarl5

ve$mantul

alb

ca

al

ghiocelului.

Drept

recunoqtinJd,

l lasd

sA

scoati

cdpgorul

afard

de cum

incepe

sd se

arate

primdvaxa.

(I.L.

Mitrea,

Legende)

.

Urmdregte

nlelesul

diferit

al cuv6ntului

fantastic.

Povestirea

ste

antasticd

ireald,

nchipuitd,

maginatd).

Carnavalul

e fantastic (extraordinar,

m6ret,

minunat).

Omul e fantastic(nemaipomenit,extraordinar).

Mi se

pare

fantastic

de

scump foafie

scump).

.

Creeazd i

apoi

scrie

versul

al doilea.

Floarea

ingagd,

rumoasd

Altituiclt0

in

scl r i

tr, l t pull i ] i ,cit

u {i{ lUl

(;hi i}{rlul.

A sosit

primevara

Planul

de

idei

1.

Ce

anotimp

a

sosit?

Cum mai poate fi numit

acest

notimp?

2.

Care

sunt

semnele

sosirii primdverii?

(soarele

incdlze$te,

apar ghioceii

qi

viorelele,pomii

inmuguresc,

se ntorc

dndunelele

tc.)

Caresunt

activitdfile

agri-

cole de

primdvari?

Ce ac

animalele

ddurii?

3.

De ce

se

bucurd

amenii?

Ce

daruri

gi fac

ei

de I

Martie?



.

Citette, mai intei, cdteva

versuri nchinate

anotimpului lo-

rilor

ln sprijinul tiu

..Se-nal1i

burmoaledio

gradind.

Pe

os,

pomesc

umicile

a drum

Acoperiquri

veqtede-numini

intind sprecer ogeacuri ird

fum.

Pe ldngb garduri

s-a zvantat

pdmantul

$i

ies

g6ndacii-Domnului

e

zid

Ferestre

amo4ite se deschid

Sd

ntre-n

casa oarele

i

vintul.

(George

Topdrceanu

Rapsodii

de

primdvard)

Semnede

primivari

Pe

la sfhrgitul lui februaxie

incepuri

a se topi zdpezile.

$uvoiuri

de lumini

spergeau ourii

intunecosi

9i

potopul

de

rxze

se revdxsa

e pimant.

Petice negre

se iveau ci-colo

pe

dealuri,

creqteau, ucereau ot

mai mult

pinza

albi

a iemii; iazul

se umflasedin mal in ma1gi pesteapa tulbue seroteaustoluri

mari de nagdJi.

Dddurd mugurii,

se zbici

pdm6ntul;

plutea

boarea

caldi a

primdverii,

cu

miros

de

pimAnt

umed.

Cu martie

veniri cocostarcii,

rotindu-se

pe

deasupra

smdrcurilor; dndunelele

dgetau

rin

nesfbrgitul

de uminl

aurie.

(Mihail

Sadovearu,

Opere,vol. 2)

Trei zile

bituserd vanturi sunitoare

de Ia miazizy

pdmdn-

tul se zbicise,

qi-n

dumbrdvioara

din margineasatului,

la malul

Siretului,ncepuserd

i lnfloreasci

galbeni

conii.

[...]

- Uite cocostarcii

...



Dincolo

de mal, intr-un

sm6rc umblau

cu

pagi

rari

cocos-

tarcii cu

pliscuri

portocalii.

Apoi

pe

deasupra rdngului

recu cu

zbor

guierdtor

un card

de ra1e.Venird

din susul dului

Iblfiind rar

din aripile lor

asculite

9i

doi

pesciruqi

albi. in

dumbrava

plini

de lumini

vdzui

deodatd

zburdnd

9i

fluturi rotii

-

si-n

singuretatea are

ne impresura

era ceva

bldnd

gi

dulce,

ca-ntr-un

basmal copildriei.

(Mihail

Sadoveanu.

Un orr necdiit\

Pentru

ine,

primdvard...

$iruri

negre

de cocoare

Ploi

cdldu;e

9i

ugoare,

Fir

de

ghiocel

pldp6nd,

Centec

egdnat

de vant,

Sdrbdtoare

..

Zunzet

vil' plir

zanen,

oarc

Cdntd lorile la soare?

Cd

pe

crengi

de floare

pline,

Nu

ptii:

flori

sunt, ori albine?

Pentru

ine? ..

Pentru

ine, primdvari,

Care-aduci

belqug n

tard,

Carevii

Peste

c6mpii

Cu bturuli

de

pdpddii

$i

cu c6ntec

de copii

(Otilia

Cazimir)



.

Cuvinte

gi

expresii formate

cu

ajutorul substantivului

pimdtard

saua crtvintelor nrudite

cu

acesta.

La primdvard (in primbvaraviitoare)

As d-primdvard

(pnmivara

hecutb)

Primdv

ar

q yi

4ii

(timercle)

Vdntprimdvdratic (vdn|

cdlduJ,adiere)

S-a mprimdvdrat

(a

venit

primivara)

Rebus ,.. inmiresnat

l.

Somnoroase...

e

a cuiburi

seadun6.

2. Seascund

rin

.. .

3. Aievea parc-o

vdd

aicil ...fuaveibunici.

4. Pesie-a

optii feerie

se idicd

... lunb.

5. Tohr-i

vis

9i

. .

6.

$i

de crunta-mi

..

tu te

aperi c-un toiag?

7. Peste agi

cu vdrfuri

sure/A cdzut

.. . rece.

8. Daxacu'vei

vfea

cu

oaste

i

... ca sdne

ce4i?

9. Fie-fi ngerii

.. .

Alcitui€Ste

o compunere u

1

2

3

4

5

6

7

8

9

A

B

tidul

A

sosit

primivara.



Oaspetii

rimiverii

.

Cite$te poezia Oqspelii

primdverii,

de George

Coqbuc.

Planul

de idei

l. S-a nto$ primdvara.

2. Se

petrec

schimbdri

in

naturd.

Pasdrile

cdldtoare

evin

in

fara

noastra

locul lor

de bagtind

(loc

unde

ac oud

gi

scot

pui).

incepe

munca de

construte

sau

de refacere

a cuiburilor.

in aceste dsule or fi clociteoublegi vor ieqipuii.

3. Pdsfuile

duc

cantecul

i

voia bun6.

Oamenii

suntmai

bucurogi.

ln

sprijinul tiu

.ln

sprijinul

tiu:

din sudul insorit;codrii lipsilide anze

Si

de cdntec;

vechile

cuiburi;

zarea albastrd;

nopSile

cu

poezie,

yd.nnrile

line, caldeleploi

Si

veselia;

foSneml

de mdtase

al ari-

pilor

obosite;

Odatd cu

pdsdrile

vin

Si

lorile

in cdmpie.

.

Cuvinte nrudite

cu

substanti.v'ul

asire.

-

pdsd.rele

Qtlsii

mai

mici)

- pdsdrar (crescLtordepdsdri)

pdsdrd.rie

prdvilie

cu

pdsdri)

pdsdret (mulli'Jte,

eam

pdsdresc)

pdsdroi

(bdrbitfitS)

-

pdsdricd

(nsLre)



.

Alcetuif propozitii

folosind

cuvintele

care

fac

parte

din

familia

cuvAnirlui,pasire".

. Completeazi propozitiile care urme^z .

Soarele

....................rdsdrit.

intul

....................

leargi

pe

campia

.

Pidurea

..-...............

e

umple de viaF.

Susurul

..................

l izvoarelor

se

aude ca

un suspin

. Frunzele ..................

oqnesc

a o mdtase.

Alcetuieqte

compunere

despre

oaspelii

primiverii.

De

vorbi cu

o randunice

Planul

de idei

l. Ce

schimbdriai ob-

servat cd s-au petrecut

itr

natud?

2.

Unde

qi

cdnd

ai vdzut

rdndunica?

Careeste nfdliqarea

ei?

Ce ai weasdgtiidespre

ea?

Ce o

poji

intreba?

3. Ce ai inJeles

din

povestea

ei? Ce hotdrare

ai luat?

in

sprijinul tiu

Azr

am vdzttt ntiia

rdndunicd:

O slovd ascuJitd, ubjiric5,

Cu

care mdnanu

qtiu

cui

inseamndpe

albastrul

cerului

Cd iar e

primivard.

(ot',ilta

Cazimir,

E

primdvard

iar ...)



.

Observafier Intehirea

cu r6ndunica

poate

avea oc

pe

filser-

at, c6nd ea, obositd.

upd o zi de munci

(la

reparaxea

uibului de

sub streaqind), e

afld

ntr-o

clipd de oclibni.Atunci

poate

vorbi cu

tine qi-fi poatepovestidespredrumurile ungi 9ipline deperipetii.

.

E

bini sA

stii

ci ...

Rdaduneaua

este un zidar

neintrecut. Ea

gtie

sd culeagd

plmdntul

moale, s6-l mestece

u firiqoare de iarbh

sau

paie

$i

se

lipeasci foaxte

bine acest

amestec n aga el ca el sd nu

cad5,

Clddegte reptat.Pune, ca gi omul, temelia cuibului 9i agteaptd

p6nd

se usuci. Clddeqte

mai departe

9i

din

nou

aqteaptd A se

usuce. n zilele

ploioase,

construclia

nainteazd

greu.

Pentru

con-

stnrirea mui cuib, rdnduneaua

ace

cam 500 de transporturi.

Rendunelele

unt

pdsdri

unite, care

gtiu

sd se ajute a nevoie.

Iatd o intamDhre

adevdrati.

RAndunelele

Din viata rdndunelelor,

unoscun fapt dive$, interesant.

O amilie aplecat in concediupentru o lund Sia inchis bine

casa.Ld relntoarcere,

au rdmas

surprinsi,

gdsind

intr-o camerd

dinspre curte o rAndunicd

ce zbura

de colo

pdnd

colo. Pesemne

cd o inchiseserd

a

plecare

Jdrd

sd-Sidea seama.

Dar oare

cum de nu murise, rezistAnd

imp de o lund

Jdrd

hrand.

Si

Jd.rd

apd?

.

incearcd

qi

tu un rdspuns.

Apoi citestemai

departe dspun-

sul meu.

O vecini

din aceeagi urte e-a

lbmurit taina:

Un ochi

de

geam

ayea o

foqfie

micd spdrturd,

cdt degenl,

frcutd

de

o

prq.;tie.

Pe acolo,

rdndunelele de

afard i-au adus



mancare

i

apd.,

hrdnind-o

ca

pe

puitorii

care

nu

Stiu

tncd sd

zboqre.

Venind tdpdnulcasei, -q datdinplin seuinle $i ... Iibefiate.

(M.

Sevastos,

slo/r'siri

qdevdrate)

.

SpumemAndunea

sa::

dndunicd qi

rdndunel.

.

Tot

rdndunici

se nume$te

qi

ultima

dintre

cele cinci

pdnze

ale

unui catarg,

a$ezati n

vdrful acestuia.

.

Afld in{elesulunor grupuri de cuvinte formatecu ajutorul

cuva.ntului

Jand".

rdzd

(gir

de

lucnui,

fiinle)

pe

rdnd(tnal

tpd alt

\

in

primul

rdnd

Qnainte

de toate)

aJi in

primele

rdndurl

(a

fi

pe

un loc de frunte)

a citi pintre rAndurl (apricepecenu se spune)

Ia rdndul rneu(din paxtea

mea)

in afitea

rAnduri

(de

atdtea

ori)

in rdnd

cu cineva

(gte

aceeagi

reaptd,

aldturi)

om

de rdnd

(din popor,

obiqnuit,

ix6

rang)

rdnduiali (obicei)

Alcituiette o compuneredupi planul de d€i,

Mama,

iinta

cea

mai dragi

Planul

de idei

1, De

ce estemama iinJa

cea mai

dragi?

2.

Care este inftrtigarea

mamei? (statura,

chipul,

irnbrdci-

mintea)

Care sunt

lnsugirile

sufletegti?

bundtateq

rbbdarea, nJele-

gerea.

xigenla.

nlelepciunea)



Ce intamplfi

deosebite

nu

po{i

uita?

(Cum

s-a

purtat

mama

in

acele mprejurfi?)

3. Ce i datorezi

mamei?

Cat imp

te vor insotisfahrile

ei?

ln

sprijinul tiu

.

inainte

de

a incepe sA

scrii, cite$te

extele care

urmeaz6.

Reline modul

firesc

de a

povesti.

Desprindeunele

lnsugiri

carese

potrivesc i

mamei

ale, eline

expresii

deosebite.

Mama

rau

fei sdrmani;

oi

copii

gi-o

mamd.

$i

p6ine

. un

singur odru-ntr-o

aramd.

Mamal frAnse-noui 9ideteper6nd

La

fie$tecare

ete-o

drticea.

-

Mam6

atunoi opiiiziserd ldngdnd,

Tie

ce-ti dmane?

-

Voi, lspunse

a.

(Alexandru

Depdrld[earrrs,

ama)

.Insugiri

suflete$ti

arese

desprind:

unitatea, irnicia,

iubirea,utereaesauificiu.

,,$i

eu

eramvesel

ca vremea

ea buni

qi

$turlubatic i

copildros a

vantul n tulburarea

a.

$i

mama,

a:re ravestitdprin

nbzdrdvdniile

ale, mi zicea

cu

zdmbet

neori,

cdnd ncepea

se vi

soarele intre

nouri dup6

o

ploaie

ndelungati.

<Iegicopile

cu

pdrul

bilan afard

qi

r6de a

soare,doar s-a n&eptar,.remea.>i vremease ndreptadupd

rasul

meu ..

Agaeramama

n r.,remea

opildriei

mele

plind

deminunbfli,

e

c6t miaduc

aminte,

$i-mi

aduc

bine arninte,

cdci bratele

ei

m-au

egdnat

dnd i sugeam

ela

ceadulce

gi

md

alintau a

sdnu-i



gangurind

$i

uitandu-md

n ochii

ei cu drag

$i

sdage

din

sdngele

ei

qi

carne

din camea

ei am mprumutat,

9i

a vorbi

de a d6nsa

am

invdjat.

Iar

injelepciuneade la Dumnezeu,c6ndvine vremeade

a

pncepe

mul

ce-ibile

gi

ce-i iu."

(Ion

Creangi,

.

insusiri

are

edesprind:

dmicia,db

* i,"ffi;;ouu*'

Ceamai scampddepe lume

1-.Y;ll

r \ lv

\_./ pune-mi

are

mamd_anume

Ceamai

scumpd

de

pe

lume?

Puii toti

au zis de

pisiiri,

Zarztuii uAs dezarz t,

Pe$ti$odi

e

pe$toaicd,

ursulefli

de ursoaici,

qerpiqorii

de

gerpoaic5,

t igr ipor i i

e igroaica.. .

Mdnjii

toli au zis

de epe,

firuI

cepiia zis

de cepe,

nucii toli au zis de nuci,

cucii oli auzis

d..cucir,

toli

pisoii

de

pisicd,

iari eu,

de-ameamdmic6.

Orice mamd

e anums

Ceamai scumpd

e

pe

ume

(deNichita Stdnescu)

.

Afli intelesurile

unor

gn.rpuri

de cuyinte

formate

cu aju-

torul cuvdntului,,mamd".

mama-pfulurii

(personaj

dtr

din basme)

o mamd

de bdtqie

(o

bdtaie bund,

straqnicd)

de mama.focului

foarle

tare,

exhaordinar)



.

AlcdtuiJi propozitii

cu expresiile

date

mai inainte.

.

Rebus

Un nume

drag

1

1. Ochi negri

ca .

2. Spice

galbene

a de ...

2

3. nalt

caun ...

3

4. ...

cazdpada.

4

.

incearcd

si scrii

o srrofb

nchinatA

mamei

ale.

ESticea mai b- _

$i

ceamai

d_,

_,

Ca tine nu-i

alta

in lumeei____,__.

Alcituiette

o compunere

despre

mama a.

invititoarea mea

flniilitorut

meu)

Planul

de idei

l.

Ca.nd

$i

cum ai cunoscut-ope

irvdtitoarea

ta?

2. Careeste nfiliqarea

ei?

Care i sunt

nsuqirile

sufleteqti?

Ce intampldri

e-au

egat

$i

mai

mult de invelitoarea

ta?

3. De

ce o stimezi?

.

Cindegte-te

e unde

vine nu-

melede invdtitor

ln sprijinul

tiu

.

Citeqte

urmitoarele

versuri

inchinate

nvdlitoarei.



Invdldtoarei

6nd mama a

venit

la

qcoali-n

loamni

Eram un

lanc

shos

gi

mic;

M-aU mengaiat

pe

cregtet,

Doamnd,

$i,

parc6

m-am

simlit voinic.

Nu ali vdzut in ochi de stele

Bobile

oalde

de mdrgele,

Sau e-ali vdzut, acum

Stiu

clar,

Dar le-ali inchis

lntr-un

sertar.

Ce

caldd mdndmi-aJi ntins

$i-am

scris

gi

am citit cu spor.

Nimic

in via{d nu-i uqor

Sd im destoinici ne-ati

pretins.

O dat6,

poate,

ali

lipsit,

Ce mult atunci

ne-amnecdjit,

Cd e uqoard ruda noastrd

Doar sub

privirea

dumneavoastri.

$i

in dulapuri, ferecate,

Sunt oate

pozele-ncuiate,

Le-ali adunat

ca

pe

mirgele,

Dar

noi am nvdlat din ele.



Acum

cAndprimul

an

s-a dus

Ca soarele

cdtre

apus,

Pe

cand ne

in

ldmc-o

treaptji,

Vd

sdrutim

mArla

cea dreapti

$i

vi aducem,

Doamaa

noastrd,

Tot

cerul

intr-o

floare-albastrd

.

A

stima

pe

cineva

inseamnd

a avea o

atitudine

de respect

sau

de considerafiepentu

meritele

acelei persoane.

Urmdxeste

un frapent

din

una dintre

cele

mai frumoase

scrieri

despre nvdld.tor.

Domnu'TrandaJir

.ar

l-z

I uJ

vdzusem

e

mult

pe

domnu'Trandaln

mi

inchi_

puiam

cd

e

pensionar,

cI trebuie

sd fi imbdha.nit.

Eu

il

vedeam

insd

tot ca

odinioaxd.:

natq

bine

legaq

cu musticioara

neagri,

pe

caxe

tt-o

tundea

intotdeauna

scurt, zdmbind

cu

bundtate,

incruntandu-se

ateodati,

nsuflandu-ne

un respect

nemdrginit.

Mai cu seami

explicaliile

la

istorie

erau

minunate.

pe

sub

tavanul

scund

al clasei

receau

eroii

altor wemuri

in

crurunile

or

de neguri.

i

urmiream

infiorat,

auzeamparce

reamitul

luptelor

gi,

acasi,

i visam

o noapte

ntreagd.

Uite,

,gi acum

mi

se

pare

cd Domnu,

nostru

a fost

un om

deosebit.

i

scdnteiau rivirile

9i

era

9i

el mi$cat

c6nd

ne spunea

despremarirea rdmogeascd.dnd Ecea n

semn u

mena,

a5a,

intr-o part€,

parcd

ridica

o

perdea

de

pe

trecut,

$i

eu vedean

tot

ce

spunea

glasul

lui ..

.



imi

aduc

amintece zarvda fost cend, ntr-un

rard, s-azvonit

cd

pe

Domnu' nostru are

sd-l mute iotr-o comund,

peste

Siret.

Ne-am strdnssara oli

biietii, am vorbit, unii

plangeau

gi

am

uat

o hotdxaremare, sd

ne ducemgi noi cu Domnu' pesteSiret.

Dar Domnu'nu s-adus

nicdieri;

a

remas

acolo

pe pdmentul

nostru;

9i

in

pdmdntulnostru -au

$i

ingopat.

(Mihail

Sadoveaau)

.

Cuvinte nrudite cu

verbul

,,a

nvdJa":

invdlare(muncade a afla, de a gti, de a reJine),

izrdlal

(om

caxe

$tie

multe),

invd1 ce

(qcolar,

elev),

tnvdldturd

(concluzie

mse dinh-o

intamphre sau munca de

a invd{a),

invdldmA

(proces;.:J

e invdlare n

qcoli),

invd1 torime

(mullimea

inv6lltorilor).

Retine Ucenicii se

adrcsauMentuitorului folosind cuvdntul

s{bnt,,invilitorule".

Invdldtura

invdJdflra

e averea

Ce

pururea

o duci in

gdnd

$i

fdrX raza ei,

puterea

E doaxun colb

putat

de vant.

lnvdJdtura-io comoard

Ce

nimeni nu

Ii-o

poate

ua

igi va spori

podoaba

ard,

Cu

cdt imparfi mai mult din ea

(N

c olaeT 6tfii, i nvd

r

tur

a)

Alcituie$te o compunere

despredoamna nvifitoare.



O fapti

buni

Planul

de idei

CAnd

i

unde

s-a

petrecut

intimplarea?

C

are a

fost

desjdsararea

momentelor

ntAmpldrii

?

CAnd

ai intervenit

tu

fi

cw?

Care

estesfArtitul

tntdmpldrii?

@acd

a mai

intervenit

ceva

de

atunci, egat

de intiimplarea

espectivd.)

Prov€rb:

Pomul

se cunoqfte

dupd road.e,

ar omul

dupd

apte.

Pentru

a redacta

aceastii

compunere

rebuie

sd

cauli

prinhe

faptele

ale una

caxesi

insesme

un bine

1Ecut

uiva,

Orice

copil

a flcut

o faptii

buni

Compunerea

aceasta

se

bazeazd.

deci

pe

int6mpldri

adevirate,

nu imaginate.

Scrie

sincer,

cinstit,

ferd

s6 te lauzi.

Atunci

c6nd

este

vorba

despre

tine,

relateazd (poveste$te)

intamphrile

ffrd

a-ti

pune

singur

n

evidenli

insuqirile

sufletegti

(srmt

bun,

hamic,

sdritor

etc.)- Lasi-i

pe

alfii

si faci

aprecieri

despre

tine

Va trebui

sd completeziplanul dat gi cu alte idei, gandindu_

te la

conlinutul

comprmerii

ale.

ln sprijinul

tiu

.

Cuyinte

ti

expresii:

fapt

fqpt

(ir.tirnplarc

reald,

adevXratti);

z

upt

(in

realit*e);

fap-

nl

zilei

(inceputll

zile|);pus

infa4a

unui

apt

inplinit

(obligat

se

acceDte

eva).



bun

om bun

(care

acebine, se

poarti

bine);

bun

a inimd

(milos);

a ajuns

pe

mdini bune

(pricepute);

a

fdcut

una bund

(o pozrld);

bund treobd

(frumos,

n-am ce zice);

bun de

gard (vorbdxet);

o

Iine

u a

Si

bund

(sustine

nsistent); d

Jdcut

cu bund credin,d

(con4tient,qtia

ce face); estede bund credr4d

(sincer,

nu

ascunde

ntnric)',bund-cuviinld(bundcregtere, urtarecuviincioasd,plini

derespect, u

politete).

Ursul

(o intdmplare - fragment)

Petrice

pestorul,

cu

capul

go1,

cu

p6rul

v6lvoi

qi

cu ochii dtdcili vorbea

spenat:

- A dat nrsul A dat

ursul A ieqit din rdpi

9i

a

sdrit

peste

Joiana noastrd

cea ogie.

- Cum se

poate

una

ca asta? Ce spui tu,

copile?A omor6t-o?



N-a

omodt-o,

stdgd

pdstorasul,

d

nu l-am

l6sat

eu. Dar

de

tudit

nu cred

sd

mai trdiascd.

Cdnd

am vdzut

cd a apucat-o,

m_arn

dus asupra

ui,

cu bata.

$i

atunci

wsul a

wut sd mi

mdndncepe

mine

-

Vai Iisuse

lristoase

- Cand

am

tapat

n

el beta,

urureazd

petrici,

qi-am

zbierat

a

el sd asepeJoianapentruci-i a noastrd,el a stat

$i-a

ntorscapul

cdtle

mine.

Cine

a intors

capul?

- D-apoi

cine? Dihania

A ldsat

uninca

gi

ia

aga

s_auitat

la

mine.

S-a

uitat

tinte.

Ce-a

zis?

Dac|las

juninca,

musai

sd te

imbuc pe

tine. A

l6sat

uninca

qi

a venit la

mine. Eu

arn

dat fuga

la brad

gi

m-am

suit in

brad. Dar

nu

era chiar

un

brad;

era un

brddui. De-acum,

i zic

eu il

sinea

mea,

ai sb mdndncipe

dracu;

pe

mine

nu

md mai

ajungi

u aici

in vaxf.

Grdia

gi

ursul

mormdind.

Nu

$tiucespunea.Vine la bradgiprindes6-l scuture. ...]

-

V6i Mam6

C6t

ce-am

dcnit

eu,ydi

mamd ,,,

ursul

n-a mai

fost

sub

mine.

$i-a

dat drumul

os

qi

s-adus a

dracu

(Mihail

Sadoveanu,

ValeaFruruoasei)

Alcituiette

o

compunere

despre

o fapti

buni.



Ploaia

(descrierea

unui fenomen

al naturii)

Pentru

a realiza

o compunere

u acest

titlu e nevoie

sd fi ascultat

cu adevdxat

canteculmonoton

al

ploii,

sd fi

privit

cd-

derea

picurilor

pe

iarbi,

pe

phmant,

pe

frunzele

copacilor, in fereastrd.

Este

nevoie si fi vdzut cerul inainte de

inceperea

loii.

cu ogtiri le enugii

enori

5i

sd-i fi umarit l impezimea

upi

ce

rdpditul

ploii

a incetat, ar

undeva,

pe

un

co[ de cer,

a apdrut curcubeul.

Suntploi repezide vard gi ploi lungi

de toamrS. Tu

povestegte

espre

o

ploaie

de vard

pe

care

ai observat-ocu

adevdrat,

de la inceput a

sfirgit.

Planul

de idei

1. Seapropie loaia.

2. incepe

sd

picure.

Ploud

cu adevdrat.

Ploaia

seopreqte.

3. Totul

se umineazS.

ln

sprijinul tiu

.

Alcdtuieqte

propozilii

folosind

cuvintele:

pe ploaie,

in

ploaie,

despre

loaie, ploii.

.

Include

in

propozitii

cuvintele

inrudite cu

cuvantul

,,pIoaie"

ploicicd, ploioasd,

plouat.



.

Exernple:

Ploaia

,,De

sus,

din nourii

de

picuri,

tot

cemea

loaie

ece...

(Mihail

Sadoveanu)

,,Nourii

de

pe

boltd

se ngrogau,

nAncau

albastrul

cerului.

De susploaiacurgeaot mai deasi,mirunti gi caldi.,.

(Mihail

Sadoveanu)

,,Ploaia

contenea.De

la

asfinJit,

din munfi, izvorau

sdgefi

lungi de aur,

firlgerdnd

n sus,

n nouri,

9i

injos, in

oglinzile

de

api."

(Mihail

Sadoveanu)

Wscolul

/-\ t

.{-\

I A

Y/ enea nvetrtaspru.care rigeaobrazurileca un brici

,,riu

ascufit.

Cu el nipdstuird

Ei

valurile

de zipadi

mirunti.

Cdteodatd

e

ntuneca

umea

n

marile vartejuri

albistrii,

care

suiau

omdtul

de

pe

pdm6.nt

napoi

spre nouri.

pe

crestele

dealurilor ndvdleau

alazuri

uriat€,

se indlfau in

risfringeri

tremuritoar€,

ca o stropire

de spumi,

apoi se rostogoleau

intr-o

cernere viforoasi

in

vdi."

(Mihail Sadoveanu)

,pe

la inceputul

lui

decembrie,

ntr-o

buni dimineate.,

erul

se

posomori

seciptugi

cu

plumb

ti

ciorile ncepuri

a se

viita

pe

sub nourii

cenugii.



$i

o suflare aspri

de vdnt veni;

v6rtejuri

se scardridicdnd

spre

cerul

posomorat

stebi rotitori

de

praf.

Peurmi, in

undele

reci, incepurd

a rdtdci tremurdnd

ulgi,

flori inghefate.

$i

vdrtejurile

deodatd e nilbird;

vdnhrl

veneavijelios

izbind

in

geamurile

mari cu aripi

de

puf;

zguduia

cercevelele,

6uiera,

tipa,

strecura n

toate sufletele fiori.

Pomii

rari,

goi,

negri se

cutremurau

n toate

pdr{ile,parcd

voiau

si se

smulgi din rdddcini.,.

(Sadoveanu)

Alcituiette o compuneredespreun fenomenal naturii.

Cartea,

prietena

mea

Carte

freamdtde fnrnze

n var6,

Cdatec

alinitor de vioarS,

Aripi-albastrd, boarede cetind,

Carte, stovi

5i

gdnd

9i

prietend.

Planul

de idei

Ce esteo carte?

Cineo scrie?

Cepoli cunoa$te u ajutorulcd4ii? (trecutul ndepdrtat,vite-

jia

strdbund,

iata

plantelor gi

a animalelor,

Jdri

gi popoare

nde-

pdrtate,

cuceririle

gtiinJei,

ntimpldri

qtiin{ifico-fantastice,

umea

basmelor,

poeziei

etc.)

De

ce estecaxtea

rieten

al omului?

Ce

ganduri

ai fali

de carte

qi

de cei care

o scriu?

in sprijinul til

.

Expresii forrnate

cu ajutorul

cuvdnhrlui

,carte".

om

de carte, cdrturar

(persoanld

are

cite$temult)



t)orbeSte a-n

cqrte

(ca

un om invdtat)

s-a

pus

pe

carte

(s-a

apucat

de invdjat)

cum scrie Ia carte (aqacumhebuie)

.

Alcdtuiegte

ropozilii

cu expresiile

ate

mai

nainte.

.

Cautd

proverbul.

Scrie-l

mai

os.

trll

|ji-]

t;;I

Lrgl

f-rl

[-oln:..r

@Fl

"

Giseqtensugiripentru

cuventul arte.

@F0

ouvintele: arte,

cdlli, din

;\ lcituirltr:

lr tonrpu|lcre

cu lit lsl

,,Car.te: ,

ri( '{cu$

mc?i.,.

Ci-

d____

_t l

t

.

Alcdtuieite ropozilii

olosind

cafte,

n carte,despre

atte,

cdrlilor

ln excursie

in locut

acestui itlu

tu

pofi

trece

chiar denumireaocului

unde

ai fEcut

excursia: La Bugteni, La Cheile

Bicazului,

Sinaia, eBucegi

etc.

Nu

poti

scde compunereapdnd

nu

ai Idcut o

excursie

gi

nu

ai obser-

vat cu atenlie

ot ce ai vizitat.

E bine

ca n orice excursie

sdai

cu tine

qi

un



cametel

n

caxe ti

poji

nota

anumite

datepe

carenu le pofi

reline

prea

ugor,

daxcare

li sunt

necesaxe

n

realizarea

unei

compuneri

completegi convingdtoare.ti poji nota 9i unele observafii gi

impresii

spre a nu

le

pierde

din vedere pand

in

momentul

realizdrii

compunerii.

E

bine ca

o compunere

u

aceastd

emd

sd

o scrii

in

primele

zile

dupd

ce ai venit

din excusie.

Atunci

imaE_

inile

5i

mpresiile

ulese

unt ncdproaspete.

Planul

de idei

l. Fixarea alei

5i

a locului xcursiei.

Pregdtirea

excursiei.

2.

Momenhrl plecdrii

(despre

ocul

de

plecare,

momentul

zilei,

buna dispozifie

a tutuxor)

Drumul

la

ducere

Punctul

sau

punctele

de

popas descrierea

or)

Drumul la intoarcere

Sosirea

3. Impresii

o . , , , _-

rn

sprulnul rau

Impresiile

din excursie

sunt c€ea

c€ rimene

in

gand

Sl

n

suflet (in simJire): magini fiumoase,sentimente, drcri.

Sentimentele

au

simJdmintele

mului

(ceea

ce simte e1 egat

de fapte, ntdmpliri,

fenomene,

iinJe)pot

fi: dragoste,

dmira{ie,

respect,

veneralie, njelegere,

mild,

ur6,

dezaprobare

.a.

.

Numegte

sentimentele e

care e

poli

avea ald

de:

mama:

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

un lucru foarte

frumos

(un

tablou): .

doamnanvililoare:

.

eroii

neamului:

.

un boloav:

utr

bdtratr:

.

leneqi,mincinoqi:



.

Ordoneazi silabele

n dou6

guvinte

Si

vei alla u.nsfat.

cro-

O- te te$- na- ra

tu-

. Urmire$te lecturile date. Observb cum sunt infilSate

locurile

vizitate de fiecaxeautor.

Curtea

de Argeg

n

\$fh

amurg osim a

CurleadeArgeq.C ne-armaiziceazi

cd acel ordqel etras,

inigtit, cu

cdsutele

uijoase,

imprdgtiate

pe

coasta nui

deala

fost

odinioard apitala

drii

t.

..1

$i

totuqi,

cdldtori din toate

pdrlile

lumii se abat cu dmg

pdn

pd4ile

acestea,Ei

vin sd vadd minunata zidire

care-ntrupeazd

visul voievodului-axtistde acumpatrusutede ani.

in mijlocul

unei

lunci

ce se agteme

putin

mai

sus,

pe

malul

stdng al Argegului, la

poalele

Carpafilol ca din wdjirea

unor

basme, dsare

uimitor de frumoasd,

cu tudele ei zvelte aurite,

incinsdde br6ie albe sculptate-npiatrd,

strdlucitoare

a unjuvaer,

mdndrabisericd

a Cu4ii de Arge6, ridicatd

pe

la inceputul vea-

cului al

gaisprezecelea,

e inleleptul

gi

cuviosul Domn

Neagoe

Basarab

.. ziditd toatd

n

piatri,

imbrdcati

ca o relea

de sculp-

turi migdlite

cu rard mdiestrie,

clfiirea-nheage pare

c-ar fi

dintr-o bucath,

qi

din orice

parte

o

priveqti,

li inftti$eazd

rrna

din-

tre cele

mai frumoasebiserici

ale rdsdrihrlui

cregtin.

Vechea egendd

spune cd

meqterul Ma.nole,

pentru

ca s-o

poatd

sprdvi,

a trcbuit

sd-ngroape e

vie, in zidurile ei,

pe

buna

qi

scumpa ui

solie, w6nd inlelepciuneapoporului

sd ne axate u

aceasta

etd

ertfd

9i

tdrie de suflet

se cer ulrui om,

ca sd

poati

duce

peni

la smrsit

o agaheabd

grea,

o aga

de mdreald

9i

de

minunatd

ucrare.



in fala

bisericii, de

partea

cealalti

a clrumului, e vestita

Si

binecuvdntata iqmea,nurnittr

,Fdntina

ui

Manole".

(Alexandru

VlahuJd,

Romdnia

pitoreascd)

Sinaia

@:

e1)ta

Eaele

ilometri de Bugteni,

tot

pe paxtea

dreaptda

Prahovei,

Sinaia .. Acum doud

sute

gi

mai bine

de ani erau

pustietdfi pe-aici.

Muntele Molomot

(Fumica)

era acoperit de

phduri.

Un singur schihrlet era

ascuns ntr-un tuminiq pe

br6ul

muntelui,

unde

pustniceau

c6liva

cdlugdri.

Noaptea,card tot

oragulstriluceqte a lumina ldmpilor elec-

trice, cerd cele mai frumoase

steles-au

coboratdin cer,

ca sddea

farmec vdii acesteia,

Sinaia

pare

o vedenie

de

prin

alte lumi.

Bucegii

se inalJd

9i

o

privesc

inmdrmuri{i

un mdndru

coltigor

de

rai

animat

pe poalele

1or,

9i-9i

zic

qi

ei,

de bundseamd,

vorba bitrdrleascd:

,Omul

sfinteite locul".

De

jos,

din marginea

parcului,

o ludm

incet

pe

loseaua

ce

urcd tdrdgftmt la deal,

trecem

prin

curtea

Mindstirii

gi

cobor6m

valea Peleqului.Un

tipqaa verde se ridicd in

faJanoastri

qi

sus,

pe

o aqezdturl

deschisb a soare,zvelt

pi

luminos iese

din codru

Castelul

Peleq-

podoabd

uimitoaxe,

de-o mireJie

gi

de-o fru-

musele,

cum nici

prin

basmenu

s-a

pomenit.

Rizoare

qi

flori il

inconjoarb,

molcom ii

c6ntd

9i-i

sar

imprejur izvoarele,

qi-i

anrncd

pietre

scumpe, ar

soarele, a asfinfit,

se opreste

pe

Piatra

Arsd,

9i

lung,

gi

cu drag se uitd-n vale la

mimrneaasta,

gi parci

nu se-ndurd

dmai

plece

..

(Alexandru

Mahuli,

Romdnia

pitoreascfi



Sldnic

l%ru"^, u'nuLm

rum

greu

a slinicul

din

prahova.

Satul

e aqezat

pe

vale,

strdbdtut

de apa

Slinicului,

in care

se

preling

izvoarele

ce mijesc

de

sub dealuri

gi

las6

pe

iarba

uscatd

cirdri

albe de

sare. n dreapta

sunt

bdile.

[...]

Ne scobordm

cu

,,liftobuzul"

pe gura

stramtd

Si

ntunecoasd

a ocnei.

De

os

vine

rdcoare

gi

un indbugitor

mirosdepetrol,apoi

s-aud ciocanele

zdagdnind

din ce in

ce mai tare. Deodatd

o

lumind

albd,

scenteietoare

e

impresoard

din toate

pd4ile

- am

ajuns.Suntem

aieveape

alte

t&6muri,

in unul

din acele

palate

de

cristal, cu caxe

ne minunau

basmele

copilbriei. in

uriagele

galerii

deschise,

a o

adincime de

aproape

o sutd de metri,

sub lumina

vie a ldmpilor

electrice,spirgitodi de l6ngd peretii inalJiqi shd-

lucitori ai

botilor

par

niqte pitici

care se

oac6.

Izbesccu

ciocanele ntelit

in

sticloasele iduri,

blocuri

mari,

tdiate regulat,

se rdstoamd

greoaie

n

cbrucioare,

bubuie

addncul

tot de zgomotele

muncii.

Suntem l1

una din

cele mai

bogate

saline din lume:

sute

de

ani amputea ndestulapdm6ntulnumaicu sareade aici.

Ne ridicim.

Cu

un fior

de nelinigte

simlim

golul

cresc6nd

ub

noi, tot

mai

departe

gi

mai infimdat

auzim zirgdnitul

topoarelor

Iat6-ne

ar la

hma hrmind

a soarelui.

pulin

mai

la deal

e ocna

pdrdsitd,

dul fioros

9i

rdsuudtor,

n

fundul

cdxuianu

te

poli

uita

. . .

Aldturi se

naltd,

cdt o bisericb,

o

standalbi

de sare, dbufnitd

din

sdnulpdmdntului scapbri u soaremucbiile-i lucii qi shdvezii.

(Alexardru

Vlahute,

RomAniapitoreqsc\

Alcituiefte

o compunere

despre

excursia a

care ai

par-

ticipat.



Gridina

gcolii

(descrierea

nui col

din naturi)

Descrierea

unui

col din

naturi

sau zugrdvirea

unui

peisaj

cere,mai intai de toate,

observarea

u

multi

atenlie a

locului

espectiv,

qa umeste

el intr-un moment

al zilei

(dimineald,

amiazd,

seari).

Dupdculegerea

bservafiilor

treci cAtmai repede

a scrierea

compunerii,

pe

bazaunui

plat

de idei c6t mai

bogat. Ldsdad

si treacd impul, imaginile se

uitd,

se

qterg

din memorie:

emofiile

pe

care e-ai simfit

pentru

ceeace

a

fost frumos

trec

ai

ele

qi

compunerea u

va mai

fi la fel de reugitS.

Priveliqtea

aleasd rebuie zugrivitd

astf€l ncat

cel ce cite$te

sau ascultd compunerea

i aibd impresiacd are in faJaochilor

tabloulsau

ablouriledescrise.

Planul

de

idei

1.

Cdnd

qi

cu ce

prilej

ai

privit

cu multd

atenJie

grbdina

qcolii? anotimpul,

momentul

ilei)

2. Cum

ti

s-a nftliqat

grddina?

cerul,

umina soarelui,

pomii,

florile, tufele, iarba,pdsirelele,adierea entului,gazeleetc.)

3. Ce cou

1i-a

ahas

mai

mult atentia? e

ce?

4. Cu ce mpresii

ai

plecat?

i-a

pldcut

plimbarea?

e ce

i-

a

pl6cut?

Ai fi \,Tutsd mai rdmdi? De

ce?)



.

Retine

in

descrierea

nuicoll

din

natud

esteoartemportant

d

ii

seamade momentul zilei (atunci c6nd ai cules observaliile 6i

impresiile),

moment

despre

care

nu uita

cd trebuie

sd scrii.

in sprijinul

tiu

.

Observafi,

n

ftagmentele

rmitoare,

cum

pot

fi

zugrdvite

diferitele

momente

le zilei.

Seara

,,Malurile

p6r6ului

prin preajma

ciruia ne

strecuram

rau

pline

de verdeaJ6

ogatd:

ci-colo

s cii cu

frunzele

pilite

atexnau

emiqcate

easupra

iuruirilor

de unde.

Linigtea

adanci

se ntinse

ar,

fumegarea

nserirll

se fdcea

in ce n

ce mai

deas6."

(Mihail

Sadoveanu)

Noapte

,,Pomirtrm

ncet

prin

umbra

neagri

a

silciilor.

pe

gesuri

i-

n

vdi era

o tic€re

n€mlrginltl.

Numai

departe,

e

f6nete,

o

posire ipaascuflt, a un lierlstriu subpili. gi un ntuneric

orb acoperea

dzduhulqi

p&nantul.

Sus, peste

scliplrlte

stelelor, eceau rim€zl

uria$€

€ norl.,.

(Mihail

Sadoveanu)

Risirit

,,Lardsdritse crdpazarea,ds6nd dpdtrundeocul zorilor,

Dealurile,

viil€

se umenlri.

Ziua albi

umplu

vdzduhul.

Deodatd

canbiard

ulifele

de umini

ale

soarelui, dsdritul

se nfldcdra

ntr-o

ierb€re

arginti€."

(Mihail

Sadoveanu)



Risirit

,,Soarele

sdri

ca o lumini

prieteneasci,

negura

se

risipi

curdnd

qi

vdzduhul se umplu

de

strdlucire. Pdn vdi se

mlddiau

pale

de ceaJi,se

tceau din ce n c€ mai

strivezii

pind

ce se

mis-

tuiau in limpezimea aerului."

(Mihail

Sadovearu)

Noapte

,Noaptea

era

cdlduJd,

pe

cer umblau

grimezi

d€ nouri:

lacud linittite, albastre, instelate cu aur, se deschideaudin

cdnd n cand ca

n mijlocul unor

pdduri.

Luna invdluit6,

undeva"

dddeanourilor din miazizi striluciri cenuiii argintate."

(Mihail

Sadoveanu)

SearI

,,inserarea e ntindea ca un vil de pdnzdde pdianjen,care

ascundea

e

jumdtate

lucrurile. Vantul foqneaduios

prin

livada

mare.

Soarelescufundat

de mult in asfinfitul

yanit,

trimitea incd

luciri

trandafirii nourilor nemitcafi, deasupra,n indl{imi. Sate

depdrtate n infirnecimeacaxe

cre$tea,

se cuno$teaf

ntei dupd

fumegiri uqoare,apoi dupd umini pierdute in noapte, ca

licurici

pe

o intinder€ firi margini,

qare

se amestecau e

la

o

vreme cu stelele

zdrii."

(Mihail

Sadoveanu)

in zori

,,Intrarimsubtremurul frunzelor, sub boltaplopului.Se

lnflicira risiritul

tot mai tare

li

tdrgul se bmureanegnrca

vOltoareadrii. Creitea

pojarul

dstrritului."

(Mihail

Sadoveanu)



Noapte

,,Luna

se ridicase

9i

cdmpiile

se ldmureau

drepte

p6nd

cine

Stieunde, ca nifte apeliniitit€, subpbienjenigulde lumind.,.

(Mihail

Sadoveaau)

.

Zugrdvind

un coll

din naturd,pe

l6ngd momentul

zilei,

e

nevoie

sd amintegtigi

de

anotimpul

n care

ai cules

mpresii.

Iatd

un exemplu:

Primivara

,,Ziua

era

nouroasd

i

un vdntiqor

umed

venea

de la mjazdn.

Pomii

clddeau

trumul

iurzelor

in vdrirri

verzi

de sdgeti.

pe

f.drfua

proaspdti

se nd[au

ici-colo pdlcuri

de zambiiepline

de

clopotei

ftagezi.

Pe

stb zaplaz,

boboci

sfioqi de

toporaqi

se dezveleau.,.

(Mihail

Sadoveanu)

Alcituielte

o compunere

n

care

si descri

un colt

din

naturi intr-un anumit momental zilei.

Oameni

i

fapte

din

trecut

C€tatee

eamfului

in sprijinultiu

Iatd,

asemenea

unei

coroane,

fantastica

ruini

a Cetitii

Neamgului.

nchid

ochii

Si

evad

etalea

utreaga. pagina

ftnld

mi se dmuregte

a

gi

cum

toate

cate

au fost

s-ar smulge,pentru

o

clipd, de

umbrele

recutului

qi-ar

mbrdca

din

nou viata

de atunci.

E noapte

i-i

linigte

..

Deodata,pe

vale s-aude

un tropot

de cal.

in tum

strbjerul

sund

din com.

Bate

cineva

a

poartd.

De

sus

se deschide

o fereas_

tr6

Si

nteaba

Doamna

lgrijoratd:

- Cine-i?



-

Sunt eu,

rdspunde

un

glas

ostenit,

sunt eu

$tefan,

singur,

rdnit, invins

,..

Tresare

sirmana Doamnd:

se

ftdnge

inima de

durere

qi

de mild cd-i fiul ei cel care

vorbette;

fi

cugeti c6-i

rom6ncdqi fiul ei cel mai sldvit voievod

al

jdrii. gi

indbuqindu-9i

pldnsul

ce std s-o

podideascd,

l roagd rumos

sd

plece

nddrdt, sd

buciume

in munti,

sa-gi striangb

pldieqii

risipili

$i

aperatorii

pimartului

acestuia.

Ce

popor

are

n istoria lui

o

pildb

rnai mare

qi

mai ind[dtoare

de

er1fr

qi

de iubire de

patrie?

(AlexandruVlahuti,

Romdnia

pitoreascd)

.

Cdnd autorul zugrbve$te

rin

cuvinte, fapte

qi

evenimente

care s-au

petrecut

n trecut, spunemcI

evoci acele evenimente

(fe

aduceh fala ooastrd.

ovestinduJe).

n Donnu'Trandafir.

lecturd desprecare am mai discutal scriitorul Mihail Sadoveanu

evocd.igura lumiroasd

a dascdlului

(invdptorului)

siu.

.

Cuvinte ffudite cu verbul

..a rece".

trecut

(timp

scvts)

trecdtoqre

Oocds frecere\

trecdtor (om caxe xecesauun fap carenu dureazd)

trecere

a.

sunt n trecere;b. trecerede

pietoni;

c.

are recere

saue bine vdzut.

luat

in seami)

.

Alcdtuiegte

propozifii

folosind cuvintelq

in trecut, din tre-

cut, despre recut, trecutului.

.

Expresii

qi

propozilii

formate

cu ajutorul verbului

,,a

tre

ce s

r

q

da

(txaY

$eazi)

bece cu vederea

r\t

ia in seam-i eva)



q

trecut

hopul

(a

scdpat)

a

trece a

apte

(a

incepe

reaba)

trececagdscaprtn apd (nu s-a alescu nimic)

treacd

de

la mine

(cedez,

enunJ)

.

Gdse$te rintre

cuvintele

date

un

proverb.

ea

tl

piehele

lax

cu

ln

dar

Apa

la

ca

$1

nu

de

da

rdmdn

Scrie

proverbul:

Alcituieqte o compunerecu tiflul ,,Oameni$i fapte din

trecut".

O viziti

la

un

muzeu

(la

o casi

memoriali)

_

Vei scrie,desigur,

lpmpunerea

n urmaefectudriiuneivizite

la

un muzeu,

o casdmemoriald,

un monument.

un loc unde

s_a

intdmplal

ceva

deosebit.

Compunerea

e bazeazd, e

observaliile gi

impresiile

culese

direct.

Planul

compunerii

l. Despre

e muzeu loc

deosebit)

rei sd

scri?

Unde se

afl6?

Cdnd -ai

vizitat?

Cu cine?

2. Ce

obiecte

ss afli

expuse

n

muzeu?

trezinti-le

pe

r6nd)

Ce importanli

prezinti

muzeul?

Ce te-a

nteresat

n

mod

deosebit?



e

li-a

pldcut

mai mult? De

ce?

3. Cu ce mpresiiai

plecat?

in sprijinul tiu

.

Dacd scri compunereadespre

un muzeu nu inseamni

si

inqiri numai

ce ai vdzut. Trebuie sd

qi

spui cdte ceva despreceea

ce

ai vFlztJt.

@espre

lucrurile importarte,

despre ceea ce

te-a

impresionat.)

.

Urmfuegte extul.

Casa

pictorului

Nicolae Grigorescu

CAmpina un ordgel iniqtit,

aitemut a

pragul

munJilorpe-o

colind dezvelitd,bogatd n izvoare

de

petrol.

Aici trdieste, ntr-o

cdsujd etras6,deparle

de

zgomotul

umii,

cel mai mare artist al

neamuluinostru-

pictorul

Grigorescu.

in ce lumind fermecitoaxe

mi se axatd rumuseJea

irii

pe

pAnzeleacestui maestru Sub cenui albastre, calde,pe intinse

revdrsdri de

plaiuri, pasc

turme de oi:

un cioban std rezernat n

b6td

pe

o muche de deal;

pdduri

ruginite

de toamnd gi scuturi

frunza, nori albi, uqori

se

migci

pe

deasupraor;

pe

vdi

depirtate

sclipesc duri

de argint; cdsuJe lbe,vesele

se

vesc

dintre copaci;

de

pe

coline coboard ncet,

alene,boi injugaji la

care

ncercate

cu

ffn; intr-un nor depraf trecepe drum o lae deJigani;o Jdrancd

inaltd, zveltd

peseste-agale

i

toarce,

ducdnd a

pdscut

un c6rd de

viJei ...

$i

nu

qtiu

ce aer de bunatate,

de linigte

9i

de curatd

gi

indtdtoarc iubire

pluteqte

n

jurul

acestei umi

din mnna artistu-

lui - o lume sdnatoasi,n

care

oate

rdiesc:un colliqor

de

pajigte,

o tuld sublirc

qi

albi de mesteacdn,

gingaqi

floare

de c6mp



ln

sprijinul tiu

incearcd

si-Ji

imaginezi

un dialog cu o fiunzd. Compunerea

aceasta

oate

cuprinde

atdt apte reale,

cdt

gi

imaginare.

.

Sd ne imagindm

dialogul.

Micd

pasdre

verde,

de unde ai venit

aga,dintr-odatd?

Am

aflat eu

ci, rureori, zdnele

cele bune se

preschimbd

ntr-o floare

sau ntr-o pasdregi vin la oameni.Nu cumvaeqti zani? Sauegti

o scrisoare

pe

care

mi-a trimis-o toarrna,

de undeva

de deparle?

...

Ce

n-aq

da sdaflu

povestea

al

- Ai rrca

chiar agade mult?

- Cine

a vorbit oare?Nu cumva

chiar tu, frunzigoara

mea

dragd?

- Ba

chiar eu

gi,

daci

ai

rdbdare,

li

voi istorisi, cat mai

pe

scur1,

ovestea

mea.

g.a.m.d.)

"

Cuvinte mudite cu

subsianti\ul

,,frunze".

fiunzar

(desiq

de frunze)

a

Ji,unzd.i

(a

rdsfoi)

y'azzl,r

(multime

de

ftunze)

frunzos

(cu

fntrne mtlte)

JianziSoard,tunzuliqd

(o

frurzi

alintiti:)

.

Alchtuieste

o

propozilie

cu expresia:

,CAtd

runzd

qi

iarbd".

.

Gdse$te

lt cuvent cu care

poti

inlocui

cuvantul

,,frunzi".

Frunzdverdede trifoi

verde de trifoi.

.

Urmdre$te

cu atenJie nceputul

povestimi

Fruwa,

de Emll

G6rleaau. ncearcdsAcontinui

povestirca,

magindndu-li

cum

se

va lega

prietenia

nte frunzd

Ei

randunici.



Frunza

gi

rdndunica

'@

-/

-a

deslbcut

din mugur.

inrr-o

dimineald

caldi a

inceputului

de

primdv

ard.Cea

dintdr azd

de soares-a mpletit pe

d6nsa

ca o s6rmi

de aur,

fdcdnd-o

si tremure de fericirea

unei

asemenea

atingei. Zrua

int6i i

s-a

pdrut

scurt6,

qi

apropierea

nopjii

o mahni. Lumina

se

stinse,recoaxea

ftcu sd se zgribu-

leascd, i

sevdre ntre

celelalte

$i

sd a$tepte,

Jipind,

pdnd

a doua

zi,

venirea oarelui,

Cu ce revdrasre

e strdlucire

se idicd stipdnitorul

lumii

p6nd

sus,

pe

cer

Raza se cobori

din

nou

gi

toattr

ziua, incdlzitd,

fiun-

za

se scdldd n

albastrulvdzduhului.

in

scurti vreme,

se desfbcu

mare,

verde, mai frumoasi

ca

toate,

mai susdecat

celelalte,

ocmai in

v6rf.

Un ciripit strdin o mird. gi cea dintdi r6ndunicd,

venitd

de

departe,

die albastrul

ca o

sdgeat6,nconjurd

copacul

de cdteva

ori cu strigite

de bucurie

..

(Emil

Gerleanu,

Frunza)

. Sd ncercim o micd poeziedespreceledou6prietene.Ce

titlu se

potrivepte?

Stau mpreund

Erd

ric6:

O frun26........ ..........

e

pe

ram

$i

...................

Andunicd,

Ce-qi re .............. ...6ngigeam.

$i

..................ovestegte

C6te-avdzut n

lumea

Frunza

ascult6,

se uime$te,

Visdnd i

are .............. ...



Numai

dupd ce ai

completat

singur,

cite$te

gi

cuvintele

din

parantezd.

Alege

care sunt cuvintele

cele mai

pofrvite

(cuibul,

verde,mdrlanlicd, dndunica,mare,aripioar).

Alcitui€gte

o compunere

despre povestea

unei

frunze

folosindplanul

de idei.

Povestea

iinii

Planul

de

idei

1.

Pemasd

esteo

p6ine

caldi.

2.

O rog

pe

mama

s6-mi

spunb

povestea

iinii.

Drumul p6inii

incepe

de la bobul

de

gr6u.

Omul

ard cdmpul,

seam5r6,

secerd,

reier6,

macind

gr6ul.

Din fdina

albd se

preparb

aluatLrl.

Pdinea

se coace

n cuptoare.

3. Painea

nseamnd

muncd

gi

munca

cere r€spect.

.

Expresii

formate

cu ajutorul

cuviatului

,,p6ine.,.

a intdmpina

cu

pdine pl

sare

(a

primi

cu cinste)

a aveapdineaSiculilr/ (a aveaputerea)

bun ca

pdinea

caldd

(foaxte

brm)

se

cautd ca

pdinea

caldd

(este

oarte

c

stat)

AJcdtuiegleropozilii

cu aceste

xpresii.

.

Alcdtuiegte

propozifii

folosind

cuyintel

e;

pAineq,

pAinii, pe

pdine,

cu

pdine,

pdinilor.

. Cuvdnhrl ,bob"poatedenumi:

bob

(bob

de

griu)

bob

(plant6

cu

pbstti)

bob

(sanie

oasd

cu volan)



In sprijinul

tiu

.

Expresii ormate

u ajutorul

cuvdntului

,moard".

altdJd.ind.e macind a moard s-at schimbatucrurile)

ii uerge

gura

ca o moard.

tricatd

varbe$t€

rea

mult)

se bate

cu morile de

vdnt

(face

ucruri imposibile,

uneori

ridicole

deris)

Alcituie$te propozitii

cu acest€ xpr€sii.

.

Alcatuiette

propozifii

olosind

cuvintele:

iinea,

pd,inii,

pe

pdine,

cu

pdine,

pdinilor

.

Cuvdntul

,bob"

poate

denumi:

bob

(bob

de greu)

bob

(plantd

cu

pdstii)

bob

(sanie

oasd

cu volan).

Expresii ormate

u

ajutorulcuvAntului

,moard".

altd

dind

se

macind a moard

s-a:u

chimbatuorurile)

ii merge ura

ca o moard

stricqtd

vorbegte

rea

mult)

se bate cu

morile de vAfi

(face

ucruri imposibile,

uneori

ridicole

de rds)

. Reltus

Nu lipscste

e

pe

masi

1.

Nu lipsegte in

aluat

9i

curge.

2. Ioana ..

cu

pofti.

3. Principala

materie

care

intri

in aluat.

4

4.

Seamesteceau

se ... .

5. n cuptor e .. .

6. E cdutatca

piinea

...

.

Alcituiette

o compunere

despre

drumul

painii.



O intimplare

fantastici

(imaginad,

reali)

Compunerea

e

poate

baza

qi pe

unele

lucruri

reale

(adev6-

rate),

dar

cel mai mare

loc il

vor

ocupa faptele qi

personajele

imaginare.

Ea

poate

i

un vis

(numai

c6 acest

ucru il

vei

preciza

abia

n finalul

compunerii).

Plan

de

idei

1.

Un vehicul

neobignuit,

oameni

neobiqnuili

2. O

cilbtorie

extraordinard

Popas e planeta

..

(gbsegte

denumire)

Fel

de fel de

curiozitdli

Daruri primite

3. Din

nou

pe pdmdnt

trezirea

din

somnul

cet addnc a

sune-

tul ceasomicului)

ln sprijinut

iu

.

Expresii

formate

cu ajutorul

cuvdntului

,,ad6nc.,.

groapd

addncd

(departe

de

suprafald)

a trdi

pdnd

Ia addncibdtuAnefi a tr6i r.rlult)

suspin

addnc

(ventt

din interior)

Iiniste

addncd

(deplind,

otald)

AicAtuie$teropozili i

u acesle

xpresii.

.

Gese$te

djectivepotrivite

pentru

substartivele:

cdletorie

vehicul

oameni



.

Cauti al doilea

cuvAnt

stele

rdmurele

pnmart

pisici

Joc goricel

Alcitui€lte

o compuneredespre

o

intAmplare

maginari.

Un

basm

Basmul

sau

povesteaprezintl

intdmpldri fantastice

(inchi-

puite,

imaginare,scomite)

gi

eroi

(penonaje)

supranaturali,

dicd

fiinfe care

pot

faoe

orice; rcalizeazdltcrui mai

presus

de

puter-

ile omenegti.

intr-un basm ortele

binelui

se

uptl

cu rdul, caxeeste nviDs

pdni la urmi.

Si incercdm

9i

noi

alcltuirca unui scurtbasm n

caresI zicem

cd estevorba despre

n copil rdpit de

o

pasixe

nemaivdzutd.

itlul

basmuluinostru

poate

i chiar numele

eroului. Planul va cuprinde

ideile mai importante,

ncep6nd

u venirea

pe

lume a copilului, cu

cre$tereaui

(de

unde sd

se vadl cd era ur bdiat nazddva.ncare

crestea ntr-o

zi cet allii inh-un

an

gi

ii uimea

pe

tofi din

jur

cu

primejdiile

prin

care

a tebuit sd treacd).Pasirea

gi-a

salvat

puii

cu ajutoml lui, iar rdsplata

nu a fost

delocmicd. n finalul

poveqtii

vedemcd

bucuria

pirinlilor

estedeosebitde mare.



In sprijinul

tiu

Si

basmul,

ca orice

compunere,

re

o introducere,

un cuprins

qi

o incheiere.

Basmul

ncepe

cu

,,A

fost

odat6

ca niciodattr..

i

se

incheie

cu

,,$i-am

nchlecatpe-o ga

9i

v-am

spuspovestea

aga.,.

Iati care

ax

putea

i introduc€rea

basmului

nostru:

,,A

fost

odati un

mot

ti

o

babi.

Amandoi

triiau

undeva

la

marginea

unei

piduri.

$i

erau tare

mahnifi

ci nu

ayeau

un copil care si le

mingAie

bitrinefite.

Dar iati

ci Dumnez€u

s-a ndurat

de

ei,,...

etc.

.

Proverbe

n

care se a-fli

cuvdntul

..babd,.:

Casa

arde

Si

baba se

piqptdnd.

(pentru

cineva

care

se ocupd

de lucruri

neinsemnate)

Popa

nu toacd

de doud

ori

pentru

o

babd

surdd.

(pentru

cineva neatent

care

cere sA

se repete

cele

spuse)

.

Alcdtuiegtepropozitii

folosind

cuvintele:

mog,

moSi,

moSii.

Ftr

deosebirea

ntre

cuvdntul

,,rn6qii.. -

care

inseamnb

,,bitr&rii"

-

qi

moqii

-

care nseamni ptrmenturi.

n

prLna

situalie

rostim

mai

apisat

prima

silabd

a cuvdatului,

in a

doua situalie

rostim mai

apdsat

sauaccentudm

ea

de-a

doua silabtr.

.

Dumitrel

aveascris numele

unui frumos

basm

ominesc

oe

o frgie

de hdrtie.

Fratele

dumai

mic a rupt

felia.

incearca

hl

aju{i

pe

Dumitrel

sd ordoneze

silabele

pentru

a

afla titlul

basmu-

lui.

q l

eRAsr-lEEllE EM

s

E@E

Tfanscrie

introduc€rea

basmului

de

mai

cuprinsul

pi

ncheierea

aia

cum fi

imaginezi.

sus,

apoi

scrie



intr-un

orag

al

viitorului

lncearci

si

construiegti,

maginar,

un oraq n care otul

str ie

exhaordinar Fiind

oragul

creat de tine, totul va fi rAnduit

dupd

bunul tdu

plac.

Deci

poJi

reda

un oraq

aqacum il visezi tu, sau

poJi

porni

de

la un desen.

Sd ne inchipuim

cd ai

terminat de colorat

planqa

,,Strada

mea".

O

priveqti

cu atenJie

$i

dintr-odata otul se mipc6,

se nsuflelegte.Planpa

prinde

viaf5.

Idei

pentru

plan

Despre

strdzile

qi

vehiculele

oraqului

Despre ocuiujele

oamenilor

Despre

paJiile

e

oacd

Despreoameniqi preocupirile lor

Despre luminatul

oragului

Despre

grddinile

oraqului

Despre oboti

gi

serviciile pe

care e fac ei

Despre

muzica oragului

intoarcerea a

realitate

'Translormd substantiveleate n adjective. nclude-le n

propozilii.

frumusele frumos

- copil ftumos

bundtate bun

om bun

riulate

uralenie

cSlduri

rotunjime

mdndrie

'

Gdse$te

ntrebarea

din

poveste.



are

zbor

el

ca

Sd

nu

vartul

91

ta

ca

sau gerdul?

.

Alcdtuie$te propozilii

despre:

rdndunicd,

barzd,

flori,

pomi, ptnaLnd,

erbele a timpul

viitor.

.

Afld

deosebireantre

cuvintele

,dupd"

9i

,de

pe".

Exemplu:

a luat stiloul de

pe

barrcI.Este

dupi dulap.L-a

luat

pe

dupi

gat.

Veneamunul

dupi altul.

Cdineles-a uat dupi

st.ipan.A

venit dupi-masi

sau dupi o

sdptdmend. ace

dupi

cum l

taiecapul.

plecat

upi

heburi.

Alcituiegte

o compunere

despre

oragulviitorului.

I . - . .

Intalnirea

u un

personaj

in basme

Cred

cd momentul cel mai potdvit pentru

intehirca

cu un

personaj

din basme ar fi

seara,dupb

ce ai terminat

de citit o

poveste.

nchizi

cartea,nchizi

ochii

9i

dintr-odatd

..

Idei pentruun plan

Unde

Si

card te-ai intilnit

cu un

erou din basme?

Ce

Ii-a

povestit?

Pe unde

e-a

putat gi

ce ai vdz]0.tj

Cu

ce

mpresii

ai rdmas?

ln sprijlnul tiiu

Te

poli

intalni

cu: o zdnd,Albd

ca Zdpada,

un

pitic,

Motanul

incdlJat,Prdslea

cel Voinic,

IJrsul

pdcdlit

de rulpe, Capra,

lugulea,

Muma-pddurii, Zmeul,

Fdt-Frumos

etc.



.

Cuvinte uudite

cu substantiwl

,Jis"

vrsare denumirea

aptului

de a visa)

un lucru

visat

(doit)

vr'sdtor om inclinat sprevisare)

.

Alcbtuiegte

propozilii

folosind

cuvintele: in

vis, de vis,

vise o4 visd.tor,

isdnd.

.

Completeazd

omparatiile.

albd

a.................................

ingur a

negru

a .................,...........

ntunecat

a .,..................,......

f r icos a . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . , . . .epotol i ta . . . . . . . . . . . . . . . . . , , . . . . . . .

.

Gdse$teitlul a

doud

poveqti

scrisede lon

Creang6:

cu3

"o3

ora

cn2

Alt€ compun€ri

la-4:t)

ur

Rimas

bun,

doamnd

nvildtoare

Comprmerea

steun

g6nd

de mulfumirepentru

nvtlbtoarea

carc

Jia

indrumat

rimii

pa$i

n

tainele nvdtirii.

Shiduiesie-te

a

prin

aceasti

ucnre si n-o

ez,amiLgegai.



Idei

pentruplan

Prima ntilnire

Amintiri legatedeAbecedar

Activitdti

pldcute

desfigurate

Fapte, nt6mpldri

excwsii,

sefteri, olimpiadeetc.)

invdjituri desprinse

Gdnduri

a

sfirgitul claselor

primare

in sprijinul tlu

.

ln aceasti ompunerea tebui

si

povestegi

neleamlntirl

dincei

patu

ani

p€teculi

aldtrride

nv{ftoarea a.Amlntlrlle sunt

pov€sdd

d€spre

'hte

pruprle.

.

in

compunereolosegte

i

cwmtele:n anul,

a anul,acum n

a ,c1tu a in wmd,deunan, upd nan,deanigiani,andean,

intr-unan,cu anii.

Alcdtuieste

compunereu

tillul

,,Rimas

un doamni

invdlitoare".

Patrianoastri

Ce-1i doresc eu

tie,

dulce

Rominie,

lara

meade

glorii,

ara

meade

dor,

BraJelenervoase,

arma de

tirie,

k t€cutu-timaxe, arc iitor

MihnEnnrrsloq

Ce-lidorc:c

eu

ie,

dulceRomdnie)



Scrie

ceasti

ompunere,

dndindu-te

a

rtejta

shdbuni

vocatd

in lecfiile

de islorie,

a ftumusefle

qi

bogdlrile dmhnnrlui

ostu

oglinditen lecliiledegeogmfie.uuitaexcuniileicute GAndegte-

te b

Aumuselea

antecelori

poeziilor

reate

e

poponrl

ostru,

n

graiul

dulce

romdnesc.

Cu

aceste

ganduri

rumoase,

duni_ti

ideile

nh-un

plan.

Dacd

rei,pofi

ine

seama i

de

deile

urmitoare:

Patrianoastrd Romdnia

Frumusetile

i

bogdtiile

atriei

Trecutul

de vitejie

al

neamului

omdnesc

Poporul

virtulile

sale lnsugirile)

Mdndria

de

a fi rom6n

Romdnia tartreuropeani

.

Spunem atrie,

Jar[,

moqie (vezi

versul

din

poezia

Scrisoarea

II,

deMihai

Eminescu:

,N-avem

gti,

dard ubirea

de

mo$le

un

zid").

.

Din

familia

uvdntului

,pahia,.

eline

uvintele:

patriot celae-girrbe$te

atria).

pqtriotism

dragostea

i

devotamentul

ati

de

patrie).

ln

sprijinul

tiu

.

inainte

de

a ncepe

d

scrii

compunerea,

ite$te

ateva

tag_

mente

ilerare

espre

atrie

i

popor.

Lecturi

lit€rare



{ara-

Poporul

tlupd AluaruIru Wahuld

,4

e,,%

^

pdstrat

in seogele oostru vitejia celor doua

popoare

mari din

care ne tragem.

$i

nu odati, in zbuciumul

atetor veacur:i, e-am ardtaturmasi wednici. De atunci auhecut

doud mii de ani.

Multe rdzboaie am

al,lrt

$i

multe nenorociri

ne-aucdlcat n wemea

asta.Vijelii cunpliie au trecut

peste

noi,

la toate am

tinut

piept,

$i

nu ne-am

dat,

S-aici

am stat. Ca

trestia

ne-am ndoit sub v6nt, darnu ne-am upt.

$i-am

rdmasstipfi

pe

mogioaranoastrS.

$tie

numai bunul

Dumnezeucu c6t singe ne-am

pHtit

noi

pdmdntul

acesta,

cump

tuturor romanilor,scump

pentru

iumuselea

si

bogdliile

ui,

scump

pentru

aptelem[re1e

gi

indltdtoare are

s-au

petrecutpe

el.

Odihneascd-se-n

ace

gloriosul

$tefan

ce

n-au fost spuse-n

de$ert

cuvintelemandrc

9i

inlelepte

pe

careni le-a l6sat cu

limbd

de moarte:

,,Daci

dugmanul ostru ar cere

egdminte uginoase

e

a voi,

atunci mai bine

murifi

prin

sabia lui decdt sd fi{i

privitori

impildrii

qi

ticdlogiei

}drii

voastre."



poporul

@

{C eea ese idicdmai uminos i

mai

sfiint

n

mijlocul

amintirilor

mele, podoaba

ea

mai

aleasi

gi

mai

mdndrd_ntre

podoabele

Jirii,

este

poporul

omaresc.

n

sufletu-i

arg,

nespus

de duios,

recutprin

focul

atdtor

suferinte

m

gisit

izvorul

curat

al frumoaselor

ui

cdntece i

ot

ntelesul

storic

al trliniciei

noas-

trepeacest lment. n mareaui puteredemunc5, e upte

Si

de

rdbdare,

n

mintea

ui

treaztr i-n

nima

ui

caldd

am

gtrsit

sprijin_

ul speranlelor

oastre

i

dezlegarea

naltei

chemlri

a neamului

nostru,

l

umriresc

ou

gindul

de-a

ungul

veacurilor,

l

vid

cu

pieptul

dezveliX

n bdtilii

muncind

a

sd

plIteasod

.{rile,

clz8nd

9iridic6ndu-sear,murind n gesqiren6sc6ndn munJi,pururea

tdntrr, ururea

mdadru,

u

toate

nevoile

ce-au

lut

sil rapuie

_

gi

mtr-ntreb

e

popor

a

alut pe

lume

o

soartd

mai

aprigagi

mai

zbuciumatI,

e neam

deoameni

statmai

viteaz

gi

mai

nfteg

n

fafa

atator

dureri

Unde-ari ajunsel astizidac-ari fost dsatn pace ..

Suferintele

au

pus

o

bldndele

divini pe

figura

Jiranului

nostru.

nima

ui

e

plini

de

mil6

pentru

ei

nenorociligi

imba

ui

e

dulce

qi

plini

de mdngdieri.

lntr-o

1artr

agade

frumoasE,

-un

uecut

aga

de

glorios,

n

mijloculunui poporat6tdedegtept,umsi nu fie o adevtrrati

religie

ubirea

de patriegi

cum

si

nuli

ridici

fruntea,

a falnicii

stuAmogi

e

odinioaxi,

mAndru

6

poli

sprme:

,Sunt

om6n ,.

(dupi

Alexa.ndru

l

aht46,

Romdnia

itoreasc



Dundrea

(descriere)

dupd Alexandru Wahuld

\%u.pr"u

""

lusdicut6, vasti, solemnd. uceferimu{i

iasar n flrndul apei

qi

tremurd

pe

valuri. Sub ainica mdngdierea

lunei, Dunarea calcd-ntre pdduri, care-i aduc aminte de

izvoarele-i depidate,

pare

cd viseazd. Cdte-a mai vdzut,

Doamne,

$i

cate

mai

Stie

Dundxea staa noastrd c6nd ar sta ea

sd e

povesteascb e

toate . ..

Din

vremuile tulburi, de

pe

cAnd

pdminhrl

nu-gi agezasencd neamurile-n

granili

hotdrate, oiau

popoarelepemalurile ei atrdgdtoare. i n-a fost impdrat mare sb

nu-gi

poarle pe-aici

doru-i de cucerire.N-a

fost

co de

lume in

care sd

nu fi stribdtut faima

,,Frumosului

stos", fermecdtoarele

legende ale acestui

minunat fluviu, la care se inchinb at6tea

noroade

qi

a cdrui apd scrie Sofocle

-

avea

n credinJele elor

vechi darul de a spdla de pdcate... Crai din toatepdrfile lumii

Si-au

nipustit

pe

aici oqtirile-n rdzboaie,din std$nicia cerora

s-

au ldmurit cele mai mari evenimente

din istoria omenirii.

Pe

clrumu-i

ung de 3000 de kilometri, Duntueadd vial6la 30

de oraqe,din care

rei sunt capitale; soarbe120 de rduri, sparge

doudgirui de munli

$i

in falnicu-i mers spre mare, i$i ascultd

gloria

cdntatd-n

gase

imbi;

dar doina,

ad6ac

migcitoare, doina

RomAniei,o

farmecd ntr-atita, cd-si dd acestei

dri

cea mai

fru-

moasb

9i

mai bogati

jumitate

din stdpadreavalurilor ei. Nici nu



se

putea

visa

un

dax

mai

prelios

gi

mai binelbcdtor

penhu

Datria

noastrd

..

Alcituieqteo compunere u tiflul patria mea.

Nu uita aceastipovestepe careamscris_o enhutine. $i ori

de cdte

ori

vei

fi in

irnpas,

adu-fi

aminte

de

mine

gi

eu

voi

veni

neintaxziat.

Vom regdsi

mpreund

BUCURIADE

A

SCRIE

COMPUNERI

...

Vacanldpldcutd



CUPRINS

Ce rebuiesi cunoagtem espre

scrierea

unor compuneri

1.Ci t ind

ul tveizbuti. . .

. . . . . . . . . . . . . . . .5

2.

Vei

putea

crie rumos, deverat

i

convingetorumai

despreeea e

cunogti

. . . . . . . . .6

3. Lasd-timaginatiainchipuirea)

sd

zboare

.. . . . . . . .7

4.Cuvinte

ipropozit i i

. . . . . , , . .13

5. Desprensu$iri

. . . .

.

. .

. . . . . . .15

6.Expresi i

oet ice. .

. . . . . . . . . . .19

7.Despre

e

poti

cr ie?

. . . . . . . . .2O

8.Fiecareompunerereun

i t lu . . . . . . . . . .23

9.Pdrj i lecompuneri i. . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

10.Respectd

l ineatele

. . . . . . . . .2A

11.

Desprentreberi

i

espunsuri

. . . . . . . . . . .29

'12.

impuln carese

petrece

qiunea.

Timpul

ovest i r i i

. . . . . . . . . . . . .30

13.

Nu epetaceleagiuvinte

. . . . . . . . . . . . .31

14.Esentialuliamdnuntele . . . . . . . . . . . . . .33'15.

u er l teci

. . . . . . .34

16.Fi iatent

um cr i i . . . . .

, . . . . . . . . . . . . .35

17.Un

plan

un, compunereuna

. . . . . . . . . . . . . . . .

-36

'18.

nainteea scrie,

ande$te

. . . . .

. . . . . . .37

invdlim

si scriemcompuneri

A sosi toamna

.. . . . . . .39

Toamnan

ivadd . .

. . . . . . . . . . . .4 ' l

Prima

i de

gcoald

. . . . . . . . . . . . . .42

Cine leargeupe oi epuri..

. . . . . . . . . . . . . .44



Minciuna

re

picioare

curte

O

povesle

u

Mo9

Crdciun

Plecarea

aserilor

Sfargit

e

oamne

lepurele i

ariciul

Greierele

ifurnica

.46

.48

.50

Ninge . . .

.52

54

Cainele

meu

57

Colegul

meu

de

bancd

59

61

62

o5

Vulpea

.

.

Devorbicu fulgul enea

O ntamplare

invacanle

68

70

71

Vulpea i gaina

Veverita

.

Pisica

mea

Ghiocelul

A sosil

primdvara

Devorb6 u o randunicd

. . . . . . . . . . .78

Mama,

iinta

cea

mai

dragd

Invet6loarea

ea

.. . . . . .

83

88

65

98

Ploaia

. .

.

O fapte

bune

Grddina colii

Cartea,prietena

mea

Oameni

i

apte

din recut

103

106

O vizitd

a

un muzeu

Devorbe

u o

frunza

. . . . . . .110

.. . . . . . . .115

108

Povestea einii

O ntamplare

antastici

Unbasm

lntr-un

rag

al

viitorului

116

118

lnt6lnirea

u

un

personaj

inbasme

Rdmas

un,

oamnd

nvatetoare

. . . . . .

. . . . . . . . . . . .12O

Patria

noastrd

Carti Bucuria.de.a.scrie.compuneri.de.Marcela.penes Clasele.primare Ed.aramis

Documents

Transcript of Carti Bucuria.de.a.scrie.compuneri.de.Marcela.penes Clasele.primare Ed.aramis